MSSO Curs

2014
CERTIFICARE SI ACREDITARE IN INGINERIA

SANATATII SI SECURITATII IN MUNCA
Dr. Ing. Marinele

GHEORGHE
Certificarea i Acreditarea n
ingineria Sntii i Securitii n
Munc
1/1/2014
CUPRINS:
Introducere............................................................................................................................................. 4
1. Conceptului de sistem de management SSM..................................................................................7
1.1
Noiunile de baz ale securitii i sntii n munc...........................................................12
1.2
Principiile de baza ale Managementului Securitate i Sntate n Munc ............................13
1.3
Abordarea procesual........................................................................................................... 23
2. Standarde in domeniul SSM.......................................................................................................... 28
2.1
Rolul standardizarii............................................................................................................... 28
2.2
Continutul unui standard....................................................................................................... 30
2.3
Rolul standardelor................................................................................................................. 31
2.4
Tipuri de standarde............................................................................................................... 33
2.5
Categorii de standarde romanesti care adopta standardele europene armonizate...............34
3. Certificarii si acreditarii.................................................................................................................. 38
3.1
Certificarea de produs........................................................................................................... 41
3.2
Autorizarea furnizorilor de formare.......................................................................................42
3.2.1 Comisia de autorizare a furnizorilor de formare profesional................................................44
3.2.2 Monitorizarea activitii furnizorilor de formare profesional.................................................44
3.2.3 Autorizare cursuri.................................................................................................................. 45
3.3
Certificarea Sistemului de Management SSM......................................................................48
4. Specificaia OHSAS 18001 i ghidul su de implementare, OHSAS 18002..................................52
4.1
Generaliti........................................................................................................................... 52
4.2
Scurt istoric al OHSAS 18001............................................................................................... 54
4.3
Cerinele Standardului SR OHSAS 18001:2008...................................................................57
4.3.1 Politica de SSM.................................................................................................................... 58
4.3.2 Planificarea........................................................................................................................... 60
4.3.2.1 Identificare pericole, evaluare riscuri i stabilire controale................................................61
4.3.2.2 Cerine legale i alte cerine.............................................................................................. 64
4.3.2.3 Obiective i program de management..............................................................................65
4.3.3 Implementare i funcionare.................................................................................................. 68
4.3.3.1 Resurse, Functii, Responsabilitate, Raspundere si Autoritate (cerin a 4.4.1)...................68
4.3.3.2 Competen, instruire i contientizare (cerina 4.4.2)......................................................70
4.3.3.3 Comunicare, consultare i participare (cerina 4.4.3)........................................................75
4.3.3.4 Documentaia Sistemului de Management SSM (cerin a 4.4.4) ........................................77
4.3.3.5 Controlul documentelor (cerina 4.4.5)..............................................................................80
4.3.3.6 Controlul operaional (cerina 4.4.6)..................................................................................81
4.3.3.7 Pregtire pentru situaii de urgen i capacitate de rspuns (cerin a 4.4.7) ....................83
4.3.4 Verificare (cerina 4.5)........................................................................................................... 84
4.3.4.1 Msurarea i monitorizarea performanelor sistemului SSM (cerina 4.5.1)......................85
4.3.4.2 Evaluarea Conformrii (cerina 4.5.2)...............................................................................86
4.3.4.3 Investigarea incidentelor, neconformiti, aciuni corrective i preventive (cerinta 4.5.3) . .87
4.3.4.4 Controlul inregistrrilor (cerinta 4.5.4)...............................................................................91
4.3.4.5 Auditul Intern (cerina 4.5.5).............................................................................................. 92
4.3.5 Analiza managementului (cerinta 4.6)...............................................................................93
5. Etapele implementrii sistemului SSM.......................................................................................... 95
5.1
Primele aciuni destinate implementrii sistemului SSM.......................................................95
5.2
Elaborarea sistemului de management al SSM....................................................................99
Indicatori negativi pentru un SMI............................................................................................ 99
Factorii de succes a unui sistem de management integrat.........................................................100
6. Prevederi legislative din domeniul Securitatii si Sanatatii in Munca............................................101
7. Legea Securitii i Sntii n Munc nr. 319/202006 vs Standandard OHSAS 18001 ...........111
8. Tehnici, metode i instrumente pentru msurarea eficacitii unui Sistem de Management SSM
114
8.1
Indicatori de performan.................................................................................................... 114
Certificarea i Acreditarea n ingineria Sntii i Securitii n Munc
162
8.2
Costurile SSM..................................................................................................................... 116
9. Evaluarea Sistemului de Management SSM..............................................................................123
10.
ABREVIERI............................................................................................................................. 155
11.
Definiii.................................................................................................................................... 156
12.
Bibliografie.............................................................................................................................. 164
Lista Figurilor
Figura 1. 1 Interconexiunile dintre principalele elemente care alctuiesc cadrul naional al sistemelor
de management al securitii i sntii n munc..............................................................................19
Figura 1. 2 Modelul PDCA - ciclul lui Deming....................................................................................21
Figura 1. 3 Modelul 6 M a procesului (elemente de constrngere).......................................................24
Figura 1. 4 Model Generic al unui proces.......................................................................................... 25
Figura 1. 5 Modelul de definire si imbunatatire a procesului...............................................................27
Figura 2. 1 : Activitatea de standardizare la nivel interna ional, regional i na ional .............................29
Figura 2. 2 : Evoluia standardelor de la specificaii la reglementri .....................................................32
Figura 3. 1:Utilizarea standardului ca referenial n procesul de evaluare a conformitii.....................38
Figura 4. 1: Modelul PDCA a Standardului SR OHSAS 18001.............................................................58
Figura 4. 2: Procesul de stabilire a Politicii n Domeniul SSM..............................................................59
Figura 4. 3: Procesul de Planificare n domeniul SSM..........................................................................60
Figura 4. 4: Etapele pentru identificarea pericolelor, evaluarea i controlul riscurilor privind SSM.......61
Figura 4. 5: Procesul de producere a unei vtmri.............................................................................62
Figura 4. 6: Procesul de Evaluare risc.................................................................................................. 63
Figura 4. 7: Ierarhizarea msurilor de securitate i sntate................................................................63
Figura 4. 8: Structura legislaiei naionale............................................................................................. 65
Figura 4. 9: Procesul de Implementare i funcionare..........................................................................68
Figura 4. 10: Cerine pentru Angajamentul Managementului conform standardului OHSAS 18001 .....69
Figura 4. 11: Legatura dintre componetele procesului de competenta si constientizare......................71
Figura 4. 12: Periodicitatea instruirilor suplimentare n domeniul SSM.................................................72
Figura 4. 13: Modelul PDCA a procesului de instruire..........................................................................72
Figura 4. 14: Procesul de comunicare i documentele lui....................................................................76
Figura 4. 15: Structura Documentatiei Sistem de Management SSM...................................................78
Figura 4. 16: Tipuri de documente ale sistemului SSM.........................................................................78
Figura 4. 17: Legtura intre control operaional, activitati si pericole ....................................................82
Figura 4. 18: Proces de verificare SSM................................................................................................ 85
Figura 4. 19: Proces Actiune corectiva............................................................................................... 89
Figura 4. 20: Ciclul PDCA a standardului OHSAS 18001.....................................................................93
Figura 4. 21: Procesul de mbunatatirea continua a sistemului SSM....................................................94
Figura 6. 1: Integrarea legislaiei naionale cu legislatia la nivel UE...................................................103
Figura 9. 1 Sisteme de management auditate dup ISO 19011........................................................127
Figura 9. 2 Principiile auditului............................................................................................................ 131
Figura 9. 3: Principiul PDCA a procesului de audit.............................................................................133
Figura 9. 4: Etapele auditului............................................................................................................ 136
Figura 9. 5: Tipuri de neconformiti................................................................................................... 141
Figura 9. 6: Evaluarea performantei sistemului de management SSM...............................................151
Lista Tabelelor
Tabel 1. 1 Modelul PDCA pentru managementul securit ii i snt ii n munc ................................22
Tabel 4. 1: Extras din Program de Management SSM..........................................................................67
Tabel 4. 2: Obiectivele procesului de comunicare.................................................................................76
162
Introducere
Din momentul n care omul a nceput c munceasc deci s desfoare o
activitate contient, o activitate de transformare a elementelor de mediu
pentru a-i asigura existena dateaz i primele preocupri de
mbuntire a condiiilor de munc.
Din ansamblul practicilor i cercetrilor viznd relaia omului cu munca, sa conturat, n decursul timpului, ca obiectiv distinct, protejarea
muncitorului mpotriva accidentelor de munc. S-a menionat deja c
primele msuri contient i strict preventive dateaz nc din antichitate.
n majoritatea cazurilor, ns, accidentele de munc erau considerate o
fatalitate. Ulterior, factori multipli dependeni de revoluia industrial a
secolului al XIX-lea i de progresul general al cunoaterii au impus ca o
problem deosebit de important necesitatea eliminrii sau cel puin a
reducerii lor, ceea ce s-a reflectat i n apariia unor reglementri juridice
specifice.
n secolele pre-industriale, masurile pentru realizarea unor condiii de
munc decente, diminuarea eforturilor i mrirea randamentelor, au avut
un caracter sporadic i local:
Existena unor medici pe antierele faraonice

Mti din bici de pete pentru lefuitorii de minium
Msuri pentru combaterea intoxicaiei cu mercur i plumb n Grecia,
la Roma i Alexandria
Trecerea de la efortul preponderent muscular n procesul muncii, la

utilizarea mainilor a dus la cutarea de soluii pentru protejarea
lucrtorului n relaia om main mediu ambiant.
La mijlocul secolului al XIII-lea, medicul francez ARMAND DE

VILLENEUVE a dedicat bolilor profesionale i accidentelor de munc
mai multe capitole din tratatul su de igien, subliniind rolul
factorilor de ambian (cldur, umiditate, publeri toxice).
LEONARDO DA VINCI (1452-1519) s-a preocupat i de protecia
muncii, prin cercetri sistematice privind operaiile de spat n
carierele de marmur, mprindu-le pe timpi i faze.
STEPHEN HALES - realizeaz la nceputul secolului al XVII-lea primele
instalaii mari de ventilaie.
VILLERME - studiaz spre mijlocul secolului al XIX-lea, accidentele
datorate mainilor i propune mijloace pentru evitarea lor.
BISMARK promulg n anul 1884 prima legislaie social prin care iau
natere casele profesionale de asigurare la accidente de munc i
boli profesionale
162
Spre sfritul secolului XIX-lea i nceputul secolului XX iau natere i ncep

s se dezvolte ca ramuri distincte cum ar fi: fiziologia muncii, psihologia
muncii, sociologia muncii, ergonomia, protecia muncii.
Relaia om-main-mediu ambient a devenit o preocupare a mai multor
tiine (medicina, antropolgia, sociologia, psihologia, tiinele economice)
dar fiecare
cutat s analizeze
impactul dintre om i elementele
procesului de munc din propriul su punct de vedere, cutnd soluii
pentru protejarea lucrtorului concomitent cu creterea productivitii
sale.
Primul act juridic, n ROMNIA prin care s-a instituit o reglementare
naional cu caracter de securitate i sntate n munc a fost Legea
sanitar (din 3.04.1885).
Au existat i alte preocupari privind sigurana lucrtorilor (Legea Minelor
din 1895 prevedea garantarea siguranei lucrtorilor).
n anul 1919 prin semnarea Tratatului de la Versailles 1, a fost fondat
Organizaia Internaional a Muncii (OIM) cu scopul de a se ocupa de
condiiile de munca la nivel internaional, de a apra drepturile omului si
drepturile de munc ale lucratorilor dat fiind faptul ca preocuparea sa
specifica este securitatea fizica a lucratorului.
Preambulul Constituiei OIM2 prevede ca protecia lucratorului mpotriva
bolilor, profesionale sau de alt natur, i mpotriva accidentelor de munc
este un element fundamental al justitiei sociale. Acest drept la condiii de
munc decente i la un mediu de lucru sigur i sntos s-a reafirmat n
Declaraia de la Philadelphia din 1944 (anexat Constituiei) i n
Declaratia OIM privind justitia social pentru o globalizare echitabil.
n ultimii nouazeci de ani, OIM a elaborat nenumarate instrumente n
domeniul Sntii i Securitii n Munca (SSM) i aproximativ 80% din
toate normele i instrumentele OIM sunt total sau parial relationae cu
Securitatea i Sntatea n Munc.
Atenia deosebit acordat n ultimii ani i de ISO (Organizaia
Internaional de Standardizare) n domeniului Sntii i Securitii n
Munca (SSM) se
datoreaz n principal globalizrii care afecteaz
tehnologiile i locurile de munc din ntreaga lume, nsoite de dezvoltare
industrial n rile n curs de dezvoltare, caracterul schimbtor al
caracteristicilor forei de munc, demografia i o cantitate mai mare de
informaii disponibile.
162
1
Organizatia Internationala a Muncii a fost fondata in 1919 in contextul negocierilor deschise in

cadrul Conferintei de Pace care a avut loc prima data la Paris si apoi la Versailles dupa incheierea
Primului Razboi Mondial.
2
Sanctionata in redactarea originala din 1919 este norma care stabileste functionarea si
organizarea OIM. Cuprinde 40 de articole. http://www.ilo.org/ilolex/spanish/iloconst.htm
n Romnia, actul de natere al Securitii i Sntii n Munc l

reprezint legea privind accidentele de munc din anul 1934, prevenirea
lor, prescripii.
n 1936 s-a nfiinat prin decret, Ministerul Muncii Sntii i Ocrotirii
Sociale, care cuprindea i un serviciu al organizrii i ocrotirii muncii, iar
prin Decizia din 19.10.1940 s-au constituit regiunile de inspecie a
muncii".
n perioada postbelic, Romnia s-a aliniat la legislaia internaional n
domeniul securitii i sntii n munc. S-a garantat prin Constituie i
Codul muncii dreptul muncitorilor la protecia mpotriva accidentelor i
bolilor profesionale, s-a instituit o lege expresa privind securitatea i
sntatea n munc i s-au emis diverse acte normative specifice, toate
acestea fiind continuu adaptate modificrilor survenite pe plan tehnic,
economic
i
social.
n prezent, cercetarea teoretic n domeniul securitii i sntii n
munc urmrete ca obiectiv prioritar fundamentarea tiinific a tuturor
msurilor de realizare a unui mediu de munc n mod sistematic i unitar.
Astfel, ideea unei discipline tiinifice de sine stttoare, care s studieze
legitile fenomenelor de accidentare i mbolnvire profesional i
modalitile de nlturare a lor din ce n ce mai prezent i acceptat ca
necesitatea unei discipline autonome.
Acceptarea disciplinei tiinifice decurge n prezent din faptul c locul
securitii i sntii n munc este situat n sistemul tiinelor muncii i
principalele probleme ce fac obiectul securitii i snti n munc i
care delimiteaz de alte discipline aparinnd sistemului muncii sunt:
identificarea i descrierea fenomenelor negative care apar n

sistemele de munc i care pot genera accidente i boli profesionale,
n vederea formulrii de concepte proprii;
cercetarea premiselor fenomenelor studiate, tratarea lor pe baz
legturilor tip cauz - efect i stabilirea normelor cu caracter de lege
pentru asigurarea securitii muncii;
elaborarea msurilor, metodelor i mijloacelor de protecie pe baza
legitilor
identificate.
Studierea premiselor, consecinelor i legitilor procesului de realizare a

securitii i sntii n munc implic utilizarea unor metode proprii, dar
si a unor date oferite de alte discipline tiinifice cum ar fi: medicina i
igiena muncii, ergonomia, psihologia muncii, sociologia, cibernetica,
toxicologia, matematicile superioare s.a.
Astfel, procesului de realizare a securitii i sntii n munc
evideniaz caracterul inter i multidisciplinar al metodelor i
instrumentelor folosite pentru atingerea scopului procesului i un
argument pentru autonomia acesteia.
162
Securitatea i Sntatea n Munc (S.S.M) reprezint un sistem de masuri

si mijloace social-economice, organizatorice, tehnice, profilactic-curative,
care actioneaza in baza actelor legislative si normative si care asigura
securitatea angajatului, pastrarea sntii i a capacitii de munc a
acestuia n procesul de munc.
n esen, Securitatea i Sntatea n Munc are un caracter preventiv,
avnd rolul de preintampinarea producerii accidentelor de munc i/sau a
mbolnvirilor profesionale. Reglementarile legale n domeniu sunt astfel
stabilite astfel nct s apere viaa, sntatea i integritatea corporal a
participanilor la procesul de producie. Scopul securitii i sntii n
munc este de a reduce la minimum probabilitatea afectrii sau
mbolnvirii angajatului, i
n aceli timp, crearea condiiilor de
muncacare s conduc la o productivitate maximala a acesteia.
CURS 1
1.Conceptului de sistem de management SSM
Aplicarea unui sistem de munc a termenilor Securitate (nseamn a fi la
adapost de orice pericol, protecie sau aparare) i Sntate a luat natere
expresia "securitate i sntate n munc" care s-a transformat ulterior
ntr-un concept amplu si complex.
Sntatea reprezint starea unui organism n care funcionarea tuturor
organelor se face n mod normal i regulat. Sntate la locul de munc ar
trebui s vizeze promovarea i ntreinerea strii fizice, mentale i
bunstarea social a lucrtorilor n toate profesiile; prevenirea n rndul
lucrtorilor a mbolnvirilor cauzate de condiiile lor de munc; protecia
lucrtorilor de riscurile care decurg din factorii negativi asupra sntii la
locurile de munc; adaptarea locului de munc la capacitile psihologice
i fiziologice a lucrtorului.
Rezumnd, Noiunea de securitate i sntate n munc cuprinde dou
noiuni:
securitatea lucrtorilor eliminarea/reducerea pericolelor i a

riscurilor ce pot cauza accidente de munc sau boli profesionale
sntatea lucrtorilor asigurarea unui confort fizic, psihic i social

la locul de munc
162
Activitatea de securitate i sntate n munc asigur aplicarea criteriilor

ergonomice
pentru mbuntirea condiiilor de munc i pentru
reducerea efortului fizic, psihic i social la locul de munc.
Toate programele de sntate i siguran la locul de munc au ca scop de
a promova un mediu de lucru sigur, inclusiv protecie de angajatori,
furnizori, clienti, familie membri, comunitile din apropiere, i alte pri
interesate membri ai unei organizaii. Astfel de programe se bazeaz pe
discipline, cum ar ca medicina muncii, la locul de munc sau igena
industril, sntate public, ingineria securitii, chimie, ergonomie,
toxicologie, epidemiologie i sntii mediului.
Preocuprile statelor pentru crearea unui mediu de munc sigur i salubru
au crescut odat cu intensificarea eforturilor de dezvoltare economic,
social i moral i, cu certitudine, i funcie de nivelul de civilizaie atins,
respectiv de respectul pe care fiecare ar l-a acordat drepturilor
fundamentale ale omului, ntre care si cel la protectie n munca.
n anul 1917, ca o consecin a dezvoltrii industriei i a numarului mare
de accidente de munc, n Canada, s-a creat Asociatia pentru Prevenirea
Accidentelor.
Legatura ntre respectarea drepturilor fundamentale ale omului (ntre care
i protecia n munc) i nivelul de dezvoltare economic sau chiar regimul
politic, nu a fost ntotdeauna o relaie liniar biunivoc, lucru demonstrat
de evoluia reglementrilor legale n domeniul proteciei salariailor n
munc din diferite ri.
Finalizarea n 1949, de ctre Organizaia International a Muncii a
"Regulamentului tip de securitate, pentru uzul guvernelor si al
industriasilor", (document elaborat de reprezentanii a peste 70 de state)
i n 1950 enunarea de ctre Comitetul mixt al Organizaiei Internaionale
a Muncii si Organizatiei Mondiale a Sntii a principiilor integrrii
complete a sntaii i securitii n munc, reprezint dou evenimente
importante pentru recunoaterea pe plan international a preocuparilor
statelor pentru domeniul securitii i sntii n munc.
Practic, prin enunatrea principiilor integrrii complete a sntaii i
securitii n munc, Comitetul mixt a recunoscut importana organizrii
serviciilor de medicin a muncii ca element de baza a promovarii globale a
sntii fizice i mentale n munc, inclusiv prin disciplinele conexe cu
impact direct asupra accidentelor de munc (psihologia, ergonomia etc).
Documentele elaborate ulterior "Regulamentului tip de securitate, pentru
uzul guvernelor si al industriasilor", s-au referit la norme de securitate i
sntate n munc, la organizarea serviciilor sociale i de medicina muncii,
la reglementri privind riscuri specifice a caror importanta a crescut odata
cu complexitatea proceselor tehnologice i cu evoluia stiinei i tehnicii n
general. Agricultura a reprezentat un domeniu caruia i s-a acordat atenie
162
sporit, datorit riscurilor specifice generate de mecanizare, de utilizarea

substantelor chimice (n special a pesticidelor) si de volumul mare de
activitati derulate.
Aciunile Organizaiei Naiunilor Unite de promovare a drepturilor
fundamentale ale omului precum i al activitilor Organizaiei
Internaionale a Muncii si Organizaiei Mondiale a Sntii de
constientizare a consecintelor negative determinate de lipsa de msuri de
prevenire a accidentelor de munc i a mbolnavirilor profesionale, dup
cel de al doilea razboi mondial, au demonstrat preocuparile statelor n
domeniu securitii i sntii n munc.
Statele puternic industrializate, cu economii puternice si care pot asigura
implementarea obiectivelor politice n economia reala au dezvoltat cu
prioritate preocuparile n domeniu securitii i sntii n munc
realizand un program bogat de standardizare si elaborare de norme n
domeniu.
Astfel, se pot mentiona conventiile O.I.M.:
nr.115 din 1960 privind protectia contra radiatiilor,

nr.135 din 1971 privind reprezentantii lucratorilor,
nr.136 din 1971 privind benzenul,
nr.139 din 1974 privind cancerul profesional,
nr.148 din 1977 privind mediul de munca (poluarea aerului, zgomot
si vibratii),
nr.155 din 1981 privind securitatea si sanatatea lucratorilor,
nr.161 din 1985 privind serviciile de sanatate n munca,
nr.162 din 1986 privind azbestul,
nr.167 din 1988 privind securitatea si sanatatea n munca n
constructii,
nr.170 din 1990 privind produsele chimice,
nr.174 din 1993 privind accidentele industriale majore,
nr.176 din 1995 privind securitatea si sanatatea n mine.
Securitatea i sntate n munc reprezint un ansamblu de aciuni i

msuri ntreprinse n scopul asigurrii integritii anatomo - funcionale i
sntii oamenilor n procesul muncii.
Securitatea i sntatea n munc este o disciplin tiinific de sine
stttoare care are multiple legturi cu o serie de alte discipline: Medicina
muncii, ergonomia, psihologia, sociologia, etc.
Obiectivele securitii i sntii n munc sunt:
nlturarea tuturor perturbaniilor ce apar n procesul muncii,

susceptibile s provoace accidente de munc i mbolnviri
profesionaleobiectul securitii
identificarea i studierea elementelor negative ce apar n sistemele
de munc i pot genera accidente i boli profesionale
162
stabilirea normelor cu caracter de lege pe baza legturii cauz-efect

n producerea accidentelor de munc i a bolilor profesionale
elaborarea pe baze tiinifice a metodelor i mijloacelor de protecie
Uniunea Europeana (U.E.) constituie organizatia cea mai activa de

integrare multisectoriala a statelor semnatare ale tratatelor de constituire,
n domeniile economic, social, politic, al drepturilor cetatenesti si al
relatiilor externe.
Ca etape importante n constituirea si functionarea Uniunii Europene
amintim Tratatul de la Paris din 1951, de constituire a Comunitatii
Europene a Carbunelui si a Otelului, Tratatul de la Roma din 1957, de
constituire a Comunitatii Economice Europene bazata pe libera circulatie a
marfurilor, serviciilor si fortei de munca (Piata Comuna), "Actul Unic
European" din 1987, adoptarea " Directivei Cadru" n 1989 si a primelor
trei directive specifice si Tratatul de la Maastricht din februarie 1992 de
nfiintare a Uniunii Europene.
In 1974 prin decizia Consiliului Comunitatii a fost creat Comitetul
Consultativ pentru securitate, igiena si protectia sanatatii la locul de
munca, forum privilegiat de consultare a partenerilor sociali, privind
lansarea unor programe de actiune n domeniul sanatatii si securitatii n
munca si de elaborare de masuri legislative.
Revizuirea Tratatului de la Roma, prin "Actul Unic European" si
introducerea articolelor 100A si 118A a nsemnat constituirea bazei juridice
specifice a pietei interne si realizarii securitatii si sanatatii n munca.
Prin "Actul Unic European" s-a convenit ca dezvoltarea politicilor
armonizate sa fie realizata prin reglementari tehnice si standarde si ca n
domeniul sanatatii si securitatii n munca se impune "armonizarea
reglementarilor referitoare la sanatate si securitate n munca pe baza unui
nivel ridicat de protectie" (art. 100A; directivele derivate se refera la
asigurarea unui nivel ridicat de securitate al produselor) si stabilirea
"cerintelor minime n scopul securitatii si protectiei sanatatii salariatilor n
timpul muncii" (art. 118A; directivele derivate sunt directive "sociale" si se
refera la aspecte ce vizeaza mbunatatirea progresiva a conditiilor de
munca).
Directivele de securitate a produselor, derivate din art.100A, au ca obiectiv
protectia utilizatorilor fata de riscurile ce pot sa apara la utilizarea
produselor si stabilesc cerintele de securitate pe care trebuie sa le
ndeplineasca produsele, informatiile ce trebuie sa le nsoteasca pentru
libera circulatie si comercializare n U.E, precum si procedurile pe care
producatorul sau comerciantul trebuie sa le urmeze pentru a certifica
ndeplinirea conditiilor obligatorii cerute si pentru a le putea identifica cu
marca "CE".
Astfel s-a creat baza juridica specifica asigurarii securitatii si sanatatii n
munca a lucratorilor, sistemul legislativ instituit avnd caracter de "sistem
de prescriptii minimale" ce lasa libertate statelor membre de a impune
reguli mai severe dect cele legiferate prin dreptul comunitar.
Pentru nceperea aplicarii art.118A, s-a lansat n 1987 cel de al III-lea
program de actiune n domeniu, avnd de aceasta data un caracter
imperativ pentru toate tarile membre. Obiectivele acestui program au fost:
162
mbuntirea continu a securitii i sntii muncitorilor n

domenii multiple,
protejarea lucratorilor mpotriva riscurilor de accidentare n munc i
mbolnviri profesionale,
contribuia, prin realizarea Pieei Unice, la garantarea unui bun nivel
de securitate i sntate n munc.
Strategia Comisiei s-a bazat pe adoptarea, la 12 iunie 1989, a Directivei

Cadru 89/391/CEE, directiva de baza a Uniunii Europene ce are ca obiectiv
acoperirea tuturor aspectelor privind securitatea si sanatatea n munca si
asigurarea unui nivel de protectie ridicat si egal tuturor lucratorilor din
Statele membre.
Directiva Cadru nr. 89/389 face apel la toi specialitii n securitatea
muncii, medicina muncii, ergonomie, angajatori, persoane desemnate,
instane ale lucrtorilor (Legea 319/2006). Directiva nr. 89/389 trateaz
integrarea securitii i sntii n munc n organizarea proceselor ce au
loc n organizaie. Pericolele trebuie identificate n mod sistematic, riscurile
sunt evaluate, iar masurile stabilite trebuie puse n aplicare.
Totodata s-au adoptat documente de referinta cu impact n domeniu
precum "Carta sociala europeana" si "Programul de actiune referitor la
punerea n aplicare a Cartei Comunitare a drepturilor sociale fundamentale
ale muncitorilor". "Noua abordare" reprezinta un sistem european pentru
armonizarea reglementarilor nationale si se bazeaza pe hotarrea
Consiliului Europei cu privire la o noua conceptie n domeniul armonizarii
tehnice si a standardizarii.
In vederea realizarii pietei libere, ncepnd din 1986 U.E. ndeplineste trei
functii importante:
de administrare (mpreuna cu AELS - Asociatia Economica a Liberului

Schimb),
de standardizare (asigurata de CEN - Comitetul European de
Standardizare, CENELEC - Comitetul European de Standardizare n
Electrotehnica si ETSI - Institutul de Standardizare Europeana n
Telecomunicatii) si
de evaluare a conformitatii (asigurata de EOTC - Organizatia
Europeana pentru Testare si Certificare).
Standardele europene, prescurtate EN, aprobate de CEN sau CENELEC se

implementeaza ca standard national de catre membrii CEN si CENELEC
care au obligatia de a retrage orice standard national contradictoriu.
Aspectele care privesc securitatea si sanatatea utilizatorului unui produs
nu pot fi lasate la latitudinea producatorului, iar cerintele exprimate de
utilizatori trebuie completate cu performantele care confera produsului
calitatea de protective si acestea sunt inserate n standardele de
securitatea muncii. Conformitatea produselor cu aceste standarde este
atestata prin certificare.
162
Calitatea de protectie trebuie obligatoriu certificata pentru a nu permite

proliferarea pe piata a unor produse n masura sa afecteze securitatea si
sanatatea utilizatorului.
Tendinele actuale manifestate n domeniul economic att la nivel
european ct i internaional arat n mod clar, pe de o parte, necesitatea
stabilirii de ctre fiecare organizaie (inclusiv universitate) a unor obiective
concrete privind securitatea i sntatea n munc, iar pe de alt parte,
necesitatea plasrii acestor obiective pe aceeai treapt de importan cu
obiectivele privind performana, imaginea i prestigiul universitii,
performanele studenilor i abslvenilor, calitatea serviciului educaional
i cercetrii sau protecia mediului nconjurtor [6].
Conceptul de sistem de management SSM a aprut o dat cu necesitatea
integrrii activitilor SSM n activitile de afacere a firmelor prin:
alinierea obiectivelor n domeniul SSM cu cele economice,

gestionarea activitilor SSM ca instrument de management i
stabilirea unui cadru pentru mbuntirea performanei organizaiei,
att din punct de vedere economic ct i al condiiilor de munc i
protecie a lucrtorilor,
abordarea proactiv i sistematic a problematicilor SSM,
implementarea unor metode, structuri formalizate (politici,
procedure, instruciuni, etc) pentru contientizare a tuturor factorilor
implicai n procesul de munc,
gestionarea costurilor n domeniul SSM,
integrarea activitilor SSM cu alte sisteme de management, cum ar
fi sistem de management calitate, mediu.
Concepia sistemului de management al securitii i sntii n munc

(SSM) i are originea n domeniul calitii, iar prezentarea acestui sistem
trebuie fcut n contextul relaiei cu celelalte sisteme de management din
care a derivat, respectiv cele ale calitii i cele de mediu[10].
Conceptul de sistem de management al SSM (OHSMS) este destul de
complex. Sunt disponibile mai multe definiii. Un Sistem de Management
de SSM reprezinta un instrument de management ce combina politici,
persoane si mijloace, viznd imbunatatirea continua a performantei unei
organizatii in domeniul sanatatii si securitatii in munca.
Pentru orice organizaie, indiferent de tipul produselor / serviciilor
realizate, mrime, sau felul proprietatii, abordarea activitilor SSM ca
sistem de management devine o necesitate stringent, logic i util.
Strategia de dezvoltare economica a Romaniei, prevede ca obiective
prioritare, adoptarea aquis-urilor comunitare in domeniul mediului,
sigurantei si sanatatii in munca- SSM-.
162
Abordarea securitii i sntii n munc ca sistem de management,

conduce la atingerea obiectivelor privind dezvoltarea economic a
Romniei, aprnd conceptul de sistem de management integrat.
Un management al securitii i sntii n munc adopt ca obiectiv i,
implicit, ca strategie securitatea maxim, s impun tuturor nivelurilor
ierarhice de conducere i de execuie asumarea i deplina implicare n
aciunile de prevenire a
accidentelor de munc i a mbolnvirilor
profesionale. (Sptmna european pentru securitate i sntate n munc Evaluarea
riscurilor MANAGEMENTUL RISCURILOR DE ACCIDENTARE I/SAU MBOLNVIRE PROFESIONAL
ING. LICA UNGUREANU, ING. DORIN SENCHETRU / http://www.protectiamuncii.ro/ro/conf_ew2008)
Conceptul sistemului integrat de management deriv din ideea integrrii

att pe orizontal ct i pe vertical a mai multor sisteme de management
(ex. managementul
calitatii, managementul protectiei mediului,
managementul securitii i sntii n munc (SSM/OHSAS),
responsabilitate social, etc) n sensul realizrii unui singur sistem de
management care s gestioneze integrat sistemele asimilate.
Noul concept de securitate integrata considera securitatea ca fiind parte
inseparabila si inerenta a tuturor proceselor de munca realizate de
personalul unei organizatii. Lucratorul desemnat pentru activitatea de
prevenire si cea de protectie sau, dupa caz, departamentul de securitate
capata noi valente, fiind considerat un mijloc de sprijin pentru activitatile
de formare, de diseminare a informatiilor de securitate, de evaluare, de
promovare si supervizare a securitatii n munca. De asemenea, joaca un
rol important n participarea si implicarea lucratorilor n integrarea
securitatii si sanatatii n munca la toate nivelele organizatorice ale firmei.
Securitatea trebuie integrata, n baza studiilor, n conceperea
echipamentelor, n organizare, n procedee si n metodele de munca.
1.1Noiunile de baz ale securitii i sntii n munc

Termenii i definiiile principale n domeniul securitii i sntii n munc
semnific urmtoarele:
angajator orice persoan fizic sau juridic care este titularul unui
raport de munc cu lucrtorul i care poart rspundere pentru
unitatea respectiv;
lucrtor orice persoan ncadrat n munc, n condiiile legii, de
ctre un angajator, inclusiv stagiarii i ucenicii;
loc de munc loc destinat s adposteasc posturi de lucru n
cldirea unitii i orice alt loc din interiorul unitii la care lucrtorul
are acces n timpul executrii sarcinilor sale de lucru;
echipament de lucru orice main, aparat, unealt sau instalaie
folosit la locul de munc;
echipament individual de protecie orice echipament destinat s fie
purtat sau inut de lucrtor pentru a-l proteja mpotriva unuia sau
mai multor riscuri ce ar putea s-i pun n pericol securitatea i
162
sntatea la locul de munc, precum i orice supliment sau

accesoriu proiectat n acest scop;
lucrtor desemnat orice lucrtor desemnat de angajator pentru a
se ocupa de activitile de protecie i prevenire a riscurilor
profesionale din unitate;
mediu de lucru totalitatea condiiilor fizice, chimice, biologice i
psihosociale n care lucrtorul i desfoar activitatea;
mijloace de producie totalitatea cldirilor i altor construcii,
echipamentelor de lucru, echipamentelor individuale de protecie,
materiei prime, produselor intermediare etc., utilizate n procesul de
producere a bunurilor materiale;
prevenire ansamblu de dispoziii sau msuri, adoptate ori
planificate la toate etapele de lucru din unitate, pentru a preveni sau
a reduce riscurile profesionale;
reprezentant al lucrtorilor cu rspunderi specifice n domeniul
securitii i sntii n munc orice persoan aleas, selectat
sau desemnat de lucrtori pentru a-i reprezenta n problemele
referitoare la securitatea i sntatea lor la locul de munc,
denumit n continuare reprezentant al lucrtorilor;
risc profesional (risc de accidentare sau de mbolnvire profesional)
combinaie ntre probabilitatea i gravitatea unei posibile leziuni
sau afectri a sntii ntr-o situaie periculoas;
pericol de producie posibilitatea aciunii factorilor nocivi i
periculoi de producie asupra lucrtorilor;
traumatism de producie fenomenul caracterizat de ansamblul
accidentelor de munc ntr-o anumit perioad de timp;
boal profesional boala cauzat de aciunea factorilor nocivi
asupra lucrtorului;
sarcin de munc totalitatea operaiilor de munc pe care
executantul (lucrtorul) trebuie s le efectueze, n anumite condiii
date, pentru realizarea scopului activitii de munc;
tehnica securitii (corect: securitate tehnic) ansamblu de msuri
organizatorice i mijloace tehnice de prevenire a aciunii factorilor
periculoi asupra lucrtorilor;
igiena industrial ansamblu de msuri i mijloace organizatorice,
igienice i sanitaro-tehnice care exclud aciunea factorilor nocivi de
producie asupra lucrtorilor;
securitate la incendiu ansamblu (complex) de msuri
organizatorice, tehnice, de informare etc. prin care se exclude
posibilitatea izbucnirii incendiului i exploziei, iar n cazul acestora se
prentmpin aciunea factorilor periculoi i nocivi ai incendiului i
exploziei asupra oamenilor, se asigur protecia bunurilor materiale
i stingerea eficient a incendiului;
CURS 2
162
1.2Principiile de baza ale Managementului Securitate i

Sntate n Munc
La reuniunea International Labour Organization (ILO) desfurat la
Geneva, n perioada 19-27.04.2001 a fost adoptat Ghidul ILO-OSH: 2001
(Guidelines on occupational safety and health management systems).
Conform opiniei conturate la nivelul ILO, numai sistemele de management
al securitii i sntii n munc fundamentate pe principii directoare
unanim recunoscute la nivel mondial de structuri tripartite pot avea fora
i supleea necesar elaborrii ntr-o organizaie a unei veritabile culturi
durabile a securitii.
Astfel, demersul propus are urmtoare structur:
nivelul I: are un caracter general i este aplicabil fiecrui stat;

statul trebuie s defineasc o politic naional n domeniul
managementului securitii i sntii n munc, obligaie care se
traduce prin:
o desemnarea unei instituii competente pentru stabilirea i
promovarea sistemelor de management al securitii i
sntii n munc; instituia competent trebuie s realizeze
concertarea cu structurile cele mai reprezentative ale
angajatorilor i ale lucrtorilor;
o definirea principiilor generale i a procedurilor care faciliteaz
integrarea sistemului de management al securitii i sntii
n munc n sistemul global de management al unei
organizaii;
nivelul II: este constituit dintr-un ansamblu de directive generale
care pot fi aplicate la nivel naional, ansamblu transpus ntr-un
referenial al ILO constituit din 16 cerine de securitate i sntate n
munc care trebuie adaptate de fiecare stat n funcie de specificul
naional;
nivelul III: este constituit din directive care trebuie s in cont de
specificul fiecrei organizaii, n special de mrimea ei i de tipul
pericolelor i importana riscurilor asociate activitilor desfurate
n cadrul acesteia.
Caracteristicile generale ale ghidului:
este redactat sub forma unui cod de bune practici i folosete n

mod frecvent condiionalul (ar trebui n loc de trebuie), ceea ce l
difereniaz de un referenial utilizat pentru certificare;
principiile directoare coninute n ghidul ILO-OSH au un caracter
voluntar, nu introduc constrngeri suplimentare i nu sunt destinate
nlocuirii legislaiei i reglementrilor naionale existente la
momentul actual;
162
constituie un instrument menit s-l sprijine pe angajator n

ndeplinirea obligaiilor legale ce i revin n domeniu securitii i
sntii n munc, iar aplicarea lor nu necesit nici o certificare.
modelul de sistem al managementului securitii i sntii n
munc propus de ghidul ILO-OSH este unic prin structura i funciile
lui, dar el urmeaz logica unui demers de mbuntire continu de
tipul clasic PDCA foarte asemntor cu cel al sistemelor de
management propuse de ISO (mediu/ISO 14001 sau calitate/ISO
9001).
Dei este unic ca principiu, n practic, managementul difer de la o

organizaie la alta, de la o ar la alta, n funcie de tipul i specificul
organizaiei n care se aplic. Cu toate acestea, caracteristica comun a
managementului contemporan este aceea de a se adapta rapid la
dinamica schimbrilor din societatea contemporan.
Datorit evoluiei rapide a tehnicii i tehnologiei, creterea competiiei att
n cadrul pieei interne ct i internaionale, complicarea mecanismelor de
pia, extinderea politicilor manageriale macroeconomice, n special care
vizeaz aciuni de protecie a organizaiilor, managementul cunoate o
evoluie rapid.
Ameliorarea eficacitii economice i sociale a
organizaiilor reprezint scopul fundamental al managementului.
Scopul unei organizaii este acela de a avea un management care s o
conduc astfel nct s-i ating obiectivele la costurile cele mai mici, prin
utilizarea raional a resurselor (de cele mai multe ori limitate) i n acelai
timp s satisfac cerinele prilor interesate.
Managementul ca proces dirijeaz sistemele n contextul unui mediu
ambiant dinamic n scopul maximizrii eficienei.
Funciile managementului sunt:
Previziune: procesul de determinare a principalelor obiective ale

organizaiei, resursele i mijloacele necesare realizrii lor. Ce
trebuie realizat n cadrul organizaiei?
o Prognoze :evaluare tiinific a evoluiei viitoare a organizaiei
n ansamblu sau a unor elemente componente ale acesteia
o Planuri : stabilirea obiectivelor i sarcinilor de realizare a
acestora ct i a resurselor necesare pentru o perioad
determinat, de regul de la o lun la 5 ani.
o Programe care reprezint detalierea obiectivelor organizaiei
pe orizonturi mai apropiate de timp i pe subdiviziuni
organizatorice.
Organizarea: ansamblul proceselor de conducere prin care se
stabilesc i se delimiteaz procesele de munc fizic i intelectual
i componentele lor precum i gruparea acestora pe posturi, formaii
de munc, compartimente i atribuirea lor personalului,
corespunztor anumitor criterii economice, tehnice i sociale, pentru
162
realizarea n cele mai bune condiii a obiectivelor previzionate.

Cine i cum contribuie la realizarea obiectivelor?
o stabilirea structurii organizatorice formale i a sistemului
informaional ( managementul superior)
o organizarea
principalelor
componente
ale organizaiei
(managementul mediu i inferior)
cercetare dezvoltare;
producie;
comercial;
personal;
financiar-contabil
Coordonarea: ansamblul proceselor de munc prin care se
integreaz i asimileaz deciziile i aciunile oamenilor organizaiei i
ale subsistemelor sale, n limitele previziunii i organizrii stabilite
anterior. Coordonarea =organizare n dinamic.
Coordonarea poate fi :
bilateral: se realizeaza ntre un manager si un
subordonat .Aceast relatie are avantajul unui contract
direct astfel nct informatiile ce se transmit ntre cei doi
s nu fie filtrate si alterate de alti factori externi .
multilateral: se realizeaza ntre un manager si mai multi
subordonati. Acest relatie are dezavantajul interventiei
unor factori externi dar si a influentei dintre subordonati
n transmiterea informatiilor .
Coordonarea depinde de:
o Comunicare; Prin comunicare se ntelege transmiterea si
ntelegerea integral a mesajelor continute. Comunicarea
eficient depinde de un complex de factori ce se reflect att
din
calitatea
managementului
ct
si
din
calitatea
executantilor .
Antrenarea: ansamblul proceselor de munc prin care oamenii
organizaiei sunt determinati s contribuie la realizarea obiectivelor
previzionate, prin folosirea diferitelor tipuri de motivare. De ce
oamenii organizaiei particip la realizarea obiectivelor?
Controlul evaluarea ansamblul
proceselor de urmrire a
modului n care se desfoar diferite aciuni sau ntregul proces de
management ct i de reglare a deficienelor. Cu ce rezultate s-a
finalizat munca depus?
Dintre fazele procesului de control enumerm:
stabilirea standardelor sau criteriilor de performan prin prisma

crora se apreciaz ndeplinirea obiectivelor planificate;
msurarea realizrilor sau evaluarea rezultatelor i compararea
acestora cu standardele stabilite anterior;
identificarea cauzelor abaterilor de la standarde i corectarea
abaterilor.
162
Principiile generale ale managementului sunt:

1. principiul asigurrii concordanei dintre parametrii sistemului de
management al organizaiei i caracteristicile sale eseniale i ale
mediului ambiant.
Acest principiu presupune functionalitatea si competitivitatea ce
determina o permanenta corelare , adaptare si perfectionare a sistemului
de management la situatia existenta efectiv n firma ,la cultura
organizationala si la contextul socio-economic n care si desfasoara
activitatile . Aplicarea acestui principiu presupune 2 aspecte majore :
o asigurarea unei concordante ct mai depline ntre parametrii
sistemului de management ;
o caracteristicile organizatiei organizaiei ;
Realizarea acestei concordante la un nivel de management ct mai nalt
,nivel necesar functionarii firmei pentru eficienta sistemului de
management ,pentru eficienta firmei respective.
2. principiul managementului participativ
Acest principiu se refera la implicarea resurselor umane ale firmei.
Presupune exercitarea celei mai importante si complexe relatii de
management n cadrul firmei ce este necesar sa se bazeze pe implicarea
de manageri, de specialisti, de reprezentanti ai proprietarilor si actionarilor
apelnd la un sistem modern de conducere si realiznd un nou tip de
cultura organizationala .
Elementele
care
impun
si
determina
necesitatea
existentei
managementului participativ sunt complexitatea si dinamismul n
cresterea activitatii n cadrul firmei, fluiditatea (inconsegventa) unor
componente majore ale mediului ambiant, dinamica evolutiei stiintifice,
tehnice, comerciale si organizatorice, nivelul cresterii de pregatire a
personalului si mai ales internationalizarea activitatii economice .
Participarea persoanelor la derularea proceselor si relatiilor de
management este necesara sa se realizeze diferentiat cu un plus de
intensitate la nivelul organizaiilor mijlocii si mari ce necesita un personal
cu o pregatire superioara.
n organizaiile mijlocii si mari cu activitate competitiva exista tendinta de
participare la procesul de management si au reprezentanti ai actionarilor.
3. principiul motivrii tuturor factorilor implicai
Functionarea si profitabilitatea activitatilor fiecarei organizatii depind direct
de interesele factorilor implicati determinnd decisiv natura si forma de
proprietate, de modalitatile prin care se utilizeaza prghii economice si de
alta natura printre care un rol important l detine motivarea .
162
n ultimii ani, stiinta si practica manageriala se bazeaza pe sheaktcolderi prin care se identifica att organisme ct si categorii de persoane
cu interese majore n desfasurarea si rezultatele activitatii firmei . De
acesti sheakt-colderi trebuie sa tina cont managerul pentru ca acestia au
un important rol asupra performantelor firmei.
Motivarea ca principiu de management al firmei arata necesitatea utilizarii
stimulentelor si sanctiunilor materiale si morale de catre factorii
decizionali, asigurnd o ndeletnicire armonioasa a tuturor factorilor
implicati, ce genereaza performante superioare ale firmei .
Subevaluarea unei categorii de interese determina mai devreme sau mai
trziu un conflict de interese cu alti factori implicati .
Motivarea puternica a celor implicati n activitatea motivatiei corelata cu
raportul managerului la eficienta firmei trebuie sa determine
managementul firmei.
Tipuri de motivari:
o Motivarea pozitiv: are in vedere cresterea efortului si
contributiei personalului la realizarea obiectivelor firmei, pe
baza amplificarii satisfactiilor sale din participarea la procesul
muncii, ca urmare a realizarii sarcinilor atribuite in conditiile in
care nivelul obiectivelor si sarcinilor de realizat este accesibil
majoritatii salariatilor, iar motivatiile asigura cresterea
veniturilor salariatilor, a moralului si statutului lor,
corespunzator asteptarilor acestora.
o Motivarea negativ: vizeaza sporirea eforturilor si contributiei
personalului firmei la indeplinirea obiectivelor sale pe baza
diminuarii satisfactiilor in procesul muncii sau a amenintarii cu
reducerea lor, daca sarcinile si obiectivele de realizat nu sunt
realizate, iar motivatiile folosite genereaza frecvent scaderi de
venituri, moral, prezenta si statut al salariatilor, in raport cu
asteptarile lor.
o Motivarea economic urmrete satisfacerea ateptrilor i
nevoilor de ordin economic ale salariailor ca: salarii, prime,
profit, promovri, penalizri, imputaii, amenzi, faciliti pentru
conducere.
o Motivarea moral-spiritual urmrete satisfacerea ateptrilor
i nevoilor de ordin moral-spiritual ca: ncrederea efului,
mulumiri, laude, critici, avertismente, mustrri, titluri,
srbtoriri.
o Motivarea intrinsec : determinarea individului s realizeze
obiectivele organizaiei prin efort i implicare deoarece astfel
obine satisfacii personale.
o Motivarea extrinsec : determinarea individului s realizeze
obiectivele organizaiei prin efort i implicare deoarece astfel
162
va obine din partea organizaiei recompense materiale i

morale.
o Motivarea cognitiv privete latura intelectual a individului
bazndu-se pe nevoile acestuia de-a se informa, de-a
cunoate, de-a nva i de a controla mediul.
o Motivarea afectiv vizeaz latura uman, sentimental a
individului bazndu-se pe nevoile acestuia de-a fi apreciat,
iubit, simpatizat, de-a se simi bine.
4. principiul eficacitii i eficienei
Prezinta un rol determinant pentru o organizatie pentru dezvoltarea
acesteia la performantele obtinute.
Dimensionarea, structurarea si compilarea tuturor relatiilor de
management trebuie sa aiba n vedere maximizarea efectelor economicosociale cuantificabile si necuantificabile n vederea obtinerii unei
competitivitati ridicate.
Exprima nevoia activitatii organizatiei prin sistemul de management astfel
nct sa determine competitivitatea si prin urmare supravietuirea firmei.
Prin eficacitate desemnam ndeplinirea obiectivelor dimensionate si prin
eficienta desemnarii prin activitatea proprie a unor venituri superioare
celor desemnate. O organizatie poate fi eficace dar nu si eficienta sau
invers.
Concretizarea acestui principiu implica utilizarea unui instrumentar liber de
management, economic, juridic, tehnic si sociologic ce se bazeaza pe
studiul permanent al realizarilor .
Un rol decisiv n realizarea eficacitatii si eficientei l au proprietarii si
reprezentantii lor. Acesti reprezentanti trebuie s fie parte activa n
derularea proceselor de management .
Cunoasterea si nsusirea principiilor de management sunt esentiale pentru
toti cei implicati direct sau indirect n activitatea firmei .
Apariia noiunii de management a condus la apariia noiunii de sistem de
management. Sistemul de management reprezint un ansamblu de
elemente prin intermediul crora se asigur exercitarea procesului de
management n vederea creterii profitabilitii organizaiei.
Sistem de management al securitii i sntii n munc reprezint un
conform ILO-OSH: 2001, un ansamblu de elemente legate sau
interdependente destinate stabilirii unei politici i a unor obiective de
securitate i sntate n munc, precum i realizrii acestor obiective.
Standardul SR OHSAS 18001: 2008, definete Sistemul de management al
securitii i sntii n munc, parte a sistemului de management al unei
organizaii utilizat pentru dezvoltarea i implementarea politicii OH&S i
managementul riscurilor OH&S.
162
NOTA 1 - Un sistem de management este un ansamblu de

elemente intercorelate utilizate pentru stabilirea politicii i
obiectivelor i pentru realizarea aceste obiective.
NOTA 2 - Un sistem de management include structura

organizaional, planificarea activitilor (inclusiv, de exemplu,
evaluarea riscurilor i stabilirea obiectivelor), responsabiliti,
practici, proceduri, procese i resurse.
Principiile de baz ale Managementului Securitii i Santii n Munc au

la baz:
Principiile directoare ale ILO (OIM) privind sistemele de management

al securitii i sntii n munc
Principiile directoare naionale privind sistemele de management al
securitii i sntii n munc
Principiile directoare specifice privind sistemele de management al
securitii i sntii n munc
n figura 1.1 sunt prezentate interconexiunile dintre principalele elemente

care alctuiesc cadrul naional al sistemelor de management al securitii
i sntii n munc.
Figura 1. 1 Interconexiunile dintre principalele elemente care alctuiesc cadrul

naional al sistemelor de management al securitii i sntii n munc
Principiile generale se refer la:
162
prevenirea apariiei riscurilor profesionale;

evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate;
odat evaluate, combaterea acestor riscuri la surs;
adaptarea muncii la om, actionnd asupra concepiei, organizarii i

metodelor de lucru;
realizarea acestor obiective tinnd seama de progresul tehnic;
nlocuirea a ceea ce este periculos prin ceea ce este mai puin sau
deloc periculos;
prioritatea msurilor de protecie colectiv i recurgerea la protecia
individual numai n cazul riscurilor reziduale;
instruirea adecvat n domeniul securitatii si sanatatii n munca.
Aceste principii generale de prevenire se regsesc i n Directiva Cadru nr.

89/389.
In conformitate cu legislaia, urmatoarele principii de organizare a
activitii de protecie a muncii trebuie respectate:
obligaia de a asigura securitatea i sntatea angajailor, n toate

aspectele referitoare la munc, revine angajatorului;
obligaiile angajailor n domeniul securitii i sntii n munc nu
vor afecta principiul responsabilitii angajatorului;
n contextul responsabilitii sale, angajatorul va lua msurile
necesare pentru asigurarea securitii i sntii angajailor,
respectiv prevenirea riscurilor de accidentare, informarea i
instruirea, precum i realizarea cadrului organizatoric.
Aceste msuri vor fi periodic adaptate innd seama de schimbarea

condiiilor de munc, n scopul de a mbunti situaia existent.
Principiile directoare
naionale privind sistemele de management al
securitii i sntii n munc trebuie s:
serveasc la instituirea unui cadru naional pentru sistemele de

management al securitii i sntii n munc, susinut de
preferin de legislaia i reglementrile naionale;
sprijine elaborarea unor mecanisme voluntare viznd o mai bun
respectare a reglementrilor i normelor aplicabile n vederea
mbuntirii continue a performanelor n domeniul securitii i
sntii n munc;
sprijine elaborarea de principii directoare naionale i specifice
privind sistemele de management al securitii i sntii n munc
pentru a rspunde cerinelor concrete i reale ale organizaiilor, n
funcie de mrimea, natura i complexitatea activitilor desfurate
de acestea.
La nivelul unei organizaii principiile trebuie:
s constituie direcii de aciune pentru organizaie, n vederea

integrrii elementelor sistemului de management al securitii i
sntii n munc, n cadrul unei politici i a unor mecanisme
globale de management;
162
s incite toi membrii organizaiei, n special angajatorii, proprietarii,

conducerea, lucrtorii i reprezentanii lor la aplicarea principiilor i
metodelor adecvate de management al securitii i sntii n
munc, care au ca finalitate mbuntirea continu a
performanelor n acest domeniu.
Abordarea managerial a sntaii i securitii n munc presupune att

aplicarea acestor principii ct i proiectarea activitilor SSM dup ciclul:
plan do check actioneaz (PDCA) i combin:
spiritul anticipativ strategic;
mecanismele organizatorice;
mecanismele de feed - back;
caracteristicile comportamentului uman.
Conceptul PDCA a fost dezvoltat de Shewhart in anii 20 ai secolului XX si a
fost preluat si popularizat ulterior de W. Edwards Deming, motiv pentru
care este mentionat de multe ori cu titulatura Ciclul lui Deming.
Modelul PDCA (Plan Do- Check Act) este un instrument utilizat pentru a
arata imbunatatirea continua a tuturor proceselor din cadrul unui sistem
ct i a sistemului implementat. n figura 1.2 este prezentat modelul
PDCA.
PLAN Planifica
Ce avem de facut?
Cum vom face acest lucru?
ACT Actioneaza
Ce putem imbunatatii pentru
urmatorul ciclu?
DO Executa
Fa ce s-a planificat!
CHECK -Verifica
Activitatile s-au efectuat
conform planificarii?
Figura 1. 2 Modelul PDCA - ciclul lui Deming
Modelul PDCA este esential in managementul securitii i sntii n

munc, dar trebuie avut in vedere ca foarte rar un proces poate fi
implementat corect inca de la inceput, chiar in conditiile unei planificari si
a unei verificari atente si competente. In majoritatea cazurilor este nevoie
de un proces iterativ care sa conduca la imbunatatirea progresiva a
rezultatelor.
Modelul PDCA se aplica tuturor proceselor din cadrul unui Modelul PDCA
este esential in implementarea unui sistem de management, dar trebuie
162
avut in vedere ca foarte rar un proces poate fi implementat corect inca de

la inceput, chiar in conditiile unei planificari si a unei verificari atente si
competente. In majoritatea cazurilor este nevoie de un proces iterativ care
sa conduca la imbunatatirea progresiva a rezultatelor.
Modelul PDCA se aplica tuturor proceselor din cadrul unui management al
securitii i sntii n munc.
Aplicarea n managementul securitii i sntii n munc a principiilor
abordare procesuala i abordarii managementului ca sistem conduce
de regula la:
intelegerea interdependentelor dintre procese;
abordare structurata care armonizeaza si integreaza procesele;
definirea modului in care ar trebui sa functioneze procesele in cadrul
sistemului;
imbunatatirea continua a sistemului prin masurare si evaluare.
Pentru managementul securitii i sntii n munc, principiul PDCA
este detaliat n tabelului 1.1
PDCA
(CE?)
Identificare
problema
ACTIUNI
INSTRUMENTE
Identificarea problemelor ce
trebuie examinate
Specificarea clara a stadiului
problemei
Identificarea partilor interesate
si dezvoltarea canalelor
de
comunicare necesare
Identificarea si stabilirea unui
set de masuri si tinte accesibile
Observare directa
a proceselor;
Harti de proces
Interactiunea
succesiunea
in proceselor
de (diagrama
procese)
PLAN
(DE CE?)
Analizeaza
problema
Divide sistemul general

procese individuale harti
proces
Discutarea cauzelor potentiale a
problemelor
Colectarea si analizarea datelor
ce valideaza sursele cauzelor
Formularea de ipoteze
si
de
Analize statistice
(diagrama
cauza
efect,
analiza
Pareto)
Verificarea si revizuirea stadiului

initial al problemei
DO
Stabileste criteriile pentru a

rezolva cu succes problema
Proiecteaza si experimenteaza
Dezvolta solutii un test ipoteic
Obtine aprobarea si suportul
partilor
interesate
pentru
inchiderea solutiei
Implementeaza Implementeaza
solutii
experimentata
pe
Proiectul
experimentului
Experiente
anterioare
Managementul
partenerilor
de
afaceri
si
comunica
solutia
un
pilot
162
PDCA
ACTIUNI
INSTRUMENTE
(proces)
Evalueaza
rezultatele
CHECK
ACT
Obtine
obiectivele
tinta
Colecteza si analizeaza datele

Observare directa
solitiei
a procesului;
Valideaza ipoteza
Graficul analizei;
Daca este DA actioneaza
Hartile
Daca NU revin-o la plan,

revizuieste starea problemei si
ipoteza
schimbarile
si
Implementeaza Identifica
efectueaza
instruirea
necesara
solutia,
pentru implementarea totala;
capitalizeaza
oportunitatile
Dezvolta
un
plan
de
de
monitorizare a solutiei
imbunatatire
Imbunatateste contiunuu
Implementeaza
oportunitati
Indicatorii
performanta
de
Hartile
noilor
procese
Procese
standardizate
Viziunea
managementului
celelalte Erorile corectate
Instruirea
Tabel 1. 1 Modelul PDCA pentru managementul securitii i sntii n munc
Implementarea i meninerea corect a unui sistem de management al

SSM aduce numeroase beneficii att angajatorului ct i angajailor.
1.3Abordarea procesual
Procesul reprezint un ansamblu de activiti intercorelate sau aflate n
interaciune care transforma elementele de intrare n elemente de ieire:
elementele de ieire ale unui proces sunt elemente de intrare
ale altor procese
procesele unei organizaii ar trebui planificate i ar trebui sa se
desfoare n condiii inute sub control pentru a aduga
valoare
Procesul reprezinta o secventa de proceduri interdependente si inlantuite
care, in cadrul fiecarei etape, consuma una sau mai multe resurse (timp,
energie, echipamente, resurse finaciare etc.) pentru a transforma intrarile
(date, materiale, componente etc) in iesiri. Aceste iesiri devin apoi intrari
pentru urmatoarea etapa pana cand un scop sau rezultat final cunoscut
este atins [http://www.businessdictionary.com/definition/process.html]
Procesul este definit ca avand intrari, iesiri si energia necesara pentru a
transforma intrarile in iesiri. Un proces necesita timp pentru a realiza
actiunea care ii este asociata. Un proces necesita de asemenea spatiu
pentru intrari/iesiri si pentru transformarile intrarilor in iesiri .
Managementul proceselor:
reprezint ansamblul activitilor de planificare i monitorizare a

performanelor unui proces. Termenul se refer de obicei la
162
managementul proceselor de afaceri i a celor de producie [Jrg

Becker, Martin Kugeler, Michael Rosemann (eds.).Process Management. ISBN 3540434-99-2
presupune aplicarea de cunotine, abiliti, instrumente, tehnici i

sisteme pentru a defini, vizualiza, msura, controla, raporta i
mbunti procesele, cu scopul de a satisface cerinele clienilor
ntr-un mod profitabil.
Principiul abordare procesuala implica:

Definirea proceselor pentru a obtine rezultatele dorite;
Identificarea interfetelor procesului (procese amonte si aval);
Identificarea clientilor interni si externi, furnizori si alte parti

interesate ale procesului;
Identificarea metodelor de masurare si
masurarea si
monitorizarea datelor de intrare si iesire din proces;
Evaluarea posibilelor riscuri, consecinte si impacturile
proceselor asupra clientilor, furnizorilor si alte parti interesate
ale proceselor;
Stabilirea clara a responsabilitatilor si autoritatii pentru
conducerea proceselor,
Cand se definesc procesele trebuie acordata o atentie deosebita pasilor
proceselor, activitatilor, fluxurilor, masurilor de control, nevoilor de
instruire, echipamente, metode, informatii, materiale si alte resurse pentru
a se obtine rezultatele dorite.
n proiectarea procesului vor fi luate n considerare: succesiunea etapelor
acestuia,
msurile de inere sub control, nevoile de instruire a
personalului, echipamentele, metodele, informaiile, materialele i alte
resurse necesare pentru obinerea rezultatelor dorite.
Un proces este construit dupa modelul 6 M (materiale masini muncitori
metoda masuratori money)
162
Figura 1. 3 Modelul 6 M a procesului (elemente de constrngere)
Abordarea bazata pe proces accentueaza importanta:
intelegerii si satisfactiei cerintelor clientilor si altor parti

interesate;
intelegerii de catre utilizatori a cerintelor de SSM si
a
necesitatii de a stabili politicii si obiective pentru SSM;
implementarii unor masuri pentru controlul riscurilor SSM;
monitorizarii si analizei performantei si eficacitatii sistemului;
imbunatatirii permanente bazate pe masurarea obiectivelor.
Elementele de intrare intr-un proces pot fi materiale sau nu si ele pot fi

grupate in:
elemente de intrare - elemente care sunt transformate prin

intermediul activitatilor din proces;
mecanisme sau resurse elementate consumate sau afectate
si care ajuta la transformarea elementelor de intrare;
constrangeri sau controale elemente care nu sunt
transformate de proces dar care
permit, limiteaza sau
reglementeaza activitatile din proces.
In figura 1.4 este prezentat un model generic al procesului.
162
EFCACITATEA
PROCESULUI
(capabilitatea de a
realiza rezultatele
dorite)
Constrangeri sau elemete de control
Procedura mod specificat de desfasurare a unei

activitati sau a unui proces poate fi documentata
sau nu;
Legi, Reglementari, Specificatii, etc
PROCES
Elemente de
intrare
(ansamblu de activitati corelate sau

in interactiune)
Mecanisme sau resurse

(personal, echipamente etc)
MONITORIZARE SI
MASURARE (inainte, in timpul
si dupa proces)
Elemente de iesire
EFICIENTA
PROCESULUI
(rezultatele
obtinute fata
de resurse
utilizate)
Figura 1. 4 Model Generic al unui proces
Pentru a ne asigura de continua adecvare a scopului pe care il au in

organizatie, procesele trebuie monitorizate si masurate. La dezvoltatrea
metodelor si instrumentelor necesare analizei procesului trebuie sa se tina
cont de dovezile obiective rezultate din:
Planificare - prin care se confirma stabilirea obiectivelor

asociate procesului analizat si asigurarea resurselor necesare
indeplinirii acestora. Se va pune accent pe:
asigurarea resurselor umane in ce priveste competenta,
instruire,
constientizare;
asigurarea resurselor de infrastructura;
programe de investitii, autodotare, mentenanta.
Realizare prin care se confirma functionarea procesului

examinat luand in considerare:
deciziile adoptate de catre proprietarul de proces si
aplicate de catre ceilalti membri;
ansamblul
datelor
informationale,
interfetelor,
procedurilor si mijloacele de tratare a informatiilor
aplicabile si care au ca scop sa asigure suportul
informational necesar de a obtine rezultatele planificate.
162
Control prin care se asigura atingerea obiectivelor

planificate prin analize statistice.
Imbunatatirea continua prin care se confirma initierea de
actiuni pentru cresterea eficientizarii si eficacitatii procesului.
Structura prin care se analizeaza aspectele organizatorice si
metodic manageriale ale administrarii procesului evaluand:
aspectul organizatoric al procesului (elementele de
natura organizationala care asigura cadrul, divizarea,
combinarea si functionalitatea procesului pentru a
realiza obiectivele generale si specifice);
modul
in
care
influenteaza
procesul
structura
organizatorica (posturile si relatiile dintre acestea)
cultura organizationala (implicarea si constientizarea
personalului cu privire la importanta implementarii
sistemului de SSM si implicit la satisfactia partilor
interesate)
Costurile prin care se evalueaza eficienta procesului prin
evaluarea metodelor de planificare, monitorizare si calculul
costurilor atat cu caracter preventiv cat si celor datorate
pierderilor.
La un proces se urmareste:
aplicarea regulilor
optimizarea resurselor
atingerea obiectivelor procesului
mbuntirea performaei
satisfacia clienilor, altor pri interesate

Pentru Identificarea proceselor managementul securitii i sntii n
munc organizaia trebuie s raspund la ntrebrile:
Care sunt procesele necesare pentru managementul SSM?
Cine sunt clientii/prile interesate fiecarui proces (interni

si/sau externi)?
Care sunt cerintele acestor clientii/prile interesate?
Cine este responsabilul procesului?
Sunt unele din aceste procese externalizate?
Care sunt intrarile si iesirile pentru fiecare proces?

Un proces se poate compune din mai multe subprocese/activiti, de ex.:
procesul de instruire poate include subprocesele: determinarea
necesitatilor de instruire, planificarea instruirilor, determinarea
eficacitatii acestora
procesul de productie in constructia de masini poate include
subprocesele: debitare, prelucrari mecanice, tratament termic,
inspectie etc.
procesul de aprovizionare poate fi subdivizat: cereri oferte,
comparare oferte, evaluare furnizori, emitere comenzi,
receptie etc.
162
Prin pri interesate se nelege salariat, alt participant la procesul de

munc, acionari, instituii guvernamentale, etc.
Managementul securitii i sntii n munc se realizeaz prin
administrarea proceselor sub trei aspecte:
din punct de vedere al structurii i funcionrii proceselor n
cadrul crora intervin lucrtorii, echipamentele, produsele i
informaiile;
din punct de vedere a riscurilor identificate,
din perspectiva rezultatelor ateptate ale proceselor

respective.
Pentru ca sistemul de Managementul securitii i sntii n munc s
fie eficient, aceste procese, ca i responsabilitile, autoritatea, procedurile
i resursele corespunztoare trebuie definite ntr-o manier coerent. De
asemenea, este necesar coordonarea i asigurarea
compatibilitii
proceselor i definirea interfeelor acestora.
n scopul evalurii sistemului de management al securitii i sntii n
munc trebuie luate n considerare urmtoarele trei aspecte, referitoare
la fiecare din procesele constituente:
dac procesele sunt definite i procedurile lor sunt
documentate;
dac
procesele
se
desfoar
potrivit
procedurilor
documentate;
dac procesele sunt eficiente, astfel nct s permit obinerea
rezultatelor ateptate
Subproceselor/activitilor, procesului i sistemului li se aplic modelul
PDCA pentru imbunatatire aa cum este prezentat n figura 1.5.
162
Figura 1. 5
Modelul de definire si imbunatatire a procesului
Rezultatul dorit este obinut mai eficient atunci cnd activitile i

resursele aferente sunt conduse ca un proces - beneficii:
reducerea costurilor i perioade de timp mai scurte pn la

utilizarea efectiv a resurse rezultate mai bune, consistente i
previzibile;
oportuniti de mbuntire focalizate pe prioritate.
CURS 2
2.Standarde in domeniul SSM
2.1Rolul standardizarii
Una dintre cele mai importante realizri ale Uniunii Europene l reprezint
Piaa Unic, spaiu economic, unde bunurile, serviciile, capitalul i fora de
munc pot circula liber.
Pentru a nltura barierele n calea liberei circulaii au fost dezvoltate
instrumente cum ar fi Noua Abordare n reglementarea produselor i
Abordarea Globala n evaluarea conformitii.
Directivele, formate din set de standarde, norme i reglementri tehnice,
adoptate pe baza Noii Abordri i Abordrii Globale au intrat treptat n
vigoare.
Standardele, acorduri voluntare documentate care stabilesc criterii
importante pentru produse, servicii i procese, reprezint o modalitate
puternic de a crete competitivitatea organizaiilor din Uniunea
European.
Consiliul European:
a admis faptul c standardizarea european poate contribui la

punerea n aplicare a obiectivelor Strategiei de la Lisabona, precum
i la dezvoltarea durabil;
necesitatea nregistrrii unui progres constant n vederea
introducerii unor tehnologii noi i a bunei funcionri a pieei interne
a serviciilor;
consider c standardizarea european poate juca un rol important
n domeniul competitivitii ntreprinderilor europene, al inovaiei i
al bazei de cunotine economice.
Adoptarea i implementarea standardelor ajut la formarea unei culturi
manageriale i tehnice n cadrul organizaiei:
162
asigurnd compatibilitatea produselor i a serviciilor, calitatea i

sigurana produselor n exploatare, protecia sntii i securitii
ocupationale,
deschiznd canale de comunicare i canale comerciale.
Organizaia Internaional de Standardizare, cunoscut sub prescurtarea
ISO (abreviere internaional) este o confederaie internaional de
stabilirea normelor n toate domeniile cu excepia electricitii i
a electronicii, care sunt reprezentate de IEC (n englez: International
Electrotechnical Commission), i cu excepia comunicaiilor reprezentate
de ITU (International Telecommunication Union).
Organizaia Internaional de Standardizare activeaz din 1947 n urma
ntrunirii organizaiilor naionale (ISA si UNSCC) de norme din 25 de ri,
din 1946 de la Londra.
ISA (International Federation of the National Standardizing Associations) a
fost nfiinat n 1926 (New York) i i-a ncetat activitatea n 1942.
ISO reprezint peste 150 de ri, fiecare ar avnd un reprezentant.
Limbile oficiale sunt engleza i franceza.
Activitatea de standardizare, prezentat schematic n figura 2.1, se
desfoar la nivel internaional, regional i naional. Coordonarea
activitii la toate cele trei niveluri este asigurat prin ntelegeri de
colaborare i prin structuri comune.
Comisia Electrotehnica Internaional (CEI) acoper domeniile: electronica,
magnetismul i electromagnetismul, electroacustica, telecomunicatiile i
producerea i distribuia energiei, ct i discipline generale asociate cum
ar fi terminologia i simbolurile, msurri i performane, fiabilitate,
proiectare i dezvoltare, securitate i mediu
162
Figura 2. 1 : Activitatea de standardizare la nivel internaional, regional i

naional
La nivel naional activitatea de standardizare se desfoar prin Asociaia

de Standardizare din Romnia (fostul Institut Romn de Standardizare)
nceputurile activitii de standardizare n Romnia dateaz din perioada
premergatoare celui de al doilea razboi mondial, primele standarde cu
caracter naional fiind adoptate n 1937-1938 n cadrul AGIR Asociaia
General a Inginerilor din Romnia.
Dup o serie de reorganizari, n 1970 se nfiineaz Institutul Romn de
Standardizare IRS, organism al administraiei publice centrale, care
funcioneaz pna n 1998 cnd, prin Ordonana Guvernului nr. 39/1998
privind activitatea de standardizare naional n Romnia, se pun bazele
standardizrii voluntare n Romnia. ncepnd cu 31 octombrie 1998,
organismul naional de standardizare este Asociaia de Standardizare din
Romnia - ASRO.
Standardizarea are un rol central n buna funcionare a pieei interne
mpreun cu principiul recunoaterii reciproce. Anumite standarde
europene armonizate contribuie la asigurarea liberei circulaii a mrfurilor
n cadrul pieei interne i permit consolidarea nivelului de competitivitate
al ntreprinderilor n cadrul Uniunii Europene (UE). Acestea contribuie, de
asemenea, la protejarea sntii i securitii consumatorilor europeni,
precum i a mediului.
Standardizarea, care are un caracter voluntarist, se bazeaz pe principiul
consensului i este realizat de ctre toate prile interesate. Consiliul
162
ncurajeaz organismele europene de standardizare s pun bazele unor

noi politici n vederea adaptrii la nevoile pieelor, n special:
o diversificare a produselor i a serviciilor furnizate prilor

interesate;
alctuirea unui sistem ierarhizat de produse, altele dect cele
menionate n standardele oficiale, de exemplu, anumite proceduri
de elaborare i de consultare.
2.2Continutul unui standard

Standardele au recunoastere nationala sau internationala: standardele
sunt documente recunoscute ca valabile la nivel national, regional sau
international, dupa caz. Ele sunt disponibile pentru oricine si pot fi
consultate si achizitionate fara restrictie.
Ca regula generala, standardele nu sunt obligatorii, acestea avand o
aplicare voluntara. In anumite cazuri, implementarea poate fi obligatorie
(cum ar fi in domeniile legate de securitate, instalatii electrice sau in
contracte publice).
Standardele ISO sunt numerotate,
99999:yyyy: Titlul, unde:
99999
yyyy este anul publicarii, si
Titlul descrie obiectul.
si
au
un
format
de
tipul: ISO
este numarul standardului,
Pana la publicare, standardele sunt redactate in versiuni sub forma de

schite. Schitele initiale ale standardelor sunt numite schite de comitet si
au un numar CD. Versiunile care ajung la un vot initial sunt numite
standarde internationale-schite si au un numar DIS; acestea reprezinta
indicatii destul de bune despre standardele finale, fiind posibile schimbari
ale unor pagini, insa ele sunt suficient de bune incat Comitetul de
conducere al ISO sa le prezinte pentru un vot international. Un standardschita asupra caruia s-au efectuat toate schimbarile votate si care este
supus unui vot final este un standard international-schita finala, el
dobandind un numar FDIS; acestea sunt foarte valoroase, deoarece chiar
daca va puteti astepta ca standardul final sa difere numai sub mici aspecte
editoriale (greselile de tipar corectate etc), de obicei membrii comitetelor
le sterg de pe site-urile publice atunci cand ISO publica respectivul
standard international.
Daca un standard are in fata numarului sau unul din simbolurile
urmatoare, se intelege: SR - standard recunoscut la nivel national, EN standard recunoscut la nivel european, ISO - standard recunoscut la nivel
international.
Alte sigle:
162
STAS pentru standardele romne aprobate nainte de 28 august

1992
SR pentru standarde romne aprobate dup 28 august 1992
SR EN standarde europene adoptate ca standarde romne
SR ISO (STAS ISO) - Standarde internaionale adoptate ca standarde
romne
SR EN ISO - Standarde europene i internaionale adoptate ca
standarde romne
DIN standard german
AFNOR standard francez
GOST standard rusesc
Principalele elemente sunt:
indicativul standardelor - format din sigl, numr de ordine i an de

apariie
Clasificare: ICS (clasificarea internaional a standardelor ) i CAS
(clasificarea alfanumeric )
titlul standardului; subtitlul
aprobarea
corespondena
descriptorii
adresa instituiei care a elaborat standardul
dreptul de autor
ediia
metoda de adoptare
amendamente i erate
numrul de pagini
coninutul propriu-zis
bibliografie
comitetul tehnic
modificri dup publicare
2.3Rolul standardelor
Standardele europene reprezint instrumente puternice n creterea
competitivitii intreprinderilor din Uniunea Europeana.
Standardele internaionale au fost dezvoltate n scopul facilitrii relaiilor
comerciale, i pentru a da mai mult ncredere clienilor privind
capacitatea unui anumit furnizor de a satisface n mod constant cerinele
referitoare la calitatea produselor/ serviciilor.
Standardele au cunoscut, i cunosc, un proces de evoluie pentru a face
fa realitilor economice i s-au dezvoltat rapid, acoperind mai multe
domenii, odat cu apriia conceptelor Noua Abordare, Abordarea Global
i Dezvoltare Durabil.
Principiul liberei circulaii a mrfurilor presupune existena unui cadru
legislativ comun-asigura circulaia fr restricii a bunurilor ntre diferite
162
zone ale Comunitii, ca i cum ar fi transportate n interiorul unei singure

ri. Aceasta nseamn c standardele tehnice de baz, certificarea
produselor i definiiile metrologice trebuie s se supun unor reguli
stabilite la nivel european. Crearea unei piee interne bazate pe libera
circulaie a mrfurilor depinde n mod esenial de un nivel adecvat al
armonizrii tehnice Legislaia european armonizat privind produsele
conine prevederi referitoare la organismele de evaluare a conformitii,
organismele de acreditare, standardizare, precum i la supravegherea
pieei. In esen, aceast abordare a legislaiei armonizate se bazeaz pe
principiul auto-certificrii i pe prezumia de conformitate cu standardele
armonizate. Directivele Noii Abordri se bazeaz pe standarde
armonizate.
n figura 2.2 reprezint evoluia standardelor din punct de vedere al
statutului:
de la informative la obligatoriu
de la un grup mic ce const numai din civa membri i numai un

grup de interes la un proces democratic complet de reglementri.
Ghidul ISO/CEI 2: 1996 definete standardul ca fiind un document, stabilit

prin consens i aprobat de ctre un organism recunoscut, care asigur,
pentru uz comun i repetat, reguli, linii directoare sau caracteristici pentru
activiti sau rezultatelor lor, cu scopul de a se obine gradul optim de
ordine ntr-un anumit context.
Figura 2. 2 : Evoluia standardelor de la specificaii la reglementri
Directivele CE definesc "cerinele eseniale", ca de exemplu protejarea

sntii i sigurana, pe care mrfurile trebuie s le ndeplineasc
nainte de a fi plasate pe pia. Sarcina Organismelor europene de
standardizare este de a elabora specificaiile tehnice corespunztoare
ndeplinirii cerinelor eseniale ale directivelor, ducnd la obinerea unei
prezumii de conformitate cu acestea. Aceste specificaii sunt cunoscute
sub denumirea de standarde armonizate.
Conceptual, cerinele deriv din anumite pericole poteniale asociate
produsului (exemplu: rezistena fizic i mecanic, inflamabilitatea etc.),
162
cerine legate de produs sau de performanele sale (exemplu: prevederi

privind materialele, design-ul, construcia etc.), cerine care precizeaz
obiectivul principal de protecie, de exemplu cu ajutorul unei liste
ilustrative. Produsele fabricate n conformitate cu standardele armonizate
trebuie obligatoriu s ndeplineasc cerinele eseniale. Standardele nu
sunt obligatorii, dar trebuie s ofere o garanie a calitii, cu referire la
cerinele eseniale ale directivelor. Productorul are obligaia de a dovedi
c produsele sale sunt conforme cu cerinele eseniale.
Standardizarea este recunoscuta astazi drept disciplina esentiala pentru
toti agentii economici, care trebuie sa depuna eforturi pentru cunoasterea
motivatiilor si a implicatiilor acesteia.
Standardizarea ca element tehnic si comercial major, constientizeaza
faptul ca trebuie sa joace un rol activ in acest domeniu sau sa fie gata sa
accepte standardizarea care se desfasoara fara contributia lor sau fara
luarea in considerare a intereselor lor
Standardele
sunt documente tehnice, fundamentate tiinific pe rezultatele

tiinei i tehnologiei i sintetizeaz o experien colectiv,
au ca obiect de interes produse, procese i servicii
cuprind norme sau ansambluri de norme ce stabilesc definiii,

terminologii, uniti de msur, condiiile de calitate, condiii de
execuie, caracteristicile, metodele de ncercare i aplicare ale unui
produs, proces sau serviciu.
includ prescripii obligatorii sau cu caracter de recomandare
sunt valabile pe teritoriul unei ri, zone geografice sau pe plan

internaional
sunt aplicabile ntr-un anumit domeniu de activitate sau n toate

domeniile de activitate,
utilizeaz i realizeaz un limbaj tehnic comun.
2.4Tipuri de standarde
Standardele sunt bazate pe principiul voluntariatului ceea ce nseamn c
aplicarea lor este numai o recomnadare. Standardele devin obligatorii
printr-o reglementare (decizie a managementului), cauza contractuala sau
cerin de pia (ex:licitatii).
n funcie de domeniul de aplicare se pot distinge mai multe tipuri de
standarde:
Standarde de prescriptii fundamentale care se refer la terminologie,

metrologie, convenii, semne i simboluri etc.
Standarde pentru metode de ncercare i pentru analiza care

masoara caracteristicile;
162
Standarde de evaluarea conformitii

personal, produs, sistem, organizaie)
Standarde de produs (standarde care definesc caracteristicile unui

produs) sau a unei specificaii pentru un serviciu (standarde pentru
activiti de servicii) i pragurile de performan ce trebuie atinse;
Standarde de organizatie care se refera la descrierea funciilor unei

organizaii i la relatiile dintre acestea, ct si la structurarea
activitatilor (logistica, managementul calitatii, managementul
proiectelor sau al sistemelor, etc.)
(certificare/acreditare de
Standardele ISO sunt adoptate, traduse si difuzate in Romnia

de ASRO - Asociatia de Standardizare din Romnia (fostul IRS) care
participa prin specialisti in cadrul comitetelor tehnice internationale ale
ISO.
Standardele sunt actualizate periodic pentru a raspunde cerintelor si
exigentelor societatii privind asigurarea calitatii, protectiei mediului,
securitatii si sanatatii in munca.
Un standard armonizat este un standard adoptat de una dintre
organizatiile europene de standardizare Comitetul European de
Standardizare (CEN), Comitetul European de Standardizare Electrotehnica
(CENELEC) si Institutul European de Standardizare in Telecomunicatii (ETSI)
ca urmare a unei cereri din partea Comisiei Europene. Asanumita noua
abordare reprezinta o metoda inovatoare de armonizare tehnica prin
impartirea responsabilitatilor intre legiuitorul european si organismele
europene de standardizare.
2.5Categorii de standarde romanesti care adopta standardele

europene armonizate
In Romnia coexista actualmente trei categorii de standarde (conform
Ordonantei Guvernului OG nr. 19/1992 privind activitatea de standardizare
aprobata prin Legea nr.11/1994, actualmente abrogata prin
reglementarea mai sus mentionata):
Standardele Romne (prefix SR) stabilite si utilizate la nivel

national
Standardele profesionale stabilite si utilizate in anumite profesii

sau sectoare de activitate (de exemplu: invatamnt, turism,
sanatate, administratie publica, etc.)
Standardele de firma stabilite si utilizate la nivel de firma/

intreprindere
in Romnia mai circula si unele vechi standarde de stat romnesti (cu

prefix STAS, realizate inainte de 1992 si obligatorii pna atunci, dar care
nu mai sunt valabile in prezent, fiind fie inlocuite cu standarde SR fie
anulate).
Domenii de standarde aplicate in domeniul SSM se grupeaza pe categoriile
:
162
13.100 Securitate profesionala. Igiena industrial (ex:

o SR EN ISO 10882- 1:2003 ver.eng.- Igiena si securitate in
sudare si procedee conexe. Prelevarea particulelor din aer si a
gazelor din zona respiratorie a operatorului. Partea 1:
Prelevarea particulelor din aer
o SR EN ISO 10882- 2:2003 ver.eng. - Igiena si securitate in
sudare si procedee conexe. Prelevarea particulelor din aer si a
gazelor din zona respiratorie a operatorului. Partea 2:
Prelevarea gazelor
o etc
13.110 Securitate a masinilor si a aparatelor

o SR EN 349+A1:2008 -Securitatea masinilor. Distante minime
pentru prevenirea strivirii partilor corpului uman
o SR EN 547- 1+A1:2009 -Securitatea masinilor. Dimensiuni ale
corpului uman. Partea 1: Principii de determinare a
dimensiunilor necesare deschiderilor destinate accesului
corpului operatorului in masini
o etc
13.140 Zgomotul si efectele sale asupra omului

o SR EN ISO 140- 18:2007 -Acustica. Masurarea izolarii acustice
a cladirilor si a elementelor de constructii. Partea
18:Masurarea in laborator a zgomotului produs de ploaie pe
elementele de constructie
o SR EN ISO 389- 2:2002 - Acustica. Zero de referinta pentru
calibrarea echipamentelor audiometrice. Partea 2: Niveluri de
referinta echivalente ale presiunii acustice de prag pentru casti
de auditie cu tonuri pure si cu insertie
o SR EN ISO 389- 7:2002 -Acustica. Zero de referinta pentru
calibrarea echipamentelor audiometrice. Partea 7: Niveluri de
referinta de prag in conditii de ascultare in camp liber si in
camp difuz
calibrarea echipamentelor audiometrice. Partea 7: Prag de
audibilitate de referinta in conditii de ascultare in camp liber si
in camp difuz
calibrarea echipamentelor audiometrice. Partea 5: Niveluri
echivalente de referinta ale presiunii acustice de prag pentru
tonuri pure in domeniul de frecventa de la 8 kHz pana la 16
kHz
162
o etc
13.160 Vibratiile, socurile si efectele lor asupra omului
o SR CR 1030-1:2000 -Vibratii mana-brat. Indicatii pentru

reducerea riscului la vibratii. Partea 1: Metode tehnice pentru
proiectarea masinilor
o SR CR 1030-2:2000 -Vibratii mana-brat. Indicatii pentru
reducerea riscului la vibratii. Partea 2: Masuri de prevenire la
locul de munca
o SR ISO 2631-1:2001 -Vibratii si socuri mecanice. Evaluarea
expunerii umane la vibratii globale ale corpului. Partea 1:
Cerinte generale
o SR EN ISO 5349- 1:2003 -Vibratii mecanice. Masurarea si
evaluarea expunerii umane la vibratii transmise prin mana.
Partea 1: Cerinte generale
o SR EN ISO 5349- 2:2003 Vibratii mecanice. Masurarea si
evaluarea expunerii umane la vibratii transmise prin mana.
Partea 2: Indicatii practice pentru masurarea la locul de munca
o SR ISO 5805:2000 -Vibratii si socuri mecanice. Expunere
umana. Vocabular
o etc
13.180 Ergonomie
o SR EN 547- 2+A1:2009 -Securitatea masinilor. Dimensiuni ale
corpului uman. Partea 2: Principii de determinare a
dimensiunilor necesare deschiderilor de acces
o SR EN 614- 2+A1:2009 -Securitatea masinilor. Principii
ergonomice de proiectare. Partea 2: Interactiuni intre
proiectarea masinilor si a sarcinilor de munca
o etc
13.200 Prevenirea accidentelor si dezastrelor

o SR ISO IWA 5:2009 -Pregatire in caz de catastrofa
o SR EN 1317- 5+A1:2008 -Dispozitive de protectie la drumuri.
Partea 5: Cerinte referitoare la produse si evaluarea
conformitatii pentru dispozitivele de retentie a vehiculelor
o SR EN 1317-2:2010 -Dispozitive de protectie la drumuri. Partea
2: Clase de performanta, criterii de acceptare a incercarilor la
soc si metode de incercare a parapetelor de siguranta
o SR ENV 1317-4:2002 -Dispozitive de protectie la drumuri.
Partea 4: Clase de performanta, criterii de acceptare a
incercarilor la soc si metode de incercare pentru extremitatile
si dispozitivele de prindere a parapetelor de siguranta
o etc
162
13.220 Protectia contra incendiilor

o SR EN 12845:2005 - Instalaii fixe de lupt mpotriva
incendiului. Sisteme automate de stingere tip sprinkler.
Dimensionare, instalare i ntreinere
o NFPA 10 (National Fire Protection Association) : Standard

pentru stingtoare portabile - NFPA 10 prevede cerine pentru
a asigura a stingtoarelor de incendiu va funciona n mod
corespunztor pentru a oferi o prima linie de aprare mpotriva
incendiilor de dimensiuni limitate.
o etc
13.230 Protectia contra exploziilor (Directiva 1999/92/CE )

o SR EN 13123-1:2004 - Ferestre, ui i obloane. Rezisten la
explozie. Condiii i clasificare. Partea 1: Tub cu efect de suflu
(tub oc)
o SR EN 13123-2:2004 - Ferestre, ui i elemente de nchidere.
Rezisten la explozie. Condiii i clasificare. Partea 2:
ncercare n aer liber
o EN 1127-1: 2007 - Atmosferele explozive. Prevenirea i
protecia la explozie. Concepte fundamentale i metodologie,
evideniaz 13 tipuri de surse de aprindere
o EN 50 281-3 Clasificarea amplasamentelor n care sunt sau pot
fi prezente pulberi combustibile.
o EN 13463-1 Echipamente neelectrice pentru atmosfere
potenial explozive Partea 1: Metod i cerine de baz;
versiunea 13463-1:2001
o EN 12874 Opritoare de flacr Cerine de performan,
metode de ncercare i limite de utilizare, versiunea EN
12874:2001
o EN 60079-10 Aparatur electric pentru atmosfere explozive
gazoase Partea 10: clasificarea ariilor periculoase, versiunea
60079-10:1996
o etc
13.240 Protectia contra presiunii excessive

o SR EN ISO 4126-1:2004/AC:2007- Dispozitive de securitate
pentru protecia mpotriva suprapresiunilor. Partea 1: Supape
de siguran
13.260 Protectia contra electrocutarii

o SR EN 61140:2002/A1:2007 - Protecie mpotriva ocurilor
electrice. Aspecte comune n instalaii i echipamente electrice
o SR EN 61958:2003- Ansambluri prefabricate de aparataj de
nalt tensiune. Sisteme indicatoare de prezen a tensiunii
o SR HD 60364-4-41:2007 - Instalaii electrice de joas tensiune.
Partea 4-41: Msuri de protecie pentru asigurarea securitii.
Protecia mpotriva ocurilor electrice
o etc
162
13.280 Protectia contra radiatiilor - standardele de securitate pentru

protectia contra radiatiei ionizante sunt reglementate de Directiva
Consiliului 96/29 Euratom.
o ISO 27048:2011, Protectia impotriva radiatiilor Evaluarea
dozei pentru monitorizarea lucratorilor in cazul expunerii la
radiatii interne
13.300 Protectia contra produselor periculoase
SR EN 13081:2002 - Containere cistern pentru transportul mrfurilor periculoase.

Echipamente de serviciu pentru containerele cistern. Adaptoare i cuplaje pentru
recuperarea vaporilor
13.310 Protectia impotriva crimei

o SR EN 50131-5-3:2006/A1:2009 - Sisteme de alarm. Sisteme
de alarm mpotriva efraciei. Cerine pentru echipamentele
de interconectare care utilizeaz tehnici de radiofrecven
o SR EN 54-24:2008 Sisteme de detectare i de alarmare la
incendiu. Partea 24: Componente ale sistemelor de alarmare
vocal. Difuzoare
13.320 Sisteme de alarma si de alertare

o SR EN 54-12:2003 -Sisteme de detectare i de alarm la
incendiu. Partea 12: Detectoare de fum. Detectoare liniare
care utilizeaz principiul transmisiei unui fascicul de unde
optice
o SR EN 54-1:2011 - Sisteme de detectare i de alarm la
incendiu. Patrea 1: Introducere
o etc
13.340 Echipament de protectie individuala

o SR EN 1149-1:2006 Imbracaminte de protectie. Proprietati
electrostatice. Partea 1: Metoda de incercare pentru
masurarea rezistivitatii de suprafata
o SR EN 1621-1:2004 Imbracaminte de protectie impotriva
socurilor mecanice, pentru motociclisti. Partea 1: Cerinte si
-metode de incercare pentru protectori impotriva socurilor
162
CURS 3
3.Certificarii si acreditarii
Evaluarea conformitii joac un rol important n majoritatea tehnicilor
uniformizrii.
Obiectivul esenial al evaluarii conformarii este de a ridica barierele
tehnice ale comerului n legtur cu modul de abordare.
Obiectivul este ndeplinit de sistem care cuprinde:
Directive ce privesc cererile minime pentru produse i procese.
Standarde suplimentare pentru specificarea cerinelor minime.
Prin recunoaterea reciproc a rezultatelor evalurii conformitii i

corporaiilor implicate. O condiie cheie este aceea de ncredere n
competen i calitate.
ncrederea n calitatea i competena productorilor acestor produse.
ncrederea n calitatea testrii i atestrii corporaiilor.
ncrederea n calitatea corporaiilor n testarea i atestarea lor fiind

responsabile de desemnare i acreditare.
Noul mod de abordare se caracterizeaz prin transparen i msuri i

instrumente ce in cont de ncredere. Acestea se aplic cu succes innd
cont de reglementrile i regulile n vigoare.
Evaluarea conformitii (figura 3.1) se realizeaz n raport cu cerinele
standardelor de referin n scopul de a oferi ncredere clienilor, prilor
interesate c sunt ndeplinite cerinele aplicabile produselor, serviciilor i
sistemelor.
162
Figura 3. 1:Utilizarea standardului ca referenial n procesul de evaluare a

conformitii
Prin acreditare se evalueaza i se atest n scris numai faptul c o

organizatie este structurat i funcioneaz (ca sistem) conform cerinelor
unui referenial (standard) cunoscut i transparent care a fost stabilit n
prealabil.
Prin certificare se evalueaz i se atest n scris faptul c un
serviciu/produs sau o organizatie prezint anumite caracteristici de
performan stabilite printr-un referenial (standard) cunoscut i
transparent, stabilit n prealabil.
Tipuri de certificari:
produs criteriul de evaluare fiind un standard de produs

sistem de management- criteriul de evaluare fiind un standard de
sistem de management (calitate, mediu, sanatate si securitate
ocupaionala, securitatea informatiei, etc)
personal - criteriul de evaluare fiind un standard ocupaional
Certificarea este astzi utilizat pe larg n comerul internaional mai ales

dup apariia standardelor seriei ISO 9000 ntruct permite reducerea
substanial a numrului costisitoarelor testri (ncercri) de produse/
servicii, efectuate att de productor/ prestator ct i de distribuitorii i
chiar clienii acestuia.
n rile Uniunii Europene i ale Asociaiei Europene a Liberului Schimb, se
practic dou tipuri de certificare a produselor i serviciilor:
obligatorie i
voluntar.
Certificarea obligatorie se refer la domeniul reglementat prin diverse

acte normative, iar certificarea voluntar la domeniul nereglementat
n Uniunea European, certificarea produselor / serviciilor poate fi
obligatorie (n cazul acelor produse / servicii care pot pune n pericol viaa
162
i sntatea oamenilor sau calitatea mediului ambiant i care constituie

obiectul aa-numitului
domeniu reglementat) sau facultativ /
voluntar (n cazul celorlalte produse / servicii aparinnd domeniului
nereglementat- exclusiv n scopul promovrii lor pe pia).
n CEE, certificarea sistemelor de management i certificarea persoanelor
nu sunt obligatorii prin legislaie dar pot deveni obligatorii prin decizia
unor autoriti publice ca i prin efectul unor contracte ncheiate ntre
agenii economici.
Categorii institutionale obligate prin normative nationale de a fi certificate:
Constructii
Invatamant superior
Transporturi
Valorificarea si transportul deseurilor
Montaj centrale termice
Executie instalatii gaze naturale
Exist trei modaliti uzuale (la toate, certificrile emise avnd, de regul,
o valabilitate limitat n timp i spaiu) :
certificatul de conformitate - preciznd produsul / serviciul, sau

organizaia n care este implementat sistemul calitii, referenialul
i emitentul
marca de conformitate - la produse
licena / certificatul de calificare .
Acreditarea este reglementat n Romnia n mod unitar prin Legea 245/

29.04.2002 pentru aprobarea OG 38/1998 privind acreditarea i
infrastructura
pentru
evaluarea
conformitii.
Statutul-cadru
al
organismului naional de acreditare RENAR a fost aprobat prin OM
317/2002 al Ministrului Economiei i Comerului.
n cadrul programului naional INFRAS au fost nfiinate n concordan cu
Legea 608/2001 privind evaluarea conformitii:
Organismul naional de certificare a sistemelor calitii n nvmnt

(ONC-SMC)
Organismul naional de certificare a personalului n nvmntul

superior (ONC-PERS)
Aceste organisme au personalitate juridic fiind nregistrate n Registrul

naional al ONG-urilor, iar
organizarea i funcionarea acestor asociaii
este conform cu prevederile standardelor europene.
Prin definiie, acreditarea este o procedur prin care un organism de
acreditare recunoate oficial i atest n scris faptul c o anumit
organizaie este competent s efectueze anumite activiti specifice.
Acreditarea implic deci evaluarea prealabil a conformitii organizrii i
funcionrii acelei organizaii, n raport cu un referenial cunoscut i
acceptat. Ea nu se acord n absena conformitii, iar solicitantul primete
un termen rezonabil permindu-i s obin conformitatea.
162
Standardul SR EN ISO/CEI 17020:2012, Evaluarea conformitii. Cerine

pentru
funcionarea
diferitelor
tipuri
de
organisme
care
efectueaz inspecii poate fi utilizat ca un document de cerine pentru
acreditare, evaluare ntre pri sau alte evaluri. Acest standard
internaional se refer la activitile organismelor de inspecie a cror
activitate poate include examinarea materialelor, produselor, instalaiilor,
fabricilor, proceselor, a procedurilor de lucru sau serviciilor, precum i
determinarea conformitii acestora cu cerinele i raportarea ulterioar a
rezultatelor acestor activiti ctre clieni i, atunci cnd este necesar,
ctre autoriti. Inspecia se poate referi la toate etapele de pe parcursul
ciclului de via al acestor elemente, inclusiv la faza de proiectare. O astfel
de activitate necesit, de regul, exercitarea raionamentului profesional
n efectuarea inspeciei, n special atunci cnd se efectueaz evaluarea
conformitii cu cerinele generale.
Acreditarea unei organizaii nseamn de fapt o recunoatere oficial att
a existenei unei anumite competene a acesteia (la un moment dat) ct i
a meninerii n timp a acestei competene (pe durata de valabilitate a
acreditrii). Ea este deci o dovad a credibilitii de care beneficiaz
organizaia respectiv. Dar este necesar ca - pe parcursul duratei de
valabilitate a acreditrii - organismul de acreditare s evalueze periodic i/
sau s monitorizeze continuu modul de funcionare a organizaiei
acreditate.
n unele state ale Uniunii Europene, guvernele naionale recunosc
organizaiile acreditate de organismele naionale de acreditare i le
notific - pe plan internaional - altor guverne.
Pe ansamblul Europei, unele organisme naionale de acreditare (de
exemplu, cele membre ale EA European Co-operation for Accreditation)
au ncheiat acorduri de recunoatere multilateral facilitate de existena
unor refereniale i proceduri comune i care le permit s comunice n timp
util acordarea i retragerea acreditrilor. Ele colaboreaz pe baze similare
i cu organisme de acreditare din state situate n afara Europei.
Organisele de acreditare din Romnia sunt:
RENAR evalueaza competenta organismelor de evaluare a

conformitatii (OEC), promoveaza si dezvolta acreditarea si evaluarea
conformitatii conform Statutului sau ed. VIII/16.03.2006, bazat pe
Statutul cadru (Ordinul nr. 81/2006 al ministrului economiei si
comertului privind modificarea anexei la Ordinul ministrului industriei
si resurselor nr. 317/2002 pentru aprobarea Statutului cadru al
organismului national de acreditare).
ARACIS - Evalueaz n temeiul standardelor i al metodologiei

aprobate prin hotrri ale Guvernului, la cerere sau din proprie
iniiativ, i propune autorizarea, respectiv acreditarea furnizorilor
de nvmnt superior i a programelor de studii. Pe baza
rapoartelor de acreditare, MECI elaboreaz actele normative pentru
nfiinarea de structuri de nvmnt superior.
RENAR este semnatar al acordurilor europene i internaionale: EA-MLA,

IAF-MLA i ILAC-MRA pentru urmtoarele domenii:
ncercri, inclusiv analize medicale;

162
etalonri;
certificare sisteme de management;
certificare produse.
In figura 3.2 este prezentat schematic sistemul de acreditare si certificare
Figura 3. 2 Sistemul de Acreditare si Certificare
Solicitanii serviciilor de acreditare i OEC (Organism de evaluare a

conformitii) trebuie s respecte cerinele definite n standardele de
referin, n legislaia european i naional aplicabil i n documentele
EA, IAF, ILAC aplicabile domeniului de acreditare.
3.1Certificarea de produs
Comercializarea produselor n spaiul Comunitii Europene este
condiionat de aplicarea mrcii de securitate CE. Categoriile de produse
care fac obiectul acestei reglementri sunt detaliate n anexa Legii
608/2001 republicat. Pentru a se putea aplica marca CE, pe fiecare
categorie de produse, exist o Directiv European sau Regulament
European, care detaliaz cerinele ce trebuiesc ndeplinite de produse care
se vor a fi comercializate n spaiul European. Un produs poate face
obiectul mai multor DE sau/i RE, atunci el trebuie sa indeplineasca
cerinele din toate reglementrile aplicabile.
n funcie de complexitatea produselor este stabilit pe fiecare
reglementare modul sau modurile prin care se poate stabili conformitatea
lor, pentru a putea fi comercializate. De exemplu, pentru materialele de
construcie este obligatoriu ca organismele care au competena i
capabilitatea de a stabili conformitatea trebuie s fie recunoscute i
desemnate de ctre instituia naional rspunztoare de aplicarea a DE
162
sau RE, care face propunerea spre notificare la Bruxeles a acestuia. n

acest caz este obigatoriu ca productorul sa contacteze un organism
notificat i s supun evalurii produsul acestuia.
Avantajele certificrii de produs vizeaz n principal perfecionarea
continu a produsului i transparena n fluxul de fabricaie. De asemenea,
se identific punctele slabe legate de fabricaie i se permite o rezolvare
optim a problemelor. n plus, este posibil analizarea caracteristicilor
produsului n special a celor legate de securitate, sntate, mediu n toate
fazele ciclului de via, de la concepie pn la finalizarea ciclului de via
al produsului. Nu n ultimul rnd, certificarea produsului permite
optimizarea raportului calitate / pre i furnizeaz clienilor ncrederea c
produsele certificate satisfac cerinele de calitate.
Principalele avantaje ale marcajului CE sunt:
Indic pentru un produs conformitatea cu cerinele eseniale ale

directivelor;
Permite plasarea produselor pe piaa european;
Asigur libera circulaie a bunurilor;
Permite retragerea produselor neconforme de ctre autoritaile
autorizate n acest sens.
Atunci cnd un produs este proiectat i apoi fabricat n conformitate cu
cerinele de baz ale unei directive a CE, pentru a demonstra i a-i asigura
de acest lucru pe toi utilizatorii din rile europene i pentru a fi
comercializat n mod legal, produsul trebuie s poarte marcajul CE.
Marcajul CE nu reprezint o certificare a calitii, ci este o condiie
prealabil obligatorie de liber circulaie a produselor, viznd sntatea
sau sigurana public. Marcajul CE arat c un produs, indiferent unde este
fabricat, este conform unei reglementari CE.
Prin aplicarea marcajului CE pe un produs, un producator declara, pe
propria raspundere, conformitatea produselor sale cu toate normele
juridice de obtinere a marcajului CE si, prin urmare, asigura validitatea
comercializarii acelui produs in Zona Economica Europeana (EEA, cele 27
state membre ale UE si tarile EFTA Islanda, Norvegia, Liechtenstein),
precum si Turcia. Aceasta se aplica si produselor fabricate in tari terte care
sunt vandute in EEA si Turcia.
Lege nr. 608/2001 privind evaluarea conformitatii produselor, republicata
2008 stabileste cadrul legal unitar pentru elaborarea reglementarilor
tehnice, evaluarea conformitatii si supravegherea pietei pentru produsele
introduse pe piata si/sau puse in functiune in Romania, din domeniile
reglementate, prevazute in anexa nr. 1. Produsele din domeniile
reglementate se introduc pe piata si/sau se pun in functiune numai daca
satisfac cerintele esentiale, daca conformitatea lor a fost evaluata conform
procedurii de evaluare aplicabile si daca poarta marcajul de conformitate
potrivit prevederilor prezentei legi si ale reglementarilor tehnice aplicabile,
in vigoare.
162
3.2Autorizarea furnizorilor de formare

Autorizarea furnizorilor de formare profesional se face conform
prevederilor legislaiei n vigoare (ORDIN 353/23.07.2003 MMSSF i ORDIN
5202/8.10.2003 MECT).
n vederea autorizrii furnizorilor de formare profesional ANC poate

nfiina comisii de autorizare judeene, respectiv a municipiului Bucureti,
denumite n continuare comisii de autorizare.
Comisiile de autorizare sunt constituite din 5 membri, dintre care un
preedinte i 4 experi sau specialiti din domeniul ocupaiilor pentru care
se face autorizarea.
Membri n comisiile de autorizare sunt:
a. directorul ageniilor judeene pentru pli i inspecie social,
respectiv a municipiului Bucureti, care are calitatea de preedinte;
b. un expert sau specialist al inspectoratului colar judeean, respectiv
al municipiului Bucureti;
c. un expert sau specialist al ageniei pentru ocuparea forei de munc
judeene, respectiv a municipiului Bucureti;
d. un expert sau specialist, reprezentant al asociaiilor patronale
reprezentative la nivel judeean, propus prin consens;
e. un expert sau specialist al organizaiilor sindicale reprezentative la
nivel judeean, propus prin consens.
n exercitarea atribuiilor ce le revin comisiile de autorizare pot folosi i ali
experi sau specialiti pe domenii ocupaionale.
Pentru exercitarea atribuiilor ce le revin comisiile de autorizare sunt
ajutate de secretariate tehnice care au sediul la ageniilor judeene pentru
pli i inspecie social. Secretariatele tehnice sunt formate din dou
persoane desemnate de directorul ageniei judeene pentru pli i
inspecie social din personalul propriu.
n viziunea OG 129/2000 privind formarea profesional a adulilor, cu
modificrile ulterioare, furnizor de formare profesional poate fi orice
persoan juridica de drept public sau privat, care are prevzut n actul de
infiinare activiti de formare profesional.
n conformitate cu art. 11 din Normele metodologice de aplicare a
prevederilor OG 129/2000 privind formarea profesional a adulilor, sunt
supui autorizrii numai furnizorii de formare profesional care doresc sa
elibereze certificate de calificare sau de absolvire cu recunoatere
naional.
Potrivit cu art. 3 din Metodologia de autorizare a furnizorilor de formare
profesional a adulilor, pentru a se supune autorizrii, furnizorii de
formare profesional trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii de
eligibilitate:
s fie legal constituii;
s aib prevzut n statut sau, dupa caz, n actul de nfiintare,

activiti de formare profesional;
s i ndeplineasc obligaiile de plat a impozitelor, taxelor si

contribuiilor datorate, potrivit legislaiei n vigoare;
Autorizarea se face pe baza criteriilor de evaluare din Metodologia

autorizrii furnizorilor de formare profesional, pentru o perioada de patru
162
ani, pentru fiecare program de formare profesionala organizat pentru o

calificare, o ocupatie sau o competen cheie.
Pentru a fi autorizai, furnizorii de formare profesional depun la comisia
de autorizare, cu sediul la Agenia Judeean pentru Pli i Inspecie
Social (A.J.P.I.S), din judetul in care furnizorul are sediul social, o cerere de
autorizare nsoit de dosarul de autorizare i de dovada platii taxei de
autorizare. Continuul dosarului de autorizare este precizat n Metodolodia
de autorizare a furnizorilor de formare profesioanal, iar nivelul taxei de
autorizare este de 2 salarii de baza minime brute pe ar, garantate n
plat.
3.2.1 Comisia de autorizare a furnizorilor de formare profesional
Atribuiile Comisiei de Autorizare:
autorizeaz furnizorii de formare profesional ;
ofer consultan i informaii furnizorilor de formare profesional;
monitorizeaz activitatea furnizorilor de formare profesional i

organizarea examenelor de absolvire i, dupa caz, retrag autorizaia
acestora;
coordoneaz organizarea examenelor de absolvire la terminarea

cursurilor
de
iniiere,
calificare,
recalificare,
perfecionare
profesional i alte forme specifice;
Atributiile Secretariatului Tehnic:
primesc dosarele furnizorilor de formare, verific coninutul i

organizeaz evidena acestora ;
nainteaz preedintelui comisiei de autorizare dosarul furnizorului
de formare profesional;
nregistreaz tabelele nominale cu participanii la programele de
formare profesional, care au ncheiat contracte cu furnizorii.
Criteriile de evaluare a furnizorilor de formare profesional au n vedere
urmtoarele elemente:
programul de formare profesional;

experiena furnizorilor de formare profesionala i rezultatele
activitii lor anterioare obinerii autorizrii sau n alte programe de
formare profesional pe care le-au realizat, daca este cazul;
resursele necesare desfaurrii programelor de formare profesional;
Pentru a fi autorizati furnizorii de formare profesional trebuie s fac
dovada c realizeaz programele de formare profesional cu formatori
care au profiluri sau specialitatea corespunztoare programei de pregatire.
ncepnd cu data de 1 ianuarie 2010, pentru a fi autorizai furnizorii de
formare profesional trebuie sa fac dovada c realizeaz programele de
formare profesional cu formatori care au pregatirea pedagogic specific
formrii profesionale a adulilor i pregtirea de specialitate
corespunztoare programei de pregtire.
Un furnizor de formare profesional poate desfura cursuri de formare
profesional n alt jude dect n judeul unde a primit autorizarea cu
162
condiia ca nainte de data nceperii fiecrui curs s obin avizele de la

Comisiile de autorizare din cele dou judee.
3.2.2 Monitorizarea activitii furnizorilor de formare profesional
Activitatea de monitorizare const n urmrirea sistematic a ndeplinirii
de ctre furnizorul de formare profesional a criteriilor care au stat la baza
autorizrii acestuia, pentru organizarea unui program de formare
profesional.
Nendeplinirea criteriilor care au stat la baza autorizrii furnizorului de
formare profesional, pentru
organizarea programului
de
formare
profesional, determin retragerea autorizaiei respective.
Ca i n celelalte sectoare de activitate un accent deosebit n formarea
profesional se pune pe asigurarea calitii.
Principiile care stau la baza asigurrii calitii formrii profesionale
continue sunt:
a. optimizarea permanent a nivelului calitativ al serviciilor de
formare profesional continu ;
b. protecia, meninerea
i ntrirea ncrederii beneficiarilor de
formare profesional continu;
c. promptitudine n asigurarea serviciilor de formare profesional
continu;
d. corelarea permanent a politicilor de asigurare a calitii formrii
profesionale continue cu aciunile promovate la nivel european.
Obiectivele asigurrii calitii formrii profesionale continue sunt:
a. mbuntirea calitii tuturor activitilor de formare profesional
continu derulate n Romania;
b. stimularea dezvoltrii de servicii de formare profesional de
calitate att n sistemul public ct i privat
c. crearea unei culturi a calitii, bazate pe valori comun mprtite
i pe preluarea celor mai bune practici n administrarea
programelor de formare profesional continu
d. extinderea diseminrii exemplelor de buna practic;
Asigurarea calitii formrii profesionale continue este realizat printr-un
ansamblu de aciuni de dezvoltare a capacitii de elaborare, planificare i
implementare de programe de formare profesional, prin care se
garanteaz faptul c furnizorul de formare ndeplinete standardele de
calitate.
mbuntirea calitii formrii profesionale continue presupune evaluare,
analiz i aciune corectiv continu din partea furnizorului de formare,
bazat pe selectarea i adoptarea celor mai potrivite proceduri, precum i
pe alegerea i aplicarea standardelor de referin.
162
3.2.3 Autorizare cursuri

Programele de formare profesionala au la baza standardele ocupaionale
Un standard ocupaional furnizeaz date care pot fi folosite n trei mari

domenii ale formrii:
determinarea obiectivelor de referin;
elaborarea coninutului programului de formare profesional;
stabilirea criteriilor i metodelor de evaluare a competenei.
Pentru elaborarea programelor de formare trebuie parcurse etapele:

1.
2.
3.
4.
5.
6.
Stabilirea obiectivului general programului de formare

Identificarea obiectivelor de referin
Elaborarea coninutului programului de formare
Pregtirea activitilor de nvare
Alegerea modalitilor de formare
Elaborarea ofertei de formare
Un standard ocupaional conine mai multe competene pe care, in timpul

cursului, cursantul trebuie sa le dobandeasc i dovedeasc.
Obiectivul general al programului de formare se refer la ceea ce dorim s
furnizm participantului, altfel spus topicul programului sau al modulului.
Un program de formare se poate focaliza pe coninutul mai multor uniti
de competen.
Programele de formare profesional / modulele de formare pot fi elaborate
pornind de la o unitate de competen sau de la mai multe elemente de
competen coninute ntr-un standard ocupaional.
Aceast abordare permite elaboratorilor de programe i furnizorilor de
formare o mai mare flexibilitate n structurarea programelor. Se
recomand, de exemplu, ca unitile de competene fundamentale / cheie
s fie asociate cu uniti de competen tehnice generale sau specifice n
definirea modulelor de formare.
Aciuni
Ce se atept ca o persoan s fie capabil s fac la

sfritul programului de formare?
Situaii
Care sunt situaiile n care o persoan realizeaz aciunile

descrise?
Calitate
Care este nivelul de calitate ateptat?
Cunotine i
Ce trebuie s tie i s neleag o persoan pentru a
raionamente desfura o activitate cu competen?
Obiectivele de referin descriu deprinderile i cunotinele pe care trebuie
s le dobndeasc participantul n urma parcurgerii unui program de
162
formare pentru a fi capabil s ndeplineasc activitile descrise n

standardul ocupaional. Ele rezult din interpretarea informaiilor coninute
n standardul ocupaional.
Obiectivele de referin pot fi formulate n diferite moduri. Componentele
principale ale obiectivelor de referin sunt:
Pentru a elabora obiectivele de referin trebuie analizate i interpretate

competenele descrise de standardul ocupaional.
De regul cei care elaboreaz programe de formare, pentru a crea un
paralelism ntre standarde ocupaionale i programul de pregtire
profesional, stabilesc urmtoarele legturi ntre standarde, obiectivul
general al programului, obiectivele de referin i evaluare.
Unitate
Obiectivul general al modulului sau al

programului
Element
Obiectiv de referin
Criteriu de realizare
Criteriu de evaluare
Gam de variabile
Condiii de evaluare
Ghid pentru evaluare
Metoda de evaluare
Pentru elaborarea coninutului programului de formare n primul rnd
trebuie analizate informaiile din standardul ocupaional. n aceast etap
cel care elaboreaz programul poate s interpreteze i s completeze
standardul cu detalii necesare. Coninutul programului este foarte apropiat
(dar nu identic!) de informaiile obiectivelor de referin.
Activiti
Rezultatele
activitilor
Condiii
Cunotine
Factori de
performan
/
calitate
Acestea sunt specificate n unitile i elementele de

competen. Ce activiti i deprinderi sunt specificate n
standardul ocupaional? Coninutul programului trebuie s
conduc la aceste activiti!
Acestea se refer la rezultatele ateptate de la o persoan
n urma realizrii activitilor menionate n standard
(unitate). Se gsesc n titlul unitii, al elementelor i
sunt detaliate n criteriile de realizare.
Se refer la condiiile n care se formeaz sau se deprinde
competena. Aceast parte din coninutul programului se
identific apelnd la gama de variabile a unitii de
competen.
Cunotinele teoretice care trebuie furnizate prin
programul de formare sunt menionate n ghidul pentru
evaluare al unitii de competen, iar specificul i gradul
de detaliu rezult din examinarea coninutului unitii.
De aici rezult cunotinele necesare unei persoane pentru
a ndeplini cu competen
activitile descrise n unitate.
Factorii de performan/calitate sunt indicaii referitoare la
ct de bine o persoan trebuie s realizeze activitile
menionate pentru a obine rezultatele ateptate. De
regul acetia sunt exprimai la modul general i se
gsesc n criteriile de realizare.
162
Judecat i
raionament
Aceast informaie se refer la raionamentul pe care

trebuie s-l fac o persoan pentru a realiza activitile
menionate n unitatea de competen pentru a atinge
nivelul calitativ stabilit n criteriile de realizare.
Activiti de nvare sunt activitile pe care trebuie s le conin un

program fie ca set de exerciii practice fie exemple care s serveasc la
evidenierea unor aspecte legate de aplicarea practic a ceea ce se nva
teoretic.
Resursele utilizate n programul de formare reprezint un aspect deosebit
de important. Resursele pot fi stabilite i obinute pe parcursul derulrii
programului.
Modalitile de formare depind de marimea grupului i sunt alese pentru
pentru atingerea obiectivelor stabilite. Exemplu: Seminare, Atelier de
lucru, Grupuri de nvare activ, Activitate practic, Studii de caz.
Alegerea se va baza pe caracteristicile i dimensiunile grupului int, pe
resursele disponibile, pe capacitatea i experiena formatorului etc.
Programul de formare
coninutului formrii.
trebuie
conin
informaii
clare
asupra
Fiecare elaborator de program poate utiliza descriptori de coninut diferii.

Un coninut clar trebuie s cuprind urmtoarele categorii generice:
Program / Titlul
modulului :
Scop
Descrie subiectul programului i/sau obiectivul

general
Precizeaz care sunt competenele care vor fi
dobndite prin parcurgerea programului de
formare
Relaia cu standardul Specific legtura ntre program i unitile de
ocupaional
competen din standardul ocupaional
Condiii de acces
Orice pregtire anterioar de la care trebuie s
porneasc programul oferit
Sumar de coninut
Specific coninutul programului
Modaliti de nvare Modul n care se va derula programul
Resurse necesare
Materiale, echipamente necesare desfurrii
programului
Activiti de nvare
Activitile desfurate de participani pe
parcursul programului
Obiective de referin Lista obiectivelor de referin
Criterii de evaluare
Modul i criteriile n raport cu care participantul
va fi evaluat
Coresponden de terminologie ntre standarde Ocupaionale i standarde
de pregtire profesional
Standard ocupaional
Standard
de
pregtire
profesional
Unitate de competen = o Unitate de competen = un set de
competen
competene
162
Element de competen
(subdiviziuni ale unei
competene)
Criterii de realizare (pentru
fiecare element)
Gama de variabile
Ghid pentru evaluare
Competene
Criterii de performan (pentru
fiecare competen)
Condiii de aplicabilitate a
criteriilor de performan
Probe de evaluare
3.3Certificarea Sistemului de Management SSM

Organizatia care doreste sa obtina certificarea sistemului de management
SSM trebuie sa prezinte o comanda a insotita de chestionarul de
identificare si evaluare preliminara si documentele SSM (procedurile i
nregistrrile cerute de standardul de referinta pentru certificare, OHSAS
18001).
La primirea comenzii, organismul de certificare, acreditat, o va inregistra in
Registrul unic. Inainte de perfectarea cu Organizaia a Contractului de
certificare, se efectueaza analiza solicitarii. Prin aceasta se verifica
completitudinea si corectitudinea informatiilor generate (de ex.:
produsele / serviciile furnizate, unitati de productie, filiale, numar de
angajati,etc.).
Dupa analiza documentelor furnizate de solicitant, daca sunt intrunite
conditiile necesare, organismul de certificare transmite solicitantului
proiectul de contract.
Directorul organismului se asigura ca echipa de audit are abilitatile
adecvate pentru domeniul de certificare.
Echipa de audit trebuie :
sa fie familiarizata cu reglementarile legale, cu procedurile de

certificare si cu cerintele de certificare, aplicabile;
sa aiba cunostinte temeinice referitoare la metodele de evaluare si

la documentele de evaluare relevante;
sa aiba cunostinte tehnice corespunzatoare despre activitatile

specifice pentru care se doreste certificarea;
sa aiba o capacitate de intelegere suficienta pentru a efectua o

evaluare demna de incredere a competentei furnizorului de a furniza
produse, de a aplica procese sau de a presta servicii in cadrul
domeniului sau de certificare;
sa fie capabila sa comunice in mod eficace;
sa nu fie supusa nici unui interes care ar putea sa ii determine pe

membrii echipei sa actioneze in alt mod decat impartial sau
nediscriminatoriu.
162
Certificarea Sistemului de Management SSM se realizeaz n doua etape:

1. Etapa 1 a auditului are loc in conformitate cu planul de audit si
include urmatoarele etape:
Analiza documentatiei SSM, putand cere eventuale completari.
Determinarea nivelului de pregatire pentru etapa a doua a auditului

prin: evaluarea sediului clientului si a conditiilor specifice locatiei,
discutii cu personalul organizatiei
Analiza stadiului clientului in raport cu cerintele standardului OHSAS

18001 in organizatie, identificarea performantelor cheie, a
aspectelor, proceselor, obiectivelor si operatiunilor semnificative ale
SSM.
Colectarea unor informatii relevante privind SSM, procesele,

sediul/sediile organizatiei, punctele de lucru, aspecte legale si
reglementare.
Determinarea posibilitatii de alocare a resurselor pentru etapa 2 a

auditului si stabilirea detaliilor de comun acord privind desfasurarea
acestuia.
Furnizarea unui punct de plecare pentru etapa 2 a auditului prin

obtinerea unei intelegeri suficiente a sistemului de management al
clientului si a activitatilor de la fata locului, in contextul posibilelor
aspecte semnificative;
Se va evalua daca auditurile interne si analiza de management sunt

planificate si efectuate, si daca nivelul de implementare a sistemului
de management al SSM demonstreaza faptul ca respectivul client
este pregatit pentru etapa 2 a auditului.
In functie de nivelul de pregatire al clientului, de modul de prezentare a
documentatiei sistemului de management al SSM, a documentelor ce
dovedesc gradul de implementare a sistemului de management, tinand
cont de colaborarile anterioare cu respectivul client sau organizatie (in
cazul recertificarilor), conducatorul echipei de audit stabileste ce activitati
din cele descrise mai sus se desfasoara la sediul clientului sau daca este
necesar sa se desfasoare la sediul clientului, avand in vedere insa
necesitatea atingerii obiectivelor enumerate.
Etapa 1 este efectuata la sediul clientului si se finalizeaza prin
transmiterea Raportului de analiza a documentatiei SSM.
Subiectele susceptibile identificate, reprezentand neimplementarea unor
elemente ale sistemului de management al SSM, trebuie rezolvate pana la
etapa 2 a auditului iar dovezile de rezolvare transmise organismului de
certificare. De asemenea, in functie de constatarile din cadrul etapei 1 a
auditului, poate fi necesar ca organismul de certificare sa-si revizuiasca
aranjamentele pentru etapa 2.
2. Etapa 2 a auditului are loc in conformitate cu planul de audit si
include urmatoarele etape:
162
1. colectarea de informatii si dovezi referitoare la conformitatea cu

toate cerintele din standardul aplicabil sistemului de management
SSM sau din alte documente normative;
2. monitorizarea, masurarea, raportarea si analiza performantei in
raport cu obiectivele cheie si tintele (consecvent cu asteptarile
standardului sistemului de management sau ale altor documente
normative aplicabile);
3. constatarea performantei si sistemului de management SSM al
clientului in ce priveste conformarea cu legislatia;
4. controlul operational al proceselor clientului;
5. auditarea interna si analiza efectuata de management;
6. evaluarea
clientului;
responsabilitatii
managementului
pentru
politicile
7. determinarea legaturilor intre cerintele normative, politici, obiective

si tinte referitoare la performanta (consecvent cu asteptarile
standardului sistemului de management al SSM sau ale altor
documente normative aplicabile), orice cerinte legale aplicabile,
responsabilitati, competente ale personalului, operatiuni, proceduri,
date referitoare la performante si constatarile si concluziile auditului
intern.
Constatarile si concluziile auditului de etapa 2 se documenteaza intr-un
Raport de audit ce este transmis clientului. Raportul cuprinde inclusiv
neconformitatile identificate la audit, neconformitati care vor trebui
rezolvate de catre organizatie in vederea obtinerii certificarii.
Daca in urma auditului de certificare rezulta neconformitati, functie de
natura acestora si de impactul asupra functionarii SSM, are/nu are loc un
audit de urmarire. Auditul de urmarire are ca scop verificarea
implementarii corectiilor / actiunilor corective pentru neconformitatile
constatate.
Propunerile echipei de audit din raportul de audit sunt transmise
Comitetului Tehnic de Evaluare (CTE). Membrii CTE
evalueaza
independent dosarul de certificare. Se au in vedere toate documentele
depuse la dosar (rapoartele de audit;comentariile asupra neconformitatilor
si, atunci cand este cazul, corectiile si actiunile corective intreprinse de
client; confirmarea informatiilor furnizate catre organismul de certificare si
utilizate in analiza solicitarii).
Dosarul este discutat in sedinta CTE si dupa rezolvarea tuturor
observatiilor, constatarilor se intocmeste proces verbal prin care se
propune acordarea / neacordarea certificarii.
Dosarul este inaintat directorului organismului.
162
Decizia pentru acordarea sau nu a certificrii se ia de catre Director pe

baza procesului verbal intocmit in sedinta CTE, a constatarilor si
concluziilor auditului si oricaror altor informatii relevante. Atat Directorul
organismului de certificare cat si membrii CTE nu sunt implicati in auditul

solicitantului de certificare.
Certificatul emis de organismul de certificare conine: standardul de
referin; activitile pentru care s-a acordat certificarea; data eliberrii si
expirrii certificatului.
Dac nu se acord certificarea, motivele vor fi comunicate n scris
solicitantului care Ie va remedia ntr-o anumit perioad de timp acceptata
de organismul de certificare.
In acest caz, organismul de certificare decide dac este necesar o
evaluare suplimentar la expirarea perioadei de timp acordate sau este
suficient o declaraie scris din partea organizaiei nsoit de documente
care s ateste c aciunile corective au fost implementate. Implementarea
trebuie verificat cu ocazia primului audit de supraveghere.
Dac organizaia solicitant nu este de acord cu decizia organismul de
certificare, aceasta este ndreptit s solicite un audit suplimentar.
Dup acordarea certificrii, organismul
organizaia ca deintoare a certificatului.
de
certificare
nregistreaza
Certificatele au o valabilitate de trei ani de la data emiterii.

Organizaia certificat trebuie s notifice organismul de certificare asupra
oricror modificri ale sistemului de management al SSM, furniznd
documentaia corespunzatoare (schimbarea structurii organizatorice,
managementului, a activitatii, a locatiei, a dotarilor, etc).
Organismul de certificare i rezerv dreptul de a iniia, n asemenea
cazuri, aciuni de supraveghere neprogramate. De asemenea, Organismul
de certificare poate iniia audituri neprogramate, n urmatoarele cazuri:
modificri majore ale sistemului de management al SSM organizaiei

certificate, inclusiv ale statutului legal;
reclamaii privind funcionarea sistemului de management al SSM

pentru activitile certificate;
reclamaii privind utilizarea abuziv a mrcii de certificare.
Rennoirea certificrii se face printr-o solicitare oficial cu cel puin sase

luni naintea de expirarea certificatului.
Se ncheie un alt contract de certificare i se procedeaz la o noua
evaluare complet a sistemului de management al SSM.
Noul certificat poart acelai numar ca cel emis iniial, avand insa
inscriptionata data emiterii primei editii si data editiei curente
(recertificarii).
Rennoirea
certificare.
certificrii
presupune
respectarea
cerintelor
initiale
de
162
Certificarea obinut nu absolv organizaia certificat de obligaiile sale

legale i contractuale legate de produsele i / sau serviciile furnizate.
n perioada de valabilitate a certificatului, organismul de certificare
realizeaz
audituri de supraveghere astfel incat zonele si functiile
reprezentative, acoperite de domeniul de activitate al sistemului de
management al SSM sa fie monitorizate in mod regulat. Auditul de
supraveghere are n vedere verificarea mentinerii conformitii cu cerinele
de certificare. Ea include verificarea respectrii, de ctre organizaia
certificat, a modului de utilizare a certificatului.
In cazul identificrii, cu ocazia auditurilor de supraveghere, unor
neconformiti se poate decide: suspendarea, pe cel mult 6 luni, a
certificrii sau anularea certificrii (retragerea certificatului).
Decizia de suspendare a certificrii poate fi luat de ctre Directorul
organismului n oricare dintre urmtoarele situaii:
sistemul de management al clientilor certificati are esecuri repetate

si serioase in ceea ce priveste indeplinirea cerintelor certificarii,
inclusiv a cerintelor pentru eficacitatea sistemului de management;
in timpul vizitelor de supraveghere se constata ca nu sunt mentinute
conditiile initiale de certificare ;
clientul certificat nu permite efectuarea auditurilor de supraveghere

sau recertificare la frecventa ceruta;
clientul certificat cere sa fie suspendat in mod voluntar.
certificatele sunt utilizate in mod necorespunzator ;
n cazurile de mai sus, dosarul va fi mai nti analizat de ctre membrii

comitetului tehnic de evaluare i pe baza procesului verbal emis de CTE va
fi luat decizia de suspendare a certificatului.
Suspendarea poate fi ridicata inainte de termen daca titularii de certificat
dovedesc ca au eliminat cauzele care au dus la aplicarea masurii.
Suspendarea nu prelungeste durata de certificare.
Ca urmare a suspendarii certificarii, titularii de certificate nu au dreptul sa
foloseasca in aceasta perioada marca de conformitate aorganismului de
certificare.
Organismul de certificare mentine certificarea bazata pe demonstrarea
satisfacerii continue de catre client a cerintelor standardului sistemului de
management. Certificarea clientului se mentine pe baza concluziilor
pozitive ale conducatorului echipei de audit, fara a fi nevoie de analize
suplimentare.
Dupa perioada de valabilitate a certificatului (3 ani) pentru renoirea
certificatului se realizeaza de catre organismul de certificare un audit de
recertificare. Acesta este planificat si efectuat pentru a evalua
continuitatea indeplinirii tuturor cerintelor standardului sistemului de
162
management sau altor documente normative relevante. Scopul auditului

de recertificare este sa confirme continua conformitate si eficacitate a
sistemului de management ca un intreg, si relevanta si aplicabilitatea lui
continua pentru domeniul certificarii.
Auditul de recertificare tine cont de performanta sistemului de
management in timpul perioadei de certificare, si include analiza
rapoartelor auditurilor de supraveghere anterioare.
Organizatiile certificate pot renunta la certificare.
CURS 4
4.Specificaia OHSAS 18001 i ghidul su de
implementare, OHSAS 18002
4.1Generaliti
Dezvoltarea umanitii nu poate fi realizat fr asigurarea securitii
umane. Securitatea uman implic de obicei o condiie n care oamenii i
pot exercita opiunile n siguran i libertate. Conceptele dezvoltare
durabil i securitate sunt nrudite, interdependente, dar nu identice.
Asigurarea unei securiti generale e posibil n ncadrarea unei dezvoltri
durabile globale.
Problema securitii trebuie privit din 2 aspecte: lipsa unor pericole i
protejarea individului contra unor evenimente nedorite ale vieii cotidiene
(mbolnvirile, accidente la locul de munc, n societate).
Disciplina Securitatea i sntatea n munc este o disciplin tehnic
aplicat, care dezvluie i studiaz riscurile profesionale (factorii periculoi
i nocivi) i elaboreaz metodele de prevenire sau reducere a acestora cu
scopul reducerii la minimum (excluderii, nlturrii) a accidentelor de
munc i a bolilor profesionale, a avariilor i incendiilor.
Disciplina S.S.M. a aprut la intersecia mai multor tiine (sociale, juridice,
economice, medicale, tehnice, general inginereti etc.).
162
Obiectul de studiu al disciplinei S.S.M. este sistemul omul maina

obiectul muncii mediul de producie. De aceea, eficacitatea, securitatea
i condiiile de munc depind n integritate de faptul ct de desvrite,
sigure i nepericuloase sunt elementele acestui sistem i n ce msur, din
punct de vedere ergonomic, aceste elemente corespund unele altora.
Aadar, n sensul larg al cuvntului, obiectele de studiu ale S.S.M. sunt
omul n procesul de munc (factorii psihofiziologici), interconexiunea
omului cu utilajul de producie (factorii periculoi), situaia i mediul de
producie (factorii nocivi), organizarea muncii i a activitii de producie.
S.S.M. include urmtoarele componente:
1. problemele generale ale S.S.M.;
2. igiena industrial i a muncii,
3. tehnica securitii;
4. securitatea la incendiu.
Evaluarea corect a strii capitalului uman i a tendinelor de evoluie pe
termen
mediu i lung este de o importan fundamental pentru
proiectarea realist a perspectivelor unui model sustenabil de dezvoltare
n toate componentele sale eseniale: economic, socio-cultural i de
mediu. (Strategia Naional pentru Dezvoltare Durabil a Romniei
Orizonturi 2013- 2020-2030)
Munca este un factor decisiv ce poate influena sntatea angajatului att
pozitiv ct i negativ.
n Romnia, ca de altfel n ntreaga Uniune European, exist numeroase
cerine legale referitoare la sntatea i securitatea ocupaional care se
aplic potenialelor efecte vtmtoare legate de activitile n munc i
care pot fi extinse dincolo de locul de munc, ctre toi cei care pot fi
afectai de activitile desfurate.
Este esenial pentru o organizaie s in seama de aceste cerine legale
atunci cnd instituie, implementeaz i menine un sistem de
management SSM i n particular atunci cnd identific pericole,
evalueaz riscuri i stabilete controale.
Dintre avantajele unui sistem de management SSM enumeram:
Satisfactia consumatorului - prin livrarea unor produse care satisfac

cerintele consumatorului si totodata cerintele referitoare la sanatate
si securitate ocupationala in etapele realizarii acestuia
Reducerea cheltuielilor operatioanale - prin reducerea timpului de

inactivitate datorat accidentelor, imbolnavirilor profesionale, si
reducerea costurilor legate de amenzi sau alte compensatii legale.
Ofer elemente pentru mbuntirea proceselor i a randamentelor;
Creeaz i dezvolt o baz de date detaliat i relevant.
Imbunatatirea relatiilor cu actionarii - prin asigurarea securitatii

ocupationale a angajatilor, consumatorilor si furnizorilor.
mbuntete receptivitatea lucrtorilor fa de problematica viznd securitatea i sntatea n

munc;
162
Conduce la creterea randamentului lucrtorilor;
Contribuie la reducerea numrului accidentelor de munc i bolilor

profesionale.
Conformare legala - prin intelegerea modului in care cerinele

staturare si reglementarile impacteaza organizatia si clientii
Imbunatatirea managementului riscului - identificarea

riscurilor potentiale si implementarea masurilor de control
Dovedirea credibilitatii afacerii - prin verificari independente
Evit penalitile i alte costuri datorate neconformitilor;
clara
Asigur planificarea n timp, gradual, a costurilor pentru aciuni

viznd securitatea i sntatea n munc, evitarea unor costuri mari
pe termen scurt, neplanificate, datorate unor noi exigene
legislative.
Caracteristicile unui sistem de management al securitii i sntii n
munc (SMSSM) enumerm:
indica clar care sunt obiectivele sistemului de management al

securitii i sntii n munc;
componentele sistemului sunt abordate global printr-o organizare

sistemic;
se poate aplica oricrei organizaii indifferent de marime, obiect de

activitate;
se aplic tuturor
organizaii;
implica participarea tuturor salariatilor;
se bazeaza pe fapte reale, asigurnd nregistrarea tuturor datelor i

aciunilor;
se poate integra cu alte sisteme de management implementate in

cadrul organizatiei, cele mai frecvente fiind
sisteme de
management calitate i mediu;
este capabil s rspund rapid i corespunztor modificrilor tehnice

i organizatorice aprute n organizaie;
este dinamic prin aplicarea principilui PDCA;
asigure un feed-back continuu al rezultatelor asupra sistemului,

conducerii i personalului;
proceselor
si
personalului
din
cadrul
unei
4.2Scurt istoric al OHSAS 18001

Standardul SR OHSAS 18001:2008 Sisteme de management al sntii i
securitii ocupaionale - Cerine, mpreun cu OHSAS 18002 Sisteme
de management al sntii i securitii ocupaionale. Linii directoare
pentru implementarea OHSAS 18001, au fost elaborate ca rspuns la
cererea clienilor cu privire la un standard recunoscut al sistemului de
management al sntii i securitii ocupaionale, fa de care pot s fie
evaluate i certificate sistemele lor de management.
162
Standardul stabilete cerine pentru un sistem de management al sntii

i securitii ocupaionale (SSO sau SSM) care ajut organizaia s-i in
sub control propriile riscuri OH&S i s-i mbunteasc performanele
SSM.
La baza dezvoltrii standardului OHSAS 18001 n domeniul sntii i
securitii n munc au stat:
principiul dezvoltarii durabile: Oamenii stau n centrul preocuprilor

dezvoltrii durabile. Ei au dreptul la o via sntoas i productiv,
n armonie cu natura.
Directiva Cadru 89/391/CEE privind introducerea de msuri pentru

promovarea mbuntirii securitii i sntii lucratorilor la locul
de munc.
Directiva 89/654/CEE a Consiliului Comunitii Europene privind

cerinele minime de snte i securitate pentru locul de munc.
Standardul OHSAS 18001 a cunoscut si cunoaste o dezvoltare continua

pentru a se adapta cerintelor dezvoltarii societatii.
19
96
19
99
20
00
20
01
BS 8800: este primul referenial publicat: Ghid pentru sistemele

de management al securitii i sntii n munc (Guide to
occupational health and safety management systems). A fost
elaborate de British Standards Instituion (BSI
)
Mai multe organisme naionale au elaborat standarde
compatibile avand acelai subiect. Ca sa nu apara confuzii
rezultate din proliferarea a numeroase refereniale de sntate
i securitate ocupaional, precum i pentru a facilita
integrarea managementului acestui domeniu cu managementul
de calitate (ISO 9001) i de mediu (ISO 14001), n anul 1999 a
fost elaborat referenialul OHSAS 18001 (OHSAS =
Occupational Health and Safety Assessment Series/Sisteme de
management
al
sntii
i
securitii
ocupaionale.
Specificaie). OHSAS 18001:1999 a fost tradus i publicat n
mod oficial n limba romna n anul 2004, sub denumirea de
a fost publicat
ghid de implementare
cunoscut
Sisteme
de un
management
al sntii
i subsecuritii
denumirea de OHSAS 18002(Sisteme de management al
sntii i securitii ocupaionale. Linii directoare pentru
implementarea OHSAS 18001) acesta fiind construit prin
efortul comun al BSI (Institutul Britanic de Standardizare) si al
altor
13 instituii
de standardizare.
Organizaia
Internaional
a Muncii (ILO) elaboreaz un set de
recomandri similare cu OHSAS 18001, grupate n documentul
ILO-OHS 2001)
20
04
este publicat: BS 8800: Sisteme de management al

securitii i sntii n munc. Ghid) Occupational health
and safety management systems. Guide)
ASRO publica:
1. OHSAS 18001: Sisteme de management al sntii i
securitii ocupaionale. Specificaie
2. OHSAS 18001: Sisteme de management al sntii i
securitii
ocupaionale.
Linii
directoare
pentru
implementarea
Certificarea i Acreditarea n ingineria Sntii i Securitii n Munc |
162
20
05
20
07
20
08
20
08
20
08
American National Standards Institute i American Industrial

Health Association au elaborat un standard, ANSI/AIHA Z10,
care este diferit ca structur de standardele ISO, dei
compatibil cu ISO 9001 i ISO 14001
Institutul Britanic de Standardizare publica o noua revizie a
ghidului OHSAS 18001 (BS OHSAS 18001 ) Sisteme de
management al sntii i securitii ocupaionale. Cerine
Institutul Britanic de Standardizare publica
standardul BS
18004: 2008 Ghid pentru realizarea performanei efective a
sntii i securitii n munc - Acest standard se uit la
cerinele de sntate i de siguran ntr-un mediu de lucru i
ofer sfaturi practice pentru a obine msurile de siguran
potrivite n loc. Urmnd aceste recomandri, managementul
unei organizaii poate realiza eficient evalurile de risc,
activiti de audit si stabilirea unor masuri de ameliorare a
condiiilor de munc i de prevenire a accidentelor
ASRO
traduce i public SR OHSAS 18001 (BS OHSAS
18001:2007) Sisteme de management al sntii i
securitii ocupaionale. Specificaie
Institutul Britanic de Standardizare publica standardul BS
OHSAS 18002: 2008 Occupational health and safety
management systems. Guidelines for the implementation of
OHSAS 18001:2007 (Sisteme de management al sntii i
securitii
ocupaionale.
Linii
directoare
pentru
ASRO traduce i public SR OHSAS 18002: 2009 Sisteme de
management al sntii i securitii ocupaionale. Linii
directoare pentru implementarea OHSAS 18001:2007
Comitetul ISO (ISO / PC 283 - Sanatate Ocupationala &

Management sisteme de siguran), a fost format ca obiectiv
dezvoltarea i publicarea unui standard internaional pentru
Sntate i Securitate n Munc (SSM), bazat pe OHSAS 18001.
20
Noul standard va fi cunoscut sub denumirea de ISO 45001 si se
16
preconizeaza a fi publicat in octombrie 2016. Noul standard va
respecta noul format, ceea ce nseamn c va fi aliniat cu
OHSAS 18001:1999
si OHSAS
elaborate
pentru
a
versiunile revizuite
ale18002:2000
ISO 14001 iau
ISOfost
9001
programate
pentru
raspunde publicare
cererii urgente
a clienilor
pentru unpestandard
recunoscut
n
n 2015.
Noul standard
masurarea
eficacitatii
domeniul sistemelor
de management al securitii i sntii n munc,
sistemului SSM.
destinat evalurii i certificrii acestor sisteme.
Dup cum se mentioneaz n aceste documente, ele nu constituie
standarde ci au numai rolul de ghidare n implementarea sistemelor de
management de securitate i sntate ocupaional (SSO - in munca,
SSM).
OHSAS 18001:2008 este structurat similar cu un standardele ISO, intenia
BSI fiind aceea de a servi ca model pentru un standard international ISO.
Cu toate acestea, a existat o opoziie internaional puternica la aceasta
idee, n principal din partea SUA.
162
n ceea ce privesc termenii generici, n niciunul din cele 2 standarde,

respectiv SR OHSAS 18001:2008 i SR OHSAS 18002:2009, nu apare
acronimul SSO (sntate i securitate ocupaional). n preambulul
naional de la SR OHSAS 18001:2009 s-a inclus urmatoarea explicatie:
Acronimul OHSAS provine din limba engleza, Occupational Health and
Safety Assessment Series.
Standardul SR OHSAS 18001:2008 este:
un standard voluntar;
utilizat ca document de referin document pentru audit /

certificare;
orientat catre reducerea i prevenirea accidentelor de munc,

precum i a accidentelor urmate de pierderi de vieti, pierderi de
resurse i consum de timp;
se bazeaz, n funcionarea sa, pe integrarea proceselor in bucla

PDCA
(Plan-Do-Check-Act
/
Planific-Execut-ControleazAcioneaz), punnd un accent deosebit pe imbuntairea continu;
El nu specific criterii de performan pentru sistemele de management
ale Securitii i Sntii n Munc (MSSM), nici nu prevede specificatii
detaliate pentru proiectarea unui Sistem de Management.
4.3Cerinele Standardului SR OHSAS 18001:2008

Sistemul de management SSM este un instrument de management ce
combina politici, persoane i mijloace, viznd mbuntirea continu a
performanei unei organizaii n domeniul sntii i securitii n munc.
Standardul SR OHSAS 18001, in capitolul 4 definete un set de cerine
(figura 4.1) fa de un sistem de management al SSM. Se poate observa
din figur c sunt incluse toate componentele ciclului managerial
Demming PDCA:
Plan - Cerine generale, Politic SSM, Planificare
Do - Implementare i funcionare
Check-Verificare
Act - Analiza efectuat de management
Sistemul de management al securitii i sntii n munc implementat

intr-o organizatie trebuie sa fie compatibil cu alte sisteme de management
si pentru a demonstra conformitatea si trasabilitatea el trebuie
documentat.
162
Figura 4. 1: Modelul PDCA a Standardului SR OHSAS 18001
Stabilirea domeniului se realizeaza prin obinerea

funcionare din punct de vedere al securitatii muncii:
autorizaiei
de
Pentru societile comerciale - prin biroul unic pe baza declaraiei

pe propria rspundere conform H.G.573/14.06.2002
Pentru ali ageni economici - prin Inspectoratul Teritorial de Munca

pe baza unui dosar care s cuprind :
o cerere de acordare a autorizaiei;
o copii de pe actele de nfiinare;
o declaraia pe propria rspundere privind respectarea legislaiei
de protecia muncii;
o copii de pe certificatele de conformitate ale echipamentelor
tehnice folosite n zone cu pericol de explozie (dup caz);
o dovada achitrii taxei pentru autorizare:
4.3.1 Politica de SSM

Politica organizaiei (cerina 4.2) reprezint totalitatea principiilor i
regulilor de conducere ale organizaiei, fundamentarea managementului
SSM i a tuturor activitilor SSM la nivel organizaiei. Ea constituie baza
pentru controlul permanant.
162
Standardul cere ca Politica in domeniul SSM:
CONINE valori, norme i idealuri la care organizaia a subscris de

bunavoie;
CORESPUNDE naturii si tipurilor de risc;
ARE - menirea sa traseze

managementul de vrf;
INCLUDE:
liniile
directoare
stabilite
de
o un angajamnet de mbuntire continu;

o un angajamnet de conformitate;
o un angajamnet
prefesionale.
de
prevenire
accidentelor
bolilor
ASIGUR cadrul necesar pentru SSM;
STABILETE obiectivele referitoare la SSM;
OFERA cadru pentru stabilirea si analizarea obiectivelor generale si

obiectivelor specifice;
ESTE:
o documentat, implementat, meninut i comunicat;
o disponibil prilor interesate;
o analizat periodic i actualizat cnd este cazul.
Pentru a stabili politica n domeniul

considerare:
SSM, top managementul ia n
politica i obiectivele generale ale organizaiei
pericolele identificate din punct de vedere al SSM n cadrul

activitilor organizaiei
cerinele legale i alte cerine (specificaii tehnice, reglementri,

instruciuni proprii, etc)
performana sistemului SSM
recomandri pentru mbuntire
Procesul de stabilire a politicii n domeniul SSM este reprezentat n figura

4.2.
162
Figura 4. 2: Procesul de stabilire a Politicii n Domeniul SSM
Politica n domeniul SSM trebuie s fie:
proprie organizaiei i adaptat la mrimea, natura i complexitatea

activitilor desfurate de aceasta;
exprimat de o manier clar i concis, ntr-un document datat i

validat prin semntura sau girul angajatorului sau persoanei
responsabile care ocup cea mai nalt funcie n organizaie;
uor accesibil tuturor membrilor organizaiei, inclusiv lucrtorilor

i/sau reprezentanilor lor, la locul de munc al acestora.
Dup stabilirea politicii trebuie luate msuri ca aceasta s devin operaional.
CURS 5
4.3.2 Planificarea
Planificarea (cerina 4.3) reprezint unul procesele cele mai importante
pentru mbuntirea continu a performanei n domeniul SSM.
Procesul de planificare ajut la transpunerea n practic a politicii n
domeniul SSM i acestuia i se aplic principiul PDCA. Planificarea trebuie
s fie monitorizat, msurat i analizat.
Procesul de planificare n domeniul SSM este reprezentat n figura 4.3.
162
Figura 4. 3: Procesul de Planificare n domeniul SSM
Obiectivele procesului de planificare sunt:
decizii strategice de dezvoltare ale organizaiei,
stabilirea obiectivelor i programelor pentru:

o mbuntirea continu i prevenirea accidentelor de munc i
mbolnvirilor profesionale
o punerea in operare eficienta a deciziilor
Procesul de planificare n domeniul SSM cuprinde:
Identificare pericole, evaluare riscuri i stabilire controale (cerina

4.3.1)
Cerinte legale si alte cerinte (cerina 4.3.2)
Obiective i program (e) (cerina 4.3.3)
4.3.2.1
Identificare pericole, evaluare riscuri i stabilire controale
Organizaia trebuie s fie capabil, prin procedurile pe care le dezvolt i

implementeaz s realizeze identificarea pericolelor i evaluarea de riscuri
precum i stabilirea de controale care s previn sau s minimineze aceste
riscuri.
Procedura Identificarea pericolelor, evaluarea i controlul riscurilor
descrie responsabilitile i modalitile de aciune pentru identificarea
pericolelor, evaluarea i controlul riscurilor privind securitatea i sntatea
n munc.
Pentru identificarea pericolelor, evaluarea i controlul riscurilor privind SSM
se folosesc diferite metode.
Conform figurii 4.4, identificarea pericolelor, evaluarea i controlul
riscurilor privind SSM cuprinde mai multe etape obligatorii.
162
Figura 4. 4: Etapele pentru identificarea pericolelor, evaluarea i controlul

riscurilor privind SSM
Riscul este o combinaie a probabilitii i consecinelor producerii unui

eveniment considerat periculos.
Pericolul reprezint o surs sau o situaie cu potenial pentru vatamarea in
termenii rnirii umane sau a mbolnvirii profesionale, a deteriorrii
proprietii, a deteriorrii mediului sau o combinaie a acestora.
n figura 4.5 este prezentat procesul de producere a unei vtmri.
162
Figura 4. 5: Procesul de producere a unei vtmri
Evalurile sunt elemente cheie pentru un management pro-activ al SSM si

se bazeaz pe o abordare participativ.
Evaluarea de risc este un proces continuu, in dezvoltare, care tine cont de
strategia organizatiei si ajuta la implementarea acestei strategii.
In implementarea procesului de managementul riscului, nu modelele si
tehnicile sunt cele mai importante, ci atitudinea fata de risc iar aceasta
este, in primul rand, un aspect al culturii organizationale ce se formeaza in
timp, si nu un rezultat al unor norme imperative.
Managementul riscurilor reprezinta procesul de implementare si
actualizare a masurilor si a instrumentelor pentru minimizarea riscurilor
pana la un nivel acceptabil. Acest proces implica identificarea, analiza,
evaluarea, tratarea si monitorizarea riscurilor. In figura 4.6 este prezentat
procesul de managementul riscului.
Procedura pentru identificarea pericolelor, evaluarea i controlul riscurilor
privind SSM ia in considerare:
activitatile de rutin i non-rutin innd cont att de obligaiile
legale referitoare la evaluarea riscurilor ct i de designe i
ergonomie
activitati ale personalului care acces la locul de munc (personal

propriu, contractori, vizitatori) cont de comportamentul uman,
capabiliti i alti factori
pericole att din de la locului de munc ct i din vecintatea locului

de munc
162
infrastructur
managementul schimbrii
Figura 4. 6: Procesul de Evaluare risc
Pericole identificate trebuie corelate i cu prevederile legale n domeniul

proteciei mediului nconjurtor pentru a se vedea dac nu sunt cumva
pericole pentru mediu. Stabilirea msurilor de securitate i sntate
implementate la locul de munc trebuie s in seama de eficacitatea
acestora, conform figurii 4.7.
Toate aspectele trebuiesc documentate, att n ceea ce privete
identificarea pericolelor, evaluarea riscurilor ct i n stabilirea controalelor
necesare.
162
Figura 4. 7: Ierarhizarea msurilor de securitate i sntate
4.3.2.2
Cerine legale i alte cerine
Cerina standardului 4.32, cere ca organizaia sa stabileasca si sa mentina

o Procedura pentru a descrie responsabilitile i modalitile de aciune
pentru Identificarea si accesul la cerinte legale si alte cerinte aplicabile.
Organizaia trebuie s asigure n permanen conformitatea cu cerinele
legale n vigoare i toate celelalte cerine referitoare la SSM care i sunt
aplicabile, transformnd verificarea permanent a conformitii eventual
ntr-o procedur managerial i actualiznd periodic aceast procedur.
Sunt luate in considerare urmatoarele aspecte:
Cum identifica organizatia si cum poate avea acces la prevederile

legale si alte cerinte?
Cum urmareste organizatia prevederile legale si alte cerinte?
Cum urmareste organizatia modificarile prevederilor legale si a altor

cerinte?
Cum comunica organizatia personalului informatiile relevante asupra

prevederilor legale si altor cerinte?
In plus, la achizitionarea de produse, organizaia trebuie sa se asigure de:
identificarea cerintelor de securitate si sanatate in munca pe care

trebuie sa le indeplineasca produsele sau serviciile achizitionate,
conform legislatiei in vigoare;
162
specificarea acestor cerinte in documentele privind achizitionarea

produselor si a serviciilor (cerere de oferta, caiet de sarcini etc.);
verificarea indeplinirii acestor cerinte inainte de receptia si utilizarea

produselor si serviciilor achizitionate;
echipamente tehnice (ET);/ echipamente individuale de protectie

(EIP);
materiale utilizate in procesul tehnologic, care pot prezenta riscuri

pentru securitatea si sanatatea angajatilor;
servicii care pot afecta securitatea si sanatatea angajatilor.
Primul pas n construirea unui system al SSM l constituie identificarea

cerinelor legale
i documentarea privind reglementrile legale n
domeniul la care trebuie s se alinieze organizaia.
Principalele reglementri deriv din legea nr.319/2006 cu modificrile i
actualirile ulterioare, normle specific, instruciuni proprii si standardele
de securitate a muncii.
Organizaia trebuie s-i actualizeze aceste informaii i trebuie s
comunice informaiile relevante referitoare la cerinele legale i la alte
cerine ctre angajaii si i ctre alte pri interesate relevante.
Structura legislaiei naionale este prezentat n figura 4.8
Figura 4. 8: Structura legislaiei naionale

162
4.3.2.3
Obiective i program de management
Standardul (cerina 4.3.3) cere ca organizaia s stabileasc i s menin

obiective documentate pentru SSM pentru fiecare funciei nivel relevant
din cadrul organizaiei.
Obiectivele trebuie s fie n consens cu politica i cu angajamentul
managementului de vrf privind mbuntirea continu.
n alegerea obiectivelor, pentru stabilirea planului
resurselor trebuie rspuns la ntrebrile:
Ce vrem sa obinem?
Cum o vom face?
Cine o va face?
Cine o va face?
de management si
Obiectivele stabilite trebuie sa fie de tip SMART:
Pentru ca obiectivul s poat fi monitorizat, msurat, analizat el trebuie s

indeplineasc urmtoarele cerine:
s fie documentate;
s fie de tip SMART;
s fie compatibile cu politica n domeniul SSM;
s fie conforme cu cerinele legale ia alte cerine;
s fie conforme cu resursele organizaiei;
s exite un referenial (indicator) fa de care s putem monitoriza,
msura i analiza compatibilitatea cu politica n domeniul SSM,
conformarea cu cerinele legale ia alte cerine i n conformitate cu
resursele organizaiei.
Pentru realizarea obiectivelor organizaia trebuie s stabileasc i s
menin unul sau mai multe programme de management de SSM.
Programul pentru realizarea obiectivelor generale trebuie s cuprind :
obiective specifice
aciuni i termene
162
resurse
responsabiliti i autoriti
indicatori pentru a demonstra realizarea obiectivului
Pentru fiecare obiectiv pot exista mai multe aciuni, dar pentru fiecare
aciune se stabilete un termen i o persoan responsabil.
n tabelul 4.1 este prezentat un model pentru programul de management.
Certificarea sistemului de management
Proiectarea
OH&S
prin
adoptarea
standardui SR OHSAS 18001: 2008
Conformare cu legislatia si alte cerinte
Angajam
Obiective Obiective
ent si
Activitati
generale specifice
politica
Responsbil Termen Resurse
Indicatori
de
performant
a
Identificarea
Infrastructura Decizii/
ianuarie
echipei
de Management
Personal
personal
201x
proiectare
calificat
Infrastructura
Stabilirea
organigramei
Financiare
Identificarea
pentru
proceselor
consultanta
cheie
Elaborarea
Echipa
defebruarie
Pentru toate
politicii si a proiectare 201x
procesele
obiectivelor
Elaborarea
documentatiei
Stabilirea
formularelor
Evaluare Stabilire si instruire

risc
echipa de evaluare
Stabilire si aplicareconsultant
metoda
de
evaluare
Personal
februarie
201x
Impleme Comunicarea
Echipa
demartie
n-tarea
tuturor angajatilorproiectare 201x
SMSSM
a Politicii si a
Consultant
obiectivelor
Chestionarea
angajatilor
cu
privire la politica
Difuzarea
documentatiei si a
formularelor comp.
implicate
Mentinere
inregistrari
Audit intern
Audit OH&S
Analiza
efectuata
de management
Financiar
e
Raport
AR/PPP
Financiar
e
Timp
Personal
Logistic
100 %
(la
termenul
stabilit)
162
Angajam
Obiective Obiective
ent si
Activitati
generale specifice
politica
Certifica Audit
re
supraveghere
Responsbil Termen Resurse
de
Manageme
nt
martie
201x
Financiar
e
Timp
Indicatori
de
performant
a
certificat
Tabel 4. 1: Extras din Program de Management SSM
Prin stabilirea unui program de management, organizaia urmrete s-i

pun n aplicare i s realizeze politica i obiectivele SSM. Progresul
nregistrat trebuie s fie monitorizat, analizat i nregistrat.
Toate aceste aspecte pot fi atinse prin definirea, colectarea periodic i
analiza unor Indicatori de Performan (KPI- Key Performance Indicator).
Carcteristicile generale solicitate pentru indicatorii n doemniul SSM sunt urmatoarele:
sa fie semnificativi, atat individual cat si in ansamblu;

sa fie reprezentativi pentru problemele importante si sa reflecte
interesele tuturor partilor interesate;
sa fie fundamentati pe date de incredere, pe principii si ipoteze
corecte si sa fie reproductibili;
sa fie calitativi si cantitativi, pentru a permite progonozarea si
monitorizarea efectelor asupra SSM.
Programul (programele) de management OH&S trebuie analizat (analizate)
la intervale regulate i planificate; acolo unde este necesar, programul
(programele) de management OH&S trebuie amendat (amendate) pentru
a se lua n considerare schimbrile survenite n activitile, produsele,
serviciile sau condiiile de funcionare ale organizaiei.
Datele de intrare n procesul de elaborarea progamului de management

sunt:
politica i obiectivele SSM
analiza cerinelor legale i altor cerine
rezultatele proceselor de identificare a pericolelor de evaluare si
control al ricurilor (planul de prevenire i protecie PPP
principia generale de prevenire a riscurilor
detalii referitoare la procesele organizaiei
informaii rezultate din consultrile salariailor privind SSM
informaii rezultate din analiza opiunilor tehnologice
activiti de mbuntire continu
disponibilitatea
resurselor
necesare
pentru
implementarea
programului de management
etc.
162
CURS 6.
4.3.3 Implementare i funcionare

Datele de ieire din procesul de planificare sunt date de intrare n procesul
de implementare i funcionare, ce cuprinde mai multe cerine referitoare
la:
resurse, functii, responsabilitate, raspundere si autoritate (cerina
4.4.1)
competen, instruire i contientizare (cerina 4.4.2)
comunicare, consultare i participare (cerina 4.4.3)
documentaia sistemului de management SSM (cerina 4.4.4)
controlul documentelor (cerina 4.4.5)
controlul operaional (cerina 4.4.6)
pregtire pentru situaii de urgen i capacitate de rspuns (cerina
4.4.7)
Datele de ieire din procesul de implementare i funcionare sunt date de
intrare n procesul de verificare, aa cum este prezentat schematic n
figura 4.9.
Figura 4. 9: Procesul de Implementare i funcionare
4.3.3.1
Resurse, Functii, Responsabilitate, Raspundere si Autoritate
(cerina 4.4.1)
Cerina standardului este referitoare la resurse, functii, responsabilitate,
raspundere si autoritate este i o cerin legislativ, fiind precizat n Legea
319/2006, Articolul 6 (1) (Angajatorul are obligaia de a asigura sntatea
i securitatea lucrtorilor n toate aspectele legate de munc).
Asa cum arat figura 4.10, demonstra angajamentul managementulu, este
necesar ca n organizaie:
Sa
fie
definite,
documentate
si
comunicate
atributiile,
responsabilitatile si autoritatile privind functionarea SSM;
Sa se asigure resursele necesare pentru implementarea si controlul
SSM, care include:
o Resurse umane si calificari specializate;
162
o Resurse tehnologice si financiare.

Sa se numeasca un reprezentant al managementului
Figura 4. 10: Cerine pentru Angajamentul Managementului conform

standardului OHSAS 18001
Responsabilitile, obligaiile i autoritatea trebuie stabilite pentru unul sau

mai muli membrii astfel nct ei s fie n msur s:
elaboreze, implementeze, revad periodic i s evalueze sistemul de
management al securitii i sntii n munc;
furnizeze periodic conducerii informaii privind performanele
sistemului de management al securitii i sntii n munc;
promoveze participarea tuturor membrilor organizaiei.
Atribuiunile, responsabilitatile si competentele trebuie stabilite, descrise si
facute cunoscute pentru a se putea gestiona eficient aspectele legate de
activitatea SSM.
n standard nu se precizeaz sub ce form sunt stabilite atribuiile,
responsabilitatile si autoritatile. In parctic se folosesc frecvent:
decizii
fise de post
procedure
organigrame
Responsabilitatea final pentru sntate i securitate ocupaional revine
managementului de la cel mai nalt nivel.
4.3.3.2
Competen, instruire i contientizare (cerina 4.4.2)
162
Pentru a nelege cerina standardului se definesc termenii:
Competenta - aplicarea in practica a cunostiintelor, abilitatilor i

comportamentelor (SR ISO 10015:2000 Managementul calitatii. Linii
directoare pentru instruire);
Instruire - proces prin care se furnizeaza si dezvolta cunostiinte,
abilitati si comportamente pentru a satisface cerinte (SR ISO
10015:2000Managementul
calitatii.
Linii
directoare
pentru
instruire).
Indiferent de dimensiunea organizatiei si de domeniul de activitate,

activitatea fiecarui angajat poate avea un impact asupra sistemului SSM i
fiecare angajat poate contribui in mod pozitiv la constientizarea
importantei activitatii de SSM dacaisi modifica comportamentul si sprijina
dezvoltarea organizaiei. Pentru acesta este nevoie de informatii,
traininguri si insusirea de noi abilitati.
Pentru reducerea riscurilor legate de producerea accidentelor/incidentelor
la locul de munca, pe durata contractelor a tuturor angajatilor, furnizorilor
si utilizatorilor partilor externe organizatia trebuie sa initieze si
implementeze un proces de constientizare, educare si instruire in domeniul
SSM. Organizatia trebuie, de asemenea sa se asigure ca personalul
necesar este constient de importanta activitatilor de SSM desfasurate si de
modul cum acesta contribuie la atingerea obiectivelor SSM.
n standard, competena este asociat cu instruirea i cu nevoile de
instruire, si in stransa legaatura cu procesul de constientizare (figurii 4.11).
Cerintele lui OHSAS 18001 pot fi rezumate astfel:
indentificarea necesitatilor de instruire

realizarea instruirilor de formare a constiintei de mediu
mentinerea inregistrarilor privind instruirea
162
Figura 4. 11: Legatura dintre componetele procesului de competenta si

constientizare
Se poate ca formarea in sine, s nu confirme competenta necesara pentru

realizarea sarcinilor. In mod ideal, personalul implicat in activitati cu
impact asupra conformitatii cu cerintele referitoare la produs/serviciu,
asupra mediului si a sanatatii si securitatii ocupationale, trebuie sa fie
competent ca studii, instruire, abilitati si experienta, conform precizarilor
din diplome, certificate de absolvire, etc.
Competentele necesare pentru fiecare activitate trebuie sa fie identificate,
si sa existe un proces de formarea atunci cand este necesar. Cerinte
impuse de legislatie in domeniul SSM trebuie correlate.
Prin instruirea n dimeniul SSM trebuie asigurata competentele
participantilor. Nevoile de instruire in cadrul unei organizatii pot fi
determinate prin identificarea raspunsurilor la urmatoarele intrebari:
dezvoltarea organziatiei pe termen mediu si lung implica noi
competente?
este mai avantajos sa dezvolt competentele personalului decat sa
apelez la consultati sau la servicii externalizate?
vor fi mai productivi angajatii?
investitiile in instruire se amortizeaza intr-o perioada de timp
rezonabila?
cine ar trebuie sa fie instruit ?
cine sunt lectorii ? etc
Datele de intrare pentru programele de instruire se pot obtine din surse
interne, analizand statagia de dezvoltare, discutand cu angajatii, sau din
surse externe (cerinte legislative i alte cerine. In cadrul sistemului SSM
trebuie sa evaluam nevoile iar dupa aceea sa organizam traininguri avand
in vedere urmtoarele:
Persoanele implicate in sistemul de management SSM.

Angajatii a caror activitate au un impact semnificativ asupra
domeniului SSM.
Introducerea unor procedee noi de productie.
Introducerea unor noi produse tehnice.
Accidentele si incidentele de SSM
Schimbarea posturilor de munca, sosirea unor noi angajai.
Legislatia din domeniu SSM
Procesul de instruire este un proces continuu si include o instruire:
initiala la angajare; personalul nou anagajat va fi instruit privind

impactul asupra SSM al activitatii desfasurate pe un amplasament,
riscurile SSM specific organizatiei, legislatia aplicabila in organizatie,
procedurile specifice
curenta (periodica) personalul va fi instruit privind cerintele SMM,
mediu, legale, politici, pentru situatiile de urgenta etc
Instruirile suplementare se realizeaz ori de cte ori apr modificri de
legislatie, tehnologie, personal/schimbari ale locului de munca, ale sarcinii
162
de munc au n urma unui incident/accident SSM, aa cum este prezentat

schematic n figura 4.12
Este important sa fie dezvoltat un program de instrurie si de constientizare
pentru educarea tuturor angajatilor. Angajatii rebuie sa inteleaga si sa
respecte bunele practici din domeniul SSM. Pentru a avea un process de
instruire efficient, acesta trebuie s fie conceput dup principiul PDCA,
conform figurei 4.13.
Programul de instruire poate include:
identificarea necesitatilor de instruire a salariatilor

elaborarea unui plan de instruire pentru necesitatile de instruire
definite
efectuarea instruirii grupurilor tinta
documentarea si monitorizarea stadiului de realizare a instruirii
evaluarea instruirii realizate fata de cerintele si necesitatile definite
Figura 4. 12: Periodicitatea instruirilor suplimentare n domeniul SSM
162
Figura 4. 13: Modelul PDCA a procesului de instruire
Ar trebui realizata o comparatie a competentelor existente fata de cele

cerute pentru definirea si inregistrarea decalajului de competenta. Solutiile
de eliminare a decalajului de competenta se pot realiza pe baza de
instruiri. Datele necesare definirii necesitatilor de instruire in domeniul
mediului sunt furnizate:
de politicile in domeniul SSM;
legislatie, reglementari, standarde;
cerinte a altor parti interesate;
lista decalajului de competenta;
inregistrari ca urmare a proceselor de instruire anterioare;
inregistrari referitoare la fluctuatia de personal;
cerinte ale personalului;
rezultatele evalurii pericolelor, riscurilor SSM;
inregistrari ale accidentelor/incidentelor SSM;
rezultatele auditurilor.
Caracteristicile programelor de instruire, formare i perfecionare a
angajailor n domeniul SSM:
s includ toi angajaii;
s fie conduse de persoane competente;
s includ cunotine efective, adecvate i actualizate;
s includ testarea participanilor privind nelegerea i nsuirea
cunotinelor;
s fie revizuite periodic;
s fie transpuse n documente.
La proiectarea si planificarea procesului de instruire trebuie sa se tina cont
de:
Obiectivele si cerintele organizatiei privind domeniul SSM;
Resurse si cerinte financiare;
162
Metodele de instruire;
Criterii pentru evaluarea rezultatelor instruirii;
Evaluarea instruirii se realizeaza atat prin chestionare cat si prin
monitorizarea activitatii (controale), numar de accidente/incidente de
mediu cauzate de salariati.
Cerinta 4.4.2 a standardului indentifica 3 categorii de personal care
activeaza in cadrul unei organizatii sau in numele ei, in functie de riscurile
SSM pe care il prezinta activitatile lor:
persoane a caror activitati sunt asociate riscurilor SSM si genereaza
sau pot genera accidente/incidente SSM)
persoane a caror activitati sunt asociate riscurilor SSM ale
organizatiei sau functionarii curente a SSM
persoane care lucreaza pentru organizatie sau in numele organizatiei
si a caror activitati nu se incadreaza in primele 2 categorii
(participanti in procesul de munc: consultanti, studenti/elevi in
parctic, furnizori, etc)
Scopul procesului de instruire este si de a constientiza personalul in ceea
ce priveste doemniul SSM, conducand la asumarea de catre acestia a unei
responsabilitati mai mari in activitatea curenta.
Constientizarea personalului este de o extrema importanta in orice
program SSM. Recunoasterea si raportarea oricarui eveniment care ar
putea reprezenta un accident/incident SSM ar trebui sa devina un reflex.
Acesta este un desiderat al programului ce constientizare a sistemului de
management SSM. Mijloacele specifice pentru realizarea constientizarii pot
fi:
sedinte de informare
afisaj la locul de munca
mijloace proprii de comunicare (statie radio, buletin informativ,
pagina interna de internet)
proiectii de film
prospecte
flyere etc.
In toate domeniile de activitate, formarea si perfectionarea salariatilor a
devenit o cerinta permanenta a perioadei pe care o traim, problema este
cu atat mai acuta in tarile est-europene, unde vechiul sistem de formare
profesionala a orientat specialistul spre o anumita mentalitate si spre
anumite proceduri care, aplicate in noile conditii ale economiei de piata
conduc la non-performanta. Toate acestea aduc in prim plan conceptul de
formare profesional continua, ca o necesitate imperioasa.
Recunoscandu-se importanta deosebita a formarii profesionale a
persoanelor care, potrivit legii, au varsta la care pot stabili raporturi de
munca si pot participa la programe de formare profesionala in conditiile
legii si pentru a asigura drepturi egale de acces la formare profesionala,
fara discriminari pe criterii de varsta, sex, rasa, origine etnica, apartenenta
162
politica sau religioasa, in conditiile cresterii implicarii si a responsabilitatii

angajatorilor in a asigura salariatilor conditii pentru a avea acces la
formare profesionala, a fost emisa Ordonanta Guvernului nr. 129/2000,
privind formarea profesionala a adultilor, aprobata cu completari si
modificari, prin Legea nr. 375/2002.
Potrivit acestui act normativ Formarea profesional a adulilor cuprinde
formarea profesional iniial i formarea profesional continu organizate
prin alte forme dect cele specifice sistemului naional de nvmnt.
Formarea profesional iniial a adulilor asigur pregtirea necesar
pentru dobndirea competenelor profesionale minime necesare pentru
obinerea unui loc de munc. Formarea profesional continu este
ulterioar formrii iniiale i asigur adulilor fie dezvoltarea
competenelor profesionale deja dobndite, fie dobndirea de noi
competene
Perfectionarea personalului in domeniul SSM devine o practica tot mai des
intalnita, peste tot in lume. Se apreciaza ca, pe aceasta cale, cresc
sansele de realizare a performantelor, si de scoatere a lor intr-o masura tot
mai mare de sub influienta factorilor de mediu. Unele firme acorda o
atentie mai scazuta perfectionarii profesionale. Ele angajeaza, de regula,
oameni pregatiti, certificate de diferite autoritati si organisme profesionale
(vezi capitol 3.2). Daca intr-o astfel de organizatie este angajata o
persoana mai putin calificata, atunci ea este perfectionata de un alt
angajat, iar managerul sau proprietarul verifica periodic gradul de
asimilare a noilor cunostinte sau dexteritati practice.
Implicarea fortei de munca in identificarea riscurilor si dezvoltarea
eficienta a proceselor poate ajuta la promovarea unei culturi a muncii mai
buna si sa incurajeze personalul in implicarea actiunilor de imbunatatire. Ei
trebuie sa inteleaga relevanta si importanta activitatilor lor in realizarea
obiectivelor organizationale.
Orice modificare ce poate induce noi cerine referitoare la competena
personalului trebuie identificata din timp.
4.3.3.3
Comunicare, consultare i participare (cerina 4.4.3)
Sistemul de management SSM presupune proceduri sau reguli interne

pentru comunicare, participare i consultare.
Organizatia trebuie sa demonstreze ca are:
Stabilite si mentinute proceduri referitoare la riscurile de accidentare
si imbolnavire profesionala si la SSM pentru:
Comunicarea interna intre diferitele niveluri si functii ale

organizatiei;
Primirea, documentarea si transmiterea raspunsurilor

corespunzatoare la solicitarile pertinente ale partilor interesate
din exterior;
162
In vedere procesul de comunicare externa privind nivelul de risc pe

intreprindere si sa pastreze deciziile sale
Trebuie stabilite si implementate canale de comunicare eficiente pentru:
comunicarea interna intre diferite niveluri si functii ale organizatie;
primirea, inregistrarea si raspunsul la comunicarile relevante din
partea partilor interesate
comunicarea cu subcontractantii si alti vizitatori de la locul de
munca
comunicarea cu subcontractantii si alti vizitatori de la locul de
munca
Problemele de comunicare nu se pot rezolva prin e-mail sau telefon.
Lipsa comunicarii sau gestionarea necorespunzatoare a acestui proces
duce la alterarea mai multor componente ale managementului companiei
n figura 4.14 este prezentat schematic procesul de comunicare.
Obiectivele comunicarii sunt prezentate in tabelul 4.2.
Obiective INTERNE
Obiective Externe
1.
cresterea gradului 1.
ndeplinirea
cu
de
colaborare
profesionalism a angajamentelor
interdepartamentala;
asumate;
2.
informarea
2.
informarea
eficienta a personalului despre
corecta
si
constanta
a
activitatile, strategiile, proiectele
partenerilor externi cu privire la
si programele n care este parte;
activitatea firmei;
3.
fluidizarea
3.
aplicarea
circulatiei
informatiilor
pe
coerenta
si
unitara
a
verticala si pe orizontala;
reglementarilor legale aplicabile;
4.
eficientizarea
4.
construirea unor
timpilor de raspuns la solicitarile
relatii de colaborare reciproc
si sesizarile primite;
avantajoase.
5.
responsabilizarea
angajatilor cu privire la sarcinile
care le revin;
6.
crearea
unei
identitati
institutionale
bine
conturate n vederea mentinerii
unui nivel ridicat de motivare si
angajare a personalului
Tabel 4. 2: Obiectivele procesului de comunicare
Scopul Comunicarii este s:

informam pe altii.
atentionam pe altii.
explicam ceva.
distram.
descriem.
convingem, etc.
162
Comunicarea se realizeaz:
intern de sus n jos i invers
extern de la organizaie catre parti interesate
extern de la parti interesate catre organizaie
Figura 4. 14: Procesul de comunicare i documentele lui
Comunicarea intern n sistemul de management al SSM trebuie s in

seam de caracterul special al acestui sistem. Astfel, trebuie permis
comunicarea de urgen ntre lucrtori i nivelele superioare de
management atunci cnd lucrtorii nu pot comunica cu nivelul ierarhic
imediat superior sau acesta nu le rspunde aa cum ar dori.
Dintre factorii care conduc la o comunicare eficienta enumeram:
Timpi de reactie rapid la nivelul firmei;
Termene realiste de solutionare din partea solicitantilor;
Existenta unor persoane de contact la nivelul institutiilor sau
autoritatilor publice prin care sa se mentina o legatura constanta si
directa;
Cunoasterea exacta a legislatiei si a instrumentelor de lucru ale
firmei.
Implicarea angajailor i acordurile referitoare la consultare trebuie
documentate i prile interesate trebuie informate.
Angajaii trebuie:
consultai n elaborarea politicii i la modificarea condiiilor de lucru;
implicai n dezvoltarea i analizarea politicilor i procedurilor de
management al riscurilor;
162
reprezentai n problemele de securitate i sntate n munc;

consultai acolo unde apare orice modificare care afecteaz
sntatea i securitatea la locul de munc;
informai cu privire la persoanele care i reprezint n comitetul de
SSM precum i la organizarea i funcionarea acestuia reprezentai n
probleme de sntate i securitate;
informai privind reprezentantul (reprezentanii) angajailor pentru
SSM i reprezentantul managementului.
Consultarea presupune un management participativ al SSM, n care

lucrtorii particip ntr-un mod mai mult sau mai puin semnificativ, n
funcie de competenele lor dar i de interesul lor pentru problem.
Participarea personalului i a managementului presupune att implicarea
pentru a elimina cauzele unui astfel de eveniment sau pentru a reduce
posibilele efecte ale acestuia, ct i implicare atunci cnd un astfel de
eveniment, nregistrat i analizat cum trebuie, devine lecie nvat
pentru personal.
4.3.3.4
Documentaia Sistemului de Management SSM (cerina 4.4.4)
Documentatia sistemului de management SSM ar trebui sa includa:

o descriere a domeniului de aplicare a sistemului de management,
inclusiv gestionarea standarde referitoare la sistemele specificatiile /
alte cerinte;
declaratii ale politicilor si obiectivele organizatiei;
un manual al sistemului de management pentru a
descrie
principalele elemente ale sistemului de management si interactiunea
lor, inclusiv politicile comune, procesele si procedurile si trimiterile la
documentele asociate;
procedurile documentate si inregistrarile cerute standardul
sistemului de management SSM/ specificatii la care organizatia a
subscris (exista diferite activitati care au cerinte specifice pentru
pastrarea inregistrarile sunt obligatorii din motive de reglementare,
etc )
documentele stabilite in functie de necesitatile organizatiei pentru a
se asigura de planificarea, operarea si controlul proceselor sale in
mod eficient.
Documentatia sistemului difera de la o organizatie la alta datorita:
dimensiunea organizaiei si tipul activitailor desfaurate;
complexitatea proceselor si interaciunea dintre ele;
Schema unei structuri de documentaie a sistemului SSM este prezentat
n figura 4.15.
Documentatia sistemului SSM este format att din documente interne i
ct i externe iar acestea pot controlate sau necontrolotate conform figurii
4.16.
162
Figura 4. 15: Structura Documentatiei Sistem de Management SSM
Figura 4. 16: Tipuri de documente ale sistemului SSM
Accesul la documente trebuie sa tina cont de cateva principii:

Principiul cel mai mic privilegiu: drepturile pentru utilizatori sunt
limitate la strictul necesar pentru indeplinirea sarcinilor de serviciu.
Principiul de separare a sarcinilor: responsabilitatea indeplinirii ori
verificarii unei sarcini (sau set de sarcini) de la inceput pina la sfirsit,
nu trebuie sa revina doar unei singure persoane, chiar daca astfel ar
fi mai convenabil.
Principiul minimul necesar: inseamna minimul necesar de informatii
pentru indeplinirea unei activitati curente sau a unei cereri
autorizate. Acest minim provine din principiul "strictului necesar",
162
care inseamna accesul doar la acele informatii care au legatura cu

functia, rolul sau responsabilitatile de serviciu ale postului respectiv
Documentatia poate fi pastrata pe orice fel de suport (hartie, electronic,
foto, poster) cu conditia sa fie lizibila, usor de inteles si accesibila acolo
unde este nevoie de informatia continuta in document si mai ales ca sunt
utilizate versiunile in vigoare.
Exista 2 categorii de documente care alcatuiesc documentatia unui sistem
de management si formeaza entitati distincte si particularitati care le
individualizeaza:
documente (contin informatii indrumari asupra modului in care
trebuie facut ceva) si
inregistrari (consemnarea unor date la un eveniment petrecut)
Inregistrarea - document prin care se declara rezultate obtinute sau se
furnizeaza dovezi ale activitatilor realizate. Inregistrarea oricarei activitati
se poate realiza pe formulare iar acestea pot fi generate de
proceduri/instructiuni sau pot fi neprocedurate (generate numai de o
autoritate).
Trebuie retinuta diferenta intre formular si inregistrare:
Formular - document necompletat
Inregistrare - document completat (formular completat).
Documentatia sistemului trebuie sa fie adecvata obiectivelor organizatiei.
La dezvoltarea documentatiei unui sistem de management de mediu
trebuie avut in vedere ca aceasta este utilizata pentru a face dovada
implementarii, functionarii sistemului, deci a face dovada unui sistem
documentat si nu pentru a crea un sistem de documente.
La elaborarea documentatiei trebuie sa avem grija ca aceasta sa nu:
fie rigida astfel incat sa sufoce creativitatea;
fie greu de aplicat ingreunand activitatea descrisa;
existe contradictii.
Documentatia sistemului trebuie:
elaborata de o echipa in care sa fie inclusi si utilizatorii si nu de o
singura persoana;
sa respecte cerintele standardului privind Controlul documetelor
sa furnizeze informatii despre intentiile organizatiei;
sa fie suport pentru personalul organizatiei pentru a realiza
obiectivele organizatiei.
La elaborarea documentelor trebuie sa tinem cont de cateva principii:
sa existe suficiente documente care sa descrie toate procesele ce

afecteaza conformitatea produselor / serviciilor livrate sau pot aduce
prejudicii organizatiei;
documentele sa fie intocmite lizibil, datate (inclusiv datele reviziilor),
usor de identificat si sa fie pastrate intr-un mod ordonat;
162
documentele sa fie elaborate intr-un limbaj care sa ofere utilizatorilor

posibilitatea intelegerii si aplicarii lor
documentele sa fie difuzate la locul aplicarii lor si sa existe la
utilizator;
la utilizator trebuie sa existe numai revizia in curs;
sa fie in concordanta cu celelalte documente elaborate in
organizatie;
documentele sa fie tinute sub control;
sa existe o metoda de feedback pentru o continua imbunatatire a
documentatiei.
Procedurile au un rol esential in documentarea unui sistem. Forma
procedurilor este stabilita de fiecare organizatie in parte in functie de
necesitatile acesteia. Se recomanda ca redactarea procedurilor sa se
realizeze pe formular tipizat avand pe prima pagina elementele de
identificare a organizatiei si dovezi privind verificarea si aprobarea ei ca
document oficial.
Pe langa aceste elemente o procedura trebuie sa
cuprinda:
o identificare unica a documentului (cod/revizie/versiune);
tipul documentului (procedura/instructiune/standard/ghid);
minimul de cerinte obligatorii privind structura (continutul)
documentului.
Cerintele minime pentru structura unei proceduri sunt:
1. SCOP sectiune unde printr-o fraza scurta si la obiect se decalara ce

se urmareste prin elaborarea procedurii.
2. DOMENIUL se mentioneaza entitatea organizatorica unde se aplica
documentul si/sau asupra caror produse si/sau servicii.
3. DEFINITII si ABREVIERI se definesc orice termeni ce se considera
necesari pentru intelegerea documentului si se identifica si explica
abrevierile utilizate in document
4. REFERINTE NORMATIVE - se precizeaza orice document care este
necesar a fi consultat in vederea aplicarii procedurii (standarde,
contracte, reglementari, norme juridice, manuale de utilizare,
instructiuni etc)
5. IDENTIFICAREA RESPONSABILITATILOR -se indica functiile ce
desfasoara activitatile descrise. Forma de prezentare poate fi sub
forma de text sau matriceala.
6. DESCRIEREA PROCESULUI -se prezinta activitatile in succesiunea lor.
Modul de descriere trebuie sa fie CLAR, CONCIS, PRIETENOS
(evitarea diatezei pasive, propozitii scurte care sa inceapa cu verbul,
utilizarea numerotarii si/sau a spatiilor de separare).
7. INREGISTRARI Se vor prezenta toate inregistrarile generate de
activitatile descrise in proces, precizandu-se:
denumirea inregistrarii si codul;
durata, suportul si locatia de pastrare;
162
durata de arhivare
modul de eliminare si autoritatea de eliminare
8.
ANEXE Se indic formulare, tabele, grafice, hari de
proces/diagrama flux generate. Se vor completa Lista reviziilor
documentului si Lista membrilor echipei de elaborare
Legat de documentaie este i procesul de control al nregistrilor
La elaborarea documentatiei SSM vor fi luate n considerare:
punctul de vedere al investitorilor (patronat)
politica de SSM
rezultatele evalurii riscurilor
cerinele legale i de alt natur
msuri de control posibile
cerinele financiare i de funcionare
opiniile reprezentanilor salariailor i a prilor interesate
CURS 7.
4.3.3.5
Controlul documentelor (cerina 4.4.5)
Cerintele pentru o documentatie viabila se realizeaza printr-un

management de control al documentelor (procedurilor). Acesta are rolul de
a defini metodele necesare pentru o documentatie care sa asigure
realizarea obiectivelor tinta a organizatiei si uneori responsabilitati
referitore la descrierea sistemului de management SSM.
Documentele de origine externa considerate de organizatie ca fiind
necesare pentru planificarea si functionarea SMI trebuie identificate si
controlate.
Standardul impune organizaiei definirea, implementarea i mentenana
unei procedure pentru controlul documentelor, implicnd urmatoarele
activitati, dupa caz:
distributie, acces, recuperare si utilizare;
depozitare si arhivare; acestea trebuie sa ramana lizibile;
controlul de modificari (de exemplu, controlul de versiune);
copiile nvechite/scoase din uz au fost nlocuite/distruse
Prin elaborarea de proceduri se urmareste implementarea corecta a
documentatiei sistemului de management SSM si obtinerea inregistrarilor
necesare initierilor de actiuni corective si preventive/de imbunatatire.
Procedura Controlul Documentelor asigur o legtur cu ISO 9001 astfel
nct s se realizeze compatibilizarea sistemelor.
162
Prin Procedura Controlul Documentelor organizatia trebuie sa stabileasca

metodele si actiunile necesare pentru ca documentele cerute de un sistem
de management SSM
sa fie protejate si controlate. Documentele
controlate sunt documente care contin cerinte ce trebuie respectate in
organizatie si documente doveditoare (inregistrari). In functie de
autoritatea care le-a emis acestea sunt: interne/externe.
4.3.3.6
Controlul operaional (cerina 4.4.6)
Controlul operaional urmrete inerea sub supraveghere (control) a

activitilor periculoase (asociate pericolelor) i stabilete succesiunea i
interaciunea dintre acestea.
Cerina standardului oblig organizaia s identifice acele operaiuni i
activiti care sunt asociate riscurilor identificate, pentru care este necesar
s se aplice msuri de control. Controlul operaional se ocup de procesele
care cauzeaz riscuri operaionale.
n figura 4.17 este prezentata legatura intre pericol, activitati i controlul
operaional.
Conform standardului, controlul operational se poate realiza prin:
stabilirea unor proceduri documentate
criterii de operare (cerinte de operare)
control
asupra
proceselor,
produselor,
echipamentelor,
participantilor in procesul de munca.
Controlul operaional trebuie exercitat de la nivelul managementului de
top n jos.
Planificarea controlului operational se concretizeaza in urmatoarele

activitati:
Planificarea procesului de aprovizionare utiliznd ca date de intrare

analizele solicitarilor tuturor coordonatorilor de procese din cadrul
organizatiei, resursele disponibile, siguranta pententru SSM a
produselor aproizionate;
Planificarea realizarii produselor se realizeaz avnd ca date de
intrare solicitarile explicite si implicite ale clientilor si documentatia
tehnica specifica, cele mai bune tehnologii disponibile;
Planificarea activitatilor de intretinere, avnd ca date de intrare
solicitarile coordonatorilor proceselor necesare realizarii produselor
specifice si distributiei, resursele disponibile;
Planificarea activitatilor de control a EMM-urilor, avnd ca date de
intrare cerintele legislatiei metrologice in vigoare si cerintele de upgradare software;
Planificarea activitatilor de instruire personal (inclusiv a personalului
cu responsabilitati in domeniul managementului de mediu);
Planificarea gestionarii aspectelor SSM identificate, precum si a
metodelor de control al acestora.
162
Figura 4. 17: Legtura intre control operaional, activitati si pericole
Organizatia identifica si planifica acele operatii si activitati (inclusiv

activitatea de intretinere) care sunt asociate pericolelor SSM,
corespunzator politicii, obiectivelor generale si obiectivelor sale specifice.
Pentru a se asigura ca aceste activitati se realizeaza in conditii specificate:
instructiunile/procedurile cuprind si situatiile in care, absenta lor ar
putea conduce la abateri de la politica si obiectivele SSM;
instructiunile/procedurile de lucru cuprind si aspectele SSM,
identificabile, ale bunurilor si serviciilor utilizate de organizatie si
comunicarea catre furnizori si contractanti a procedurilor si cerintelor
relevante;
precizarea criteriului de operare al utilajelor;
controale referitoare la contractanti si alti vizitatori la locul de
munca.
Controlul operaional include n mod logic i controlul proceselor. La
elaborarea procedurilor de control operational organizatia trebuie sa ia in
considerare diferitele operatii si activitati care pot contribuie la producerea
unui accident/ incident SSM:
Cercetare, dezvoltare si proiectare (tehnologii noi, locatii, dezvoltare

de produse sau activitati noi);
Aprovizionare (categorii de produse de ex. Vopsele pe baza de
solventi organici);
Contractare (cerintele clientului, deplasari auto);
Manipularea si depozitarea materiilor/produselor;
Procese de productie si de mentenanta;
Laboratoare (de ex. Colectarea reactivilor uzati);
Transport;
162
Service pentru clienti;

Achizitia, construirea sau modificarea patrimoniului, utilitatilor si
dotarilor.
Procesele (activitile) n derulare, organizarea locurilor de munc din

punct de vedere al SSM, asigurarea dotrilor i resurselor necesare,
inclusiv
efectuarea
controalelor,
inspeciilor
i
verificrilor
de
procese/produse/echipamente menionate anterior, se in sub control prin
ntocmirea i urmarirea realizrii planurilor de SSM.
Prin planurile de SSM sunt definite condiiile, msurile tehnicoorganizatorice, responsabilitile ce revin angajatilor - executani,
conductori i controlori pentru asigurarea execuiei lucrrii n condiii de
securitate i sntate, cu respectarea reglementrilor legale de SSM.
Pentru procesele/activitile n derulare trebuie elaborate instruciuni
specifice i instruciuni proprii de SSM, prin care sunt documentate i
controlate din punctul de vedere al protectiei muncii masurile ce se iau
pentru prevenirea accidentelor i/sau mbolnvirilor profesionale.
4.3.3.7
Pregtire pentru situaii de urgen i capacitate de rspuns
(cerina 4.4.7)
Standardul solicita dezvoltarea unei metode de identificare posibilelor
accidente i trebuie elaborate planuri de interventie, planuir de urgent,
planuri de alarmare, etc.
Organizatia trebuie sa:
Stabileasca si sa mentina proceduri pentru a identifica posibilele

accidente si situatii de urgenta si a raspunde unor astfel de situatii,
pentru a preveni si a reduce impactul asupra mediului care poate fi
asociat acestora.
Analizeze si sa revizuiasca, acolo unde este necesar, procedurile de

pregatire pentru situatii de urgenta si capacitate de raspuns, in
special dupa producerea accidentelor sau aparitia unor situatii de
urgenta.
Testeze periodic astfel de proceduri, atunci cand aceast lucru este

posibil.
Prin procedura organizaia:
identific situaiile de urgen care pot genera pericole SSO;

stabileste metode n scopul prevenirii i reducerii consecinelor n
cazul situaiilor de urgen sunt elaborate planuri de urgen;
stabileste metode pentru testarea capacitii de rspuns a
organizaiei sunt necesare aplicaii practice periodice (simulri a
planurilor de urgenta).
trebuie s asigure:
o informarea angajailor privind situaiile de urgen care pot s
apar;
162
o stabilirea modului de aciune al angajailor i de comunicare n

aceste cazuri, inclusiv colaborarea cu serviciile de urgen
interne i externe unitii;
o prelucrarea periodic i verificarea nsuirii de ctre angajai a
informaiilor i a modului de aciune i de comunicare n
aceste situaii.
Planurile de urgenta pot include:
Organizarea in caz de urgenta
O lista a personalului cheie si responsabilitatile
Detalii privind serviciile de urgenta
Planuri de comunicare interna si externa;
Actiuni intreprinse in diferite situatii de urgenta;
Informatii privind materialele periculoase, incluzand impactul

potential al fiecarui material asupra mediului si masurile care se iau
in cazul emisiei accidentale;
Informatii privind planurile de evacuare in caz de incendiu;
Planuri de instruire si exercitii de verificare a eficientei.
mpreun cu planul de urgen, organizaia trebuie s identifice si
echipamentele necesare n situaii de urgent pentru a fi asigurat
cantitatea necesar. Acest echipament trebuie testat la interval specificate
pentru a se verifica strea sa de functionare.
Conform legislaiei sunt ntocmite planuri pentru urmatoarele situatii:
planuri de aparare impotriva dezastrelor;
planuri
de
aparare
mpotriva
inundaiilor,
fenomenelor
meteorologice
periculoase
i
accidentelor
la
construciile
hidrotehnice;
planuri de interventie n caz de incendiu;
planuri de masuri speciale pentru perioade cu risc mare de incendiu;
planuri de lichidare a avariilor.
Testarea planurilor se face prin simulare in urma carora se pastreaza
inregistrari de tipul: fotografiilor, inregistrarilor video, proceselor verbale
de instruire, rapoarte de instruire etc.
162
CURS 8
4.3.4 Verificare (cerina 4.5)

Datele de iesire din procesul de implementare si functionare sunt date de
intrare in procesul de verificare, conform figurii 4.18.
Figura 4. 18: Proces de verificare SSM
Organizatia trebuie s masoare i monitorizeze sistemul SSM pentru a se

asigura ca acesta este in conformitate cu declaratia de politica si
obiectivele stabilite. Inspectie, observatii, inregistrarile abaterilor, calibrari,
etc, sunt componente ale unui sistem eficient de monitorizare si de
masurare.
4.3.4.1
Msurarea i monitorizarea performanelor sistemului SSM
(cerina 4.5.1)
Masurarea i monitorizarea sistemului SSM implementat este vital pentru
planificarea pe termen mediu i lung ct i pentru repartiia echilibrat a
resurselor.
Organizatia poate realiza cel mai bine acest lucru prin determinarea:
Ce trebuie sa fie masurat si monitorizat pentru a determina masura
in care obiectivele si cerintele aplicabile sunt indeplinite;
Metodelor de monitorizare, masurare, analiza si evaluare, pentru a
asigura rezultate valide;
Cnd trebuie sa fie efectuate inspectiile, monitorizarea si masurarea;
Cnd se analizeaza si evaluaza procesele de inspectie, monitorizare
si masurare
Rezultatelor ce trebuie pastrate
Organizatia trebuie sa pastreze inregistrari adecvate, documentate ca
dovada a acestor rezultate.
Organizatia ar trebui sa:
ia masuri pentru a aplica principiul prevenirii;
pastreze inregistrari relevante a rezultatelor;
162
monitorizeze eficacitatea controalelor pentru sistemele de

management;
ia masuri proactive de performanta;
ia masuri reactive de performanta;
In cazul in care un echipament furnizeaza informatii despre performanta,
organizatia ar trebui sa stabileasca si sa mentina procese pentru
calibrarea si intretinerea unui astfel de echipament. Inregistrari ale
activitatilor de calibrare si intretinere si rezultatele ar trebui sa fie
pastrate.
Organizatia trebuie sa evalueaze performanta si eficienta SSM. Urmrirea

realizarii msurilor cuprinse n programele de sntate i securitate a
muncii se face folosind indicatori de performan managerial i indicatori
de performan operaional.
Modalitile de monitorizare a funcionarii sistemului de management al
SSM constau n:
inspectii /controale pe linie de SSM;

verificari prin audituri;
evaluari pe baza de chestionare;
alte metode specifice.
CURS 9
4.3.4.2
Evaluarea Conformrii (cerina 4.5.2)
In concordanta cu angajamentul sau de conformitate organizatia ar trebui

sa stabileasca, sa implementeze si sa mentina procesele pentru evaluarea
periodica conformitatii cu cerintele aplicabile legale si de alta natura la
care a subscris si care sunt relevante pentru domeniul de aplicare al
sistemului de management. Trebuie mentinute inregistrari ale rezultatelor.
Rezultatele acestei proces pot oferi deja neconformiti- de exemplu
neconformiti legate de instruirea personalului sau de distribuirea
echipamentelor de protecie- aspecte existente deja la nivel legal. De
asemenea, organizaia trebuie s-i evalueze conformitatea i dup alte
reglementri interne sau externe la care ader.
Toate activitatile n cadrul organizaiei sunt afectate de prevederile legale
n vigoare i de alte prevederi. Acestea vor fi comunicate personalului
relevant, n scopul de a promova contientizarea i nelegerea
rspunderilor legale. Cerinele legale i de alt natur privitoare la
securitatea i sntatea muncii sunt identificate din:
reglementari legale (legi, ordonante, hotrri de guvern, ordine ale

administraiei de stat, etc.)
autorizaiile de funcionare din punct de vedere al SSM
162
avizele i autorizrile PSI

norme de SSM aplicabile, standarde naionale, europene, etc.
conveniile de lucru n comun pentru executarea lucrrilor de
construcii
proiecte, contracte, cerine ale prilor interesate
reglementri organizatorice interne (ROF, ROI), coduri de buna practic
Metoda de evaluare a conformitatii cu prevederile legislatiei in domeniul

SSM poate corespunde cerintelor unei metode de audit, deoarece permite
aprecierea in mod sistematic a gradului de conformitate cu prevederile
legislatiei in vigoare. Modul de acordare a punctajelor pentru fiecare
indicator (cerinta) si modul de calcul al punctajului obtinut si al punctajului
maxim posibil asigura o mai mare flexibilitate in aprecierea
indicatorilor(cerinta), a simplificarii modului de calcul si a unei adaptari
mai bune la cerintele unei metode de audit. De asemenea, au fost
concepute modele pentru raportul de actiuni corective/preventive si
calculul nivelului de conformitate general, documente obligatorii care
trebuie sa rezulte in urma efectuarii unui audit de conformitate cu
prevederile legislatiei in domeniul SSM.
Caracterul de proces documentat al auditului conformitatii cu prevederile
legislatiei in domeniul mediului presupune efectuarea acestei activitati pe
baza unor documente cu rol de referinta si inregistrare a efectuarii
auditului. Aceste documente pot include:
liste de verificare a criteriilor auditului;
formulare pentru inregistrarea informatiilor (constatari ale auditului,
formularistica analizei preliminare/performantei de mediu etc.);
formulare pentru inregistrarea concluziilor auditului: rapoarte de
neconformitate, rapoarte de actiuni corective/preventive, raportul de
audit.
Evaluarea conformrii trebuie realizat
in cadrul analizei initiale, care precede elaborarea si implementarea

unui sistem SSM, avand rolul de a stabili situatia initiala a unitatii din
punct de vedere al SSM si de a servi ca punct de referinta pentru
masurarea
si
monitorizarea
performantelor
sistemului
de
management;
pe parcursul functionarii sistemului SSM, avand rolul de a evalua
gradul de respectare a prevederilor legislatiei si de a aprecia calitativ
eficienta elementelor sistemului de management SSM.
4.3.4.3
Investigarea incidentelor, neconformiti, aciuni corrective i
preventive (cerinta 4.5.3)
162
Conform cerintei standardului 4.5.3.1, investigarea incidentelor organizaia

trebuie s stabileasc modalitile i responsabilitile privind:
cercetarea accidentelor de munc soldate cu incapacitate temporar

de munc;
nregistrarea accidentelor de munc;
evidena accidentelor de munc, (inclusiv a incidentelor uoare);
raportarea situaiei accidentailor care i-au ncheiat perioada de
incapacitate temporar de munc;
evidena bolilor profesionale i a celor legate de profesiune, analiza
acestora, stabilirea cauzelor i a msurilor preventive necesare
Pentru investigarea incidentelor organizaia urmrete urmtoarele
aspecte:
stabilirea cauzelor:
1. cauze provenite din deficiene majore SSM;
2. cauze provenite din alte motive;
stabilirea consecinelor i aici discutm despre:
1. consecine reale care pot fi evaluate post- incident;
2. consecine prezumate - evaluarea incidentelor uoare, dar
care puteau s escaladeze (de exemplu o scurgere
accidental observat la timp i stopat nainte de a deveni
grav).
identificarea necesitilor de aplicare a msurilor organizatorice
(proceduri) pentru a nu se produce incidente;
comunicarea rezultatelor- Pentru incidente grave, parti interesate
externi (ex:ITM), trebuie informai cu precdere, mai ales n cazul n
care incidentul nu este nchis; de asemenea, managementul trebuie
informat n cel mai scurt timp.
Cerina 4.5.3.2, neconformiti, actiuni corrective i preventive solicit
organizatiei ca neconformitatile sa fie indentificate si tratate.
Responsabilitatile si autoritatile pentru tratarea neconformitatilor trebuie
stabilite pentru a putea lua o decizie rapida in cazul aparitiei acestora.
Neconformitatea se defineste ca neindeplinirea unei cerinte specificate.

Procesul de aplicare a actiunii corective trebuie sa fie orientat pe
atenuarea impactului si a consecintelor directe si este in stransa legatura
cu procesul Oportunitati si determinarea riscului.
Conform definiiei din SR EN ISO 9000:2006 (sistem de management calitateprincipia si vocabilar)
Actiune corectiva
este o actiune de eliminare a cauzei unei
neconformitati detectate sau a altei situatii nedorite..
Actiune preventiva este o actiune de eliminare a cauzei unei
neconformitati potentiale sau a altei posibile situatii nedorite.
Actiunile corective pot implica schimbari (in procedure, sisteme) in scopul

de a realiza imbunatatirea performantei sisntemului SSM. Exista o
deosebire intre corectie si actiune corectiva. Corectia se refera la
162
tratarea unei neconformitati existente (tratarea efectului) iar actiunea

corectiva se refera la eliminarea cauzei unei neconformitati.
Pentru o neconformitate potentiala pot exista mai multe cauze. Actiunile
corective se aplica neconformitatilor existente, deja produse. Actiunile
preventive se aplica neconformitatilor posibile, care nu s-au produs, dar
care se estimeaza ca ar putea parea.
Actiunea preventiva este intreprinsa pentru a preveni aparitia, in timp ce
actiunea corectiva este intreprinsa pentru ca neconformitatea s nu
reapar.
Astfel, o actiune de corectare este un raspuns rapid si adecvat la o
problema, care atenueaza efectele negative si previne reproducerea
problemei. Daca evitam o problema inainte ca ea sa se intample, atunci
putem vorbi de actiune preventiva. Putem invata din fiecare greseala, iar
experienta ne imbogateste cunostintele. Tocmai din aceasta cauza este o
necesitate elementara sa observam incidentele survenite, problemele pe
care le-au generat si solutiile aferente.
Orice actiune corectiva sau preventiva intreprinsa pentru eliminarea
cauzelor neconformitatii existente sau posibile trebuie adaptata
importantei problemelor si trebuie sa fie proportionala cu impactul produs
asupra mediului. Trebuie evitate atat actiunile exagerat de ample cat si
cele strict formale.
Modul curent in care se realizeaza imbunatatirea unui sistem de
management SSM il reprezinta actiunile corective si preventive. Actiunile
corective si preventive sunt procese ale sistemelor de management
structurate conform metodologiei PDCA. Realizarea unei actiuni preventive
se face dupa schema unei actiuni corective (figura 4.19).
162
Figura 4. 19: Proces Actiune corectiva
Clauza 4.5.3.2 impune organizatiei sa stabileasca, sa implementeze si sa

mentina procedurilor de investigare si corectare a neconformitatii. Se
recomanda ca organizatia sa ia in considerare urmatoarele elemente de
baza:
identificarea cauzelor neconformitatii (identificarea, analizarea

tratarea si corectarea neconformitatilor, actiuni de limitare a riscului
SSM);
identificarea si punerea in practica a actiunii corective necesare;
introducerea sau modificarea controalelor necesare pentru evitarea
unei repetari a neconformitatii;
identificarea cauzelor si actiuni de evitare a reaparitiei;
identificarea si intreprinderea de actiuni preventive;
inregistrarea rezultatelor actiunilor corective si preventive, inclusiv
modificarea procedurilor;
analiza eficacitatii actiunilor corective si preventive.
162
Cele mai frecvente supraevaluari sau subevaluari ale actiunilor corective si

preventive se datoreaza parcurgerii necorespunzatoare a fazei de control a
neconformitatilor.
Sursele de informatii pentru intreprinderea de actiuni corective pot fi:
Neconformitati in urma auditurilor de sistem;
Rapoarte de control;
Rezultate ale masurarilor;
Elemente de iesire rezultate in urma analizelor efectuate de
management;
Elemente de iesire rezultate din analiza datelor;
Observatii ale salariatilor;
Rapoarte de neconformitate;
Rezultatul monitorizarilor;
Lista pericolelor, planul de prevenire si protectie;
Planurile de actiune pentru situatii de urgenta si capacitate de
raspuns.
Pentru a stabili si implementa o actiune corectiva trebuie avut in vedere:
Care este problema reala;
Daca pot apare consecinte in cazul in care nu se face nimic;
Care sunt solutiile de eliminare a cauzelor neconformitatilor;
Care este cea mai buna solutie;
Daca neconformitatile pot fi eliminate pe loc (cu actiuni si resurse
minime) sau pe termen lung;
Minimizarea riscului SSM
Sursele de informatii pentru initierea de actiuni preventive sunt:
Analiza nevoilor si asteptarilor partilor interesate;
Propuneri de modificare a legislatiei in vigoare;
Elemente de iesire ale analizei efectuate de management;
Rezultatele autoevaluarii;
Invataminte rezultate din experiente anterioare (accidente
anterioare);
Analiza pericolelor in situatii de urgenta;
Procese care furnizeaza din timp avertizari referitoare la iminenta
aparitiei conditiilor de operare scapate de sub control etc.
Rezultatele actiunilor corrective/preventive trebuie verificate pentru a se
determina daca:
neconformitatile si cauzele care le-au generat au fost eliminate. In
acest caz se considera ca actiunile corective sunt inchise;
neconformitatile si cauzele care le-au generat nu au fost eliminate.
In acest caz se considera ca actiunile corective raman deschise pana
la solutionarea problemei (se analizeaza cauze, necesitati de
intreprindere actiuni)
In ceea ce priveste sistemul SSM se pot identifica 2 tipuri de
neconformitati:
162
1. abateri de la cerintele standardului OHSAS 18001

Cauzele unor astfel de neconformitati sunt multiple si de cele mai multe
ori se datoreaza echipei de implementare (documente defectos elaborate,
repartizarea incomplete sau neadecvata a sarcinilor si responsabilitatilor
etc)
2. neindeplinirea unei performante asumate
Ele decurg de obicei din obiectivele si tintele stabilite pe baza riscurile SSM
identificate. Cauzele unor astfel de neconformitati pot fi: asumarea de
catre organizatie, prin politica de SSM si fixarea obiectivelor si tintelor unor
angajamente/sarcini nerealiste, neasigurarea resurselor financiare si
umane, nerespectarea de catre personal a graficelor de executie pentru
activitati prevazute in programul de management etc.
Orice actiune corectiva si preventiva care elimina cauzele actualelor sau
potentialelor neconformitati, trebuie adecvata gravitatii problemei si sa
contracareze efectele de mediu. Organizatia trebuie sa ia in considerare
modificarile rezultate din aplicarea actiunilor corective si preventive si sa
le integreze si documenteze in proceduri. La initierea de actiuni
corective/preventive este necesar sa se stabileasca:
Obiectivul actiunii;
Actiunea necesara;
Termene privind implementarea;
Resurse alocate;
Responsabil pentru implementare actiune si monitorizarea actiunii.
Actiunile corective/preventive fac obiectul rapoartelor pentru analiza
efectuata de management.
4.3.4.4
Controlul inregistrrilor (cerinta 4.5.4)
Organizaia trebuie s mentin inregistrri asupra tuturor aciunilor

ntrprinse.
Intregistrarile au importanta lor pentru ca ele pot constitui elemente de
intrare sau de analiza pentru alte activitati. Ele mai sunt utilizate si de
persoane abilitate de a efectua control, audit si in anumite situatii
contractuale si de clienti. De aceea, trebuie sa avem grija ca inregistrarile
sa fie lizibile (daca sunt formulare sa completam toate campurile), sa le
pastram atata timp cat este nevoie (conform duratei de pastrare stabilita)
si sa avem grija sa nu se deterioreze.
Inregistrrile sunt dovezi obiective a aplicarii si implementarii elementelor
sistemului de management SSM, i cuprind, dar fr a se limita:
Responsabilitatea managementului;
Manualul SSM (nu este o cerin obigatorie a standardului);
Controlul documentelor i datelor;
Auditurile Sistemului SSM;
Autorizari din punct de vedere al S.S.M;
Evidena accidentelor cu ITM i a mbolnvirilor profesionale;
162
Evidena accidentelor mortale, colective i cu invaliditate;

Locurile de munc cu condiii grele, nocive i vtmatoare;
Conveniile de lucru n comun;
Planul de cheltuieli n vederea realizrii msurilor de SSM;
Examinrile periodice pe linie de SSM;
Controalele pe linie de SSM;
Instructajele pe linie de SSM;
Rapoartele de activitate pe linie de SSM;
Formele de specializare i perfectionare ale personalului ce
activeaza i domeniul SSM;
Procedura Controlul Inregistrarilor are ca scop stabilirea regulilor si
responsabilitatilor pentru identificarea, depozitarea, protejarea, regasirea,
asigurarea duratei de pastrare si eliminare a inregistrarilor. In procedura
trebuie precizat:
modul de identificare a inregistrarilor pe hartie (cod, marcaj sau

etichete)
pastrarea in conditii care sa previna deteriorarea sau pierderea lor;
conditii pentru a se asigura o regasire usoara;
difuzarea lor
modul de protejare a inregistrarilor pe suport electronic.
Inregistrarile trebuie sa cuprinda cel putin urmatoarele date:
Date de identificare;
Data completarii;
Identitatea celor care le intocmesc, verifica aproba (daca este cazul).
Modificarea inregistrarilor este in general interzisa, deoarece ridica
intrebari asupra autenticitatii si validitatii acestora. Totusi, in situatiile in
care modificarile sunt inevitabile, aceste modificari vor fi efectuate numai
de persoana autorizata. Datele eronate vor fi taiate astfel incat cele
initiale sa ramana lizibile. Noile date vor fi certificate prin semnatura si
datate.
Timpul de pastrare a inregistrarilor se va specifica in proceduri
operationale sau perioada inscrisa in contract. Distrugerea se face numai
prin grija conducerii organizatiei/persoanei desemnata avand aceasta
responsabilitate. Se va specifica modalitatea de distrugere.
Inregistrarile trebuie sa ramana lizibile si sa raspunda tuturor cerintelor
legale si de reglementare cat si de obligatiile contractuale.
nregistrrile furnizeaz informaii, dar fr a se limita:
asupra gradului de ndeplinire a obiectivelor;
despre rezultatele sistemului de management SSM;
pentru aciunile corective i eficiena acestora;
asupra prestrilor corespunztoare ale furnizorilor de formare
profesional, instruire, echipamente i consumabile;
asupra calificrilor i instruirii personalului;
162
certificri sau calificri ale formatorului (cadru didactic, lector

asociat);
evaluarea riscurlor SSM;
etc.
Pot exista proceduri pentru eliminarea nregistrarilor la sfritul
perioadelor de arhivare.
4.3.4.5
Auditul Intern (cerina 4.5.5)
Auditul intern trebuie s respecte cerine generale de audit. Astfel, din

echipa de audit intern nu vor face parte cei care particip la sistemul de
management SSM, acetia constituind auditaii.
Planificarea i tinerea sub control a auditurilor interne de SSM se
realizeaza pentru a asigura ca procedurile din cadrul sistemului SSM sunt
corecte i aplicate eficace.
Toate compartimentele vor fi revizuite cel putin o data pe an
Conform cerintei 4.5.5 Auditul intern organizatia trebuie sa :
defineasca o procedura pentru a fi stabilite:
responsabilitatile si cerintele pentru planificarea si conducerea
auditurilor;
modul efectiv de realizare a auditului;
modul de raportare a rezultatelor;
modul de mentinere a inregistrarilor
efectueze audituri interne la intervale planificate pentru a determina
daca sistemul SSM:
este conform dispozitiilor convenite pentru managementul de
SSM incluzand cerintele standardului ISO OHSAS 18001;
a fost implementat si mentinut cu eficacitate
a furniza conducerii organizatiei informatiireferitoare la
rezultatele auditurilor
Selectia auditorilor si conducerea auditurilor trebuie sa confere
obiectivitate si impartialitate procesului de audit.
4.3.5 Analiza managementului
(cerinta 4.6)
Analiza efectuata de management este ultima cerinta a standardului, ea

marcand sfarsitul unui ciclu PDCA si creand conditiile necesare demararii
unui nou ciclu.
162
Figura 4. 20: Ciclul PDCA a standardului OHSAS 18001
Managementul de vrf trebuie sa analizeze sistemul SSM la intervale

planificate pentru a se asigura in continuare adecvarea si eficienta lui.
Analiza efectuata de management trebuie sa includa:
stadiul actiunilor de la analizele de management anterioare;
schimbari externe si interne, care sunt relevante pentru sistemul
SSM;
informatii referitoare la performantele sistemului SSM, inclusiv
tendinte, identificarea neconformitatilor si actiunilor corective;
rezultatele de monitorizare si masurare, precum si rezultatele
auditului.
oportunitati de imbunatatire continua.
Iesirile de analiza de management trebuie sa includa deciziile legate
oportunitatile de imbunatatire, precum si orice necesitate a unor
modificari ale sistemului SSM.
Trebuie mentinute inregistrari ale analizelor efectuate de management.

Rezultatele analizei de mnagement cuprind decizii luate de management
pentru actualizarea si adaptatrea politicii SSM, a obiectivelor SSM si a altor
elemente ale sistemului de management SSM, in spiritual imbunatatirii
continue. Toate aceste decizii se documenteaza.
Concluziile, msurile, hotrrile stabilite n urma analizei efectuate de
management sunt comunicate tuturor celor implicai n rezolvarea lor,
precum i salariailor i reprezentanilor salariailor.
Unul din obiectivele oricarei organizatii este de a-si imbunatati in mod
continu sistemul de management implementat. Lipsa acestui obiectiv
conduce la neatingerea scopului pentru care a fost implementat sistemul,
raspunzand numai unor obligatii externe ceea ce nu este in avantajul
organizatiei.
Conceptul de mbuntire continu face parte integrant din sistemul de
management al securitii i sntii n munc; acest lucru se obine
printr-o evaluare continu a performanelor sistemului de management al
162
MATURITATE
securitii i sntii n munc n raport cu politica i obiectivele acestuia

n vederea identificrii oportunitilor de mbuntire
TIMP
Figura 4. 21: Procesul de mbunatatirea continua a sistemului SSM
De regula, unele masuri SSM implementate intr-o organizatie la un

moment dat se dovedesc, dupa un timp, depasite daca nu se
imbunatatesc permanent conform noilor cerinte.
Un factor important in procesul de imbunatatire il constitue crearea unei
culturi a n domeniul SSM si nu numai. Acest lucru se realizeaza si prin
instruiri periodice.
CURS10.
5.Etapele implementrii sistemului SSM
5.1
Primele aciuni destinate implementrii sistemului SSM
Implementare dezvoltarea i mbuntirea unui system SSM ntr-o

organizaie are la baz principiile managementului de proiect.
Avnd n vedere unicitatea i complexitii organizaiilor, a indivizilor,
dezvoltarea socio-politico-economic inegala ntr-o pia care se dorete
unic, termenul de management a fost i este subiectul de cercetare a
multor specialiti.
Managementul bazat pe proiecte, dezvoltat dup 1950, a cunoscut o
evoluie spectaculoas n ultimii ani, odat cu apariia proiectelor din
fonduri europene. O definiie simpl a proiectului are n vedere faptul c
acesta reprezint un efort temporar depus pentru a crea, cu resurse
limitate, un produs unic sau un serviciu unic. (A Guide to the Project Management Body
of Knowledge, 2000) Astfel, un proiect este considerat finalizat cu succes dac
se obine produsul/serviciul la
performantele planificate, n limita
bugetului stabilit iniial i n limita de timp specificat.
162
Dei un proiectul are un nceput i un sfrit clar definite (activitile i

paii implic secvene bine stabilite), implementarea sistemului SSM este
un proiect contnuu care nu se sfrete, urmrind realizarea obiectivului:
mbuntirea continua a sistemului SSM.
Pentru ca un proiect, s se finalizeze cu succes, indiferent mrimea i de
domeniu de aplicare, parcurge mai multe etape, n cadrul crora se
desfoar mai multe procese. Etapizarea proiectului de implementare
system SSM are ca scop reducere gradul de nesiguran (riscurile unui
proiect), crete controlul modului de desfurare a proiectului permind
luarea deciziilor i iniiere de aciuni pentru atingerea obiectivelor, pe tot
parcursul proiectului.
Proiectele sunt caracterizate de unicitate i evolueaz
parcurgnd un ciclu de via constituit din mai multe faze.
timp,
Proiectele sunt caracterizate de unicitate i evolueaz

parcurgnd un ciclu de via constituit din mai multe faze.
timp,
Desi majoritatea ciclurilor de via sunt constituite din faze similare ce au

livrabile similare, puine dintre ele sunt identice. Cele mai multe cicluri de
via ale proiectelor sunt constituite din patru sau cinci faze, dar unele pot
avea chiar noua sau mai multe faze.
Proiectului de implementare sistemului SSM cuprinde 4 etape, aa cun
este sugerat i n figura: 5.1:
analiza iniial;
definirea i planificarea activitilor proiectului;
configurarea sistemului SSM;
implementare sistemului SSM i validarea proiectului cu scopul de a
identifica oportuniti de mbuntire;
162
Figura 5. 1. Etapele proiectului de implementare sistem SSM
Implemenatrea sistemului SSM, urmarete ciclul de via PDCA, avnd ca

date de intrare rezultatele unei analize SWOT i a unei evaluri iniiale.
Analiza SWOT reprezint momentul cheie al procesului de proiectare i
implemntare a sistemului SSM i are ca scopul identificarea:
punctelor tari, astfel nct acestea s fie consolidate pe parcursul
proiectului de implementare
punctelor slabe, oportunitilor pentru a le transforma n puncte tari
ameninrile pentru a le putea transforma n oportuniti/puncte tari.
Evaluarea initial, se realizeaz pe baza unui chestionar de audit i are ca
scop:
stabilirea unui punct de plecare n evaluarea i cuantificarea

performanelor
reducerea riscurilor (financiare, umane, timp) n planificarea
proiectului de implemantare a sistemului SSM.
Pe parcursul etapei de configurare a proiectului pot interveni abateri de la
situaia planificat. Controlul proiectului n etapa de configurare are ca
obiectiv verificarea ntre derularea reala a proiectului i planificarea
proiectului. Metodele de control ale proiectului sprijin aceste obiective.
Urmatoarele aspecte reprezint bazele metodelor de control ale
proiectului:
informaii, date actuale, complete, verificabile cuprinse in plan

datele existente corespondente cu datele planului
continuitatea procesului de supraveghere
La date planificate, se realizeaz un control al stadiului existent prin
colectarea urmatoarelor date existente:
date referitoare la performan (de exemplu gradul de realizare, pe

pachet de lucru)
date referitoare la termene (de ex. termenul de iniiere, pe pachet
de lucru)
date referitoare la resurse cu detalierea privind numarul de ore
necesare pentru diferitele etape ale proiectului
costuri
Bazele elaborate ale planificarii (planul de sarcini si de termene,
organigrama proiectului) sunt emise de catre beneficiarul intern
(conducerea) prin managerul de proiect, servind drept baza pentru
efectuarea proiectului.
n cadrul edintelor periodice (la intervale de timp de 1-2 sptmni, n

funcie de durata de
derulare a proiectului) ale echipei centrale,
responsabilii grupelor de lucru prezint progresele proiectului i rezultatele
grupei lor de lucru. Prin aceasta rezulta punerea de acord a continuurilor
i asigurarea progresului.
Protocoalele edintelor echipei centrale reprezint un document esenial
pentru progres. Pe baza activitilor i planurilor integrate n acestea pot fi
162
analizate continuturile prelucrate, precum si cauzele unor eventuale

intarzieri. In urma analizei acestor protocoale se initiaza actiuni corective
astfel incat sa fie indeplinite obiectivele proiectului (realizare in
timp/buget).
n cadrul etapei de control al proiectului trebuie actualizat continuu planul
proiectului. Se menin nregistrri privind etapa de control al proiectului.
Rapoarte privind progresul trebuie s fie transmise beneficiarului. Aceste
rapoarte ar trebui s cuprind, dar fr a se limita:
Evaluarea de ansamblu a stadiului proiectului

Continuturi prelucrate (referinta la bazele planificarii)
Obiectivele proiectului conform temei proiectului
Activitatile grupului de lucru si progresul lor
Implicarea si informarea angajatilor
Aspecte suplimentare (fata de tema de proiect) prelucrate
Decizii necesare
Planuri de proiect actualizate (sarcini, termene, costuri), ca suport
Implementarea proiectului ncepe cu anunarea politicii SSM, pe lng

informaiile privind coninutul, sub forma de rapoarte, afie, anunuri,
elaborarea unei baze pentru procesul de stabilire a obiectivelor.
Politica referitoare la SSM este elaborat, n cadrul etapei de
configurare, ca o component eseniala a sistemului. Politica referitoare la
SSM reprezint baza i cadrul pentru obiectivele SSM al organizaiei. De
aceea, politica referitoare la SSM nu trebuie anunat
pasiv,
ci
comunicat i interpretat de ctre echipa de conducere, reprezentnd
n acelai timp o forma a procesului de stabilire a obiectivelor, dar i a
procesului de conducere.
Important este, nu numai comunicarea coninuturilor, ci i inerfetele i
valorile de baz ale organizaiei.
Aprobarea i punerea n aplicare a documentaiei sistemului se
conformeaz regulilor special elaborate n acest sens i poate ncepe
succesiv, pe parcursul etapei de configurare. Obiectivul acestui pas consta
n, pe lng comunicarea tuturor responsabililor, informarea tuturor
participanilor asupra regulamentelor nou elaborate.
Un punct important n vederea aprobrii i punerii n apilicare a sistemului
SSM, este disponibilitatea corespunzatoare pentru toi angajaii.
Un moment critic al aprobrii i punerii n aplicare este rolul de model pe
care trebuie s-l joace conducerea organizaiei. Acesta este momentul n
care se hotarete, pe baza aciunilor concrete ale conducerii i
concordana acestora cu noile reglementri, potenialul sau riscurile n
ceea ce privete acceptarea i aplicarea noilor reglementari de ctre toi
angajaii.
162
n aceast etapa instruirile au un rol important. n vederea asigurrii

succesului instruirilor, acestea trebuie s fie n concordanta cultura
organizaiei, s fie structurat pe module i cu implicarea factorilor de
conducere i nu n ultimul rnd de a stabili obiectivele programului de
instruire.
Obiectivele programului de intruirire pot fi:
Instruire initiala privind cunostintele referitoare la proces si la
derularea activitatilor
Comunicarea abordarii derularilor de activitate si a mijloacelor
ajutatoare ale sistemului SMI, elaborate si aporbate
Uniformizarea calificarii angajatilor referitoare la SMI
Efectuarea shimbarilor necesare in cadrul abordarii problemelor
(accept,motivare)
Orientarea spre schimbare de comportament si depasire de bariere
Ridicarea nivelului cunostintelor, crearea cadrului necesar pentru
transpunerea respectiv punerea in aplicare a regulilor si
documentelor elaborate
Constientizarea importantei rentabilitatii tuturor activitatilor.
Atingerea unui punct de vedere comun asupra transpunerii in practica a
documentelor elaborate si asupra standardelor de referinta are o mare
importanta. In acest sens sunt necesari urmatorii pasi:
Asigurarea unui punct de vedere comun asupra organizarii respectiv

asupra sistemului SSM nou elaborat
Optimizarea informatiei si a comunicarii in cadrul organizatiei
O aprofundare exclusiva a nivelului cunostintelor nu este suficienta pentru
modificarea modului de actiune pentru asigurarea unei modificari durabile
a unei organizatii.
In acest scop este necesara in cadrul etapei de implementare a

proiectului, luarea in considerare atat a activitatilor din sfera cunostintelor
cat si a modificarilor in modul de actionare. Aceasta se realizeaza prin
legatura tuturor celor avizati, care astfel devin participanti implicati.
Fiecare angajat trebuie sa aiba posibilitatea sa-si exprime, in cadrul
implementarii proiectului viziunile si ideile personale, precum si potentialul
de imbunatatire cunoscut.
Succesul etapei de implementare poate fi garantat, numai prin cresterea
nivelului de incredere al angajatilor. Trebuie stabilite metode de
constientizare prin care sa se creeaze si mentine increderea. Prin intarirea
lucrului in echipa si a altor forme de lucru, care nu sunt bazate pe ierarhii
se pot realiza schimbarile in mod eficient.
Imbunatatirea sistemelor de comunicare
componenta esentiala a crearii de incredere.
si
de
feed-back
este
162
Etapa de implementare a proiectului este urmata de mentinerea,

dezvoltarea si imbunatatirea SMI.
5.2
Elaborarea sistemului de management al SSM
n cadrul acestei etape trebuie realizat:

identificarea factorilor negativi care pot conduce la eecul
implementarii sistemului SSM i s implementm aciuni de
diminuare a consecinelor acestora;
indentificarea procedurilor pentru a se asigura c informaiile SSM
pertinente sunt comunicate ctre i de la angajai i la alte pri
interesate.
implicarea angajailor i acordurile referitoare la consultare trebuie
documentate i prile interesate trebuie informate; angajaii
trebuie:
implicai n dezvoltarea i analizarea politicilor i procedurilor
de management al riscurilor;
consultai acolo unde apare orice modificare care afecteaz
sntatea i securitatea la locul de munc;
reprezentai n probleme de sntate i securitate; i
informai privind reprezentantul (reprezentanii) angajailor
pentru SSM i reprezentantul managementului
o analiz iniial care are rolul s ofere imaginea stadiului actual al
organizaiei din punct de vedere al SSM; analiza iniial trebuie s
cuprind n principal:
evaluarea riscurilor de accidentare i mbolnvire profesional;
auditarea de conformitate cu prevederile legislaiei n
domeniul s.s.m.
Pe baza rezultatelor acestor aciuni top managementul va defini politica i
obiectivele de SSM; n funcie de aceste elemente, se planific i celelalte
elemente ale sistemului de management.
Indicatori negativi pentru un SMI
Indicatorii negativi (ceea ce nu trebuie sa facem) pentru un sistem de
management integrat pot fi considerati:
Neintelegerea cu cerintelor cu adevarat importante prevazute de

standardul de referin (OHSAS 18001) cum ar fi evaluarea si
tratarea riscurilor, instruire etc;
Implicarea insuficient a angajatorilor n acest proces,
Tratarea cerinelor mandatare ca fiind opionale (ex: formarea
echipei de evaluare risc, instruire, etc);
Incercarea de evaluare a riscurilor doar pentru unele procese/post de
lucru/etc;
Neincluderea tuturor locatiiilor n procesul de analiza;
Presupunerea ca organizaia va efectua analiza riscului doar o
singura dat;
162
Rezultatele evalurii riscurilor SSM nu sunt compatibile i

reproductibile;
Incercarea de a solutiona toate riscurile SSM de prima dat (lipsa
unei prioritizari a riscurilor);
Nedocumentarea deciziilor sau a managementului executiv;
Cautarea unei solutii de-a gata nepersonalizat necesitii
organizaiei;
Stabilirea planurilor de tratare riscuri SSM far numirea
responsabilitilor, far termene de realizare a sarcinilor i fr
urmarirea aciunilor i a rezultatelor ei;
Lipsa de susinere a acestor planuri de ctre managementul
executiv;
Angajaii nu pot indica clar autoritatea pentru SSM din cadrul
organizaiei;
Persoana responsabil cu SSM raporteaz prea jos n oganigram i
nu are autoritatea legal;
Percepia de ctre angajatori i angajai a problemelor de SSM, n
general, i a implementrii unui sistem de management al SSM, n
particular, mai mult ca o obligaie impus de legislaie dect ca
modaliti de prevenire destinate eliminrii sau reducerii riscurilor de
accidentare i mbolnvire profesional, impuse de noile dimensiuni
ale calitii muncii i vieii.
Realizare de program de training pentru toi angajaii fr o evaluare
a necesitii de instruire pe SSM;
Cautarea de vinovai pentru fiecare incident/accident n loc de a
cuta msuri corective i preventive;
Angajatii nu au fost nvtai ce nseamn un incident/accident de
SSM raportabil;
Crearea unui mediu propriu de intimidare n care angajaii se tem sa
raporteze incidentele/accidente;
Cumpararea de politici de SSM i proceduri tipizate adaugand
doar denumirea organizatiei;
Nu sunt definite cerintele si criteriile de audit si nu sunt planificate
activitatile ce implica verificarea sistemelor informatice;
Existenta unei proceduri care stabilete ca organizaia trebuie s
dein planuri de for major i n caz de dezastru dar nu exist
planuri;
Planurile de for major i n caz de dezastru nu sunt testate i nu
sunt actualizate;
O abordare de tipul nu s-a ntmplat i nu se va ntampla
niciodat;
Incercarea de a impune cerinele SSM managementului de varf;
Elaborarea de proceduri pentru fiecare specificatie a standardului
(de cate proceduri este nevoie cu adevarat?).
162
Factorii de succes a unui sistem de management integrat
politica de trebuie s reflecte obiectivele SSM n funcie de

rezultatele evalurii riscurilor (trebuie s existe o legatur strins
ntre evaluarea riscurilor SSM i politic);
metodele de implementare a sistemului SSM s fie n spiritul culturii
organizaionale;
managementul sa ofere o susinere vizibil i angajamentul su s
fie fcut public;
nelegerea cerinelor SSM, a evalurii riscurilor (evaluarea
oportunitilor de tratare a riscurilor);
alegerea obiectivelor i msurilor de control care s reduc riscul
sub nivelul maxim acceptabil;
implicarea intregului personal n aderarea i respectarea politicilor,
procedurilor i instruciunilor;
feedback-ul prilor interesate utilizat ca mecanism pentru
msurarea i evaluarea performanei sistemului de mangement
SSM;
monitorizarea, meninerea i mbuntirea permanent a sistemului
SSM;
etc.
CURS 11
6.Prevederi legislative din domeniul Securitatii si
Sanatatii in Munca
6.1
Evoluia legislaiei SSM n Romnia
n cazul in care se intentioneaza implementarea unui Sistem de

Management securitate si sanatate in munca (SSM) - o problema esentiala
pentru asigurarea raspunderilor este respectarea legislatiei SSM si a
standardelor care se implementeaza in organizatie. Sistemul precizeaza
cerintele specifice pentru organizatie pentru a se asigura ca nivelul de
performanta este conform cu prevederile stipulate de legislatia de SSM. De
aceea, cunoasterea si transpunerea hotararilor privind legislatia sunt
elemente centrale in cadrul implementarii sistemului SSM.
Asa cum s-a prezentat n primul capitol, organele legislative romaneti au
avut preocupari pentru protejarea sanatatii populatiei.
Legea sanitara - 1885

Regulament pentru industriile insalubre - 1894
162
Regulament pentru masurile de aparare a sanatatii publice fata de

exploatarile de petrol - 1899
Legislatia nationala este aliniata la legislatia UE. Uniunea Europeana - UE are ca punct de pornire Tratatul Comunitatii Carbunelui si Otelului, semnat
in anul 1951 de sase tari: Germania, Franta, Italia, Belgia, Olanda si
Luxemburg.
Uniunea Europeana a fost fondata la 25 martie 1957 prin semnarea la
Roma a Tratatelor de formare a Comunitatii Economice Europene - GEE si a
Comunitatii Energiei Atomice - Euratom. Cuprinzand initial sase state. GEE
se extinde succesiv prin aderarea la GEE a noi membri si anume:
1 ianuarie 1973- Danemarca, Irlanda, Marea Britanie
1 ianuarie 1981 - Grecia
1 ianuarie 1986 - Spania si Portugalia
La 1 iulie 1987 intra in vigoare Actul European Unic, iar in anul 1990 este
fondata Banca Europeana pentru Reconstruct si Dezvoltare - BERD. La 7
februarie 1992 este semnat la Maastricht Tratatul pentru Uniunea
Europeana, care prevede printre altele:
Crearea unui spatiu fara frontiere prin intarirea stabilitatii economice

si
sociale si prin stabilirea monedei unice
Implementarea politicii externe si de securitate unice
Intarirea protectiei populatiei prin introducerea notiunii de Cetatean
al
Uniunii
Mentinerea si completarea pachetului de legi - acquis - ul comunitar
minime pentru tarile care vizeaza aderarea la UE
La 9 decembrie 1994, Consiliul European adopta la Essen strategia de

preaderare pentru tarile din Europa Centrala si de Est prin adoptarea Cartii
Albe privind pregatirea tarilor asociate. La 1 ianuarie 1995 au aderat la UE:
Austria, Finlanda si Suedia.
Uniunea Europeana este constituita din 8 institutii:
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
Parlarnentul European
Consiliul Uniunii Europene
Comisia Europeana
Curtea de Justitie a Uniunii Europene
Curtea Europeana de Conturi
Banca Europeana de Investitii
Comitetul Social si Economic
Comitetul Regiunilor
162
Sistemui legislativ comunitar cuprinde:
Acorduri si protocoale internationaie

Legislatia Uniunii Europene
Precedente judiciare
Legi Rationale
Acordurile si protocoalele internationaie sunt obligatorii pentru tarile

semnatare si se regasesc in legislatia nationala. Acordurile si protocoalele
cuprind objective la nivel global care vor trebui atinse in perioada
urmatoare. Totusi, nu exista un mecanism de control si impunere a acestor
acorduri.
Sistemul legislativ comunitar se bazeaza pe urmatoarele cinci tipuri de
acte:
Regulamente - categorie de reglementari care permit institutiilor
comunitare sa intervina in sistemele legislative nationale
Directive
acte
normative
obligatorii
care
asigura
respectarea
diversitatii
structurilor si
conditiilor nationale.
Alegerea
formelor
si
metodelor de aplicare a directivelor ramane la latitudinea
autoritatilor
nationale.
Decizii individuate
Recomandari
Opinii
Recomandarile si opiniile nu impun obligatii legale celor carora le sunt
adresate. Toate tratatele care au condus la constituirea Uniunii Europene
formeaza legile primare ale Uniunii, iar regulamentele, directivele, deciziile
fi opiniile formeaza sistemul legislativ secundar al UE (Fig.6.1).
Figura 6. 1: Integrarea legislaiei naionale cu legislatia la nivel UE
In urma tratatului de la Roma, la nivelul UE au fost create 2 familii de

directive:
1. ECONOMICE -ART. 100 A (renumerotat 95) Ce au in vedere:
162
Analiza la nivel de proiectare a produselor;

Nivel inalt de protectie pentru consumatorul european
2. SOCIALE ART. 118 A (renumerotat 137) Ce au in vedere:

Locurile de munca;
Prescriptii minimale de sanatate si securitate
Aceste directive urmaresc un dublu obiectiv:
Eliminarea barierelor tehnice ce impiedica schimburile comerciale
(directive economice) si Promovarea securitatii si sanatatii in
munca (directive sociale)
Creaza baza unei: Legislatii comune Statelor Membre UE
Cele doua Directive fundamentale conduc, prin asocierea lor la
Armonizarea legislatiilor nationale ale tarilor membre
Buna functionare a PIETEI COMUNE
6.2
Sistemul legislativ si principalele acte componente
Sistemul legislativ al Romniei este bicameral, fiind format din Senat si

Camera Deputatilor, care formeaza Parlamentul. Proiectele de legi sunt
adoptate separat in Senat si in Camera Deputatilor. Aprobarea legilor in
cele doua Camere, constituie principiul democratic al sistemului legislativ
romanesc.
Dreptul constitutional de a redacta proiecte de legi revine administratiei
centrale - ministere - precum si grupurilor parlamentare. Proiectele de legi
sunt analizate in comisiile juridice si de specialitate ale celor doua Camere,
care emit rapoarte privind continutul si constitutionalitatea lor. Dupa
parcurgerea acestor etape, proiectele de legi intra in procedura de
dezbatere in Senat si in Camera Deputatilor. Sistemul aprobarii proiectelor
de legi il constituie analiza in plen si votarea fiecarui articol si apoi a
ansamblului legii.
In cazul aprobarii unor variante diferite in cele doua Camere, se constituie
o comisie de mediere, care armonizeaza punctele de vedere exprimate,
raportul acestei comisii fiind supus aprobarii in plen.
Legislatia reprezinta totalitatea actelor normative care au constituit norme
de drept pozitiv in istoria unui stat care reglementeaza interactiunea ommediu inconjurator.
Actele legislative sunt:
Legile si Legile organice - acte normative de interes national

aprobate de Parlament.
Hotarari de Guvern - acte normative cu aplicabilitate limitata la un
domeniu si care sunt emise in baza unei legi.
Ordonanta si Ordonanta de Urgenta - acte normativ cu putere de
lege emise de guvern. Aceste acte urmeaza a fi aprobate de
Parlarnentul Romaniei devenind legi.
162
Ordin ministerial - act normativ emis de un Ministru care are

aplicabilitate limitata si de stricta specialitate. Ordinele cuprind
norme, metodologii care completeaza cadrul legislativ de
specialitate.
Conform cerintelor standardelor de management, Legislatie, in sens larg,

reprezinta totalitatea actelor normative aplicabile intr-o organizatie.
(Figura 4.8)
In functie de prioritate se distinge:
Legislatia Primara: Cuprinde actele normative de felul legilor,

precum si unele norme juridice elaborate de Guvern (cele care nu
sunt date in temeiul unei legi si pentru executarea acesteia, ci au
caracter de sine statator, ca de exemplu ordonanta de urgenta).
Din legislatia primara fac parte norme juridice legale (legi) emise de
parlamentul Romaniei
Legislatie Secundara: Cuprinde actele normative derivate din

lege: hotarari de guvern, ordonante de guvern, regulamente,
instructiuni, metodologii, precum si toate reglementarile emise de
autoritatile nationale legal constituite. Din legislatia primara fac
parte:
Norme juridice reglementatorii pentru diferite domenii ale
activitatii omenesti, constituite si functionand in temeiul legii.
Acestea imbraca forme diferite: ordine, decizii si sunt emise
de de organismele de reglementare pentru diferite domenii
Norme juridice administrative (Acestea imbraca forme diferite,
dupa felul Administratiei) emise de organele administratiei
publice centrale si locale, in temeiul si in executarea legii.
Legislatie tertiara cuprinde Instructiuni , proceduri proprii emise

de agentii economici
Securitatea muncii trebuie privita ca:
disciplina
institutie juridica
activitate metodologica
Principalele probleme ce delimiteaza obiectul securitatii muncii de alte
discipline apartinnd sistemului stiintelor muncii sunt:
identificarea si descrierea fenomenelor negative ce apar in sistemul
de munca si care pot genera accidente si boli profesionale;
cercetarea premiselor fenomenelor studiate, tratarea lor pe baza
legaturilor tip CAUZA EFECT si stabilirea normelor cu caracter de
lege pentru realizarea securitatii muncii;
162
elaborarea masurilor, metodelor si mijloacelor de protectie pe baza

legitatilor identificate.
Dintre Legislatia primara de securitate si sanatate in munca din Romniei
enumeram:
Nr DENUMIREA actului normativ
.
cr
t.
sntii
DIRECTIVA
transpus
n89/391/CEE
Nr./Data
Monitorului
Oficial
Legea securitii i
munc nr. 319/2006
Hotrrea Guvernului nr. 1425/2006

modificata cu Hotrrea Guvernului nr.
955/2010
pentru aprobarea Normelor metodologice
de
aplicare a prevederilor Legii securiti
i sntii n munc nr.319/2006
2 882/30.10.20
Hotrrea Guvernului nr.1875/2005 privind 83/477/CEE;

protecia sntii i securitii lucrtorilor 91/382/CEE;
fa de riscurile datorate expunerii la2003/18/CE
azbest
3 64/24.01.200
6
Hotrrea Guvernului nr.1876/2005 privind 2002/44/CE

cerinele minime de securitate i sntate
referitoare la expunerea lucrtorilor la
riscurile generate de vibraii
4 81/30.01.200
6
Hotrrea Guvernului nr.300/2006 privind

pentru antierele temporare sau mobile
92/57/CEE
252/21.03.2006

riscurile generate de zgomot
2003/10/CE
380/03.05.2006

cerinele minime pentru semnalizarea de
securitate i/sau de sntate la locul de
munc
92/58/CEE
683/09.08.2006
Hotrrea Guvernului nr.1007/2006 privind 92/29/CEE

referitoare la asistena medical la bordul
navelor
696/15.08.2006
Hotrrea Guvernului nr.1028/2006 privind 90/270/CEE

n
munc
referitoare
la
utilizarea
echipamentelor cu ecran de vizualizare
710/18.08.2006
1 646/26.07.2
006
06
162

.
cr
t.
DIRECTIVA
transpus
Nr./Data
Monitorului
Oficial
10 Hotrrea Guvernului nr.1048/2006 privind 89/656/CEE
722/23.08.2006
727/25.08.2006
737/29.08.2006
713/21.08.2006
14 Hotrrea Guvernului nr.1058/2006 privind 99/92/CE
737/29.08.2006
739/30.08.2006
762/07.09.2006
757/06.09.2006

pentru
utilizarea
de
ctre
lucrtori
a
echipamentelor
individuale de protecie la locul de munc
cerinele
minime
pentru
asigurarea
securitii i
sntii lucrtorilor din industria extractiv
de suprafa i subteran
cerinele
minime
pentru
asigurarea
securitii i
sntii lucrtorilor din industria extractiv
prin
foraj
pentru
manipularea manual a maselor care
prezint riscuri pentru lucrtori, n special
de afeciuni dorsolombare
cerinele minime pentru mbuntirea

securitii
i proteciei sntii lucrtorilor care pot fi
expui
riscului
datorat
atmosferelor
explozive
cerinele de securitate i sntate pentru

locul
de munc
protecia lucrtorilor mpotriva riscurilor
legate de
expunerea lor la ageni biologici n munc
pentru
protecia lucrtorilor mpotriva riscurilor
legate de
expunerea la ageni cancerigeni sau
mutageni n munc
162

.
cr
t.
DIRECTIVA
transpus
Nr./Data
Monitorului
Oficial
772/12.09.2006
769/11.09.2006
20 Hotrrea Guvernului nr.1146/2006 privind 89/655/CEE;
815/03.10.2006
21 Hotrrea Guvernului nr.1218/2006 privind 98/24/CE;
845/13.10.2006

n
munc la bordul navelor de pescuit

riscurile
generate de cmpurile electromagnetice
cerinele minime de securitate i sntate\ 95/63/CE;

pentru utilizarea n munc de ctre lucrtori 2001/45/CE ;
a
echipamentelor de munc
cerinele minime de securitate i sntate 2000/39/CE;
pentru asigurarea proteciei lucrtorilor
91/322/CEE;
mpotriva riscurilor legate de expunerea la 2006/15/CE
ageni chimici n munc
Trasturile esenialeale legislatiei in domeniul sanatatii si securitatii in

munca sunt:
Intrirea obligaiei angajatorilor de a asigura sntatea i securitatea
angajailor
Accentul pe prevenire
dezvoltarea unei politici de prevenire n funcie de:
o mediul de munc,
o tehnologiile utilizate,
o modul de organizare a muncii
o executant i cerinele acestuia;
Instruirea angajailor
Implicarea angajatilor
prioritatea msurilor de protecie intrinsec i colectiv fa de cele
individuale
dezvoltarea mijloacelor eficiente (juridice, tehnice, financiare) ale
unor organisme de control i de ndrumare a activitii de prevenire
ale statului
LEGEA nr. 319 din 14 iulie 2006, a securitatii si sanatatii in munca stabileste principii generale referitoare la prevenirea riscurilor
profesionale, protectia sanatatii si securitatea lucratorilor, eliminarea
factorilor de risc si accidentare, informarea, consultarea, participarea
162
echilibrata potrivit legii, instruirea lucratorilor si a reprezentantilor lor,

precum si directiile generale pentru implementarea acestor principii.
Stabileste cadrul pentru:
Definirea obligatiilor angajatorilor
Definirea obligatiilor angajatilor
Organizarea serviciului de prevenire si protectie
Acordarea primului ajutor
Informarea lucratorilor
Consultarea si participarea lucratorilor
Instruirea lucratorilor
Supravegherea sanatatii lucratorilor
Comunicarea accidentelor si bolilor profesionale
Clasificarea accidentelor de munca
Definirea grupurilor sensibile la riscuri
Stabilirea infractiunilor
Stabilirea contraventiilor
Identificarea autoritatilor competente si institutiilor cu atributii in
domeniul sanatatii si securitatii in munca
Obligatii generale ale angajatorilor:
sa evalueze riscurile pentru securitatea si sanatatea lucratorilor,
inclusiv la alegerea echipamentelor de munca, a substantelor sau
preparatelor chimice utilizate si la amenajarea locurilor de munca;
ulterior evaluarii prevazute anterior si daca este necesar, masurile
de prevenire, precum si metodele de lucru si de productie aplicate
de catre angajator sa asigure imbunatatirea nivelului securitatii si al
protectiei sanatatii lucratorilor si sa fie integrate in ansamblul
activitatilor intreprinderii si/sau unitatii respective si la toate
nivelurile ierarhice;
sa informeze lucratorii si/sau reprezentantii acestora despre riscurile
profesionale.
NORME METODOLOGICE din 11 octombrie 2006 de aplicare a
prevederilor Legii securitii i sntii n munc nr. 319/2006
Expliciteaza articolele Legii securitii i sntii n munc nr. 319/2006
oferind detalii pentru a facilita implementarea acesteia:
Organizarea serviciului de prevenire si protectie
Cerinte pentru serviciile externe de profil
Abilitarea serviciilor externe
Cerinte de instruire pentru lucratorul desemnat
Descrierea tipizatelor
Serviciul de prevenire si protectie:
162
Pana la 9 angajati poate fi chiar angajatorul daca indeplineste

conditiile de instruire, competenta, prezenta
Pana la 49 de angajati poate fi si serviciu extern + lucrator
desemnat pe linie de SS
Pana la 149 de lucrtori, angajatorul trebuie s desemneze unul sau
mai muli lucrtori sau s organizeze serviciu intern de prevenire i
protecie
Peste 150 de lucrtori, angajatorul trebuie s organizeze serviciul
intern de prevenire i protecie. Conductorul serviciului de
prevenire i protecie trebuie s ndeplineasc cerinele minime de
pregtire n domeniul securitii i sntii n munc
corespunztoare nivelului superior
n cazul n care serviciul intern de prevenire i protecie nu are capacitile
i aptitudinile necesare pentru efectuarea tuturor activitilor de prevenire
i protecie prevzute la art. 15, angajatorul trebuie s apeleze la unul sau
mai multe servicii externe. Serviciul extern de previnire si protectie
responsabilitati minime:
activitile de prevenire i protecie care vor fi desfurate de ctre
serviciul extern de prevenire i protecie;
modul de colaborare cu lucrtorii desemnai/serviciul intern de
prevenire i protecie i/sau cu alte servicii externe de prevenire i
protecie;
clauze privind soluionarea litigiilor aprute ntre pri
transmiterea inspectoratului teritorial de munc pe raza cruia i
are sediul, domiciliul sau reedina o copie de pe certificatul de
abilitare, n termen de 10 zile de la data primirii acestuia
ntocmirea unui raport de activitate semestrial
Cerinele minime de pregtire n domeniul securitii i sntii n munc:
Nivelul de baz
studii n nvmntul liceal filiera teoretic n profil real sau filiera
tehnologic n profil tehnic;
curs n domeniul securitii i sntii n munc cu o durat de cel
puin 40 de ore.
Nivelul de baz se atest prin diploma de studii i certificatul de absolvire
a cursului.
Nivelului mediu
studii n nvmntul postliceal n profil tehnic;
puin 80 de ore.
Nivelul mediu se atest prin diploma de studii i certificatul de absolvire a
cursului.
Nivelului superior
162
studii superioare tehnice;

puin 80 de ore;
curs postuniversitar de evaluare a riscurilor cu o durat de cel puin
180 de ore.
Nivelul superior se atest prin diploma de studii i certificatele de
absolvire a cursurilor.
Cerina minim este considerat ndeplinit i n situaia n care persoana
a absolvit o form de nvmnt postuniversitar n domeniul securitii i
sntii n munc. Cursurile n domeniul securitii i sntii n munc
se efectueaz de ctre furnizori de formare profesional autorizai.
Comitetul de securitate i sntate n munc
Reprezentantii lucratorilor
de la 10 la 100 de lucrtori - 2 reprezentani;
de la 101 la 500 de lucrtori - 3 reprezentani;
de la 501 la 1.000 de lucrtori - 4 reprezentani;
de la 1.001 la 2.000 de lucrtori - 5 reprezentani;
peste 4.000 de lucrtori - 8 reprezentani.
Angajatorul sau reprezentantul su legal este preedintele comitetului de
securitate i sntate n munc. Comitetul SSM trebuie sa se intruneasca
cel puin o dat pe trimestru i ori de cte ori este necesar. Ordinea de zi a
fiecrei ntruniri este stabilit de ctre preedinte i secretar, cu
consultarea reprezentanilor lucrtorilor i se transmite si la ITM i, dac
este cazul, serviciului extern de protecie i prevenire, cu cel puin 5 zile
nainte.
4.1.3 Hotarare nr. 355 din 11/04/2007 privind supravegherea
sanatatii lucratorilor
Stabileste cerintele minime pentru:
supravegherea sanatatii lucratorilor fata de riscurile pentru
securitate si sanatate,
prevenirea imbolnavirii lucratorilor cu boli profesionale cauzate de
agenti nocivi chimici, fizici, fizico-chimici sau biologici, caracteristici
locului de munca,
evaluarea suprasolicitarii diferitelor organe sau sisteme ale
organismului in procesul de munca.
Presupune:
Controlul medical la angajare
Controlul medical periodic
Relatie contractuala cu un medic/cabinet de medicina muncii
162
HOTARRE nr. 300 din 2 martie 2006, privind cerintele minime de

securitate si sanatate pentru santierele temporare sau mobile - stabileste
cerintele minime de securitate si sanatate in munca pentru santierele
temporare sau mobile (orice santier in care se desfasoara lucrari de
constructii sau de inginerie civila)
HOTARRE nr. 971 din 26 iulie 2006, privind cerintele minime pentru
semnalizarea de securitate si/sau de sanatate la locul de munca stabileste cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau de
sanatate la locul de munca (atunci cnd riscurile nu pot fi evitate sau
reduse suficient prin mijloace tehnice de protectie colectiva ori prin
masuri, metode sau procedee de organizare a muncii, angajatorul trebuie
sa prevada semnalizarea de securitate si/sau de sanatate la locul de
munca, in conformitate cu prevederile prezentei hotarri, si sa verifice
existenta acesteia).
HOTARRE nr. 1048 din 9 august 2006, privind cerintele minime de
securitate si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor
individuale de protectie la locul de munca - stabileste cerintele minime
referitoare la echipamentul individual de protectie utilizat de lucratori la
locul de munca.
HOTARRE nr. 493 din 12 aprilie 2006, privind cerintele minime de
securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile
generate de zgomot - stabileste cerintele minime pentru protectia
lucratorilor impotriva riscurilor pentru sanatatea si securitatea lor,
generate sau care pot fi generate de expunerea la zgomot, in special
impotriva riscurilor pentru auz.
HOTARRE nr. 1.028 din 9 august 2006, privind cerintele minime de
securitate si sanatate in munca referitoare la utilizarea echipamentelor cu
ecran de vizualizare - stabileste cerintele minime de securitate si sanatate
in munca privind utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare (ecran
de vizualizare grafic sau alfanumeric, indiferent de procedeul de afisare
folosit).
Nota: Prevederile normative prezentate mai sus au aplicabilitatea cea mai
frecventa. Ele sunt completae si de alte prevederi normative de profil
care nu au fost descrise in prezenta lucrare, datorita spatiului limitat.
CURS12
7 . L e g e a S e c u r i t i i i S n t i i n M u n c n r.
319/202006 vs Standandard OHSAS 18001
162
Multe organizaii consider implementarea lui OHSAS 18001 un efort

suplimentar, dar implementarea lui ajut organizaia:
s neleag i s gestioneze cerinele legislative aplicnd principiile de management:
o prin oferirea unui cadru bine organizat pentru gestionarea

problemelor de securitate i sntate n munc;
o printr-o abordare managerial unitar a diverselor informaii
provenite din toate sectoarele de activitate;
o printr-o corect previzionare legislativ, la relaii mai bune cu
organismele de control i cu cele care elibereaz autorizaii;
o prin alinierea obiectivelor SSM cu obiectivele de afacere;
o prin integrarea SSM n sistemele de afacere
o prin planificarea n timp, gradual, a costurilor pentru aciuni
viznd securitatea i sntatea n munc, evitarea unor costuri
mari pe termen scurt, neplanificate, datorate unor noi exigene
legislative.
s integreze cerinele legislative n sistemul de management al organiza iei.
Standardul OHSAS 18001 constituie un instrument menit s-l sprijine pe

angajator n ndeplinirea obligaiilor legale ce i revin n domeniu securitii
i sntii n munc, iar aplicarea lor nu necesit (ca obligaie) nici o
certificare. Standardul OHSAS 18001 mi spune ce s fac iar legea imi
spune cum s fac.
Relaia dintre legea 319:2006 (Legea securitii i sntatea n munc) i
standardul OHSAS 18001 este una biunivoc.
Art. 15 al Legii 319/2006: Plan de Prevenire a Riscurilor la Locul de
Munc, evaluarea riscurilor i planificarea activitii preventive i cerina
4.1 Sistemul de Management al SSM propune dezvoltarea i
implementarea unui Sistem de Management care, n ultimul rnd, este cel
cerut de Lege cnd se vorbete de un Plan de Prevenire.
Cerina OHSAS 18001
4.1 Stabilirea,
documentarea,
implementarea,
ntreinerea i
mbuntirea
permanent a
Sistemului de
Management al SSM
conform legii, i stabilirea
modalitii de ndeplinire
a acestor cerine. Trebuie
definit i stabilit sfera
de aciune a
Sistemului de
Management al SSM.
4.3.1 Identificare
pericol, evaluare risc si
stabilire controale
- Stabilete procedurile
de identificare continu
a pericolelor, Evaluarea
Cerina legislativ (L 319:2006) & Norme de

aplicare a legii 319:2006 (HG 1425/2006
Art 15 - Prevenirea Riscurilor la Locul de Munc
va trebui integrat n Sistemul General de
Management al companiei, att n ansamblul
activitilor acesteia ct i la
toate nivelele ei ierarhice, prin implementarea i
aplicarea Planului de Prevenire a Riscurilor la Locul
de Munc la care se refer paragraful urmtor. Acest
Plan de Prevenire a Riscurilor la
Locul de Munca va trebui s includ structura
organizaional,
responsabilitile, funciile, practicile, procedurile,
procesele i resursele necesare pentru realizarea
aciunii preventive ale riscurilor n cadrul companiei,
n termenii prevzui de
lege.
Art. 15 al Legii 319/2006: Plan de Prevenirea
riscurilor la locul de munc, evaluarea riscurilor i
planificarea activitii preventive
ntreprinztorul va trebui s fac o evaluare iniial a
riscurilor pentru Securitatea i Sntatea lucrtorilor
avnd n vedere, la modul general, natura activitii,
162
Cerina OHSAS 18001

Riscurilor
i implementarea
msurilor de control
necesare i
documenteaz i
actualizeaz
rezultatele identificrii
pericolelor, Evaluarea
Riscurilor i realizarea
anumitor controale.
4.3.2 Cerine legale i
alte cerine i 4.5.2
Evaluarea respectrii legii
necesare pentru
identificarea i accesul la
obligaiile legale i alte
cerine aplicabile.
Imperativele legale i alte
cerine pe care le va
accepta Organizaia vor fi
avute n
vedere n momentul
implementrii i
ntreinerii Sistemului de
Management.
Aceasta informaie va
trebui actualizat.
Imperativele legale i alte
cerine vor trebui s le fie
comunicate lucrtorilor i
altor
pri interesate.
Stabilete procedurile de
evaluare periodic a
ndeplinii imperativelor
legale identificate i de
actualizare a registrelor
cu rezultatele evalurilor
periodice.
4.4.1 Ressurse, funcii,
responsabilitate,
rspundere i autoritate
4.4.2 Competen
instruire, constientizare
4.4.1 organizaia
trebuie s se asigure c
persoanele aflate la locul

caracteristicile posturilor de munc existente i pe
cele ale lucrtorilor care trebuie s le ocupe.
Va trebui Este necesar s se fac aceeai evaluare i
n cazul alegerii echipamentelor de munc, a
substanelor sau a preparatelor chimice i atunci
cnd se adapteaz locurile de
munc.
Dup obinerea rezultatului evalurii, ntreprinztorul
va realiza, dac e cazul, controalele periodice ale
condiiilor de munc i ale activitii lucrtorilor care
presteaz servicii, pentru identificarea
situaiilor care pot fi periculoase.
Art. 1 i 2 al Legii 319/2006: Actul normativ privind
Prevenirea Riscurilor la Locul de Munc
Legislaia privind Prevenirea Riscurilor la Locul de
Munc este alctuit din aceast Lege, dispoziiile de
dezvoltare ale acesteia sau complementare precum
i celelalte norme, legale sau
rezultate din convenii, care cuprind indicaii privind
luarea de msuri preventive la locul de munc sau
care ar putea s introduc noi msuri la locul de
munc.
Capitol IV (obligaiile lucrtorilor)

Sectiunea 7 (Instruirea lucrtorilor) & CAPITOLUL V
(Instruirea lucratorilor n domeniul securitatii si
sanatatii n munca)
a) instruirea introductiv-generala;
b) instruirea la locul de munca;
c) instruirea periodica.
L 319/2006 - Art. 22 si 23
. sa-si insuseasca si sa respecte prevederile
legislatiei de SSM si masurile interne de aplicare a
162
Cerina OHSAS 18001

de munc i asum
responsabilitile fata de
SSM asupra crora au
control.
4.4.3 Comunicare,
participare i consultare
necesare pentru a se
asigura de faptul c
angajaii, contractorii,
vizitatorii i prile
interesate primesc i
transmit informaiile
pertinente privind SSM.
Participarea angajailor i
hotrrile luate ca
urmare a consultrii
acestora vor fi redate n
scris iar prile interesate
va trebui s fie
informate.
Angajaii trebuie:
S fie implicai n
ezvoltarea i revizuirea
Politicii i procedurilor
de management al
riscurilor.
S fie consultai n
legtur cu orice
modificare care
afecteaz Securitatea
i Sntatea la locul de
munc.
S fie reprezentai cnd
se dezbat teme legate
de Securitate i
Sntate.
S fie informai despre
cine este/sunt

acestora.
. sa-si desfasoare activitatea in asa fel, incat sa nu
expuna la pericol de accidentare sau imbolnavire
profesionala atat persoana proprie, cat si pe celelalte
persoane participante la procesul de munca.
. sa aduca la cunostinta conducatorului locului de
munca orice defectiune tehnica sau alta situatie care
constituie un pericol de accidentare sau imbolnavire
profesionala.
. sa opreasca lucrul la aparitia unui pericol iminent
de producere a unui accident si sa informeze de
indata pe conducatorul locului de munca.
. sa utilizeze echipamentul individual de protectie
din dotare, corespunzator scopului pentru care i-a
fost acordat.
Lucratorii vor raporta imediat conducatorilor locurilor
de munca orice imbolnavire sau accidentare care are
legatura cu o substanta chimica. Chiar si incidentele
periculoase vor fi raportate.
Sectiunea 6 (Consultarea i participarea lucrtorilor);
CAPITOLUL VI (Comunicarea, cercetarea, nregistrarea
i raportarea evenimentelor)- art 26, 27 & CAPITOLUL
VII/Seciunea 1 (Comunicarea evenimentelor)
EX: Art. 18-21 al Legii 319/2006: Informarea,
consultarea i participarea lucrtorilor
n vederea ndeplinirii obligaiei de protecie stabilit
de aceast Lege, ntreprinztorul va lua msurile
oportune pentru ca angajaii s primeasc toate
informaiile necesare
n legtur cu:
Riscurile pentru securitatea i sntatea lucrtorilor
la locul de munc, att cele care afecteaz
compania n ansamblul ei ct i cele specifice
oricrui loc de munc i funcie.
Msurile i activitile de protecie aplicabile
riscurilor indicate n capitolul anterior.n cazul
companiilor care au reprezentani ai lucrtorilor n
acest domeniu, informaia la care se refer acest
capitol le va fi pus la dispoziie angajailor de
ctre ntreprinztor prin intermediul
reprezentanilor respectivi; totui, fiecare lucrtor
va trebui s fie informat i n mod direct despre
riscurile specifice care afecteaz locul lui de
munc sau despre funciile i msurile de protecie
i prevenire aplicabile riscurilor respective.
ntreprinztorul poate s consulte lucrtorii i s
permit participarea acestora n toate chestiunile
care privesc securitatea i sntatea la locul de
munc, conform Legii.
Angajatorul va trebui s consulte lucrtorii i s
permit participarea acestora la toate problemele
care afecteaz securitatea i sntatea n munc,
162
Cerina OHSAS 18001

reprezentantul
/reprezentanii lor n
materie de SSM i care
e persoana
numit de Conducere.
Dac e cazul, vor fi
consultate prile
externe interesate n
legtur cu temele de
SSM oportune.
4.5.3.1 Investigarea
incidentelor
Organizaie trebuie s
stabileasc, s menin i
s implementeze o
procedura Rezultatele
trebuie documentate si
meninute

conform Legii.
Angajaii vor avea dreptul s-i fac propuneri
ntreprinztorului, precum i organelor de participare
i reprezentare prevzute n acest capitol al Legii, n
vederea mbuntirii nivelului de
protecie a securitii i sntii n cadrul companiei.
CAPITOLUL VI (Comunicarea, cercetarea, nregistrarea

i raportarea evenimentelor)- art 29, SECIUNEA a 2a
(Accidente de munc); SECIUNEA a 3-a (Bolile
profesionale) & CAPITOLUL VII/SECTIUNEA a 2-a
(Cercetarea evenimentelor)
SECTIUNEA a 3-a (nregistrarea si evidenta
accidentelor de munca si a incidentelor periculoase)
CURS 13
8 . T eh n i c i , m e t o d e i i n s t r u m e n t e p e n t r u m s u r a r e a
e f i c a c i t i i u n u i S i s t e m d e M a n a g e m e n t S S M
n condiiile economiei moderne, caracterizat prin relaii de pia extrem
de dinamice i mai ales prin fenomenul de globalizare, capacitatea de
mbuntire a performanelor economice ale unei firme este un element
vital pentru supravieuirea acesteia.
Dac n ce privete componenta tehnic, eforturile de mbuntire sunt
limitate de posibilitile financiare ale unitii, n domeniul organizrii
produciei i a muncii se pot opera modificri cu eforturi mult mai reduse i
efecte pozitive considerabile asupra eficienei activitii.
Printre msurile de natura organizrii muncii se nscriu i cele care vizeaz
securitatea i sntatea n munc.
8.1
Indicatori de performan
Pentru a putea realiza masurarea performantei planurilor de tratare risc ar

trebui stabiliti indicatori pentru fiecare actiune n parte. Indicatorii pot fi
cantitativi sau calitativi. Evaluarea se realizeaza pe tot parcursul
calendarului si graficului de timp pentru a se putea verifica:
daca ce ne-am propus suntem in grafic

daca la termenul stabilit am obtinut ce ne-am propus
162
daca nu am obtinut ce actiuni trebuie sa intreprindem pentru a

obtine rezultatul final
Masurarea performantelor in materie de SSM este confirmata prin:
existenta unor indicatori:

o CALITATIVI - prin care se verifica daca sistemul dinamic de
gestionare a riscurilor profesionale functioneaza la
parametrii la care a fost dimensionat.
o CANTITATIVI prin care organizatia isi poate masura
rezultatele cu privire la realizarea politicii si a obiectivelor
sale in materie de SSM
o urmarire sistematica si operativa a modului in care se realizeaza

planul de prevenire si protectie (global / anual), respectiv:
o In cadrul unei actiuni / masuri:
o asigurarea resurselor necesare,
o realizarea obiectivului pe etapele inscrise in fisa de plan,
o respectarea termenelor,
o inscrierea in indicatorii prevazuti.
o Posibilele schimbari de circumstante determina luarea unor
masuri corective pentru a nu periclita atingerea obiectivelor
INDICATORI CALITATIVI, pentru evaluarea eforturilor de prevenire

consimtite de angajator si a eficientei masurilor de prevenire / protectie in
baza evaluarii riscurilor, pot fi:
Nivel de risc rezidual:
Eficienta
Nivel de risc rezidual
Spre zero
Suprimarea fenomenului
periculos
Inlocuirea .............................................................
fenomenului periculos / a agentului periculos
Spre zero
cu unul nepericulos
Reducerea gravitatii vatamarii posibile, legate de
fenomenele periculoase ..
Suprimarea situatiilor
periculoase ................................................
Reducerea frecventei si a duratei de expunere la
situatii periculoase
Reducerea importantei / intensitatii de
...................
expunere
Suprimarea
evenimentelor
periculoase
................................
Reducerea posibilitatilor
de aparitie a evenimentelor
periculoase ..
Reducerea timpului de
expunere ..........................................
Punerea in aplicare a mijloacelor pentru:
Acceptabil
Acceptabil
Acceptabil
Acceptabil
Acceptabil
Acceptabil
Acceptabil
162
Evitarea vatamarii
posibile ..............................................
Reducerea vatamarii
posibile ..........................................
Acceptabil
Acceptabil
Calitatea masurii de prevenire / corectie

o Stabilitatea in timp.
o Posibilitatea de a integra Securitatea si Sanatatea (altfel
riscul de evaluare al masurii devine realitate).
o Costul implementarii masurii pentru operator;
o Posiblitatea de a fi generalizata.
o Termen de aplicare.
o Resurse pentru punerea in aplicare (Cheltuieli).
INDICATORI CANTITATIVI sunt:
A. INDICATORI DE REZULTATE
o
Indicatori de rezultate ce privesc ACCIDENTELE DE MUNCA Acesti

indicatori se refera la accidente corporale:
Indicatori specifici securitii si sanatatii in munca se

constituie ntr-un numitor comun, care permite analize i
comparaii reale, indiferent de perioada de raportare,
indiferent de mrimea unei uniti, respectiv:
Indicele de Frecven de accidentare IF, care se

calculeaz dup formula: IF= Nr. total de accidentai
n perioada de raportare/ Nr. mediu de salariai n
perioada de raportare * 1000
Indicele de gravitate - IG, sau rata de gravitate, indic

amploarea accidentelor unei organizatii, generat de
numrul total de zile de absenteism datorate
accidentului de munc, raportate la 1000 de lucrtori.
IG = Nr. total de zile calendaristice de ITM/ Nr.
mediu
de
salariai
din
perioada
de
raportare*1000
Indicele de durat medie (IDM) de incapacitate de

munc datorat accidentelor de munc. Acesta exprim
numrul de zile pierdute, n medie, pe un accidentat i
indica nu numai gravitatea accidentului dar i ct de
eficient sau nu este medicina recuperatorie. IDM este
n corelaie direct cu IF i cu IG.
162
IDM = Nr. zile calendaristice absentate de

accidentaii care au incheiat ITM n perioada de
raportare/ Nr. total de accidentai care au
incheiat ITM n perioada de raportare*1000
COSTUL ACCIDENTULOR DE MUNCA
o costuri directe
o costuri indirecte
Secretul folosirii optime a indicatorilor de performanta (KPIs) sta in selectia
numarului potrivit de indicatori si in relevanta KPIs pentru strategia
organizatiei. Acest fapt maximizeaza beneficiul folosirii lor, minimizand in
acelasi timp costul asociat folosirii lor. Exista o serie de principii care
trebuie respectate in folosirea KPIs:
8.2
KPIs nu ar trebui sa reprezinte un scop in sine, ci trebuie perceputi

ca un suport pentru management. Sunt un punct de pornire pentru a
o dezbatere informala ce ar trebui sa conduca la un plan de
imbunatatire;
Ar trebui sa fie analizati in context si sa sa se puna accent pe
comparatii la nivel de rezultate in momente diferite de timp, pentru
aceeasi organizatie, nu atat pe comparatii intre organizatii;
Un set de KPIs ar trebui sa fie echilibrat. De exemplu, masurarea
eficientei ar trebui sa fie pusa in balanta cu masurarea eficacitatii si
masurarea costurilor cu masurarea calitatii;
Dupa ce au fost propusi si aplicati, KPIs trebuie revizuiti si actualizati
periodic. Revizuirea trebuie sa confirme utilitatea fiecarui indicator si
fezabilitatea in colectarea datelor pentru un uz continuu.
Descrierea performantei dorite, reflectate in termeni masurabili prin
KPIs, trebuie sa fie atribuita la nivelul organizational care detine
autoritatea si informatiile necesare pentru a actiona.
Costurile SSM
Pentru a putea aborda problema eficienei proteciei muncii este necesar

s se poat stabili un cost al securitii, respectiv al nonsecuritii, care s
fie comparat cu cheltuielile efectuate pentru prevenire.
Costul securitii / nonsecuritii reprezint de fapt costul accidentelor i
bolilor profesionale eliminate/produse, respectiv suma valoric a tuturor
pierderilor generate de accident/boal.
Practic, securitatea nseamn absena acestor evenimente. Prin urmare,
stabilirea costului accidentelor de munc i bolilor profesionale nu se
poate realiza dac nu se cunosc consecinele lor i, implicit, dac aceste
consecine nu pot fi cuantificate prin indicatori cantitativi, respectiv
financiari sau economici.
162
Evidenierea ansamblului tuturor implicaiilor accidentelor i ale bolilor

este deosebit de dificil, datorit naturii lor variate i multiplelor planuri n
care se manifest, dar constituie singura cale de a le identifica pe cele
cuantificabile.
Costul accidentelor i al bolilor profesionale poate fi utilizat i pentru alte
aplicaii, nu numai pentru eficientizarea activitii de securitate i sntate
n munc la nivel de agent economic.
Pentru a putea aprecia eficienta securittii si sanatatii in munca, este
necesar sa se compare costul nonsecuritatii cu cel al securitatii, respectiv
cheltuielile efectuate pentru prevenire.
COSTUL NONSECURITATII = COSTURILE ACCIDENTELOR DE MUNC

Costul securitatii presupune:
Investitii in echipamentul specific

Investitii suplimentare pentru modificarea echipamentului nesigur
Acitivitati interne si externe pentru proiectarea si implementare
echipamentelor sau procedurilor noi
Costuri suplimentare pentru produse de substitutie
EIP
Ore petrecute in analize, instruire, inspectii
Serviciile interne sau externe de SSM
Supravegherea sanatatii
O evaluare cantitativa a tuturor consecintelor cuantificabile ale

accidentelor si bolilor profesionale determina introducerea denumirii de
cost al acestor evenimente, care este utilizat ca indicator economic.
Tipuri de consecinte ale evenimentelor privind SSM actioneaza asupra:
A. Performanta economica-sociala
1.
Consecintele sociale ale accidentelor de munca si imbolnavirilor

profesionale; sunt necuantificabile sunt:
Moartea unei persoane apropiate este apreciata ca fiind cea mai
mare suferinta.
Schimbarea statutului de salariat cu cel de invalid, de pensionar
pe caz de boala, deteriorarea situatiei financiare, schimbarea
stilului de viata sunt alti factori de suferinta.
2. Consecintele juridice ale accidentelor de munca si imbolnavirilor
profesionale sunt consecinte ale:
LEGEA nr. 319 / 2006 a securittii si snttii n munca
ART. 37
162
Neluarea vreuneia dintre msurile legale de securitate si sntate n

munca... de ctre persoana care avea ndatorirea de a lua aceste msuri,
dac se creeaz un pericol grav si iminent de producere a unui accident de
munca sau de imbolnavire profesional, constituie infractiune si se
pedepseste cu nchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda.
ART. 38
Nerespectarea de ctre orice persoana a obligatiilor si a msurilor
stabilite cu privire la securitatea si sntatea n munca, dac prin aceasta
se creeaz un pericol grav si iminent de producere a unui accident de
munca sau de imbolnavire profesional, constituie infractiune si se
pedepseste cu nchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda.
3.
Consecinte economice rezulta din afectarea sanatatii lucratorului

si/sau din afectarea celorlalte elemente ale sistemului de munca
(sarcina de munca, mijloacelor de productie, mediul de munca)
B. Performantei securitate si santate in munca
Consecinte asupra sarcinii de munca -incapacitatea individului de a o

duce la bun sfarsit sau de a o indeplini la timp (mai ales in situatia
accidentelor de munca), precum si indeplinirea necorespunzatoare a saricii
de munca (in unele cazuri de boli profesionale, daca nu se ajunge la
incapacitate de munca).
Consecinte asupra mijloacelor de productie -In timpul accidentelor de
munca se pot produce deteriorari sau distrugeri ale mijloacelor de munca
si a alor obiecte indispensabile indeplinirii sarcinii de munca (cazul
exploziilor)
Consecinte asupra mediului de munca
Mediul fizic de munca sufera repercursiuni sub forma elementelor
materiale degradate in urma unui accident de munca.
Mediului social se dederioreaza sub forma stresului cauzat de
vederea victimei si de teama de nu se repeta accidentul.
C. Performantei intreprinderii:
a) Consecinte la nivelul individului:
al victimei suferinta fizica si psihica din cauza agresiunii
suportate, a incapacitatii temporare sau permanente de munca,
pierderea increderii in capacitatea de a-si indeplini sarcina de
munca, diminuarea veniturilor (de exemplu: pierderea salariului,
cheltuieli cu ingrijirea medicala neacoperite de asigurari etc.),
diminuarea sperantei de viata sau a calitatii vietii;
al celor apropiati victimei - durere, suferinta, stres psihic,
diminuarea veniturilor familiale etc.;
b) Consecinte la nivel microeconomic (agent economic):
162
Pierderi de productie si/sau diminuari ale calitatii productiei,

pierderi de capacitati de productie, deteriorari si distrugeri de
mijloace fixe;
Cheltuieli pentru revenirea accidentatului/bolnavului (tratament,
reabilitare, consiliere, adaptarea locului de munca)
Cheltuieli pentru suplinirea accidentatului / bolnavului (recrutare,
instruire, formare)
Sanctiuni juridice, marirea contributiei la asigurari de accidente,
despagubiri, avocati etc.;
Cheltuieli cu investigarea evenimentului de munca, expertize,
examene medicale, determinari de noxe, reevaluarea locului de
munca etc.
Cheltuieli pentru reproiectarea si implementarea echipamentelor
noi sau a procedurilor de lucru noi, instruirea, achizitionarea de
echipament de protectie, analize, inspectii etc.
Imagine, cotare la bursa, acces la licitatii etc.
c) Consecinte la nivelul societatii (macroeconomic):
Cheltuieli de asigurari sociale;
Cheltuieli de asistenta medicala (tratament, recuperare);
Activitati de asigurare
Cheltuieli cu investigarea evenimentelor, actiuni administrative,
juridice;
Diminuarea potentialului creator general si altele.
Intreprinderile nu suporta deseori costurile integrale ale accidentelor,
imbolnavirilor de natura profesionala, vatamarile profesionale sau
maladiile profesionale. De exemplu, costurile pentru asistenta medicala
(determinate de accidentele de munca) ar putea sa nu poata fi acoperite
de intreprinderi, iar pensiile de dizabilitate ar putea fi suportate de
fondurile colective.
Costurile care decurg din accidente/incidente, constituie doar o fractiune

din costul total:
Pentru atingerea nivelului de performanta propus trebuie sa se ia in calcul
atat:
Costuri directe: ex: achizitionarea echipamente de protectie (casti
de protectie)
Costuri indirecte: ex: cele pe care le presupune exercitarea
controlului folosirii echipamentelor de protectie (de catre
ITM)/costuri de asigurat care sunt acoperite de despagubirilor
acordate lucratorilor, includ asistenta medicala, spitalizare etc.
Beneficii
162
Beneficii directe: scaderea mortalitatii, a morbiditatii si a

invaliditatii cauzate de accidente de munca, avand drept
consecinta o scadere a costurilor pentru lucrator;
Beneficii indirecte: scaderea cheltuielilor de spitalizare, de
reabilitare si de reintegrare sociala a persoanelor invalide.
Cuantificarea costurilor si a beneficiilor trebuie sa ia in calcul cat valoreaza
protejarea unei vieti omenesti? si cat valoreaza viata unei persoane
accidentate grav (Criteriul orientativ pentru estimari - piata asigurarilor).
Activitatea de prevenire determina nu numai reducerea pagubelor
(posibile) dar poate determina si imbunatatirea proceselor de productie in
cadrul intreprinderii.
Activitatile de prevenire genereaza beneficii pe durata mai multor ani.
Astfel de beneficii trebuie transformate in valorile actuale cu un factor
valoric actual ex-ante. Pentru multe organizatii, etapa finala a
performantei in cadrul intreprinderii este bilantul financiar. Chiar si
organizatiile non-profit trebuie sa termine la fel. Dar in unele situatii,
indicatorii financiari generali pot sa nu fie corespunzatori:
Organizatiile non-profit sau care nu functioneaza pe baza de profit
pot fi mi putin intereate de indicatorii financiari, deoarece
calitatea si eficienta pot fi mai importante;
Declaratiile financiare reflecta activitatea anterioara, dar
capacitatea unei intreprinderi de a genera rezultate atractive in
viitorul (apropiat) este la fel de importanta;
Rezultatele financiare sunt influentate de mai multi factori, iar
efectele asupra securitatii si sanatatii sunt foarte dificil de izolat.
Costurile activitatii de prevenire pot fi estimate prin calcularea costului si a
investitiilor de timp ale personalului.
Dac privim absenteismul generat de accidentarile in munca, prin prisma
conceptului de eficienta, respectiv al impactului asupra productiei, poate
cel mai sugestiv indicator ar fi Costul mediu / accidentat, acest cost
insemnand un cumul de cheltuieli pentru tot ce inseamna efectele
accidentului (indemnizatia de ITM, spitalizare, tratament, eventuale
operatii, protezari etc., inclusiv cheltuieli de recuperare medicala,
profesionala si sociala).
162
Nr.
crt
.
1
2
3
4
Prestatii
Indeminzatii ITM
Costul de prim ajutor (transport, supraveghere)
Costul reparaiilor (nlocuire ochelari, aparat auditiv etc.)
Reabilitare medicala:
Operaii
Medicamente
Mediu antiseptic
Cazare (15 zile -20 zile-30 zile)
Masa (15 zile -20 zile-30 zile)
ngrijire in ambulatoriu
Control medical final

Reabilitare profesionala:
Cheltuieli de formare
Indemnizaii de cursuri
Recuperare profesionala:
Cure
Protezare
Adaptri la locul de munca

Despgubiri :
Pentru atingerea integritii
Pentru decese
Cazuri sociale
Pensii de urmai
Pensii pentru incapacitate permanenta

TOTAL COSTURI DIRECTE
162
Pe planul consecintelor indirecte, AM pot sa cauzeze (costuri indirecte):

1. Pierderi de timp, prin intreruperea lucrului
2. Pierderi de productie
3. Costuri pentru angajarea si formarea inlocuitorului
4. Efecte psihologice asupra personalului
5. Refacerea postului de munca unde s-a produs evenimentul si
aducerea lui la conditii de munca corespunzatoare
6. Risc financiar, prin cresterea cheltuielilor
7. Deteriorarea climatului social din unitate
8. Deteriorarea relatiei cu clientii si a imaginii pe piata a unitati
COSTUL TOTAL = 1 4 ori COST DIRECT
Indicatori de rezultate cu privire la BOLILE PROFESIONALE
o Numarul de expusi la una sau mai multe noxe (procent din
totalul angajatilor)
o Incidenta bolilor profesionale (numarul de cazuri noi raportat
la %000 de expusi);
o Indicele de gravitate sau morbiditate cu ITM (zile de ITM
raportat la 100 angajati),
o Absenteism medical, care, privit prin prisma conceptului de
eficienta, oglindeste marimea dublului impact asupra starii
de sanatate si asupra productiei.
Costul GESTIONARII RISCURILOR profesionale
I.
COSTUL DE PREVENIRE A RISCURILOR PROFESIONALE

Reflecta efortul facut pentru eliminarea / reducerea la limita
tolerabila a riscurilor profesionale.
Acest cost reprezinta o suma de cheltuieli, precum:
1.
CHELTUIELI DE EXPLOATARE:
2.
Nr
Tri Tri
Tri
Tri
.
m I m II m
m
Denumire costuri
cr
III
IV
t.
1
E.I.P. rezultat din evaluarea riscurilor

profesionale
Materiale de protecie
Gestionarea serviciilor de prevenire
Proceduri de masurare a noxelor
Informare formare instruire de securitate
Organizarea i funcionarea CSSM
Monitorizarea strii de sntate
Alimentaia de protecie
Materiale igienico-sanitare
Tota
l
162
Nr
.
Denumire costuri
cr
t.
Tri Tri
m I m II
10
Organizarea primului ajutor
11
Pregatirea pentru situatii de urgenta
Tri
m
III
Tri
m
IV
Tota
l
3.
CHELTUIELI DE CORECTIE: reprezinta investitiile de corectie

si de modernizare a instalatiilor si a materialelor existente,
care actioneaza pentru imbunatatirea SSM si a conditiilor de
munca. (incluse in planul de prevenire si protectie)
Nr
Tri Tri Tri
Tri Tota
.
m I m II m
m l
Denumire costuri
cr
III
IV
t.
1
Securitatea materialelor pentru certificarea de

conformitate
Amenajari de posturi de munca
Reducerea factorilor de pericol
Semnalizari de securitate
....................
...................
4.
CHELTUIELI PENTRU ACHIZIIONAREA DE MATERIALE

SAU ECHIPAMENTE (incluse in planul de prevenire si
protectie)
Nr
Tri Tri
Tri
Tri
Tota
.
m I m II m
m
l
Denumire costuri
cr
III
IV
t.
Achiziia de materiale nepericuloase sau mai
1
puin periculoase
Achiziia de echipamente mai sigure

certificate, nominalizate la (PPP)
Echipamente medicale
Investitii sociale (vestiare/grupuri sanitare)
statii de salvare
............
COSTUL PREVENIRII RISCURILOR (1+2+3)

1. = Cheltuieli de exploatare
2. = Cheltuieli de corectie
3. = Cheltuieli pentru achizitionarea de materiale, echipamente,
investitii sociale
II.
COSTURI DE IDENTIFICARE A PERICOLELOR, EVALUARE SI

CONTROL AL RISCURILOR PROFESIONALE
162
Nr
.
Denumire costuri
cr
t.
Contractul cu echipa de evaluare
1
Tri
mI
Diagnosticarea
Alegerea si organizarea echipei
Planificarea si stabilirea responsabililor
Identificarea pericolelor
Evaluarea riscurilor
Alegerea masurilor de prevenire
Stabilirea planului de prevenire si protectie
Auditul
10
Masuri corective
11
Asistenta tehnica
Tri
m II
Trim
III
Tri
m
IV
Tota
l
(dupa caz)
III COSTURI ACCIDENTE DE MUNCA SI BOLI PROFESIONALE

(directe/indirecte)
IV COSTUL RISCURILOR IMPORTATE in materiale, echipamente,
produse, servicii/ prestatii de la furnizorii de protectie, materiale si servicii.
Rezulta din:
- evaluarea riscurilor - si se vor urmari daca au fost incluse in calcul;
- accidentele de traseu.
I + II + III + IV = COSTUL TOTAL AL ACTIVITATII DE SSM
CURS 14
9.Evaluarea Sistemului
de Management SSM
9.1
Auditurile interne si externe ale sistemului de management in conformitate

cu recomandarile standardulului international SR OHSAS 18001:2008.
9.1.1 Noiuni introductive

9.1.1.1
Standarde de Audit: Standardul ISO 17021: 2011
162
Certificarea si auditarea inseamna generarea increderii. Organizatiile vad

valoarea consensului pe care se bazeaza standardele internationale si
observa faptul ca obtinerea certificarii in conformitate cu aceste standarde
reprezinta o modalitate de a asigura ca ele sunt aplicate corect. Totusi,

cum putem avea incredere in organismul de auditare sau certificare sau,
cu alte cuvinte, cine ii auditeaza pe auditori?
ISO a elaborat un standard care furnizeaza organismelor de auditare si de
certificare care lucreaza cu standarde ISO pentru sisteme de management
cerinte aprobate la nivel international pentru a le ajuta in activitatea lor.
Standardul ISO/CEI 17021:2006, Evaluarea conformitatii. Cerinte pentru
organismele care efectueaza audit si certificare de sisteme
demanagement, va spori increderea in activitatea organismelor de audit si
certificare si va contribui de asemenea, la diseminarea celor mai bune
practici.
Standardul ISO/CEI 17021:2006 a inlocuit Ghidul ISO/CEI 62:1996 pentru
organismele careauditeaza si certifica organizatii in conformitate cu
standardul ISO 9001 cu privire la sistemele de management al calitatii. De
asemenea, el a inlocuit Ghidul ISO/CEI 66:1999 pentru organismele care
auditeaza si certifica organizatii in conformitate cu standardul ISO 14001,
referitor la sisteme de management de mediu.
Standardul include 13 cerinte specifice care isi propun sa asigure ca un
organism de certificare, auditorii sai si alt personal nu sunt implicati in
conflicte de interese. Documentul include, de asemenea, concepte din
ghidul IAF (International Accreditation Forum) referitor la competenta
organismelor de certificare, un accent deosebit punandu-se pe membrii
echipei de audit. Cerintele furnizeaza un proces pentru a asigura ca echipa
de audit atribuita poseda competenta adecvata pentru fiecare client
specific.
Pentru a reduce unele dintre aspectele negative ale competitiei comerciale
intre organismele de certificare, documentul standardizeazaprocesele de
audit si certificare, pentru a include:
un audit in doua etape, pentru certificarea initiala;
un ciclu de certificare de trei ani, care incepe cu decizia de

certificare sau recertificare si are o data clara de expirare;
audituri de supraveghere in primul si al doilea an din ciclul de trei

ani;
un audit de recertificare in cel de-al treilea an, inainte de expirare.
Standardul ISO 17021:2011 Evaluarea conformitatii. Cerinte pentru

organisme care efectueaza audit si certificare de sisteme de
management a fost revizuit si publicat in 01.02.2011. A fost dezvoltat de
comitetul CASCO (Comitetul pentru evaluarea conformitatii) in
colaborare cu comitetul tehnic Criterii pentru organisme de evaluare a
conformitatii (CEN/CENEELECTRIC/TC1) al carui secretariat este detinut de
BSI
162
Standardul ISO/IEC 17021:2011 inlocuieste ISO/IEC 17021:2006.

Standardul ISO/IEC 17021:2011 include textul existent al ISO/IEC
17021:2006, care este neschimbat, si contine cerinte suplimentare pentru
competenta si procesul de audit si este aplicabil organismelor care
furnizeaza audit si certificarea oricarui tip de sistem de management.
Acest standard international specifica:
principiile si cerintele referitoare la competenta, coerenta si

impartialitatea auditului si certificarii sistemelor de management de
toate tipurile, precum si cele referitoare la organismele care
furnizeaza aceste activitati.
cerintele aplicabile organismelor de certificare. Respectarea acestor

cerinte este destinata sa asigure ca organismele de certificare
efectueaza certificarea sistemelor de management intr-un mod
competent, coerent si impartial, facilitnd astfel recunoasterea
acestor organisme si acceptarea certificatelor lor pe plan national si
international. Acest standard serveste drept baza pentru
recunoasterea certificarii sistemelor de management, in interesul
comertului international.
Standardul ISO 17021:2011 descrie:
principiile pe care se bazeaza o certificare credibila (impartialitatea,

competenta, responsabilitatea, transparenta, confidentialitatea).
Acestea nu sunt cerinte in sine, ci o baza pentru specificatiile
furnizate de standard.
doua cai alternative pentru a sustine si a demonstra ca organismul

de certificare satisface in mod coerent cerintele acestui standard
international prin stabilirea unui sistem de management.
Standardul ISO 17021:2011 cuprinde:
cerinte generale
finantarea;
cerinte
structurale
privind
structura
managementul de la cel mai inalt nivel;
cerinte referitoare la resurse (competenta managementului si a

personalului, personal implicat in activitatile de certificare, utilizarea
auditorilor si expertilor tehnici externi individuali, inregistrari
referitoare la personal, subcontractare);
cerinte referitoare la informatii (informatii accesibile publicului,

documente de certificare, registrul clientilor certificati, referirea la
certificare si utilizarea marcilor, confidentialitate, schimb de
informatii intre un organism de certificare si clientii sai);
privind
aspectele
juridice
si
contractuale,
organizationala
si
162
cerinte referitoare la procesul de audit (cerinte generale, auditul si

certificarea initiale, activitati de supraveghere, recertificare, audituri
speciale, suspendarea, retragerea sau restrngerea domeniului de
certificare, apeluri, reclamatii, inregistrari referitoare la solicitanti si
clienti)
Scopul acestei noi editii este de a creste valoarea certificarii sistemului de

management pentru organizatiile din sectorul public si privat din intreaga
lume. Conceptul este destinat sa sporeasca increderea in certificatele ISO
eliberate care atesta conformitatea la standardele de sistem de
management (calitate, mediu, sanatate si securitate ocupatinala,
securitatea informatiei)
Organismele de certificare care folosesc noua editie vor fi in masura sa
asigure echipe competente de audit, cu resurse adecvate, in urma unui
proces coerent si cu rezultatele raportate intr-un mod coerent.
Standardul contine 6 anexe referitoare la:
Anexa A cunostinte si aptitudini cerute
Anexa B (informativ) posibile metode de evaluare
Anexa C (informativ) Exemplu de diagrama de proces pentru

determinarea si mentinerea competentei
Anexa D (informativ) comportament de dorit din partea personalului
Anexa E (informativ) procesul de audit si certificarea de terta parte
Anexa F (informativ) Consideratii pentru programul de audit,

domeniul si plan de audit
Certificarea unui sistem de management asigura printr-o demonstrare

independenta ca sistemul de management al organizatiei:
este conform cerintelor specificate
este capabil sa-si realizeze in mod sistematic politica si obiectivele

pe care lea decalarat, si
este implementat in mod eficace
Certificarea unui sistem de management:
adauga valoare organizatiei, clientilor si partilor interesate
furnizeaza incredere
partilor interesate
managementului
organizatiei,
clientilor
si
ISO / IEC 17021 este un standard cu cerintele pentru auditul de terta

parte, auditul de certificare a sistemului de management .
9.1.1.2 Standarde de audit :
Standardul ISO 19011
162
Standardul ISO 19011 :2011 "Ghid pentru auditarea sistemelor de

management furnizeaz indrumri despre principiile de auditare,
managementul programelor de audit, efectuarea auditurilor sistemului de
management ct i competena auditorilor.
Figura 9. 1 Sisteme de management auditate dup ISO 19011
Este aplicabil tuturor organizatiilor care intentioneaza sa efectueze si sa

administreze audituri interne sau externe ale sistemului de management
al calitatii/mediului.
El este utilizat si pentru auditarea altor sisteme de management
(securitatea informatiei/sanatate si securitate ocupationala/siguranta
alimentelor etc).
Standardul ISO 19011:
Contine criterii concrete si recomandari cu privire la

o principiile de auditare,
o managementul programelor de audit,
o efectuarea
auditurilor
management
sistemelor
de
sistemelor
de
o competenta auditorilor
Se utilizeaza in calitate de ghid si vocabular pentru activitatile de

audit
162
Standardul ISO 19011 contine 4 clauze si 3 anexe:
clauza 4 descrie principiile pe care se bazeaza un audit. Aceste

principiile ajuta utilizatorul sa inteleaga latura esentiala a auditului si
ele sunt importante pentru intelegerea cerintele stabilite in clauzele

5 - 7.
Clauza 5 ofera indrumari cu privire la infiintarea si gestionarea

programelor de audit, inclusiv stabilirea Obiectivele programului de
audit in corcondanta cu activitatile auditate.
Clauza 6 ofera indrumari privind efectuarea auditurilor sistemelor de

management.
Clauza 7 ofera indicatii cu privire la evaluarea competentelor a

auditorilor sistemelor de management si echipei de audit.
Anexa A ilustreaza aplicarea Clauzei 7 de la diferite discipline (de

exemplu calitate, mediu, sanatatea si securitatea in munca, etc).
Anexa B ofera exemple de evaluare a competentelor echipei de

audit in diverse organizatii ipotetice in sectoare diferite (ex: aviatie).
9.1.1.3 Termeni i Definiii
Auditul este un instrument de management pentru monitorizarea si

verificarea implementarii eficace a politicii SSM fiind o parte importanta a
activitatilor de evaluare a conformitatii cu cerintele standardului OHSAS
18001 si reglementarilor interne ale sistemului de management SSM.
Conform definitiei din ISO 9000:2006 auditul este: un proces sistematic,
independent si documentat in scopul obtinerii de dovezi de audit
(inregistrari, enuntare de fapte sau alte informatii relevante si verificabile
in raport cu criteriile de audit) si de evaluare a lor cu obiectivitate, pientru
a determina masura in care sunt indeplinite criteriile de audit (ansamblul
de politici proceduri sau cerinte utilizate ca referinta)
Proces sistematic = se foloseste o procedura sau chestionare,

formulare etc.
Proces independent = Auditurile sunt efectuate de personal care

nu are responsa-bilitati in zonele auditate, dar de preferinta
colaboreaza cu personalul din acel sector
Proces documentat = Constatarile auditurilor sunt consemnate in

scris (rapoarte de audit)
Program de audit = ansamblu de unul sau mai multe audituri planificate

pe un anumit interval de timp si orientate spre un scop anume
Nota : Un program de audit include toate activitatile necesare pentru
planificarea, organizarea si desfasurarea auditurilor
Plan de audit = descrierea activitatilor si aranjamentelor pentru un audit
Domeniul auditului = amploarea si limitele unui audit
162
Nota: Domeniul auditului include in general o descriere a sediilor,

entitatilor organizatorice, activitatilor si proceselor, ca si perioada de timp
acoperita.
Criterii de audit= ansamblu de politici, proceduri sau cerinte utilizate
ca o referinta. (sinonim Referentiale )
Dovezi de audit=inregistrari, enuntarea faptelor sau alte informatii
care sunt relevante in raport cu criteriile de audit si verificabile
Nota : dovezile de audit pot fi calitative sau cantitative
Constatari ale auditului = rezultatele evaluarii dovezilor de audit
colectate in raport cu criteriile de audit
Nota : Constatarile de audit pot indica fie conformitatea sau
neconformitatea cu criterii de audit , fie oportunitatile pentru imbunatatire
Concluzii ale auditului = rezultatele unui audit furnizate de echipa de
audit,-dupa luarea in consideratie a obiectivelor de audit si a tuturor
constatarilor de audit
Auditor= persoana care are competenta de a efectua un audit
Note :
Pentru efectuarea unui audit, auditorul trebuie sa fie autorizat
corespunzator
Un auditor desemnat sa conduca un audit este denumit responsabil
de audit
Expert tehnic= persoana care furnizeaza cunostiinte sau experienta
specifica echipei de audit * Nota : Un expert tehnic nu actioneaza ca
auditor in echipa de audit
Client = O organizatie sau persoana care solicita auditul
Auditat = Organizatie supusa auditarii
Neconformitate = Nesatisfacerea cerintelor specificate
Nota : Definitia se aplica in cazul abaterii sau absentei unuia sau mai
multor elemente ale unui sistem de management de mediu fata de
conditiile specificate
Competenta =aptitudini demonstrate de a aplica cunostiinte si aptitudini
9.1.1.4
Bazele Auditurilor
A.
Clasificarea Auditurilor
In functie de scopurile auditului acestea pot fi:
162
Interne:
furnizeaza incredere managementului (prin raportul de audit
se furnizeaza informatii aratand daca sistemul este in
concordanta cu reglementarile, este functional sau sunt

necesare schimbari),
furnizeaza un feedback pentru actiuni corective si ajuta la
imbunatatirea sistemului;
asigura conformitatea cu documentele de sistem si cu
standardul de referinta;
asigura conformitatea cu cerintele legale si alte cerinte;
Externe:
audit secunda parte (audit la furnizor) sunt conduse de parti
care au un interes in organizatie, cum ar fi clientul sau alte
persoane in numele acestora.
terta parte (audit de certificare)
Auditurile pot fi:
combinate atunci cand se auditeza mai multe sisteme de
management (Sistem de management al calitatii, mediului,
sanatate si securitate ocupationala);
comune cand 2 sau mai multe organizatii coopereaza pentru a
audita acceasi organizatie.
Din punct de vedere al domeniului se disting:
Audit de produs este o evaluare a eficacitatii masurilor luate

privind un anumit produs. Se verifica concordanta calitatii produsului
cu cerintele clientului, specificatiile tehnice si cu documentele de
verificare si realizare.
o Are rol de a constata daca sunt folosite resursele si masurile
necesare pentru a putea realiza un produs de calitate si
respectiv ce trebuie imbunatatit in acest sens
Audit de proces este o evaluare a eficacitatii masurilor luate

privind un anumit proces. Verificarea existentei, completitudinii si
implementarii documentelor sistemului de management referitoare
la proces, precum si a faptului ca acestea conduc la obtinerea de
valoare adaugata, asigura utilizarea eficienta a resurselor si creaza o
baza pentru imbunatatire
Audit de sistem : este o evaluare a eficacitatii intregului sistem de
management. Se evalueaza concordanta sistemului de management
cu standardul de baza iar la fata locului se evalueaza toate
activitatile
privind
calitatea/mediul/sanatatea
si
securitatea
ocupationala/securitatea informatiei precum si rezultatele acestora
in vederea
atingerii
obiectivelor
planificate in
domeniul
calitatii/mediului/ sanatatii si securitatii ocupationale/securitatii
informatiei.
162
Audit de conformitate: este o evaluare in raport cu cerintele

legislative de mediu si/sau principii, reguli de buna practica a locului
de munca si/sau a unitatii
Obiectivele unui audit pot fi asadar diferite, ca de exemplu:
Imbunatatirea eficacitatii in vederea atingerii obiectivelor

stabilite
Indeplinirea cerintelor unui standard
Indeplinirea cerintelor prevazute in regulamente de ordine
interioara
Certificare, Autorizare
Motivele efectuarii unui audit pot fi:
B.
Evaluarea eficacitatii sistemului, pe baza unui standard

Evaluarea unui furnizor
Verificarea respectarii regulamentelor stabilite
Certificare
Principii de auditare
Auditarea are la baza o serie de principii. Acestea fac ca auditul sa fie un

instrument-suport eficace si fiabil pentru politica si conducerea
organizatiei, punand la dispozitie informatii pe baza carora organizatia
poate actiona in vederea imbunatatirii performantei.
Insusirea acestor principii constituie o conditie necesara pentru :
a furniza constatari ale auditului ca sa fie suficiente si relevante

a permite unor auditori care lucreaza independent unii de altii sa
ajunga la concluzii similare in imprejurari similare
162
Conducere etica
Incredere, confidentialitate,
Integritate, discretie
Prezentare
corecta
cu acuratete
Principiile
auditului
Competenta
Independenta
Abordare
bazata
pe evidenta
Figura 9. 2 Principiile auditului
C.
Principii referitoare la auditori

Conduita
etica
:
baza
profesionalismului
(Increderea,
integritatea, confidentialitatea si discretia sunt esentiale pentru
auditare)
Prezentarea corecta : obligatia de a raporta corect si precis
(Constatarile auditului, concluziile auditului si rapoartele de audit
reflecta in mod corect si precis activitatile de audit. Trebuie
raportate obstacolele intampinate in timpul auditului si
divergentele de opinie nerezolvate intre echipa de audit si
auditat)
Grija profesionala necesara : aplicarea diligentei (din latina
diligentia
sirguinta,
promtitudine,osteneala,zel)
si
rationamentului in auditare (Auditorii actioneaza cu grija necesara
in conformitate cu importanta sarcinii indeplinite si increderea
care le este acordata de clienti si alte parti Interesate. Un factor
esential il constituie competenta).
D.
Principii referitoare la audit

Independenta: baza pentru impartialitatea auditului si
obiectivitatea concluziilor auditului (Auditorii sunt independenti
de activitatea auditata si liberi de ambiguitati si conflicte de
interese. Auditorii isi mentin o gandire obiectiva de-a lungul
162
procesului de audit pentru a asigura ca atat constatarile cat si

concluziile auditului vor fi bazate exclusiv pe dovezi obiective).
Abordare bazata pe dovezi: metoda rationala pentru a ajunge
la concluzii ale auditului demne de incredere si reproductibile
intr-un proces de audit sistematic
9.1.2 Proces audit
9.1.2.1
Generalitati
Efectuarea de audit implica alocarea de timp si resurse: deci, este necesar

ca acesta sa fie realizat intr-un mod corespunzator astfel incat conducerea
sa poata utiliza acest instrument de management pentru initierea
eventualelor actiuni corective referitoare la obiectivele de mediu si la
organizare.
Auditul de sistem de management SSM este un instrument al
managementului, fiind astfel o parte integranta a sistemului de
management SSM ce nu trebuie confundat cu analiza iniial. Scopul
auditului este de a stabili dac ceea ce se ntmpl n cadrul organizaiei
este in concordanta cu ceea ce s-a stabilit ca referential si anume: politica
SSM, programul de mangement cu obiectivele necesar a fi realizate,
organizarea si procedurile stabilite. Analiza preliminara este o fotografie a
ceea ce se intampla in organizatie intr-un anumit moment de timp. Ambele
sunt instrumente de evaluare care difera ns ca scop. La audit se pune
accent pe activitile de control din care deriv actiunile corective, pe
cnd la analiza se pune accent pe culegerea informaiilor necesare pentru
stabilirea i initierea unui program de masuri.
Auditul este :
un instrument important pentru managementul unei
organizatii
un serviciu cu valoare adaugata adus clientului
o confirmare a practicilor si solutiilor manageriale valoroase
Auditul nu este :
o vanatoare de greseli
o confruntare intre auditati si echipa de audit
o discutie asupra solutiilor tehnice
Auditul poate:
dezvolta sistemul de management de mediu aplicat;
contribui la imbunatatirea continua a activitatii;
crea o proiectie in timp pentru transformarea organizatiei;
162
Auditul inseamna :
50% comunicare;
30% metoda;
20% psihologie;
9.1.2.2
Principul PDCA
Procesul de audit corespunde elementelor ciclului lui Deming (PDCA

Plan, Do, Check, Act), ciclu ce reprezinta succesiunea activitatilor pentru
imbunatatire, subliniind importanta intelegerii si evaluarii corecte a
consecintelor inainte de a actiona, format din:
Figura 9. 3: Principiul PDCA a procesului de audit
9.1.2.3
Auditul Intern
Inainte de a se face o evaluare si certificare de catre un organism de

certificare, un sistem al managementului SSM a unei firme trebuie sa
functioneze si sa fie aprobat pe plan intern pentru a se da asigurari ca
sistemul este in conformitate cu cerintele standardului OHSAS 18001.
Auditul intern poate fi de sistem (se evalueaza conformitatea cu cerintele
standardului OHSAS 18001) sau audit de proces (are ca scop aprobarea
si/sau imbunatatirea procesului auditat).
Auditurile interne sunt conduse de, sau in numele organizatiei nsi, fiind
dat de intrare in analiza efectuata de management sau pentru alte
162
interese interne si pot alcatui baza pentru declaratia pe propria

raspundere a conformitatii.
De asemenea, auditul identifica orice probleme in procedurile existente,
precum si posibilitatile de imbunatatire ale acestor proceduri. Domeniul de
aplicare a auditurilor realizate intr-o organizatie poate varia de la auditul
unei simple proceduri pana la auditarea activitatilor complexe. Toate
activitatile unei anumite organizatii sunt supuse unui audit pe o perioada
data de timp. Perioada necesara pentru finalizarea auditarii tuturor
activitatilor se numeste ciclu de audit. In cazul organizatiilor mici, cu
structura simpla, se pot audita in acelasi timp toate activitatile. Pentru
aceste organizatii ciclul de audit este intervalul dintre auditari.
Auditurile interne sunt efectuate de catre persoane independente de
activitatea auditata, pentru a se asigura o evaluare impartiala. Ele pot fi
efectuate de angajati ai organizatiei sau de persoane din exterior (angajati
ai altor organizatii sau angajati ai altor departamente din cadrul aceleiasi
organizatii ori consultanti). Selectia auditorilor si conducerea auditurilor
trebuie sa confere obiectivitate si impartialitate procesului de audit.
Conform clauzei 4.5.5 Auditul intern din OHSAS 18001, organizatia
trebuie sa:
defineasca o procedura pentru a fi stabilite:

o responsabilitatile si cerintele pentru planificarea si
conducerea auditurilor;
o modul efectiv de realizare a auditului;
o modul de raportare a rezultatelor;
o modul de mentinere a inregistrarilor
efectueze audituri interne la intervale planificate pentru:
1. a determina daca sistemul de mediu
este conform dispozitiilor convenite pentru sistemul de

managementul SSM incluzand cerintele standardului
OHSAS 18001;
a fost implementat si mentinut cu eficacitate

2. a furniza conducerii organizatiei informatiireferitoare la
rezultatele auditurilor
9.1.2.4
Programul de audit
Auditurile interne sunt initiate de managementul organizatiei, astfel se

stabileste o programare anuala a auditurilor interne (program de audit
intern). Programul de audit
trebuie planificat, stabilit implement si
mentinut de organizatie. Amploarea programului de audit variaza in raport
cu scopurile acestuia, rezultatele auditurilor precedente, schimbarilor
semnificative in activitatea organizatiei, etc
162
Managementul la varf confera autoritatea pentru managementul

programelor de audit. In mod uzual reprezentantul managementului SSM
exercita aceasta responsabilitate, astfel :
Stabileste obiectivele si amploarea programului de audit.

Implementeaza programul de audit si asigura mentinerea
inregistrarilor adecvate.
monitorizeaza, analizeaza si imbunatateste programul de audit
identifica resursele necesare si se asigura ca acestea sunt puse
la dispozitie
Note:
1. Resursele au in vedere: mijloacele financiare; tehnicile de audit;
procesele necesare calificarii, mentinerii calificarii si imbunatatirii

performantei auditorilor; disponibilitatea auditorilor si expertilor
tehnici necesari; logistica etc.
2. Nu exista unanimitate de opinii in ceea ce priveste auditarea
compartimentului mediu. Unii experti considera ca aceasta entitate
trebuie inclusa in programul anual de audituri interne, iar altii sunt
de parere ca activitatea compartimentului trebuie analizata in
sedintele de analiza de catre management.
3. In anumite cazuri, bine precizate, se pot efectua audituri interne
suplimentare in raport cu programul anual (de ex.: in pregatirea
auditului de certificare sau ca audit de urmarire la acesta, in urma
unor neconformitati sistematice, repetate, in urma unor reclamatii
grave provenind de la parti externe interesate).
Obiectivele auditului se stabilesc pe baza:
In cazul
prioritatilor managementului
intentiilor comerciale
cerintelor sistemului de management
cerintelor statutare, de reglementare si contractuale
necesitatilor altor parti interesate
aspectele de mediu pentru organizatie
auditurilor interne obiectivele auditurilor vizeaza de regula :
contributia la implementarea Sistemelor de Management

(audituri de implementare );
verificarea conformitatii Sistemelor de Management;
verificarea cerintelor contractuale, de reglementare;
imbunatatirea functionarii Sistemelor de Management.
La planificarea auditurilor trebuie sa se tina cont de:
marimea si tipul organizatiei;

complexitatea sistemului;
riscurile SSM;
numarul de locatii implicate;
obiectivele auditului;
162
rezultatele auditurilor anterioare;

frecventa auditurilor;
echipa de audit
Programul de audit se realizeaza anual si trebuie sa cuprinda perioadele
de audit, procesele, zonele auditate, echipa de audit. Programul de audit
trebuie aprobat si comunicat partilor interesate.
9.1.2.5
Etapele auditului
Managementul auditului cuprinde un numar specific de faze ce trebuie

urmate:
Etapele
Programarea auditurilor
Pregatirea auditului si Colectarea informatiilor pentru zona
auditata
Auditul propriu zis
Prezentarea raportului de audit
Auditurile de urmarire
auditului sunt prezentate n figura 9.4.
162
Figura 9. 4: Etapele auditului

9.1.2.6
Pregatirea Auditului
Pregatirea pentru audit trebuie sa includa familiarizarea cu activitatile

organizatiei si cu sistemul de management SSM instituit in cadrul
organizatiei, precum si evaluarea rezultatelor si concluziilor auditurilor
anterioare.
Inainte de efectuarea auditului, auditorul trebuie sa posede cunostinte
detaliate despre organizatia ce urmeaza sa fie auditata. Aceasta este
premiza principala pentru ca un audit sa fie bine pregatit.
In cazul unui audit intern, cunostintele se refera la:
162
Procesele definite (de ex. procese principale si secundare),

Tipurile de produse si tehnologii,
Paleta de produse,
Alte informatii privind structura,
Efectele tipice ale tehnologiilor folosite asupra SSM,
Legislatia SSM corespunzatoare.
Auditorul trebuie sa se informeze, pentru fiecare etapa de realizare, asupra
instalatiilor si utilajelor existente, asupra metodelor speciale de realizare si
indeosebi de functiile de monitorizare si control. Un specialist cu
experienta poate recunoaste la prima vedere punctele slabe, pe care va
trebui sa le analizeze mai detaliat in timpul auditului. De asemenea el
poate evalua si stadiul tehnic al instalatiilor pentru a-si face o imagine
asupra gradului de intretinere al acestora.
Pregatirea auditului presupune:
Formarea echipei de audit

Elaborarea planului de audit ce trebuie sa cuprinda:
Obiectivul auditului,
Domeniul auditului
Documentele de referinta
Echipa de audit
Perioada de audit
Un desfasurator al activitatii de audit (compartiment, data,
ora, persoana auditata)
Elaborare liste de verificare.
9.1.2.7
Intrebari de audit/liste de verificare
Auditul reprezinta o audiere, auditorul asculta prezentarea celui auditat.

Auditorul trebuie sa puna auditatului intrebari la obiect, concrete care sa-l
aduca in situatia de a constata situatii concrete (constatare de audit).
Elaborarea documentelor de lucru necesare ( chestionare/liste de
verificare ), respectiv colectarea documentelor necesare, in particular
referentialele, procedura de audit, formularele utilizate etc.
Intrebarile trebuie sa fie deschise (Cine ? Ce? Cand ? Cum? Unde ?)
O situatie concreta se poate identifica prin intrebari referitoare la
cerinta/recomandare, de genul:
Prin ce procedee si metode este efectuata mentenana echipamentelor ?
Acest tip de intrebare concreta va conduce, in mod normal, la explicarea,
de catre chestionat, a situatiei concrete respective. Sensul intrebarii este
insa:
Cum este efectuat.....?
162
Continutul raspunsului la o asemenea intrebare poate conduce asadar,

numai la o evaluare a indeplinirii masurilor recomandate/cerute (vezi
definitia auditului).
Nu este asadar vorba numai de a constata daca se aplica efectiv, ci si de a
constata daca activitatile corespund dispozitiilor si daca sunt adecvate.
De aceea este de preferat ca intrebarea sa fie astfel formulata:
Cum este planificata si efectuata mentenanta echipamentelor ?
sau intrebarea de audit tipica:
Cum este reglementata activitatea de mentent ?
Pe langa intrebarile concrete (intrebari principale) pot aparea si alte

intrebari (subintrebari), care sa contribuie la clarificare, al caror raspuns nu
trebuie insa evaluat independent.
In final, se pot pune, pentru fiecare intrebare concreta, si intrebari
ajutatoare, care ajuta la clarificarea situatiilor concrete, insa acestea nu se
evalueaza.
Se pun intrebari concrete din:
standard
din propriu sistem de management (continutul
instructiunilor/reglementarilor)
Cand formulam intrebarile trebuie avut in vedere:
Cat timp auditez

Ce auditez (ex: Instruire - Care sunt masurile de management
cerute sau recomandate ?)
La ce va uitati (ex: proces Instruire
- ce
proceduri/metode
sunt
folosite?
Procedura
de
instruire/constientizare)
Ce cautati (ex: inregistrari ale procesului de instruire)
La ce va uitati (ex: tipuri de cursuri de instruire
pe categorii de salariati; gradul de realizare a
planului de instruire);
o Ce
cautati
(participanti,
pregatirea
lectorilor; actualizare cursuri in functie de
riscurile SSM identificate etc)
Pe parcursul unui audit se recomanda ca intrebarile puse sa fie intrebari
deschise (ne-directive), adica intrebarea sa nu indice nici o directie de
raspuns. La intrebarile deschise nu se poate raspunde simplu prin da sau
nu. Acest lucru este necesar sa se intample pe parcursul dialogurilor din
timpul auditului.
162
Intrebarile deschise trebuie sa alterneze (opinie, investigatoare, ipotetice)

- ce parere aveti? cine face? ce face? cand? cum? si se finalizeaza cu
intebari inchise Va rog, aratati mi!
In cursul unui audit sunt constatate si apoi evaluate realitatile. Daca sunt
colectate intrebarile care vor fi puse, rezultand o serie de intrebari, se
poate vorbi de o lista de intrebari. In cazul in care insa se insiruie
punctele care vor fi evaluate, atunci este vorba de o lista de verificare.
Utilizand listele de verificare, practic planificati la ce trebuie sa va uitati si
ce cautati pe timpul auditului si ajuta la evaluarea marimii esantionului
pentru verificarea dovezilor de audit.
Avantajele listei de verificare:
pastreaza clare obiectivele auditarii
reprezinta o evidenta a planificarii auditarii
mentine cursivitatea procesului de audit
pastreaza cat mai mult impartialitatea auditorului;
reduce supraincarcarea auditorului pe parcursul auditului.
Dezavantajul listei de verificare este ca aceasta are tendinta de a-si pierde
valoarea daca listele trebuie doar bifate (sub forma raspunsurilor Da si
NU) si au intrebari cu raspuns inclus.
Listele de verificare trebuie:

sa reaminteasca auditorului ce trebuie facut si vazut;
sa fie reprezentative pentru domeniul/zona supusa auditarii
sa urmareasca fluxul operatiilor si proceselor
Chestionarele de audit/listele de verificare ajuta auditorul la planificarea
duratei de audit. Chestionarul de audit este un instrument pentru
obtinerea dovezilor obiective si nu un scop in sine
Evaluarea raspunsurilor referitoare la indeplinirea cerintelor standardului,

respectiv utilizarea listei de verificare este sarcina auditorului, care
noteaza rezultatul acestei evaluari in dreptul intrebarilor din lista de
verificare.
9.1.2.8
Auditul propriu zis
Auditul propriu zis incepe de cele mai multe ori cu o sedinta de

deschidere. La sedinta de deschidere se stabilesc si metodele de
raportare:
raportare verbala pe durata auditului;
in cadrul sedintei de analiza de la sfarsitul fiecarei zile de audit
(se raporteaza eventualele observatii majore intalnite sau
eventualele neconformitati majore);
in cadrul sedintei de inchidere.
Auditul se desfasoara atat pe baza:
unui plan de audit
162
de interviuri cu angajatii, trecerea in revista adocumentelor si

inregistrarilor, evaluari si analize (ex: rapoarte din alte surse de
ex: feedback de la clienti, informatii relevante de la parti externe
furnizori) cat si pe observarea activitatilor si a conditiilor de lucru.
Plan de audit trebuie:
intocmit de catre seful echipei de audit, aprobat de director, si se
pus la dispozitia auditorilor si zonei auditate
sa faciliteze programarea si coordonarea activitatilor de auditare.
Gradul de detaliere din planul de audit trebuie sa reflecte amploarea si
complexitatea auditului.
Planul de audit ar trebui sa cuprinda sau sa descrie:

Obiectivele auditului,
Criteriile de audit si toate documentele de referinta relevante,
Domeniul auditului, inclusiv stabilirea compartimentelor si
proceselor auditate,
Termene si locuri unde se vor efectua auditurile la fata locului,
Momentul si durata activitatilor de audit la fata locului, inclusiv
dialogurile cu managementul organizatiei auditate si intlnirile
echipei de audit,
Roluri si responsabilitati ale membrilor echipei de audit si a
persoanelor care ii insotesc pe acestia,
Modul de asigurare a resurselor necesare pentru cele mai
importante parti ale auditului.
Dovezile de audit
Colectarea dovezilor obiective se realizeaza prin intermediul examinarii
documentelor si inregistrarilor pe orice suport, observarii directe a
activitatilor si conditiilor SSM din zonele de interes si a interviurilor.
Dovezile de audit trebuie sa fie dovezi obiective. Pentru dovezile colectate

trebuie sa ne asiguram ca:
Intrebam si avem in fata persoana potrivita;
Exista dovezi scrise;
Se admit si declaratii din mai multe surse, observatii dar acestea trebuie
notate cu detalii (Ce? Unde? Cine?)
Dovezile de audit pot fi:

Calitative: continut clar,complet si corect intocmite.
Cantitative:suficient de multe si realizate pe o durata de timp
suficiente.
Dovezile trebuie sa:
puna in evidenta protectiei SSM

existe conform cerintelor din standard si proceduri;
poata fi verificate, dovedite in mod cert;
fie importante pentru zona/compartimentul/functia auditata;
162
poata fi verificate, dovedite in mod cert, si

sa fie verificate mai multe dovezi de acelasi fel pentru a conferi
incredere.
Dovezile de audit sunt evaluate in raport cu criteriile de audit.
Constatarile Auditului
Constatarile auditului pot indica fie conformitatea fie neconformitatea cu
criteriile prestabilite. Atunci cand este specificat in obiectivele auditului,
constatarile auditului pot identifica si oportunitati de imbunatatire.
Neconformitatile, respectiv abaterile constatate trebuie raportate separat.
Rapoartele de neconformitate trebuie sa fie clar identificabile in protocolul
auditului. Trebuie elaborat un formular corespunzator.
Neconformitatea
trebuie
descrisa
si
atribuita
cerintei/indicatiei
corespunzatoare, cauza neconformitatii trebuie cercetata si numita, si
trebuie mentionate dovezile corespunzatoare. Se va face o ponderare a
neconformitatilor, in functie de gravitate.
Neconformitate neindeplinirea unei cerinte. Ele pot fi fata de/in legatura
cu:
politica SSM,
standardele de securitate adoptate,
sistemul de proceduri/instructiuni;
cerintele legale;
contractele semnate.
Neindeplinirea unei cerinte
Figura 9. 5: Tipuri de neconformiti
Neconformitatea poate fi:

1. in functie de criticabilitate:
162
minora - o situatie izolata in care unele aspecte ale unei

cerinte din standardul de mediu/documentatia specifica
aplicabila in cadrul organizatiei nu este indeplinita astfel incat
apar unele indoieli in privinta masurilor de protectie a mediului

si prevenirea poluarii si/sau care reprezinta (este perceputa)
ca un aspect de mediu minor de organizatie
majora o lipsa a implementarii sau o nerespectare a uneia

sau mai multor cerinte de control a mediului astfel incat se
ridica indoieli asupra masurilor de protectie a mediului si
prevenirea poluarii si/sau care reprezinta (este perceputa) ca
un aspect de mediu inacceptabil din punct de vaderea al
organizatie
2. cu privire la aplicare sau documentare
Neconformitatile critice, incluzand orice riscuri semnificative, trebuie

anuntate imediat auditatului de responsabilul echipei de audit
In urma auditului se mai pot inregistra si observatii. Prin observatie se
intelege o abatere fara semnificatie, acceptabila, singulara dar care in
timp ar putea conduce la o neconformitate minora.
Auditul se finalizeaza cu transmiterea raportului de audit.
Raportul de Audit
La sfrsitul fiecarui audit sau ciclu de audit auditorii trebuie sa
intocmeasca un raport de audit scris, a carui forma si continut trebuie sa
asigure o prezentare integrala si oficiala a tuturor constatarilor si
concluziilor auditului. Constatarile si concluziile auditului sunt comunicate
oficial conducerii la cel mai inalt nivel.
Obiectivele fundamentale ale unui raport de audit scris sunt:
sustinerea prin documente a scopului auditului;
situatia conformarii la politica de mediu a organizatiei si
progresul in domeniul mediului al organizatiei;
furnizarea de informatii conducerii despre eficacitatea si
acuratetea masurilor de monitorizare a impactului de mediu al
organizatiei;
sustinerea prin documente a necesitatii actiunilor corective, dupa
caz.
Rapoartele de audit trebuie sa contina afirmatii clare privind realizarea
obiectivelor auditului. Rapoartele trebuie sa reflecte clar daca:
cerintele standardului au fost indeplinite sau nu,

se poate dovedi capabilitatea privind mediu a organizatiei,
si sa descrie toate constatarile de audit.
Trebuie sa fie vizibila relatia cu protocolul de audit aferent, iar
neconformitatile trebuie cel putin enumerate si explicate. De asemenea,
unde este cazul, rapoartele trebuie sa contina si propuneri pentru masuri
corective si preventive, precum si propuneri de imbunatatiri.
Raportul de audit
162
Este redactat de catre auditorul sef

Furnizeaza o raportare fidela auditului
Face referinta la obiective, la planul de audit
Trage concluziile asupra :
Eficacitatii si conformitatii sistemului auditat
Directiilor de imbunatatire
Abaterilor constatate in timpul auditului
Este aprobat de catre auditorul sef
Este distribuit responsabilului auditat (auditul se considera
incheiat)
Managementul din zona auditata trebuie sa se asigure ca sunt intreprinse
actiuni pentru eliminarea neconformitatilor constate si a cauzelor acestora.
Inchiderea Auditului
Auditul este finalizat atunci cnd activitatile descrise in planul de audit au
fost indeplinite si raportul de audit aprobat a fost difuzat.
Procesul de audit se incheie cu pregatirea si implementarea unui plan
adecvat de actiuni corective.
Se instituie mecanisme functionale corespunzatoare care sa asigure
urmarirea rezultatelor auditului.
Desfasurarea activitatilor de urmarire a rezultatelor din audit
Concluziile auditului pot indica necesitatea unor actiuni corective,
preventive sau de imbunatatire, dupa caz. Astfel de actiuni, de obicei, sunt
intreprinse de auditat in cadrul perioadei de timp convenite si nu sunt
considerate ca facnd parte din audit.
Finalizarea si eficacitatea actiunilor corective trebuie verificata. Aceasta
verificare poate fi parte a unui audit ulterior.
9.1.2.9
Responsabilitati
Componenta principiala a echipei de audit este urmatoarea :

Responsabilul (Seful) echipei de audit
Auditori
Auditori in formare
Experti tehnici
Observatori
Auditorul sef
Auditorul sef poarta intreaga responsabilitate in toate fazele auditului.

El ia in ultima instanta, pe baza aptitudinilor de conducere si a experientei,
toate deciziile privind derularea auditului si constatarile de audit. Auditorul
sef trebuie sa-si coordoneze echipa si trebuie sa fie apt de a-si reprezenta
echipa si de a prelua conducerea discutiilor. De asemenea trebuie sa
162
rezolve eventualele conflicte din interiorul echipei sau cu organizatia

auditata si trebuie sa fie recunoscut ca o autoritate.
Printre responsabilitatile sale se numara:
Selectarea echipei de audit,
Elaborarea planului de audit,
Reprezentarea echipei in fata conducerii organizatiei auditate,
Prezentarea raportului de audit,
Verificarea masurilor corective (poate fi facuta si de catre orice
auditor).
Recomandari pentru auditorul sef :
Definirea conditiilor pentru audit, inclusiv a calificarilor cerute

pentru auditori
Conformarea la conditiile aplicabile auditului si la alte prescriptii
adecvate
Planificarea auditului, elaborarea documentelor de lucru si
instruirea echipei de audit
Analizarea documentatiei sistemului de management de mediu,
pentru a-i stabili adecvarea pentru efectuarea auditului
Raportarea imediata a neconformitatilor critice, auditatului
Raportarea oricaror obstacole majore in timpul auditului
Raportarea rezultatelor auditului in mod clar, conclusiv si fara
intarziere
Responsabilitatile auditorilor :
Conformarea cu conditiile aplicabile auditului
Comunicarea si clarificarea conditiilor auditului
Planificarea si realizarea efectiva a responsabilitatilor atribuite
Consemnarea observatiilor si raportarea acestora
Verificarea implementarii si eficientei actiunilor corective (la
cererea auditatului)
Pastrarea si protejarea documentelor referitoare la audit
Punerea la dispozitie a documentelor dupa cum este necesar
Asigurarea ca documentele raman confidentiale
Tratarea cu discretie a informatiilor confidentiale
Cooperarea cu auditorul sef si sprijinirea lui
Recomandari pentru auditori :
Sa ramana in domeniul de aplicare al auditului

Sa manifeste obiectivitate
Sa colecteze si analizeze dovezi pertinente si suficiente pentru a
permite elaborarea concluziilor referitoare la sistemul de
management de mediu auditat
162
Sa fie atenti la orice indicii asupra dovezilor care pot influenta

rezultatele auditului si pot impune extinderea domeniului
acestuia
Sa actioneze tot timpul in mod etic
Rolurile si responsabilitatile insotitorilor (ghizilor)
monitorizarea auditului din punctul de vedere al auditatului

asigurarea clarificarilor necesare si asistenta la colectarea de
dovezi
asistenta la aranjamentele operationale
9.1.2.10
Tehnica interviului (Dialogului)
Situatia dintre auditor si auditat, este o situatie care prin atitudini si

reactii, pot influenta rezultatele auditului. Comportamentul unei persoane
este un stimul caruia ii urmeaza reactia interlocutorului, din care rezulta o
consecinta care devine stimul pentru o noua reactie. De aici rezulta ca
modul de comportament nu este un lucru intamplator.
Un rol important in procesul de audit il are comunicarea. Elementele
comunicarii:
55% mimica, tinuta, gesturi, privire
38% timbrul vocii
7% cuvintele expunerii
Teoria comunicarii reprezinta o parte a stiintelor umane, strns legata de
psihologie si sociologie, care se ocupa de conditiile si diferitele cazuri de
schimb de informatii intre oameni.
Tehnica interviului:
Nu pune intrebarea inainte de a sti scopul acesteia

Pune intrebari pe rand
Pune intrebari scurte si precise
Lasa partenerului timp de gandire
Nu sugera raspunsul
Nu reprosa
Fii respectuos
Asculta activ
Pune cat mai multe intrebari deschise
Relanseaza dialogul
In timpul dialogului cu auditatii, auditorul trebuie sa tina seama de faptul

ca in modul de a pune intrebarile demonstreaza capacitatea lui de
conducere, iar principiul relational trebuie sa fie: Eu sunt OK! si TU esti OK!
Mentineti
increderea
intre
auditati
si
auditori
atitudine/gesturi/profesionalism /intentii/cuvinte/ emotii/inregistrari
prin
162
9.1.2.11
Competenta auditorilor
Increderea in procesul de audit depinde de competenta celor care

desfasoara audituri. Aceasta competenta se bazeaza pe demonstrarea:
aptitudinilor personale; si
capabilitatea de a aplica cunostintele si aptitudinile acumulate
prin educatie, experienta de munca, instruire ca auditor si
experienta de audit.
Unele dintre cunostinte si abilitati sunt comune pentru auditorii sistemelor
de management al calitatii si de mediu iar unele sunt specifice auditorilor
unei discipline individuale.
Auditorii isi dezvolta, mentin si imbunatatesc competenta prin dezvoltare

profesionala continua si prin participari regulate la audituri.
Aptitudini personale
Un auditor trebuie:
sa dea dovada de etica, cinste, incredere, sinceritate, onestitate

si discretie;
sa fie receptiv, de exemplu, dornic sa ia in considerare idei sau
alte puncte de vedere alternative;
sa fie diplomat, de exemplu, tact in lucrul cu oameni;
sa aiba spirit de observatie, de exemplu, stare activa de
constientizare a ambientului fizic si a activitatilor practice;
sa fie perceptiv, de exemplu, stare de constientizare instinctiva a
situatiilor si capabilitatea de a intelege situatiile;
sa fie flexibil, de exemplu, se adapteaza prompt la situatii
diferite;
sa fie tenace, de exemplu, perseverent, concentrat pe
indeplinirea obiectivelor;
sa aiba capacitate de decizie, de exemplu, ajunge la concluzii in
timp util bazndu-se pe analiza si rationamente logice; si
sa aiba siguranta de sine, de exemplu, actioneaza si se manifesta
independent in timp ce interactioneaza efectiv cu ceilalti
Cunostinte si insusiri generale pentru auditorii sistemului de

management SSM
Auditorii trebuie sa aiba cunostinte si insusiri in urmatoarele domenii:
a) Principii, proceduri si tehnici de audit care sa permita auditorilor sa
selecteze si sa aplice pe cele corespunzatoare diferitelor audituri si
sa se asigure ca auditurile sunt efectuate intr-o maniera
consecventa si sistematica. Un auditor trebuie sa fie capabil:
sa aplice principiile, procedurile si tehnicile de audit;

sa planifice si sa organizeze activitatea in mod eficace;
162
sa efectueze auditul in limitele programului agreat;

sa stabileasca prioritatea si sa se concentreze pe probleme in
functie de importanta;
sa colecteze informatii in mod eficace prin intervievare,
ascultare, observare si examinarea documentelor, inregistrarilor
si a datelor;
sa inteleaga adecvarea si consecintele utilizarii tehnicilor de
esantionare pentru auditare;
sa verifice exactitatea informatiilor colectate;
sa confirme ca dovezile de audit sunt suficiente si adecvate
pentru a sustine constatarile si concluziile auditului;
sa evalueze acei factori care pot influenta credibilitatea
constatarilor si concluziilor auditului;
sa utilizeze documente de lucru pentru a inregistra activitatile
auditului;
sa pregateasca rapoartele de audit;
sa comunice eficace, fie prin abilitatile lingvistice personale, fie
prin intermediul unui interpret.
b) Sistemele de management si documente de referinta care permit
auditorului sa inteleaga domeniul si sa aplice criteriile de audit.
Cunostintele si insusirile in acest domeniu trebuie sa cuprinda:
aplicarea sistemelor de management diverselor organizatii;

interactiunea intre componentele sistemului de management;
standardele sistemelor de management SSM,
proceduri aplicabile sau alte documente ale sistemului de
management utilizate ca si criterii de audit;
recunoasterea diferentelor dintre documentele de referinta si
prioritatea acestora;
aplicarea documentelor de referinta pentru diferite situatii de
audit.
c) Situatii organizationale care permit auditorilor sa inteleaga
contextul operational al organizatiei. Cunostintele si insusirile in
acest domeniu trebuie sa cuprinda:
marimea, structura, functiile si relatiile organizatiei;

procesele generale ale activitatii si terminologia conexa, si
obiceiurile culturale si sociale ale auditatului.
d) Legile, reglementarile si alte cerinte relevante aplicabile disciplinei
care permit auditorului sa lucreze in cadrul organizatiei auditate si sa
cunoasca cerintele care se aplica organizatiei auditate. Cunostintele
si insusirile in acest domeniu trebuie sa cuprinda:
Coduri, legi si reglementari locale, regionale si nationale;

Contracte si acorduri;
162
Tratate si conventii internationale; si alte cerinte la care

organizatia subscrie.
e) Auditorii sistemului de management SSM trebuie sa aiba cunostinte
si abilitati referitoare la:
tehnici si metode din domeniul managementului SSM pentru a

permite auditorului sa examineze sistemele de management SSM
si sa genereze constatarile si concluziile corespunzatoare
auditului.
Cunostintele si abilitatile in acest domeniu trebuie sa acopere:
Studii,
terminologia in domeniul SSM;

evaluarea riscurilor SSM;
principiile de management SSM si aplicarea acestora si
instrumentele managementului SSM si aplicarea lor (cum sunt
evaluarile impacturilor/ riscuri SSM, evaluarea performantei SSM
etc.).
experienta profesionala, instruire ca auditor
Un auditor trebuie sa aiba urmatoarele studii, experienta profesionala,

instruire ca auditor si experienta de audit:
ei trebuie sa absolve studii suficiente pentru a dobndi
cunostinte si abilitati;
ei trebuie sa aiba experienta profesionala. Experienta
profesionala trebuie sa fie intr-o functie tehnica, manageriala sau
profesionala care implica rationamente, rezolvarea problemelor si
comunicarea cu alti specialisti sau manageri, persoane cu functii
similare, clienti si/ sau alte parti interesate. Parte din experienta
profesionala trebuie sa fie in functia in care activitatile intreprinse
contribuie la dezvoltarea cunostintelor si a abilitatilor in domeniul
managementului de mediu pentru auditorii sistemelor de
management SSM;
instruire ca auditor. Instruirea poate fi furnizata de propria
organizatie sau de o organizatie externa;
experienta de audit. Aceasta experienta trebuie acumulata sub
directionarea si indrumarea unui auditor care este competent in
calitate de conducator al unei echipe de audit in aceeasi
disciplina.
Dezvoltarea profesionala continua
Dezvoltarea profesionala continua se refera la mentinerea si imbunatatirea

cunostintelor, a abilitatilor si a insusirilor personale. Aceasta poate fi
realizata prin mijloace ca activitate suplimentara, experienta, instruire,
studiu individual, studiu asistat, participarea la intlniri, seminarii si
conferinte sau alte activitati relevante.
Auditorii trebuie sa demonstreze dezvoltarea profesionala continua.
162
Auditorii trebuie sa isi mentina si sa demonstreze abilitatea de auditare

prin participarea in mod regulat la audituri ale sistemelor de management
SSM.
9.2
Evaluarea conformarii
Auditul de conformitate este un proces sistematic de obtinere a

aprecierilor despre actiuni si evenimente de natura securitatii si sanatatii
in munca, securitatii mediului pentru a stabili gradul de conformitate a
aprecierilor cu criterii prestabilite precum si de comunicare a rezultatelor
catre cei interesati
Proces sistematic = activitate programata/planificata
Proces independent = nu ai voie sa-ti auditezi propria activitate
Proces Documentat = se realizaeaza pe baza unei procedure
Dovezi de audit = totalitatea dovezilor obtinute prin:
Interviuri
Examinarea documentelor
Examinarea conformitatii activitatilor si a conditiilor cu
prevederile legale si relementare
Criterii de audit totalitatea prevederilor legale, standardelor si a
cerintelor organizationale specifice fata de care auditorul
compara dovezile de audit colectate privind obiectivul auditat
Sunt identificate inainte de inceperea auditului
Sunt selectate in functie de tipul si scopul auditului
Evaluarea conformarii/audit de conformitate ramane o actiune necesara si
obligatorie din ratiuni:
Legale si reglementari
Legislatie Nationala si internationala
Instructiuni proprii
Standarde in domeniu
Economice - Costurile implicate de producerea unui incident
mediu si/sau accident de munca sunt mai mari decat costurile
prevenirii lui
De piata
Mentinerea sistemului de management
Imbunatatirea imaginii de piata a societatii
Indeplinirea cerintelor partenerilor
Conditii de participare la licitatii
Sistemele pot fi caracterizate prin niveluri de securitate, respectiv prin
niveluri de risc, ca indicatori ai starilor de securitate/risc. Vorbim de:
Nivel de securitate {%} - La locurile de munca:

Nivel de conformitate {%} - La nivelul managementului:
Evaluarea conformarii trebuie efectuata:
162
in cadrul analizei initiale, care precede elaborarea si

implementarea unui sistem de management al SSM, avand rolul
de a stabili situatia initiala a unitatii din punct de vedere al SSM
si de a servi ca punct de referinta pentru masurarea si
monitorizarea performantelor sistemului de management;
pe parcursul functionarii sistemului de management al SSM,
avand rolul de a evalua gradul de respectare a prevederilor
legislatiei si de a aprecia calitativ eficienta elementelor
sistemului de management SSM.
Pentru aceasta este necesar ca fiecare organizatie sa-si identifice legislatia
aplicabila.
Evaluarea conformarii/audit de conformitate are un:

Scopul direct:
stabili gradul de implementare a criteriilor auditului
exprimat prin nivel de securitate
identificarea neconformitatilor si stabilirea actiunilor
corective/preventive
Scopul Indirect - aprecierea calitativa a eficientei elementelor
sistemului de management SSM
Scopul final:
TINTA
Cele 6 mari avantaje ale securitatii
Lucratori
Intreprinde
re
Manageme
nt
DIMINUEAZA
Riscurile
Costurile nonsecuritatii
MARESTE
Securitatea
Valoarea adaugata
Dezorganizarea
Prevenirea
Avantajul realizarii unui audit de conformitate

are o abordare unitara cu auditurile SSSM
reducerea componentei subiective a auditului
Pentru atingerea acestor tinte este necesar sa se monitorizeze si sa se
evaluaze in mod continu eficienta masurilor intreprinse, astfel incat sa se
asigure ca sistemele si procedurile sunt eficace si se pot lua imediat
masurile corective necesare.
Evaluarea performantei este la fel de importanta ca si managementul

financiar, de realizare produs si livrare servicii.
Auditul de conformitate nu trebuie confundat cu activitatile:
de inspectie (securitatii si sanatatii in munca) sau
de supraveghere (securitatii si sanatatii in munca)
Auditul de conformitate poate include si efectuarea unor inspectii de
(securitate si sanatate in munca) dar are o cuprindere mai mare,
162
necesitand un efort mai mare din partea echipei care-l realizeaza, putand
avea o intindere de cateva zile sau chiar saptamani.
Inspectiile se realizeaza cu o frecventa mai mare !
Evaluarea conformarii este prezenta in toate fazele si nivelurile de
dezvoltare ale unui sistem de management SSM si are rolul de a raspunde
la doua intrebari de baza de care trebuie sa fie preocupat angajatorul:
Care este situatia actuala din punct de vedere al SSM?
Ce trebuie facut pentru a imbunatati aceasta situatie?
Informatiile privind masurarea performantei sustin functionarea si
dezvoltarea sistemului de management existand astfel un control al
riscului prin:
Oferirea de informatii cu privire la modul in care sistemul

functioneaza in practica;
Identificarea zonelor in care este necesara o actiune imediata;
Oferirea unei baze pentru imbunatatirea continua;
Oferirea de feedback.
Masurarea performantelor efective furnizeaza informatii atat la nivel de
performanta dar si de ce nivelul de performanta este la nivelul acesta.
Masurarea performantei ar trebui sa raspunda la intrebari ca:
Unde suntem acum in raport cu obiectivele generale si planul de

management?
Unde suntem acum privind controlul pericolelor si riscurilor?
Cum ne putem compara cu altii?
De ce suntem unde suntem?
Am atins un nivel acceptabil sau este mai rau?
Managementul sanatatii si securitatii ocupationale este eficient si
de incredere? Realizeaza in mod constant un control?
Masurile implementate privind sanatatea si securitatea
ocupationala sunt proportionale cu pericolele si riscurile
organizatiei?
Managementul callitatii, mediului sanatatii si securitatii
ocupationale este eficient in toata partile organizatiei?
Aceste intrebari ar trebui puse la toate nivelurile de management din
intreaga organizatie. Scopul acestor intrebari este de a oferi o imagine
completa a performantei masurilor implemetate. Informatiile culese ar
trebui sa stea la baza deciziilor ulterioare privind sanatatea si securitatea
ocupationala si trebuie sa arate
unde suntem fata de unde dorim sa fim;

cum pot fi realizate progrese tinand cont de constrangeri (ex:
resurse);
prioritatile si eficacitatea resurselor.
162
Accentul principal de masurare a performantelor este de a satisface

nevoiele interne ale organizatiei dar si de a demonstra partilor interesate
(autoritati de reglementare, companii de asigurari, actionari, contractori
etc) ca riscurile privind sanatatea si securitatea ocupationala sunt corect si
eficient implementate.
Procesul de evaluare a performantei este prezentat schematic n figura
9.6.
Metoda de evaluare a nivelului de securitate corespunde cerintelor unei
metode de audit, deoarece permite aprecierea in mod sistematic a
gradului de conformitate cu prevederile legislatiei in vigoare si alte
reglementari (contractuale, instructiuni etc).
Prin evaluarea conformitatii se determina:
gradul in care criteriile auditului sunt efectiv implementate,

exprimat prin nivelul de securitate, indicator conventional ce
exprima global starea de securitate a muncii intr-un sistem de
munca;
eventualele neconformitati fata de criteriile auditului si masurile
corective/ preventive care trebuiesc luate pentru eliminarea
acestor neconformitati.
Evaluare Initiala
Politica
Organizare
Audit
Planificare si
implementare
Legenda:
Link-uri cu
Informatii
Link-uri de
control
Masurarea
performantei
Evaluarea
performantei
Figura 9. 6: Evaluarea performantei sistemului de management SSM
Caracterul de proces documentat al auditului de conformitate

(conformare) SSM presupune efectuarea acestei activitati pe baza unor
documente cu rol de referinta si inregistrare a efectuarii auditului. Aceste
documente pot include:
liste de verificare a criteriilor auditului;
162
formulare pentru inregistrarea informatiilor (constatari ale

auditului, inregistrari ale intalnirilor cu auditatul etc.);
formulare pentru inregistrarea concluziilor auditului (rapoarte de
neconformitate, rapoarte de actiuni corective/preventive,
raportul de audit).
Raportul de actiuni corective/preventive si calculul nivelului de
securitate/conformitate general sunt documente obligatorii care trebuie sa
rezulte in urma efectuarii unui audit de conformitate SSM
Responsabilitatea elaborarii listelor de verificare (fise) revine echipei de

audit.
Nivelul de securitate al unui sistem SSM este un indicator invers
proportional cu nivelul de risc: cu cat nivelul de risc este mai mare, cu atat
nivelul de securitate este mai mic.
Nivelul de securitate trebuie sa constituie unul din indicatorii de
performanta pe baza carora se realizeaza analiza managementului in
sistemul SSM.
Criteriile auditului sunt formate din totalitatea:
Criteriile
prevederilor legate,
standardelor si
a cerintelor specifice unitatii (instructiuni proprii, proceduri si din
alte reglementari specifice organizatiei)
fata de care auditorul compara dovezile de audit colectate,
privind obiectivul auditat.
de audit sunt:
identificate inainte de inceperea auditului

selectate in functie de tipul de audit si de scopul efectuarii
auditului.
Dovezile auditului sunt constituite din totalitatea informatiilor obtinute
prin:
interviuri,
observare directa a activitatii
examinarea documentelor (inregistrarilor) si
examinarea conformitatii activitatilor si a conditiilor cu
prevederile reglementarilor in domeniul SSM.
Dovezile auditului trebuie:
sa fie corecte,
sa poata fi verificate si
sa fie relevante pentru criteriile auditului.
Rezultatele obtinute in urma efectuarii auditului de conformitate SSM sunt
multiple si includ, pe langa efectele in SSM cum sunt:
identificarea punctelor slabe ale obiectivului
cresterea eficientei actiunilor preventive,
162
alte efecte importante pentru existenta unei organizatii, cum

sunt cresterea productivitatii, constientizarea personalului,
reducerea unor cheltuieli si imbunatatirea imaginii de piata
Pentru a realiza un audit de evaluare a performantei trebuie sa raspundem
la intrebarile:
De ce masuram performanta?
Ce masuram?
Cand masuram performanta?
Cine masoara performanta?
Cum masuram performanta?
Pentru realizarea auditului de conformare, trebuie stabilita o procedura
prin care se stabileste modul de evaluare in conformitate cu legislatia
aplicabila in domeniu.
Evaluarea se realizeaza pe baza unor fise:

fise privind riscurile generale fac referire la prevederile legislative
fise privind riscurile specifice fac referire la prevederi ale
instructiunilor (procedurilor) proprii privind SSM, precum si la
aspecte facultative, cu caracter de recomandare, rezultate din
"buna practica" in domeniu
fise privind managementul SSM la nivelul unitatii.
Fisele de riscuri generale si fisele de riscuri specifice se utilizeaza ca liste
de verificare in cadrul auditurilor de conformitate efectuate la nivelul
locurilor de munca.
Fisele privind managementul SSM au la baza:

prevederi ale Legii securitatii si sanatatii in munca nr.319/2006 si
Normelor metodologice de aplicare a legii si au ca scop evaluarea
gradului in care angajatorul isi indeplineste obligatiile care-i revin
in domeniul managementului SSM, conform legislatiei in vigoare.
Standardele aplicabile
Legislatie cu responsabilitati manageriale
Fisele privind managementul SSM se axeaza in principal pe cinci obiective
de baza, si anume:
implicarea conducerii (n domeniul SSM);

strategia, planurile si procedurile privind SSM;
consultarea salariatilor SSM;
identificarea, evaluarea si prevenirea riscurilor SSM;
instruirea, perfectionarea si formarea personalului si propaganda
in domeniul SSM.
Cele 5 obiective constituie obiective de baza ale oricarui sistem de
management al securitatii si sanatatii in munca, indiferent de modelul
adoptat.
162
Fisele se concep sub forma de check-list-uri (liste de verificare) si sunt

formate dintr-un numar de indicatori (intrebari) care se refera la diferite
aspecte ale riscului analizat sau modul in care sunt respectate prevederile
din legislatie cu privire la acest risc.
codul indicatorului, format din numarul fisei si numarul de ordine
al indicatorului in cadrul fisei;
textul indicatorului (cerinta din legislatie/standard/instruciune);
modalitatea de verificare a indicatorului respectiv;
punctajul maxim care poate fi acordat indicatorului;
punctajul acordat.
Criteriile de evaluare sunt stabilite de fiecare organizatie in functie de
complexitatea activitatilor, marimea organizatiei. Se stabileste sistemul de
notare utilizat pentru fiecare indicator.
audituri care urmaresc o evaluare calitativa - indicatorii au

aceeasi importanta si sunt apreciati prin Da, Nu, Partial Conform
sau Nu e cazul; (acceptat cat % )
audituri care urmaresc o evaluare cantitativa - indicatorii pot
avea diferite grade de importanta, marcate prin coeficienti de
ponderare, iar aprecierea se face prin acordarea unui punctaj sau
a unei valori procentuale.
Deoarece nu toti indicatorii au aceeasi importanta din punct de vedere al
gravitatii sau frecventei de aparitie a incidentelor de accidentelor de
munca sau imbolnavirilor profesionale, punctajul maxim care poate fi
acordat unui indicator se poate stabili in mod diferentiat.
Punctajul maxim se acorda in cazul in care cerintele din legislatie la care

face referire indicatorul analizat sunt implementate si respectate in
totalitate.
Avantajul auditurilor care urmaresc o evaluare cantitativa:
Simplificarea modului de calcul

Flexibilitate mai mare in apreciere
Pentru o indeplinire partiala a acestor cerinte, punctajul acordat se reduce

in mod gradat, pana la acordarea a 0 puncte (sau NU), in cazul in care
aceste cerinte sunt total nesatisfacute in cadrul obiectivului auditat.
In cazul in care in cadrul unei fise analizate exista indicatori care nu au
relevanta, tinand seama de conditiile specifice obiectivului auditat, la
rubrica prevazuta pentru inscrierea punctajului acordat se va face
precizarea Neaplicabil.
Prin evaluarea dovezilor auditului in raport cu criteriile de audit se
genereaza constatarile auditului, care cuprind doua categorii de rezultate:
162
identificarea eventualelor observatii si/sau neconformitati in

raport cu criteriile de audit si identificarea masurilor
corective/preventive;
determinarea nivelului de securitate al obiectivului auditat.
Pentru fiecare fisa utilizata se calculeaza punctajul obtinut, prin insumarea

punctajelor acordate fiecarui indicator.
2. In cazul in care in cadrul fisei utilizate exista indicatori care au fost
notati cu Neaplicabil, punctajul maxim posibil trebuie recalculat (prin
scaderea punctajelor maxime corespunzatoare indicatorilor notati cu
Neaplicabil)
3. Valorile punctajelor obtinute si ale punctajelor maxime posibile pentru
fiecare fisa utilizata se centralizeaza intr-un tabel care prezinta nivelul de
securitate general pentru obiectivul auditat.
4. Nivelul de securitate:
reprezinta raportul dintre punctajul maxim posibil si punctajul
acordat, raport care se exprima procentual
se calculeaza pentru fiecare fisa utilizata.
5. Nivelul de securitate general reprezinta raportul intre total punctaj
acordat si total punctaj maxim posibil
Nivelul de conformitate, la fel ca si nivelul de securitate se determina ca
raport intre punctajul acordat si punctajul maxim posibil, exprimat in
procente.
Valorile punctajelor obtinute si ale punctajelor maxime posibile pentru
fiecare fisa utilizata, se centralizeaza intr-un tabel care prezinta nivelul de
securitate general pentru obiectivul auditat.
Nivelul de securitate general defineste in mod conventional starea de
securitate a sistemului de munca auditat.
Nivelul de securitate se incadreaza, functie de rezultatul obtinut, in 6
clase :
91-100% - Excelent (E);
81-90% - Foarte Bun (FB);
71-80% - Bun (B);
61-70% - Mediu (Me);
51-60% -Mic (Mi);
sub 50% - Nesatisfacator (N).
1. ABREVIERI
SSM _securitate si sanatate n munc
OIM - Organizaia Internaional a Muncii
IAF - International Accreditation Forum
ISO - International Organization for Standardization
OHSAS - Occupational Health and Safety Assessment Series
162
2 . D e f i n i i i
Accident de munca:
Accident de munca - vatamarea violenta a organismului, precum si
intoxicatia acuta profesionala, care au loc n timpul procesului de munca
sau n ndeplinirea ndatoririlor de serviciu si care provoaca incapacitate
temporara de munca de cel putin 3 zile calendaristice, invaliditate ori
deces;
162
Accident care produce incapacitate temporara de munca (ITM):

Accident care produce incapacitate temporara de munca de cel putin 3 zile
calendaristice consecutive, confirmata prin certificat medical;
Accident care produce invaliditate (INV):
Accident care produce invaliditate confirmata prin decizie de ncadrare
ntr-un grad de invaliditate, emisa de organele medicale n drept;
Accident mortal (D):
Accident n urma caruia se produce decesul accidentatului, confirmat
imediat sau dupa un interval de timp, n baza unui act medico-legal;
Accident colectiv:
accidentul n care au fost accidentate cel putin 3 persoane, n acelasi timp
si din aceleasi cauze, n cadrul aceluiasi eveniment;
Accident de munca de circulatie:
Accident survenit n timpul circulatiei pe drumurile publice sau generat de
traficul rutier, daca persoana vatamata se afla n ndeplinirea ndatoririlor
de serviciu;
Accident de munca de traseu:
Accident survenit n timpul si pe traseul normal al deplasarii de la locul de
munca la domiciliu si invers si care a antrenat vatamarea sau decesul,
accident survenit pe perioada pauzei reglementare de masa n locuri
organizate de angajator, pe traseul normal al deplasarii de la locul de
munca la locul unde ia masa si invers, si care a antrenat vatamarea sau
decesul, accident survenit pe traseul normal al deplasarii de la locul de
munca la locul unde si ncaseaza salariul si invers si care a antrenat
vatamarea sau decesul, sau accidentul n afara muncii - accident care nu
ndeplineste conditiile prevazute la art. 5 lit. g) si la art. 30 din lege;
Accident usor
Eveniment care are drept consecinta leziuni superficiale care necesita
numai acordarea primelor ngrijiri medicale si a antrenat incapacitate de
munca cu o durata mai mica de 3 zile;
Accident major: Accident de munca, de regula accident nuclear, incendiu
sau explozie, care determina cresterea brusca si masiva a morbiditatii si
mortalitatii colectivitatii umane situate n proxima vecinatate a locului
accidentului si/sau poluarea severa a mediului nconjurator.
Alti participanti la procesul de munca:
162
Persoane
aflate
angajatorului,
ntreprindere
perioada
de
si/sau
verificare
unitate,
prealabila
cu
permisiunea
aptitudinilor
profesionale n vederea angajarii, persoane care presteaza activitati n

folosul comunitatii sau activitati n regim de voluntariat, precum si someri
pe durata participarii la o forma de pregatire profesionala si persoane care
nu au contract individual de munca ncheiat n forma scrisa si pentru care
se poate face dovada prevederilor contractuale si a prestatiilor efectuate
prin orice alt mijloc de proba;
Angajator: Persoana fizica sau juridica ce se afla n raporturi de munca
ori de serviciu cu lucratorul respectiv si care are responsabilitatea
ntreprinderii si/sau unitatii;
Audit n domeniul securitatii si sanatatii n munca:
Proces sistematic de obtinere a aprecierilor despre actiuni si evenimente
de natura securitatii si sanatatii n munca, pentru a stabili gradul de
conformitate a aprecierilor cu criterii prestabilite, precum si de comunicare
a rezultatelor catre cei interesati.
Boala profesionala:Boala afectiunea care se produce ca urmare a
exercitarii unei meserii sau profesii, cauzata de agenti nocivi fizici, chimici
ori biologici caracteristici locului de munca, precum si de suprasolicitarea
diferitelor organe sau sisteme ale organismului, n procesul de munca;
Boala legata de profesiune:
Boala cu determinare multifactoriala, la care unii factori determinanti sunt
de natura profesionala.
Cauze ale accidentelor de munca si bolilor profesionale:
Factori
(nsusiri,
stari,
procese,
fenomene,
comportamente),
proprii
elementelor componente ale sistemului de munca, ce au provocat

accidentul sau boala profesionala si care, nainte de producerea acestor
evenimente, erau prezenti n sistem ca riscuri.
Cercetare a bolilor profesionale:
Procedura efectuata n mod sistematic, cu scopul de a stabili caracterul de
profesionalitate a bolii semnalate;
Cerinte de securitate si sanatate n munca:
162
Conditii impuse elementelor sistemului de munca (executant - sarcina de

munca - mijloc de productie - mediu de munca), stabilite prin legi, norme,
normative, standarde, documentatii tehnice si instructiuni, n vederea

prevenirii accidentelor de munca si bolilor profesionale.
Comitet de securitate si sanatate n munca:
Organul paritar constituit la nivelul angajatorului, n vederea participarii si
consultarii periodice n domeniul securitatii si sanatatii n munca, n
conformitate cu art. 18 alin. (1)-(3) din lege;
Cost al accidentelor de munca si al mbolnavirilor profesionale:
Expresie valorica a consecintelor accidentelor de munca si bolilor
profesionale, indicator economic ce reflecta toate efectele cuantificabile
ale accidentelor de munca.
Echipament individual de protectie:
Orice echipament destinat sa fie purtat sau tinut de lucrator pentru a-l
proteja mpotriva unuia ori mai multor riscuri care ar putea sa i puna n
pericol securitatea si sanatatea la locul de munca, precum si orice element
suplimentar sau accesoriu proiectat n acest scop.
Echipament tehnic:
Masinile, utilajele, instalatiile, aparatura, dispozitivele, uneltele si alte
mijloace asemanatoare utilizate n procesul muncii ca parti componente a
mijloacelor de productie.
Evaluare:
Actiune de determinare a aspectelor cantitative ale unui sistem analizat si
rezultatul ei.
Evaluare a riscului de accidentare si mbolnavire profesionala:
Activitate prin care se identifica factorii de risc de accidentare si/sau
mbolnavire profesionala si se determina nivelul de risc.
Eveniment: Accidentul care a antrenat decesul sau vatamari ale
organismului, produs n timpul procesului de munca ori n ndeplinirea
ndatoririlor de serviciu, situatia de persoana data disparuta sau accidentul
de traseu ori de circulatie, n conditiile n care au fost implicate persoane
angajate, incidentul periculos, precum si cazul susceptibil de boala
profesionala sau legata de profesiune.
Echipament de munca: Orice masina, aparat, unealta sau instalatie
folosita n munca.
Ergonomia Este stiinta care studiaza interactiunea dintre oameni,
activitatea lor si mediul nconjurator.
162
Executant: Lucratorul care realizeaza sarcina de munca.

Factori de risc de accidentare si/sau mbolnavire profesionala:
nsusiri, stari, procese, fenomene, comportamente proprii elementelor
implicate n procesul de munca si care pot provoca accidente de munca
sau mbolnaviri profesionale; cauze potentiale ale accidentelor de munca
si bolilor profesionale.
Incident periculos:
Evenimentul identificabil, cum ar fi explozia, incendiul, avaria, accidentul
tehnic, emisiile majore de noxe, rezultat din disfunctionalitatea unei
activitati sau a unui echipament de munca sau/si din comportamentul
neadecvat al factorului uman care nu a afectat lucratorii, dar ar fi fost
posibil sa aiba asemenea urmari si/sau a cauzat ori ar fi fost posibil sa
produca pagube materiale.
Invaliditate:
Pierdere partiala sau totala a capacitatii de munca, confirmata prin decizie
de ncadrare ntr-un grad de invaliditate, emisa de organele medicale n
drept.
Instruirea introductiv-generala:
Scopul instruirii introductiv-generale este de a informa despre activitatile
specifice ntreprinderii si/sau unitatii respective, riscurile pentru securitate
si sanatate n munca, precum si, n general, masurile si activitatile de
prevenire si protectie la nivelul ntreprinderii si/sau unitatii.
Instruirea la locul de munca:
Se face dupa instruirea introductiv-generala si are ca scop prezentarea
riscurilor pentru securitate si sanatate n munca, precum si masurile si
activitatile de prevenire si protectie la nivelul fiecarui loc de munca, post
de lucru si/sau fiecarei functii exercitate.
Instruirea periodica: Se face tuturor lucratorilor prevazuti la art. 83 din
HG
1425/2006
si
are
drept
scop
remprospatarea
si
actualizarea
cunostintelor n domeniul securitatii si sanatatii n munca.

Instructiuni proprii de securitate a muncii:
Colectie de prevederi de securitate si sanatate n munca elaborate de
angajator, a caror sfera de aplicare si obligativitate este limitata la
unitatea emitenta si care detaliaza si particularizeaza toate reglementarile
162
din domeniul securitatii si sanatatii muncii la conditiile concrete ale

activitatii desfasurate de catre aceasta.
Loc de munca (abreviere L.M.):
Zona delimitata n spatiu, n functie de sarcina de munca, nzestrata cu
mijloace de munca (utilaje, unelte, mijloace de transport, mobilier, etc.) si
obiecte ale muncii necesare (materii prime, materiale, semifabricate, etc.),
organizat n vederea realizarii unei operatii, lucrari sau pentru ndeplinirea
unei functii, de catre unul sau mai multi executanti cu pregatirea si
ndemnarea necesare, n conditii tehnice, organizatorice si de protectie a
muncii precizate.
Lucrator: Persoana angajata de catre un angajator, potrivit legii, inclusiv
studentii, elevii n perioada efectuarii stagiului de practica, precum si
ucenicii si alti participanti la procesul de munca, cu exceptia persoanelor
care presteaza activitati casnice.
Management al securitatii si sanatatii n munca: Componenta a
managementului general, care include structura organizatorica, activitatile
de planificare, responsabilitatile, practicile, procedurile, procesele si
resursele pentru elaborarea, implementarea, realizarea si revizuirea
planului de securitate si sanatate n munca.
Manager de proiect:
Orice persoana fizica sau juridica, autorizata n conditiile legii si
desemnata de catre beneficiar, nsarcinata cu organizarea, planificarea,
programarea si controlul realizarii lucrarilor pe santier, fiind responsabila
de realizarea proiectului n conditiile de calitate, costuri si termene
stabilite.
Mediu de munca:
Componenta a sistemului de munca formata din totalitatea conditiilor
fizice, chimice, biologice si psihosociale n care executantul si desfasoara
activitatea.
Mijloace de productie:
Totalitatea mijloacelor de munca (cladiri, instalatii, masini, unelte, mijloace
de transport, etc.) si a obiectelor muncii (materii prime, produse
intermediare, etc.) utilizate n procesul de productie a bunurilor materiale.
Mijloace de protectie:
162
Mijloace prin intermediul carora se realizeaza protectia colectiva sau

individuala a angajatilor mpotriva riscurilor de accidentare si mbolnavire
profesionala.
Nivel de risc de accidentare si mbolnavire profesionala: Indicator
conventional ce exprima sintetic si cumulativ dimensiunea riscurilor de
accidentare si mbolnavire profesionala existente ntr-un sistem de munca
si care se determina n urma evaluarii riscurilor de accidentare si
mbolnavire profesionala.
Nivel de risc acceptabil: Nivel de risc admis prin conventiile sociale n
materie de securitate a muncii pentru desfasurarea proceselor de munca.
Nivel de securitate a muncii: Indicator conventional ce exprima global
starea de securitate a muncii ntr-un sistem de munca, ce se poate
determina indirect, prin stabilirea nivelului de risc (fiind invers proportional
cu acesta), sau direct, pe baza evaluarii securitatii sistemului de munca.
Pericol de accidentare si mbolnavire profesionala: Sursa a unei
posibile leziuni sau afectari a sanatatii angajatilor n timpul lucrului.
Persoana instruita n domeniul securitatii si sanatatii n munca:
Persoana cu cunostinte si deprinderi necesare pentru evitarea riscurilor de
accidentare si/sau mbolnavire profesionala.
Post de lucru (munca):
Element al structurii organizatorice a unei unitati economico-sociale ce
consta n ansamblul obiectivelor, sarcinilor, autoritatii si responsabilitatilor
care, n mod regulat, revin spre exercitare unui component al unitatii (unui
executant), loc pe care l ocupa operatorul unui echipament ethnic
(masina, instalatie, utilaj) pe parcursul desfasurarii procesului tehnologic;
un echipament poate sa aiba mai multe posturi de lucru.
Prevedere de securitate si sanatate n munca:
Indicatie, dispozitie dintr-un act normativ, al carei scop este prevenirea
accidentelor de munca si a bolilor profesionale.
Prevenire a accidentelor de munca si a bolilor profesionale:
Ansamblu de procedee si masuri luate sau planificate la toate stadiile de
concepere, proiectare si desfasurare a proceselor de munca, n scopul
eliminarii
sau
diminuarii
riscurilor
de
accidentare
si
mbolnavire
profesionala.
Proces de munca:
162
Reprezinta succesiunea n timp si n spatiu a actiunilor conjugate ale

executantului si mijloacelor de productie n sistemul de munca.
Protectie:
Actiune, act de aparare sau de ocrotire (concreta) fata de un pericol;
ansamblu de masuri (concrete, materializate) care protejeaza si rezultatul
lor; dispozitiv si/sau sistem tehnic care serveste la protejare.
Protectie colectiva:
Protectie prin care se previne sau se diminueaza actiunea factorilor de risc
de accidentare si mbolnavire profesionala asupra a doi sau mai multi
angajati.
Protectie individuala:
Protectie prin care se previne sau se diminueaza actiunea factorilor de risc
de accidentare si mbolnavire profesionala asupra unei singure persoane.
Prevenire:
Ansamblul de dispozitii sau masuri luate ori prevazute n toate etapele
procesului
de
munca,
scopul
evitarii
sau
diminuarii
riscurilor
profesionale.
Pericol grav si iminent de accidentare: Situatia concreta, reala si
actuala careia i lipseste doar prilejul declansator pentru a produce un
accident n orice moment.
Reprezentant al lucratorilor cu raspunderi specifice n domeniul
securitatii si sanatatii
lucratorilor:
Persoana aleasa, selectata sau desemnata de lucratori, n conformitate cu
prevederile legale, sa i reprezinte pe acestia n ceea ce priveste
problemele referitoare la protectia securitatii si sanatatii lucratorilor n
munca.
Risc de accidentare si mbolnavire profesionala: Combinatie ntre
probabilitatea si gravitatea unei posibile leziuni sau afectari a sanatatii
ntr-o situatie periculoasa.
Sarcina de munca: Totalitate a actiunilor care trebuie efectuate de
executant prin intermediul mijloacelor de productie pentru a realiza scopul
sistemului de munca.
Semnalizare de securitate si/sau sanatate:
162
Semnalizarea care se refera la un obiect, o activitate sau o situatie

determinata si furnizeaza informatii ori cerinte referitoare la securitatea
si/sau sanatatea la locul de munca, printr-un panou, o culoare, un semnal
luminos ori acustic, o comunicare verbala sau un gest-semnal, dupa caz.
Serviciu intern de prevenire si protectie:
Totalitatea resurselor materiale si umane alocate pentru efectuarea
activitatilor de prevenire si protectie n ntreprindere si/sau unitate.
Securitate si sanatate n munca:
Ansamblul de activitati institutionalizate avnd ca scop asigurarea celor
mai bune conditii n desfasurarea procesului de munca, apararea vietii,
integritatii fizice si psihice, sanatatii lucratorilor si a altor persoane
participante la procesul de munca.
Sistem de munca: Ansamblu constituit de unul sau mai multi executanti
si mijloace de productie care, avnd un scop de realizat, interactioneaza
pe baza unui circuit informational, n anumite conditii ale mediului de
munca.
Situatie periculoasa: Orice situatie n care o persoana este expusa unui
sau mai multor pericole de accidentare si mbolnavire profesionala,
capabil(e) sa genereze risc de accidentare si/sau mbolnavire.
Zona de securitate:Zona n care este exclusa producerea accidentelor
si/sau bolilor profesionale pentru executantul unei sarcini de munca.
Zone cu risc ridicat si specific:
Acele zone din cadrul ntreprinderii si/sau unitatii n care au fost
identificate riscuri ce pot genera accidente sau boli profesionale cu
consecinte grave, ireversibile, respectiv deces sau invaliditate.
Zona periculoasa:
Spatiu n care se desfasoara o activitate periculoasa. n particular, orice
zona din interiorul si/sau mprejurul unui echipament tehnic n care o
persoana este expusa unui risc pentru securitatea sau sanatatea sa.
162
3. Bibliografie
[1]. Bbu, G., Moraru, R., Matei, I., Bncil, N., Sisteme de management al
securitii i sntii n munc, Editura Focus, Petroani, 2002;
[2]. Darabont Doru, Marilena Gheorghe, tefan Funar, Mircea Grigoriu, Tudorel
Ene, Method for evaluation of compliance with occupational health and
safety legislation, vol. Recent advances in risk management, assessment and
mitigation, Proceedings of the International Conference on Risk Management,
Assessment and Mitigation (RIMA 10), Universitatea Politehnica Bucureti,
2010, pp.529-531;
[3]. Darabont Doru , Pece, St., Dsclescu, A., Managementul Securitii si
Sntii n Munc, Editura AGIR, Bucuresti, 2001.;
[4]. Darabont, Al., Pece, t., Dsclescu, A., Managementul securitii i
sntii n munc (vol. I i II), Editura AGIR, Bucureti, 2002;
[5]. Darabont Doru, Auditarea de securitate i sntate n munc, Editura
Universitii Lucian Blaga din Sibiu, 2004.
[6]. Gheorghe Marilena 2013-Contribuii Privind
Proiectarea Si
Implementarea Unui Sistem De Management Integrat Calitate Mediu Ssm
n nvmntul Superior Tehnic;
162
[7]. Nisipeanu, S., Sisteme de management i securitate n munc.

Perspective europene i abordare naional, Revista Calitatea - acces la
succes, nr. 7-8/2005, pag. 50 52;
[8]. Nisipeanu, S., tepa, R., Implementarea sistemului de management al
securitii i sntii n munc, Editura Fundaiei Culturale Libra, Bucureti,
2003;
[9]. Sandu Ecaterina Alina/2013 Cercetri Privind Corelarea Principiilor
Dezvoltrii Durabile Cu Cerinele Responsabilitii Sociale Aplicate n
nvmntul Superior ;
[10]. Teodoru, T., Auditul sistemelor de management, Editura Conteca 94,
Bucureti, 2005;
[12]. UE (1989), Directiva Cadru a UE 89/391/CEE din 12 iunie 1989.
http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?
uri=CELEX:31989L0391:EN:HTML;
[13]. Comitetul UE al Inspectorilor Principali n Munc (2006), Principii comune
pentru inspecia n munc privind securitatea i sntatea la locul de munc.
http://ec.europa.eu/
employment_social/health_safety/docs/slic_principles_en.pd,
fhttp://www.hse.gov.uk /pubns/ indg163.pdf;
[14]. Agenia European pentru Securitate i Sntate n Munc (2008),
Campania
European
privind
evaluarea
riscurilor.http://osha.europa.eu/en/campaigns/hw2008;
[15].
HSE (1997), Managementul de succes n securitate i sntate,
Executivul pentru Sntate i Securitate al Marii Britanii 1991, revizuit n
1997.http://www.hse.gov.uk/pubns/priced/hsg65.pdf;
[16]. ILO (1998), Enciclopedia Sntii i Securitii Ocupaionale, Ediia a
patra, ILO, Geneva.
http://www.ilo.org/safework_bookshelf/english;
[17]. ILO (2001), Ghidurile privind sistemele de administrare SSM, ILO,
Geneva.
http://www.ilo.org/public/english/protection/safework/managmnt/guide.htm;
[18]. ILO (2001), Principii fundamentale ale sntii
ocupaionale, ILO, Geneva.
http://www.cepis.org.pe/bvsacd/cd49/fundamen.pdf;
securitii
[19]. ILO (2002), Raport introductiv Munc decent munc n siguran,

Congresul
Mondial
XVIlea
privind
securitatea
i
sntatea
n
munc.http://www.ilo.org/public/english/protection/
safework/wdcongrs/ilo_rep.pdf;
[20]. ILO (2006), Securitatea i sntatea n munc: sinergii ntre securitate i
productivitate,
documentul
Executivului
ILO,
martie
162
2006.http://www.ilo.org/public/english/standards
gb/docs/gb295/pdf/esp-3.pdf;
/relm/
[21]. ILO (2006), Securitatea i sntatea n munc: sinergii ntre securitate i

productivitate,
ILO,
Geneva.http://www.ilo.org/public/english/standards/relm/gb/docs/gb295/pdf/es
p-3.pdf
[22]. Ordinul nr. 508/933/2002 al M.M.S.S. i al M.S.F. privind aprobarea
Normelor generale de protecie a muncii. Monitorul Oficial al Romniei, Partea
I, nr. 880/06.12.2002;
[23]. Legea securitii i sntii n munc nr. 319/2006, Monitorul Oficial al
Romniei, Partea I, nr. 646/26.07.2006;
[24]. *, Legea securitii i sntii n munc nr. 319/2006, Monitorul Oficial al
Romniei, Partea I, nr. 646/26.07.2006;
[25]. H.G. nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare
a prevederilor Legii securitii i sntii n munc nr. 319/2006, Monitorul
Oficial al Romniei, Partea I, nr. 882/30.10.2006;
[26]. Guidelines on occupational safety and health management systems (ILOOSH: 2001), International Labour Organization, Geneva, 2001;
[27]. OHSAS 18001: 2008 - Sisteme de management al sntii i securitii
ocupaionale. Specificaie, Asociaia de Standardizare din Romnia (ASRO),
Bucureti, 2004;
[28]. OHSAS 18002: 2008 - Sisteme de management al sntii i securitii
ocupaionale. Linii directoare pentru implementarea OHSAS 18001, Asociaia
de Standardizare din Romnia (ASRO), Bucureti, 2004.
162

MSSO Curs

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MSSO Curs

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

2014

CERTIFICARE SI ACREDITARE IN INGINERIA

Dr. Ing. Marinele

Certificarea i Acreditarea n ingineria Sntii i Securitii n Munc

Existena unor medici pe antierele faraonice

Trecerea de la efortul preponderent muscular n procesul muncii, la

La mijlocul secolului al XIII-lea, medicul francez ARMAND DE

Certificarea i Acreditarea n ingineria Sntii i Securitii n Munc

Spre sfritul secolului XIX-lea i nceputul secolului XX iau natere i ncep

Organizatia Internationala a Muncii a fost fondata in 1919 in contextul negocierilor deschise in

n Romnia, actul de natere al Securitii i Sntii n Munc l

identificarea i descrierea fenomenelor negative care apar n

Studierea premiselor, consecinelor i legitilor procesului de realizare a

Securitatea i Sntatea n Munc (S.S.M) reprezint un sistem de masuri

securitatea lucrtorilor eliminarea/reducerea pericolelor i a

sntatea lucrtorilor asigurarea unui confort fizic, psihic i social

Activitatea de securitate i sntate n munc asigur aplicarea criteriilor

sporit, datorit riscurilor specifice generate de mecanizare, de utilizarea

nr.115 din 1960 privind protectia contra radiatiilor,

Securitatea i sntate n munc reprezint un ansamblu de aciuni i

nlturarea tuturor perturbaniilor ce apar n procesul muncii,

stabilirea normelor cu caracter de lege pe baza legturii cauz-efect

Uniunea Europeana (U.E.) constituie organizatia cea mai activa de

mbuntirea continu a securitii i sntii muncitorilor n

Strategia Comisiei s-a bazat pe adoptarea, la 12 iunie 1989, a Directivei

de administrare (mpreuna cu AELS - Asociatia Economica a Liberului

Standardele europene, prescurtate EN, aprobate de CEN sau CENELEC se

Calitatea de protectie trebuie obligatoriu certificata pentru a nu permite

alinierea obiectivelor n domeniul SSM cu cele economice,

Concepia sistemului de management al securitii i sntii n munc

Certificarea i Acreditarea n ingineria Sntii i Securitii n Munc

Abordarea securitii i sntii n munc ca sistem de management,

Conceptul sistemului integrat de management deriv din ideea integrrii

1.1Noiunile de baz ale securitii i sntii n munc

sntatea la locul de munc, precum i orice supliment sau

1.2Principiile de baza ale Managementului Securitate i

nivelul I: are un caracter general i este aplicabil fiecrui stat;

Caracteristicile generale ale ghidului:

este redactat sub forma unui cod de bune practici i folosete n

Certificarea i Acreditarea n ingineria Sntii i Securitii n Munc

constituie un instrument menit s-l sprijine pe angajator n

Dei este unic ca principiu, n practic, managementul difer de la o

Previziune: procesul de determinare a principalelor obiective ale

realizarea n cele mai bune condiii a obiectivelor previzionate.

Dintre fazele procesului de control enumerm:

stabilirea standardelor sau criteriilor de performan prin prisma

Principiile generale ale managementului sunt:

Certificarea i Acreditarea n ingineria Sntii i Securitii n Munc

Certificarea i Acreditarea n ingineria Sntii i Securitii n Munc

va obine din partea organizaiei recompense materiale i

NOTA 1 - Un sistem de management este un ansamblu de

NOTA 2 - Un sistem de management include structura

Principiile de baz ale Managementului Securitii i Santii n Munc au

Principiile directoare ale ILO (OIM) privind sistemele de management

n figura 1.1 sunt prezentate interconexiunile dintre principalele elemente

Figura 1. 1 Interconexiunile dintre principalele elemente care alctuiesc cadrul

Principiile generale se refer la:

prevenirea apariiei riscurilor profesionale;

adaptarea muncii la om, actionnd asupra concepiei, organizarii i

Aceste principii generale de prevenire se regsesc i n Directiva Cadru nr.

obligaia de a asigura securitatea i sntatea angajailor, n toate

Aceste msuri vor fi periodic adaptate innd seama de schimbarea

serveasc la instituirea unui cadru naional pentru sistemele de