UNIVERSITATEA DIN PETROŞANI

FACULTATEA DE MINE
MASTER: MANAGEMENTUL SECURITĂŢII
ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ

MANAGEMENTUL SECURITǍŢII ŞI
SǍNǍTǍŢII ÎN MUNCǍ
- Suport de curs -
 CUPRINS

1.Abordarea managerială a securităţii şi sănătăţii în muncă……………………..4

1.1.Definirea noţiunii de sistem de management al securităţii şi sănătăţii în
muncă....................................................................................................................5
1.2.Caracteristicile de bază ale unui sistem de management al securităţii şi
sănătăţii în muncă……………………………………………………………….6
1.3.Avantajele şi dezavantajele unui sistem de management al securităţii şi
sănătăţii în muncă……………………………………………………………….7

2.Stadiul actual al managementului securităţii şi sănătăţii în muncă pe plan

european şi internaţional………………………………………………………….9
2.1.Evoluţia sistemelor de management al securităţii şi sănătăţii în muncă……….10
2.2.Similitudinile dintre prevederile directivelor Uniunii Europene şi elementele
sistemelor de management al securităţii şi sănătăţii în muncă………………...11
2.3.Modele de sisteme de management al securităţii şi sănătăţii în muncă………..12
2.3.1.Ghidul ILO-OSH: 2001 privind principiile directoare ale sistemelor de
management al securităţii şi sănătăţii în muncă…………………………13
2.3.2.SR OHSAS 18001: 2008 - Sisteme de management al sănătăţii şi
securităţii ocupaţionale. Cerinţe……..…………………………………..35
2.3.2.1. Organizaţiile care au participat la elaborarea
OHSAS 18001: 2007…………………………………………….35
2.3.2.2.Caracteristicile generale…………………………………………36
2.3.2.3.Domeniul de aplicare…………………………………………….38
2.3.2.4.Cerinţele sistemului de management OH&S…………………….39

2
 2.3.2.5.Corespondenţa între OHSAS 18001, OHSAS 18002 şi Ghidul
ILO-OSH: 2001…………………………………………….........53
2.3.2.6.Principalele modificări introduse de OHSAS 18001: 2007 în
raport cu OHSAS 18001: 1999…………………………………..57
2.3.3.SR OHSAS 18002: 2009 - sisteme de management al sănătăţii şi
securităţii ocupaţionale. linii directoare pentru implementarea
OHSAS 18001: 2007.................................................................................65
2.3.3.1.Organizaţiile care au participat la elaborarea
OHSAS 18002: 2008…………………………………………….65
2.3.3.2.Caracteristicile generale…………………………………………66
2.3.3.3.Principalele modificări introduse de OHSAS 18002: 2008 în
raport cu OHSAS 18002: 2000…………………………………..67

3.Stadiul actual al managementului securităţii şi sănătăţii în muncă în

România…………………………………………………………………………...68
3.1.Cadrul legislativ naţional………………………………………………………69
3.2.Modelul naţional de sistem de management al securităţii şi sănătăţii
în muncă……………………………………………………………………….71
3.2.1.Necesitatea realizării şi caracteristicile generale ale unui model naţional
de sistem de management al securităţii şi sănătăţii în muncă…………...72
3.2.2.Încercări de elaborare a unor modele naţionale de sistem de management
al securităţii şi sănătăţii în muncă………………………………………..73
3.2.3.Modelul naţional de sistem de management al securităţii şi sănătăţii în
muncă - „Sisteme de management al securităţii şi sănătăţii în muncă.
Cerinţe”…………………………………………………………………..77
3.2.4.Ghidul de implementare al modelului naţional de sistem de management
al securităţii şi sănătăţii în muncă………………………………………..80

Bibliografie………………………………………………………………………….84

3
 1.
ABORDAREA MANAGERIALĂ A
SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ

4
 1.1.
DEFINIREA NOŢIUNII DE SISTEM DE
MANAGEMENT AL SECURITĂŢII ŞI
SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ

 SISTEM DE MANAGEMENT AL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN

MUNCĂ:

 ansamblu de elemente legate sau interdependente destinate stabilirii unei

politici şi a unor obiective de securitate şi sănătate în muncă, precum şi
realizării acestor obiective (ILO-OSH: 2001);

 parte a sistemului de management al unei organizaţii utilizată pentru

dezvoltarea şi implementarea politicii OH&S şi managementul riscurilor
OH&S (SR OHSAS 18001: 2008);
 NOTA 1 - Un sistem de management este un ansamblu de elemente intercorelate
utilizate pentru stabilirea politicii şi obiectivelor şi pentru realizarea aceste
obiective.
 NOTA 2 - Un sistem de management include structura organizaţională,
planificarea activităţilor (inclusiv, de exemplu, evaluarea riscurilor şi stabilirea
obiectivelor), responsabilităţi, practici, proceduri, procese şi resurse.
 NOTA 3 - Adaptare după ISO 14001: 2004, 3.8.

 ansamblu de elemente cu caracter decizional, organizatoric,

informaţional, motivaţional etc. din cadrul firmei, prin intermediul căruia
se exercită ansamblul proceselor şi al relaţiilor de management al
securităţii şi sănătăţii în muncă, în vederea obţinerii nivelului dorit de
securitate şi sănătate în muncă (Darabont, Al., ş.a., Managementul
securităţii şi sănătăţii în muncă - vol. I, Editura AGIR, Bucureşti,
2001);

 MANAGEMENT AL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ:

 componentă a sistemului de management general, care include structura

organizatorică, activităţile de planificare, responsabilităţile, practicile,
procedurile, procesele şi resursele pentru elaborarea, implementarea,
realizarea şi revizuirea planului de securitate şi sănătate în muncă
(N.G.P.M., Anexa nr. 1 - Terminologie).

5
 1.2.
CARACTERISTICILE DE BAZĂ ALE UNUI SISTEM
DE MANAGEMENT AL SECURITĂŢII ŞI
SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ (SMSSM)
CARACTERISTICA DESCRIEREA
PRECIZIE SMSSM nu trebuie să conţină ambiguităţi. El va indica foarte clar
care sunt obiectivele sistemului de management al securităţii şi
sănătăţii în muncă.
ORGANIZARE Componentele sistemului nu trebuie să fie abordate separat. Ele vor
SISTEMATICĂ
trebui conexate într-o schemă coerentă, uşor de înţeles şi de aplicat.
REALISM SMSSM trebuie să fie adaptat particularităţilor organizaţiei,
problemelor sale specifice de securitate şi sănătate în muncă,
resurselor materiale şi umane de care se dispune, specificului său
istoric şi cultural.
COMPLETITUDINE SMSSM va acoperi toate activităţile şi întregul personal al
organizaţiei.
CU ADRESARE SMSSM va fi conceput şi realizat astfel încât fiecare nivel de
PRECISĂ FIECĂRUI
managerial din organizaţie să fie implicat direct, cu propriile sale
NIVEL DE DECIZIE
sarcini şi responsabilităţi. El trebuie să prevadă foarte clar cine are
nevoie, de ce informaţie şi în ce moment.

CU ÎNREGISTRARE SMSSM trebuie conceput şi realizat astfel încât să asigure

COMPLETĂ
înregistrarea în scris a tuturor datelor şi acţiunilor. Acest aspect va
trebui avut în vedere pe toată durata proiectării sistemului
INTEGRAT/ Este important ca SMSSM să fie cât mai mult integrat sistemelor de
INTEGRABIL
management existente deja în organizaţie şi să fie conceput astfel
încât să permită integrarea ulterioară a altor/cu alte sisteme de
management care vor fi implementate.
FLEXIBIL/ SMSSM trebuie să fie capabil să răspundă rapid şi corespunzător
DINAMIC
modificărilor tehnice şi organizatorice apărute în organizaţie; el
trebuie să asigure un proces dinamic de adaptare şi înnoire.
SĂ ASIGURE SMSSM trebuie să asigure un feed-back continuu al rezultatelor
ÎMBUNĂTĂŢIREA
asupra sistemului însuşi şi asupra conducerii şi personalului.
CONTINUĂ

6
 1.3.
AVANTAJELE ŞI DEZAVANTAJELE UNUI SISTEM
DE MANAGEMENT AL SECURITĂŢII ŞI
SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ

Nr. COMPONENTA AVANTAJE DEZAVANTAJE

crt.
1. Management  oferă un cadru bine organizat pentru  poate intra în contradicţie
gestionarea problemelor de securitate şi cu programele şi
sănătate în muncă; procedurile existente;
 permite o abordare managerială unitară a  poate genera dificultăţi în
diverselor informaţii provenite din toate folosirea simultană a
sectoarele de activitate; diferitelor standarde în
 ajută la o corectă previzionare legislativă, zonele de interferenţă ale
la relaţii mai bune cu organismele de sistemelor de management.
control şi cu cele care eliberează
autorizaţii.
2. Marketing  îmbunătăţeşte imaginea organizaţiei şi
relaţiile sale cu diverşi parteneri;
 reprezintă un avantaj în disputa
concurenţială;
 întăreşte poziţia pe piaţa de capital.
3. Cost  evită penalităţile şi alte costuri datorate  presupune resurse
neconformităţilor; semnificative pentru
 asigură planificarea în timp, graduală, a implementare: timp, bani,
costurilor pentru acţiuni vizând securitatea resurse umane, logistice
şi sănătatea în muncă, evitarea unor etc.;
costuri mari pe termen scurt, neplanificate,  amortizarea acestei
datorate unor noi exigenţe legislative. investiţii nu este,
întotdeauna, realizată în
termeni cuantificabili;
 necesită costuri de
funcţionare, întreţinere,
revizie, reînnoire a
certificării.

7
Nr. COMPONENTA AVANTAJE DEZAVANTAJE
crt.
4. Monitorizare  permite identificarea factorilor de risc  modifică programe şi
asociaţi procesului de producţie; proceduri existente;
 oferă elemente pentru îmbunătăţirea  generează în prima fază
proceselor şi a randamentelor; posibile confuzii,
 creează şi dezvoltă o bază de date detaliată dificultăţi în utilizarea
şi relevantă. aparaturii, prelucrări şi
interpretări eronate.
5. Instruire  îmbunătăţeşte receptivitatea lucrătorilor  presupune costuri;
faţă de problematica vizând securitatea şi  obligă la scoaterea din
sănătatea în muncă; producţie, pe anumite
 personalul operaţional devine conştient de perioade, a celor care
justeţea responsabilităţilor care îi revin; participă la programe de
 conduce la creşterea randamentului instruire;
lucrătorilor;  poate să conducă la
 contribuie la reducerea numărului remanieri de personal.
accidentelor de muncă şi bolilor
profesionale.
6. Percepţie publică  generează o creştere a încrederii în
calitatea managementului organizaţiei;
 demonstrează interes şi grijă pentru
securitatea şi sănătatea lucrătorilor;
 reflectă o anticipare a legislaţiei şi nu o
reacţie la legislaţie.
7. Certificare  furnizează o dovadă şi o garanţie a
îndeplinirii angajamentelor asumate prin
politica de securitate şi sănătate în muncă.
8. Altele  favorizează obţinerea unor autorizaţii  poate genera o rezistenţă la
specifice; schimbare din partea
 facilitează comunicarea şi colaborarea cu personalului operaţional.
investitorii, societăţile de asigurare etc.

8
 2.
STADIUL ACTUAL AL
MANAGEMENTULUI SECURITĂŢII ŞI
SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ PE PLAN
EUROPEAN ŞI INTERNAŢIONAL

9
 2.1.
EVOLUŢIA SISTEMELOR DE MANAGEMENT AL
SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ

An de
apariţie
SR OHSAS 18002: 2009 Sisteme de management al sănătăţii şi securităţii
2009 ocupaţionale. Linii directoare pentru implementarea OHSAS 18001:2007

BS 18004: 2008 Guide to achieving effective occupational health and safety

2008 performance - înlocuieşte BS 8800: 2004 (Ghid pentru realizarea de performanţe eficace
de sănătate şi securitate ocupaţională)
BS OHSAS 18002: 2008 Occupational health and safety management systems.
2008 Guidelines for the implementation of OHSAS 18001:2007

SR OHSAS 18001: Sisteme de management al sănătăţii şi securităţii ocupaţionale.

2008 Cerinţe - ASRO

OHSAS 18001 (BS OHSAS 18001): Occupational health and safety management
2007 systems. Requirements (Sisteme de management al sănătăţii şi securităţii ocupaţionale.
Cerinţe)
OHSAS 18002: Sisteme de management al sănătăţii şi securităţii ocupaţionale. Linii
2004 directoare pentru implementarea OHSAS 18001 - ASRO

OHSAS 18001: Sisteme de management al sănătăţii şi securităţii ocupaţionale.

2004 Specificaţie - ASRO

BS 8800: Occupational health and safety management systems. Guide (Sisteme de

2004 management al securităţii şi sănătăţii în muncă. Ghid)

OHSAS 18002: 2000 - Amendment 1: 2002 (BSI Reference: amendment 14224):

2002 Occupational health and safety management systems. Guidelines for the
implementation of OHSAS 18001 (Amendamentul 14224 la OHSAS 18002)
OHSAS 18001: 1999 - Amendment 1: 2002 (BSI Reference: amendment 14223):
2002 Occupational health and safety management systems. Specification (Amendamentul
14223 la OHSAS 18001)
ILO-OSH: Guidelines on occupational safety and health management systems
2001 (Principii directoare privind sistemele de management al securităţii şi sănătăţii în muncă)

OHSAS 18002: Occupational health and safety management systems. Guidelines for
2000 the implementation of OHSAS 18001 (Sisteme de management al sănătăţii şi securităţii
ocupaţionale. Linii directoare pentru implementarea OHSAS 18001)
OHSAS 18001: Occupational health and safety management systems. Specification
1999 (Sisteme de management al sănătăţii şi securităţii ocupaţionale. Specificaţie)

BS 8800: Guide to occupational health and safety management systems (Ghid pentru
1996 sistemele de management al securităţii şi sănătăţii în muncă)

Document

1
 (prelucrare după Nisipeanu, S. - Sisteme de management şi securitate în muncă. Perspective
europene şi abordare naţională. Revista Calitatea - acces la succes, nr. 7-8/2005, pag. 50 - 52)

1
 2.2.
SIMILITUDINILE DINTRE PREVEDERILE
DIRECTIVELOR UNIUNII EUROPENE ŞI
ELEMENTELE SISTEMELOR DE MANAGEMENT
AL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ

Elemente ale Directivelor Uniunii Elemente ale sistemelor de management

Europene al securităţii şi sănătăţii în muncă
Prevenirea riscurilor Accentul pus pe acţiuni preventive
Responsabilizarea conducerii de la cel Angajamentul declarat al conducerii
mai înalt nivel
Conştientizarea şi formarea Instruire - conştientizare
angajaţilor
Evaluarea riscurilor Evaluarea riscurilor
Reducerea permanentă a riscurilor ce Îmbunătăţirea continuă
nu pot fi eliminate

(după Nisipeanu, S. - Sisteme management şi securitate în muncă. Perspective europene şi

abordare naţională. Revista Calitatea – acces la succes, nr. 7-8/2005, pag. 50 - 52)

1
 2.3.
MODELE DE SISTEME DE MANAGEMENT AL
SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ

1
 2.3.1.
GHIDUL ILO-OSH: 2001 PRIVIND PRINCIPIILE
DIRECTOARE ALE SISTEMELOR DE MANAGEMENT
AL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ
0. INTRODUCERE

1. OBIECTIVE

2. CADRUL NAŢIONAL AL SISTEMULUI DE MANAGEMENT AL

SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ
1. Politica naţională
2. Principiile directoare naţionale
3. Principiile directoare specifice

3. SISTEMUL DE MANAGEMENT AL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN

MUNCĂ

POLITICA
1. Politica de securitate şi sănătate în muncă
2. Participarea lucrătorilor

ORGANIZAREA
3. Responsabilităţile şi obligaţiile
4. Competenţele şi formarea
5. Documentaţia sistemului de management al securităţii şi sănătăţii în muncă
6. Comunicarea

PLANIFICAREA ŞI IMPLEMENTAREA
7. Analiza iniţială
8. Planificarea, elaborarea şi implementarea sistemului
9. Obiectivele de securitate şi sănătate în muncă
10. Prevenirea pericolelor
1. Măsurile de prevenire şi control
2. Managementul schimbării
3. Prevenirea, pregătirea şi reacţia în situaţii de urgenţă
4. Achiziţionarea de bunuri şi servicii
5. Subcontractanţii

EVALUAREA
11. Monitorizarea şi măsurarea eficacităţii
12. Anchetele în caz de leziuni, degradări ale stării de sănătate, boli sau incidente legate de
procesul de muncă şi efectul acestora asupra eficacităţii măsurilor de securitate şi
sănătate în muncă
13. Auditul
14. Analiza efectuată de conducere

ACŢIUNEA ÎN VEDEREA ÎMBUNĂTĂŢIRII

15. Acţiunea preventivă şi corectivă

1
16. Îmbunătăţirea continuă

1
Principiile directoare ale ILO
(OIM) privind sistemele de
management al securităţii şi
sănătăţii în muncă

Principiile directoare
naţionale privind sistemele de
management al securităţii şi Sistemele de
sănătăţii în muncă management
al securităţii
şi sănătăţii în
muncă din
organizaţii
Principiile directoare specifice
privind sistemele de
management al securităţii şi
sănătăţii în muncă

Figura 1. Interconexiunile dintre principalele elemente care alcătuiesc cadrul

naţional al sistemelor de management al securităţii şi sănătăţii în muncă

Figura 2. Principalele elemente ale sistemului de management

al securităţii şi sănătăţii în muncă

1
 Organizaţia care la elaborat:
 ghidul ILO-OSH: 2001 (Guidelines on occupational safety and health
management systems - în engleză; Principes directeurs concernant les systèmes
de gestion de la sécurité et de la santé au travail - în franceză) a fost adoptat la
reuniunea International Labour Organization (ILO) desfăşurată la Geneva, în
perioada 19-27.04.2001, de un ansamblu tripartit de experţi (7 experţi
guvernamentali din Germania, Brazilia, Guineea, Japonia, Mexic, Noua Zeelandă şi
Polonia; 7 experţi din partea angajatorilor/patronatelor; 7 experţi din partea
lucrătorilor/sindicatelor).

 Sursele documentare utilizate:

 enunţarea principiilor directoare privind sistemele de management al securităţii şi
sănătăţii în muncă a fost realizată pe baza principiilor admise pe plan internaţional şi
definite prin documentele elaborate de structurile tripartite ale ILO;
 conform opiniei conturate la nivelul ILO, numai sistemele de management al
securităţii şi sănătăţii în muncă fundamentate pe principii directoare unanim
recunoscute la nivel mondial de structuri tripartite pot avea forţa şi supleţea necesară
elaborării într-o organizaţie a unei veritabile culturi durabile a securităţii.

 Structura demersului propus:

 nivelul I: are un caracter general şi este aplicabil fiecărui stat; statul trebuie să
definească o politică naţională în domeniul managementului securităţii şi sănătăţii în
muncă, obligaţie care se traduce prin:
→ desemnarea unei instituţii competente pentru stabilirea şi promovarea sistemelor
de management al securităţii şi sănătăţii în muncă; instituţia competentă trebuie
să realizeze concertarea cu structurile cele mai reprezentative ale angajatorilor şi
ale lucrătorilor;
→ definirea principiilor generale şi a procedurilor care facilitează integrarea
sistemului de management al securităţii şi sănătăţii în muncă în sistemul global
de management al unei organizaţii;
 nivelul II: este constituit dintr-un ansamblu de directive generale care pot fi aplicate
la nivel naţional, ansamblu transpus într-un referenţial al ILO constituit din 16
cerinţe de securitate şi sănătate în muncă care trebuie adaptate de fiecare stat în
funcţie de specificul naţional;
 nivelul III: este constituit din directive care trebuie să ţină cont de specificul fiecărei
organizaţii, în special de mărimea ei şi de tipul pericolelor şi importanţa riscurilor
asociate activităţilor desfăşurate în cadrul acesteia.

 Caracteristicile generale:
 este redactat sub forma unui „cod de bune practici” şi foloseşte în mod frecvent
condiţionalul (ar trebui în loc de trebuie), ceea ce îl diferenţiază de un referenţial
utilizat pentru certificare;
 principiile directoare conţinute în ghidul ILO-OSH au un caracter voluntar, nu
introduc constrângeri suplimentare şi nu sunt destinate înlocuirii legislaţiei şi
reglementărilor naţionale existente la momentul actual;
 constituie un instrument menit să-l sprijine pe angajator în îndeplinirea obligaţiilor
legale ce îi revin în domeniu securităţii şi sănătăţii în muncă, iar aplicarea lor nu
necesită nici o certificare.
 modelul de sistem al managementului securităţii şi sănătăţii în muncă propus de
ghidul ILO-OSH este unic prin structura şi funcţiile lui, dar el urmează logica unui

1
demers de îmbunătăţire continuă de tipul clasic PDCA foarte asemănător cu cel al
sistemelor de management propuse de ISO (ISO 14001: 1996 sau ISO 9001: 2000).

1
 OBIECTIVELE PROCESULUI DE ELABORARE ŞI
IMPLEMENTARE A SISTEMELOR DE MANAGEMENT AL
SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ

 la nivel naţional principiile trebuie:

a.a. să servească la instituirea unui cadru naţional pentru sistemele de management al

securităţii şi sănătăţii în muncă, susţinut de preferinţă de legislaţia şi reglementările
naţionale;
a.b.să sprijine elaborarea unor mecanisme voluntare vizând o mai bună respectare a
reglementărilor şi normelor aplicabile în vederea îmbunătăţirii continue a
performanţelor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă;
a.c. să sprijine elaborarea de principii directoare naţionale şi specifice privind sistemele
de management al securităţii şi sănătăţii în muncă pentru a răspunde cerinţelor
concrete şi reale ale organizaţiilor, în funcţie de mărimea, natura şi complexitatea
activităţilor desfăşurate de acestea.

 la nivelul unei organizaţii principiile trebuie:

a. să constituie direcţii de acţiune pentru organizaţie, în vederea integrării elementelor

sistemului de management al securităţii şi sănătăţii în muncă, în cadrul unei politici
şi a unor mecanisme globale de management;
b. să incite toţi membrii organizaţiei, în special angajatorii, proprietarii, conducerea,
lucrătorii şi reprezentanţii lor la aplicarea principiilor şi metodelor adecvate de
management al securităţii şi sănătăţii în muncă, care au ca finalitate îmbunătăţirea
continuă a performanţelor în acest domeniu.

1
CADRUL NAŢIONAL AL SISTEMULUI DE MANAGEMENT AL
SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ

 politica naţională stabileşte principii şi proceduri de ordin general pentru:

a. promovarea implementării sistemelor de management al securităţii şi sănătăţii în

muncă, precum şi integrarea acestora în sistemul global de management al unei
organizaţii;
b. sprijinirea şi îmbunătăţirea mecanismelor voluntare pentru identificarea, planificarea,
implementarea şi îmbunătăţirea sistematică a activităţilor vizând securitatea şi
sănătatea în muncă, atât la nivel naţional, cât şi la cel al organizaţiei;
c. promovarea participării lucrătorilor şi a reprezentanţilor lor la nivelul organizaţiei;
d. implementarea îmbunătăţirii continue şi evitarea birocraţiei şi a costurilor inutile;
e. promovarea, în cadrul oferit de sistemele de management al securităţii şi sănătăţii în
muncă, a colaborării şi sprijinului mutual între inspecţia muncii, serviciile de
securitate şi sănătate în muncă şi alte servicii, precum şi canalizarea activităţilor
desfăşurate de către acestea într-un cadru omogen;
f. evaluarea, la intervale de timp adecvate, a performanţelor politicii şi cadrului
naţional;
g. evaluarea şi comunicarea publică, prin mijloace adecvate, a performanţelor
sistemelor şi practicilor în materie de securitate şi sănătate în muncă;
h. supravegherea aplicării aceluiaşi nivel de exigenţă în materie de securitate şi sănătate
în muncă, atât lucrătorilor direct angajaţi de organizaţie (inclusiv lucrătorilor
temporari), cât şi lucrătorilor angajaţi de furnizorii de bunuri şi servicii.

 principiile directoare naţionale trebuie să fie suficient de suple pentru a

permite:
a. aplicarea imediată a principiilor directoare ale OIM în organizaţiile a căror structură
de management este destul de dezvoltată pentru ca dispoziţiile relative la
managementul securităţii şi sănătăţii în muncă să fie integrate imediat;
b. adaptarea principiilor directoare ale OIM la principiile directoare specifice sistemelor
de management al securităţii şi sănătăţii în muncă care ţin cont de condiţiile şi
cerinţele particulare ale organizaţiilor;
c. promovarea colaborării efective a organizaţiei cu autorităţile de reglementare,
inspecţia muncii, serviciile de securitate şi sănătate în muncă şi alte servicii, inclusiv
cu organizaţiile neguvernamentale;
d. evitarea, atât cât este posibil, a birocraţiei şi a constrângerilor inutile;
e. instituirea unor mijloace adecvate şi aplicabile pentru a face cunoscute practicile şi
sistemele relevante pentru managementul securităţii şi sănătăţii în muncă.

 principiile directoare specifice trebuie să fie stabilite având în vedere:

a.a. mărimea organizaţiilor (mare, medie sau mică) şi infrastructurile aferente;

a.b.tipul pericolelor şi importanţa riscurilor.

2
1.POLITICA DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ

 politica de securitate şi sănătate în muncă trebuie să fie:

a. proprie organizaţiei şi adaptată la mărimea, natura şi complexitatea activităţilor

desfăşurate de aceasta;
b. exprimată de o manieră clară şi concisă, într-un document datat şi validat prin
semnătura sau girul angajatorului sau persoanei responsabile care ocupă cea mai
înaltă funcţie în organizaţie;
c. comunicată şi uşor accesibilă tuturor membrilor organizaţiei, inclusiv lucrătorilor
şi/sau reprezentanţilor lor, la locul de muncă al acestora;
d. revizuită în mod regulat pentru a-i garanta pertinenţa;
e. accesibilă, dacă este cazul, persoanelor interesate din exteriorul organizaţiei.

 politica de securitate şi sănătate în muncă trebuie să prevadă:

a. protejarea securităţii şi sănătăţii tuturor membrilor organizaţiei prin prevenirea

leziunilor, degradărilor stării de sănătate, bolilor şi incidentelor;
b. respectarea dispoziţiilor legislaţiei şi reglementărilor naţionale privind securitatea şi
sănătatea în muncă, precum şi a programelor voluntare de protecţie, a convenţiilor
colective în materie de securitate şi sănătate în muncă şi a altor angajamente la care
organizaţia a subscris;
c. supravegherea respectării cerinţei ca lucrătorii şi reprezentanţii lor să fie consultaţi şi
încurajaţi să participe activ, în funcţie de ceea ce a fost convenit şi la toate nivelurile
organizaţiei, la toate elementele sistemului de management al securităţii şi sănătăţii
în muncă;
d. îmbunătăţirea continuă a performanţelor sistemului de management al securităţii şi
sănătăţii în muncă.

 OBSERVAŢIE:

 Sistemul de management al securităţii şi sănătăţii în muncă trebuie

să fie compatibil cu alte sisteme de management utilizate de
organizaţie sau să se integreze într-un sistem global de management.

2
 2.PARTICIPAREA LUCRĂTORILOR

 constituie un element esenţial al sistemului de management al securităţii şi

sănătăţii în muncă;

 angajatorul trebuie să vegheze ca lucrătorii şi reprezentanţii lor pe

probleme de securitate şi sănătate în muncă să fie consultaţi, informaţi şi
formaţi cu privire la toate aspectele de securitate şi sănătate în muncă care
vizează cadrul lor profesional, inclusiv asupra măsurilor de urgenţă;

 angajatorul trebuie să adopte dispoziţiile necesare astfel încât lucrătorii

şi reprezentanţii lor pe probleme de securitate şi sănătate în muncă să
dispună de timpul şi de resursele care să le permită participarea activă
la procesul de organizare, planificare, implementare şi de acţiune în vederea
îmbunătăţirii continue a sistemului de management al securităţii şi sănătăţii
în muncă;

 angajatorul trebuie să vegheze, când este cazul, la instituirea şi la buna

funcţionare a unui comitet de securitate şi sănătate în muncă, precum şi
la recunoaşterea reprezentaţilor lucrătorilor pe probleme de securitate
şi sănătate în muncă, în conformitate cu legislaţia şi practica naţională.

2
 3.RESPONSABILITĂŢILE ŞI OBLIGAŢIILE

 structurile şi procedurile adecvate trebuie să fie stabilite pentru:

a. supravegherea respectării cerinţei ca securitatea şi sănătatea în muncă să constituie o

responsabilitate cunoscută şi acceptată la toate nivelurile ierarhice;
b. definirea şi comunicarea tuturor membrilor organizaţiei a responsabilităţilor,
obligaţiilor şi autorităţii cu care sunt investite persoanele însărcinate cu identificarea,
evaluarea sau controlul pericolelor şi riscurilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în
muncă;
c. asigurarea unei supervizări eficace, când este cazul, pentru a veghea la protecţia
securităţii şi sănătăţii lucrătorilor;
d. promovarea colaborării şi comunicării între membrii organizaţiei, inclusiv între
lucrători şi reprezentanţii lor, în vederea implementării elementelor sistemului de
management al securităţii şi sănătăţii în muncă;
e. satisfacerea principiilor sistemului de management al securităţii şi sănătăţii în muncă,
care sunt conţinute în principiile directoare naţionale, principiile directoare specifice
sau în programele voluntare la care organizaţia a subscris;
f. stabilirea şi implementarea unei politici clare de securitate şi sănătate în muncă, ale
cărei obiective să fie măsurabile şi, de preferinţă, cuantificabile;
g. adoptarea unor dispoziţii eficiente pentru identificarea, eliminarea sau controlul
pericolelor şi riscurilor legate de procesul de muncă, precum şi pentru promovarea
sănătăţii în muncă;
h. stabilirea de programe de promovare a sănătăţii şi de prevenire;
i. vegherea la implementarea de măsuri eficace care să permită participarea deplină a
lucrătorilor sau reprezentanţilor lor la realizarea politicii de securitate şi sănătate în
muncă;
j. alocarea resurselor necesare astfel încât persoanele responsabile de securitatea şi
sănătatea în muncă, inclusiv comitetele de securitate şi sănătate în muncă, să se poată
achita în mod corect de funcţiile care le revin;
k. vegherea la implementarea de măsuri eficace care să permită participarea deplină a
lucrătorilor sau reprezentanţilor lor la comitetele de securitate şi sănătate în muncă,
atunci când acestea există.

 unul sau mai mulţi membrii ai conducerii trebuie să fie nominalizaţi, să

le fie stabilite responsabilităţile, obligaţiile şi autoritatea astfel încât ei să
fie în măsură să:

a.a. elaboreze, implementeze, revadă periodic şi să evalueze sistemul de management al

securităţii şi sănătăţii în muncă;
a.b.furnizeze periodic conducerii informaţii privind performanţele sistemului de
management al securităţii şi sănătăţii în muncă;

2
a.c. promoveze participarea tuturor membrilor organizaţiei.

2
 4.COMPETENŢELE ŞI FORMAREA

 competenţele cerute în materie de securitate şi sănătate în muncă

trebuie să fie definite de angajator; acesta trebuie să se stabilească şi să se
menţină la zi dispoziţii care să permită tuturor persoanelor să fie în măsură
să-şi asume responsabilităţile şi obligaţiile privind aspectele de securitate şi
sănătate în muncă;

 programele de formare (instruire) trebuie:

a. să vizeze toţi membrii interesaţi ai organizaţiei;

b. să fie realizate de către persoane competente (având calificările şi experienţa
necesară);
c. să prevadă o formare iniţială performantă şi oportună şi cursuri de reciclare suficient
de frecvente;
d. să cuprindă o evaluare a utilităţii instruirii pentru persoanele care o urmează
(comprehensibilitate, cunoştinţe dobândite);
e. să fie revăzute periodic, inclusiv de comitetul de securitate şi sănătate în muncă,
atunci când acesta există; aceste programe de instruire trebuie să fie modificate dacă
este cazul pentru a le garanta pertinenţa şi eficacitatea;
f. să fie documentate în mod corespunzător şi adaptate la mărimea, natura şi
complexitatea activităţilor desfăşurate de către organizaţie.

 organizaţia trebuie să faciliteze accesul întregului personal la

programele de formare în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă,
prin asigurarea gratuităţii acestora şi prin desfăşurarea lor, dacă este
posibil, în timpul programului normal de lucru.

2
5.DOCUMENTAŢIA SISTEMULUI DE MANAGEMENT AL
SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ

 documentaţia trebuie să vizeze următoarele aspecte:

a.a. politica de securitate şi sănătate şi obiectivele organizaţiei în acest domeniu;

a.b.principalele funcţii şi responsabilităţi care au fost definite în vederea implementării
sistemului de management al securităţii şi sănătăţii în muncă;
a.c. principalele pericole şi riscuri pentru securitatea şi sănătatea în muncă generate de
activităţile desfăşurate de organizaţie şi, corelat cu acestea, măsurile ce trebuie luate
pentru a le preveni şi a le controla:
a.d.dispoziţiile, procedurile, instrucţiunile sau alte documente interne implementate în
cadrul sistemul de management al securităţii şi sănătăţii în muncă;

 documentaţia trebuie să satisfacă următoarele condiţii:

a. să fie redactată şi prezentată de o manieră comprehensibilă pentru utilizatori;
b. să fie revăzută periodic, revizuită dacă este cazul, comunicată şi uşor accesibilă
tuturor membrilor interesaţi ai organizaţiei;

 registrele de securitate şi sănătate în muncă pot să conţină:

a. datele care decurg din implementarea sistemului de management al securităţii şi
sănătăţii în muncă;
b. datele privind leziunile, degradările stării de sănătate, bolile şi incidentele legate de
procesul de muncă;
c. datele care provin din legislaţia sau reglementările naţionale în domeniul securităţii
şi sănătăţii în muncă;
d. datele vizând factorii de expunere a lucrătorilor, precum şi monitorizarea mediului de
muncă şi a stării de sănătate a lucrătorilor;
e. rezultatele monitorizării a priori şi a monitorizării a posteriori.

2
 6.COMUNICAREA

 organizaţia trebuie să stabilească şi să menţină la zi dispoziţii şi

proceduri pentru:

a. a primi şi a înregistra comunicarea internă şi externă privind securitatea şi sănătatea

în muncă şi pentru a-i răspunde de o manieră adecvată;
b. a garanta comunicarea internă, între diferitele niveluri şi funcţii ale organizaţiei, a
informaţiilor vizând securitatea şi sănătatea în muncă;
c. a veghea ca preocupările şi sugestiile lucrătorilor şi ale reprezentanţilor lor, în
domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, să fie examinate şi înţelese corect, astfel
încât acestora să li se ofere un răspuns.

7.ANALIZA INIŢIALĂ

 analiza iniţială trebuie să fie efectuată de persoane competente, prin

consultări cu lucrătorii şi/sau reprezentanţii lor şi, în funcţie de situaţia
concretă, trebuie să permită:

a.a. identificarea legislaţiei şi reglementărilor naţionale aplicabile la momentul actual în

domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, a principiilor directoare naţionale, a
principiilor directoare specifice, precum şi a programelor voluntare şi a altor
exigenţe la care organizaţia a subscris;
a.b.identificarea, anticiparea şi aprecierea pericolelor şi riscurilor pentru securitatea şi
sănătatea lucrătorilor generate de mediul de muncă sau de modul existent sau propus
de organizare a muncii;
a.c. determinarea gradului în care controalele existente sau propuse pentru a fi efectuate
corespund pentru eliminarea pericolelor sau pentru controlul riscurilor;
a.d.analizarea datelor obţinute în urma monitorizării stării de sănătate a muncitorilor.

 concluziile analizei iniţiale trebuie:

a.a. să fie consemnate într-un document;

a.b.să servească ca fundament pentru deciziile vizând implementarea sistemului de
management al securităţii şi sănătăţii în muncă;
a.c. să furnizeze valorile de plecare în funcţie de care îmbunătăţirea continuă a sistemului
de management al securităţii şi sănătăţii în muncă va putea fi măsurată.

2
 8.PLANIFICAREA, ELABORAREA ŞI
IMPLEMENTAREA SISTEMULUI

 planificarea trebuie să răspundă următoarelor cerinţe:

a. să fie realizată în conformitate cu prevederile minimale conţinute în legislaţia şi

reglementările naţionale;
b. să integreze elementele sistemului de management al securităţii şi sănătăţii în muncă;
c. să vizeze îmbunătăţirea continuă a rezultatelor în materie de securitate şi sănătate în
muncă.

 măsurile de planificare trebuie, pe de o parte, să contribuie la protecţia

securităţii şi sănătăţii în muncă, iar pe de altă parte, să prevadă:

a. o definire precisă, o ierarhizare pe grade de prioritate şi o cuantificare, în funcţie de

care vor fi stabilite obiectivele organizaţiei în domeniul securităţii şi sănătăţii în
muncă;
b. elaborarea unui program vizând realizarea fiecărui obiectiv: stabilirea de criterii
precise de performanţă şi de termene de realizare, definirea responsabilităţilor
persoanelor însărcinate cu realizarea obiectivelor;
c. selectarea criteriilor de măsurare adecvate pentru a confirma faptul că obiectivele au
fost atinse;
d. alocarea de resurse suficiente, între altele umane şi financiare, precum şi a unui
ajutor tehnic, în funcţie de necesităţi.

9.OBIECTIVELE DE SECURITATE
ŞI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ

 obiectivele trebuie să satisfacă următoarele condiţii:

a. să fie proprii organizaţiei şi să ţină cont de mărimea, natura şi complexitatea

activităţilor desfăşurate de către aceasta;
b. să fie elaborate în conformitate cu legislaţia şi reglementările naţionale pertinente şi
aplicabile, precum şi cu obligaţiile tehnice şi economice ale organizaţiei în ceea ce
priveşte securitatea şi sănătatea în muncă;
c. să vizeze îmbunătăţirea continuă a protecţiei securităţii şi sănătăţii lucrătorilor în
vederea obţinerii celor mai bune rezultate în materie de securitate şi sănătate în
muncă;
d. să fie realiste şi realizabile;
e. să fie cuprinse într-un document şi comunicate tuturor persoanelor interesate, la toate
nivelurile organizaţiei;
f. să fie evaluate periodic şi, dacă este necesar, actualizate.

2
 10.PREVENIREA PERICOLELOR
10.1.MĂSURILE DE PREVENIRE ŞI CONTROL

 măsurile de prevenire şi de protecţie trebuie să fie luate ţinând cont de

următoarea ordine de priorităţi:

a.a. eliminarea pericolelor şi riscurilor;

a.b.controlul pericolelor şi riscurilor la sursă prin măsuri de ordin tehnic şi organizatoric;
a.c. reducerea la minimum a pericolelor şi riscurilor prin elaborarea de sisteme proprii de
garantare a securităţii în muncă, inclusiv prin intermediul controalelor
administrative;
a.d.atunci când pericolele şi riscurile reziduale nu pot fi controlate prin intermediul
măsurilor de protecţie colectivă, angajatorul trebuie să furnizeze în mod gratuit
echipamente individuale de protecţie adecvate şi să implementeze mecanisme şi
proceduri care să garanteze utilizarea şi întreţinerea acestora.

 procedurile sau măsurile de prevenire şi de control a pericolelor trebuie

să satisfacă următoarele condiţii:

a. să fie adaptate la pericolele şi riscurile prezente în organizaţie;

b. să fie revăzute în mod regulat şi modificate dacă este necesar;
c. să satisfacă condiţiile impuse de legislaţia şi reglementările naţionale, precum şi de
programele voluntare de protecţie şi de alte angajamente la care organizaţia a
subscris (codurile de bună practică în industrie, acordurile încheiate cu autorităţile
publice, ghidurile fără caracter de reglementare);
d. să ţină cont de nivelul actual de cunoştinţe, inclusiv de informaţiile sau rapoartele
provenind de la organizaţii cum ar fi inspecţia muncii, serviciile de securitate şi
sănătate în muncă, precum şi de la alte servicii în cazul în care situaţia concretă o
impune.

2
 10.PREVENIREA PERICOLELOR
10.2.MANAGEMENTUL SCHIMBĂRII

 influenţa exercitată asupra securităţii şi sănătăţii în muncă de

eventualele schimbări interne (fluctuaţia personalului, achiziţionarea de
noi echipamente şi de servicii, modificări în structura organizatorică şi în
fluxurile tehnologice) sau externe (modificarea cadrului legislativ, fuziunea
organizaţiilor sau evoluţia cunoştinţelor şi tehnologiilor) trebuie să fie
evaluată şi măsurile corespunzătoare trebuie luate înainte ca aceste
schimbări să se producă.

 o evaluare a incidenţei eventualelor schimbări asupra securităţii şi

sănătăţii în muncă trebuie să fie efectuată înainte de orice modificare
sau introducere de noi metode de muncă, de noi proceduri, de
echipamente sau materiale noi; o astfel de evaluare trebuie să fie realizată
prin consultări cu lucrătorii şi reprezentanţii lor, precum şi cu comitetul de
securitate şi sănătate în muncă, atunci când este cazul.

 înainte de implementarea unei decizii de schimbare trebuie verificat ca

toţi membrii interesaţi ai organizaţiei să fie informaţi în mod
corespunzător şi, dacă este necesar, formaţi în acest scop.

3
 10.PREVENIREA PERICOLELOR
10.3.PREVENIREA, PREGĂTIREA ŞI REACŢIA ÎN
SITUAŢII DE URGENŢĂ

 organizaţia trebuie să stabilească şi să menţină la zi proceduri pentru a

identifica posibilele accidente şi situaţii de urgenţă, pentru a răspunde
unor astfel de situaţii şi pentru a preveni şi a reduce impactul asupra
securităţii şi sănătăţii în muncă care poate fi asociat acestora.

 procedurile trebuie să prevadă:

.a. difuzarea informaţiilor necesare, precum şi comunicarea şi coordonarea internă,

realizate astfel încât acestea să vizeze toate persoanele prezente la un loc de muncă
în scopul protejării acestora în situaţii de urgenţă;
.b. comunicarea şi coordonarea cu autorităţile competente, serviciile locale de
intervenţie şi serviciile de urgenţă;
.c. acordarea primului ajutor, asigurarea asistenţei medicale, dotarea cu mijloace de
luptă împotriva incendiilor şi evacuarea tuturor persoanelor de la locul de muncă
afectat;
.d. informarea şi formarea, de o manieră adecvată, a tuturor membrilor organizaţiilor, la
toate nivelurile ierarhice, inclusiv prin exerciţii de prevenire, intervenţie şi acţiune în
caz de urgenţă, efectuate la intervale de timp regulate.

 când situaţia concretă o impune, măsurile de prevenire, pregătire şi

reacţie în situaţii de urgenţă trebuie să fie stabilite în colaborare cu
serviciile externe de urgenţă şi alte servicii.

3
 10.PREVENIREA PERICOLELOR
10.4.ACHIZIŢIONAREA DE BUNURI ŞI SERVICII

 organizaţia trebuie să stabilească şi să menţină la zi proceduri care să

vegheze ca:

.a. condiţiile impuse în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă să fie identificate,

evaluate şi integrate în principiile care guvernează politica de achiziţii de bunuri şi
servicii;
.b. exigenţele în materie de securitate şi sănătate în muncă ale organizaţiei, precum şi
cele prevăzute de legislaţia şi reglementările naţionale să fie identificate înainte de a
achiziţiona bunuri şi servicii;
.c. dispoziţiile să fie adoptate în conformitate cu exigenţele înainte de utilizarea acestor
bunuri şi servicii.

10.PREVENIREA PERICOLELOR
10.5.SUBCONTRACTANŢII

 dispoziţiile de evaluare şi de supervizare a subcontractanţilor

organizaţiei trebuie:

a.a. să prevadă includerea unor criterii de securitate şi de sănătate în muncă în

procedurile de evaluare şi de selecţie a subcontractanţilor;
a.b.să stabilească o comunicare şi o coordonare eficace între nivelurile ierarhice
corespunzătoare ale organizaţiei şi subcontractantului înainte ca acesta din urmă să
înceapă furnizarea bunurilor sau a serviciilor; comunicarea trebuie să vizeze
pericolele şi riscurile care pot apărea la locul sau locurile de muncă în care îşi vor
desfăşura activitatea persoanele angajate de subcontractant şi, corelat cu acestea,
măsurile de prevenire şi control ce trebuie adoptate;
a.c. să prevadă dispoziţii pentru înregistrarea leziunilor, degradărilor stării de sănătate,
bolilor şi incidentelor legate de procesul de muncă cărora le-au căzut victimă
lucrătorii subcontractanţilor în timp ce prestau o activitate pentru organizaţie;
a.d.să informeze asupra pericolelor pentru securitatea şi sănătatea în muncă şi, dacă este
cazul, să formeze lucrătorii subcontractantului înainte de începerea colaborării sau pe
parcursul derulării acesteia;
a.e. să supervizeze în mod regulat eficacitatea activităţilor desfăşurate de subcontractant
în materie de securitate şi sănătate;

3
a.f. să vegheze ca procedurile şi dispoziţiile vizând locul de muncă, în materie de
securitate şi sănătate, să fie respectate de către subcontractant.

3
11.MONITORIZAREA ŞI MĂSURAREA EFICACITĂŢII

 monitorizarea şi măsurarea eficacităţii trebuie:

a.a. să permită determinarea gradului în care politica şi obiectivele de securitate şi

sănătate în muncă sunt realizate şi riscurile controlate;
a.b.să prevadă o monitorizare a priori (activă) şi a posteriori (reactivă) şi să nu fie
fundamentată numai pe statistica leziunilor, degradărilor stării de sănătate, bolilor şi
incidentelor legate de procesul de muncă;
a.c. să fie înregistrate.

 monitorizarea trebuie să răspundă următoarelor cerinţe:

a.a. să ţină cont de eficacitatea (performanţa) în materie de securitate şi sănătate în

muncă;
a.b.să furnizeze informaţiile necesare pentru a determina dacă procedurile (dispoziţiile)
obişnuite de identificare, de prevenire şi de control a pericolelor şi riscurilor sunt
aplicate şi funcţionează în mod corespunzător;
a.c. să servească la fundamentarea deciziilor vizând îmbunătăţirea continuă atât a
procedurilor de identificare a pericolelor şi de control a riscurilor, cât şi a sistemului
de management al securităţii şi sănătăţii în muncă în general.

 monitorizarea a priori trebuie să garanteze:

a. monitorizarea realizării anumitor programe şi determinarea criteriilor şi obiectivelor

de eficacitate;
b. inspectarea sistematică a procedurilor de muncă, a instalaţiilor, a siturilor de
producţie şi a echipamentelor;
c. monitorizarea mediului de muncă, inclusiv a modului de organizare a muncii;
d. monitorizarea sănătăţii lucrătorilor printr-un control medical adecvat sau prin
utilizarea unor mijloace ce permit detectarea primelor semne de manifestare a unor
efecte nocive pentru sănătate, în vederea determinării eficacităţii măsurilor de
prevenire şi de control;
e. respectarea legislaţiei şi reglementărilor naţionale în vigoare, a convenţiilor colective
sau a altor angajamente în materie de securitate şi sănătate în muncă la care
organizaţia a subscris.

 monitorizarea a posteriori trebuie să prevadă identificarea, declararea,

înregistrarea şi investigarea:

a.a. leziunilor, degradărilor stării de sănătate, bolilor şi incidentelor legate de procesul de

muncă;
a.b.altor prejudicii, printre altele a daunelor materiale;
a.c. eficacităţii insuficiente a măsurilor de securitate şi de protecţie a sănătăţii în muncă,
precum şi a deficienţelor sistemului de management al securităţii şi sănătăţii în
muncă;

3
a.d.programelor de reeducare şi de reabilitare a lucrătorilor.

3
12.ANCHETELE ÎN CAZ DE LEZIUNI, DEGRADĂRI ALE
STĂRII DE SĂNĂTATE, BOLI SAU INCIDENTE LEGATE
DE PROCESUL DE MUNCĂ ŞI EFECTUL ACESTORA
ASUPRA EFICACITĂŢII MĂSURILOR DE
SECURITATE ŞI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ

 anchetele privind originea şi cauzele intrinseci ale leziunilor, degradărilor

stării de sănătate, bolilor sau incidentelor legate de procesul de muncă
trebuie să permită identificarea şi consemnarea tuturor deficienţelor
sistemului de management al securităţii şi sănătăţii în muncă;

 anchetele trebuie să fie efectuate de către persoane competente;

lucrătorii şi reprezentanţii lor trebuie să participe la anchete în funcţie de
ceea ce a fost convenit cu conducerea organizaţiei;

 concluziile anchetei trebuie să fie supuse analizei comitetului de

securitate şi sănătate în muncă, în cazul în care acesta există, pentru a le
examina şi a formula recomandările adecvate;

 concluziile anchetei şi toate recomandările făcute de comitetul de

securitate şi sănătate în muncă trebuie să fie comunicate celor interesaţi
pentru realizarea unor acţiuni corective, analizarea de către conducere şi
examinarea în vederea îmbunătăţirii continue;

 măsurile corective rezultate din aceste anchete trebuie să fie

implementate în vederea evitării producerii pe viitor a unor leziuni,
degradări a sănătăţii, boli şi incidente legate de procesul de muncă;

 rapoartele întocmite în urma realizării unor anchete de entităţi externe

cum ar fi, de exemplu, inspecţia muncii sau societăţile de asigurări, trebuie
să fie tratate la fel ca rapoarte întocmite în urma unor anchete interne,
respectându-se în acelaşi timp şi cerinţele vizând confidenţialitatea.

3
 13.AUDITUL

 auditurile permit verificarea pertinenţei sistemului şi conduc la

identificarea punctelor forte şi a lacunelor acestuia, atât la nivel global,
cât şi la nivelul fiecărui element component.

 organizaţia trebuie să stabilească o politică şi un program de audit care

să furnizeze indicaţii vizând atât competenţele auditorului, cât şi
amploarea, frecvenţa, metodologia de realizare a auditului şi modul de
prezentare a raportului întocmit în urma auditării.

 auditul poate viza, în funcţie de necesităţi, o evaluare parţială sau de

ansamblu a elementelor sistemului de management al securităţii şi sănătăţii
în muncă, precum şi orice alt criteriu sau element de audit relevant.

 concluziile rezultate în urma realizării auditului trebuie să determine

dacă o parte sau ansamblul elementelor sistemului de management al
securităţii şi sănătăţii în muncă:

a.a. sunt suficient de eficace pentru a se conforma politicii şi obiectivelor organizaţiei în

materie de securitate şi sănătate în muncă;
a.b.sunt suficient de eficace pentru a promova deplina participare a muncitorilor;
a.c. sunt conforme cu rezultatele evaluărilor şi auditurilor precedente în materie de
securitate şi sănătate în muncă;
a.d.permit organizaţiei să se conformeze prevederilor legislaţiei şi reglementărilor
naţionale;
a.e. răspund obiectivelor de îmbunătăţire continuă şi de bună practică în materie de
securitate şi sănătate în muncă.

 auditurile trebuie să fie realizate de persoane competente, indiferent

dacă sunt sau nu membre ale organizaţiei, cu condiţia ca acestea să fie
independente de activitatea supusă auditării;

 rezultatele şi concluziile auditului trebuie să fie comunicate persoanelor

responsabile de realizarea măsurilor corective.

 participarea lucrătorilor trebuie să fie prevăzută atât în faza de consultări

pentru alegerea auditorului, cât şi în toate etapele procesului de
realizare a auditului, inclusiv în faza finală de analizare a rezultatelor
acestuia.

3
 14.ANALIZA EFECTUATĂ DE CONDUCERE

 analiza efectuată de conducere trebuie să:

a. evalueze strategia globală a sistemului de management al securităţii şi sănătăţii în

muncă pentru a determina dacă el corespunde cu obiectivele preconizate;
b. evalueze capacitatea sistemului de management al securităţii şi sănătăţii în muncă de
a răspunde cerinţelor globale ale organizaţiei şi ale tuturor părţilor interesate, inclusiv
ale lucrătorilor şi ale autorităţilor de reglementare;
c. evalueze necesitatea de a modifica sistemul de management al securităţii şi sănătăţii
în muncă, inclusiv politica şi obiectivele în acest domeniu;
d. identifice măsurile necesare pentru remedierea în timp util a deficienţelor constatate,
inclusiv a celor legate de ajustarea anumitor aspecte ce ţin de structura globală de
management a organizaţiei şi de măsurarea eficacităţii;
e. furnizeze indicaţii, inclusiv în ceea ce priveşte determinarea priorităţilor, în vederea
unei planificări eficace şi a unei îmbunătăţiri continue;
f. evalueze progresele înregistrate de organizaţie în sensul îndeplinirii obiectivelor de
securitate şi sănătate în muncă şi realizării măsurilor corective;
g. evalueze eficacitatea măsurilor luate ca urmare a analizelor precedente.

 analiza trebuie să vizeze următoarele aspecte:

a.a. rezultatele anchetelor privind leziunile, degradările stării de sănătate, bolile şi

incidentele, concluziile auditurilor şi activităţilor de supervizare, rezultatele
analizelor vizând identificarea pericolelor, evaluarea riscurilor şi acţiunile de
monitorizare, iar în cazul în care a fost numit un reprezentant al conducerii pe
probleme de securitate şi sănătate în muncă, raportul acestuia;
a.b.factorii interni şi externi suplimentari, inclusiv cei de ordin organizatoric, susceptibili
de a avea o incidenţă asupra sistemului de management al securităţii şi sănătăţii în
muncă.

 concluziile analizei efectuate de conducere trebuie să fie înregistrate şi

comunicate:

a.a. persoanelor ce deţin responsabilităţi în domeniul managementului securităţii şi

sănătăţii în muncă, astfel încât acestea să poată lua măsurile care se impun;
a.b.comitetului de securitate şi sănătate în muncă, precum şi lucrătorilor şi
reprezentanţilor lor.

3
 15.ACŢIUNEA PREVENTIVĂ ŞI CORECTIVĂ

 dispoziţiile în materie de acţiune preventivă şi corectivă trebuie să

permită:

a.a. identificarea şi analizarea cauzelor profunde ale tuturor aspectelor ce nu sunt

conforme cu reglementările în vigoare în materie de securitate şi sănătate în muncă
şi/sau cu dispoziţiile privind sistemele de management al securităţii şi sănătăţii în
muncă;
a.b.introducerea, planificarea, implementarea şi consemnarea acţiunii corective şi
preventive, precum şi determinarea eficacităţii, ţinând cont în special de modificările
survenite în structura şi filozofia sistemului de management al securităţii şi sănătăţii
în muncă.

 în cazul în care evaluarea sistemului de management al securităţii şi

sănătăţii în muncă sau alte surse conduc la constatarea că măsurile de
prevenire şi de protecţie împotriva pericolelor şi riscurilor sunt
inadecvate sau susceptibile de a deveni astfel, acestea trebuie să fie tratate
în conformitate cu priorităţile stabilite prin măsurile de prevenire şi
control şi să fie completate şi consemnate, în timp util, atunci când situaţia
concretă o impune.

3
 16.ÎMBUNĂTĂŢIREA CONTINUĂ

 conceptul de îmbunătăţire continuă face parte integrantă din sistemul

de management al securităţii şi sănătăţii în muncă; acest lucru se obţine
printr-o evaluare continuă a performanţelor sistemului de management al
securităţii şi sănătăţii în muncă în raport cu politica şi obiectivele acestuia în
vederea identificării oportunităţilor de îmbunătăţire.

 dispoziţiile pentru îmbunătăţirea continuă a sistemului de management

al securităţii şi sănătăţii în muncă trebuie să vizeze:

a.a. obiectivele organizaţiei;

a.b.concluziile rezultate în urma identificării şi aprecierii (evaluării) pericolelor şi
riscurilor;
a.c. rezultatele monitorizării şi ale măsurătorilor eficacităţii;
a.d.anchetele vizând leziunile, degradările stării de sănătate, bolile şi incidentele, precum
şi concluziile şi recomandările auditurilor;
a.e. concluziile analizei efectuate de conducere;
a.f. recomandările în vederea unei îmbunătăţiri continue provenind de la toţi membrii
organizaţiei, inclusiv de la comitetul de securitate şi sănătate, când acesta există;
a.g.schimbările intervenite în legislaţia şi reglementările naţionale, programele voluntare
şi convenţiile colective;
a.h.noile informaţii pertinente;
a.i. rezultatele programelor de protecţie şi de promovare a unei stări corespunzătoare de
sănătate.

 procedurile şi rezultatele organizaţiei în materie de securitate şi sănătate

în muncă trebuie să fie comparate cu cele ale altor organizaţii în vederea
îmbunătăţirii performanţelor acesteia în domeniul menţionat, în condiţiile
respectării riguroase a cadrului legislativ.

4
 2.3.2.
SR OHSAS 18001: 2008 - SISTEME DE MANAGEMENT AL
SĂNĂTĂŢII ŞI SECURITĂŢII OCUPAŢIONALE.
CERINŢE
2.3.2.1.
ORGANIZAŢIILE CARE AU PARTICIPAT LA ELABORAREA
OHSAS 18001: 2007

 American Industrial Hygiene Association (AIHA);

 Asociatión Española de Normalización y Certificación (AENOR);
 Association of British Certification Bodies (ABCB);
 British Standards Institution (BSI);
 Bureau Veritas;
 Comisión Federal de Electricidad (CFE), (Gerencia de la seguidad industrial);
 Czeh Accreditation Institute (CAI);
 Det Norske Veritas (DNV);
 DS Certification A/S;
 EEF the manufacturer' organisation;
 ENLAR Compliance Services, Inc.;
 Health and Safety Executive;
 Hong Kong Quality Assurance Agenca (HKQAA);
 Inspecta Certification;
 Institution of Occupational Safety and Health (IOSH);
 Instituto Argentino de Normalización y Certificatión (IRAM);
 Instituto Colombiano de Normas Tecnicas y Certificatión (INCONTEC);
 Instituto de Normas Técnicas de Costa Rica (INTECO);
 Instituto Mexicano de Normalización y Certificatión (IMNC);
 Instituto Uruguayo de Normas Técnicas (UNIT);
 ITS Consultants;
 Japan Industrial Safety and Health Association (JISHA);
 Japenese Standards Association (JSA);
 Korea Gas Safety Corporation (ISO Certificate Division);
 Lloyds Register Quality Assurance (LRQA);
 Management Systems Certification Limited;
 National Standards Authority of Ireland (NSAI);
 National University of Singapore (NUS);
 Nederlands Normalisatie-instituut (NEN);
 NPFK ELECTON;
 NQA;
 Quality Management Institute (QMI);
 SABS Commercial (Pty) Ltd.;
 Service de Normalisation Industrielle Marocaine (SNIMA);
 SGS United Kingdom Ltd.;
 SIRIM QAS International;
 SPRING Singapore;

4
 Standards Institution of Israel (SII);
 Standards New Zealand (SNZ);
 Sucofindo International Certification Services (SICS);
 Swedish Industry Association (Sinf);
 TŰV Rheinland Cert GmbH - TŰV Rheinland Group;
 Standards Association of Zimbabwe (SAZ).

2.3.2.2.
CARACTERISTICILE GENERALE

 face parte din Seria Evaluarea Sănătăţii şi Securităţii Ocupaţionale

(OHSAS: „Occupational Health and Safety Assessment Series”);
această serie este compusă din următoarele documente:
 OHSAS 18001: 2007 - Occupational health and safety management systems -
Requirements (Sisteme de management al sănătăţii şi securităţii ocupaţionale.
Cerinţe);
 OHSAS 18002: 2009 - Occupational health and safety management systems.
Guidelines for the implementation of OHSAS 18001: 2007 (Sisteme de
management al sănătăţii şi securităţii ocupaţionale. Linii directoare pentru
implementarea OHSAS 18001: 2007).
 a fost elaborat ca răspuns la cererea clienţilor cu privire la un standard
recunoscut al sistemului de management al sănătăţii şi securităţii
ocupaţionale, faţă de care pot să fie evaluate şi certificate sistemele lor de
management;
 este compatibil cu standardele pentru sisteme de management ISO 9001:
2008 (Calitate) şi ISO 14001: 2004 (Mediu), pentru a facilita integrarea
sistemelor de management al calităţii, mediului şi al sănătăţii şi
securităţii ocupaţionale de către organizaţii, în cazul în care se doreşte
acest lucru;
 va fi revizuit sau modificat ori de câte ori se va considera că este
necesar; revizuirile vor fi efectuate în momentul în care se publică noile
ediţii ale ISO 9001 sau ISO 14001, pentru a se asigura o compatibilitate
continuă;
 va fi retras în momentul publicării conţinutului acestuia într-un standard
sau ca un standard internaţional;
 ediţia a doua (OHSAS 18001: 2007) anulează şi înlocuieşte prima ediţie
(OHSAS 18001: 1999) care a fost revizuită tehnic;
 nu are drept scop includerea tuturor prevederilor necesare ale unui
contract; utilizatorii sunt responsabili pentru aplicarea sa corectă;
 conformitatea cu acest standard nu exonerează de îndeplinirea
obligaţiilor legale;
 specifică cerinţe pentru un sistem de management OH&S, care să ajute o
organizaţie să dezvolte şi să implementeze o politică şi obiective care să
ţină seama de cerinţele legale şi de informaţiile referitoare la riscurile
OH&S; a fost astfel elaborat încât să poată fi aplicat de organizaţii de

4
 toate tipurile şi mărimile şi din diverse categorii sociale, culturale sau
geografice; succesul sistemului depinde de angajamentul tuturor
nivelurilor şi funcţiilor din cadrul organizaţiei, în special a
managementul de la cel mai înalt nivel; un sistem de acest fel permite
unei organizaţii să îşi dezvolte o politică OH&S, să îşi stabilească
obiective şi procese care să permită realizarea angajamentelor politicii,
să întreprindă acţiunile necesare pentru îmbunătăţirea performanţelor
sistemului şi să demonstreze conformitatea sistemului cu cerinţele
acestui standard OHSAS; obiectivul general al acestui standard OHSAS
este sprijinirea şi promovarea bunelor practici OH&S, în conformitate cu
nevoile socio-economice; trebuie remarcat faptul că mai multe cerinţe
pot fi rezolvate simultan sau revizuite în orice moment;
 elaborarea OHSAS 18001: 2007 s-a focalizat pe îmbunătăţirea
standardului prin:
 îmbunătăţirea alinierii cu ISO 14001 şi ISO 9001;
 urmărirea oportunităţilor de aliniere cu alte standarde de sistem de management
OH&S, cum este Ghidul ILO-OSH: 2001;
 reflectarea progreselor în practica OH&S;
 clarificarea textului original din cerinţele OHSAS 18001: 1999 pe baza
experienţei în utilizare.
 există o diferenţă importantă între acest standard OHSAS, care descrie
cerinţele pentru sistemul de management OH&S al unei organizaţii care
poate fi utilizat pentru certificare/înregistrare şi/sau pentru declaraţia pe
propria răspundere a sistemului de management OH&S al unei
organizaţii, şi un ghid după care nu se poate face certificarea, destinat
furnizării asistenţei generice unei organizaţii cu scopul de a stabili,
implementa sau îmbunătăţi un sistem de management OH&S;
managementul OH&S cuprinde o gamă întreagă de aspecte, inclusiv cu
implicaţii strategice şi competitive; demonstrarea implementării cu
succes a acestui standard OHSAS poate fi folosită de o organizaţie
pentru asigurarea părţilor interesate că are implementat un sistem de
management OH&S potrivit;
 se bazează pe metodologia PDCA (Plan - Do - Check - Act = Planifică -
Execută - Verifică - Acţionează):
 Planifică: stabileşte obiectivele şi procesele necesare obţinerii rezultatelor în
concordanţă cu politica organizaţiei referitoare la OH&S;
 Execută: implementează procesele;
 Verifică: monitorizează şi măsoară procesele în raport cu politica, obiectivele,
cerinţele legale şi alte cerinţe legate de OH&S şi raportează rezultatele;
 Acţionează: ia măsuri pentru continua îmbunătăţire a performanţelor OH&S.
 conţine cerinţe care pot fi auditate cu obiectivitate; totuşi standardul nu
stabileşte cerinţe absolute pentru performanţele OH&S în afara
angajamentelor, din cadrul politicii OH&S de a îndeplini cerinţele legale
aplicabile şi alte cerinţe la care organizaţia a subscris, în scopul
prevenirii incidentelor şi îmbolnăvirilor şi pentru îmbunătăţirea continuă;

4
 astfel, două organizaţii care au activităţi similare, dar cu performanţe
OH&S diferite, pot fi amândouă în acord cu cerinţele standardului;
 nu include cerinţe specifice pentru alte sisteme de management, cum ar
fi sistemele de management ale calităţii, mediului, securităţii sau
management financiar, cu toate acestea elementele sale pot fi aliniate sau
integrate cu cele ale altor sisteme de management; pentru stabilirea unui
sistem de management OH&S care se conformează cerinţelor acestui
standard OHSAS, o organizaţie poate să îşi adapteze sistemul (sistemele)
de management existent (existente); aplicarea diferitelor elemente ale
sistemului de management poate diferi în funcţie de scopul propus şi de
părţile interesate implicate;
 nivelul de detaliere şi de complexitate al sistemului de management
OH&S, amploarea documentaţiei şi resursele alocate pentru acesta
depind de un număr de factori, cum ar fi domeniul de aplicare al
sistemului, mărimea organizaţiei şi natura activităţilor acesteia,
produsele şi serviciile şi cultura organizaţională; acesta ar putea fi cazul
în special pentru întreprinderile mici şi mijlocii.

2.3.2.3.
DOMENIUL DE APLICARE

 stabileşte cerinţe pentru un sistem de management al sănătăţii şi

securităţii ocupaţionale (OH&S), cu scopul de a permite unei organizaţii
să-şi ţină sub control propriile riscuri OH&S şi să-şi îmbunătăţească
performanţele OH&S; standardul nu stabileşte criterii specifice pentru
performanţele OH&S şi nici nu conţine specificaţii detaliate pentru
proiectarea unui sistem de management.
 este aplicabil oricărei organizaţii care doreşte:
a. să stabilească un sistem de management OH&S pentru a elimina sau minimiza
riscurile pentru angajaţi şi alte părţi interesate care ar putea fi expuse la pericole
OH&S asociate cu activităţile sale;
b. să implementeze, să menţină şi să îmbunătăţească în mod continuu un sistem de
management OH&S;
c. să se asigure de propria conformitate cu politica sa OH&S declarată;
d. să demonstreze conformitatea cu acest standard OHSAS prin:
1. realizarea unei auto-evaluări şi a unei declaraţii pe propria răspundere;
2. obţinerea confirmării de către părţi care au un interes în cadrul organizaţiei,
cum ar fi clienţii, a conformării sale;
3. obţinerea confirmării declaraţiei pe propria răspundere de la o parte externă
organizaţiei;
4. obţinerea certificării/înregistrării sistemului său de management OH&S de
către o organizaţie externă.
 toate cerinţele din acest standard OHSAS sunt destinate a fi incluse în
orice sistem de management OH&S; amploarea aplicării va depinde de
factoricum ar fi:
 politica organizaţiei în domeniul OH&S;

4
  natura activităţilor acesteia;
 riscurile şi complexitatea operaţiilor sale.

 acest standard OHSAS tratează sănătatea şi securitatea ocupaţională şi

nu intenţionează să trateze alte domenii referitoare la sănătate şi
securitate, cum ar fi:
 programe de întreţinere a formei fizice/de asigurare a confortului pentru angajaţi;
 securitatea produselor;
 deteriorarea proprietăţii;
 impacturi de mediu.

2.3.2.4.
CERINŢELE SISTEMULUI DE MANAGEMENT OH&S

Fig. 1 Modelul sistemului de management OH&S

pentru OHSAS 18001: 2007

4
 1.CERINŢE GENERALE

 organizaţia trebuie:

 să stabilească, să documenteze, să implementeze, să menţină şi să

îmbunătăţească continuu un sistem de management OH&S, în
conformitate cu cerinţele standardului OHSAS şi să determine cum va
îndeplini aceste cerinţe;

 să-şi definească şi să-şi documenteze domeniul de aplicare al sistemului

de management OH&S.

2.POLITICA OH&S

 managementul de la cel mai înalt nivel trebuie să definească şi să

aprobe politica OH&S a organizaţiei şi să se asigure că în cadrul
domeniului de aplicare definit al sistemului de management OH&S
politica:

a. corespunde naturii şi tipurilor de riscuri OH&S ale organizaţiei;

b. include un angajament de prevenire a rănirilor şi a îmbolnăvirilor
profesionale, şi de îmbunătăţire continuă a managementului OH&S şi a
performanţelor OH&S;
c. include un angajament de conformitate cel puţin cu cerinţele legale
aplicabile şi cu alte cerinţe la care organizaţia subscrie conform
propriilor riscuri OH&S;
d. asigură cadrul necesar pentru stabilirea şi analizarea obiectivelor OH&S;
e. este documentată, implementată şi menţinută;
f. este comunicată tuturor angajaţilor care lucrează sub controlul
organizaţiei cu scopul ca aceştia să devină conştienţi cu privire la
obligaţiile lor individuale în domeniul OH&S;
g. este disponibilă părţilor interesate;
h. este analizată periodic pentru a se asigura că rămâne relevantă şi
adecvată pentru organizaţie.

4
 3.PLANIFICARE

3.1.IDENTIFICARE PERICOL, EVALUARE RISC

ŞI STABILIRE CONTROALE

 organizaţia trebuie să stabilească, să implementeze şi să menţină o

procedură (proceduri) pentru identificarea continuă a pericolelor,
evaluarea riscurilor şi stabilirea controalelor necesare;

 procedura (procedurile) pentru identificarea pericolelor şi evaluarea

riscurilor trebuie să ia în considerare:

a. activităţi de rutină şi de non-rutină;

b. activităţi ale întregului personal care are acces la locul de muncă
(inclusiv subcontractanţi şivizitatori);
c. comportamentul uman, capabilităţile şi alţi factori de natură umană;
d. pericolele identificate generate din afara locului de muncă, capabile să
afecteze sănătatea şi securitatea persoanelor aflate sub controlul
organizaţiei, la locului de muncă;
e. pericolele create în vecinătatea locului de muncă prin activităţi legate de
locul de muncă şi aflate sub controlul organizaţiei;
f. infrastructura, echipamentele şi materialele de la locul de muncă, dacă
sunt furnizate de organizaţie sau de alte părţi;
g. modificări sau propuneri de modificări în cadrul organizaţiei, ale
activităţilor sale sau ale materialelor;
h. modificări ale sistemului de management OH&S, inclusiv schimbări
temporare şi impacturile acestora asupra operaţiilor, proceselor şi
activităţilor;
i. orice obligaţii legale aplicabile evaluării riscului şi implementarea
controalelor necesare;
j. proiectarea locurilor de muncă, a proceselor, a instalaţiilor, a
echipamentelor/maşinilor, a procedurilor operaţionale şi a organizării
muncii, inclusiv adaptarea acestora la capabilităţile umane.

 metodologia organizaţiei pentru identificarea pericolelor şi evaluarea

riscurilor trebuie:

a. să fie definită în ceea ce priveşte domeniul său, natura şi momentul de

aplicare pentru a se asigura că este mai degrabă proactivă decât reactivă;
b. să asigure identificarea, stabilirea priorităţilor, documentarea riscurilor şi
aplicarea controalelor, după cum este cazul.
4
 pentru managementul modificării, organizaţia trebuie să identifice
pericolele OH&S şi riscurile OH&S asociate cu modificările din cadrul
organizaţiei, din cadrul sistemului de management OH&S, or a
activităţilor sale, anterior introducerii acestor modificări; organizaţia
trebuie să se asigure că rezultatele acestor evaluări sunt luate în considerare
atunci când se stabilesc controale.

 când se stabilesc controale sau se iau în considerare modificări ale

controalelor existente, trebuie să se ţină seama de reducerea riscurilor
conform următoarei ierarhii:
 eliminare;
 înlocuire;
 măsuri tehnologice;
 semnalizare/avertizare şi/sau măsuri administrative;
 echipament individual de protecţie.

 organizaţia trebuie:
 să documenteze şi să actualizeze rezultatele identificării pericolelor,
evaluărilor riscurilor şi controalelor stabilite;
 să se asigure că riscurile OH&S şi controalele stabilite sunt luate în
considerare atunci când se stabileşte, se implementează şi se menţine
propriul sistem de management OH&S.

3.2.CERINŢE LEGALE ŞI ALTE CERINŢE

 organizaţia trebuie:
 să stabilească, să implementeze şi să menţină o procedură (proceduri)
pentru identificarea şi accesul la cerinţele legale şi la alte cerinţe OH&S
care îi sunt aplicabile;
 să se asigure că atunci când stabileşte, implementează şi menţine
propriul sistem de management OH&S, acesta va lua în considerare
aceste cerinţe legale aplicabile şi alte cerinţe la care organizaţia a
subscris;
 să actualizeze aceste informaţii;
 să comunice informaţiile relevante referitoare la cerinţele legale şi alte
cerinţe persoanelor care lucrează sub controlul organizaţiei şi altor părţi
interesate relevante.

4
 3.3.OBIECTIVE ŞI PROGRAM (PROGRAME)

 organizaţia trebuie să stabilească să implementeze şi să menţină

obiective documentate pentru OH&S, pentru funcţiile şi nivelurile
relevante din cadrul organizaţiei;

 obiectivele trebuie să fie:

 măsurabile, atunci când este posibil,
 compatibile cu politica OH&S, inclusiv cu angajamentele faţă de
prevenirea rănirilor şi îmbolnăvirilor profesionale,
pentru a fi în conformitate cu cerinţele legale aplicabile şi cu alte cerinţe la
care organizaţia subscrie şi cu îmbunătăţirea continuă.

 când îşi stabileşte şi îşi analizează obiectivele, o organizaţie trebuie să ia

în considerare:
 cerinţele legale şi alte cerinţe la care organizaţia subscrie şi riscurile
OH&S proprii;
 cerinţele propriilor opţiuni tehnologice, financiare, operaţionale şi de
afaceri;
 punctele de vedere ale părţilor interesate relevante.

4.IMPLEMENTARE ŞI FUNCŢIONARE

4.1.RESURSE, FUNCŢII, RESPONSABILITATE, RĂSPUNDERE ŞI

AUTORITATE

 managementul de la cel mai înalt nivel trebuie:

 să îşi asume responsabilitatea finală pentru OH&S şi pentru sistemul
de management OH&S;
 să îşi demonstreze angajamentul prin:
a. asigurarea disponibilităţii resurselor (= resursele umane şi abilităţi
specializate, infrastructura organizaţională, resurse tehnologice şi
financiare) esenţiale pentru stabilirea, implementarea, menţinerea şi
îmbunătăţirea sistemului de management OH&S;
b. definirea funcţiilor, alocarea răspunderilor şi responsabilităţilor
şi delegarea autorităţilor, cu scopul de a facilita managementul
eficace OH&S; funcţiile, răspunderile, responsabilităţile şi autorităţile
trebuie documentate şi comunicate.

4
 organizaţia trebuie:
 să desemneze un membru al (membri ai) managementului de la cel mai
înalt nivel cu responsabilitate specifică pentru OH&S, indiferent de
alte responsabilităţi şi cu autoritate şi funcţii bine definite pentru:
a. a se asigura că sistemul de management OH&S este stabilit,
implementat şi menţinut în conformitate cu acest standard OHSAS;
b. a se asigura că managementului de la cel mai înalt nivel îi sunt
prezentate rapoarte referitoare la performanţa sistemului de
management OH&S pentru analiză şi ca bază pentru îmbunătăţirea
sistemului de management OH&S.
 persoana numită de managementul de la cel mai înalt nivel (de
exemplu în organizaţiile mari, un membru al consiliului de
administraţie sau al comitetului executiv), poate delega o parte din
sarcini către un reprezentant al (reprezentanţi ai) managementului din
subordinea sa, păstrându-şi în acelaşi timp răspunderea ;
 identitatea persoanei numite de managementul de la cel mai înalt
nivel trebuie fie disponibilă tuturor persoanelor care lucrează sub
controlul organizaţiei ;
 toţi cei care au responsabilităţi de management trebuie să-şi
demonstreze angajamentul pentru îmbunătăţirea continuă a
performanţelor OH&S.
 să se asigure că persoanele aflate la locul de muncă îşi asumă
responsabilitatea faţă de aspectele OH&S asupra cărora au control,
inclusiv respectarea cerinţelor OH&S aplicabile organizaţiei.

4.2.COMPETENŢĂ, INSTRUIRE ŞI CONŞTIENTIZARE

 organizaţia trebuie:
 să se asigure că orice persoană (persoane) aflată sub controlul său,
care îndeplineşte (îndeplinesc) sarcini care pot avea impact asupra
OH&S, este competentă (sunt competente) din punct de vedere al
studiilor, instruirii sau experienţei corespunzătoare şi trebuie să
păstreze înregistrări în acest sens;
 să identifice nevoile de instruire asociate cu riscurile sale OH&S şi cu
sistemul său de management OH&S; aceasta trebuie să asigure instruiri
sau să ia alte măsuri pentru satisfacerea acestor nevoi de instruire,
să evalueze eficacitatea instruirilor sau a măsurilor luate şi să
păstreze înregistrări în acest sens;

5
  să stabilească, să implementeze şi să menţină o procedură
(proceduri) pentru a se asigura că persoanele care lucrează sub
controlul său sunt conştientizate de:
a. consecinţele OH&S, existente sau potenţiale, ale activităţilor de
muncă şi ale comportamentului lor şi de beneficiile OH&S obţinute
prin îmbunătăţirea performanţelor individuale;
b. funcţiile, responsabilităţile şi importanţa acestora în realizarea
conformităţii cu politica şi procedurile OH&S şi cu cerinţele
sistemului de management OH&S, inclusiv cu cerinţele referitoare la
pregătirea pentru situaţii de urgenţă şi la capacitatea de răspuns (a se
vedea 4.7);
c. consecinţele posibile ale abaterilor de la procedurile specificate.

 procedurile de instruire trebuie să ţină seama de nivelurile diferite

de:
 responsabilitate, capabilitate şi cunoştinţe lingvistice şi generale;
 risc.

4.3.COMUNICARE, PARTICIPARE ŞI CONSULTARE

4.3.1.COMUNICARE

 organizaţia trebuie să stabilească, să implementeze şi să menţină o

procedură (proceduri) referitoare la pericolele OH&S şi sistemul de
management OH&S, pentru:
a. comunicarea internă dintre niveluri şi funcţii diferite în cadrul
organizaţiei;
b. comunicarea cu contractorii şi alţi vizitatori la locul de muncă;
c. primirea, documentarea şi răspunsurile la comunicările relevante de la
părţile interesate externe.

4.3.2.PARTICIPARE ŞI CONSULTARE

 organizaţia trebuie:
 să stabilească, să implementeze şi să menţină o procedură
(proceduri) pentru:
a. participarea lucrătorilor prin:
 implicare corespunzătoare în identificarea pericolelor, evaluarea
riscurilor şi stabilirea controalelor;
 implicare corespunzătoare în investigarea incidentelor;
 implicare în dezvoltarea şi analiza politicilor şi obiectivelor
OH&S;
 consultare atunci când există schimbări care afectează propria
OH&S;

5
  reprezentare în probleme OH&S.
 lucrătorii trebuie să fie informaţi despre acordurile lor de
participare, inclusiv despre reprezentantul (reprezentanţii)
acestora în probleme de OH&S.
b. consultarea contractorilor atunci când există modificări care la
afectează OH&S.
 să se asigure, atunci când este cazul, că părţile interesate externe
relevante sunt consultate în problemele pertinente OH&S.

4.4.DOCUMENTAŢIE

 documentaţia sistemului de management OH&S trebuie să includă:

a. politica şi obiectivele OH&S;
b. descrierea domeniului de aplicare al sistemului de management OH&S;
c. descrierea principalelor elemente ale sistemului de management OH&S
şi a interacţiunilor dintre ele şi referirea la documentele conexe;
d. documente, inclusiv înregistrări, cerute de acest standard OHSAS;
e. documente, inclusiv înregistrări, pe care organizaţia le consideră
necesare pentru a se asigură planificarea, operarea şi controlul eficace al
proceselor legate de managementul riscurilor sale OH&S.
 este important ca documentaţia să fie proporţională cu nivelul de
complexitate, pericolele şi riscurile implicate şi să fie dimensionată la
minimum cerut pentru eficienţă şi eficacitate.

4.5.CONTROLUL DOCUMENTELOR

 documentele cerute de sistemul de management OH&S şi de OHSAS

18001 trebuie ţinute sub control; înregistrările sunt un tip special de
documente şi trebuie ţinute sub control potrivit cu cerinţele din 5.4;
 organizaţia trebuie să stabilească, să implementeze şi să menţină o
procedură (proceduri) pentru:
a. a aproba documentele, înainte de emitere, în ceea ce priveşte adecvarea
acestora;
b. a analiza, a actualiza, dacă este cazul, şi a reaproba documentele;
c. a se asigura că sunt identificate modificările şi stadiul revizuirii curente
ale documentelor;
d. a se asigura că versiunile relevante ale documentelor aplicabile sunt
disponibile la punctele de utilizare;
e. a se asigura că documentele rămân lizibile şi uşor de identificat;
f. a se asigura că documentele de provenienţă externă pe care organizaţia le
consideră necesare pentru planificarea şi funcţionarea sistemului de
management OH&S sunt identificate şi distribuţia lor este controlată;
g. a preveni utilizarea neintenţionată a documentelor perimate, care au fost
păstrate din diverse motive, prin aplicarea de metode potrivite de
identificare.
5
 4.6.CONTROL OPERAŢIONAL

 organizaţia trebuie să determine acele operaţii şi activităţi care sunt

asociate pericolului (pericolelor) identificate, atunci când
implementarea controalelor este necesară pentru a gestiona riscul
(riscurile) OH&S; acestea trebuie să includă managementul modificărilor
(a se vedea 3.1);

 pentru aceste operaţii şi activităţi, organizaţia trebuie să

implementeze şi să menţină:
.a. controale operaţionale, aşa cum se aplică organizaţiei şi activităţilor pe
care le desfăşoară;
.b. organizaţia trebuie să integreze controalele operaţionale în propriul
sistem de management OH&S;
.c. controale asupra produselor, echipamentelor şi serviciilor achiziţionate;
.d. controale asupra contractorilor şi a altor vizitatori la locul de muncă;
.e. proceduri documentate, pentru a cuprinde situaţiile în care absenţa unor
astfel de proceduri ar putea conduce la abateri de la politica şi
obiectivele OH&S;
.f. criterii de operare precizate acolo unde absenţa acestora ar putea genera
abateri de la politica şi obiectivele OH&S.

4.7.PREGĂTIRE PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ

ŞI CAPACITATE DE RĂSPUNS

 organizaţia trebuie:
 să stabilească, să implementeze şi să menţină şi o procedură
(proceduri) pentru:
a. a identifica potenţialul pentru situaţii de urgenţă;
b. a răspunde la astfel de situaţii de urgenţă.
 să răspundă la situaţiile de urgenţă apărute şi să prevină sau
minimizeze eventualele consecinţe negative OH&S asociate acestor
situaţii;
 în planificarea răspunsului la situaţiile de urgenţă organizaţia trebuie
să ţină seama de nevoile părţilor interesate relevante, de exemplu
serviciile de urgenţă şi vecinii organizaţiei.
 să testeze, periodic, procedura (procedurile) sale de răspuns la
situaţii de urgenţă, implicând, acolo unde se poate, părţile interesate
relevante, după cum este cazul;
 să analizeze periodic şi, atunci când este necesar, să revizuiască
procedura (procedurile) sale de pregătire pentru situaţii de urgenţă
şi capacitate de răspuns, în special după testările periodice şi după
apariţia unor situaţii de urgenţă (a se vedea 5.3).

5
 5.VERIFICARE

5.1.MĂSURAREA ŞI MONITORIZAREA PERFORMANŢELOR

 organizaţia trebuie să stabilească, să implementeze şi să menţină o

procedură (proceduri) pentru monitorizarea şi măsurarea, în mod
periodic, a performanţelor OH&S; această procedură (aceste proceduri)
trebuie să prevadă:
a. atât măsurări calitative, cât şi cantitative, corespunzătoare necesităţilor
organizaţiei;
b. monitorizarea gradului în care sunt îndeplinite obiectivele OH&S ale
organizaţiei;
c. monitorizarea eficacităţii controalelor (atât pentru sănătate, cât şi pentru
securitate);
d. măsurări proactive ale performanţelor, care monitorizează
conformitatea cu programul (programele) de management OH&S, cu
controalele şi criteriile operaţionale;
e. măsurări reactive ale performanţelor pentru monitorizarea
îmbolnăvirilor profesionale, incidentelor (inclusiv accidente, „incident
fără urmări“ etc.) şi a altor dovezi istoricea ale performanţelor OH&S
deficitare;
f. înregistrarea de date şi rezultate de monitorizare şi de măsurare,
suficiente pentru a facilita analiza ulterioară a acţiunilor corective şi
preventive.

 dacă sunt necesare echipamente pentru monitorizarea şi măsurarea

performanţelor, organizaţia trebuie să stabilească şi să menţină
proceduri de etalonare şi mentenanţă a acestor echipamente, după cum
este cazul; trebuie păstrate înregistrări ale activităţilor de etalonare şi
mentenanţă şi ale rezultatelor.

5
 5.2.EVALUAREA CONFORMĂRII

 consecvent cu angajamentul său de conformare [a se vedea 2 c)],

organizaţia trebuie să:
 stabilească, să implementeze şi să menţină o procedură (proceduri)
pentru evaluarea periodică a conformării cu cerinţele legale
aplicabile (a se vedea 3.2);
 îşi evalueze conformarea cu alte cerinţe la care subscrie (a se vedea
3.2); organizaţia poate dori să combine această evaluare cu evaluarea
conformării legale sau să stabilească o procedură (proceduri) separată
(separate) pentru fiecare;
 să păstreze înregistrări ale rezultatelor evaluărilor periodice.

 frecvenţa evaluărilor periodice poate varia în funcţie de:

 cerinţele legale;
 diferite alte cerinţe la care organizaţia subscrie.

5.3.INVESTIGAREA INCIDENTELOR, NECONFORMITǍŢI, ACŢIUNI

CORECTIVE ŞI PREVENTIVE

5.3.1.INVESTIGAREA INCIDENTELOR

 organizaţia trebuie să stabilească, să implementeze şi să menţină o

procedură (proceduri) pentru înregistrarea, investigarea şi analizarea
incidentelor pentru:
a. determinarea deficienţelor principale OH&S sau a altor factori care
puteau cauza, sau contribui la, apariţia incidentelor;
b. identificarea necesităţilor de aplicare a acţiunilor corective;
c. identificarea oportunităţilor de aplicare a acţiunilor preventive;
d. identificarea oportunităţilor de îmbunătăţire continuă;
e. comunicarea rezultatelor unor astfel de investigaţii.
 investigaţiile trebuie efectuate într-un interval de timp stabilit;
 orice necesitate de acţiune corectivă identificată sau oportunităţi de
acţiuni preventive trebuie tratate în concordanţă cu părţile relevante
din 5.3.2;
 rezultatele investigaţiilor incidentelor trebuie documentate şi
menţinute.

5
5.3.2.NECONFORMITǍŢI, ACŢIUNI CORECTIVE ŞI PREVENTIVE
 organizaţia trebuie
 să stabilească, să implementeze şi să menţină o procedură
(proceduri) pentru tratarea neconformităţii (neconformităţilor)
existente sau potenţiale şi pentru implementarea acţiunilor corective
şi preventive; procedura (procedurile) trebuie să definească cerinţe
pentru:
.a. identificarea şi corectarea neconformităţii şi întreprinderea acţiunii
(acţiunilor) necesare pentru reducerea consecinţelor referitoare la
OH&S;
.b. investigarea neconformităţii (neconformităţilor), determinarea cauzei
(cauzelor) apariţiei acestora şi întreprinderea acţiunilor pentru a evita
repetarea acestora;
.c. evaluarea necesităţii acţiunilor de prevenire a neconformităţilor şi
implementarea acţiunilor corespunzătoare cu scopul de a evita
apariţia acestora;
.d. înregistrarea şi comunicarea rezultatelor acţiunii (acţiunilor) corective
şi preventive care au fost întreprinse;
.e. analizarea eficacităţii acţiunii (acţiunilor) corective şi preventive
întreprinse.
 atunci când prin acţiunile corective şi acţiunile preventive sunt
identificate pericole noi sau pericole modificate, sau este identificată
necesitatea de controale noi sau modificate, procedura trebuie să
solicite ca acţiunile propuse să fie evaluate din punct de vedere al
riscului, anterior implementării;
 orice acţiune corectivă sau preventivă întreprinsă pentru eliminarea
cauzelor neconformităţii (neconformităţilor) existente şi potenţiale
trebuie să fie corespunzătoare importanţei problemelor şi trebuie să
fie proporţională cu riscul (riscurile) OH&S întâlnite.
 să se asigure că în documentaţia sistemului de management OH&S
sunt realizate toate modificările rezultate din acţiunile corective şi
preventive.
5.4.CONTROLUL ÎNREGISTRĂRILOR
 organizaţia trebuie:
 să stabilească şi să menţină înregistrări, necesare pentru demonstrarea
conformităţii cu cerinţele propriului sistem de management OH&S şi cu
cerinţele standardului OHSAS şi pentru demonstrarea rezultatelor
obţinute;
 să stabilească, să implementeze şi să menţină o procedură
(proceduri) pentru identificarea, depozitarea, protecţia, regăsirea,
păstrarea şi eliminarea înregistrărilor.
 înregistrările OH&S trebuie să fie şi să rămână lizibile,
identificabile şi trasabile.
5
 5.5.AUDIT INTERN

 organizaţia trebuie să se asigure că auditurile interne ale sistemului de

management OH&S sunt efectuate la intervale planificate pentru:
1.1. a determina dacă sistemul de management OH&S:
1. este conform măsurilor planificate pentru managementul OH&S,
inclusiv cerinţelor din acest standard OHSAS;
2. a fost implementat şi menţinut corespunzător;
3. este eficace în realizarea politicii şi obiectivelor organizaţiei.
1.2. a furniza managementului informaţii referitoare la rezultatele
auditurilor.
 programul (programele) de audit trebuie planificat (planificate), stabilit
(stabilite), implementat (implementate) şi menţinut (menţinute) de către
organizaţie, pe baza rezultatelor evaluărilor de risc pentru activităţile
organizaţiei şi a rezultatelor auditurilor anterioare.

 trebuie stabilită (stabilite), implementată (implementate) şi menţinută

(menţinute) o procedură (proceduri) de audit intern care să se refere
la:
a. responsabilităţile, competenţele şi cerinţele pentru planificarea şi
efectuarea auditurilor, raportarea rezultatelor şi păstrarea înregistrărilor
aferente;
b. stabilirea criteriilor, domeniului, frecvenţei şi metodelor de audit.
 selectarea auditorilor şi efectuarea auditurilor trebuie să asigure
obiectivitatea şi imparţialitatea procesului de audit.

5
 6.ANALIZA EFECTUATĂ DE MANAGEMENT

 managementul de la cel mai înalt nivel al organizaţiei trebuie să

analizeze sistemul de management OH&S, la intervale planificate,
pentru a se asigura că acesta este în permanenţă corespunzător,
adecvat şi eficace; analizele trebuie să includă evaluarea oportunităţilor de
îmbunătăţire a sistemului şi nevoile de schimbare a sistemului de
management OH&S, inclusiv politica şi obiectivele OH&S; înregistrările
analizei efectuate de management trebuie păstrate;

 elementele de intrare pentru analizele efectuate de management trebuie

să includă:
a. rezultatele auditurilor interne şi evaluărilor conformării cu cerinţele
legale aplicabile şi cu alte cerinţe la care organizaţia subscrie;
b. rezultatele participării şi consultării (a se vedea 4.3);
c. comunicarea relevantă (comunicările relevante) cu părţile externe
interesate, inclusive reclamaţiile;
d. performanţele organizaţiei în domeniul OH&S;
e. măsura în care au fost îndeplinite obiectivele;
f. stadiul investigărilor incidentelor, acţiunilor corective şi acţiunilor
preventive;
g. acţiunile de urmărire de la analizele anterioare efectuate de management,
h. modificarea circumstanţelor, inclusiv evoluţia cerinţelor legale şi a altor
cerinţe referitoare la OH&S;
i. recomandări pentru îmbunătăţire.

 elementele de ieşire pentru analizele efectuate de management trebuie să

fie consecvente cu angajamentul organizaţiei referitor la îmbunătăţirea
continuă şi trebuie să includă toate deciziile şi acţiunile aflate în legătură cu
posibile modificări ale:
a. performanţelor OH&S;
b. politicii şi obiectivelor OH&S;
c. resurselor;
d. altor elemente ale sistemului de management OH&S.
 elementele de ieşire relevante din analizele efectuate de management
trebuie să fie disponibile pentru a fi comunicate şi consultate (a se
vedea 4.3).

5
 2.3.2.5.
CORESPONDENŢA ÎNTRE OHSAS 18001, OHSAS 18002 ŞI GHIDUL ILO-
OSH: 2001 (ANEXA B (INFORMATIVĂ) LA SR OHSAS 18001: 2008 -
SISTEME DE MANAGEMENT AL SĂNĂTĂŢII ŞI SECURITĂŢII
OCUPAŢIONALE. CERINŢE)

B.1.Introducere

Această anexă identifică principalele diferenţe dintre Liniile directoare ILO - OSH ale
Organizaţiei Internaţionale a Muncii şi documentele OHSAS, şi furnizează o evaluare comparativă
a cerinţelor diferite.
Ar trebui remarcat că nu au fost identificate diferenţe semnificative.
În consecinţă, acele organizaţii care au implementat un sistem de management OH&S
conform OHSAS 18001 pot fi sigure că sistemul lor de management OH&S va fi, de asemenea,
compatibil cu recomandările din Liniile directoare ILO - OSH.
În B.4 este prezentat un tabel de corespondenţă între articolele individuale ale documentelor
OHSAS şi cele ale Liniilor directoare ILO - OSH.

B.2.Generalităţi

Primele două obiective ale Liniilor directoare ILO - OSH sunt:

a. asistarea ţărilor în stabilirea unui cadru naţional pentru sisteme de management al
securităţii şi sănătăţii ocupaţionale; şi
b. furnizarea de îndrumări organizaţiilor individuale referitoare la integrarea elementelor
OH&S în politica lor globală şi în acordurile stabilite de management.
OHSAS 18001 specifică cerinţele pentru sistemele de management OH&S, care să permită
organizaţiilor să le controleze riscurile şi să-şi îmbunătăţească performanţele lor OH&S. OHSAS
18002 furnizează îndrumări pentru implementarea OHSAS 18001. Documentele OHSAS sunt deci
comparabile cu capitolul 3 din Liniile directoare ILO - OSH „Sistem de management al securităţii
şi sănătăţii ocupaţionale în organizaţie”.

B.3.Analiza detaliată a articolului 3 din Liniile directoare ILO-OSH

comparativ cu documentele OHSAS

B.3.1.Domeniu de aplicare

Liniile directoare ILO - OSH sunt focalizate pe lucrători. Standardele OHSAS sunt mai
cuprinzătoare, focalizându-se atât pe persoanele aflate sub controlul organizaţiei cât şi pe alte părţi
interesate.

B.3.2.Modele de sisteme de management OH&S

Modelele care descriu principalele elemente ale unui sistem de management OH&S din
Liniile directoare ILO - OSH şi din documentele OHSAS, sunt echivalente.

5
 B.3.3.Paragraful 3.2 din ILO - OSH, Participarea lucrătorilor

În Liniile directoare ILO - OSH, la 3.2.4 se recomandă ca: „Angajatorul ar trebui să se

asigure, după cum este cazul, de stabilirea şi funcţionarea eficientă a unei comisii de sănătate şi
securitate şi recunoaşterea reprezentanţilor lucrătorilor în probleme de sănătate şi securitate
conform legilor şi practicilor naţionale”.
OHSAS 18001, capitolul 4.4.3 cere organizaţiei să stabilească o procedură pentru
comunicare, participare şi consultare şi pentru a implica un spectru mai larg de părţi interesate
(datorită domeniului mai larg de aplicare al acestui document).

B.3.4.Paragraful 3.3 din ILO - OSH, Responsabilitate şi răspundere

Liniile directoare ILO - OSH recomandă la 3.3.1 (h) stabilirea programelor de sănătate şi de
prevenire. Standardele OHSAS nu au o astfel de cerinţă.

B.3.5.Paragraful 3.4 din ILO - OSH, Competenţă şi instruire

Recomandarea din Liniile directoare ILO - OSH, 3.4.4: „Se recomandă ca instruirea să fie
făcută tuturor participanţilor fără plată şi să aibă loc în timpul programului de lucru, dacă este
posibil”, nu este o cerinţă a documentelor OHSAS.

B.3.6.ILO - OSH Paragraful 3.10.4, Achiziţii

Liniile directoare ILO - OSH accentuează că cerinţele pentru securitate şi sănătate ale
organizaţiei ar trebui încorporate în cadrul unor specificaţii de aprovizionare şi leasing.
Standardele OHSAS includ şi domeniul achiziţiilor prin cerinţele lor pentru evaluarea
riscului, identificarea cerinţelor legale şi stabilirea controalelor operaţionale.

B.3.7.ILO - OSH Paragraful 3.10.5, Contractare

Liniile directoare ILO - OSH definesc etapele care trebuie parcurse pentru a se asigura că
cerinţele de securitate şi sănătate ale organizaţiei sunt aplicate contractorilor (aceştia prezintă de
asemenea o sinteză a acţiunilor necesare, pentru a se asigura că acestea sunt aplicate). Acest lucru
este implicit în OHSAS.

B.3.8.ILO - OSH Paragraful 3.12, Investigarea rănirilor, îmbolnăvirilor

profesionale, bolilor şi incidentelor legate de muncă şi impacturile lor asupra
performanţelor de securitate şi sănătate

Liniile directoare ILO - OSH nu cer ca acţiunile corective sau preventive să fie analizate
prin procesul de evaluare a riscului înainte de implementare, aşa cum se cere în OHSAS 18001,
4.5.3.2.

B.3.9.ILO - OSH Paragraful 3.13, Audit

Liniile directoare ILO - OSH recomandă consultarea asupra selecţiei auditorilor.
Dimpotrivă, documentele OHSAS cer ca personalul care efectuează auditul să fie imparţial şi
obiectiv.

B.3.10.ILO - OSH Paragraful 3.16, îmbunătăţirea continuă

6
 Acesta este un subcapitol separat în Liniile directoare ILO - OSH. Se detaliază măsurile care
ar trebui luate în considerare pentru realizarea îmbunătăţirii continue. Măsuri similare sunt detaliate
în conţinutul documentelor OHSAS care, prin urmare, nu au un articol similar.
B.4.Corespondenţa între articolele documentelor OHSAS şi articolele
Liniilor directoare ILO-OSH

Tabelul B.1 - Corespondenţa între articolele documentelor OHSAS

şi articolele Liniilor directoare ILO - OSH

Articol OHSAS Articol Linii directoare ILO - OSH

Introducere - Introducere
3.0 Sistem de management al sănătăţii şi securităţii
ocupaţionale în organizaţie
Preambul - Organizaţia Internaţională a Muncii
1 Domeniu de aplicare 1.0 Obiective
2 Publicaţii de referinţă Bibliografie
3 Termeni şi definiţii - Glosar
4 Cerinţe ale sistemului de management - -
OH&S
4.1 Cerinţe generale 3.0 Sistemul de management al securităţii şi sănătăţii
ocupationale în organizatie
4.2 Politica OH&S 3.1 Politica de sănătate şi securitate ocupaţională
3.16 Îmbunătăţire continuă
4.3 Planificare - Planificare şi implementare (doar titlu)
4.3.1 Identificare pericol, evaluare risc şi stabilire 3.7 Analiza iniţială
controale 3.8 Sistemul de planificare, dezvoltare şi implementare
3.10 Prevenirea pericolelor
3.10.1 Prevenţie şi măsuri de control
3.10.2 Managementul schimbării
3.10.5 Contractare
4.3.2 Cerinţe legale şi alte cerinţe 3.7.2 (Analiza iniţială)
3.10.1.2 (Prevenţie şi măsuri de control)
4.3.3 Obiective şi program (programe) 3.8 Sistem de planificare, dezvoltare şi implementare
3.9 Obiective ale sănătăţii şi securităţii ocupaţionale
3.16 Îmbunătăţire continuă
4.4 Implementare şi funcţionare - -
4.4.1 Resurse, funcţii, responsabilitate, 3.3 Responsabilitate şi răspundere
răspundere şi autoritate 3.8 Sistem de planificare, dezvoltare şi implementare
3.16 Îmbunătăţire continuă
4.4.2 Competenţă, instruire şi conştientizare 3.4 Competentă şi instruire
4.4.3 Comunicare, participare şi consultare 3.2 Participarea angajaţilor
3.6 Comunicare
4.4.4 Documentaţie 3.5 Documentaţia sistemului de management al
sănătăţii şi securităţii ocupaţionale
4.4.5 Controlul documentelor 3.5 Documentaţia sistemului de management al
sănătăţii şi securităţii ocupaţionale
4.4.6 Control operaţional 3.10.2 Managementul schimbării
3.10.4 Procurare
3.10.5 Contractare
4.4.7 Pregătire pentru situaţii de urgenţă şi 3.10.3 Prevenire şi pregătire pentru situaţii de urgenţă şi
capacitate de răspuns capacitate de răspuns
4.5 Verificare - Evaluare (doar titlu)
4.5.1 Măsurarea şi monitorizarea performanţelor 3.11 Monitorizarea şi măsurarea performanţelor
4.5.2 Evaluarea conformării - -
4.5.3 Investigarea incidentelor, neconformităţi, - -
acţiuni corective şi preventive
4.5.3.1 Investigarea incidentelor 3.12 Investigarea rănirilor legate de locul de muncă,

6
Articol OHSAS Articol Linii directoare ILO - OSH
îmbolnăvirilor profesionale, bolilor şi incidentelor
şi impactul acestora asupra performanţelor de
sănătate şi securitate
3.16 Îmbunătăţire continuă
4.5.3.2 Neconformităţi, acţiuni corective şi acţiuni 3.15 Acţiuni preventive şi corective
preventive
4.5.4 Controlul înregistrărilor 3.5 Documentaţia sistemului de management al
sănătăţii şi securităţii ocupaţionale
4.5.5 Audit intern 3.13 Audit
4.6 Analiza efectuată de management 3.14 Analiza efectuată de management
3.16 Îmbunătăţire continuă

6
 2.3.2.6.
PRINCIPALELE MODIFICĂRI INTRODUSE DE OHSAS 18001: 2007 ÎN
RAPORT CU OHSAS 18001: 1999

 CONSIDERAŢII GENERALE:

 s-a acordat o mai mare importanţă componentei „sănătate”;

 s-a îmbunătăţit compatibilitatea cu ISO 9001: 2000 şi cu ISO 14001:

2004, OHSAS 18001: 2007 păstrând aceeaşi ordine a cerinţelor şi
majoritatea modificărilor introduse prin versiunea din 2004 a ISO 14001,
ceea ce va facilita şi încuraja implementarea sistemelor de management
integrat calitate - mediu - SSO (SSM);

 OHSAS 18001 este prezentat ca un standard, nu ca o specificaţie sau ca

un document, ca şi în ediţia sa anterioară, ceea ce reflectă adoptarea lui
pe scară tot mai largă ca bază pentru standardele naţionale ale sistemelor
de management al SSO (SSM);

 diagrama modelul Plan - Do - Check - Act (Planifică - Implementează -

Verifică - Acţionează) este prezentată numai în secţiunea Introducere,
în integralitatea ei, fără a mai fi reprezentată sub forma unei diagrame
secţionate la începutul fiecărei cerinţe principale;

 lista publicaţiilor de referinţă din secţiunea 2 a fost restrânsă exclusiv la

documentele internaţionale;

 au fost introduse noi definiţii (de exemplu, risc acceptabil, document,

acţiune corectivă, îmbolnăvire profesională, loc de muncă), iar cele
existente au fost revizuite (de exemplu, incident, pericol, risc,
neconformitate);

 termenul „risc tolerabil” a fost înlocuit cu termenul „risc acceptabil”;

 termenul „accident” a fost inclus în termenul „incident”, această

modificare având consecinţe asupra analizei acţiunilor preventive şi
corective;

6
 definiţia termenului „pericol” nu se mai referă la „dauna adusă
proprietăţii sau dauna adusă mediului de lucru”; se consideră în
prezent că „dauna adusă proprietăţii sau dauna adusă mediului de lucru”
nu vizează în mod direct managementul sănătăţii şi securităţii
ocupaţionale care constituie domeniul de aplicare al standardului
OHSAS 18001 şi, în consecinţă, este inclusă în domeniul
managementului activelor (proprietăţi, bunuri, economii, investiţii etc.);
ca urmare a acestei modificări, riscul unei „daune aduse proprietăţii sau
unei daune aduse mediului de lucru”, având un efect asupra sistemului
de management al sănătăţii şi securităţii ocupaţionale, trebuie identificat
în procesul de evaluare al riscului pentru organizaţie şi trebuie gestionat
prin aplicarea de măsuri adecvate de control al riscului;

 includerea tiparelor comportamentale ale angajaţilor (lucrătorilor),

aptitudinilor personale ale acestora şi a celorlalţi aşa - numiţi factori
umani, ca elemente importante în identificarea pericolelor, evaluarea
riscurilor şi stabilirea acţiunilor corective şi preventive; în plus, aceşti
factori trebuie luaţi în considerare, în special pentru creşterea
conştientizării angajaţilor, precum şi în cadrul instruirilor prevăzute de
legislaţia în vigoare;

 la cerinţa 4.3.1 se introduce o ierarhizare a controalelor (măsurilor de

control) destinate reducerii riscurilor: eliminare, înlocuire, măsuri
tehnologice, semnalizare/avertizare şi/sau măsuri administrative,
echipament individuale de protecţie;

 cerinţele 4.3.3 şi 4.3.4 au fost comasate într-o singură cerinţă 4.3.3

„Obiective şi program (programe)”, la fel cum s-a procedat şi în
standardul ISO 14001: 2004;

 managementul schimbării este abordat de o manieră mai explicită;

 a fost introdusă o nouă cerinţă 4.5.2 „Evaluarea conformării”, la fel

cum s-a procedat şi în standardul ISO 14001: 2004;

 au fost introduse noi cerinţe privind participarea şi consultarea

contractorilor (4.4.3.2);

 au fost introduse noi cerinţe privind investigarea incidentelor (4.5.3.1);

6
  a fost introdusă o listă prescriptivă, conţinând elementele de intrare şi de
ieşire, în cerinţa 4.6 „Analiza efectuată de management”;

 anexele au fost restructurate; astfel, Anexa A prezintă corespondenţa

între OHSAS 18001: 2007, ISO 14001: 2004 şi ISO 9001: 2000, iar
Anexa B prezintă corespondenţa între OHSAS 18001, OHSAS 18002 şi
ILO-OSH: 2001.

 COMENTAREA ŞI INTERPRETAREA MODIFICĂRILOR ŞI A

DIFERENŢELOR DINTRE OHSAS 18001: 1999 ŞI OHSAS 18001:
2007, LA NIVELUL FIECĂREI CERINŢE:

CERINŢA (CLAUZA)
COMENTARII ŞI INTERPRETAREA MODIFICĂRILOR
OHSAS OHSAS ŞI A DIFERENŢELOR
18001: 1999 18001: 2007
1 1  adaugă noile subcerinţe (subclauze) 1-4.
Domeniu de aplicare Domeniu de aplicare
2 2  limitează lista publicaţiilor de referinţă exclusiv la
Publicaţii de Publicaţii de documentele internaţionale OHSAS 18002: 2000 şi ILO-
referinţă referinţă OHS: 2001.
3 3  au fost introduse definiţii noi (23 în loc de 17), iar definiţiile
Termeni şi definiţii Termeni şi definiţii existente au fost revizuite.
3.1 3.1  înlocuieşte „risc tolerabil” (fosta definiţie 3.17) cu „risc
accident risc acceptabil acceptabil”.
3.2 3.2  reflectă ISO 9000: 2005 (3.9.1);
audit audit  clarifică definirea caracterului „independent” al procesului de
audit, cu o relevanţă particulară pentru organizaţiile mai mici.
3.3 3.3  adaptează definiţia 3.2 din ISO 14001: 2004 pentru a clarifica
îmbunătăţire îmbunătăţire modul de definire a îmbunătăţirii continue
continuă continuă
- 3.4  introduce această nouă definiţie pentru a îmbunătăţi
acţiune corectivă compatibilitatea cu ISO 9000: 2005 (3.6.5) şi contrastează cu
noua definiţie 3.18 privind „acţiunea preventivă”.
- 3.5  introduce această nouă definiţie pentru a îmbunătăţi
document compatibilitatea cu ISO 14001: 2004 (3.4).
3.4 3.6  modifică definiţia anterioară, renunţând la raportarea la
pericol pericol „dauna adusă proprietăţii, dauna adusă mediului de lucru” şi
include raportarea la noua definiţie „îmbolnăvire
profesională” (3.8).
3.5 3.7  mută definiţia de la (3.5) la (3.7).
identificare identificare
pericol pericol
- 3.8  introduce această nouă definiţie care este mai prescriptivă
îmbolnăvire pentru condiţiile care sunt „identificabile”.
profesională
3.6 3.9  include definiţia accidentului în cea a incidentului (3.9);
incident incident  modifică definiţia pentru a accentua caracterul profesional al
evenimentului (nu al accidentului);
 include referirea la „ îmbolnăvire profesională” (3.8) care
poate conduce la regândirea domeniului riscurilor potenţiale;
 include noi note, acestea definind „accidentul”, „incidentul
fără urmări” şi „situaţia de urgenţă” (4.4.7) ca tipuri
particulare de incident.

6
 CERINŢA (CLAUZA)
COMENTARII ŞI INTERPRETAREA MODIFICĂRILOR
OHSAS OHSAS ŞI A DIFERENŢELOR
18001: 1999 18001: 2007
3.7 3.10  modifică definiţia, clarificând faptul că „părţile interesate”
părţi interesate parte interesată pot fi atât din interiorul, cât şi din afara locului de muncă.
3.8 3.11  revizuieşte definiţia şi modifică numele cerinţei pentru a o
neconformitate neconformitate face mai generică în vederea îmbunătăţirii compatibilităţii cu
ISO 9000: 2005 (3.6.2) şi ISO 14001: 2004 (3.15).
Observaţie: Definiţia 3.8 non-conformance = neconformare
din OHSAS 18001: 1999 a fost tradusă impropriu de ASRO
prin neconformitate = non-conformity.
3.10 3.12  introduce menţiuni vizând includerea factorilor care pot
sănătate şi securitate sănătate şi securitate afecta starea de sănătate şi securitate a angajaţilor sau a altor
ocupaţională ocupaţională lucrători (inclusive personal temporar angajat şi personal
(OH&S (SSO)) (OH&S (SSO)) subcontractant), a vizitatorilor sau a oricărei alte persoane
aflate la locul de muncă;
 introduce o notă explicită privind cerinţele legale specifice
anumitor organizaţii, în legătură cu „persoanele din aflate în
imediata apropiere a locului de muncă sau care sunt expuse
activităţilor desfăşurate la locul de muncă”.
3.11 3.13  restructurează această definiţie în vederea îmbunătăţirii
sistem de management sistem de management compatibilităţii cu ISO 14001: 2004 (3.8).
OH&S (SSO) OH&S (SSO)
3.9 3.14  restructurează această definiţie şi adaugă Nota 2.
obiective obiectiv
OH&S (SSO)
3.13 3.15  vizează „măsurarea eficacităţii controalelor organizaţiei”;
performanţă performanţe  adaugă Nota 2 conţinând alte cerinţe pentru performanţa
OH&S (SSO) OH&S (SSO).

- 3.16  introduce o definiţie nouă în vederea îmbunătăţirii

politica compatibilităţii cu ISO 14001: 2004 (3.11), cu o specificitate
OH&S (SSO) ridicată pentru managementul de la cel mai înalt nivel.

3.12 3.17  introduce modificări minore în vederea îmbunătăţirii

organizaţie organizaţie compatibilităţii cu ISO 14001: 2004 (3.16).
- 3.18  introduce o definiţie nouă în vederea îmbunătăţirii
acţiune preventivă compatibilităţii cu ISO 9000: 2005 (3.6.4) şi descrie relaţia cu
acţiune corectivă.
- 3.19  introduce o definiţie nouă în vederea îmbunătăţirii
procedură compatibilităţii cu ISO 9000: 2005 (3.4.5); conform Notei,
procedura poate fi documentată sau nu.
- 3.20  introduce o definiţie nouă în vederea îmbunătăţirii
înregistrare compatibilităţii cu ISO 14001: 2004 (3.20).
3.14 3.21  extinde definiţia pentru o mai bună detaliere a riscurilor
risc risc specifice asociate managementului OH&S (SSO);
 introduce termenul „expunere”;
 înlocuieşte „consecinţa” cu „severitatea rănirii sau
îmbolnăvirii profesionale”.
3.15 3.22  formulează mai obiectiv această definiţie, „ţinând seama de
evaluare risc evaluare risc caracterul corespunzător al oricăror controale existente”,
punând un accent mai mare pe măsurarea eficacităţii
controalelor organizaţiei, la fel ca şi în 3.15 „performanţe
OH&S (SSO)”.
3.16 -  elimină această definiţie.
securitate
3.17 -  definiţia „risc tolerabil” a fost înlocuită cu definiţia „risc
risc tolerabil acceptabil” (3.1)
- 3.23  introduce o definiţie nouă.
loc de muncă

6
 CERINŢA (CLAUZA)
COMENTARII ŞI INTERPRETAREA MODIFICĂRILOR
OHSAS OHSAS ŞI A DIFERENŢELOR
18001: 1999 18001: 2007
4. 4.
Elemente ale Cerinţe ale sistemului
sistemului de de management
management OH&S (SSO)
OH&S (SSO)
4.1 4.1  introduce verbele „a documenta, a implementare” şi „a
Cerinţe generale Cerinţe generale îmbunătăţi” în mod continuu;
 introduce menţiunea că organizaţia „va determina cum va
îndeplini aceste cerinţe” şi „va defini şi va documenta
domeniul de aplicare al sistemului de management OH&S
(SSO)”.
4.2. 4.2  restructurează cerinţa, precizând că managementul de la cel
Politica Politica mai înalt nivel defineşte, nu doar autorizează politica OH&S
OH&S (SSO) OH&S (SSO) (SSO);
 extinde semnificaţia noţiunii de „angajat (lucrător)” pentru a
include „toţi angajaţii care lucrează sub controlul
organizaţiei”.
4.3 4.3
Planificare Planificare
4.3.1 4.3.1  introduce „stabilirea controalelor” şi „implementare”;
Planificare pentru Identificare pericol,  solicită luarea în considerare:
identificarea evaluare risc şi  a influenţei comportamentului uman, a capabilităţilor şi a
pericolului, evaluarea stabilire controale altor factori de natură umană asupra identificării
riscului şi controlul pericolului şi evaluării riscului;
riscului  a pericolelor identificate generate din afara locului de
muncă, capabile să afecteze sănătatea şi securitatea
persoanelor aflate sub controlul organizaţiei, la locului de
muncă;
 a pericolelor create în vecinătatea locului de muncă prin
activităţi legate de locul de muncă şi aflate sub controlul
organizaţiei;
 modificărilor sau propunerilor de modificări în cadrul
organizaţiei, ale activităţilor sale sau ale materialelor;
 modificărilor privind sistemul de management OH&S
(SSO), inclusiv schimbări temporare şi impacturile
acestora asupra operaţiilor, proceselor şi activităţilor.
 a obligaţiilor legale aplicabile evaluării riscului şi
implementării controalelor necesare;
 a proiectării locurilor de muncă, a proceselor, a
instalaţiilor, a echipamentelor/maşinilor, a procedurilor
operaţionale şi a organizării muncii, inclusiv în ceea ce
priveşte adaptarea acestora la capabilităţile umane;
 introduce o cerinţă nouă privind managementul modificării
(schimbării), cerinţă care solicită organizaţiei „să identifice
pericolele OH&S (SSO) şi riscurile OH&S (SSO) asociate cu
modificările din cadrul organizaţiei, din cadrul sistemului de
management OH&S (SSO), or a activităţilor sale, anterior
introducerii acestor modificări”;
 restructurează cerinţa prin introducerea unei ierarhizări a
controalelor (măsurilor de control) destinate reducerii
riscurilor; solicită organizaţiei luarea în considerare, în primul
rând , a eliminării pericolului, urmată de înlocuirea a ceea ce
este periculos cu ceea ce nu este periculos sau cu ceea ce este
mai puţin periculos, astfel încât prin parcurgerea ordinii
ierarhice a măsurilor de prevenire şi protecţie aceasta să se
asigure că procesul decizional a fost fundamentat pe dovezi
obiective (de exemplu, acordarea EIP nu va fi luată în
considerare niciodată ca primă opţiune).

6
 CERINŢA (CLAUZA)
COMENTARII ŞI INTERPRETAREA MODIFICĂRILOR
OHSAS OHSAS ŞI A DIFERENŢELOR
18001: 1999 18001: 2007
4.3.2 4.3.2  solicită luarea în considerare a cerinţelor legale şi a altor
Cerinţe legale şi alte Cerinţe legale şi alte cerinţe la stabilirea, implementarea şi menţinerea sistemului
cerinţe cerinţe de management OH&S (SSO) al organizaţiei.
4.3.3 4.3.3  comasează cerinţele 4.3.3 şi 4.3.4 într-o singură cerinţă 4.3.3,
Obiective Obiective şi la fel cum s-a procedat şi în ISO 14001: 2004;
program (programe)  introduce o cerinţă privind măsurabilitatea obiectivelor;
 introduce o cerinţă vizând angajamentul în prevenirea atât a
rănilor, cât şi a îmbolnăvirilor profesionale;
 accentuează obligaţia organizaţiei de a se conforma cu
cerinţele legale aplicabile şi cu alte cerinţe la care aceasta
subscrie.
4.3.4. -  fiind comasată cu cerinţa precedentă 4.3.3, cerinţa 4.3.4 nu se
Program (programe) regăseşte în OHSAS 18001: 2007.
de management
OH&S (SSO)
4.4 4.4
Implementare şi Implementare şi
funcţionare funcţionare
4.4.1 4.4.1  redenumeşte cerinţa sub forma „ Resurse, funcţii,
Structură şi Resurse, funcţii, responsabilitate, răspundere şi autoritate”, ceea ce
responsabilitate responsabilitate, accentuează responsabilitatea şi răspunderea managementului
răspundere şi de la cel mai înalt nivel;
autoritate  precizează faptul că organizaţia trebuie să desemneze un
membru al managementului de la cel mai înalt nivel cu
responsabilitate specifică pentru OH&S (SSO) şi introduce o
notă nouă care stabileşte că persoana numită de
managementul de la cel mai înalt nivel poate delega o parte
din sarcini către un reprezentant al managementului din
subordinea sa, păstrându-şi în acelaşi timp răspunderea;
 solicită ca identitatea persoanei numite de managementul de
la cel mai înalt nivel trebuie fie disponibilă tuturor
persoanelor care lucrează sub controlul organizaţiei;
 accentuează faptul că persoanele aflate la locul de muncă
trebuie să-şi asume responsabilitatea faţă de aspectele OH&S
(SSO) asupra cărora au control, inclusiv respectarea cerinţelor
OH&S (SSO) aplicabile organizaţiei; organizaţia trebuie să se
asigure că acest lucru se întâmplă în realitate.
4.4.2 4.4.2  accentuează obligaţia organizaţiei de a se asigura că orice
Instruire, Competenţă, instruire persoană aflată sub controlul său, care îndeplineşte sarcini
conştientizare şi şi conştientizare care pot avea impact asupra OH&S, este competentă din
competenţă punct de vedere al studiilor, instruirii sau experienţei
corespunzătoare;
 introduce precizări privind identificarea nevoilor de instruire,
asigurarea instruirilor sau a altor măsuri luate pentru
satisfacerea acestor nevoi, evaluarea eficacităţii instruirilor
sau a măsurilor luate şi păstrarea înregistrărilor;
 extinde semnificaţia noţiunii de „angajat (lucrător)” pentru a
include „persoanele care lucrează sub controlul organizaţiei”,
deoarece acest aspect poate avea un impact semnificativ
asupra costului şi scopului instruirii;
 introduce componenta comportamentală, extinzând scopul
activităţilor numai în raport cu munca.

4.4.3 4.4.3  divide cerinţa în două subcerinţe:

Consultare şi Comunicare,  4.4.3.1 Comunicare;
comunicare participare şi  4.4.3.2 Participare şi consultare.
consultare

6
 CERINŢA (CLAUZA)
COMENTARII ŞI INTERPRETAREA MODIFICĂRILOR
OHSAS OHSAS ŞI A DIFERENŢELOR
18001: 1999 18001: 2007
- 4.4.3.1  solicită stabilirea, implementarea şi menţinerea unei proceduri
Comunicare referitoare la pericolele OH&S (SSO) şi sistemul de
management OH&S (SSO) pentru:
 comunicarea internă dintre niveluri şi funcţii diferite în
cadrul organizaţiei;
 comunicarea cu contractorii şi alţi vizitatori la locul de
muncă;
 primirea, documentarea şi răspunsurile la comunicările
relevante de la părţile interesate externe.
- 4.4.3.2  extinde scopul şi clarifică necesitatea participării lucrătorilor
Participare şi la identificarea pericolului, evaluarea riscului şi stabilirea
consultare controalelor, inclusiv investigarea incidentelor; de asemenea,
noul text extinde necesitatea participării lucrătorilor la:
dezvoltarea şi analiza politicilor şi obiectivelor OH&S (SSO),
consultarea lucrătorilor atunci când există schimbări care le
pot afecta propria OH&S (SSO) şi reprezentarea acestora în
toate aspectele legate de OH&S (SSO);
 solicită informarea lucrătorilor cu privire la acordurilor lor de
participare, inclusiv despre reprezentantul acestora în
probleme de OH&S (SSO), consultarea cu contractorii atunci
când există modificări care le afectează propria OH&S (SSO)
şi consultarea părţilor externe relevante în probleme
pertinente OH&S (SSO).
4.4.4 4.4.4  restructurează această cerinţă în ceea ce priveşte claritatea ei
Documentaţie Documentaţie şi precizează documentele specifice necesare, incluzând:
politica şi obiectivele OH&S (SSO), descrierea domeniului de
aplicare al sistemului de management OH&S (SSO),
descrierea principalelor elemente ale sistemului de
management OH&S (SSO) şi a interacţiunilor dintre ele şi
referirea la documentele conexe, documentele cerute de
standardul OHSAS 18001 sau pe care organizaţia le consideră
necesare pentru a se asigura planificarea, operarea şi controlul
eficace al proceselor legate de managementul riscurilor sale
OH&S (SSO), înregistrările specifice;
 extinde nota pentru a include o referire la dimensionarea
adecvată a documentaţiei, astfel încât aceasta să fie
proporţională cu nivelul de complexitate, pericolele şi
riscurile implicate.
4.4.5 4.4.5  reformulează titlul cerinţei prin eliminarea „controlului
Controlul Controlul datelor”, datorită definirii noţiunii de document (3.5);
documentelor şi al documentelor  restructurează cerinţa pentru ai conferi mai multa claritate si
datelor introduce cerinţe noi privind:
 controlul înregistrărilor prin urmărirea modificărilor şi a
versiunilor curente ale documentelor;
 păstrarea în bune condiţii a documentelor (documentele
sunt lizibile şi uşor de identificat);
 identificarea şi controlul distribuţiei documentelor
relevante de provenienţă externă.
4.4.6 4.4.6  restructurează această cerinţă în ceea ce priveşte claritatea ei,
Control operaţional Control operaţional prin realizarea unor modificări minore ale conţinutului.
4.4.7 4.4.7  reformulează această cerinţă fără a efectua modificări
Pregătire pentru Pregătire pentru semnificative şi introduce luarea în considerare a nevoilor
situaţii de urgenţă şi situaţii de urgenţă şi părţilor externe relevante (de exemplu, serviciile de urgenţă şi
capacitate de răspuns capacitate de răspuns vecinii organizaţie) în ceea ce priveşte planificarea şi testarea.
4.5. 4.5.  reformulează această cerinţă fără a efectua modificări
Verificare şi acţiune Verificare semnificative şi introduce cerinţa de a monitoriza eficienţa
corectivă controalelor.

6
 CERINŢA (CLAUZA)
COMENTARII ŞI INTERPRETAREA MODIFICĂRILOR
OHSAS OHSAS ŞI A DIFERENŢELOR
18001: 1999 18001: 2007
4.5.1 4.5.1  mută „legislaţia şi reglementările aplicabile” la noua cerinţă
Monitorizarea şi Măsurarea şi 4.5.2
măsurarea monitorizarea
performanţei performanţelor
- 4.5.2  introduce şi subdivide o cerinţă explicită vizând evaluarea
Evaluarea conformării conformării cu cerinţele legale aplicabile şi cu alte cerinţe la
care organizaţia subscrie şi păstrarea înregistrărilor
rezultatelor evaluărilor periodice, pentru a îmbunătăţi
compatibilitatea cu ISO 14001: 2004.
4.5.2 4.5.3  subdivide această cerinţă, separând tratarea investigării
Accidente, incidente, Investigarea incidentelor, de tratarea neconformităţilor şi a acţiunilor
neconformităţi şi incidentelor, corective şi preventive.
acţiuni corective şi neconformităţi, acţiuni
preventive corective şi preventive
- 4.5.3.1  furnizează o listă a acţiunilor care trebuie întreprinse pentru
Investigarea înregistrarea, investigarea şi analizarea incidentelor;
incidentelor  impune efectuarea investigaţiilor într-un interval de timp
stabilit;
 face referire la 4.5.3.2 pentru instrucţiuni privind acţiunile
corective şi preventive necesare;
 stabileşte obligativitatea de documenta şi menţine rezultatele
investigaţiilor incidentelor.
- 4.5.3.2  introduce această nouă subcerinţă care clarifică acţiunile care
Neconformităţi, trebuie întreprinse pentru a se evita producerea şi repetarea
acţiuni corective şi neconformităţilor;
preventive  introduce un nou paragraf care stipulează că atunci când prin
acţiunile corective şi acţiunile preventive sunt identificate
pericole noi sau pericole modificate, sau este identificată
necesitatea de controale noi sau modificate, procedura trebuie
să solicite ca acţiunile propuse să fie evaluate din punct de
vedere al riscului, anterior implementării.
4.5.3 4.5.4  modifică titlul şi reformulează această cerinţă în vederea
Înregistrări şi Controlul simplificării controlului înregistrărilor.
managementul înregistrărilor
înregistrărilor
4.5.4 4.5.5  îmbunătăţeşte structura cerinţei prin câteva reformulări, dar
Audit Audit intern conţinutul actual nu se modifică în mod semnificativ.
4.6 4.6  restructurează această cerinţă pentru a furniza o listă a
Analiza efectuată de Analiza efectuată de elementelor de intrare care trebuie incluse în analizele
management management efectuate de management;
 solicită utilizarea de către managementul de la cel mai înalt
nivel a:
 rezultatelor evaluărilor conformării cu cerinţele legale
aplicabile şi cu alte cerinţe la care organizaţia subscrie;
 rezultatelor participării şi consultării;
 comunicării relevante cu părţile externe interesate,
inclusiv reclamaţiile.;
 măsurii în care au fost îndeplinite obiectivele;
 listează elementele de ieşire din procesul decizional asociat
analizei efectuate de management şi precizează necesitatea ca
aceste elemente să fie disponibile pentru a fi comunicate şi
consultate.

7
 2.3.3.
SR OHSAS 18002: 2009 - SISTEME DE MANAGEMENT AL
SĂNĂTĂŢII ŞI SECURITĂŢII OCUPAŢIONALE.
LINII DIRECTOARE PENTRU IMPLEMENTAREA
OHSAS 18001: 2007

2.3.3.1.
ORGANIZAŢIILE CARE AU PARTICIPAT LA ELABORAREA
OHSAS 18002: 2008

 AFAQ EAQA;
 American Industrial Hygiene Association (AIHA);
 American Society of Safety Engineers (ASSE);
 Asociatión Española de Normalización y Certificación (AENOR);
 Association of British Certification Bodies (ABCB);
 British Standards Institution (BSI);
 Bureau Veritas Certification;
 Český normalizačnĭ institute (CNI);
 Comisión Federal de Electricidad (CFE), (Gerencia de la seguidad industrial)
 Czech Accreditation Institute (CAI);
 Det Norske Veritas (DNV);
 DS Certification A/S;
 EEF the manufacturer' organisation;
 ENLAR Compliance Services, Inc.;
 Estonian Centre for Standardisation (EVS);
 Health and Safety Executive;
 Hong Kong Quality Assurance Agenca (HKQAA);
 IMS Risk Solutions;
 Institute for Standardization of Serbia (ISS);
 Institution of Occupational Safety and Health (IOSH);
 Instituto Argentino de Normalización y Certificatión (IRAM);
 Instituto Colombiano de Normas Técnicas y Certificatión (INCONTEC);
 Instituto de Normas Técnicas de Costa Rica (INTECO);
 Instituto Mexicano de Normalización y Certificatión, A.C. (IMNC, A.C.);
 Instituto Uruguayo de Normas Técnicas (UNIT);
 ITS Consultants;
 Japan Industrial Safety and Health Association (JISHA);
 Japenese Standards Association (JSA);
 Korea Gas Safety Corporation (ISO Certificate Division);
 Lloyds Register Quality Assurance (LRQA);
 Management Systems Certification Limited;
 National Standards Authority of Ireland (NSAI);
 National University of Singapore (NUS);

7
 Nederlands Normalisatie-instituut (NEN);
 NPFK ELECTON;
 NQA;
 QMI - SAI Global;
 SABS Commercial (Pty) Ltd.;
 Service de Normalisation Industrielle Marocaine (SNIMA);
 SGS United Kingdom Ltd.;
 SIRIM QAS International;
 Slovenký ústav technickej normalizácie (SUTN);
 SPRING Singapore;
 Standards Institution of Israel (SII);
 Sucofindo International Certification Services (SICS);
 Swedish Industry Association (Sinf);
 Swedish Standards Institute (SIS);
 Technofer Ltd.;
 TÜV Rheinland Cert GmbH - TÜV Rheinland Group;
 Standards Association of Zimbabwe (SAZ).

2.3.3.2.
CARACTERISTICILE GENERALE

 explică principiile de bază ale OHSAS 18001 şi descrie scopul, elementele

de intrare tipice, procesele şi elementele de ieşire tipice, în raport cu fiecare
cerinţă a OHSAS 18001; acest lucru vine în sprijinul înţelegerii şi
implementării OHSAS 18001;

 nu formulează cerinţe suplimentare faţă de cele specificate în OHSAS

18001 şi nici nu prescrie abordări obligatorii pentru implementarea OHSAS
18001;

 citează cerinţele specifice din OHSAS 18001 şi vine cu îndrumări relevante;

numerotarea articolelor este realizată la fel ca în OHSAS 18001; textul aflat
în casete este identic cu textul din OHSAS 18001;

 va fi revizuit sau modificat ori de câte ori seva considera că este necesar;
revizuirile vor fi efectuate în momentul în care se publică noi ediţii ale
OHSAS 18001 (atunci când se publică noi ediţii ale ISO 9001 fie ale ISO
14001);

 va fi retras în momentul publicării conţinutului acestuia într-un standard

internaţional sau ca un standard internaţional;

 nu are drept scop includerea tuturor prevederilor necesare ale unui contract;
utilizatorii sunt responsabili pentru aplicarea sa corectă;

7
 conformitatea cu acest standard din seria Evaluarea Sănătăţii şi Securităţii
Ocupaţionale (OHSAS) nu exonerează de îndeplinirea obligaţiilor legale.

7
 2.3.3.3.
PRINCIPALELE MODIFICĂRI INTRODUSE DE OHSAS 18002: 2008
ÎN RAPORT CU OHSAS 18002: 2000

 OHSAS 18002: 2008 a preluat toate modificările introduse de OHSAS

18001: 2007;

 suplimentar faţă de aceste modificări, ediţia a doua a standardului OHSAS

18002 conţine şi modificări specifice, dintre care pot fi menţionate
următoarele:
 OHSAS 18002: 2000 includea un format al prezentării în care erau
redate întâi articolele relevante din OHSAS 18001, urmate de:
.a. o descriere a scopului articolului;
.b. elemente tipice de intrare necesare pentru a răspunde cerinţelor din
articol;
.c. o descriere a proceselor pe care o organizaţie le poate utiliza pentru a
răspunde cerinţelor;
.d. elemente tipice de ieşire, de aşteptat ca urmare a îndeplinirii
cerinţelor.
Acest format a fost considerat prea dificil de utilizat, ca atare nu a fost
preluat de actuala ediţie (de fapt, formatul nu a fost aplicat consecvent în
ediţia din 2000). În schimb, ediţia actuală a OHSAS 18002 este într-un
format mai logic, în care elementele de la „a” la „d” au fost urmărite pe
durata proiectării liniilor directoare, fără a fi însă prezentate explicit, ca
în ediţia precedentă.
 au fost introduse articole noi, ca şi în OHSAS 18001 (şi din ISO 14001),
de exemplu:
 4.4.3 Comunicare, participare şi consultare (inclusiv noi paragrafe
pentru participare/consultare), şi 4.5.3.1 Investigarea incidentelor,
din OHSAS 18001: 2007;
 4.3.3 Obiective şi programe (prin unirea paragrafelor anterioare 4.3.3
şi 4.3.4) şi 4.5.2 Evaluarea conformării, din ISO 14001:2004;
 noi paragrafe pentru alinierea cu Ghidul ILO-OSH: 2001, de exemplu
4.1.2 Analiza iniţială şi 4.3.1.5 Managementul schimbării;
 noi paragrafe şi anexe, cum sunt: 4.4.2.4 Conştientizare, Anexa C -
Exemple de pericole care pot fi incluse în lista de identificare a
pericolelor şi Anexa D - Comparaţii între câteva exemple de
instrumente şi metodologii utilizate în identificarea riscurilor;
 sunt precizate îndrumări în multe paragrafe, de exemplu pentru 4.3.1
Identificare pericol, evaluare risc şi stabilire controale, 4.3.2 Cerinţe
legale şi alte cerinţe, 4.3.3 Obiective şi program (programe), 4.4.6
Control operaţional, 4.4.7 Pregătire pentru situaţii de urgenţă şi
capacitate de răspuns, 4.5.5 Audit intern.

7
 3.
STADIUL ACTUAL AL
MANAGEMENTULUI SECURITĂŢII ŞI
SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ ÎN ROMÂNIA

7
 3.1.
CADRUL LEGISLATIV NAŢIONAL

 PREVEDERI LEGISLATIVE (N.G.P.M., ediţia 2002 - act normativ

abrogat):
 TITLUL II: Organizarea protecţiei muncii la nivelul angajatorilor
→ Capitolul 1: Obligaţiile angajatorului privind securitatea şi
sănătatea în muncă

 Art. 7. Angajatorul trebuie să elaboreze şi să facă cunoscută

angajaţilor săi politica proprie de prevenire a accidentelor de
muncă şi a îmbolnăvirilor profesionale, care se va orienta către
activităţile menite să îmbunătăţească securitatea şi sănătatea în
muncă, inclusiv spre implementarea unui sistem de management
al securităţii şi sănătăţii în muncă.

 Art. 8. Sistemul de management al securităţii şi sănătăţii în

muncă este parte componentă a sistemului general de
management.

 Art. 9. Sistemul de management al securităţii şi sănătăţii în

muncă trebuie să conţină:
a. Căi şi modalităţi de comunicare strict reglementate şi eficiente;
b. Instrumente pentru control şi evaluare:
- analiza iniţială;
- evaluarea şi controlul riscului;
- auditul;
- analiza efectuată de conducere.
c. Principiul îmbunătăţirii continue a performanţei;
d. Abordarea problematicii specifice cu instrumente similare
(compatibile) cu cele ale managementului general.

 Art. 10. Implementarea sistemului de management al securităţii

şi sănătăţii în muncă trebuie finalizată în termen de 10 ani de la
emiterea prezentelor norme, de către angajatorii care au în
structură compartimente de protecţie a muncii.

7
 CONCLUZII

 N.G.P.M. (art. 7–10) stabilesc obligativitatea implementării

sistemului de management al s.s.m. de către toţi angajatorii care au în
structură compartiment de protecţia muncii, acordându-se un termen de
10 ani pentru îndeplinirea acestei obligaţii; corelând această prevedere
cu art. 28 lit. a, rezultă că toţi angajatorii, persoane juridice cu un număr
de angajaţi mai mare de 50, au această obligaţie;

 referitor la aceste prevederi ale N.G.P.M., trebuie făcute două

precizări deosebit de importante:

→ nu se indică un anumit referenţial (model) care trebuie utilizat

pentru implementarea unui sistem de management al s.s.m., dar nici
nu există la nivel naţional un model care să răspundă cerinţelor şi
particularităţilor legislaţiei şi economiei naţionale;

→ nu se formulează nici o cerinţă privind certificarea unui sistem de

management al s.s.m.; nu există nici un organism naţional de
acreditare cu competenţă în domeniul s.s.m.

► aceste precizări trebuie privite în contextul unei perioade de

„tranziţie” spre un cadru normativ şi o infrastructură complete
privind sistemele de management al s.s.m. şi nu trebuie să
conducă la concluzia că nu este necesară elaborarea unui
referenţial naţional sau că sistemele de management al s.s.m. nu
ar trebui certificate.

7
 3.2.
MODELUL NAŢIONAL DE SISTEM DE
MANAGEMENT AL SECURITĂŢII ŞI
SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ

7
 3.2.1.
NECESITATEA REALIZĂRII ŞI CARACTERISTICILE
GENERALE ALE UNUI MODEL NAŢIONAL DE
SISTEM DE MANAGEMENT AL SECURITĂŢII
ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ
 ARGUMENTELE CARE SUSŢIN NECESITATEA ELABORĂRII
UNUI MODEL ROMÂNESC PENTRU IMPLEMENTAREA
SISTEMELOR DE MANAGEMENT AL S.S.M.:

1. ghidul ILO-OSH 2001 elaborat de Organizaţia Internaţională a

Muncii, organizaţie din care face parte şi România, sprijină şi
recomandă „elaborarea de principii directoare naţionale [...] privind
sistemele de management al s.s.m. pentru a răspunde cerinţelor
concrete şi reale ale organizaţiilor, în funcţie de mărimea, natura şi
complexitatea activităţilor desfăşurate de acestea”; aceste principii
directoare trebuie „să ia în considerare condiţiile şi practica la nivel
naţional”;
2. traducerea în 2004 de către ASRO a specificaţiei OHSAS 18001:
1999 şi a ghidului său de implementare OHSAS 18002: 2000 a
demonstrat cerinţa „pieţii” româneşti pentru un referenţial în
domeniul sistemelor de management al s.s.m.; prin publicarea de către
ASRO a SR OHSAS 18001: 2008 a fost acceptat ca standard român
standardul OHSAS 18001: 2007; deşi SR OHSAS 18001: 2008
introduce sintagma „sănătate şi securitate ocupaţională”, sintagmă
utilizată de organismele de organismele de certificare, trebuie avut în
vedere faptul că Legea nr. 319/2006 utilizează sintagma „securitate şi
sănătate în muncă”.

 REFERENŢIALUL UTILIZAT PENTRU IMPLEMENTAREA

SISTEMELOR DE MANAGEMENT AL S.S.M. TREBUIE SĂ SE
ÎNCADREZE ÎN SISTEMUL LEGISLATIV AL S.S.M. EXISTENT
LA NIVEL NAŢIONAL:

 relaţia dintre un sistem de management al calităţii sau de mediu

implementat după standardele internaţionale aferente şi legislaţia
naţională este mai flexibilă, în timp ce un sistem de management al
s.s.m. nu poate fi stabilit, documentat, implementat, menţinut şi
îmbunătăţit continuu decât în strânsă corelaţie cu legislaţia naţională în
domeniu a fiecărei ţări;
 cerinţele şi terminologia utilizată de standardele existente pe plan
internaţional nu se corelează întotdeauna cu cerinţele şi terminologia
legislaţiei româneşti în domeniul s.s.m.

7
 3.2.2.
ÎNCERCĂRI DE ELABORARE A UNOR MODELE
NAŢIONALE DE SISTEM DE MANAGEMENT AL
SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ

 IMPLEMENTAREA ÎN CADRUL ÎNTREPRINDERILOR

ROMÂNEŞTI A SISTEMELOR DE MANAGEMENT AL S.S.M.
ESTE FACILITATĂ DE:

 cadrul legal deja existent rezultat prin transpunerea directivelor europene

în legislaţia românească şi armonizarea legislaţiei naţionale în domeniul
s.s.m. cu cea europeană;
 structurile organizaţionale care pot fi dezvoltate ca parte a sistemului de
management, cum ar fi:
 Comitetul de Securitate şi Sănătate în Muncă (C.S.S.M) - se
constituie în unităţile care au un număr de cel puţin 50 de lucrători;
 Serviciul intern de prevenire şi protecţie - angajatorul trebuie să-l
organizeze în cazul întreprinderilor şi/sau unităţilor care au peste 50
(150) de lucrători;
 experienţa existentă privind implementarea altor tipuri de sisteme de
management, în special a celor de calitate şi de mediu.

 PRINCIPALELE OBSTACOLE CARE AR PUTEA STA ÎN CALEA

PROCESULUI DE IMPLEMENTARE A SISTEMELOR DE
MANAGEMENT AL S.S.M. SUNT:

 implicarea insuficientă a angajatorilor în acest proces, din cauza lipsei

unei înţelegeri adecvate a acestei probleme şi a avantajelor pe care le
poate avea implementarea şi funcţionarea unui astfel de sistem;
 percepţia de către angajatori şi lucrători a problemelor de s.s.m., în
general, şi a implementării unui sistem de management al s.s.m., în
particular, mai mult ca o obligaţie impusă de legislaţie, decât ca
modalităţi de prevenire destinate eliminării sau reducerii riscurilor de
accidentare şi îmbolnăvire profesională, impuse de noile dimensiuni ale
calităţii muncii şi vieţii.
→ există deja o serie de organizaţii din ţară care sunt preocupate de
implementarea şi menţinerea unui sistem de management al s.s.m.
şi chiar de certificarea acestui sistem, ca o condiţie necesară
impusă de beneficiarii de pe piaţa europeană.

8
 MODELE ROMÂNEŞTI DE SISTEM DE MANAGEMENT AL
S.S.M.:

 Ghidul pentru evaluarea nivelului de securitate în muncă

(Darabont, Al. ş.a. - Ghid pentru evaluarea nivelului de securitate
în muncă. I.C.S.P.M., Bucureşti, 1997).
→ cele cinci domenii principale de analiză a managementului s.s.m. al
unei organizaţii: implicarea conducerii (fişa A), strategie, planuri,
proceduri (fişa B), consultarea lucrătorilor (fişa C), identificarea,
evaluarea şi prevenirea riscurilor (fişa D), instruirea, perfecţionarea,
formarea personalului şi propaganda în domeniul s.s.m. (fişa E) din
cadrul din cadrul ghidului, constituie principiile de bază ale oricărui
model de sistem de management al s.s.m.

 Ghidul privind implementarea sistemului de management al s.s.m. -

model teoretic având la bază structura modelului german OHRIS
(Darabont, Al., Pece, Şt., Dăscălescu, A. - Managementul securităţii şi
sănătăţii în muncă, vol.1, 2. Editura AGIR, Bucureşti, 2001).
→ ghidul este structurat pe 11 capitole cuprinzând principalele aspecte
ale implementării sistemelor de management al s.s.m. la nivelul
întreprinderii şi se încheie cu o anexă în care se prezintă
compatibilitatea sistemului propus cu sistemele de management al
calităţii conform SR EN ISO 9001, cu sistemele de management de
mediu conform SR EN ISO 14001 şi alte sisteme de management în
domeniul s.s.m.;
→ ghidul a fost conceput ca un model aplicabil oricărui angajator
care are peste 50 de angajaţi, indiferent de domeniul său de
activitate;
→ acest model de sistem, deşi constituie o variantă mai bună pentru
organizaţiile româneşti decât utilizarea specificaţiei OHSAS 18001,
prin faptul că cerinţele sale sunt corelate în mod direct cu prevederile
legislaţiei naţionale de s.s.m., prezintă o serie de dezavantaje cum
sunt:
 structura sa mult mai complexă în comparaţie cu alte modele
similare; modelul are 11 elemente componente, faţă de numai 5 în
cazul principalelor modele europene şi internaţionale: ILO-OSH:
2001, OHSAS 18001: 1999 şi AS/NZS 4801: 2001, în condiţiile în
care aria problematicii acoperite este aceeaşi;
 lipsa separării între enunţurile cerinţelor şi descrierea, detaliile şi
precizările suplimentare referitoare la aceste cerinţe;
 caracterul redundant al unor cerinţe prin repetarea unor aspecte
precizate deja suficient de clar în legislaţia de s.s.m.

8
 Modelul de sistem de management al s.s.m. destinat industriei
construcţiilor industriale (Pluteanu, C. - Contribuţii privind
managementul securităţii şi sănătăţii în muncă în construcţiile
industriale. Teză de doctorat, Universitatea din Petroşani, 2004).

→ are la bază specificaţia OHSAS 18001 şi are următoarea

structură:

 Politica de securitate şi sănătate în muncă;

 Planificare:

- Identificarea pericolelor şi evaluarea riscurilor;

- Cerinţe legale şi de altă natură;
- Obiective;
- Programe de management al SSM;

 Implementare şi funcţionare:

- Structură şi responsabilităţi;
- Instruire, informare şi competenţă;
- Aprovizionare;
- Contractare;
- Documentaţie;
- Controlul documentelor şi al datelor;
- Controlul operaţional;
- Acţiuni pentru situaţii de urgenţă şi capacitate de răspuns;

 Verificare şi acţiuni corective:

- Structură şi responsabilităţi;
- Măsurarea şi monitorizarea performanţei;
- Accidente, incidente, neconformităţi, acţiuni corective şi
preventive;
- Înregistrări şi controlul înregistrărilor;
- Audit;

 Analiza efectuată de management.

8
 Modelul de sistem de management destinat prevenirii accidentelor
industriale majore (Giurescu, I. - Contribuţii privind managementul
prevenirii accidentelor industriale majore. Teză de doctorat,
Universitatea din Petroşani, 2004).

→ porneşte de la modelul propus de ILO-OSH: 2001 şi are

următoarea structură:

 Politica de securitate:

- Declararea politicii de securitate;

- Participarea salariaţilor;

 Organizare:

- Structură şi responsabilităţi;
- Instruire, informare şi competenţă;
- Documentaţia sistemului de management;
- Controlul documentelor şi al datelor;
- Consultare şi comunicare;

 Planificare şi implementare:

- Analiza iniţială;
- Planificarea, dezvoltarea şi implementarea sistemului;
- Obiectivele de SSM;
- Prevenirea riscurilor;

 Verificare şi acţiuni corective:

- Măsurarea şi monitorizarea performanţelor;

- Accidente, incidente, neconformităţi - impact asupra
performanţei;
- Înregistrări şi controlul înregistrărilor;
- Audit;
- Analiza managementului;

 Acţiuni de îmbunătăţire:

- Acţiuni preventive şi corective;

- Îmbunătăţire continuă.

8
 3.2.3.
MODELUL NAŢIONAL DE SISTEM DE MANAGEMENT
AL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ -
„SISTEME DE MANAGEMENT AL SECURITĂŢII ŞI
SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ. CERINŢE”
 STRUCTURA MODELULUI:
 Sisteme de management al securităţii şi sănătăţii în muncă. Cerinţe;
 Sisteme de management al securităţii şi sănătăţii în muncă. Ghid de
implementare.

 SCOP ŞI CONDIŢII DE APLICARE:

 scopul referenţialului este de a formaliza activitatea de organizare şi conducere a
s.s.m. la nivelul agenţilor economici, în acord cu legislaţia în vigoare, după un model
naţional unic;
 referenţialul constituie un important instrument de lucru în sprijinul angajatorului în
vederea îndeplinirii obligaţiilor care îi revin privind implementarea sistemului de
management al s.s.m., în conformitate cu prevederile art. 7 - 10 din N.G.P.M.;
 referenţialul este destinat spre a fi utilizat de către toţi angajatorii care au mai mult de
50 de angajaţi, indiferent de domeniul de activitate al acestora;
 la elaborarea referenţialului s-a avut în vedere ca la implementare să poată fi cuprinse
toate obligaţiile angajatorului privind protecţia muncii, derivate din legislaţia
naţională, armonizată cu directivele UE în domeniu;
 aplicarea referenţialului la un anumit agent economic porneşte de la premisa
asigurării conformităţii unităţii respective cu prevederile legislaţiei naţionale în
domeniul s.s.m.;
 se recomandă ca elaborarea şi implementarea sistemului de management al s.s.m. să
se facă în colaborare cu o instituţie specializată, abilitată în domeniu.

 REFERINŢE ŞI COMPATIBILITATE:
 referenţialul a fost elaborat pe baza structurii şi recomandărilor celor mai
importante referenţiale existente pe plan mondial, cu care este astfel compatibil:
→ ILO - OSH: 2001 - „Principii directoare privind sistemele de management al
securităţii şi sănătăţii în muncă” (ghid elaborat de Organizaţia Internaţională a
Muncii);
→ OHSAS 18001: 1999 - „Sisteme de management al securităţii şi sănătăţii în
muncă. Specificaţie”;
→ OHSAS 18002: 2000 - „Sisteme de management al securităţii şi sănătăţii în
muncă. Ghid de implementare a OHSAS 18001”;
→ OHSAS 18002: 2000 - Amendament 1: 2002 - Ghid de implementare a OHSAS
18001;
→ AS/NZS 4801: 2001 - „Sisteme de management al securităţii şi sănătăţii în
muncă. Specificaţii cu ghid de implementare”.
 referenţialul este compatibil şi cu standardele ISO privind managementul calităţii
(SR EN ISO 9001: 2001) şi al mediului (SR EN ISO 14001: 1997), astfel încât
aplicarea lui să asigure un management integrat: securitate şi sănătate în muncă,

8
 calitate, mediu.

 CUPRINS:

I. PREAMBUL
Scop şi condiţii de aplicare
Referinţe şi compatibilitate

II. TERMINOLOGIE

III. ELEMENTELE SISTEMULUI DE MANAGEMENT AL

SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ

1. POLITICA SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ

1.1.Elaborarea politicii de securitate şi sănătate în muncă
1.2.Participarea angajaţilor

2.ORGANIZARE
2.1.Structură şi responsabilităţi
2.2.Competenţă şi instruire
2.3.Consultare şi comunicare internă
2.4.Comunicare externă
2.5.Documentaţia sistemului de management al securităţii şi sănătăţii în
muncă
2.6.Controlul documentelor şi al datelor
2.7.Înregistrări şi gestiunea înregistrărilor

3.PLANIFICARE ŞI IMPLEMENTARE
3.1.Analiza iniţială
3.2.Planificarea şi implementarea sistemului
3.3.Obiectivele securităţii şi sănătăţii în muncă
3.4.Prevenirea riscurilor profesionale
3.4.1.Evaluarea şi controlul riscurilor
3.4.2.Prevenirea situaţiilor de urgenţă şi capacitatea de răspuns
3.4.3.Achiziţionarea de produse şi servicii
3.4.4.Cerinţe pentru contractanţi

4.EVALUAREA PERFORMANŢEI SISTEMULUI DE MANAGEMENT AL

SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ
4.1.Măsurarea şi monitorizarea performanţei
4.2.Disfuncţiile sistemului de management al securităţii şi sănătăţii în muncă
4.3.Auditul securităţii şi sănătăţii în muncă
4.3.1.Auditul de conformitate
4.3.2.Auditul sistemului de management al securităţii şi sănătăţii în
muncă

5.ANALIZA ŞI REVIZUIREA MANAGEMENTULUI

5.1.Acţiuni preventive şi corective
5.2.Acţiuni pentru îmbunătăţire continuă

8
ELEMENTELE SISTEMULUI DE MANAGEMENT AL
SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ
(REFERENŢIAR RO – MSSM – 2004)

8
 3.2.4.
GHIDUL DE IMPLEMENTARE AL MODELULUI
NAŢIONAL DE SISTEM DE MANAGEMENT AL
SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ
 CUPRINS:

I. PREAMBUL
Scop şi condiţii de aplicare
Referinţe şi compatibilitate

II. ELEMENTELE SISTEMULUI DE MANAGEMENT AL

SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ

1. POLITICA SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ

1.1.Elaborarea politicii de securitate şi sănătate în muncă
1.2.Participarea angajaţilor

2.ORGANIZARE
2.1.Structură şi responsabilităţi
2.2.Competenţă şi instruire
2.3.Consultare şi comunicare internă
2.4.Comunicare externă
2.5.Documentaţia sistemului de management al securităţii şi sănătăţii în
muncă
2.6.Controlul documentelor şi al datelor
2.7.Înregistrări şi gestiunea înregistrărilor

3.PLANIFICARE ŞI IMPLEMENTARE
3.1.Analiza iniţială
3.2.Planificarea şi implementarea sistemului
3.3.Obiectivele securităţii şi sănătăţii în muncă
3.4.Prevenirea riscurilor profesionale
3.4.1.Evaluarea şi controlul riscurilor
3.4.2.Prevenirea situaţiilor de urgenţă şi capacitatea de răspuns
3.4.3.Achiziţionarea de produse şi servicii
3.4.4.Cerinţe pentru contractanţi

4.EVALUAREA PERFORMANŢEI SISTEMULUI DE MANAGEMENT AL

SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ
4.1.Măsurarea şi monitorizarea performanţei
4.2.Disfuncţiile sistemului de management al securităţii şi sănătăţii în muncă
4.3.Auditul securităţii şi sănătăţii în muncă
4.3.1.Auditul de conformitate
4.3.2.Auditul sistemului de management al securităţii şi sănătăţii în
muncă

5.ANALIZA ŞI REVIZUIREA MANAGEMENTULUI

5.1.Acţiuni preventive şi corective

8
5.2.Acţiuni pentru îmbunătăţire continuă

8
 SCOP ŞI CONDIŢII DE APLICARE:

 ghidul de implementare nu stabileşte cerinţe suplimentare faţă de

prevederile referenţialului de bază, ci are numai rolul de a furniza o
serie de informaţii suplimentare care pot fi utile pentru înţelegerea
corectă a cerinţelor referenţialului;

 în cadrul ghidului de implementare se face o prezentare pe

componente a celor cinci elemente care formează sistemul de
management al s.s.m.; fiecare componentă este prezentată sub forma
unui proces, cu identificarea datelor de intrare, descrierea procesului,
identificarea datelor de ieşire şi a feed-back-ului care asigură reglarea
procesului, astfel încât acesta să corespundă cerinţelor stabilite;

Date de intrare

Feed – back
PROCES

Date de ieşire

ABORDAREA ELEMENTELOR SISTEMULUI SUB

FORMĂ DE PROCES

 abordarea componentelor şi, prin extindere, a elementelor sistemului

de management al s.s.m. sub formă de proces prezintă avantajul
controlului permanent atât a evoluţiei acestora, cât şi a relaţiilor şi
interacţiunii dintre aceste elemente.

8
 ETAPELE PROCESULUI DE IMPLEMENTARE A SISTEMULUI
DE MANAGEMENT AL S.S.M.

 ACŢIUNI PREGĂTITOARE:
→ vizează pregătirea angajatorului şi a angajaţilor pentru elaborarea
sistemului de management al s.s.m.;
→ în cadrul acestei etape trebuie avute în vedere următoarele acţiuni:
 participarea personalului cu atribuţii în domeniul s.s.m. la cursuri de formare
şi perfecţionare de profil (legislaţie, auditul s.s.m., evaluarea riscurilor,
managementul s.s.m.), organizate de instituţiile specializate şi recunoscute de
M.M.S.S.F. şi M.E.C.; în acest sens, ar trebui luată în considerare şi
participarea managerilor la acest gen de cursuri, având în vedere faptul că
aceştia vor avea de jucat un rol deosebit de important în asigurarea
funcţionării eficiente a viitorului sistem de management al s.s.m.;
 documentarea corespunzătoare privind cerinţele implementării sistemului de
management al s.s.m. prin parcurgerea unor publicaţii de specialitate, inclusiv
studierea referenţialului şi a ghidului de implementare;
 asigurarea consultanţei de specialitate pentru elaborarea şi implementarea
sistemului, consultanţă pentru care trebuie contractate numai instituţii cu
experienţă recunoscută în domeniul s.s.m.

 ELABORAREA SISTEMULUI:
→ în cadrul acestei etape trebuie realizată, în primul rând, o analiză
iniţială care are rolul să ofere imaginea stadiului actual al unităţii
din punct de vedere al s.s.m.; analiza iniţială trebuie să cuprindă în
principal:
 evaluarea riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională;
 auditarea de conformitate cu prevederile legislaţiei în domeniul s.s.m.
→ pe baza rezultatelor acestor acţiuni angajatorul va defini politica şi
obiectivele de s.s.m.; în funcţie de aceste elemente, se planifică şi
celelalte elemente ale sistemului de management.

 IMPLEMENTAREA SISTEMULUI:
→ trebuie condusă pe trei direcţii:
 asigurarea implicării active a tuturor angajaţilor prin:
 stabilirea structurii sistemului şi a responsabilităţilor;
 identificarea şi acoperirea necesarului de instruire şi competenţă pentru
angajaţii de la fiecare nivel al unităţii;
 stabilirea şi menţinerea unor căi eficiente de consultare şi comunicare cu
angajaţii, în probleme de s.s.m.
 stabilirea şi menţinerea unor căi eficiente de comunicare cu organisme
exterioare unităţii;
 documentarea corespunzătoare a cerinţelor sistemului şi stabilirea tuturor
aspectelor necesare privind controlul documentelor şi al datelor;
 stabilirea unor măsuri eficiente pentru prevenirea şi controlul riscurilor
generate de activitatea unităţii (în special situaţiile de urgenţă) sau care pot fi

9
 induse din exterior prin achiziţionarea de bunuri şi servicii sau activităţile
desfăşurate de contractanţi.

 MENŢINEREA SISTEMULUI:
→ este o etapă al cărei succes depinde în mod decisiv de implicarea
activă a angajaţilor;
→ pentru asigurarea unei implicări active şi eficiente a angajaţilor în
menţinerea sistemului este necesară îndeplinirea următoarelor
condiţii:
 înţelegerea de către aceştia a necesităţii şi utilităţii existenţei unui sistem de
management al s.s.m.;
 înţelegerea rolului personal în cadrul sistemului;
 bună instruire în domeniul s.s.m., corespunzător rolului şi nivelului ierarhic, a
fiecărui angajat.

 VERIFICAREA SISTEMULUI:
→ are rolul de a asigura corespondenţa cu prevederile stabilite în
etapa de elaborare şi se realizează prin:
 măsurarea şi monitorizarea performanţei de s.s.m.;
 gestionarea disfuncţiilor sistemului (accidente de muncă, îmbolnăviri
profesionale, incidente, neconformităţi faţă de prevederile legislaţiei sau alte
reglementări etc.);
 auditul s.s.m., cu cele două componente ale sale, auditul sistemului de
management al s.s.m. şi auditul de conformitate cu prevederile legislaţiei în
domeniul s.s.m.;
 acţiunile preventive şi corective stabilite în cadrul analizei managementului,
ca urmare a rezultatelor celor trei tipuri de acţiuni enumerate mai sus.

 ÎMBUNĂTĂŢIREA SISTEMULUI:
→ constă în identificarea şi implementarea acelor acţiuni care pot
conduce la optimizarea funcţionării sistemului, respectiv
îndeplinirea unor obiective mai ambiţioase cu acelaşi volum de
resurse consumate sau chiar cu reducerea acestui volum; aceste
acţiuni se identifică în cadrul analizei managementului;
→ implementarea unui sistem de management al s.s.m. nu trebuie
privită de către angajator ca fiind o constrângere suplimentară
impusă de către legislaţie, ci trebuie mai degrabă considerată ca o
investiţie (în condiţiile în care implementarea necesită alocarea şi
consumarea unor resurse financiare, umane, tehnice şi de timp) care
trebuie să aducă un profit, asemenea tuturor celorlalte activităţi
desfăşurate de angajator;
→ în cazul implementării sistemului de management al s.s.m.,
profitul obţinut se concretizează, în principal, prin reducerea
costurilor accidentelor de muncă şi îmbolnăvirilor profesionale.

9
 BIBLIOGRAFIE

Băbuţ, G., Moraru, R., Matei, I., Băncilă, N., Sisteme de management al securităţii şi sănătăţii în
muncă, Editura Focus, Petroşani, 2002.
1. Băbuţ, G., Moraru, R., Sinteza principalelor modificări şi îmbunătăţiri aduse OHSAS
18001 prin versiunea din 2007 a standardului, Revista Calitatea - acces la succes, nr.
4/2008, pag. 40-48.
Darabont, Al., Pece, Şt., Dăscălescu, A., Managementul securităţii şi sănătăţii în muncă (vol. I şi
II), Editura AGIR, Bucureşti, 2002.
Darabont, D., Auditarea de securitate şi sănătate în muncă, Editura Universităţii „Lucian Blaga”
din Sibiu, 2004.
Darabont, D., Managementul securităţii şi sănătăţii în muncă: ghid de evaluare a conformării cu
cerinţele legale, Editura AGIR, Bucureşti, 2010.
Nisipeanu, S., Ştepa, R., Implementarea sistemului de management al securităţii şi sănătăţii în
muncă, Editura Fundaţiei Culturale Libra, Bucureşti, 2003.
Nisipeanu, S., Sisteme de management şi securitate în muncă. Perspective europene şi abordare
naţională, Revista Calitatea - acces la succes, nr. 7-8/2005, pag. 50 - 52.
2. Stomff, S., Ghid pentru implementarea corectă a sistemului de management al sănătăţii
şi securităţii ocupaţionale - Ediţia a II-a, Editura Standardizarea, Bucureşti, 2009.
3. Teodoru, T., Auditul sistemelor de management, Editura Conteca 94, Bucureşti, 2005.
4. * * *, Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006, Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 646/26.07.2006.
5. * * *, H.G. nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a
prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006, Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 882/30.10.2006.
6. * * *, H.G. nr. 955/2010 pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice de
aplicare a prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006, aprobate
H.G. nr. 1425/2006, Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 661/27.09.2010.
7. * * *, H.G. nr. 1242/2011 pentru modificarea Normelor metodologice de aplicare a
prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006, aprobate prin H.G. nr.
1.425/2006, Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 925/27.12.2011.
8. * * *, Guidelines on occupational safety and health management systems (ILO-OSH:
2001), International Labour Organization, Geneva, 2001.
9. * * *, SR OHSAS 18001: 2008 - Sisteme de management al sănătăţii şi securităţii
ocupaţionale. Cerinţe, Asociaţia de Standardizare din România (ASRO), Bucureşti,
2008.
10. * * *, SR OHSAS 18002: 2009 - Sisteme de management al sănătăţii şi securităţii
ocupaţionale. Linii directoare pentru implementarea OHSAS 18001: 2007, Asociaţia de
Standardizare din România (ASRO), Bucureşti, 2009.