Instalatia de Tratare A Apei Necesara Pentru Alimentarea Cazanelor

Instalaie de tratare a apei
TEMA PROIECTULUI
S se proiecteze o instalaie de tratare a apei necesar pentru alimentarea cazanelor,n

urmtoarele condiii:
-
S asigure parametrii de calitate a apei de alimntare conform normelor in vigoare;

S asigure un debit de ap suficient pentru alimentarea cazanelor;
Sa aib dimensiuni de gabarit reduse;
Sa fie simpl din punct de vedere constructiv;
S aiba pre de cost minim.
CUPRINS
Memoriu justificativ.............................................................................................
1.Apa ............................................................................................................................... 5
1.1 Aspecte generale...................................................................................................... 5
1.2 Proprietile apei...................................................................................................... 5
1.2.1 Proprieti fizice........................................................................................... 5
1.2.2 Proprieti chimice....................................................................................... 6
1.3 Impurittile din ap. Clasificare , generalitai.......................................................... 6
1.4 Substane dizolvate in ap....................................................................................... 7
1.4.1 Substane dizolvate ionic................................................................................8
1.4.2 Substane dizolvate neionice ......................................................................10
1.5 Neajunsurile provocate de impuritile din ap..................................................... 12
1.5.1 Depunerile de sruri......................................................................................12
1.5.2 Coroziunea ...................................................................................................14
1.5.3 Impurificarea aburului..................................................................................16
1.6 Indici de calitate ai apei.......................................................................................... 18
2. Tratarea apei ............................................................................................................... 22
2.1 Generalitai. Principii de tratare a apei .................................................................. 22
2.2 Eliminarea impuritilor grosolane. Limpezirea apei .......................................... 23
2.3 Eliminarea substanelor organice ........................................................................... 23
2.4. Eliminarea ionilor HCO3- . Decarbonatarea apei................................................. 25
2.5. Inlturarea ionilor de Ca2+ SI Mg2+ . Dedurizarea apei ................................... .26
2.6 Eliminarea bioxidului de siliciu SiO2 ................................................................... 29
2.7 Degazarea apei ...............................................................................................
30
3.Schimbtori de ioni ......................................................................................................31
3.1 Definiie . Schimbtori de ioni ................................................................................ 31
3.2 Filtre pentru schimbtori ......................................................................................... 33
3.3 Fazele funcionrii filtrului...................................................................................... 33
3.4 Ciclurile de lucru ..................................................................................................... 35
4. Alte metode de tratare a apei .....................................................................................37
4.1 Generaliti .............................................................................................................. 37
4.2 Tratarea magnetica .................................................................................................. 37
4.3 Alte metode ............................................................................................................. 39
5. Proiectarea instalaiei de tratare a apei .................................................................... 40
5.1 Date iniiale ............................................................................................................. 40
5.1.1 Parametrii apei de alimentare pentru cazane................................................40
5.1.2 Alegerea metodei de tratare a apei ...............................................................40
5.1.3 Alegerea soluiei constructive ......................................................................41
2
5.1.4 Avantajele soluiei constructive adaptate .....................................................42

5.2 Filtrul Na-Cationic...... 42
5.2.1 Descrierea filtrului .......................................................................................43
5.2.2 Determinarea volumului de mas cationi necesar ...................................43
5.2.3 Calculul filtrului ...........................................................................................44
5.2.4 Dimensionarea drenajului ............................................................................45
5.2.5 Calculul de rezisten ...................................................................................46
5.3 Vasul dizolvator de sare .......................................................................................... 47
5.3.1 Descriere ......................................................................................................47
5.3.2 Determinarea cantitii de sare necesare pentru regenerare .......................47
5.3.3 Volumul vasului de sare ..............................................................................47
5.3.4 Dimensionarea drenajului ............................................................................48
5.4 Panoul de comanda reglaj ....................................................................................... 48
5.5 Accesorii ................................................................................................................. 49
5.6. Tehnologia de execuie. Materiale folosite ........................................................... 49
5.7 Caracteristicile tehnico functionale ale instalaiei 51
6.1 Generaliti ............................................................................................................. .51
6.2 Montaj ..................................................................................................................... 51
6.3 Funcionarea ............................................................................................................52
6.3.1 Schema de funcionare .................................................................................52
6.3.2 Operaii preliminare .....................................................................................52
6.3.3 Dedurizarea ..................................................................................................53
6.3.4 Afnarea .......................................................................................................53
6.3.5 Regenerarea ..................................................................................................54
6.3.6 Splarea ........................................................................................................54
6.3.7 Analiza apei .................................................................................................55
6.4 ntreinerea instalaiei ..............................................................................................55
6.5 Acoperiri de protecie ............................................................................................. 56
6.6 Probe de control ...................................................................................................... 56
6.7 Prescripii privind tehnica proteciei muncii ........................................................... 57
7. Studiul tehnico - economic ..................................................... ................................... 58
7.1 Denumirea produsului si prezentarea pe larg........................................................... 58
7.2 Caracteristici tehnici generale ................................................................................. 58
7.3 Destinaia de lucru .................................................................................................. 59
7.4 Modul de asimilare ................................................................................................. 59
7.5 Beneficiari principali .............................................................................................. 59
7.6 Fundamentarea economica a soluiei tehnice. Cheltuieli cu materiale ................. 59
7.7 Eficiena economica .......................................................................................
60
MEMORIU JUSTIFICATIV
Tema prezentului proiect o constituie realizarea unei instalaii de tratare a apei de

alimentare pentru cazanele de abur si de ap cald.
Neajunsurile produse de o calitate necorespunztoare a apei de alimtare a cazanului
( depunerile de sruri,coroziunea elementelor metalice si impurificarea aburului) au o influien
defavorabil asupra funcionarii la parametrii proiectai a cazanelor de abur, putnd conduce
chiar la avarii grave.
Tratarea apei de alimentare este deci absolut necesar, exploatarea de lung durat si fr
deficiene a cazanelor nefiind posibil dect prin respectarea unui regim chimic al apei cu att
mai sever , cu ct parametrii cayanului sunt mai nalti.
Proiectul este compus din doua pri:
-
n prima parte se studiaz problemele legate de apa de alimentare i de tratarea apei de

alimentare;
a doua parte este constituit din proiectarea propriu-zis a instalaiei de tratare a apei in
condiiile impuse prin tem.
Plecnd de la aceste condiii, studiind documentaia i analiznd instalaiile de tratare a

apei existente la interprinderi din municipiul Iasi, s-a ajuns la soluia de realizare a instalaiei de
tratare a apei prin procedeul cu schimbtori de ioni, in construcie monobloc si compus din:
-
filtru Na-cationic
vas sare
panou de comand reglaj
instalaii anexe.
Soluia adoptat ofer urmatoarele avantaje:

-
necesit utilaje simple

tehnologie simpl
gabarit redus
Din punct de vedere economic soluia preyint urmatoarele avantaje:

-
consum redus de material

posibilitatea folosirii materialelor recuperabile
pre de cost sczut
CAPITOLUL 1
APA
1.1 ASPECTE GENERALE

Apa se folosete in energetic ca agent de rcire, ca agent purttor de cldur i pentru
alimentarea cazanelor de abur.
Apa este raspandit in natur, n toate strile de agregare , cea mai mare cantitate de ap
gsindu-se in stare lichid.
Din suprafata total a globului terestru de 5,1x108 Km2 , suprafaa de 3,62x108 Km2 este
acoperit de mri si oceane reprezentnd 71%. Deasemenea apa se gseste sub form de vapori
provenit din evaporare, respiratie etc. si sub forma de ghea.
Apa meteoric, rezult prin condensarea vaporilor din aer, ajuns pe pmnt, strbate
diferite straturi permeabile, pna ntlnete o patur impermeabil, obisnuit din argil deasupra
creia formeaza o pnz de ap subteran, denumit ap freatic.aceast ap apare la suprafat
sub form de izvoare.
Funcie de natura rocilor cu care a venit in contact, mai ales n stare ionic, cum sunt Ca2+
2+
, Mg , Na+, HCO3-, SO42- , Cl2 , etc. Apele rurilor contin i substane organice, iar in unele
cazuri pot fi poluate cu diferite deeuri rezultate din industrii.
1.2 PROPRIETAILE APEI
1.2.1 PROPRIETAI FIZICE
Apa este un lichid cu punct de fierbere la 1000 C si punctul de topire 00 C, la presiunea de
760 torr.
Greutatea specific, adic densitatea substanelor solide i lichide se raporteaz la
greutatea specific a apei ca fiind egal cu 1 la 4 0 C si 760 torr.
Cldura sfecific a apei este deosebit de mare n raport cu cea a altor substane;
conductibilitatea termic este foarte mic.
Datorit asociaiei moleculare, apa prezint o serie de anomalii ale proprietilorfizice, n
comparaie cu alte substane cu greutate molecular comparabil.Astfel cldura de vaporizare ,
punctul de fierbere, capacitatea caloric si tensiunea superficial sunt deosebit de ridicate.
Apa este un foarte bun dizolvant.dizolv electrolii (acizi, baye, saruri) , formnd soluii
in care aceti compui sunt disecai. Apa dizolv multe substane organice si minerale, in
compoziia carora se gsesc atomi ce pot forma puni de hidrogen cu moleculele apei.
Coeficientul de solubilitate a substanelor solide din ap variaz cu temperatura, crescnd, in
timp ce coeficientul de solubilitate al gayelor scade cu creterea temperaturii. Dizolvarea
substanelor in ap se explic prin formarea punilor de hidrogen intre moleculele corpului
solubil si moleculele apei, acest fenomen poarta denumirea de hidratare.
5
1.2.2 PROPRIETAI CHIMICE

Apa reacioneaz cu unele nemetale si cu multe metale. Astfel este descompus de
metalele alcaline si alcalino-teroase:
Na + 2 H2O = 2 NaOH + H2
La temperatur ridicat, fierul si carbonul reactioneaz cu apa descompunnd-o:
C + H2O CO + H2
Amestecul de oxid de carbon i hidrogen se numete gaz de ap. Cu oxizii nemetalelor
apa formeaz acizi :
SO3 + H2O H2SO4
Cu oxizii metalelor alcaline si alcalino-teroase, formeaz baze:
CuO + H2O = Ca(OH)2
Cu multe substane apa reacioneaz prin dubl descompunere, adic se descompune i
apa i substana respectiv, rezultnd produi noi:
PCl3 + 3H2O H3PO3 + 3HCl
R - Ca - Cl + H2O R COOH + HCl
Astfel de reacii se numesc hidrolize.
1.3 IMPURITILE DIN AP

CLASIFICARE. GENERALITAI
Impuritile din apa brut (natural) variaz dup modul dup are se obine apa, dupa
locul obinerii apei, ca i in timp in funcie de cantitatea precipitaiilor de ap cazute pe sol.
Impuritaile din apa de alimentare se compun din impuritaile din condensat si din cele
din apa de adaos. Impuritaile din apa de cazan depind de impuritaile din apa de alimentare, de
multiplul de circulaie al apei din sistemul fierbtor si de cantitatea apei de purjare.
O prim clasificare a impuritilor din ap se poate face dup criteriul mrimii
particulelor impuritailor, dup acest criteriu se pot impri in :
-
Impuriti grosiere (dispersie grosolan) avnd diametrul particulei mai mare de 0,1 m;
Impuritai coloidale, avnd diametrul particulei de 0,1......0,001 m;
Impuritai moleculare, avnd diametrul particulei mai mic de 0,001 m.
3000
2800
2600
2400
2200
2000
1800
1600
1400
1200
1000
800
600
400
200
0
Ca(OH)2
CaSO4
100
80
60
CaCO3
40
Mg(OH)2
20
40
60
80
100
120
140
160
180
200
Temperatura apei C
Fig. 1.1
1.4 SUBSTANE DIZOLVATE N AP
Apele de suprafa i apele subterane conin impuritai mecanice si substane dizolvate,
care nainte de utilizare n exploatri trebuie nlturate complet sau parial pentru a nu creea
dificultai.
Impuritaile grosolane sau fine se inlatur prin filtrare mecanic, prin sedimentarea i
filtrarea apei, iar substanele dizolvate prin procese fizico-chimice si chimice. Mai dificil de
Solubilitatea CaCO3 si Mg(OH)2 ,

mgf/l
Solubilitatea CaSO4 si Ca(OH)2 , mg/f
Impuritaile grosiere se prezint sun form de ml si nisip fin, care prin decantare se pot
depune sau aduna la suprafa.
Impuritaile coloidale constituie aa numitele emulsii si suspensii.
Impuritaile molecularesunt constituite din diferite sruri care se gsesc in stare de soluie
in ap, ca si unele gaze.
Soluiile srurilor sunt caracterizate prin natura srii ca i prin gradul de solubilitate, care
se msoar in mgf de substan (sare) la litru de ap (mgf/l).
La o temperatur dat, o soluie poate fi nesaturat, saturat sau suprasaturat fa de
substana dizolvat in ea. Solubilitatea sarurilor variaz cu temperatura soluiei.
In figura 1.1 sunt prezentate curbele de variatie a solubilitatii unor saruri de Ca si Mg in
apa , functie de temperatura.
nlaturat sunt substanele dizolvate n ap, care sunt prezente n ap att in form ionic ct si in
form neionic.
1.4.1 SUBSTANE DIZOLVATE IN AP
Substanele dizolvate ionic sunt ssoluii diluate ale sarurilor acizilor tari si slabi, a caror
concentraie poate fi evaluat prin masurarea conductibilitaii electrice a apei si exprimat drept
coninutul de sruri in mg/l.
Din punct de vedere analitic, concentraia substanelor dizolvate ionic este exprimat prin
noiunea de salinitate, notat cu S si care se exprim in mval/l
Duritatea apei
Duritatea exprim coninutul acelor impuritai din ap care formeaz depunerile de sruri
pe pereii suprafeelor nclzite ale cazanului.
Duritatea totala este determinat de cantitatea total de saruri de calciu si magneziu aflate
in soluie. O parte din aceste saruri sunt compuse din bicarbonaii acestor dou metale. Prin
incalzire, in special pna la temperatura de saturaie, carbonaii se descompun dup reactiile:
Ca(HCO3)2 = CaCO3 + CO2 + H2O
Mg(HCO3)2 = MgCO3+ CO2 + H2O
Deci biocarburaii de Ca si Mg dau, n procesul din cazan, carbonati de Ca si Mg, care
pot fi eliminai, precum si bioxid de carbon.
Din aceast cauza biocarbonaii de Ca si Mg produc o duritate numit temporar sau
carbonalitic, care este cuprins n duritatea total, de care, in cea mai mare parte, nu conduce la
depuneri de sruri (piatr).
Duritatea permanent sau necarbinatic este determinat de prezena celorlalte sruri de
Ca si Mg, cum sunt :
-
Sulfatul de calciu (CaSO4) i magneziu (MgSO4) ;

Silicatul de calciu i de magneziu ( CaSiO3 , MgSiO3);
Clorurile de calciu si de magneziu ( MgCl2 , CaCl2 ).
CaSO4 , CaSiO3 , MgSiO3 avnd o solubilitate mic precipit sub form solid, dnd
depuneri tari.
MgSO4, MgCl2 , CaCl2 sunt solubile si la temperatura de saturaie din sistemul fierbtor
nu ating in condiii normale limita de solubilitate si deci nu precipit.
Duritatea se msoar in grade de duritate. Simbol d. Un grad de duritate nseamn o
cantitate de 10 mg oxid de calciu , Cao, intr-un litru de ap.
8
Duritatea se msoar i n unitti de greutate echivalent a srii la un litru de ap

(greutatea achivalent este egal cu greutatea molecular a unei substane mparita la valen).
Simbol mval/l
n Romania se folosete conform STAS 7313-65 ca unitate de masur gradul de duritate
d, german.
Echivalena intre cele dou scri :
1mval/l = 28 mg CaO/l = 28 d
Duritatea d este duritatea total. n tehnic se face ns deosebirea intre duritatea
carbonatic ( temporar dtp) si cea necarbonatic (permanent dp).
d = dtp + dp
Salinitatea apei S este mai mare dect duritatea d. Diferena (S-d) exprim prezena si
concentraia (Na+)+(K+)+(NH4+) in ap, n general (Na+).
Ionul hidrocarbonat (bicarbonat) HCO3
Ionul hidrocarbonat este forma ionic a CO2 care este dizolvat in ap parial, nedisociat,
n forma H2CO3 iar parial in forma ionic ca HCO3- i CO32- .
Ionul HCO3- este produsul primei trepte de disociere a H2CO2
H2CO3 H+ + HCO3Pentru a putea exista, ionul necesit prezena CO2 liber de echilibru, a carui cantitate variaz
cu concentraia HCO3 - i cu temperatura. Este vorba de reacia de echilibru:
CO2liber + CaCO3 + H2O Ca2+ + 2HCO3Atunci cnd coninutul de CO2 liber este mai mare dectechilibrul, apare un exces de Co 2
care este agresiv. Apa care conine CO2 agresiv dizolvat CaCO3 , betonul si corodeaz metalele
cu att mai mult cu ct conine mai puine sruri. Echilibrul apei trebuie corectat pentru a nlatura
acest neajuns.
Ionul carbonat (CO32-)
Ionul carbonat CO32- este produsul celei de a doua treapt de disociere a H2CO3 ;
HCO3- H+ + CO32Cu ionii Ca2+ si Mg2+ formeaz CaCO3 , puin solubil si MgCO3 mai solubil. CaCO3
formeaza depuneri n condensatoarele si schimbtoarele de cldur i constituie o parte din
depunerile din cazan.
9
Descompunerea hidrocaronailor la caldur este sursa de CO2 in cazanele de abur li n

vaporizatoare. CO2 format este cauza coroziunii instalaiei, carte se manifest deosebit de intens
prin neajunsuri secundare n sisitemul fierbtor al cazanelor cu tambur la presiuni mari ale
aburului.
Ionul sulfat (SO42-)

Ionul sulfat est prtezent uneori n apel naturale n cantiti mai amri (ape cu sulfai) , iar
ionul Ca2+ formeaz o depunere tare in cazane i dispare. El este considerat drept un compus care
protejeaz cazanul mpotriva fragilizarii de ctre hidroxid. n abur se dizolva foarte puin, iar
apa de rcire prezint dezavantaje cnd se gseste in concentraii mari ( > 25 mval/l).
Ionul clor ( Cl-)
Ionul clor ( Cl-) este prezent in toate concentraiile, n multe ape naturale i n cursurile de
ap impurificate , nu formeaza depuneri tari, accelereaz coroziunea instalaiei, iar n
concentraii mari provoac dificultai la dedurizarea apei prin cationii de sodiu .
Cazanele de presiune joas si mijlocii se purjeaza, n cazul apelor cu coninuturi mari de
Cl n funcie de concentraia acestuia din cazan.
Alcalinitatea
Alcalinitatea caracterizeaz prezena ionilor bicarbonat (HCO3-) , carbonat (CO32- ) ,
hidroxid (OH-) i dosfat din ap. Dintre acetia in ap de adaos brut, netratat se gasesc numai
ionii HCO3- ; ceilali ioni se gsesc in apa de alimentare, provenins din reactivii folosii la
epurarea apei de ados.Prezena acestor ioni creaza o ptur protectoare a fierului fa de aciunea
coroziv a apei.
Alcalinitatea poate fi msurat in aceleai unitai ca si duritatea. De obicei se masoar pri
indicile de alcalinitate A. Alcalinitatea se mai poate masura prin concentraia ionilor de H din
ap, simbol pH. O ap chimic pur(neutr) are la temperatura de 23 C concentraia ionilor de
(H+) pH=7 si egala cu concentraia ionilor de hidroxid (OH-).
Concentraia ionilor de hidrogen, pH, variaz cu temperatura, pH=6,11 la 100C ;
pH=5,8 la 200C ; pH=5,9 la 300 C. La 20C pH=9,6.
1.4.2 SUBSTANE DIZOLVATE NEIONICE
Substanele dizolvate neionioce cunt CO2 liber , SiO2 , substanele organice , O2 , N2 , H2
10
CO2 liber
Co2 liber determin aciditatea apei si apare n realitate sub form de acid carbonic ,
H2CO3. Apele naturale i in special apele subterane i de adncime , conin cantiti destul de
mari de CO2 liber . n apoa tratat (dedurizat) CO2 liber devine agresiv , dac ionul HCO3 - este
eliminat complet , de exemplu cu un schimbtor de hidrogen.CO 2 agresiv dizolv fierul si cuprul
dnd hidrocarbonai , cu formarea de hidrogen.
Biobidul de siliciu (SiO2)
Biobidul de siliciu (SiO2) este dizolvat n apele naturale n cantitai de 3-12 mg/l (in
medie 10 mg/l) , iar uneori pana la 50-60 mg/l. Cu ionii Ca2+ si Mg2+ formeaz n cazanele de
abur la orice presiune, depuneri de silicat, cu o conductivitate termica foarte mic i de accea
sunt periculoase. ncepnd cu presiunea de 50 atm , SiO2 se dizolv n aburul saturat si formeaza
depuneri cristaline si amorfe , insolubile pe paletele din captul turbinelor de condensaie, n
zona de presiuni 15 ........ 4 at.
Sunstanele organice
Sunstanele organice reprezint o grup mare de substane n soluie adevrat sau
coloidal. Concentraia lor se exprim pri consumul chimic de oxigen , in mg/l ap. Originea
substanelor organice in ap este natural si artificial.
Substanele organice naturale sunt soluii coloidale ale acizilor humici i a srurilor
acestora , din apele care provin turbanii etc. Alte substane organice , fendii soluiile reziduale
bisulfitice si altele , ajung in apele naturale odat cu apele reziduale din interprinderile
industriale.
n timpul tratarii apeii , substanele organice provoac neajunsuri prin aceea c intrzie
mersul tuturor reaciilor de precipitare i sunt absorbite de schimbtorii de ioni pe care ii
degradeaz.
n apa de cazan se formeaz prin descompunerea lor , CO2 si din substanele azotate
amoniac , iar pe locurile cu solicitare termic mare , pot s produc depuneri de carbon.
Oxigenul
Oxigenul acioneaz in apele naturale i n cele tratate chimic ca depolarizator al
catodului n procesul de coroziune electrochimic a cazanelor i duce la coroziunea de adncime
. n timpul expoatrii cazanelor el oxideaz stratul protector de Fe 3O4 in Fe2O3 , care nu
protejeaz fierul.
11
Azotul
Azotul este un gaz inert care nu are o aciune dunatoare.
Hidrogenul
Hidrogenul este prezent in ap in cantitai infime. Intereseaz numai concentraia lui in
vaporii de ap , n care el este un indicator al coroziunii sistemului fierbtor al cazanului
Bioxidul de sulf ( SO4)
Bioxidul de sulf este prezent in atmosfera interprinderilor industriale. n ap se dizolv cu
formare de acid sulfuros (H2SO3 ) care are o aciune coroziv asupra metalelor. El este fcut
inofensiv n toate metodele de tratare a apei , in apa de rcire adugndu-se uneori intenionat.
Hidrogenul sulfurat (H2S)
Este prezent in unele ape minerale care nu se folosesc ins in energetic. El are o aciune
coroziv fa de oeluri i ndeosebi faa de oelurile aliate cu nichel. Dac este prezent n abur ,
poate s corodeze paletele turbinei n perioada oporirii acesteia.
Amoniacul
Amoniacul se gasete in canitai mici in apele din zonele industriale. La tratarea apei cu
schimbtori de ioni el este indeprtat in ciclul cationic. Cantitai mici (pna la 3mg/l ) nu sunt
dunatoare in exploatare .
1.5. NEAJUNSURILE PROVOCATE DE IMPURITILE DIN AP
Apa natural conine deci o serie de impuritai care ajunse n cazan dau natere la
depuneri si coroziuni i impurific aburul.
1.5.1 DEPUNERILE DE SRURI
Srurile de calciu si de magneziu , dizolvate in ap , pot produce prin nclzirea si
vaporizarea apei din cazanele de abur , depunerea unor straturi (cruste ) , formate din aceste
sruri pe suprafeele de inclzire ca i precipitatea unor particule solide foarte mici , care se
gasesc n stare de suspensie in ap i care prin aglomerare, se pot depune sub form de nmol
fin.
12
Depunerile de sruri din prima categorie se numesc si depuneri directe sau primare si
constituie aa numita piatr de cazan. Depunerile de nmol se numesc i depuneri secundare
pe suprafeele de nclzire.
n afar de aceste dou categorii de depuneri , uneori se pot depune si particule din
straturile de oxizi de fier , rezultate din procesul de coroziune al oelului , care se desprind de pe
suprafaa acestuia din cauza unor variaii brute de temperatur a pereilor metalici.
Formarea depunerilor din ap se datoreaz unor procese fizico-chimice complexe. n

figura 1.2 se arat in mod simplificat schema depunerilor din ap.
Soluie omogena
Soluie suprasaturat
nceputul formrii fazei solide
Particule n stare coloidal
Fulgi coagulai
Centre de cristalizare
Fulgi aglomerai
Cristale
Nmol
Piatr de cazan
Fig. 1.2
Procesul formrii de depuneri din ap este cu att mai intens cu ct concentraia

diferitelor sruri din apa de alimentare este mai mare i cu ct vaporizarea este mai intens ;
adic cu ct densitatea fluxului de cldur a supraferi de nclzire este mai mare.
Depunerile pe suprafeele de nclzire ale cazanului nrutesc transmiterea de cldur.
Aceast inrutire este cu att mai mare cu ct grosimea stratului de depuneri este mai mare i
cu ct conductivitatea termic a materialului depunerii este mai mic.
13
Conductivitatea termic variaz n raport invers cu porozitatea materialului depunerii. n

tabelul urmtor sunt date valorile conductivitaii termice pentru unele depuneri de piatr ale
cazanelor de abur.
Tabelul 1.1
[kcal/mhgrd]
DEPUNERI
Depuneri bogate n sulfai (compacte, aderente)
Depuneri bogate n carbonai (spongioase )
Depuneri bogate in silicai (porozitai mari)
Depuneri mbibate cu cu uleiuri
0,6 ...................2,0
0,13 .................2,0
0,07..................0,2
0,1
Urmrile nrutirii transmiterii de cldur pot duce la neajunsuri grave n funcionarea

cazanelor de abur. Aceste neajunsuri sunt de trei feluri :
a. Sigurana n funcionare a pereilor metalici ai suprafetelor de inclzire , acoperite cu
depunerile din ap, scade din cauza creterii temperaturii peretelui metalic. Urmarea este
creterea solicitrii peste valorile rezistenelor admise pentru materialul respectiv, care se poate
deforma i apoi se poate rupe;
b. Cantitatea de cldur care se transmite orar pe suprafeele de nclzire pe care s-a
depus piatra scade, deci debitul de abur produs se micoreaza n mod corespunztor;
c. Din cauza scderii cantitii de cldur, care se transmite orar, temperatura gazelor de
ardere , la ieirea din suprafeele de nclzire, pe care s-a depus piatra, va crete, in consecina va
crete i temperatura de evacuare a gazelor de ardere.
Din cele artate mai sus rezulta c o funcionare normal a cazanelor de abur, nu este
posibil dac se produc depuneri de piatr. O ndeprtare a acestor depuneri cu mijloace mecanice
este posibil, dar prin scoaterea din funcionare a cazanelor.
Funcionarea normal fr ntreruperi a cazanelor impune evitarea producerii de
depuneri. Aceasta se realizeaz prin tratare sau prepararea apei de alimentare.
1.5.2 COROZIUNEA
Mediul exterior al suprafeelor metalice , apa si aburul, produc asupra metalului cu care
sunt in contact distrugeri, numite coroziuni si care dup natura procesului pot fi :
Chimice, cnd reacia chimic are loc ntre metal si gaze uscate sau lichide
neelectrolitice;
Electrochimice, cand reacia chimic are loc ntre metal si soluii de electrolii sau
gaze umede.
Ca urmare a aciunii corozive a mediului exterior se formeaz pe suprafaa metalului un
strat de oxid al metalului respectiv. Stratul poate fi aderent, dens ( cu pori mici) si cu un
14
coeficient de dilatare liniar apropiat de cel al metalului; n acest caz stratul realizeaz o bun
protecie a metalului impotriva continurii corozunii. Dac aceste caracteristici sunt inverse,
stratul de oxid nu constituie o protecie suficient , iar coroziunea se continu.
Variaiile brute de temperatur ale metalului produc crparea i desprinderea stratului
protector de oxid.
Rezistena la coroziune se caracterizeaza prin viteza de coroziune a metalului si depinde
att de condiiile n care se prezint metalul (factori interni) ct si de acelea n care se prezint
mediul exterior (factori externi).
Ca factori interni enumeram : starea suprafeei, structura, modul de prelucrare,
compoziia metalului.
Factorii externi sunt : temperatura, viteza i in cea mai mare masur compoziia mediului
exterior.
Creterea temperaturii mediului are ca urmare, pe de o parte o scdere a rezistenei la
coroziune , prin creterea vitezei de difuziune a oxigenului in fier, iar pe de alt parte, o cretere
a acestei rezistene, prin scderea solubilitaii oxigenului.
n apa care nu conine oxigen, fierul se dizolv formnd hidroxid feros Fe (OH 2) dup
reacia :
Fe + 2H2O = Fe (OH)2 + H2
Hidroxidul feros, cu solubilitate redus, se depune sub form de pelicula pulveruent,
neaderent, de culoare roie. La temperatur mare hidroxidul feros se descompune, formnd oxid
fero-feric (magnetic).
3Fe (OH)2 = Fe2O4 + 2H2O + H2
Oxidul fero-feric (magnetic) formeaz un strat aderent, compact, de culoare brunneagr, care protejeaz fierul impotriva coroziunii. Dac apa conine oxigen, acesta oxideaz
stratul de hidroxid feros pe care l transform n hidroxid feric Fe(OH) 3 , dup reacia:
2Fe(OH)2 + O + H2O = 2Fe (OH)3
Hidroxidul feric insolubil n ap precipit. Cantitile de oxigen dizolvate in ap vor
continua reacia de oxidare a oxidului feros Fe (OH) 2 . Vaporii de ap supranclzii, n contact
cu fierul la temperaturi peste 300C, sufer o descompunere, atacnd fierul dup reacia :
3Fe + 4H2O = Fe3O4 + 4H2
Oxidul fero-feric (magnetic) rezultat formeaz un strat care protejeaz fierul mpotriva
continurii coroziunii. Dac fierul este supranclzit, la 500C atacarea lui de ctre abur se face
dup reacia:
Fe + H2O = FeO + H2
15
Stratul de oxid de fier (FeO) prin structura sa permite difuziunea oxigenului descompus
din ap in fier; el nefiind aderent la variaii de temperatur se fisureaz i se desprinde, ceea ce
intensific procesul de coroziune.
Coroziunile artate mai sus se produc n cazul in care evile supraincalzitoarele de abur
sunt construite din oel n ealiat. Ele pot aprea i pe evile sistemului fierbtor , atunci cnd
suprafaa interioar a lor nu este atins n ntregime, n mod constant de apa, ci m mod alternativ
i parial atins de abur.
Prin alierea cu Cr, Ni, Si, Cu, se formeaz la suprafaa oelului oxizi ai acestor metale,
care mpiedic continuarea coroziunii.
Bioxidul de carbon dizolvat in ap sau acidul carbonic din ap dizolv fierul, producnd
bicarbonat de fier solubil n ap. Clorurile (Mg si Ca) , sulfatul de calciu si silicatul de calciu, din
ap, prin hidroliz la temperaturi nalte produc acid clorhidric, sulfuric, respectiv silicic, care au
o aciune puternic de corodare. De asemenea sulfurile ( Ca i Na) rezultate din reducerea
sulfailor din apa de alimentare produc prin hidroliz hidrogen sulfurat (H 2S) care atac fierul.
n cazul presiunilor nalte, peste 100 kgf/cm2 , prezena unor sruri alcaline, dizolvate n
ap , n cantitai ce depaesc o anumit limit, pot produce coroziuni ale fierului, prin reacii
chimice, care atac stratul protector de oxid.
Coroziunea suprafeelor metalice care sunt atinse de ap i abur se poate evita prin
tratarea apei de alimentare, n special prin eliminarea gazelor ( oxigen i bioxid de carbon)
dizolvate n ap.
1.5.3 IMPURIFICAREA ABURULUI
Separarea emulsiei apa-abur n cele dou faze ap-abur si abur-ap se face n tamburul
cazanelor de abur. Aceast separare nu se face n mod total. La ieirea din tambur, aburul
antreneaza o anumit cantitate de picturi de ap din cazan, impreun cu impuritaile coninute in
aceast ap: sruri, substane in stare coloidal si grosier.
Factorii care determin antrenarea apei de ctre abur pot fi de natur mecanic,
independeni de calitatea apei din cazan sau pot s depind de calitatea acestei ape.
n apa antrenat de abur, indiferent de aceti factori, se gasesc impuritaile din apa de
cazan. Din aceast cauz, antrenarea apei de ctre abur are ca urmare impurificarea aburului
saturat, produs de sisitemul fierbtor. Experiena a aratat c n cazul cazanelor cu presiune nalt
(peste 80 kgf/ cm2) anumite sruri care se gsesc dizolvate n apa de cazan, pot trece din acesta
direct in aburul saturat produs de sistemul fierbtor, producnd impurificarea acestuia.
Prezena in abur a apei, ca i a unor sruri ce se gsesc fie dizolvate in apa de abur, fie
direct in stare de suspensie in abur , produce o serie de neajunsuri in funcionarea
supranclzitoarelor de abur ale cazanelor si uneori a turbinelor de abur alimentate de acesta.
Infuiena apei din cazan asupra antrenrii apei de ctre abur se materializeaz prin
fenomenul numit spumarea apei din cazan. Prin aceasta se inelege acoperirea suprafeei
(oglinda) apei tambur cu un strat de inalime variabil, compus dintr-un numar extrem de mare
de bule de abur de dimensiuni foarte mici , invelite intr+o pelicul de ap foarte subire.
S-a constatat experimental c spumarea se produce atunci cnd n apa din cazan se gsesc
anumite concentraii de impuriti a cror dimensiuni se situeay la limita strii coloidale spre
starea de dispersie grosier ( 0,1........0,3 m).
16
Conductibilitatea electrica,
, [ s/cm]
Dac bulele de apa umplu ntreaga nlime a tamburului aburul antreneaz membranele
nvluite ale bulelor de abur si dispersiile fine in supranclzitor i turbina cu abur. Ambele se
nfund foarte repede cu sruri care trebuie nlturate , spre a avita deteriorarea instalaiei.
Spumarea apei in tamburul cazanelor se produce , pentru presiunea respectiv, la o
anumit concentraie a srurilor si a dispersiilor din apa din cazan.
Aceast concentraie critic a srurilor, salinitatea critica Scrit (fig 1.3) nu este calculat nici
evaluat, deoarece depinde de muli factori , n special de luarea probelor din apa din cazan. Ea
se determin experimental in timpul funcionrii cazanului.
Zon de antrenare
Zon de spumare
--- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Concentraia
critic
Salinitatea apei
din cazan
n funcie de concentraia chimic deosebim, pentru apa din cazan, zona de picturi i
zona de spumare. Antrenarea de picturi este antrenarea mecanic a apei din cazan i ea poate fi
evitat prin mijloace mecanice, de exemplu prin modificarea tamburului de separaie. Spumarea
este un fenomen fizico-chimic si poate fi mpiedicat prin micorarea concentraiei srurilor din
apa din cazan prin purjarea cazanului, splarea spumei sau prin folosirea de anti.spumani.
Depunerea diferitelor sruri din apa antrenat de abur se face n supranclzitor i in
turbina de abur, in
funcie funcie de temperatura de saturaie a soluiei sarurilor,
corespunzatoare concentraiei lor ca i de temperatura aburului.
Urmrile acestor depuneri sunt :
-
nfundarea evilor supranclzitoarelor ;

Deformarea sau ruperea lor ;
Scderea puterii turbinelor;
Deteriorarea materialului paletelor acestora .
Experienele funcionrii unor cazane cu presiuni nalte (peste 80 kgf/cm3) au artat c

atunci cnd nu au putut fi constatate antrenri de ap n abur , se constat totui prezena unor
impuriti n aburul din supranclzitor sau din turbina de abur.
17
Numai unele din impuritaile din apa din cazan pot fi antrenate pe aceast cale, care din
aceast cauz se numete antrenare selectiv. Cantitatea antrenata este mai mare cu ct presiunea
aburului este mai nalt.
Dintre substanele dizolvate n apa din cazan, care au aceste proprietai , sunt de semnalat
acidul silicic , urmat de unii compui ai natriului.
Depunerile de sruri se pot reduce cu ct coninutul de sruri din apa din cazan este mai
mic si cu ct antrenrile de ap sunt mai mici. Prima condiie poate di ndeplinit prin tratarea
apei de alimentare, care determin calitatea apei din cazan, precum i prin purjarea apei din
cazan. A doua condiie poate fi ndeplinit pe cale mecanic prin separarea picturilor de ap
antrenate de abur, din amestecul abur-ap, i reinerea lor n spaiul de ap al tamburului, precum
i prin mpiedicarea formrii spumei.
1.6 INDICI DE CALITATE AI APEI
n scopul eliminrii deficienelor semnalate ( depuneri, coroziuni, impurificarea aburului)
au dost stabilii indici de calitate pentru apa de alimentare , apa din cazan, aburul general i
condensatul recuperat.
Este necesar s se asigure un regim chimic al apei i aburului n cazanele de abur i ap
fierbinte.
Prin regim al apei i al aburului se neleg condiiile de calitate pe care trebuie s le
ndeplineasc apa de alimentare, apa din cazan i aburul saturat produs de sisitemul fierbtor ,
pentru ca sa se asigure funcionarea normal a cazanului.
Pentru calitatea apei de alimentare este hotrtoare sarcina termic a suprafeei de
inclzie a cazanului in raport cu care variaz temperatura pereilor evilor fierbtoare i
temperatura din stratul limit de ap de lng pereii evilor.
Odat cu cresterea fluxului termic prin pereii suprafeei de nclzire cresc cerinele
impuse calitii apei de alimentare.Fluxul termic de 2 10 5 kcal/m2h se consider drept critic
pentru formarea depunerilor foroase de fier si cupru, periculoasa pentru coroziunea sistemului
fierbtor al cazanului.
Se poate face astfel urmtoarea clasificare a generatoarelor :
1.Generatoare de ap fierbinte cu temperaturi peste 115 C ;
2.Generatoare de abur , vaporizatoare si transformatoare de abur cu presiuni peste 0,7
bar si anume:
- circulaie natural :
- ignitubulare;
- acvatubulare;
- neecranate;
- ecranate;
- circulaie forat :
- multipl;
- unic (strbatere ).
n ceea ce privete caracterizarea indicilor apei de alimentare i apei din cazan , se
disting: indici de protecie ai circuitului termic pe traseul pn la cazan (oxigen , pH) ; indici
18
pentru evitarea depunerilor n cazan ( duritatea, substane organice, exces de fosfat) ; indici
pentru protecia reelei de condensat i respectiv a transportului de produse de coroziune n cazan
(fier, corecia pH cu alcalinizani volatili) ; indici cu efecte de concentrare n apa din cazan
(alcalinitate, conductivitate, respectiv coninut de sruri, silice ).
Dintre indicii cu efecte de concentrare in apa din cazan , o importan deosebit pentru
regimul chimic o prezint cel referitor la alcalinitate. Dintre indicii de protecie se menioneaz
pH-ul i excesul de hidroxin, care joac un rol important.
Ca urmare a ultimilor cercatri i a experienei din exploatarea cazanelor cu parametrii
ridicai din centralele mari, concepia asupra proteciei circuitelor termice s-a modificat. A aprut
in exploatarea acestor cazane conceptul de regim neutra care admite coninuturi de oxigen de
0,1........0,2 p.p.m in circuitul mai rece al centralelor la un Ph aproximativ 7 i conductivitai sub
1 s/em.
Mai recent acest procedeu a fost ameliorat cu o corecie de amoniac. Excesul de fosfat are
singurul rol de a sechestra ionii duritaii ( calciu si magneziu ) ptruni eventual n cazan i a-i
depune sub form mobil, de nmol.
Indicii de calitate ai apei de alimentare se definesc astfel :
1.Duritatea
Exprim coninutul impuritilor care formeaz depunerile de sruri pe suprafeele
interioare ale schimbtoarelor de cldur din cazan ca i nmolul care se gsete in suspensie n
ap sau pe pereii schimbtoarelor de caldur.
Duritatea total, simbol d, reprezint suma celorlalte duriti, duritatea pemanent (
necarbonatic ) simbol dp i duritatea temporar ( carbonatic ), simbol dt.
d = d p + dt
Expimarea duritii se face in grade duritate sau n greuti echivalente. Un grad german
este dat de relaia :
1dg = 10 mg CaO/ l
Un grad duritate francez este dat de relaia :
1df = 10 mg CaCO3/ l
Un grad duritate englez este dat de relaia :
1de = 7 mg CaCO3/l
Duritatea se expim de asemenea in uniti de greutate echivalente a srii intr-un litru de
ap. Greutatea echivalent este raportul dintre greutatea molar si valen. In greutate echivalent
CaO este dat de relaia :
= 28 i 1mval/l = 28 ppm CaO
19
De unde rezult corespondena :

1mval/l = 28 ppm CaO = 2,8 dg
Duritatea se poate exprima i in grade duritate a altor sruri dect CaO i se face innd
seama de raportul dintre masa molar a srii respective i cea a oxidului de calciu conform
relaiei :
x = 10
1dg =
= 10
= 7,19 mg /l
= 0,357 mval /l
2.Alcalinitatea
Alcalinitatea apei se datoreste ionilor de bicarbonat ( HCO 3- ) , carbonat ( CO32-) ,
hidroxid ( OH-) si fosfat ( PO43-) in apa.
Prezenta acestor ioni creeaza o patura protectoare a fierului fata de actiunea coroziva a
apei .
Alcalinitatea poate fi masurata in aceleasi unitati ca si duritatea.
Ca de obicei se masoara prin indicile de alcalinitate A dat de relatia :
A = 40 p
in care p reprezinta continutul de ioni de OH-
Alcalinitatea m reprezinta continutul de ioni de HCO3- .

Alcalinitatea se mai poate masura prin concentratia ionilor de hidrogen (H + ) din apa ca
urmare a disocierii apei.
Logaritmul cu semn schimbat al concentratiei de ioni de hidrogen s-a numit pH.
Reactia apei s-a numit :
-
Acida (pH=1.....3) ;
Slab acida ( pH = 3....6 );
Neutra ( pH = 7 )
Slab bazica (ph = 7.......10 );
Bazica ( pH = 10..........14) .
pH-ul este functie de temperatura , astfel apa neutra are pH = 7 la 20 C, pH = 6,12 la

100 C si pH = 5,8 la 200 C.
Apa neutra este slab coroziva. Pentru a deveni necoroziva apa trebuie sa aiba un caracter
slab bazic ( pH= 9,6 la 20 C ). Alcalinitatea se produce fie prin descompunerea carbonatului de
sodiu (Na2CO3 ) conform relatiei :
Na2CO3 + H2O 2NaOH + CO2
fie prin substante chimice introduse in acest scop.
20
3.Continutul total de saruri ( reziduu uscat)

Continutul total de saruri se determina prin filtrare si vaporizand lichidul filtrat . Se
exprima in mg/l .
4. Continutul de materii in suspensie
Se determina prin cantarirea substantelor ramase in filtru de apa dupa uscarea acestora la
105 C. Este de observat ca si O2 poate da impuritate moleculara ( solutie ) si in stare coloidala.
5. Continutul de impuritati organice
Se exprima global prin cantitatea de permanganat de potasiu ( n/100 K Mn O 4 ) necesara
pentru oxidarea acestora.
6. Continutul de gaze dizolvate
Gazele dizolvate in apa se impart in :
-
Gaze usor solubile in apa : CO2 , NH3, H2S, HCl , SO2 si SO3 ;
Gaze greu solubile in apa : H2 , CO, CH4, hidrocarburi ;
Gaze moderat solubile in apa O2 , N2 .
Important este continutul de CO2 si O2 a caror solubilitate variaza functie de presiune si

temperatura.
21
CAPITOLUL 2
TRATAREA APEI
2.1. GENERALITAI . PRINCIPII DE TRATARE A APEI
Apa utilizat in uzine pentru cele mai diferite scopuri ( apa industrial ) trebuie sa fie
curatata de impuritatile mecanice pentru ca in instalatii sa nu apara depuneri. Apa care se trimite
in centrale se trece prin gratare grosiere, aflate langa bazinul de decantare si apoi prin gratare
fine sau site. O asemenea tratare este suficienta de exemplu pentru apa moale de racire in
centralele electrice de condensatie in circuit deschis. Apele dure reclama in plus o tratare
chimica.
Apa pentru racirea prin circulatie ( cu trende racire ) si in special apa de ados pentru
alimentarea cazanelor de abur necesita o tratare chimica cu atat mai pretentioasa cu cat
temperatura si presiunea apei sunt mai ridicate in cazan si cu cat sarcina termica a suprafetei
schimbatoare de caldura este mai mare. Tratarea chimica se alege astfel in functie de temperatura
si sarcina termica .
In apa de racire pentru circuitele de condensare, temperatura de condensare, temperatura
nu depaseste 50 C , la care este periculos numai continutul de HCO3 si Ca 2+ , care da nastere la
depuneri dure de CaCO3 .
La temperaturi de pm la 100C n cirvuitele de condensare si drcire sub presiune sunt
periculosi catonii Ca2+ si Mg2+ care dau nastere unor saruri insolubile si formeaza impreuna cu
anionii CO32- , SO42- si SO32- depuneri in cazan.
Odata cu cresterea presiunii in cazan creste si temperatura apeicare, la presiunea critica,
atinge 374C. Temperaturile peretilor tevilor cazanului si ale stratului limita ale apei sunt in
cazul sarcinilor termice mari ale suprafetelor mai mari decat temperatura apei si adeseori
depasesc temperatura periculoasa de 400C, la care apare coroziunea provocata de
descompunerea aburului.
La fluxuri termice mari ( >2105 kcal/m2 h ) sunt periculosi toti cationii, inclusiv Na+,
Fe2+, Al3+ si Cu2+ care la presiuni si sarcini termice mici nu sunt periculosi.
De aceea odata cu cresterea presiunii trebuie redus continutul de saruri din capa din
cazan, iar apa de alimentare se trateaza pana se apropie de calitatea apei chimic pure, fara gaze;
pentru alcalinizare nu se mai folosesc substante solide. In prezent se utilizeaza pentru exploatare
apa neutra (fara alcalinizare).
Pentru calitatea apei de alimentare este determinant in afara de presiunea apei si de
sarcina termica a suprafetei de incalzire a cazanulu si tipul cazanului.
Din cazanele cu tambur cu circulatie naturala a apei sarurile pot fi inlaturate prin purjare.
De aceea apa de alimentare poate sa contina o anumita cantitate de saruri , chiar si la presiunile
cele mai mari.
22
Pentru cazanele cu trecere fortata , care nu pot fi purjate apa de alimentare nu trebuie sa
contina mai multe saruri decat continutul admis in aburul yehnic pur , deoarece altfel aceste
saruri trebuie indepartate din circuit prin alte metode.
In afara de aceasta mai trebuie avut in vedere si felul exploatarii; daca este cu condensatie
sau cu contrapresiune continua sau cu intreruperi etc. , deoarece fiecare tip de exploatare impune
tratarii apei cerinte oarecum diferite.
Pentru tratarea apei de adaos pentru alimentarea cazanelor se folosesc schimbatori de ioni
sau vaporizatoare.
Se folosesc mai rar reactiile de precipitare si dintre acestea se mai foloseste numai
decarbonatarea cu var, pentru tratarea apei de adaos la racire.
Pentru alimentarea tulburelii serveste filtrarea mecanica prin filtre de presiune, avand o
capacitate mare de retinere. Pentru eliminarea substantelor organice se foloseste limpezirea apei
prin coagulare, indomeniul acid sau alcalin, completata de absorbtia pe carbune activ sau
schimbatori de ioni, in cazul apei pentru cazane de presiune inalta.
Pentru decarbonatarea apei de racire serveste decarbonatarea partiala cu var iar pentru
decarbonatarea apei pentru vaporizatoare decarbonatarea completa cu var.
Desicilierea se realizeaza prin schimbatori de ioni, odata cu demineralizarea pentru
inlaturarea tuturor sarurilor sau prin caporizare urmata de demineralizarea distilatului.
Pentru inlaturarea gazelor se aplica degazarea termica si chimica, sau degazarea la rece
cu anionit puternic bazic in ciclul sulfit (redox).
2.2 ELIMINAREA IMPURITATILOR GROSOLANE. LIMPEZIREA APEI

Impuritatile grosolane se elimina din apele brute prin gratare , site, prin sedimentare, iar
limpezirea ei se face prin filtrare in filtre sub presiune.
Filtrarea se poate realiza prin gravitatie, in filtre deschise sau sub presiune. A doua
medoda este mai eficace.
2.3 ELIMINAREA SUBSTANTELOR ORGANICE

Prezenta unor cantitati mari de substante organice in apa se manifesta prin coloratia apei.
Cantitatea acestor substante in apa se exprima prin cantitatea de oxigen necesara pentru oxidarea
lor in mediu acid sau alcalin.
Daca nu se foloseste reactia de precipitare, inlaturarea substantelor organice din apa
reprezinta prima treapta de tratare a apei si se face prin limpezire prin coagulare.
Apa de adaos pentru cazanele de inalta presiune are dupa coagulare un continut rezidual
inca destul de mare de substante organice, astfel ca dupa coagulare se intercaleaza inca o a doua
treapta de limpezire.
Daca tratarea apei se face prin precipitare ( decarbonare, dedurizare, desiliciere)
substantele organice din apa sunt inlaturate in proportie de 50-70% . daca ele sunt in cantitati
mari durata de reactie se prelungeste si se inrautateste sedimentarea namolului.
Limpezirea prin coagulare se realizeaza prin adaugarea in apa bruta saruri care prin
hidroliza formeaza flocane active de hidroxid de aluminiu sau feric.
23
Al3+
Fe3+
Al(OH)3
+ 3H2O
+3H+
Fe(OH)3
Flocoanele de hidroxid au o sarcina opusa aceleia a particulelor coloidale. Dupa

compensarea sarcinilor are loc o cuagulare rapida (pericinetica), legata de absorbtia substantelor
organice, in 1-2 min . In perioada de timp urmatoare (coagulare artocinetica) hidroxidul
formeaza flocane si devine capabil de sedimentare si filtrare, operatie prin care se inlatura din
apa. Aceasta perioada dureaza 2-3 ore.
Sarurile de limpezire sunt sulfatul de aluminiu (Al2 (SO4)3) si clorura ferica FeCl3.
Prin limpezirea prin coagulare se inlatura din apa 50-70% din cantitatea totala de
substante organice.
Exista mai multe metode de limpezire :
-
Limpezire cu sedimentarea namolului ;

Limpezire prin contact;
Limpezire in strat suspensional.
In fig. 2.1 sunt prezentate doua instalatii pentru limpezirea apei .
Fig.2.1
a) limpezire prin contact ;
b) limpezire cu nor de suspensii
A doua treapta de limpezire a ape1 se face cand au ramas inca in apa 50-30% din
substantele organice.
24
Pentru a doua treapta de limpezire se poate folosi absorbtia pe carbune activ, pe celuloza
sau pe schimbatori de ioni foarte porosi. Substantele organice sunt eliminate complet si prin
distilarea apei in vaporizatoare.
2.4. ELIMINAREA IONILOR HCO3- . DECARBONATAREA APEI

Ionii HCO3 - pot fi eliminati din apa prin reactii de precipitare, cu ionul OH - , cand se
elimina in acelasi timp si CO2 agresiv.
Reactiile ce au loc sunt :
CO2 +6 OHHCO3- + OH-
HCO3CO32- + H2O
Ionii CO32- si Ca2+ dau un precipitat putin solubil de carbonat de calciu CaCO3 . sursa de
ioni OH- , in timpul reactiei , este hidroxidul de calciu , care se foloseste sub forma de apa de var
sau de lapte de var, preparat pe loc , din vars arc (CaO) prin stingere cu apa.
In schema de mai jos este prezentata instalatia de decarbonatare cu var cu sedimentarea
namolului.
Fig 2 .2.
1- distribuitorul de apa ; 2 saturatorul de apa ; 3 reactor ; 4 filtru ;
Alte metode de decarbonatare sunt :

25
1.Descompunerea cu acid. Ionii HCO3 pot fi descompusi cu acid clorhidric sau cu acid
sulfuric, in care caz se formeaza o clorura solubila sau un sulfat solubil si CO 2 .
HCO3- + H+ = H2O + CO2
2. Descompunerea prin caldura. Prin incalzire pana la fierbere se elimina apa CO2 liber ,
ionii HCO3- se descompun si formeaza carbonat si CO2.
2HCO3-
CO32- + H2O + CO2
3. Schimbul de ioni. Prin schimbul de ioni apa poate fi decarbonata in mai multe feluri.
Cationiti cu grupa activa COOH, regenerati cu HCl, schimba numai cationii echivalenti cu
HCO3-. Cationatii cu hidrogen , mediu sau puternic acizi, schimba toti cationii.
Amestecul de cationiti carboxilici si puternic acizi, regenerat cu acid si clorura de sodiu,
in proportia dintre columele celor doi schimbatori de ioni, decarbonateaza si dedurizeaza apa.
4. Tratarea cu polifosfati. Polifosfatii de tipul (NaPO3). Dozato in cantitate de 2-3 g/t apa,
impiedica precipitarea CaCO3 din apa de racire la temperatura de max 40 C , pana la o
concentratie de circa 6,0-9,0 mval/l HCO3-.
2.5. INLATURAREA IONILOR DE Ca2+ SI Mg2+ . DEDURIZAREA APEI
Dedurizarea inseamna inlaturarea Ca2+ si Mg2+ din apa. Cei doi cationi formeaza
duritatea apei.
Din reactiile de precipitarea se elimina ambii cationi si se inlocuiesc cu ionii de Na + , ale
caror saruri sunt la temperaturile din cazanele de presiuni joase si mijlocii , solubile si chiar si in
concentratii mari nu formeaza depuneri tari.
Ca2+ si Mg2+ se transforma prin acest mod in saruri putin solubile care dupa precipitare si
formarea namolului , se depun si sunt eliminate prin filtrare.
Pentru ca solubilitatea sarurilor eliminate sa fie diminuata cat mai mult si pentru a reduce
durata de reactie, se lucreaza la cald, aproape de 100 C , cu un exces de reactivi care
accelereaza reactiile. Prin reactiile de precipitare se elimina ionii de OH -, CO2 liber, HCO3 - si
Mg2+ .
CO2 + OH- = HCO3HCO3- + OH- = CO32- + H2O
Mg2+ + 2OH = Mg ( OH ) 2
Ionii Ca2+ se combina cu ionii CO32 in CaCO3
26
Ca2+ + CO32- = CaCO3

Sursa de ioni OH- este varul, ars, stins Ca( OH)
( apa de var sau lapte de var ) sau
NaOH.
Sursa de CO32- este soda calcinata NaCO3 .
Duritatea reziduala la temperatura de aproape 100 C, cu exces de reactivi, dupa o durata
de reactie de circa o ora , este de circa 0,5 mval/l , dupa filtrarea precipitatului.
Ionii PO43- formeaza cu Ca2+ si Mg2+ fosfati aproape insolubili .
3 Ca2+
+2
3 Mg2+
PO43-
Ca2
=
(PO4) 2 .
Mg2
Sursa de PO43- este Na3PO4 12 H2 O . fosfatul dedurizeaza final apa. Dedurizarea finala
se face in instalatiile pentru tratarea apei, dupa dedurizare cu var si soda , intr-un reactor special,
pentru o durata de reactie de circa o jumatate de ora.
Dupa filtrare duritatea scade pana la 0,1 mval/l. De regula nu se mai formeaza depuneri
tari. Procedeul cu var si soda este indicat pentru apa cu orice compozitie.
In figura 2.3 este prezentata schema unei instalatii pentru dedurizarea apei prin metode de
precipitare.
27
1- Distribuitor de apa
2- Saturatorul apei de var
3- Incalzitor
4- Dozator de soda
5- Abur pentru incalzire
6- Reactor
7- filtrul
Dedurizarea prin reactii de precipitare este indicat pentru cazanele de presiuni joase
( pna la 15 at). Dac apa de alimentare este dedurizata final, in cazan, cu folsfat de sodium. In
principiu este vorba de calitatea namolului format care nu trebuie sa adere de suprafata de
incalzire. El trebuie sa fie mobil, pentru a ramane dispersat in apa din cazan si a putea fi evacuate
prin purjare.
Tratarea interioara se foloseste pentru cazane mici , pentru locomotive, si pentru
cazanele din garniturile de incalzire cu tractiune Diesel, la caile ferate. Reactivii se adauga ca
solutii, in rezervorul de alimentare, in dispozitivul de aspiratie pentru alimentare cu apa intr-un
reactor exterior sau sub forma solida, in rezervorul de alimentare. Pentru dedurizarea apei se
foloseste soda, hidroxid de sodium si fosfat trisodic. Pentru ca in cazan sa se formeze un namol
mobil se mai adauga coloizi organic ( tannin, amidon, etc.) care se combina si cu oxigenul si
actioneaza ca inhibitari ai coroziunii.
Tratarea exterioara. Pentru cazanele cilindrice cu tub de flacara, este indicate dedurizarea
in doua rezervoare , care lucreaza alternative. Daca fiecare rezervor are un volum corespunzator
consumului zilnic al salii de cazane, durata de reactive este sufficient de lunga pentru dedurizare
si sedimentarea precipitatului la cald si chiar la rece; apa dedurizata poate fi folosita fara filtrare,
pentru alimentarea cazanelor.
Instalatiile modern pentru salile de cazane mici sunt ansambluri complete, cu care se
realizeaza degazarea si dedurizarea condensatorului returnat si a apei de adios. Instalatia
dedurizeaza apa cu var si soda, la cald.
Pentru acelasi scop se construiesc si statii cu schimbatori de ioni de sodium, la rece , si
care cu o instalatie de degazare, cu ajutaje si deflegmentare.
Schema unei astfel de instalatii este prezentata in figura 2.4
28
Fig. 2.4 Tratarea completa a apei pentru cazane mici

1- apa bruta, 2- dedurizare; 3 condensat; 4 abur pentru incalzire; 5 Na3PO4 12H2
Dedurizarea apei cu schimbatori in ciclul de sodiu necesita degazarea termica a apei de
alimentare , pana la 0,1 mg O2 / l , pentru a evita coroziunea cazanului.
Unde nu se poate realiza degazarea termica, nu se poate aplica nici dedurizarea totala a
apei.
Se mai folosesc si alte metode in afara de precipitare si schimbatori de ioni pentru
rezolvarea problemei depunerilor tari:
- folosirea dezincrustantior, care formeaza cu sarurile in locul depunerilor tari, mai ales
namol;
- tratarea magnetica a apei, apa trecand printr-un camp magnetic puternic;
- ionizarea apei cu sarcini puternice;
- folosirea ultrasunetelor.
2.6 ELIMINAREA BIOXIDULUI DE SILICIU SiO2
Bioxidul de siliciu trebuie eliminat din apa de adaos pentru cazane de presiune mari (
peste 40 kgf/cm2) si aceasta cu atat mai complet cu cat este mai mare presiunea apei din cazan.
Caracterul daunator SiO2 se micsoreaza daca timpul dedurizarii apei ionii Na+ sunt
inlocuiti cu K+ . Se micsoreaza antrenarea sarurilor si dificultatile provocate de depunerile de
SiO2 in turbine cu abur.
Din apa de adaos SiO2 se inlatura prin absorbtie pe flocoane active de Al(OH)3 , Fe(OH)3,
dar cel mai bine cu Mg(OH)2 .
Inlaturarea mai completa se face cu un schimbator de ioni puternic bazic in cursul
demineralizarii apei si a distilarii ei.
29
Prin procesele de absorbtie la rece SiO2 , poate fi inlaturat la pH= 8,5.....9,0 pana la un
rest de 2-3 mg/l , iar la cald pana la 1,0......0,4 mg/l.
Absorbtia la rece. Procedeul Bitterfeld cuprinde limpezirea alcalina cu aluminat de
sodiu si unj adaos de MgCl2 la pH ~ 8,5 , care este sensibil la mentinerea pH-ului. Reactoarele
sunt cilindrice.
In SUA se foloseste limpezirea alcalina cu saruri de Fe3+ , cu var dolomitic, continand
circa 62% CaO si 32% MgO , in reactoare tip Spoul ding. Durata de reactie este foarte lunga (1017 h)
In Rusia limpezirea alcalina este reunita cu decarbonatarea si desilicierea apei in reactorul
Kurgaiev. Temperatura de 40 C este minima pentru aceasta reactie si cu MgO aproape pur se
obtine un continut rezidual de SiO2 de circa 1 mg/l.
Absorbtia la cald. Prin procedeul Hochst apa este desiciliata odata cu decarbonatarea la
temperaturi de 80 - 90 C , prin adaugarea de MgO activ pana la un rest de circa 1 mg SiO 2 /l.
Dupa procedeele americane se adauga MgO activ (Remosil), in timpul dedurizarii apei cu
var si soda. Continutul rezidual de SiO2 este de circa 1 mg/l.
Desilicierea prin schimbul de ioni . Anionitii puternic bazici , pe baza de stiren,
regenerati exclusiv cu NaOH , se comporta ca solutii solide de NaOH si scindeaza H 2SiO3 .
Anioniul SiO32- este absorbit la fel ca si CO2
Continutul de SiO2 poate fi scazut sub 0,02 mg/l.
Distilarea apei in vaporizatoare elimina SiO2 pana la cantitatea care a trecut in picaturi in
aburul generat , adica prin antrenarea mecanica a lesiei concentrate si nu prin dizolvare in abur.
Se obtine un continut rezidual de SiO2 mai mic de 0,5 mg/l .
2.7 DEGAZAREA APEI
In contactul cu apa se dizolva din aer O2 , N2 si CO2 , din care O2 si CO2 trebuie eliminati
deoarece au o actiune coroziva asupra instalatiilor. Azotul este un gaz inert , nedaunator.
Apa de adaos tratata la rece , contine aceiasi cantitate de O 2 ca si apa bruta si CO2
rezidual. Apa de adaos tratata la cald are un continut redus de oxigen , dar si acesta este daunator
la presiuni ridicate.
Condensatul de turbine are si el un continut mic de O2 , care insa in instalatiile pentru
presiuni inalte este daunator. Condensatul returnat de la incalzirea la distanta contine cantitati
mari din ambele gaze. De aceea apa de adaos si condensatul se degazeaza.
Gradul necesar de degazare depinde de presiunea aburului si de calitatea apei de
alimentare .
Daca apa formeaza depuneri in cazan , este suficienta o degazare aproximativa , pana la
0,5-2,0 mg O2 / l prin fierberea apei in rezervorul de alimentare.
Pentru presiuni mijlocii oxigenul se elimina pana la 0,1 0,05 mg/l . Bioxidul de carbon
rezidual nu este daunator.
Pentru presiuni ridicate , se cere insa degazarea pana la 0,02 mg/l O 2 si eliminarea
completa cu CO2 .
Ca metode de degazare a apei se folosesc degazarea termica si degazarea chimica.
Degazarea termica. Gazele pot fi eliminate din apa prin scaderea presiunii lor partiale ,
de deasupra suprafetei apei, pana la zero. Aceasta se face termic in timpul fierberii apei.
Instalatia de degazare a apei se compune din preincalzitoare de apa si din coloana de
degazare propriu-zisa ca in fig.2.5
30
Fig. 2.5
1 intrarea apei ; 2 preincalzitoare de apa ; 3 abur de incalzire ; 4 evacuarea gazelor
In coloana de degazare , apa preincalzita pana aproape de punctul de fierbere , este
pulverizata in particule mici folosind in acest scop cascade , umplutura sau ajutaje. In corpul
coloanei se introduce aburul de incalzire, care incalzeste complet apa si mentine particulele din
apa la temperatura de fierbere. Gazele puse in libertate sunt evacuate cu o parte din abur, la
partea superioara a coloanei iar apa degazata cade din rezervor.
Degazarea decurge sub vid la temperaturi mai mici de 100 C , iar la presiuni mai mari la
temperaturi mai ridicate ( fig.2.6 )
Fig. 2.6 temperaturile de fierbere a apei sub vid
31
Degazarea chimica . Prin degazarea chimica se elimina numai oxigenul. Ea se aplica

pentru eliminarea restului de O2 dun apa degazata termic, in exploatarile cu presiuni mari ale
aburului sau in cele cu presiuni mici acolo unde nu este posibila degazarea termica.
Eliminarea oxigenului cu substante. Degazarea se face cu substante chimice care se
oxideaza usor, sulfiti, SO2 , Fe (OH)2 si hidroxina. Importanta chimica au sulfitul de sodiu pana
la presiune de 60 at si hidroxina, folosita pentru presiuni inalte. Mai avantajoasa este folosirea
hidroxinei , pentru degazarea suplimentara a apei.
Eliminarea oxigenului cu schimbatori de ioni. Oxigenul dizolvat in apa oxideaza
anumiti schimbatori de ioni dand nastere la substante organice solubile in cantitate echivalenta.
Astfel actioneaza cateva rasini fenalice artificiale si cativa schimbatori de ioni sovietici.
Degazarea este imperfecta. Costul pentru degazarea a 1 tona apa este mult mai mic decat
la degazarea termica.
Alte metode pentru eliminarea oxigenului sunt :
-
eliminarea pe cale electrochimica;

eliminarea catalitica a O2 ;
desorbtia cu gaz inert.
32
CAPITOLUL 3
SCHIMBTORI DE IONI
3.1 DEFINIIE . CLASIFICARE
Tratarea apei prin metodele fizico-chimice , respectiv dedurizarea apei cu schimbtori de
ioni este un procedeu modern care necesita utilaje simple si o tehnologie de asemenea simpl.
Schimbatorii de ioni sunt sunt substane organice , in forma de granule, insolubile in apa
si cu care este tratata apa in filter de presiune. In timpul trecerii apei prin stratul de schimbatori
de ioni, are loc o inlocuire a cationilor cu sodium si hydrogen, iar a anionilor cu OH-. In felul
acesta apa este dedurizata, deionizata sau demineralizata.
Schimbatorii de ioni se obtin pe cale de sinteza chimica. Un schimbator de ioni se
compune dintr-o parte ianactiva, suportul sau matricea, avand compozitia unei rasini, in cele mai
multe cazuri rasini de polimerizare, polistiren reticulat cu divinil-benzen, pe care sunt grefate
grupele active schimbatoarele de ioni.
Un schimbator de ioni este caracterizat in principal prin:
-
caracterul , puternic sau slab;

forma particulelor granule sau bile;
granulatie minima sau maxima, in mm si in procente;
greutate volumetrica a produsului in conditiile de livrare kg/m3 ;
domeniul de pH in care poate lucre ;
temperature maxim admisa C ;
umiditatea de livrare % ;
capacitatea utila de schimb , care reprezinta cantitatea de ioni pe care o poate retine
unitatea de volum de schimbator pana cand efleent apare ionul retinut, se exprima in
mval / l ;
- incarcarea specifica , defineste viteza cu care un volum de apa parcurge un volum de
schimbatori de ioni in timp de o ora; se exprima in m3 / h
- consumul de regenerat ; exprima cantitatea de reactivi de regenerare necesara reducerii
schimbatorului in forma ionica initiala. Se exprima fie in % fata de teoretic , fie in g ,
respective 100% pentru 1 l de schimbator.
Pentru o anumita cantitate de filtrate schimbul de ioni este aproape cantitativ. De aceea
eficacitatea schimbului de ioni scade brusc si capacitatea utila a schimbatorilor de ioni este
epuizata.
Ea poate fi refacuta in repetate randuri prin regenerarea schimbatorilor de ioni. Ciclurile
de lucru si regenerarile alterneaza repetat.
Exista doua grupe principale de schimbatori de ioni :
- schimbatori de cationic cationiti ;
- schimbatori de anioni anioniti ;
33
Principiul metodei de dedurizare cu schimbatori de ioni consta in inlocuirea tuturor

ionilor de calciu si magneziu , care constituie duritatea apei , cu ionii de sodiu.
Pentru dedurizare se utilizeaza un schimbator de cationi (cationit) puternic acid, regenerat
in forma de sodiu.
Reactia de schimb este :
2R Na + Ca2+ (Mg2+ )
R2 Ca + 2Ca + 2 Na+
Afinitatea sporita a schimbatorilor de cationi fata de ionul de Ca sau Mg este determinata

de potentialul de schimb , care creste cu marirea valentei ionului dizolvat , la concentratii mici
ale acestora in marirea valentei ionului dizolvat, la concentratii mici ale acestora in solutie :
Na+ < Ca2+ < Mg2+
3.2 FILTRE PENTRU SCHIMBATORII DE IONI
Schimbatorii de ioni se introduc in filtre de presiune , avand un fund permeabil. Masa
specifica a schimbatorilor de ioni este de 1,4 1,6 kg/l si de aceea viteza apei de afanare trebuie
sa fie de acelasi ordin de marime ca si viteza de filtrare , 10-20 m/h.
In filtru se gaseste un strat de schimbatori de ioni cu inaltimea h ; deasupra este prevazut
un spatiu liber oentru expansiunea stratului in timpul afanarii , pana la inaltimea h` ( se mareste
volumul cu 50-80 % ).
Inaltimea montalei filtrului trebuie sa fie :
H= h` + ( 0,2 0,25 ) m
Apa trece prin stratul de schimbatori de ioni de sus in jos si iese prin fundul permeabil al
filtrului.
Armature filtrului este la fel ca la filtrele mecanice. In afara de aceasta , un rezervor si o
conducta servesc la introducerea solutiei de regenerare in filtru. Groapa pentru apa de spalare
trebuie sa aiba dimensiuni suficiente pentru a prinde schimbatorul de ioni.
La regenerare se foloseste solida, filtrul fiind prevazut un vas de dizolvare , in care se
introduce sarea. Vasul de sare , are la partea inferioara un filtru de nisip grosolan , pentru
retinerea impuritatilor mecanice din sare.
3.3 FAZELE FUNCTIONARII FILTRULUI
Daca schimbatorul de ioni este regenerat si gata de lucru , incepe prima dintre cele patru
faze ale functionarii filtrului:
-
ciclul de lucru;
afanarea;
regenerarea;
spalarea.
34
Ciclul de lucru. Apa trece prin schimbatorul de ioni de sus in jos , in functie de
(temperature) cantitatea si capacitatea schimbatorului de ioni, timp de 6,14, 24 h pana la
epuizarea capacitatii utile a schimbatorului de ioni.
Capacitatea utila, cu, a filtrului este constanta si egala cu m , unde M reprezinta volumul
schimbatorului de ioni. Capacitatea utila se exprima in grame-echivalenti , in vali, in m val tone,
in g Cao , sau in tone grade .
1g echivalent = 1 val = 1000 mval = 28g CaO = 2,8 d
Realizarea calitatii dorite a filtrantului in decursul ciclului de lucru este conditionata de
debitul continuu al apei, in limitele sarcinii specific admisibile a schimbatorului de ioni.
Pentru determinarea capacitatii utile capacitatea utila a filtrului , se controleaza duritatea ,
aciditatea sau conductivitatea electrica specifica a apei pana la epuizarea Cu ( pana la
patrunderea ionilor nedoriti ).
cufiltru = Q d , respectiv ( S) ~ constant ;
unde:
Q = cantitatea de apa filtrate in ciclul de lucru al filtrului
d = duritatea
S = salinitatea apei brute
In cazul cand capacitatea utila a filtrului variaza cu mai mult decat 5% , max 10 % sau
scade continuu incet , trebuie cautata cauza. Aceasta este provocata de regula de regenerarea ,
necorespunzatoare sau de mbcsirea mecanic a stratului de schimbatori de ioni , ca urmare a
funcionarii necorespunzatoare a filtrrii mecanice , aezate dupa limpezire.
Situaia se poate imbunati prin splarea schimbtorilor de ioni.
Afnarea. Stratul de schimbatori de ioni se spala dupa cateva (2-3) cicluri de lucru, dar
se recomanda spalarea dupa fiecare ciclu. Prin spalare sunt indepartate gazele ( in special
oxigenul) care sunt puse in libertate in stratul comprimat in timpul functionarii. Prin spalare
stratul este afanat si capacitatea utila ,cu, se reface.
Schimbatorii de ioni pot fi spalati si cu apa si cu aer comprimat, ca si filtrele cu nisip;
aceasta spalare este mai eficace.
Regenerarea . pentru regenerarea schimbatorilor de ioni se foloseste o cantitate de
reactivi , calculata pe baza cu a diltrului si a consumului specific 2 , conform cu relatia :
Qreg = M cu q
Concentratia solutiilor este de regula :

pentru NaCl.....................................5-10%
pentru HCl......................................5-10%
pentru Na2CO3, NH4OH.................5-10%
pentru NaOH...................................2-10%
Debitul statiei de regenerare se calculeaza astfel incat volumul solutiei de regenerare sa

fie suficient pentru circa 45 min.
35
Volumul statiilor trebuie sa fie de cel putin doua ori mai mare decat volumul stratului de
schimbatori de ioni pe baza de stiren si de trei ori mai mare pentru ceilalti schimbatori de ioni.
Altfel regenerarea decurge cinetic si nu apare o regenerare perfecta.
Spalarea. Dupa terminarea regenerarii , excesul de reactiv de regenerare trebuie inlaturat
din stratul de schimbatori de ioni , prin spalarea schimbatorilor de ioni.
Apa de spalare se introduce deasupra stratului de schimbatori de ioni , prin care curge in
jos la disparitia ionilor nedoriti ( d , Cl- , SO42- , aciditatea etc).
Apa de spalare pentru schimbatorul de ioni de sodiu poate fi apa bruta , filtrata sau
dedurizata.
3.4 CICLURILE DE LUCRU
Ciclul de sodiu
Scimbul de ioni decurge conform schemei :
n M Na + Kn+ M n K + n Na+
Cationii polivalenti si mai ales Ca2+ si Mg2+ sunt inlocuiti cu Na+ . Apa contine, dupa
aceasta, numai saruri de sodiu si este dedurizata. Dedurizarea reziduala d r este mai mica decat
0,0257 mval/l = 0,1 d . Salinitatea apei nu variaza , reactia in timpul schimbului este neutra si
pH-ul nu se modifica prea mult. CO2 liber se transforma in CO2 agresiv, care ataca schimbatorii
de ioni minerali , in timp ce carbunii sulfanati si rasinile nu sunt atacate.
Regenerarea se face cu sare de bucatarie , NaCl, denaturata in concentratii de 5-10% si un
consum fata de teoretic de aproximativ 330%.
Dedurizarea apei in ciclul de sodiu este indicata numai pentru cazanele de joasa presiune
( salinitate ) si necesita degazarea termica a apei pana la circa 0,1 mg O2 / l . Ea nu este indicata
pentru presiuni inalte si nici pentru vaporizatoare , deoarece ionii de HCO 3- nu sunt eliminati din
ciclul de sodiu.
Ciclul de hidrogen.
Schimbul de cationi si regenerarea schimbatorilor de ioni cu acid decurge conform
schemei :
n M H + Kn+ M n K + n H+
Toti cationii sunt inlocuiti cu H+ , astfel ca filtratul contine acizi liberi.
In timpul schimbului ia nastere o cantitate echivalenta de acizi din H + si anioni. Pentru
regenerarea schimbatorilor de ioni se foloseste HCl , circa 5-10% sau H2SO4 circa 4%. Daca este
mai eftin ( deseun) , intr-o cantitate de circa 150-200%.
Din aceste motive filtrul si conductele cu armaturile trebuie sa fie protejate anticoroziv.
In acest scop se foloseste cauciucul. Acesta scumpeste filtrele cu circa 100%.
36
Ciclul slab bazic

Schimbul de anioni al acizilor tari ( SO42- , Cl- ) cu cat OH- so regenerarea decurg
conform schemei :
M N H2 + H+ + A- M n H3A
Din H+ si OH- se formeaza apa. In timpul schimbului dispar din apa anionii acizilor
puternic disociati.
Regenerarea se face cu Na2CO3 , NH4OH in concentratii de 5-10 % sau NaOH .
Schimbatorii de anioni slab bazici se aseamana prin proprietatile lor cu schimbatorii de cationi,
cu este mare , consumul de reactiv de regenerare este de 110-200% , iar costul este aproximativ
acelasi ca pentru cationitii puternic acizi.
Ei se folosesc pentru deionizarea si demineralizarea apei, tratand apa ce iese de la
schimbatorii de hidrogen. Bioxidul de carbon se elimina prin insuflare de aer pana la 7-10 mg/l.
Ciclul puternic bazic
Schimbatorii de anioni puternic bazici, pe baza de stiren , contin indeosebi grupe active
de baze cuaternare. Ei actioneaza cu solutii solide de NaOH si scindeaza si H2CO3 , slabi
disociati ai caror anioni sunt schimbati cu OH - . Rezultatul este o apa care nu contine nici anioni
nici CO2 si SiO2 .
Schimbul se face conform reactiei :
M OH + A- + H+ M A + H2O
Regenerarea se face exclusiv cu hidroxid de sodiu, de concentratie 2-5%.
Schimbatorii de anioni puternic bazici sunt materialele pe baza de stiren care sunt insa cam
scumpe. Capacitatea este de circa 0,25 0,45 g echivalent / l. Consumul de NaOH pentru
regenerare este 250-300 % fata de cel teoretic.
Amestecul de schimbatori de ioni ( pot mixt )
Amestecul de schimbatori de ioni este format dintr-un Mh puternic acid si un MOH
puternic bazic, amestecati perfect intr-un strat, care reprezinta un mare numar de trepte MH si
MOH si este capabil sa demineralizeze complet, chiar singur apa.
El se foloseste, pentru demineralizarea apelor sarace in continuturi de saruri , in
centralele electrice pentru presiuni foarte inalte si supracritice , pentru inlaturarea urmelor de
saruri , a CO2 so SiO2 din condensat sau din distilatul vaporizatoarelor.
Pentru buna functionare a amestecului de cationit si anionit este importanta alegerea
raportului just dintre acestia. Capacitatea utila cu pentru cationit este de 1,3-1,5 g echivalent / l,
iar pentru anionit de 0,3-0,5 g echivalent / l. Raportul trebuie ales in functie de continutul in
cationi si anioni din apa.
Pentru regenerare, cationitul si anionitul trebuie separati in doua straturi si fiecare trebuie
regenerat separat. De aceea filtrul trebuie sa aiba un drenaj de sortare la inaltimea planului de
separare si o fierastruica pentru observare. Masele specifice ale schimbatoarelor de ioni trebuie
sa fie diferite.
37
CAPITOLUL 4
ALTE METODE DE TRATARE A APEI
4.1 GENERALITATI
In afara procedeelor prezentate in capitolele anterioare, problema depunerilor tari in salile
de cazane mici se rezolva si prin alte metode.
Mai inainte se foloseau dezinerustanti , care in principiu, erau coloizi protector (tannin,
lignin etc.) cu saruri de dedurizare ( soda, fosfat, hidroxid de sodium ) care formeaza , in locul
depunerilor tari , mai ales namol. In cazul unei purjari juste, durata de exploatare a cazanului era
mult prelungita. In acelasi mod se mai procedeaza la tratarea apei pentru cazanele locomotivelor
de cale ferata.
Se recomanda si tratarea magnetic a apei pentru scopuri de racier si pentru cazane mici.
In acest caz apa netratata (bruta ) trece printr-un camp magnetic puternic.
Conform datelor firmelor constructoare , dupa aceasta `` tratare `` apa nu mai formeaza
depuneri solide , ci namol mobil si usor de inlaturat prin purjarea schimbatorului de caldura sau a
cazanului.
Datele din literature se contrazic. De exemplu , se poate sconta un rezultat pozitiv la
apele care sunt aproximativ in echilibru si contin 90-95% HCO3- si schivalentul in Ca2+ . Dupa
altii , dupa trecerea apei prin campul magnetic , CaCO3 precipita exclusive sub forma de mici
cristale de calcite, care nu cresc si nu se aglomereaza.Fara tratare formeaza aragonite, care
provoaca depuneri tari. Rezultatele sunt positive la temperature sun 100 C.
Dimpotriva, alti cercetatori constata ca, dupa trecerea prin campul magnetic , CaCO 3
precipita sub forma de aragonite , iar lucrarea lui Eliassen neaga orice efect al acestui sistem de
tratare.
4.2 TRATAREA MAGNETICA
Tratarea magnetic se foloseste la indepartarea impuritatilor fero-magnetice din circuitul
apa-abur al centralelor termo-electrice prin filtrare electromagnetic.
Procedeul de filtrare electromagnetica a apei consta in retinerea oxizilor de fier magnetic
in suspensie pe o suprafata metalica asupra careia actioneaza un camp magnetic.
Acest procedeu s-a studiat din necesitatea gasirii unor solutii mai economicoase de tratare
a apei de alimentare a cazanelor , in ceea ce priveste consumurile specific de reactivi de
regenerare si de combustibil.
Dat fiin faptul ca in circuitul apa-abur al unui cazan majoritatea impuritatior in suspensie
o constituie oxizii metalici feromagnetici , este preferat un procedeu magnetic de tratare a apei de
alimentare a cazanelor, care prezinta avantaje atat din punct de vedere al consumului de energie ,
cat si al cheltuielilor de exploatare fata de procedeele de filtrare mecanica a apei de alimentare
utilizate pana in prezent.
La ICEMENERG Bucuresti s-au efectuat primele incercari pentru stabilirea eficacitatii
filtrarii electromagnetice si a factorilor ce intervin in acest process.
S-a realizat o statie de filtrare electromagnetica (FEM) pilot.
38
In fig. 4.1 este prezentata schema de amplasare a filtrului electromagnetic pilot.
Fig.4.1
1- filtru electromagnetic ; 2 cazan ; 3 turbina ; 4 - condensator ; 5 pompa condensat;
6 - preincalzitoare; 7- degazor; 8 pompa de alimentare
Filtrul electromagnetic se compune dintr-un cilindru austenitic ( nemagnetic) cu

diametrul exterior = 199 [mm] , in interiorul caruia se afla material de umplutura constituit din
bille de otel cu = 6,3 [mm]. Bilele de otel care au rolul de suprafata filtranta si de a concentra
liniile de forta , se sprijina pe un gratar format din inele concentric.
Campul magnetic este creat de patru bobine plasate pe cilindrul principal, alimentate in
parallel cu current continuu de la un redresor cu selenium.
Pentru racirea bobinelor , cilindrul principal este prevazut cu o manta de racier
confectionata din otel austenitic.
Inaltimea stratului de filtrare este de 1000 [mm].
Parametrii de functionare ai instalatiei:
- debit maxim .12 m3 / h
- viteza 0,3 m/s
- intensitatea campului magnetic.1200 Oe
- tensiunea de alimentare 30 V , current continuu de la un redresor cu seleniu.
39
intensitatea curentului70 A ( 17,5 A pe bobina).
Fluidul de tratat strabate filtrul de jos in sus si la trecerea prin campul magnetic , creat de
bobine oxizii de Fe si in special cei feromagnetici sunt retinuti pe suprafata bilelor de otel.
Cand Dp, caderea de presiune, pe filtru creste peste o anumita valoare ( in mod normal
fiind ~ 1,5 ata) , FEM se scoate din functionare pentru a fi regenerat.
De o deosebita importanta este locul de racordare a instalatiei de filtrare electromagnetic
in circuitul apa-abur al unui cazan.
Astfel randamentul este superior daca filtrul este amplasat in zona temperaturilor in jur de
150 C.
Ciclul de functionare al FEM
FEM se considera epuizat si se scoate din functionare in momentul cand Dp pe filtru
creste mult peste valoarea Dp de la punerea in functionare a FEM sau cand randamentul filtrului
scade. Durata de lucru pana la epuizare fiind de ~ 2000 de ore.
Pe plan mondial firma KWW construieste FEM de serie de diverse tipuri pentru debite
pana la 1000 m3/h.
Posibilitatile de utilizare a FEM sunt multiple si anume:
- pentru tratarea condensatorului si apei de alimentare in sistemul termic al termocentralei;
- in circuitele primare si secundare din centralele nucleare;
- pentru tratarea apei circuitelor de ulei de la turbine.
Aplicarea procedeului de filtrare electromagnetic a apei de alimentare are ca rezultat marirea
sigurantei in exploatare a agregatelor energetic , scurtarea perioadelor tranzitorii de la pornire la
regim constant in functionarea cazanelor.
4.3 ALTE METODE
In cuprinsul bibliografiei parcurse s-au intalnit si alte metode de tratare care sunt doar
enumerate, fara precizari suplimentare.:
- ionizarea apei cu sarcini electrice, formate prin frecarea mercurului de peretii unor vase de
sticla, care basculau in curentul de apa;
- folosirea ultrasunetelor;
40
CAPITOLUL 5
PROIECTAREA INSTALAIEI DE TRATARE A APEI
5.1 DATE INIIALE
5.1.1 PARAMETRII APEI DE ALIMENTARE PENTRU CAZANELE
Conform instruciunilor tehnice stabilite pentru ara noastra de catre Inspectoratul de
control al cazanelor ISCIR , apa de alimentare i apa din interiorul cazanului trebuie s satisfac
anumite condiii de calitate.
Indicii de calitate ai api de alimentare i ai apei din cazan sunt precizai in funcie de tipul
cazanului si parametrii la care acesta funcioneat.Indicii de calitate ai apei de alimentare vor
trebui sa asigure funcionarea corecta a cazanelor.
Conform instruciunilor ISCIR C18 1976 acesti indici sunt:
- duritate..max 0,05 mval/dm3
- oxygen dizolvatmax 0,01 ,g/ dm3
- pH 9-9,5
- concentratia maxima de saruri in serpentinele vaporizatorului1000 mg/ dm3
- uleiurilipsa
- conductivitate .max 0,3[s/cm2]
- fier total ..max 0,02 [p.p.m]
5.1.2 ALEGEREA METODEI DE TRATARE A APEI
La alegerea metodei de tratare a apei trebuie sa se aiba in vedere o serie de aspect legate de:
parametrii necesari pentru apa de alimentare;
prescriptiile ISCIR
caracteristicile apei brute ;
tipul cazanelor;
debitul necesar de apa;
modul de exploatare.
Parametrii apei de alimentare si prescriptiile ISCIR au fost prezentate la subcapitolul de
mai sus.
Pentru apa de alimentare se foloseste apa de retea cu o duritate de aproximativ 10 mval/l.
Debitul necesar de apa pentru functionarea timp de o ara a cazanelor este de 1 t/h. Apa de
alimentare tratata fiind depozitata intr-un rezervor , debitul instalatiei de tratare a apei va fi de
0,5 t/h.
Exploatarea cazanelor nu va fi continua, cu intreruperi, cu opriri si porniri repetate .
Pentru obtinerea acestor parametric ai apei de alimentare si respectarea conditiilor
enumerate mai sus , s-a ales ca metoda de tratare a apei dedurizarea prin schimb de ioni in ciclu
sodiu.
Pentru eliminarea oxigenului dizolvat se va folosi hidroxidul de hidrozina in concentratie
64% in cantitate de 18 gr/m3.
-
41
Indicile pH al apei de alimentare se va ridica la valoarea necesara dozand in apa de

alimentare 250 gr/m3 de ammoniac ethnic 25%.
Atat hidratul de hidrozina cat si amoniacul ethnic se adauga in rezervorul de apa de
alimentare.
5.1.3 ALEGEREA SOLUTIEI CONSTRUCTIVE
Pornind de la analiza problemelor de executie si de montaj al recipientilor pentru tratarea
apei s-a format in decursul anilor ideia executiei unei statii pentru dedurizarea apei care sa
cuprinda :
- 2 filtre Na-Cationice ( unul de rezerva)
- Vas dizolvator de sare NaCl (10%)
- Vas dizolvator fosfat trisodic Na3 PO4
- Panou de comanda reglaj.
O astfel de instalatie este prezentata schematic in fig. :
conducta apa bruta ;

conducta apa dedurizata;
conducta saramura.
42
conducta canal;
conducta fosfat trisodic;
La alegerea solutiei constructive pentru instalatia de tratare a apei s-a pornit de la schema
generala de mai sus.
Tema de proiectare impune pentru realizarea instalatiei urmatoarele conditii constructive:
- sa asigure un debit de apa sufficient pentru alimentarea cazanelor,
- sa aiba dimensiuni de gabarit reduse;
- sa fie simpla din punct de vedere constructiv pentru a se putea realiza cu usurinta;
- sa aiba pret de cost minim.
Pentru realizarea unei constructii simple, usor de realizat s-a optat pentru un singur filtru
cu schimbatori de ioni, care sa asigure un debit mediu de apa dedurizata de 0,5 t/h. Astfel s-a
renuntat la dubluri, filtrul al doilea avand in cazul de mai sus rolul de rezerva si intrand in
functionare cand primu filtru nu functioneaza in timpul regenerarii. Cantitatea de apa de
alimentare necesara functionarii cazanelor se acumuleaza intr-un rezervor cu o capacitate de
2m3, din care cazanele vor fi alimentate in cazul opririi instalatiei de tratare.
Avand in vedere ca spatiu este redus ca dimensiuni s-a recurs la Solutia de realizare a
instalatiei de tratare a apei ca un tot unitar ( monobloc), cu dimensiuni de gabarit reduse si
compusa din :
- filtru cationic ;
- vas dizolvator de sare NaCl ( 10 % ) ;
- panou de comanda reglaj;
- instalatii anexe.
S-a renuntat la vasul dizolvator de fosfat trisodic, simplificand astfel instalatia, in cazul
apei de alimentare a cazanelor nefiind nevoie de dedurizarea finala realizata de fosfatul trisodic
(Na3PO4).
5.1.4 AVANTAJELE SOLUTIEI CONSTRUCTIVE ADOPTATE
Pentru justificarea alegerii acestei solutii constructive se pot lua in consoderare
urmatoarele aspect:
- simplitatea constructive;
- posibilitatea folosirii materialelor recuperabile;
- constructia monobloc;
- timp de montaj extreme de redus;
- la executie se folosesc numai material din tara existand posibilitatea de aprovizionare
asigurate.
- gabarit redus;
- cheltuieli de investitie reduse in mare masura;
- reducerea consumului de material;
- pret de cost scazut.
5.2 FILTRUL Na-CATIONIC
Filtrul Na_cationic este un filtru de presiune in care se introduce schimbatori de ioni.
Apa bruta trece de sus in jos prin stratul de schimbatori de ioni, avand loc inlocuirea
ionilor de calciu si magneziu care constituie duritatea apei cu ionii de sodiu.
43
5.2.1 DESCRIEREA FILTRULUI

Utilajul este un recipient cilindric vertical compus din doua corpuri imbinate prin flanse.
Fundurile sunt sudate si prevazute deasemenea cu flanse pentru prinderea racordurilor de intrare
si de iesire. In interior se gasesc 2 placi din table groasa cu elemente de filtrare ( crepine) , una la
partea superioara, cealalta la partea inferioara a mantalei filtrului.
Peste placa port-crepine inferioara si peste crepine se afla doaua straturi de nisip curators
cu granulatia 410 si 1.4 mm.
Peste stratul de nisip se aseaza masa cationica.
Filtrul este prevazut si cu o gura de vizitare, vizor pentru controlul nivelului masei
cationice, suporti de sprijin.
Filtrul se executa din teava 219 , iar materialul de confectionare este OL 37 2k .
5.2.2 DETERMINAREA VOLUMULUI DE MASA CATIONICA NECESAR
Pentru tratarea apei de alimentare (dedurizare) se va folosi ca schimbatori de ioni rasina
Na-cationica , de tip VIONIT CS 3
Reactia de schimb este :
2R - Na + Ca2+ (Mg2+) R2Ca + 2Na+
Proprietatile de schimb ionic al acestei mase sunt situate la un nivel superior, similar
celor de fabricatie straina. Folosirea ecestei mase cationice duce la micsorarea gabaritului
instalatiei deci la un cost redus pentru materialele de executie.
Pentru calculul cantitatii ( volumului) de masa cationica necesara realizari unui ciclu de
functionare sunt necesare urmatoarele date initiale:
- duritatea apei din retea este : d~10 [mval/l] ;
- capacitatea utila de schimb a masei cationice VIONIT CS3 este: cu = 1400[mval/l]
- durata unui ciclu de functionare : t = 6[h];
- debitul mediu de apa Q = 500 l/h ;
M cu = Q dt
M = volumul de masa cationica in l;
cu = capacitatea utila de schimb in mval/l;
Q = debitul de apa in l/h;
d = duritatea totala a apei in mval/l;
t = durata ciclului in h
Obtinem : M =
in care:
= 21,42 [l]
Pentru incarcarea filtrului Na-cationic va fi necesara o cantitate de masa cationica :

M=22[ l]
44
5.2.3 CALCULUL FILTRULUI

Determinarea volumului filtrului.
In timpul operatiei de afanare masa cationica expandeaza, marindu-si volumul cu circa
50-80%. Filtrul trebuie sa asigure volumul necesar in acest caz.
Volumul masei cationice expandate este :
M`=M+M
= 22 + 22
= 39,5 [l] ~ 40 [l]
Inaltimea filtrului se recomanda a fi:

H=h` + (0,20,25) m ;
in care:
h = inaltimea masei cationice ;

h` = inaltimea la care ajunge stratul de ioni dupa afanare cand expandeaza.
;
Filtrul va fi executat din teava 219
Atunci H= inaltimea montalei filtrului va avea valoarea:
Volumul filtrului va fi de 50 [l]

Diametrul 219 [mm]
Inaltimea H = 1300 [mm].
Verificarea datelor
Din considerente hidrodinamice si de cinetica schimbului ionic la dimensionarea unei
instalatii se recomanda :
in care :
h = inaltimea stratului de masa cationica
45
D = diametrul coloanei
De asemenea se recomanda ca : w = ( 1030) [m/h]
in care :
w = viteza de trecere a apei prin coloana
Q = debitul de apa in m3/h
S = sectiunea coloanei in m2
Deci :
wcalc
wadmisibil
5.2.4 DIMENSIONAREA DRENAJULUI

Dispozitivul de drenaj al filtrului are rolul de a asigura atat uniformitatea scurgerii apei
filtrate pe intreaga suprafata a lui cat si distributia uniforma a apei de spalare.
Pentru instalatia de tratare a apei s-a folosit drenajul de rezistenta mare cu crepine ,
acestea fiin fixate in placi port-crepine.
S-a recurs la solutia cu doua placi port-crepine , atat la partea inferioara cat si la cea
superioara, pentru a se evita pierderea de masa cationica in timpul afanarii.
Solutia , noua, adoptata evita carentele vechilor sisteme care se loveau de acest
inconvenient : pierderea de masa cationica . S-a renuntat la sistemul de retinere a granulelor
construit in afara filtrului , system ce necesita investitii mari, cheltuieli suplimentare, inlocuindul cu o singura placa port-crepine situate la partea superioara a filtrului.
Tipurile de crepine ( duze) sunt normalizate.
Rezistenta la filtrare este de circa 400-600 mm H2O.
Se folosesc duze simple cu nervure, duze cu expansiune cu bila, etc.
Crepimele folosite pentru drenaj la instalatia proiectata sunt confectionate din PVC
antisoc .
Fundul permeabil este format din placa port-crepine , confectionata din table groasa
gaurita. Crepinele se repartizeaza in numar de 60-80 pe 1 m2 fund permeabil.
In cazul nostru :
n = 9 crepine
Grosimea placii port-crepine :
46
Diametrul gaurilor :
5.2.5 CALCULUL DE REZISTENTA

Grosimea tevilor se calculeaza cu formula:
in care: s = grosimea necesara a peretelui

p = presiunea de calcul in kgf/cm2 ;
p = 2,5 [kgf/cm2]
Di = diametrul tevii in [mm] ;
Di = 2,9 [mm]
a
= rezistenta admisibila a materialului kgf/cm2

a
= rezistenta la tractiune
2
r = 35 [kgf/mm ]
Cr = coefficient de siguranta; pentru imbinari sudate

cr = 4,25
v = coefficient de slabire care ia in considerare deschizaturile din peretele tevii
v= 0,8
cu = adaosul de uzura si coroziune
cu = 0,5 [mm]
Atunci:
Grosimea peretelui tevii

Deci sadoptat > scalc.
1.
2.
3.
4.
5.
este de 6 [mm]
Filtrul Na-cationic va avea urmatoarele caracteristici tehnico functionale :

debit nominal de dedurizare : min 0,1max 0,850 [m3/h]
mediu de lucru : apa
presiunea de lucru : 0,8 [ kgf/cm2]
presiunea de calcul : 2,5 [ kgf/cm2]
presiunea de proba hidraulica 2,25 [kgf/cm2]
47
6. temperature de lucru : min 5..max 25 C

7. material de constructive : teava
: din OL37 2K
8. masa neta : 130 [kg]
9. dimensiuni
10. masa cationica : VIONIT CS3 -22
5.3 VASUL DIZOLVATOR DE SARE
Vasul serveste la dizolvarea sarii in apa in concentratie de 10% necesara regenerarii
masei cationice dupa fiecare ciclu de functionare
5.3.1 DESCRIERE
Utilajul este un vas cilindric vertical cu fundul plat si capac montat cu suruburi de
montaj, pe care se afla gura de turnare a sari.
In interiorul vasului se sudeaza o placa gaurita ce serveste ca support crepinelor din
material PVC antisoc cu fante de 0,3 mm.
Vasul este prevazut cu racorduri de intrare a apei brute, pentru iesire saramura, record de
scurgere la canal, record preaplin si gura de vizitare.
Peste placa port-crepine se afla un strat filtrant din nisip de cuart cu granulatia 3.5 mm
si o inaltime de 200 mm.
Pentru obtinerea saramurii instalatia este prevazuta si cu o pompa de recirculare.
Vasul se executa din table ( iar ca material se foloseste OL 37 2K, cu grosimea de 5 mm)
conform desenului ITA-00-03
5.3.2 DETERMINAREA
REGENERARE
CANTITATII DE SARE NECESARE PENTRU
Pentru faza de regenerare a masei cationice se foloseste o solutie de NaCl 5-10%.

Calculul cantitatii de sare necesare pentru regenerare se face dupa formula :
in care: M = volumul de masa cationica ; M = 22 [ l ] = 0,022 [ m3]
s = cantitatea de sare in kg ; s = 300 0,022 = 6,6 [ kg ] 7 [kg] sare
5.3.3 VOLUMUL VASULUI DE SARE
Pentru obtinerea solutiei de regenerare NaCl 10% vasul de sare trebuie sa asigure un
volum sufficient.
In calculul volumului intra :
- volumul solutiei de NaCl 70 [l] ;
- volumul stratului filtrant 20 [l]
volumul vasului dizolvator de sare va fi 100 [l] ( volumic)
48
5.3.4 DIMENSIONAREA DRENAJULUI

Se foloseste tot un drenaj de rezistenta mare cu crepine fixate in placa port-crepine.
Numarul de crepine necesare n = 13 crepine
Grosimea placii port-crepine = 16 [mm]
Diametrul gaurilor g = 26 [ mm]
Deoarece vasul de sare lucreaza la presiunea atmosferica nu este necesar un calcul de
rezistenta.
Vasul dizolvator de sare va avea urmatoarele caracteristici tehnico-functionale:
1. capacitatea
2. mediul de lucru 10% NaCl
3. presiunea de lucru : atmosferica
4. temperatura de lucru : min 5 .max 25 C
5. dimensiuni :
6. masa neta :
7. cantitatea de sare
5.4 PANOUL DE COMANDA REGLAJ
Recipientii din alcatuirea instalatiei sunt uniti functionalprin intermediul unor conducte,
robineti,aparate de masura si control.
Toate reprezinta panoul de comanda reglaj necesar pentru realizarea ciclurilor functionale
ale instalatiei : ciclul de lucru, afanarea, regenerarea si spalarea.
Panoul de comanda-reglaj se executa conform desenului de ansamblu de la sfarsitul
proiectului si este alcatuit din :
- conducte de legatura ;
- robineti ;
- manometer ;
1. Conductele de legatura
Se confectioneaza din teava zincata pentru a evita patrunderea apelor cu continut de fier , ce
au o influienta negative asupra procesului de schimb de ioni si deasemenea pentru a evita
coroziunea datorata sari.
Diametrul conductelor va fi :
- pentru conducte de legatura - Dn 1 ( 25,4 mm)
- pentru manometer
- Dn 1/2 (12,7 mm)
2. Robineti
- 10 buc cu Dn 1
- 2 buc cu Dn 1/2
3. Manometre
Sunt necesare doua manometer pentru controlul diferentei dintre presiunile la intrarea
respective iesirea din filtru.
Alegem un manometru pentru presiuni 0 4 bar , STAS 3589/1-74
Imbinarile intre tronsoanele de conducta se fac prin colturi si flanse prinse cu suruburi.
Pentru realizarea etanseitatii se vor folosi garniture de Morsit .
49
5.5 ACCESORII
Tot pentru realizarea unei functionary corecte a instalatiei de tratare a apei de alimentare
sunt necesare o serie de accesorii ca :
- Pompa de recirculare
- Apometru
- Rezervor apa dedurizata
1. Pompa de recirculare
Pentru dizolvarea sarii in scopul obtinerii saramurii , este necesara o recirculare a apei
prin vasul dizolvator de sare . recircularea se realizeaza cu ajutorul unei pompe de tip centrifugal
cu un etaj, care are rolul si de a vehicular saramura prin filtrul Na-cationic in scopul regenerarii.
S-a ales o electropompa monobloc, destinata pomparii apei potabile, tip 68 EM 1 1/2"
Parametrii electropompei sunt urmatorii:
- Debitul 200 [ l/min]
- Inaltimea de absorbtie si refulare 11 [m]
- Inaltimea maxima de absorbtie 7 [m]
- Turatia nominal 2800 [rot/min]
- Puterea absorbita a electromotorului 1100 W
- Tensiunea de serviciu 220 V c.a.50 Hz
- Regim de functionare continuu.
2. Apometrul
Pentru masurarea debitului de apa se foloseste un apometru cu rolul de a verifica
continuu debitul de apa si se monteaza pe conducta de apa netratata inainte de intrarea in
instalatie.
3. Rezervorul de apa dedurizata
Pentru inmagazinarea apei tratate se foloseste un rezervor paralelipipedic cu capacitatea
3
de 2m .
5.6. TEHNOLOGIA DE EXECUTIE . MATERIALE FOLOSITE
Componentele instalatiei urmeaza sa se execute :
Vasul Na-cationic prin lucrari de debitare , taiere prin sudura, asamblare prin sudura,
asamblare prin suruburi.
Vasul de sare - prin lucrari de indepartare , indoire, reluire, asamblare prin sudura si
suruburi. Pentru sudura se recomanda folosirea procedeelor omologate.
Panoul de comanda-reglaj prin lucrari de debitare , indoire , sudura, asamblare prin
flanse cu suruburi de prindere.
Material folosite:
pentru filtru Na-cationic : teava
vasul de sare : din table din OL 37 2K
conducte robinete OLT 35
, din OL 37 2K
50
suruburi OLT 35
elemente filtrante : PVC antisoc
garniture : marsit
5.7 CARACTERISTICILE TEHNICO-FUNCTIONALE ALE INSTALATIEI
-
debit minim ..0,1 m3/h

debit maxim..0,850 m3/h
mediul de lucru..apa bruta
presiunea de proba hidraulica.2,25 kgf/cm2
temperature de lucru..minim 5,.maxim 25 C
presiunea de lucru...0,8 kg f /cm2
duritatea apei:la intrare..10 mval/l ( de calcul)
iesire.0 max 0,03 mval /l (la terminare)
ciclul de lucru6 ore
volumul masei cationice...22 l,cu capacitatea utila cu= 1400 mval/l
cantitatea de sare pentru regenerare.7 kg
dimensiuni de gabarit:
lungime.2000 mm
latime 680 mm
inaltime..1830 mm
greutate .420 kg
51
CAPITOLUL 6
FUNCIONAREA INSTALAIEI
6.1 GENERALITAI
Tipul de staie proiectat utilieaz pentru tratarea chimic a apei raini schimbtoare de
ioni. Acest mod de abinere a apei de alimentare este un procedeu modern simplu si eficace.
Totodata acest procedeu asigura functionarea continua a instalatiei cu un personal minim
de deservire.
Instalatia trebuie sa fie asigurat cu o trusa de analiza simplificata , care sa permita ca
dupa un instructaj rapid, analizele sa fie executate chiar de fochistul de la cazane.
Statia este proiectata pentru a asigura un debit de apa de alimentare cuprins intre 0,1
0,850 m3/h. este indicat sa nu se lucreze cu debite in afara intervalului , aceasta ducand la o
dedurizare insuficienta.
In privinta regimului de presiune a apei in instalatie , este necesar ca acesta sa fie de
maxim 1kgf/cm2. Valoarea maxima admisibila nu trebuie sa depaseasca limita de 2,5 kgf/cm2 ,
intrucat aceasta este presiunea pentru care s-a calculate rezistenta elementelor schimbatorului de
ioni.
Pentru a evita patrunderea apelor cu continut de fier sau rugina de pe conducte in
schimbatorul cationic, ca masura de prevedere, la racordarea statiei se vor folosi conducte
zincate.
Incaperea in care va fi montata instalatia va trebui sa indeplineasca urmatoarele conditii:
- temperatura mediului ambiant sa fie minim + 15 C;
- sa dispuna de o iluminare corespunzatoare care sa permita citirea indicatiilor aparatelor de
masura si control;
- sa existe un spatiu uscat pentru depozitarea sarii si posibilitatea cantaririi ei precise;
- pardoseala sa fie hidrofuga si sa fie prevazuta cu sifoane de scurgere a apei.
6.2 MONTAJ
La montajul statiei se va respecta intocmai schema de legaturi a instalatiei cu instalatia
incaperii in care va fi montata.
Comutatorul pompei se va monta intr-un loc usor accesibil.
Se va controla ca pelicula de vopsea aplicata la exterior si in special in interiorul vaselor ,
sa fie intacta fara crapaturi sau besici.
Eventualele defectiuni se vor remedia obligatoriu.
Dupa montarea conductelor si robinetilor se vor vopsi portiunile de conducta, iar
robinetele vor fi numerotate cu placute.
Vasele componente ale statiei se vor spala inainte de inchiderea lor.
In schimbatorul cationic se va introduce masa cationica in cantitatea prescrisa ( 22 l ) ,
dupa ce inainte a fost introdus nisipul de cuart.
Nisipul care va fi introdus atat in schimbatorul cationic cat si in vasul de sare sa aiba o
granulatie corespunzatoare si sa fie bine spalat de argila.
52
Vopsirea placutelor de numerotare a robinetilor se va face astfel:

a) robinetele care vor fi pe pozitia deschis in activitatea de dedurizare vor avea numerele de
culoare alb mat pe fond albastru;
b) robinetii care vor fi pe pozitia deschis in activitatea de regenerare vor avea numerele de
culoare alb mat pe fon negru;
c) robinetii care vor fi pe pozitia deschis in activitatea de afanare vor avea numerele de
culoare alb mat pe fond rosu.
6.3 FUNCTIONAREA
6.3.1 SCHEMA DE FUNCTIONARE
In desenul de mai jos este prezentata schema de functionare a instalatiei de tratare a apei.
In schema sunt indicate:
- filtrul Na-cationic;
- vasul de sare;
- robinetii de comanda reglaj;
- manometrele;
- pompa de recirculare.
Deasemenea sunt indicate traseele de circulatie a apei brute, a saramurii, si a apei
dedurizate in timpul functionarii.
In tabelul alaturat schemei sunt precizati robinetii care vor fi deschisi in timpul diferitelor
faze ale ciclului de functionare.
6.3.2 OPERATII PRELIMINARE
Inainte de incarcare se verifica montarea corecta a crepinelor ( cu partea conica spre masa
cationica.
Dupa incarcarea intregii cantitati necesare cationitul se lasa sub apa timp de 24 de ore, cu
un debit foarte redus in vederea eliminarii bulelor de aer din strat. Prezenta acestor bule de aer
impiedica circulatie corecta a curentului de apa printre granule.
Se trace apoi la afanare, crescand treptat debitul de apa. In to timpul afanarii se va urmari
apa la iesirea din filtru pentru a se verifica absenta granulelor de cationit. Datorita solutiei
constructive noi aplicate fenomenul de trecere a granulelor de rasina prin fantele crepinelor este
practic evitata.
Daca apar granule se opreste functionarea filtrului si se revizuieste starea crepinelor de la
placa superioara.
Se va controla sa nu existe scurgeri in imbinari, conductem, robineti.
Se va marca cu o linie rosie de vopsea pe geamul manometrului valoarea de 2,5 kgf/cm 2 (
valoarea maxima admisibila).
Pentru reducerea duritatii apei se vor executa succesiv urmatoarele operatii:
- dedurizarea;
- afanarea ;
- regenerarea ;
- spalarea .
Realizarea acestei succesiuni este strict obligatorie pentru buna functionare a instalatiei.
53
Calitatea dorita a filtrantului in decursul ciclului de lucru este conditionata de debitul

continuu al apei, in limitele sarcinii specifice admisibile a schimbatorului ionic.
6.3.2 DEDURIZAREA
Pentru dedurizare apa trece de sus in jos prin filtrul Na_cationic, cu stratul de schimbatori
de ioni proaspat afanat cu un debit cuprins intre limitele indicate (0,1 0,850 m3/h ).
Dedurizarea consta in retinerea pe suprafata poroasa a granulelor de rasina a cationilor
sarurilor de calciu si magneziu dizolvate in apa si care in timpul fierberii se depun pe peretele
cazanului formand o crusta daca nu au fost indepartati in prealabil.
Reactiile care au loc :
2R Na + Ca( HCO3)2 = CaR2 + 2NaHCO3
2R Na + Mg(HCO3)2 = MgR2 + 2NaHCO3
unde R este simbolul macroanionului polistirenului ionic component al masei cationice tip
VIONIT CS3
Pe toata durata dedurizarii se va controla debitul si presiunea in mod continuu cu ajutorul
apometrului si respectiv al manometrelor.
Probele pentru verificarea duritatii se vor lua numai dupa ce conducta de luare a probelor
a curs timp de zece minute.
Atunci cand analizele indica cresterea duritatii peste 0,03 mval/l se opreste statia
trecandu-se la operatiile de regenerare.
6.3.4 AFANAREA
Prima operatie ce se executa dupa scoaterea schimbatorului din functiune este afanarea.
Aceasta operatie are ca scop inlaturarea tasarii masei cationice si a canalelor
preferentiale. Tasarea impiedica inaintarea apei prin masa cationica , iar formarea canalelor
preferentiale duce la canalizarea curgerii apei si deci realizarea unui contact partial intre masa
cationica si apa supusa dedurizarii.
Acest lucru se observa prin cresterea diferentei dintre indicatiile celor doua manometre.
Afanarea se face cu apa bruta de la retea, care circula prin schimbatorul cationic de jos in
sus. Timpul in care se face afanarea este Taf = 30 min.
Pentru a avea o buna afanare este necesar ca viteza liniara a curentului de apa prin
schimbator sa fie de 15 [m/h] la o temperatura de 10 C.
In timpul afanarii se realizeaza o marire de 75 % a volumului ocupat de masa cationica.
Deasemenea pentru o buna afanare este necesar un volum corespunzator de apa Vaf. In tabelul
de mai jos este precizat acest volum si debitul suplimentar de afanare ( Qs af) ce trebuie sa apara
la apometrul de intrare.
Tabelul 1.1
Operatia
Afanare
Timpul de afanare
Taf [min]
30
Volumul de afanare
Vaf [ m3]
1,2
54
Debitul de afanare
Qaf [ m3/h ]
2,4
De mentionat ca aceasta operatie se executa si daca diferenta de presiune intre cele doua
manometre ( de la intrarea si iesirea din vas ) a atins valoarea de 0,5 Kgf/cm2 , acest lucru
dovedind ca rasina este tasata.
Afanarea se realizeaza manevrand robinetii conform schemei de functionare.
6.3.2 REGENERAREA
Urmatoarea operatie este regenerarea care are loc ca scop refacerea capacitatii de schimb
de ioni a masei cationice.
Regenerarea se face prin trecerea unei cantitati determinate de solutie de NaCl in
concentratie de 10 % peste masa cationica de sus in jos , intr-un timp determinat.
Cantitatea de saramura necesara se obtine prin turnarea in vasul de saramura a cantitati de
sare prescrisa si apo umplerea cu apa pana la nivelul preaplin.
Pentru dizolvarea sarii introduse se manevreaza robinetii de legatura ale vasului de sare
cum urmeaza: R2 inchis, R9 inchis, R10 deschis, R12 inchis apoi se porneste pompa. Se realizeaza
un circuit inchis care ajuta la dizolvarea sarii si filtrarea saramurii. Argila si alte impuritati
continute de sare se filtreaza prin trecerea solutiei prin patul de nisip al vasului.sarea folosita
trebuie sa fie in mod obligatoriu de tip I STAS 2906 61.
Nu se permite introducerea sarii aglomerate in bulgari sau spargerea pe plasa de sarma de
la palnia de incarcare. Functionarea pompei pentru dizolvarea sarii se face timp de 10-15 min.
Dupa dizolvarea sarii se opreste pompa si se face legatura cu filtrantul Na cationic. Se
deschide robinetul R2, R9 ramane inchis , se inchide R10 si R12. Se porneste din nou pompa si se
trimite solutia de sare in schimbatorul cationic. Cand nivelul solutiei a ajuns la suprafata
nisipului ( se vede prin vizor) se opreste pompa.
Timpul de pompare a cantitatii de saramura Tr = 35 min se realizeaza prin manevrarea
corespunzatoare a robinetului R2 timp ce trebuie respectat pentru a se realiza o buna regenerare.
Masa cationica care in urma dedurizarii era incarcata cu cationi Ca2+ si Mg2+ isi recapata
cationul de schimb Na+, dupa reactiile:
CaR2 + NaCl = 2NaR + CaCl2
MgR2 + NaCl = 2NaR + MgCl2
In urma filtrarii saramurii prin patul filtrant de nisip, datorita impuritatilor continute de
sare, creste rezistenta hidraulica la filtrare. Din acest motiv patul filtrant de nisip este si el spalat
cu apa bruta de la retea. Apa care iese din vas de la palnia de pirea plin se scurge la canal.
Cantitatea de sare pentru regenerare este de 7 Kg.
6.3.6 SPALAREA
Operatia de spalare se face pentru a inlatura restul de saramura din masa cationica prin
trecerea unei cantitati de apa bruta in jos si in sus peste masa cationica. Apa ce iese din
schimbatorul cationic se elimina la canal.
Timpul cat dureaza spalarea este de circa 40 min. Volumul de apa de spalare care trebuie
sa treaca prin filtru cat si debitul suplimentar de spalare sunt date in tabelul de mai jos .
55
Operatia
Spalare
Timpul de spalare
Tsp [ min]
40
Volum apa spalare

Vsp [ m3 ]
0,750
Tabelul 1.2
Debitul de spalare
Qssp [ m3/ h]
1,13
Dupa efectuarea spalarii, schimbatorul cationic este pregatit pentru un nou ciclu de lucru.
Daca analiza apei indica duritate zero atunci se inchide robinetul care elimina apa de
canal si se deschide robinetul care conduce apa in rezervorul de apa de alimentare.
Observatie :
Este interzis a se introduce in statia de dedurizare apa cu suspensii mecanice. In cazul
cand apa prezinta impuritati este obligatorie filtrarea ei in filtre mecanice.
6.3.7 ANALIZA APEI
Pentru functionarea corecta a statiei mai sunt necesare :
- o lada de lemn cu capacitatea cunoscuta pentru manipularea sarii
- o trusa de analiza;
- solutie pentru analiza.
Pentru analiza se folosesc doua solutii :
a) solutia tampon care se prepara astfel :
- e amesteca : 54 g clorura de amoniu ;
350 ml amoniac pur;
596 ml apa distilata
b) solutie ericrom care se prepara prin amestecarea a 0,1 g negru ericrom T cu 500 g clorura
de sodiu;
Analiza apei se face astfel :
De la robinetul de apa tratata se iau in eprubeta gradata 50 ml apa in care se pune 1 ml
solutie tampon si 10 g solutie ericrom; se agita apa si daca apa se coloreaza in albastru inseamna
ca are duritate zero , iar cand culoarea apei trece spre violet si apoi in rosu inseamna ca a crescut
duritatea. Atunci se opreste filtrul pentru a i se face operatiile de afanare , spalare si regenerare ,
pregatindu-se astfel pentru un nou ciclu de functionare.
6.4 INTRETINEREA INSTALATIEI
La efectuarea lucrarilor privind intretinerea vor participa numai muncitori calificati si
special pregatiti.periodic la fiecare 4 luni se verifica starea robinetelor cu scopul remedierii
eventualelor inchideri neetanse, care ar influienta calitatea apei dedurizate.
Odata la 6 luni este necesar sa se verifice nivelul masei cationice, si se va aduce pana la
nivelul initial prin completare de masa cationica noua.
Odata pe an este necesar sa se determine capacitatea masei cationice intr-un laborator
specializat.
La reviziile periodice este necesar sa se verifice starea stratului de protectie interior al
filtrului si dizolvatorului de sare.
Este necesar sa se acorde o atentie deosebita aparatelor de masura si control. Aparatele
defecte se vor inlocui imediat.
56
6.5 ACOPERIRI DE PROTECTIE

Filtrul Na cationic se protejeaza anticoroziv la interior conform unei tehnologii speciale
dupa o pregatire prealabila corespunzatoare a suprafetei lor inainte de montare si care consta in :
a) se vor indeparta cu dalta si prin polizare toate bavurile si asperitatile grosiere;
b) se vor indeparta oxizii de fier ( tunder, rugina ) prin frecare cu peria de arma rotativa;
c) se vor indeparta praful de pe suprafete , dupa care acestea se vor degresa cu tetraclorura
de carbon sau triclor etilena prin stergere;
d) suprafetele astfel pregatite se vor vopsi cu pistolul in ordine cronologica cu :
1. grund miniu cauciuc G 359 1 (diluant D006 1 ) un strat.Timp de uscare 24 ore
2. email alb clor cauciuc E 109/1 (diluant D 006 1 ) 3 straturi.Timp de uscare
pentru fiecare 8 10 ore
In acelasi mod se va proteja anticoroziv , la interior, si vasul de sare.
Rezervorul de apa tratata se va proteja la interior, cu un strat de grund brun roscat 5040
(diluant D 005 1) , dupa ce s-a pregatit la interior conform punctelor a, b si c.
La exterior instalatia se va proteja prin vopsire aplicandu-se un strat de grund brun roscat
5040 ( diluant D 005 1) si doua straturi de email alchidic dupa cum urmeaza :
- filtrul Na cationic email gri 5001 N83 ;
- vasul de sare - email portocaliu 5001 UTB 2 ;
- rezervorul de apa - grund brun roscat 5040.
Pentru rectificarea traseelor de conducte ale instalatiei acestora se vor vopsi cu un strat de
grund roscat 5040 si un strat de email alchidic in urmatoarele culori :
- conducta apa bruta email verde inchis N55 5001;
- conducta si rezervorul apa dedurizata email vernil 5001 N55
- conducta saramura email portocaliu 5001 UTB 2 ;
- conducta ape uzate scurgeri email gri 5001 N89.
Vopsirea trebuie sa prezinte un aspect continuu uniform, fara umflaturi , cojiri sau
scurgeri de material.
6.6 PROBE DE CONTROL
Inainte de punerea in functiune a instalatiei se fac probe de control ce constau in :
1. Capacitatea de productie a instalatiei
2. Pierderile de presiune de masa cationica ( sa nu depaseasca 0,5 bar ).
3. Expandarea stratului stratului de masa cationica la afanare functie de temperatura apei
brute.
4. Verificarea elementelor de executie.
5. Verificarea aspectului exterior.
6. Verificarea aspectului si calitatii materialului
7. Verificarea dimensionala a pieselor si subansamblelor
8. Controlul imbinarilor sudate
9. Incercarea la presiunea hidraulica
10. Verificarea montajelor subansamblelor
11. Verificarea functionarii corecte.
57
6.7 PRESCRIPTII PRIVIND TEHNICA SECURITATII MUNCII

Instalatia de tratare a apei nu pune probleme deosebite din punct de vedere al protectiei
muncii, insa dupa montarea ei trebuiesc respectate unele masuri de tehnica securitatii muncii ca:
- Culoarea utilajului si a diferitelor parti componente ca fi determinata dupa STAS sau pe
baza considerentelor de estetica a formelor industriale si ergonomice;
- Vor fi afisate la loc vizibil in spatiul de exploatare al utilajului, instructiunile de protectie
a muncii specifice tehnologiei respective si instructiunile de eploatare;
- Statia este prevazuta cu manometre pentru controlul presiunii in recipienti si nu va depasi
presiunea de 1,5 kgf / cm2. Presiunea maxima de lucru va fi marcata cu linie rosie;
- Pentru interventia la placile cu crepine se interzice introducerea mainilor in masa ionica,
fara manusi de protectie ;
- Carcasa electropompei se leaga la pamant cu un conducator de cupru de sectiune cel
putin egala cu sectiunea conducatorului de alimentare;
- Instalatia trebuie oprita ori de cate ori se constata o anomalie fata de regimul normal de
functionare, iar defectul respectiv trebuie depistat si remediat operativ;
- Utilajul nu prezinta pericol de incendiu conform N.P.C.I / 74.
58
CAPITOLUL 7
STUDIUL TEHNICO ECONOMIC
7.1 DENUMIREA PRODUSULUI SI PREZENTAREA PE LARG
Produsul care constituie obiectul studiului tehnico economic este o instalatie de tratare
a apei de alimentare pentru cazanele de abur si de apa calda .
La proiectare s-a avut in vedere in primul rand respectarea conditiilor impuse prin tema
de proiectare a instalatiei:
- Sa se asigure parametrii de calitate a apei de alimentare conform normelor in vigoare;
- Sa se asigure debitul de apa suficient pentru alimentarea cazanelor;
- Sa aiba dimensiuni de gabarit reduse;
- Sa fie simpla din punct de vedere constructiv pentru a se putea realiza usor;
- Sa aiba pret de cost minim.
7.2 CARACTERISTICI TEHNICI GENERALE
Instalatia de tratare a apei este compusa din:

Filtru Na cationic ;
Vas sare ;
Panou de comanda reglaj ;
Instalatii anexe ;
Filtrul Na cationic este un recipient vertical cu fundurile sudate, avand dimensiunile :
Greutatea neta : 130 [Kg]

In interior sunt prevazute doua placi cu elemente filtrante ( crepine) , intre care se afla
masa cationica.
Vasul pentru dizolvarea sarii este un recipient cilindric cu dimensiunile:
Greutatea neta : 105 [Kg]

Panoul de comanda reglaj are rolul de a uni functional recipientii din componenta
instalatiei. Este format din tevi, robineti, manometre. Greutatea neta : 120 kg
Instalatiile anexe sunt compuse din:
- Pompa centrifuga;
- Apometru;
- Rezrvor apa dedurizata.
Caracteristici functionale:
Debit : minim 0,1 [m3/h]; maxim 0,85 [m3/h] ;
59
Mediu de lucru apa bruta ;

Schimbatori de ioni Vionit CS-3
Presiunea de lucru 0,8 [kgf/cm2] ;
Solutia pentru regenerare NaCl 10 % ;
Temperatura de lucru : maxim + 25% ; minim +5% .
7.3 DESTINATIA DE LUCRU

Produsul este destinat in scopul tratarii apei de alimentare pentru cazane.
7.4 MODUL DE ASIMILARE
Modul de conceptie al instalatiei de tratare a apei este dupa model de referinta.
7.5 BENEFICIARI PRINCIPALI
Beneficiarul principal al produsuli este cazanul GAT 0,8 t / h.
Beneficiari posibili ar putea fi cazanele similare celui de mai sus , pentru care parametrii
necesari ai apei de alimentare au valori apropiate de cei obtinuti cu ajutorul acestei instalatii.
7.6 FUNDAMENTAREA ECONOMICA A SOLUTIEI TEHNICE CHELTUIELI
CU MATERIALE
1.
2.
3.
4.
Materiale :
Principalele materiale utilizate pentru constructie sunt:
Pentru recipienti tabla OL 37 2K
Pentru suruburi si panoul de reglaj OLT 35 si teava zincata
Pentru elementele filtrante se va folosi PVC antisoc
Pentru garnituri Marsit.
Stabilirea necesarulul de materiale:
Greutate filtru
Na - cationic
130 kg
Greutate
vas sare
105 kg
Greutate panou
comanda reglaj
120 kg
Greutate masa
cationica
30 kg
Greutate totala
385 kg
Tinanad cont de ponderea procentuala a diferitelor calitati de material ce intra in

componenta utilajului se obtine greutatea neta a reperelor pe categorii de material
Nr
crt
1
2
3
4
5
Partea componenta a
statiei
Recipienti
Denumirea
materialului
OLT 35
Ol 37 2K
Diverse marsit, PVC
Panou de comanda
reglaj
TOTAL
Ponderea fata de
greutatea masinii
7
59
1
33
masa neta
[kg]
23,5
208
3,5
120
355
60
Se adopta urmatorii coeficienti de utilizare a materialelor pe categorii de materiale:

Nr
crt
1
2
3
4
Categoria de materiale
Coeficient
de utilizare
1,6
1,6
1,6
1,6
OLT 35
OL 37 2K
Marsit, PVC
Teava otel zincat
Calculul greutatii materialelor necesare executiei

Nr
crt
1
2
3
4
Partea componenta
Recipienti
Panou comanda reglaj
Categoria de
material
OLT 35
OLT 37 2K
Marsit, PVC
Teava otel zincat
Masa neta
[kg ]
23,5
208
3,5
120
Coefficient
utilizare
1,6
1,6
1,5
1,6
Masa neta
[kg]
38
333
5,5
192
Evaluarea materialelor
Nr crt
Partea component
1
2
3
4
Recipienti
Panou comanda
reglaj
Categoria de
material
OLT 35
PLT 37 2K
Marsit, PVC
Teava otel
zincat
Masa [ kg]
P.U. [lei/kg]
Valoare lei
38
333
5,5
192
2,50
4,40
7,618
95
1466
55
1463
TOTAL
Nr crt
1
2
3
Partea component
Denumirea
materialelor
Recipienti
Vionit CS-3
Manometru
Panou comanda reglaj Pompa
Unitatea
masura
22 litri
2 buc
1 buc
de Lei/buc
2,2 [lei/kg]
64
1755
3079
Total
48,4
128
1755
2367
Calculul costului manoperei

Lucrarile de executie se pot incadra in categoria 4 II, cu costul manoperei 9,10 lei/ora.
Se considera un consum de manopera specifica medie de 1,14 ore/reper ( predomina
repere mari si pretentioase).
Numarul reperelor este N = 146
Obtinem : 146 1,14 = 165 ore
Apreciind manopera pentru montaj si copsire de 40 ore se poate calcula pretul manoperei:
( 165 + 40) 9 ,10 = 1866 lei .
61
Determinarea pretului realizarii produsului

1. Cheltuieli material:
Cm = 5446 1466 = 3980 lei ;
Cm` = 3079 + 2367 = 5446 lei ,
Din care scadem pretul materialelor refolosibile (- Cr) = (-1466) lei
2. Cota de aprovizionare transport
d=
d = 398 lei
3. Retributia directa ;
R = 1866 lei
4. Impozitul asupra retributiei directe
5.
6.
7.
8.
9.
Ci = 300 lei
Contributii la asigurari sociala
A = R + ci + Cas = 2445 lei
Cheltuieli generale (de interprindere)
Cgi = 100% A = 2445
Costul (de interprindere) produsului :
Cp Cm + A + cgi + d = 9268
Beneficiu
B=
Pretul ( de productie ) produsului :
Ppr = Cp + B = 9268 + 1390 = 10658
Calculul pretului proiectarii
Ppp = A T N K1 K2 K3 K4 K5 K6 K7 , in care :
N= numarul de repere ce alcatuiesc masina N = 12
A = valoarea muncii aferente A = 1050 lei
T = tariful pentru proiectarea unui reper T = 10,5 leo / prod
( gradul IV de complexitate)
K = coeficienti de corectie ce tine cont de gradul de utilizare a reperelor
Ppp = A + T N K = 1050 + 10,5 121,12 = 1192 lei.
Pretul produsului va fi suma preturilor calculate
Pp = Ppp + Ppr
Pp = 1192 + 10 658 = 11850 lei
62
K = 1,12
7.7 EFICIENTA ECONOMICA

Eficienta economica este o categorie economica complexa care exprima sintetic, unitary
si complet relatia dintre efectele economice rezultate si cheltuielile necessitate de introducerea in
productie a progresului ethnic. Eficienta economica trebuie sa reiasa din compararea variantei de
tehnica sau tehnologic propusa , cu o variant similara , direct comparabila.
Eficienta asimilarii produsului in comparative cu produsele similar
1. Pretul produsului
Pretul produsului
11 850 [lei]
Valoarea statiei conform

catalogului Min Ind Usoare
22 099 [lei]
2.Pretul de vanzare unitar

Statie catalog
Statie realizata :
63
Diferenta in minus fata de

catalog
10 249 [lei]
BIBLIOGRAFIE
1. Aldea , M - Cazane de abur i recipiente sub presiune , Indrumar Ed.

Tehnica ,Bucureti 1982
2. Cazacu , C Modernizarea cazanelor de abur industrial i de nclzire
central. Ed. Tehnica , Bucureti
3. Karos, F Tratarea apei si a aburului n instalaiile termo energetic . Ed.
Tehnic , 1967
4. Negulescu ,L. i Fodor, C Tratarea apei in centralele termoelectrice I.P.
Bucureti , 1977
5. Negulescu , L cartea laboratorului pentru tratarea apelor de la cazane , Ed.
Tehnica , Bucureti , 1976
6. Neculai , M ndrumar pentru elaborarea studiilor tehnico- economice in
proiectele de diplom , Ed. I.P Iai 1983
7. Pocrovski , V,N Alimentarea cu ap a centralelor termo electrice , Ed.
Energetica de Stat , 1952
8. Pnoiu , N cazane de abur , Ed Didactic i Pedagogic , Bucureti 1982
9. Sndulescu , D chimie fizic , vol. 1 , Bucureti , Ed. tiinific i
enciclopedic , 1979
64

Instalatia de Tratare A Apei Necesara Pentru Alimentarea Cazanelor

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Instalatia de Tratare A Apei Necesara Pentru Alimentarea Cazanelor

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Instalaie de tratare a apei

S se proiecteze o instalaie de tratare a apei necesar pentru alimentarea cazanelor,n

S asigure parametrii de calitate a apei de alimntare conform normelor in vigoare;

Instalaie de tratare a apei

Instalaie de tratare a apei

5.1.4 Avantajele soluiei constructive adaptate .....................................................42

Instalaie de tratare a apei

Tema prezentului proiect o constituie realizarea unei instalaii de tratare a apei de

n prima parte se studiaz problemele legate de apa de alimentare i de tratarea apei de

Plecnd de la aceste condiii, studiind documentaia i analiznd instalaiile de tratare a

Soluia adoptat ofer urmatoarele avantaje:

necesit utilaje simple

Din punct de vedere economic soluia preyint urmatoarele avantaje:

consum redus de material

Instalaie de tratare a apei

1.1 ASPECTE GENERALE

Instalaie de tratare a apei

1.2.2 PROPRIETAI CHIMICE

1.3 IMPURITILE DIN AP

Instalaie de tratare a apei

Impuritai coloidale, avnd diametrul particulei de 0,1......0,001 m;

Impuritai moleculare, avnd diametrul particulei mai mic de 0,001 m.

Solubilitatea CaCO3 si Mg(OH)2 ,

Solubilitatea CaSO4 si Ca(OH)2 , mg/f

Instalaie de tratare a apei

Sulfatul de calciu (CaSO4) i magneziu (MgSO4) ;

Instalaie de tratare a apei

Duritatea se msoar i n unitti de greutate echivalent a srii la un litru de ap

Instalaie de tratare a apei

Descompunerea hidrocaronailor la caldur este sursa de CO2 in cazanele de abur li n

Ionul sulfat (SO42-)

Instalaie de tratare a apei

Instalaie de tratare a apei

Instalaie de tratare a apei

Formarea depunerilor din ap se datoreaz unor procese fizico-chimice complexe. n

Procesul formrii de depuneri din ap este cu att mai intens cu ct concentraia

Instalaie de tratare a apei

Conductivitatea termic variaz n raport invers cu porozitatea materialului depunerii. n

Urmrile nrutirii transmiterii de cldur pot duce la neajunsuri grave n funcionarea

Instalaie de tratare a apei

Instalaie de tratare a apei

Instalaie de tratare a apei

nfundarea evilor supranclzitoarelor ;

Experienele funcionrii unor cazane cu presiuni nalte (peste 80 kgf/cm3) au artat c

Instalaie de tratare a apei

Instalaie de tratare a apei

Instalaie de tratare a apei

De unde rezult corespondena :

in care p reprezinta continutul de ioni de OH-

Alcalinitatea m reprezinta continutul de ioni de HCO3- .

pH-ul este functie de temperatura , astfel apa neutra are pH = 7 la 20 C, pH = 6,12 la

Instalaie de tratare a apei

3.Continutul total de saruri ( reziduu uscat)

Important este continutul de CO2 si O2 a caror solubilitate variaza functie de presiune si

Instalaie de tratare a apei

Instalaie de tratare a apei

2.2 ELIMINAREA IMPURITATILOR GROSOLANE. LIMPEZIREA APEI

2.3 ELIMINAREA SUBSTANTELOR ORGANICE

Instalaie de tratare a apei

Flocoanele de hidroxid au o sarcina opusa aceleia a particulelor coloidale. Dupa

Limpezire cu sedimentarea namolului ;

a) limpezire prin contact ;

b) limpezire cu nor de suspensii