Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Raspunsuri La Intrebarile de La Prelegeri Biofizica Examen
Raspunsuri La Intrebarile de La Prelegeri Biofizica Examen
Molecula de apa e formata dintrun atom de oxygen si 2 atomi de hydrogen,uniti de atoml de oxygen prin legaturi covalente.Prin metoda de
difractie cu raze X sa constatat ca molecula de apa poseda forma triunghiulara.Fiecare legatura OH cu lungimea de 0,96A reprezinta un dipole
electric.Legaturile OH formeaza intre ele un unghi de 104grade28min.
Conventional directia momentului e considerate de la sarcina negativa in directia axei dipolului.Momentul dipolar al apei este de 1,84 debye
CARACTERISTICI
Moleculele de apa se contracta usor cu moleculele vecine legaturi(punti)de hydrogen.
Legaturile de hydrogen reprezinta un tip de interactiuni intermoleculare slabe raspindite in structurile macromoleculare
Apa lichida obisnuita e formata dintrun amestec de ,molecule libere:monomer H2o,dimeri(H2o2),tretameri(H2o3) si octameri
H2o8.procentul fiecarei dintre aceste fractiuni depend de temperature.
de apa formeaza ionul de hidroniu (H3O )avind si o mare mobilitate,protonul trece de la o molecula la alta.Gradul de disociere al apei la
t=25
[ H+]=[OH-]=10-7mol/l.
2. Logaritmul zecimal cu semn schimbat al concentratiei ionilor de hidrogen se numeste PH
PH=-lg[H+]
3.
=
0
a apei in stare solida e mai mica ca a apei in stare lichida la 4 .
o
O punctul de congelare a apei
o
100 C punctual de fierbere la presiunea atmosferica normal.
3
Pentru apa pura densitatea la 4oC are valoarea =1000kg*m .
-3
Pentru gheata =910 Kg*m .
Viscozitatea apei.
La curgerea laminara a unui fluid forta de frecare dintre straturile fluiduluiin contact se
determina de relatia lui Newton.Ea are forma:
F=S
-coeficient de viscozitate.
Unitatea de viscozitate in SI este Pascal*secunde(Pa*S).In medicina este folosit mai des
centipoises(CP) 1CP=10-3Pa*S
0
-3
Pt apa pura l-a 20 =10 Pa*S
Tensiunea superficial.
Fortele de tensiune superficial iau nastere c-a urmare a interactiunii moleculelor l-a
frontiera dintre 2 faze ce tinde sa micsoreze suprafata interfazei.
Marimea ce revine l-a o unitate de lungime a conturului suprafetei lichidului e numit
coeficient de tensiune superficial.
( ) sau
O calorie reprezinta cantitatea de energie termica necesara pt a ridica temperature unui gram
de apa pura de la 14,50 pina la 15,50C.
Capacitatea termica specifica.
Energia termica a necesara pt a ridica temp unei mase m de subst cu
grade se determina
3
-10
-1
din relatia:a=c*m*t pt apa pura c=4,2*10 y*kg *K
Caldura specifica de vaporizare
Reprezinta cantitatea de energie termica necesara pt a transforma in vapori 1 kg de subst la
temp de fierbere.
5
-1
Pt apa pura r=22.6*10 y*kg
Formula Q=r*m.
Apa grea(D2O) si apa tritiata(T2O).Electroliza apei obisnuite la tensiuni ridicate mareste procentul
fractiunii de apa grea.
Asociera oxigenului cu izotopii hidrogenului conduce la formarea apei grele si a apei triate
aceasta fiind radioactiva.
Sunt 2 forme a apei grele D2O si DOH.
Dotajul apei grele in apa obisnuita poate fi masurata prin masurarea indecelui de refractie.
Apa tritiata T2O poate fi detectata pe baza emisiei radiatiei de catre titriu.
Apa grea provoaca sterilitatea anumalelor,adduce la inhibarea transportului active si
contractiei musculare.
4. Rolul biologic al apei si repartitia in organismul omului.
Apa unul din cele mai raspindite substante pe globul pamintesc e singurlul lichid anorganic din organismul uman fara de care nui nici un process
vital.
Rolul:
V=
Pentru a cunoaste volumul plasmei se folosesc macromolecule ce pot trensversa endoteliu vascular
cum ar fi serul de albumine marcat cu iod radioactive.
7. Rezistenta vasculara
Cresterea rezistentei este direct proportionala cu lungimea vaselor de sange si invers proportionala cu grosimea vaselor de sange.
Cresterea rezistentei vasculare este intalnita atunci cand avem de a face cu tensiuni sistolice si diastolice usor crescute, insomnie
corelata cu deficiente ale inimii si ale splinei, insomnii provocate de hipervascozitatea secretiei bronsice, etc.
Declinul apare atunci cand avem de a face cu un declin al tensiunii sistolice si diastolice, hipotesiune usoara, deficienta Yin si Huo,
insomnia provocata de exuberanta, etc.
ENTALPE Mrime termodinamic de stare a unui sistem fizic egal cu diferena dintre energia intern i lucrul mecanic
efectuat de sistem n orice transformare reversibil, izentrop i izobar. Pentru ca un sistem termodinamic s fie n echilibru
fa de transformrile reversibile, trebuie ca variaia e. s fie nul.
[1]
2. Termodinamica se ocup cu studiul macroscopic al fenomenelor, de orice natur, n care are loc un transfer de energie sub
forma de cldur i lucru mecanic. Pentru orice disciplin a fizicii, obiectul de studiu este un sistem. n contextul termodinamicii
acesta va fi un sistem termodinamic: o poriune finit, precis delimitat, din realitatea material, care poate include
att substan ct i radiaie. Pentru ca un sistem s se afle n echilibru termodinamic este necesar (dar n general nu i
suficient) ca lumea nconjurtoare cu care se afl n contact s ofere condiii neschimbate n timp. Urmtoarea constatare, de
[1][2]
natur experimental, este numit uneori principiul zero al termodinamicii:
2.
Cu cat este mai mare volumul bataie cu atat este mai mare fractia de ejectie.
Daca volumul bataie nu este mic, viteza de ejectie nu este mare si fractia de ejectie este de asemenea mica, deci avem
posibilitatea ca vasele de sange sa se fi intarit . Cresterea elasticitatii vasculare este intalnita cand avem de a face si cu o
tensiune sistolica usor crescuta,sau o tensiunea diastolica usor scazuta,
Unda pulsatila:
Coeficientul de difuzie Reprezint componenta densitii curentului de particule dup o ax dac gradientul numrului
volumic de particule pe aceast direcie este egal cu unitatea.. metru ptrat/secund
2.
solventului,insa nu si trecerea moleculelor solvitului.ca urmare are loc difuzia solventului din compartimentrul cu solutie hipotonica in
compartimentul cu solutie hipertonica.asa solutie se numeste osmoza.M.A. cum sunt cele din celofana sau de masa plastic sunt
intrebuintate in practica medicala.Proprietatea lor este ca sunt substante poroase ce permit trecerea micromoleculelor si retin
macromoleculele.
In medicina se foloseste pe larg membrane artificial pentru Dializa.Ca exemplu poate servi principiul functionarii rinichiului artificialsi
permite de a purifica,odata la 2-3 zile single pacientului cu insuficienta renala.
Aceste membrane de dialize pot fi utilizate pentru purificarea solutiilor ce contin particule de dimensiuni in cercetari fizico-chimice si
farmaceutice.
2.
3.
membrane conformgradientului de concentratie (pentru substantele neincarcate electric) sauelectro-chimic pentru ioni;
substanta difuzeaza spontan din regiunea cu concentratie mairidicata spre cea cu concentratie scazuta, la care in cazul
particulelor incarcate electric, intervine suplimentar sarcina si diferenta de potential electric dintre celedoua suprafete ale
membranei, existand permanent tendinta deplasariiparticulelor catre acea fata a membranei incarcata cu sarcina de semn
contrar).Gradient de presiune osmotica/presiune hidrostatica (apa si substantelemicromoleculare traverseaza membrana
celulara dinspre partea cu Ph mai marespre partea cu Ph mai mica; acest mecanism sta la baza transportului.
Transportul facilitata se produce de la o concentratie mai mare la una mai mica, dar substantele transportate trec mult mai
rapid (de 100.000 de ori) decat ar fi de asteptat pentru dimensiunea si solubilitatea lor in lipide. Substantele sunt
transportate de proteine specifice, care se comporta ca niste enzime legate de membrana, deoarece difuziunea facilitata are
caracteristici comune cu cataliza enzimatica.Fiecare proteina transportoare are un loc specific de legare a substratului
(substanta transportata). Viteza transportului atinge valoarea maxima (V max) caracteristica pentru fiecare transportor, atunci
cand acesta este saturat (toate locurile de legare sunt ocupate). Apoi, fiecare transportor are o constanta caracteristica de
legare a substantei ce o transporta, numita KM, egala cu concentratia substantei cand viteza de transport atinge din
valoarea maxima.
1.
Transportul moleculelor si a ionilor contra gradientului electrochimic,realizat de celula din contul energiei proceselor metabolice,se numesc
transport activ.De exemplu la om in repaos cca 30-40% din energia proceselor metabolice e cheltuita pentru asigurarea transportului active.
2.
Sistemele de transport active reprezinta cel mai efectiv mechanism ce determina permeabilitatea selective a membranelor
celulare,comunicindule totodata si anumite proprietati.Cel mai raspindit sistem present la toate celulele vertebratelor este pompa Na+ K+ .
3.
Na + / K + pompa se gaseste in membranele de mai multe tipuri de celule. n special, aceasta joac un rol foarte important n membranele
celulare nervoase. Observai c 3 ioni pozitivi (Na +) sunt pompate din celula pentru fiecare 2 ioni pozitivi (K +) pompat n celul . Acest
lucru nseamn c nu exist taxe mai pozitive care prsesc celula dect introducnd-o. Ca urmare, taxa de pozitiv se acumuleaza in afara
celulei, comparativ cu interiorul celulei.Diferena dintre taxa n exteriorul i interiorul celulei permite celulelor nervoase de a genera
impulsuri electrice care duc la impulsuri nervoase.Na + / K + pomp ilustreaz "transport activ", deoarece se mic Na + si K + impotriva
gradieni de concentraie lor. Asta se datoreaz faptului c exist deja o concentrare mare de Na + n afara celulei i o concentraie mare
de + K in interiorul celulei. n scopul de a muta ionilor (Na + si K +) Incredibil pante lor, energia este necesar. Aceast energie este
furnizat de ATP
18. Originea potentialelor bioelectrice.Relatia lui Nernst.Biopotentialul fibrelor nervoase ne-excitate.Ecuatia lui Goldman
1. O caracteristica de baza a celulei vii este existenta unei diferente de potential electric intre fata interna si cea externa a
membrane celulare, generate de o repartitie inegala a sarcinilor electrice in cele doua compartimente.
2. Cel mai simplu model al sursei de biopotential membranar este elemental de concentratie a lui Nernst. In el solutiile ionice
de diferita concentratie ale unei sari sunt separate de o membrana care poseda(!!!!)
Vloarea potentialului de echilibru dse determina prin ecuatia lui Nernst:
Z- sarcina ionului
F- numarul lui Faraday
R- constanta universal a gazelor
T- temperature absoluta
Ci si Ce- concentratiile categoriei de ioni pe partile respective ale membranei
3.
Biopotentialul fibrelor nervoase neexcitate. Prin membrane celulara au loc in permanenta fluxuri dionice
passive in sensul reducerii gradientului electrochimic,dar acesta sunt compensate de fluxurile active ce se desfasoara in sens
contrar cu consum de energie metabolic.potentialul membranar de repaos reprezinta acea diferenta de potential electric dintre
cele doua fete ale membrane,pentru care curentul electric total prin membrana datorat tipurilor de ioni se anuleaza.
4.
Ecuatia lui Goldman
Teoretic, potentialul de repaus al celulei se calculeaza cu relatia Goldman-Hodgkin-Katz
19. Biopotentialul fibrelor nervoase excitate. Potentialul de actiune. Graficul potentialului de actiune.
1. Atunci cind asupra fibrelor nervoase actioneaza un stimul de durata are loc o acomodare manifestata pin cresterea pragului
de excitabilitate.Acomodarea poate fi rapida sau lenta.Daca depolarizarea locala este superioara pagului de excitabilitate
2.
3.
dupa perioada refractata absoluta unui spike se produce si in al doilea rind,fibra prezentind un raspuns repetitiv.prin aceasta
se realizeaza codificarea in frecventa a amplitudinii stimulilor.
Potentialul de actiune este o depolarizare trecatoare a membranei celulare prin care interiorul celulei devine mai putin
negative decit in stare de repaus si diferenta de potential dintr-o parte si din alta a membranei celulare scade.Este o
depo;arizare trecatoare a membrane celulare pin care interiorul celulei devine mai putin negative decit in stare de repaus si
diferenta de potential deo parte si de alta a membranei celulare scade.
Graficul potentialului de actiune.
2.
inimii depolarizesla fiecare btaie a inimii . La restul, fiecare celula muchiului inimii are o sarcina negativa, numit potenial de
+
membran, n ntreaga samembranei celulare . Reducerea aceast sarcin negativ spre zero, prin afluxul de cationii pozitive, Na i
++
Ca , este numit depolarizare, care activeaz mecanismele din celula pe care o cauzeaza s se contracte.
ELECTROGRAFE Metod modern de investigare a organismelor vii cu ajutorul curentului electric. este o
interpretare electrica activitii inimia pe o perioad de timp , cum este detectat de electrozi anexate la suprafaa exterioar a pielii i
nregistrate de ctre un dispozitiv extern la corpul. nregistrarea produs de aceastneinvaziv procedur este numit
ca electrocardiograma (ECG sau EKG, de asemenea,).Un test ECG inregistreaza activitatea electrica a inimii.ECG este utilizat pentru a
msura rata i regularitatea batai de inima, precum i dimensiunea i poziia camerelor, prezena de orice deteriorare a inimii, precum
i efectele drogurilor sau dispozitive folosite pentru a reglementa inima, cum ar fi un stimulator cardiac.Cele mai multe ECG sunt
efectuate n scopuri de diagnostic sau pentru cercetare pe inima omului , dar poate fi, de asemenea, efectuate pe animale, de obicei,
pentru diagnosticul de anomalii cardiace sau de cercetare.
3.
4.
2. Este folosita pe larg in diagnosticarea diferitor maladii de piele,in criminalistica si alte domenii.Sta la baza microscopului
luminiscient. Terapia cu diode luminiscente (LEDT) este o forma de fototerapie care implica aplicarea unei lumini
monocromatice peste tesut biologic pentru a declansa un efect biomodulativ in interiorul tesutului.
3.
Diametrul limitat de deschidere nu se poate ajunge la imaginea detaliat, limitnd astfel rezoluia .
Contrastul de amplitudine (care este natura corpusculara electroni) de contrast se datoreaza difractiei cauzate de pierderea
de electroni din fascicul. Acesta este un contrast exemplare dominante groase.
Contrast faza (care se afl n natura val de electroni) se datoreaz contrastului interferene cauzate de schimbri n fazele
relative ale porii faz. Acesta este un contrast exemplare dominante fine.
Exist, de asemenea, diverse aberaii cauzate de lentile: astigmatic, sferice i cromatice
Problema a funciei de transfer de contrast (CTF): CTF descrie rspunsul unui sistem optic la o imagine valuri ptratice
descompuse.
Materialul biologic prezint dou probleme principale: mediul vid i transferul de energie. Pentru a le rezolva, folosind tehnici
diferite, n funcie de mrimea eantionului:
Pentru probele de mari dimensiuni, cum ar fi organe, esuturi sau celule, folosind trei tehnici:
Fixare chimice sau cryofixation.Includerea n rini (Cryosubstitution).Replica din metal.
Este cunoscut ca puterea optica lentilelor sferice reprezinta marimea inversa a distantei focale:
Prezinta interes modalitatea de determinare a convergentei unui dioptru sferic, cu indicele de refractie n situat in aer (n=1), din
motivul ca un astfel de dioptru este si corneea ochiului. In acest scop se foloseste relatia:
Folosind aceasta relatie, se determina convergenta corneei, pentru care raza de curbura:
2.
Ochiul redus.
In diverse cercetari ochiul normal se inlocueste simplificat, numit ochi redus. In el
reprezinta printr-un dioptru unic.
1. N
2. K
29. Producerea radiatiei X.Tubul de radiatie Coolidge.
1. Razele X se pot obine n tuburi electronice vidate, n care electronii emii de un catod incandescent sunt
accelerai de cmpul
electric dintre catod si anod (anticatod). Electronii cu vitez mare ciocnesc anticatodul care emite radiaii X. Electronii rapizi care
ciocnesc anticatodul interacioneaz cu atomii acestuia n dou moduri:
Electronii, avnd vitez mare, trec prin nveliul de electroni al atomilor anticatodului i se apropie de nucleu. Nucleul, fiind pozitiv, i
deviaz de la direcia lor iniial. Cnd electronii se ndeparteaz de nucleu, ei sunt frnai de cmpul electric al nucleului; n acest
proces se emit radiaii X.
La trecerea prin nveliul de electroni al atomilor anticatodului, electronii rapizi pot ciocni electronii atomilor acestuia. n urma ciocnirii,
un electron de pe un strat interior (de exemplu de pe stratul K) poate fi dislocat. Locul rmas vacant este ocupat de un electron aflat pe
straturile urmtoare (de exemplu de pe straturile L, M sau N). Rearanjarea electronilor atomilor anticatodului este nsoit de emisia
radiaiilor X.
2.
Tubul Coolidge , de asemenea, numit tub catod cald , este cel mai utilizat pe scar larg. Acesta funcioneaz cu un
aspirator de calitate foarte bun (aproximativ 10
-4
Pa, sau 10
-6
termoionic de la un tungsten (wolfram)filament nclzit de un curent electric. Filamentului este catodul tubului.Potenial
de inalta tensiune este ntre catod i anod, electronii sunt astfel accelerate, iar apoi a lovit anod. Anodul este special
conceput pentru a disipa cldura i uzur care rezult din acest baraj intens concentrat de electroni. Tubul are o
fereastr conceput pentru evadare a generat X-ray fotoni.Puterea unui tub Coolidge, de obicei, variaz de 0.1 18 kW .
In cazul cind vectorul inductiei magnetice B este perpendicular pe suprafata S(=0)relatia pentru fluxul magnetic devine:
=BS.
Ei=
Aparitia t.e.m. de inductie in circuit la variatia intensitatii curentului prin acelasi circuit se numeste autoinductie-un caz particular al
inductiei electromagnetice:
Ea.i.=-L
Forta Lorentz este forta cu care cimpul magnetic actioneaza asupra unei sarcini electrice in mishcare.Si e determinat de relatia:
FL=q*V Bsin
Unde: q-sarcina particulei
V-viteza particulei
B-inductia cimpului magnetic
-unghiul format intre directia cimpului si directia miscarii
2 Este cunoscut ca sarcinile electrice in miscare (current electric) creeaza cimpul magnetic.Prin definitie moment magnetic al unui current
electric circular se considera produsul dintre intensitatea curentului I si suprafata S limitata de circuit.Directia acestui moment se determina
conform regulei burghiului.Un moment magnetic este creat si de microcurentul I care rezulta din miscarea electronului in jurul nucleului fiind
numit Moment magnetic orbital.
=
unde: V viteza electronului r-raza orbitei.
Miscarea ce reprezinta o sarcina electrica in deplasarea si deci un microcurent care ii asociaza electronul un al doilea momen magnetic numit
moment magnetic de spin s.
1.
2. Rezonana Magnetic Nuclear, RMN, este o tehnic spectroscopic nuclear foarte des folosit n chimie, chimie
fizic,medicin nuclear, biofizic i inginerie nuclear pentru determinarea structurii diverilor compui chimici,
n biochimie pentru determinarea structurii proteinelor fiind singura tehnic destinat determinrii structurii proteinelor n soluie
(condiii mult mai apropiate de cele native) sau n imagini diagnostice medicale sau radiologice pentru determinarea
caracteristicilor fizico-anatomice a unor organe sau esuturi. De la bun nceput trebuie specificat faptul c n RMN experimentele
se realizeaz pe nucleii atomilor i nu pe electronii acestora, deci informaia furnizat se refer la poziionarea spaial a acestor
nuclei n compusul chimic studiat. Aceti nuclei au o proprietate intrinsec numit spin dar pentru a explica fenomenologia care se
ascunde n spatele acestei tehnici trebuie s inem cont de urmtoarele considerente fizice:
Orice sarcin electric n micare genereaz n jurul su un cmp magnetic. Acelai lucru se ntmpl i n
cazul nucleilor (sarcini electrice pozitive) cnd, datorit rotaiei n jurul propriilor axe, se genereaz un cmp
magnetic caracterizat printr-un moment magnetic , proporional i de sens opus cu spinul nucleului I. n RMN
nucleii de interes sunt acei nuclei care au valoarea I=1/2 (1H, 13C, 15N, 19F, 31P).
Dac aezm un nucleu atomic ntr-un cmp magnetic extern Bo, atunci vectorul moment magnetic va putea fi
paralel (I=+1/2) sau antiparalel (I=-1/2) cu direcia acestui cmp. Trebuie specificat faptul c energia sistemului
antiparalel este mai mare dect energia sistemului paralel, iar aceast diferen este direct proporional cu
valoarea cmpului Bo (E=B/I).
Dac iradiem nucleul cu un cmp de radiofrecvene RF pe o direcie transversal cmpului constant Bo, acest
cmp transportnd o energie egal cu E, atunci nucleul (spinul) se va excita trecnd din starea de energie +1/2 n
starea de energie 1/2 caracterizat prin energie mai mare.
Dar cum n condiii naturale, orice sistem fizic tinde spre o stare de energie ct mai mic acest nucleu se va
relaxa revenind la starea +1/2 i emind un alt cmp de radiofrecvene din a crui parametri (frecven) se obin
informaii despre natura nucleului (poziia n molecul, respectiv tipul).
0= se numeste frecventa Larmour.
Sub actiunea Radiatiei electromagnetice de radio fotonii carora poseda energia E=h0 unde 0 corespunde frecventei
Larmour au loc 2 fenomene.
Un numar considerabil cu spin parallel absorbind energia fotonilor incidenti sufera o inversiune de spin si trec in
orientarea antiparalela.
Miscarea de precesie a tuturor protonilor se efectueaza in aceeasi faza.Asta si este fenomenul de rezonanta.
Peste un scurt timp dupa introducerea RMN in arsenalul diagnostic al medicinii contemporane termenul
nuclear a fost exclus pentru a nu produce asociatia cu arma nuclear.actualmente in literature medicala
mondiala e folosit termenul tomografie de rezonanta magnetic (TRM). (pag 164).