Universitatea: Stefan cel Mare Suceava

Specializare: Management si audit in afaceri si administratie

Anul: I

PROIECT LA DISCIPLINA AFACERI INTERNATIONALE

Teme proiect:
1.Evidentiati cele dou efecte statice prin exemple numerice.
2.Realizai un comentariu de maxim o pagin cu privire la ireversibilitatea procesului
globalizrii, utiliznd bibliografie specific.
3.Realizai un eseu despre economia global pornind de la urmtoarea bibliografie:
Thomas L. Friedman, Pmntul este plat. Scurt istorie a secolului XXI,
Editura Polirom, 2007.
David M. Smick, Lumea e rotund. Pericole ascunse pentru economia
global, Editura Publica, 2009.
4.Utiliznd datele cele mai noi de pe site-ul OMC (http://www.wto.org), realizai
urmtoarele clasificri:
rile cu cele mai rapide creteri ale comerului (primele 25);
Primii 10 exportatori si importatori n comerul cu bunuri (produse
manufacturate) - ri
Primii 10 exportatori si importatori n comerul cu servicii ri
5.Gsii, motivai i argumentai o idee de afaceri sau o soluie viabil pentru
antreprenorii romni care doresc s-i extind afacerile in exterior (maxim o pagin).
Evideniai cteva puncte forte i slabe necesare a fi cunoscute de ctre investitorii
strini care doresc s investeasc n Romnia (consultai i site-ul www.arisinvest.ro)

Tema nr. 1
Perioada postbelica, un economist, pe nume Iacov Wiener, a respins teoria ca
uniunea vamala ar duce la cresterea bunastarii. El a enuntat o teorie potrivit careia
crearea uniunilor vamale si, in parte, a zonelor de comert liber, au ca efecte:

notiunea de creare de comert si

notiunea de deturnare de comert.

Prin creare de comert analistul intelegea aparitia de noi fluxuri comerciale in

cadrul uniunilor vamale, care inlocuiesc sursele de furnizare mai putin eficiente,
sursele cele mai avantajoase din punct de vedere al costurilor de productie. Acest
lucru este de fapt crearea interna de comert.
Prin deturnare (deviere) de comert se intelege inlocuirea surselor mai
eficiente, din punct de vedere al costurilor de productie, de furnizare a marfurilor din
afara uniunii vamale, cu surse interne, din cadrul uniunii vamale, mai putin
avantajoase. Acest lucru se produce atunci cand sunt liberalizate schimburile
comerciale reciproce si se instituie un protectionism colectiv fata de terti.
Pentru a realiza i mai bine diferenele ntre conceptele de mai sus,
prezentm n continuare un prim exemplu n care consumatorii francezi, n
urma crerii unei uniuni vamale ntre Frana i Germania, vor prefera s achiziioneze
biciclete germane, produse mai eficient.

Pretul
producatorului
Taxa vamala
aplicata
Pretul de vanzare in
Franta

Franta

Germania

SUA

80

70

100

20

20

80

90

120

Productorul cu cele mai ridicate costuri sunt SUA, care nici nu au ptruns
pe piaa francez sau german, unde preurile sunt mai mici. Prin crearea unei uniuni
vamale ntre Frana i Germania, taxele vamale aplicate de francezi asupra bicicletelor
germane devin zero, consumatorii francezi prefernd aceste biciclete, de 70 dolari,
bicicletelor locale, de 80 dolari. ntre Frana i Germania este astfel evident efectul de
creare de comer; SUA nu au fost afectate negativ de apariia acestei uniuni vamale,
deoarece nici anterior nu aveau n Europa o pia de desfacere, deci nu au pierdut
nimic.

n exemplul urmtor este prezentat efectul fenomenului de

deturnare de
comer.

Pretul
producatorului
Taxa vamala
aplicata
Pretul de vanzare in
Franta

Franta

Germania

SUA

100

100

90

20

20

120

120

110

Conform datelor din tabel, n perioada to, cnd fiecare ar aplica taxe vamale
fa de teri, n mod nediscriminatoriu, consumatorii francezi achiziionau biciclete
americane ( 110 dolari fa de 120). n t1, prin crearea uniunii vamale ntre Frana i
Germania, productorii americani pierd piaa, n faa bicicletelor germane (100 dolari
fa de 110). Acest lucru nseamn c productorul cel mai eficient a fost eliminat de
unul mai puin efficient prin efectul discriminatoriu al taxelor vamale. Se nregistreaz
astfel o deturnare de comer dinspre SUA spre Germania.
In concluzie:
cele mai bune situaii de creare comer se ntlnesc atunci cnd cererea de
import are o elasticitate ridicat, iar costurile rilor membre sunt la fel de
joase ca i n restul lumii;
situaiile de deturnare de comer se ntlnesc atunci cnd cererea de import
este inelastic, iar costurile n interiorul noii uniuni vamale sunt mai ridicate
dect n restul lumii

Tema nr. 2
Nu exista o definitie a globalizarii intr-o forma universal acceptata, si probabil nici
definitiva. Globalizarea subinclude o multitudine de procese complexe cu o dinamica
variabila atingand domenii diferite ale unei societati. Ea poate fi un fenomen, o ideologie, o
strategie, sau toate la un loc.Globalizarea este termenul ntrebuinat pentru a descrie un
proces multicauzal care are drept rezultat faptul c evenimente care au loc ntr-o parte a
globului au repercusiuni din ce n ce mai ample asupra societilor i problemelor din alte
pri ale globului. Globalizarea este termenul modern folosit la descrierea schimbrilor n
societi i n economia mondial, care rezult din comerul internaional extrem de crescut i
din schimburi culturale. Descrie creterea comerului i a investiiilor datorit cderii
barierelor i interdependenei dintre state. n context economic, este des ntlnit referirea,
aproape exclusiv, la efectele comerului i, n particular, la liberalizarea comerului sau la
liberul schimb.n decursul istoriei, omul a adoptat diferite sisteme filozofico-economice.
Pentru a nelege actuala organizare social, ne putem limita la menionarea a doar 2 sisteme,
cel socialist i cel capitalist. Existena a doua sisteme care preau amndou viabile atat
economic ct i din punct de vedere al nivelului de trai, producea o concurenta la nivel
filozofic, care pn acum mai mult de un deceniu ne era imposibil s o realizam datorita
interdictiei la gandire.
Globalizarea este un proces care lrgete cadrele determinate ale
schimbrii sociale la nivel mondial ca un intreg, trebuie mers dincolo de
enumerarea ctorva indicatori de performanta ai societatilor
transnationale de comunicaiile prin satelii, o limb general acceptata,
problemele ecologice.
Tendina de globalizare a vieii economice nu este un fenomen nou, ns n
lumeacontemporan aceasta capt trsturi distinctive i se extinde cu o vitez uimitoare.
Procesul investitional si decizia de a investi, de a mobilize fonduri financiare pentru o
anumita perioada de timp in speranta obtinerii de profit poate reprezenta in acelasi timp un
risc dar si o oportunitate de a face fata mediului puternic economic global.
Asadar globalizarea este un proces amplu si complex ale carui consecinte pot fi cu
greu conturate cu exactitate de analistii economici.Datorita numarului mare de factori de care
globalizarea depinde si prin urmare a multitudinii de evenimente aferente
acesteia,ireversibilitatea ei este pactic imposibila intrucat istoria ne-a demonstrat intotdeauna
ca lumea nu mai este aceeasi dupa un astfel de eveniment cu implicatii la scara mondiala;ar fi
posibila poate doar o ireversibiliate partiala.
In defintiv orice proces,orice schimbare are atat parti pozitive cat si parti negative;ramane de
vazut daca avantajele sunt mai multe decat dezavantajele sau invers.
In concluzie, globalizarea este o realitate probabil ireversibila si orice tara care-si
pregateste temeinic viitorul se vede nevoita sa interfereze cu ea.

Tema nr. 3
Cartea scrisa de Thomas L. Friedman intitulata Pmntul este plat. Scurt istorie
a secolului XXI este o excelent lucrare despre procesul globalizrii economiei;
despre ce a provocat acest proces, unde a ajuns i ncotro se ndreapt; despre
puternicele efecte ale intrrii pe piaa mondial a unui numr 3 miliarde de oameni
care vor mbria capitalismul i soluiile recomandate pentru a rezista (n pia i pe
Terra) n aceste condiii; despre implicaiile politico-militare i social-culturale ale
deschiderii ctre comerul global.
Inceputul secolului XXI va ramine in istorie, afirma Thomas L. Friedman, nu prin
conflicte militare sau evenimente politice, ci prin patrunderea umanitatii intr-o noua
etapa a globalizarii aplatizarea" Pamintului. Fara frontiere comerciale sau politice,
sub dublul efect al globalizarii si revolutiei digitale, rezervele de cunoastere si
resursele se conecteaza intre ele oriunde s-ar afla pe mapamond, nivelind terenul de
joc ca niciodata pina acum. Friedman inlatura in mod stralucit valul de mister ce
acopera captivanta si, adeseori, tulburatoarea scena globala, desfasurind-o sub ochii
nostri o lume plata pe care o simtim, insa pe care abia daca o intelegem.
Cartea cuprinde:
-cum a devenit pamintul plat
-America si pamintul plat
-tarile in curs de dezvoltare si pamintul plat
-companiile si pamintul plat
-geopolitica si pamintul plat
Cartea scrisa de David M. Smick intitulata Pericole ascunse pentru economia
global isi propune sa demonstreze ca in punctul de vedere al pietelor financiare,
lumea nu e plata, asa cum sustinea Tom Friedman in lucrarea sa intitulata Pmntul
este plat. Scurt istorie a secolului XXI. Prin cartea sa David Smick ne introduce in
lumea financiara unde regula este cea a rasturnarilor de situatie care au nevoie de
milioane de participanti ai pietei pentru a reconsidera adevarurile lumii de dinainte de
criza actuala. Lumea este rotunda din cauza faptului ca lumea politica si cea a pietei
financiare se inteleg tot mai putin una pe cealalta. Acest lucru este valabil mai ales in
Statele Unite, unde este luata in considerare o indepartare de liberul schimb si de
pietele de capital liberalizate. Sistemul financiar global este vulnerabil in fata unui
efect psihologic de turma. Panica s-a raspandit in timpul crizei creditului din 20072008 pentru ca nimeni nu mai stia care institutii financiare detineau deseuri toxice
subprime si cu ce costuri. Supravietuirea sistemului financiar mondial depinde de un
joc global numit incredere.