01 Marfuri

LIBERA CIRCULATIE
A MARFURILOR
Bucuresti 2002
1
La elaborarea textelor acestor bosuri au contribuit:

Experti:
ILEANA PASCAL
STEFAN DEACONU
CODRU VRABIE
NICULAE FABIAN
Supervizare:
AUREL CIOBANU - DORDEA
ELENA SIMINA TANASESCU
n cadrul proiectului
Campanie de informare a functionarilor publici privind
continutul acquis-ului comunitar
au fost elaborate brosuri privind primele
15 capitole de negociere.
CRJ 2002
ISBN 973-8338-50-6
2
Lista capitolelor n care este mpartit acquis-ul comunitar,

n vederea negocierilor cu statele care adera
la Uniunea Europeana
Capitolul 1: Libera circulatie a marfurilor
Capitolul 2: Libera circulatie a persoanelor
Capitolul 3: Libera circulatie a serviciilor
Capitolul 4: Libera circulatie a capitalului
Capitolul 5: Dreptul societatilor comerciale
Capitolul 6: Politica n domeniul concurentei
Capitolul 7: Agricultura
Capitolul 8: Pescuitul
Capitolul 9: Politica n domeniul transporturilor
Capitolul 10: Impozitare
Capitolul 11: Uniune economica si monetara
Capitolul 12: Statistica
Capitolul 13: Politici sociale si ocuparea fortei de munca
Capitolul 14: Energie
Capitolul 15: Politica industriala
Capitolul 16: ntreprinderi mici si mijlocii
Capitolul 17: Stiinta si cercetare
Capitolul 18: Educatie, formare profesionala si tineret
Capitolul 19: Telecomunicatii si tehnologia informatiilor
Capitolul 20: Cultura si politica n domeniul audiovizualului
Capitolul 21: Politica regionala si coordonarea instrumentelor structurale
Capitolul 22: Protectia mediului nconjurator
Capitolul 23: Protectia consumatorilor si a sanatatii
Capitolul 24: Justitie si afaceri interne
Capitolul 25: Uniune vamala
Capitolul 26: Relatii externe
Capitolul 27: Politica externa si de securitate comuna
Capitolul 28: Control financiar
Capitolul 29: Dispozitii financiare si bugetare
Capitolul 30: Institutii
Capitolul 31: Diverse
3
ABREVIERI
AELS
CE
CEE
IMM
JOCE
TVA
UE
Asocia tia Europeana a Liberului Schimb

Comisia Europeana
Comunitatea Economica Europeana
ntreprinderi mici si mijlocii
Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene
Taxa pe valoarea adaugata
Uniunea Europeana
Actele normative adoptate la nivel comunitar

Tratatele constitutive (versiunile republicate, n urma modificarilor
si completarilor, ale Tratatului instituind Comunitatea Europeana si
Tratatului asupra Uniunii Europene), legislatia n vigoare, legislatia
n pregatire, precum si hotarrile recente pronuntate de Curtea
Europeana de Justitie se regasesc n cadrul bazei de date cu acces
gratuit EUR-Lex de pe serverul Europa (www.europa.eu.int/eur-lex).
n temeiul si n conformitate cu dispozitiile tratatelor constitutive,
institutiile UE cu competente n procesul legislativ adopta, n esenta,
urmatoarele acte normative:
Regulamentele sunt actele care au caracter obligatoriu de la data
intrarii lor n vigoare att pentru statele membre, ct si pentru
persoanele fizice si juridice aflate pe teritoriul acestora.
Regulamentele se aplica direct pe teritoriul statelor membre, carora le
este interzis sa adopte masuri de transpunere sau orice alte masuri
care ar putea ngradi aplicarea lor directa. Daca n text nu este
precizata data intrarii n vigoare, aceasta va fi reprezentata de cea de
a 20-a zi de la publicarea n Jurnalul Oficial al Comunitatilor
Europene.
Directivele sunt actele care stabilesc numai obiective obligatorii
pentru statele membre, lasnd la latitudinea acestora modalitatile de
atingere a lor. n text este precizata data pna la care statele membre
trebuie sa adopte masurile de adaptare la directiva n cauza.
Directivele se aplica si ele direct pe teritoriul statelor membre, dar
numai dupa expirarea termenului de transpunere.
Deciziile sunt actele cu caracter obligatoriu doar pentru statele
membre sau persoanele juridice carora le sunt adresate. Unele au
caracter individual (avnd un singur destinatar sau un numar limitat
de destinatari), iar altele au caracter general (sunt obligatorii pentru
toate statele membre si pentru persoanele fizice si juridice aflate pe
teritoriul acestora).
5
Recomandarile, rezolutiile si avizele sunt acte fara caracter

obligatoriu, jucnd rolul de instrumente indirecte pentru apropierea
legislatiilor si practicilor nationale.
Acordurile si conventiile sunt ntelegeri n forma scrisa supuse
dreptului international dar ncheiate fie de catre Comunitati cu state
terte, fie de catre acestea si statele membre cu state terte, fie numai
ntre statele membre, n conformitate cu competentele stabilite prin
tratatele constitutive.
ntr-o serie de domenii, n afara actelor normative mai sus aratate,
institutiile Uniunii adopta si alte acte cu caracter obligatoriu. Acestea
vor fi aratate si explicate n cadrul prezentarii domeniilor respective.
Baza de date EUR-Lex permite regasirea tuturor actelor legislative n
vigoare sau n pregatire prin intermediul mai multor facilitati de cautare :
1. Indexul analitic al directorului de legislatie (regasirea legislatiei
n functie de domeniu);
2. Indexul alfabetic al directorului de legislatie (regasirea legislatiei
dupa termeni cheie ordonati alfabetic);
3. Cautare dupa numarul Jurnalului Oficial n care s-a publicat actul
legislativ;
4. Cautare dupa numarul actului legislativ (cu ajutorul unui cod
format automat de catre facilitatea de cautare);
5. Cautare dupa cuvinte cheie n text.
Toate aceste facilitati de cautare usureaza considerabil regasirea
unui act legislativ sau a actelor legislative ncadrate la un anumit
domeniu. Pentru identificarea acquis-ului comunitar pe capitole cea
mai utila facilitate este indexul analitic al directorului de legislatie
(cuprinde 20 de capitole, fiecare fiind mpartit cel putin pe
subcapitole).
Cuprins
I. Introducere .............................................................................1
II. Aquis-ul comunitar privind libera circulatie a marfurilor .......3
1. Baza legala ........................................................................ 3
a) Eliminarea documentelor vamale n comertul
intracomunitar ........................................................4
b) Reguli ce guverneaza libera circulatie a marfurilor .. 4
c) ntarirea frontierelor externe ...................................5
d) Cooperarea ntre administratii ................................5
2. Standardizare ..................................................................... 6
3. Produse alimentare ............................................................. 7
4. Produse industriale ............................................................. 7
a) Produse cosmetice ..................................................7
b) ngrasaminte ..........................................................7
c) Substante chimice periculoase .................................7
d) Vase sub presiune ...................................................7
e) Textile ....................................................................8
f) Sticla si ncaltaminte ................................................8
g) Aparate consumatoare de combustibili gazosi ..........8
h) Echipamente electrice .............................................8
i) Vehicule cu motor ....................................................8
j) Produse farmaceutice.. .............................................8
k) Jucarii.....................................................................8
5. Metrologie ......................................................................... 9
6. Achizitii publice. ............................................................... 9
III. Transpunerea aquis-ului comunitar n Romnia .....................9
1. Standardizarea .................................................................... 9
a) Armonizarea legislativa ............................................9
b) Capacitatea administrativa .....................................10
2. Produsele alimentare .......................................................... 10
a) Armonizarea legislativa ..........................................10
3. Produsele industriale .......................................................... 11
7

4. Metrologia ........................................................................ 12
5. Achizitiile publice ............................................................. 13
6. n perspectiva .................................................................... 14
ANEXA - Legislatia comunitara relevanta n domeniul liberei
circulatii a marfurilor ..................................................17
I. Introducere
n 1957, prin Tratatul de constituire a Comunitatii Economice Europene
ncheiat la Roma, s-au pus bazele unei piete comune care sa elimine
barierele comerciale existente ntre statele membre, n scopul cresterii
prosperitatii economice si al construirii unei uniuni mai strnse ntre
popoarele Europei.
Piata comuna a reprezentat principalul obiectiv al Tratului de la Roma si
avea ca scop o ct mai mare liberalizare a schimburilor de bunuri si
servicii ntre statele membre printr-o uniune vamala (eliminarea taxelor
vamale ntre statele membre si stabilirea unui tarif vamal comun),
eliminarea cotelor restrictive si a masurilor cu efect echivalent pentru
asigurarea unei libere circulatii complete a bunurilor, precum si libera
circulatie a persoanelor (mai ales a celor angajate), serviciilor si, ntr-o
anumita masura, a capitalului. Desi perioada de tranzitie pentru atingerea
acestor obiective era fixata pentru 1 ianuarie 1970, doar o parte a acestora
au fost finalizate anterior acestei date (uniunea vamala propriu-zisa
finalizata la 1 iulie 1968; eliminarea cotelor vamale; libera circulatie a
lucratorilor, n anumite conditii; armonizarea anumitor taxe prin
introducerea generala a TVA-ului n 1970).
Celelalte obiective n-au fost atinse nici macar n urmatorii 15 ani, astfel
ca la mijlocul anilor 80 nca nu exista nici o reducere substantiala n ceea
ce priveste masurile cu efect echivalent restrictiilor cantitative. Aspectele
practice ale liberei circulatii a serviciilor, cu exceptia anumitor profesii,
erau nca n conflict cu reglementarile nationale si variau considerabil de
la o tara la alta. Libertatea comertului cu bunuri era restictionata de
practici neconcurentiale impuse de autoritatile publice: drepturi exclusive
de productie sau de servicii, subventii. De fapt, toate barierele comerciale
indicau mentinerea frontierelor care erau fie de natura fizica (controlul
bunurilor si persoanelor la frontierele interne), fie de natura tehnica (o
ntreaga gama de reguli nationale), fie legate de sistemul de taxare
9
(mentinerea taxelor indirecte la cote diferite ceea ce determina formalitati

de trecere a frontierelor consumatoare de timp si costisitoare).
ntruct progresele nregistrate pna la mijlocul anilor 80 au fost foarte
mici, Comunitatea a hotart sa utilizeze o abordare mai consistenta, cu
metode mai eficiente de implementare si a creat piata interna. Aceasta a
fost stabilita prin Cartea Alba a Comisiei Europene din 1985 si a fost
ncorporata n Tratate prin Actul Unic European (1986). Creata n
scopul realizarii unei zone fara frontiere interne n care libera circulatie a
marfurilor, persoanelor, serviciilor si capitalului sunt asigurate si nsotita
de schimbari n sistemul legislativ comunitar menite sa asigure adoptarea
de masuri necesare finalizarii ei, piata interna a fost finalizata la sfrsitul
anului 1992. Dar lucrurile sunt nca n evolutie.
Piata Interna a nsemnat o revenire la ambitiile enuntate prin Tratatul de
la Roma si, n acelasi timp, o mpingere a acestor ambitii la limita:
eliminarea totala a conceptului de frontiera pentru crearea unei zone n
care resursele umane si materiale pot circula liber astfel nct sa fie
utilizate optim.
Ideea de piata interna a fost imediat sprijinita de statele membre (care au
afirmat acest lucru n 1982), astfel ca n martie 1985 Consiliul European a
fixat ca data pentru finalizarea pietei interne sfrsitul anului 1992 si a
cerut Comisiei Europene sa pregateasca un program si un calendar al
implementarii acesteia.
Cartea Alba elaborata de Comisie a fost aprobata de Consililul European
n iunie 1985 si continea nu mai putin de 300 de masuri legislative
grupate n cadrul celor trei obiective principale: eliminarea frontierelor
fizice, eliminarea frontierelor tehnice si eliminarea frontierelor datorate
sistemelor de taxe. Noua abordare trecea de la armonizarea sistematica a
reglementarilor nationale, care va fi rezervata doar cerintelor esentiale
precum securitatea si sanatatea, la stabilirea unei recunoasteri reciproce.
Actul Unic European - semnat n februarie 1986 si intrat n vigoare n
iulie 1987- a ncorporat conceptul de piata interna n Tratat si a stabilit
10
termenul limita pentru finalizarea acesteia, 31 decembrie 1992. De

asemenea, Actul Unic European dadea pietei interne un mecanism
decizional eficient prin introducerea votului cu majoritate calificata n
locul unanimitatii pentru majoritatea aspectelor legate de aceasta.
Pna la sfrsitul anului 1992, 90% din proiectele legislative mentionate n
Cartea Alba din 1985 au fost adoptate, n special datorita utilizarii votului
cu majoritate calificata. Astfel, circulatia capitalului a fost complet
liberalizata, au fost eliminate controalele la frontierele interne asupra
bunurilor si persoanelor, nregistrndu-se progrese si n ceea ce priveste
aspectele practice ale libertatii de stabilire si de prestare de servicii
(armonizarea si recunoasterea reciproca a reglementarilor n domenii
vitale precum sectorul bancar si de asigurari, recunoasterea diplomelor de
acces la o serie de profesiuni si deschiderea pietelor publice).
Cu toate acestea, finalizarea Pietei Interne a cunoscut si esecuri destul de
serioase. n plus, nici propunerile legislative, venite n completarea Cartii
Albe si recunoscute ca importante pentru finalizarea pietei interne, nu au
fost adoptate. n al doilea rnd, trebuie subliniat faptul ca o parte
importanta din directivele adoptate ca reprezentnd nucleul legislativ al
pietei interne nu au fost transpuse n legislatiile nationale sau au fost
incorect transpuse. Nu n ultimul rnd, unele dintre actele legislative
transpuse corect si la timp n legislatiile nationale au fost implementate
gresit de catre autoritatile nationale fie datorita neglijarii anumitor
prevederi n practica administrativa, fie datorita interpretarii diferite de la
o tara la alta.
Dupa 1992, Comisia a depus eforturi sustinute pentru a asigura
finalizarea completa a pietei interne. Astfel, au fost ntocmite rapoarte
anuale ce evidentiau nu numai rezultatele obtinute, ci si lansarea
programelor de actiune menite sa completeze proiectele ce nu erau nca
finalizate. Mai mult, n octombrie 1996, Comisia Europeana a publicat
comunicarea Impactul si eficacitatea pietei unice, document ce a stat
la baza planului de actiune pentru piata unica din iunie 1997.
11
Cartea Alba pentru pregatirea tarilor asociate din Europa Centrala si de

Est pentru integrarea n Piata Interna a Uniunii Europene, adoptata la
Essen n decembrie 1994 vorbeste despre trei stadii de dezvoltare n
abordarea integrarii europene, stadii ce se transpun n "trei trepte de
viteza" n procesul aderarii:
1. Clasica - parcurgerea etapelor cerute pentru ndeplinirea conditiilor de
armonizare, integrare si convergenta aplicata tarilor vest-europene care
au aderat la CEE/UE nainte de aparitia Cartii Albe.
2. Noua abordare (New-Approach) introdusa prin renuntarea la
reglementarea unitara, centralizata a initiativei legislative comunitare
(Directivele) si acceptarea existentei mai multor izvoare de drept
comunitar (Tratatul; Legislatia secundara; Interpretarile Curtii Europene
de Justitie si Legislatia Interna a Statelor Membre, pentru cazurile
precizate).
3. Abordarea globala (Global Approach), bazata n principal pe
considerente de decizie politica si care vizeaza "saltul peste etape" al
tarilor asociate n procesul de armonizare si integrare, n conditiile n care
prin "masuri similare" de reforma structurala, legislativa, economica,
sociala etc. reusesc sa produca efecte favorabile, necesare procesului de
apropiere si integrare.
Cerintele integrarii europene sugereaza faptul ca piata interna ar trebui sa
culmineze cu o piata integrata on national lines care ar putea fi denumita
piata europeana autohtona. Aceasta ar trebui sa aiba urmatoarele
caracteristici: o moneda unica, un sistem de taxe armonizat, o
infrastructura integrata, o libertate de circulatie a persoanelor
completa si instrumente legale care sa asigure o functionare eficienta
a mediului de afaceri pe aceasta piata. Cum introducerea Uniunii
monetare a nceput deja, finalizarea pietei europene autohtone va cere:
armonizarea sistemelor de taxare indirecta, finalizarea retelelor
transeuropene de transport, energie si telecomunicatii, precum si
adoptarea statutului companiei europene.
12
II. Acquis-ul comunitar privind libera circulatie a

marfurilor
1. Temeiul juridic
Baza legala a liberei circulatii a marfurilor este reglementata de
dispozitiile Tratatului de la Roma de constituire a Comunitatilor
Europene (art. 6-12; art. 30-37; art. 85-86 si art. 92-96). Astfel, articolul 7
din Tratat defineste Piata Interna a Comunitatilor drept ,,o zona fara
frontiere interne, n care este asigurata libera circulatie a bunurilor,
persoanelor, serviciilor si capitalului. Toate controalele si verificarile
sistematice necesare asigurarii conformitatii cu regulile au loc pe piata
si nu la frontierele nationale. Articolul 6 din Tratat interzice orice
discriminare pe baza de nationalitate, att ntre statele membre, ct si
ntre cetatenii acestora.
Articolele 9-12 din Tratat cer abolirea taxelor vamale si a impozitelor, cu
efect echivalent asupra schimburilor dintre statele membre, iar articolele
30-36 interzic restrictiile cantitative si masurile cu efect similar asupra
schimburilor dintre statele membre. Stabilirea de conditii stricte pentru
ajutoarele de stat, pentru a proteja integritatea Pietei Interne si
obligativitatea statelor membre de a nu face discriminari n probleme
fiscale sunt prevazute n articolele 93 si 95 din Tratatul de la Roma.
Libera circulatie a marfurilor se aplica tuturor produselor originare din
statele membre si tuturor produselor din terte tari cu drept de libera
circulatie n spatiul comunitar. La nceput, libera circulatie a marfurilor a
fost vazuta ca parte integranta a uniunii vamale a statelor membre,
implicnd eliminarea taxelor vamale, a restrictiilor comerciale cantitative
si a masurilor echivalente, precum si stabilirea unor tarife externe comune
pentru Comunitate. Ulterior, accentul a fost mutat pe eliminarea
obstacolelor nca existente n calea liberei circulatii n vederea crearii
unei Piete Interne o zona fara frontiere interne n care bunurile pot
circula la fel de liber ca pe o piata nationala. Practic eliminarea taxelor
vamale si a restrictiilor cantitative ntre statele membre s-a realizat la
1 iulie 1985, cnd s-a definitivat uniunea vamala.
13
Datorita faptului ca Tratatul de la Roma nu definea conceptul de taxe cu

efect echivalent taxelor vamale, acest rol a revenit Curtii Europene de
Justitie care, printr-o serie de decizii din anii 60 70, stabileste ca orice
taxa oricum este denumita si oricare ar fi modalitatea de aplicare, ()
care, daca se aplica n mod specific unui produs importat dintr-un stat
membru n defavoarea produselor similare autohtone, prin alterarea
pretului, are acelasi efect asupra liberei circulatii a marfurilor ca si
taxele vamale, poate fi considerata drept taxa cu efect echivalent. Curtea
nu este deci interesata de natura sau forma taxei, ci de efectele acesteia.
Tot Curtii de Justitie i-a revenit misiunea de a lamuri si conceptul de
masuri echivalente cotelor vamale. Astfel, n 1974, Curtea de Justitie a
decis ca toate regulile comerciale instituite de statele membre care au
capacitatea de a mpiedica direct sau indirect, n fapt sau potential,
comertul intracomunitar sunt considerate ca masuri cu efect echivalent
cotelor vamale. Pentru a nu exista discriminari ntre marfurile importate
si cele autohtone, Curtea de Justitie a atestat principiul recunoasterii
reciproce de catre statele membre a regulilor proprii n absenta
armonizarii, ceea ce a generat aparitia Directivei 98/34/CEE care cere
statelor membre sa informeze Comisia asupra tuturor proiectelor de
reglementari tehnice. De asemenea, trebuie sa informeze organismele
nationale de standardizare asupra programelor de lucru si a proiectelor de
standarde.
Tratatul de la Roma permite statelor membre, prin articolul 30, sa ia
masuri cu efect echivalent cotelor vamale atunci cnd acestea sunt
justificate de consideratii generale si neeconomice (moralitate publica,
politica publica, securitate publica, protectia sanatatii si vietii oamenilor,
animalelor sau plantelor, protectia tezaurelor nationale si protectia
proprietatii industriale si comerciale)
ncepnd cu 1 ianuarie 1993, marfurile ce trec frontierele interne ale
Comunitatii nu mai sunt controlate. Eliminarea formalitatilor de trecere a
frontierelor implica initiative n patru domenii legate ntre ele:
eliminarea documentelor vamale n comertul intracomunitar,
14
regulile comunitare ce guverneaza libera circulatie a bunurilor,

ntarirea frontierelor externe si cooperarea ntre administratii.
a) Eliminarea documentelor vamale n comertul intracomunitar
Formalitatile vamale au fost simplificate semnificativ n perioada
1985 1992 prin introducerea documentului administrativ unic, a
posturilor comune de trecerea a frontierei si prin simplificarea
procedurior de tranzit. ncepnd cu 1989, s-a demarat procesul de
eliminare treptata a utilizarii documentului adminstrativ unic si a
documentului de tranzit. Oricum aceste documente au continuat sa fie
utilizate pentru aplicarea acordurilor comerciale speciale, precum
masurile trazitorii din actul de aderare al Spaniei si Portugaliei pentru
anumite produse agricole. Documentele de tranzit sunt nca necesare
pentru bunurile ce tranziteaza statele AELS (Asociatia Europeana a
Liberului Schimb), precum si pentru bunurile care circula ntre teritoriile
din sistemul comunitar armonizat de TVA si cele din uniunea vamala din
afara acestui sistem.
De asemenea, n prezent, se mai efectueaza controale la granite n
legatura cu sanatatea plantelor si animalelor, asa cum ele se efectueaza si
asupra produselor locale ce circula n interiorul unui stat, fara nici o
discriminare pe motiv de origine a bunurilor sau de modalitate de
transport.
Din motive logistice s-au facut demersurile necesare pentru aplicarea unei
definitii comune a legaturilor aeriene si maritime cu tarile ne-membre
pentru a garanta eliminarea controalelor din aeroporturi si porturi legate
de bagajele calatorilor care circula n interiorul Comunitatii.
b) Regulile ce guverneaza libera circulatie a marfurilor
Documentul administrativ unic reprezenta principalul instrument de
administrare a controlului taxelor si de asigurare a intereselor economice,
comerciale sau de politica publica ale statelor membre, fiind utilizat si n
colectarea de date statistice. Astfel, eliminarea acestuia a reprezentat un
pas precedat de o serie de masuri menite sa defineasca noile reguli de
15
guvernare a liberei circulatii a bunurilor. n primul rnd a fost necesara

redefinirea modalitatilor de controlare a taxelor (TVA si accize) prin
transferarea acestui control la sediul firmei (pentru TVA) si la depozitele
autorizate (pentru accize). n plus, colectarea de date statistice, ce avea
loc la punctele de trecere a frontierei, a fost nlocuita de datele rezultate
din rapoartele financiare ale firmelor, parte integranta a sistemelor
nationale de colectare a datelor.
Aceste reguli se aplica tuturor produselor, dar sunt nsotite de un set de
reguli speciale privind circulatia, controlul si comercializarea anumitor
produse. Majoritatea regulilor speciale se refera la produsele agricole
(animale, carne, plante, seminte, etc.), ntruct implica aspecte legate de
protectia sanatatii animalelor, plantelor si oamenilor. n vederea protejarii
obiectivelor legitime ale statelor membre n anumite domenii, au fost
adoptate si masuri privind returnarea obiectelor culturale tranferate ilegal
ntr-un alt stat membru, comertul cu droguri si tranferul de deseuri.
De la adoptarea Noii Abordari de armonizare si standardizare tehnica n
1985, armonizarea standardelor industriale a devenit instrumentul
principal n ndeplinirea acestui obiectiv. Elementele fundamentale ale
noii abordari sunt reprezentate de cerintele esentiale pe care trebuie sa le
ndeplineasca produsele (nivele de protectie n domeniul sanatatii si
securitatii valabile n ntreaga Comunitate) si de procedurile de evaluare a
conformitatii.
Specificatiile tehnice ale cerintelor esentiale sunt elaborate pe baza
Directivei 83/189/CEE care furnizeaza procedura de informare privind
progresele n domeniul standardizarii si mecanismul prin care Comisia
poate mputernici organismele nationale de standardizare sa proiecteze
aceste standarde. Aceste standarde sunt voluntare, manufacturierii putnd
folosi alte standarde atta timp ct produsele lor pot fi evaluate ca si
conforme. Procedurile armonizate de certificare si regulile de utilizare a
acestora sunt stabilite prin Directiva 93/465/CEE si acopera att
proiectarea, ct si productia si controlul produselor. Produsele ce
16
ndeplinesc cerintele esentiale si sunt evaluate ca fiind conforme pot fi

recunoscute ca marca CE.
Trebuie mentionate domeniile ce fac parte din Vechea si din Noua
Abordare ntruct vom face referire la ele. Astfel, n cadrul vechii
abordari intra produsele din sectoarele: vehicule cu motor, constructii,
produse alimentare, produse farmaceutice si produse chimice. n cadrul
noii abordari sunt incluse produsele din sectoarele: jucarii, produse
cosmetice, utilaje, echipamente sub presiune, aparatura medicala,
echipamente electrice si electronice si instalatii pe baza de combustibili.
c) ntarirea frontierelor externe
Eliminarea controalelor la frontierele interne implica administrarea
riguroasa a frontierelor externe. Angajatii responsabili cu controlul la
frontierele externe trebuie sa actioneze n numele tuturor autoritatilor
nationale si n interesul tuturor firmelor si consumatorilor din
Comunitate. Codul Vamal Comunitar stabileste cadrul legal comun
pentru efectuarea controalelor vamale, fiind suplimentat prin masuri
speciale referitoare la: domeniul veterinar si fitosanitar, la bunurile
culturale, la comertul cu droguri si substante psihotrope, la comertul
international de animale si plante declarate specii protejate, precum si la
lupta mpotriva falsificarii.
d) Cooperarea ntre administratii
Eliminarea controalelor la frontiere a nsemnat intensificarea treptata a
cooperarii si schimbului de informatii ntre autoritatile nationale si
Comisia Europeana. Astfel, n ceea ce priveste schimbul de informatii au
fost luate o serie de masuri precum: mbunatatirea cooperarii dintre
functionarii vamali privind tariful vamal integrat al Comunitatii Europene
(ncepnd cu luna septembrie 2000, tariful comunitar integrat, cotele si
plafoanele tarifare pot fi accesate prin internet prin intermediul bazelor de
date TARIC si QUOTA), schimbul de informatii si monitorizarea
clasificarilor tarifelor pentru bunuri elaborate de administratiile nationale,
schimbul de informatii privind bunurile acoperite de reguli speciale,
modalitati de tranzit pentru bunurile supuse controlului vamal si
17
monotorizarea exporturilor comunitare de bunuri strategice si de lucrari

de arta. Au fost nfiintate retele similare pentru sprijinirea luptei
mpotriva fraudei vamale CIS, pentru taxarea indirecta - VIES, pentru
monitorizarea animalelor vii ANIMO si carnii SHIFT, precum si
pentru statisticile de comert cu bunuri ntre statele membre EDICOM
(Decizia Parlamentului European si a Consiliului 507/2001/CE referitoare
la ansamblul actiunilor cu privire la reteaua transeuropeana de colecte,
productie si difuzare a statisticilor asupra schimburilor intra si
extracomunitare - Edicom)
Asistenta reciproca ntre administratii n domeniile legate de libera
circulatie a marfurilor a fost nlesnita de Comisie prin nfiintarea unor
organisme, precum Oficiul pentru inspectie si control veterinar si
fitosanitar, care constituie o legatura permanenta cu administratiile
nationale n domeniu si cu autoritatea comunitara de aplicare a legii
EUROPOL. De asemenea, prin intermediul unei serii de programe de
formare s-a ncercat promovarea convergentei practicilor administrative
n domeniul vamal, al pietei interne si al taxarii indirecte.
2. Standardizare
Un produs de calitate trebuie sa raspunda nevoilor consumatorilor, dar sa
nu dauneze omului sau mediului nconjurator. S-au impus astfel, modele
de standarde de calitate a produselor ce se comercializeaza pe piata
urmarindu-se n principal conditiile n care se admite introducerea pe
piata si utilizarea produselor, obligatiile producatorului, reprezentantului
autorizat sau importatorului, procedura de evaluare a conformitatii
produselor, marcajul de conformitate al produsului. Decizia Consiliului
93/465 CEE stabileste procedurile ce se utilizeaza n procesul de evaluare
a conformitatii produselor. Dar standardizarea se refera si la serviciile
prestate, nu doar la produsele ce se comercializeaza pe piata.
Standardele de calitate au devenit una din barierele cele mai importante
pentru produsele si serviciile exportate n tarile dezvoltate. Aceste
standarde sunt descrieri privind caracteristicile tehnice ale produselor,
18
calitatea acestora (continut, greutate, design, performante, durabilitate,

consum de energie, manipulare etc)
Scopul standardelor este asigurarea protectiei muncii, protectia sanatatii
consumatorilor, protectia mediului, reducerea costurilor prin
standardizare. Standardele si normele tehnice devin bariere tehnice n
calea comertului numai daca sunt diferite de la o tara la alta sau daca nu
sunt recunoscute n alte tari. Ca urmare, piata externa este mai ngusta sau
mai larga, accesul mai ieftin sau mai costisitor si n functie de barierele
de aceasta natura. Modalitatile de a depasi barierele care decurg din
existenta unor standarde diferite n tarile respective sunt fie de a se stabili
standarde comune, fie de a se promova recunoasterea reciproca a
standardelor.
Pentru elaborarea acestor standarde exista organisme de stat sau private
care elaboreaza standarde pentru produse si servicii. Organismele care
produc standarde europene sunt: CEN (Comit Europen de
Normalisation), CENELEC (Comit Europen de Normalisation
Elctrotchnique) si ETSI (European Telecommunication and
Standardisation Institute). Organismele nationale de standardizare si
comitetele nationale pentru produsele electrotehnice si telecomunicatii
sunt, n acelasi timp, si membri ai organismelor europene de standarde.
La nivel comunitar exista actualmente un numar de 4184 de standarde
adoptate din care 2927 CEN, 955 CENELEC si 302 ETSI, iar tendinta
este de crestere continua
n vederea cresterii calitatii produselor si a securitatii vietii si sanatatii
oamenilor UE a introdus o serie de Directive europene asupra
specificatiilor privind prelucrarea si ambalarea unui anumit numar de
produse cum sunt: securitatea jucariilor, produsele de constructii,
echipamentele de protectie personala, articole medicale, materiale
chimice, produse alimentare, medicamente de uz uman, medicamentele
de uz veterinar, echipamentele terminale pentru telecomunicatii, toate
articolele electrice, sistemul de autorizare standard pentru vehiculele cu
19
motor si trailerele acestora (care au devenit obligatorii pentru noile

vehicule cu motor ncepnd cu 1 ianuarie 1996) etc.
3. Produse alimentare
Reglementarea circulatiei produselor alimentare n spatiul comunitar este
unul din domeniile cele mai avansate si ntr-o continua dezvoltare
datorita consumului mare de astfel de produse si a impactului pe care l
pot avea asupra vietii si sanatatii populatiei. Sunt o serie de Directive si
Reglementari care prevad modul de exploatare, comercializare,
etichetare, transport si marcare a produselor din diverse sectoare precum:
aromele din alimente Directiva 88/388 CE si Reglementarea
2232/96 CE;
alimentele tratate Directiva 1999/2 CE si Directiva 1999/3 CE;
apele minerale Directiva 80/777 CEE;
produsele lactate Directivele Consiliului 76/118, 78/630, 83/635,
83/417;
sucurile naturale Directivele Consiliului 93/77, 93/45, 79/693,
88/593;
produsele din cafea, cacao si ciocolata Directivele Consiliului 99/4,
89/344, 85/7, 80, 608 etc.
O atentie deosebita o prezinta etichetarea alimentelor care este obligatorie
pentru toate produsele. La nivel comunitar aceasta obligativitate este
stipulata prin Directivele 2000/13 CE, 1999/10 CE, 89/396 CE, 90/496
CEE si Reglementarile 49/2000, 50/2000 si 1139/98.
4. Produse industriale
a) Produse cosmetice
Directiva 78/768 CEE se refera la masurile legislative pe care trebuie sa
le ia statele membre cu privire la produsele cosmetice. Inscriptionarea si
continutul ingredientelor este obligatorie pe produsele cosmetice. Exista
si posibilitatea pastrarii confidentialitatii unor ingrediente folosite la
producerea unor produse cosmetice, aceasta posibilitate fiind
reglementata prin Directiva 95/17 CE. n vederea pastrarii
confidentialitatii se stabileste posibilitatea de nscriere sub forma unui
20
cod numeric a unor ingrediente care fac parte din compozitia produsului
cosmetic, detaliindu-se elementele obligatorii a fi incluse n cererea de
confidentialitate.
b) ngrasaminte
Prevederile directivelor 76/116 CEE privind ngrasamintele, cu
amendamentele ulterioare si 80/876/EEC privind ngrasamintele cu
continut ridicat de nitrat de amoniu stabilesc conditiile de introducere pe
piata a ngrasamintelor chimice, etichetarea, ambalarea, marcarea,
limitele minime ale continutului de nitrat din ngrasamintele chimice,
metodele de prelevare a probelor si tipurile metodelor de analiza.
c) Substante chimice periculoase
Directivele 67/548 CEE si 99/45 CEE contin principiile de clasificare a
substantelor si preparatelor periculoase, etichetarea si ambalarea lor
precum si o serie de specificatii referitoare la simbolurile si indicatiile de
pericol, natura riscurilor, avertismente de siguranta, lista substantelor si
preparatelor chimice periculoase.
d) Vase sub presiune
Directiva Consiliului 87/404 CEE cuprinde reglementari referitoare la
modul de comercializare si etichetare a recipientelor simple aflate sub
presiune. Pentru recipiente-butelii aflate sub presiune, Directivele
Consiliului 84/525, 84/526, 84/527 introduc cerinte privind modelul de
vas folosit, verificarile ce se fac, marcajul ce trebuie aplicat pe astfel de
recipiente precum si documentatia tehnica ce trebuie sa le nsoteasca
pentru a fi comercializate pe piata.
e) Textile
n domeniul textilelor Directivele 96/73/CEE, 96/74 CEE, 97/37 CEE si
73/44/CEE privind analiza cantitativa a amestecurilor binare si ternare de
fibre textile stabilesc metodele de analiza utilizate pentru determinarea si
verificarea compozitiei fibroase a produselor textile, precum si
obligativitatea nscrierii de catre agentii economici care produc, importa,
ambaleaza sau comercializeaza pe eticheta, pe produs sau pe ambalaj, a
compozitiei fibroase.
21
f) Sticla si ncaltaminte
Clasificarea si marcarea produselor din sticla n vederea comercializarii
lor este facuta prin Directiva Consiliului 69/493 CEE, iar n ceea ce
priveste ncaltamintea Directiva Consiliului 94/11 CE reglementeaza
modul de etichetare a materialelor utilizate la producerea principalelor
componente ale articolelor de ncaltaminte destinate vnzarii catre
consumatori.
g) Aparate consumatoare de combustibili gazosi
Prevederile Directivei 90/396/CEE referitoare la aparatele consumatoare
de combustibili gazosi cuprinde cerintele esentiale de securitate si
conditiile de introducere pe piata pentru aparatele consumatoare de
combustibili gazosi, cerinte minime obligatorii pentru proiectare,
construire, montare si verificare a acestora, obligativitatea publicarii listei
standardelor armonizate, a procedurilor unice de examinare, verificare si
certificare a conformitatii, modelului declaratiei de conformitate,
metodologia de inspectie, de executare a testelor si de supraveghere,
precum si criteriile minime cu privire la organismele de certificare
recunoscute. Directiva contine si sanctiunile aplicabile n cazul constatarii
nerespectarii prevederilor referitor la cele mentionate mai sus, precum si
la marcajul de conformitate.
h) Echipamente electrice
Pentru asigurarea securitatii utilizatorilor de echipamente electrice de
joasa tensiune s-au adoptat norme de protectie a utilizatorilor prin
inscriptionarea sau nsotirea echipamentelor de carti tehnice de utilizare.
n privinta utilizarii ascensoarelor, Directiva Consiliului 95/16 CE
stabileste conditiile de introducere pe piata a ascensoarelor. Acest act
introduce cerintele esentiale de securitate si cerintele minime obligatorii
pentru proiectarea, construirea, montarea si verificarea acestora,
procedurile de evaluare a conformitatii, metodologia de inspectie si de
executare a testelor de supraveghere.
22
i) Vehicule cu motor
n privinta vehiculelor cu motor, normele europene se refera la
standardele de calitate privind producerea, utilizarea si conditiile tehnice
pe care trebuie sa le ndeplineasca vehiculele cu motor n vederea
circulatiei lor. Este vorba de autovehicule, vehicule de mare capacitate si
ambarcatiunile de agrement. Pe de alta parte, acestea trebuie sa respecte
si normele standard privind protectia mediului nconjurator, norme
reglementate prin Directive la nivelui UE obligatorii pentru toti agentii
economici care doresc sa produca si sa vnda n UE, indiferent de
originea acestora.
j) Produse farmaceutice
Produsele farmaceutice att pentru uzul uman ct si pentru cel veterinar,
trebuie sa respecte anumite caracteristici standard la nivelul UE.
Directiva Consiliului 91/356 CEE se refera la o buna practica de
fabricatie a produselor medicamentoase de uz uman iar Directiva 81/852
CEE se refera la armonizarea legilor statelor membre n privinta
producerii de medicamente de uz veterinar. Regulamentul 2377/90 CEE
prevede limite maxime stabilite pentru reziduuri de medicamente de uz
veterinar.
k) Jucarii
n ultima perioada acest domeniu a constituit obiect al reglementarilor
care s-au facut la nivel comunitar. Directiva 88/378 CEE care aduce
precizari privind marcajul de conformitate, responsabilitatea
organismelor de evaluare a conformitatii si a celor de supraveghere a
pietei a fost completata printr-o serie de alte norme comunitare n vederea
asigurarii securitatii utilizatorilor de jucarii. Atentia deosebita asupra
domeniului este data si de faptul ca utilizatorii de jucarii sunt copiii si
acestia necesita un grad sporit de protectie.
5. Metrologie
n domeniul metrologiei o serie de Directive adoptate la nivel comunitar
reglementeaza modalitatea de cntarire si contorizare prin folosirea unor
23
aparate care sa respecte standarde recunoscute la nivelul ntregului spatiu

comunitar. Sunt reglementate, astfel:
aparatele de cntarit cu functionare neautomata Directiva
Consiliului 90/384 CEE;
manometrele pentru masurarea presiunii n pneuri Directiva
Consiliului 86/217 CEE;
alcoolmetrele si areometrele pentru alcool Directiva Consiliului
76/765 CEE;
aparatele de taximetrie Directiva Consiliului 77/95 CEE;
contoarele pentru energia electrica Directiva Consiliului 76/891
CEE;
contoarele pentru apa rece Directiva Consiliului 75/33 CEE;
contoarele pentru apa calda Directiva Consiliului 79/830 CEE;
contoarele pentru gaz Directiva Consiliului 71/318 CEE;
contoarele pentru lichide, altele dect apa Directiva Consiliului
77/313 CEE.
6. Achizitii publice
Politica n domeniul achizitiilor publice se refera la modalitatea de
contractare a diverselor lucrari, produse sau servicii publice, transparenta
n privinta organizarii contractelor si prezentarea ofertei de contractare.
Directivele Consiliului 93/36 CEE, 93/37 CEE si 92/50 CEE
reglementeaza modul de coordonare a procedurilor pentru atribuirea
contractelor de furnizare de produse, lucrari si servicii de catre institutiile
publice catre agenti privati. Reglementarile ofera un cadru liber,
concurential si transparent n organizarea licitatiilor pentru achizitii
publice.
III. Transpunerea aquis-ului comunitar n Romnia

Transpunerea aquis-ului comunitar n domeniul liberei circulatii a
marfurilor presupune nu doar armonizarea legislativa ci si capacitatea
administrativa si institutionala de a pune n aplicare aceasta legislatie.
24
Romnia a facut foarte putine progrese n acest sens si de aceea este

nevoie de o dezvoltare si ntarire a capacitatii sale administrative de
transpunere a aquis-ului n domeniu.
Ca urmare a adoptarii Legii evaluarii conformitatii produselor si a
progreselor semnificative n preluarea acquis-ului comunitar sectorial n
cursul anului 2001, n luna martie 2002 Romnia a deschis negocierile
pentru Capitolul 1 - Libera circulatie a marfurilor.
1. Standardizarea
c) Armonizarea legislativa
Evolutiile n domeniul standardizarii nationale au avut n vedere, n
special crearea conditiilor necesare cresterii ritmului de adoptare a
standardelor europene n standardizarea romna. n iulie 2001 Guvernul
romn a aprobat Strategia de adoptare a standardelor europene, n
vederea preluarii, pna la sfrsitul anului 2003 a cel putin 80% din
standardele europene.
Lund n considerare cresterea continua a numarului de standarde
europene ce vor fi adoptate n urmatorii ani de catre organismele
europene de standardizare, ritmul de adoptare a lor ca standarde romne
pna n anul 2005 este prevazut a fi unul destul de accelerat.
b) Capacitatea administrativa
n ceea ce priveste dezvoltarea capacitatii administrative a Romniei
pentru implementarea masurilor n domeniul standardizarii sunt necesare
eforturi ntarite pentru adoptarea standardelor europene, conditie care
trebuie ndeplinita pentru calitatea de membru al CEN, CENELEC si al
ETSI. ntreaga capacitate administrativa pentru implementarea acquis-lui
referitor la produsele industriale a fost mbunatatita doar gradual.
Progrese rapide sunt necesare pentru nfiintarea laboratoarelor si
organismelor de evaluare a conformitatii si pentru a mbunatati
capacitatea celor existente pentru a face fata atributiilor pe care le au. Mai
exista probleme legate de capacitatea institutionala n ceea ce priveste
laboratoarele si organismele de evaluare a conformitatii existente, care
afecteaza si implementarea acquis-lui n domeniul sigurantei alimentare.
25
Organismul romn pentru acreditare (RENAR) a semnat multe acorduri

multilaterale de recunoastere, iar institutia romna de standardizare
(ASRO) si-a continuat programele de transpunere a standardelor
europene, avnd pna acum transpuse aproximativ 15% din standardele
europene armonizate.
2. Produsele alimentare
a) Armonizarea legislativa
Romnia a adoptat o serie de acte normative prin care a transpus n
legislatia nationala numeroase Directive europene n domeniul bunurilor
alimentare:
Ordinul comun nr. 83/90 din 2002 al ministrului sanatatii si familiei
si ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor pentru aprobarea
Normelor privind aromele utilizate n alimente si sursele materiale
pentru producerea lor, prin care au fost transpuse integral prevederile
Directivei 88/388/CE si ale Reglementarii 2232/96/CE.
Ordinul comun nr. 84/91 din 2002 al ministrului sanatatii si familiei
Normelor privind contaminantii din alimente, prin care au fost
transpuse integral prevederile Directivelor 194/97/CEE, 98/53/CE si
315/93/CEE.
Ordinul comun nr. 855/98/90 din 2001 al ministrului sanatatii si
familiei, ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor si al
presedintelui Comisiei Nationale pentru Controlul Activitatilor
Nucleare pentru aprobarea Normelor privind alimentele si
ingredientele alimentare tratate cu radiatii ionizante, prin care au fost
transpuse prevederile Directivelor 1999/2/CE si 1999/3/CE.
Hotarrea Guvernului nr. 106 din 2002 privind etichetarea
alimentelor, prin care au fost transpuse prevederile Directivei
2000/13/CE, 1999/10/CE, 89/396/CEE, 87/250/CEE, precum si
prevederile Directivei 90/496/CEE si ale Reglementarilor 1139/98,
49/2000 si 50/2000.
Ordin comun nr. 121/382 din 2001 al ministrului sanatatii si familiei
Normelor cu privire la natura, continutul, originea, fabricarea si
26
etichetarea gemurilor din fructe, jeleului, marmeladei si pireului de

castane ndulcit, prin care au fost transpuse prevederile Directivelor
Consiliului 79/693; 88/593.
Normelor cu privire la natura, continutul, originea, prezentarea,
compozitia, calitatea si etichetarea mierii, prin care au fost transpuse
prevederile Directivei Consiliului 74/409.
Normelor cu privire la natura, continutul, originea, fabricarea,
etichetarea si marcarea unor produse din cacao si ciocolata destinate
consumului uman, prin care au fost transpuse prevederile Directivelor
Consiliului 73/241; 74/411; 74/644; 75/155; 76/628; 78/609; 78/842;
80/608; 85/7; 89/344.
Sunt necesare eforturi speciale pentru restructurarea sistemului de control
al alimentelor. n acelasi timp sistemul de aprobare nainte de punerea pe
piata trebuie eliminat si trebuie pregatite att administratia ct si agentii
economici din domeniul alimentar pentru respectarea principiilor
specifice sistemului european al sigurantei alimentare.
Capacitatea administrativa este asigurata de Ministerul Sanatatii si
Familiei n domeniul igienei alimentare, de Ministerul Sanatatii si
Familiei si Agentia Nationala Sanitar-Veterinara n domeniul igienei si
controlului sanitar veterinar al produselor alimentare, de Ministerul
Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor n domeniul productiei de produse
alimentare destinate comercializarii si de Autoritatea Nationala pentru
Protectia Consumatorului n domeniul protectiei consumatorilor.
3. Produsele industriale
n domeniul produselor cosmetice, a fost creata legislatia cadru, prin
Legea nr. 178/2000 privind produsele cosmetice care preia prevederile
27
directivei 76/768/CEE. Anexele 2-7 ale Directivei au fost transpuse prin

Ordinul ministrului sanatatii si familiei nr. 1004/2001 care contine
precizari privind substantele interzise la fabricarea produselor cosmetice
si substantele, inclusiv coloranti, conservanti, filtre ultraviolete care pot fi
folosite n anumite conditii si limite de admisibilitate.
Domeniul produselor chimice este reglementat de Old Approach, acesta
viznd substantele si preparatele chimice periculoase, detergentii,
ngrasamintele, precursorii de droguri si buna practica de laborator pentru
produse chimice. Ministerul Industriei si Resurselor a elaborat legislatia
cadru n domeniu, reprezentata de Ordinul nr. 200/2000 privind
clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice
periculoase, care urmareste armonizarea cu unele din prevederile
Directivelor 67/548/CEE, 88/379/CEE, 93/67/CEE si Reglementarii
Comisiei nr. 1488/1993.
Sectorul cazanelor, recipientelor sub presiune, arzatoarelor cu
combustibili gazosi si instalatiilor de ridicat este reglementat att prin
directive New Approach, ct si prin directive Old Approach, care pe plan
intern au corespondent n reglementarile nationale denumite Prescriptii
tehnice. Pentru acest domeniu industrial, reglementarile nationale n
vigoare corespund n mare masura urmatoarelor Directive ale UE:
Directiva 87/404/CEE referitoare la vase simple sub presiune; Directiva
90/396/CEE referitoare la aparate consumatoare de combustibili gazosi;
Directiva 95/16/EC referitoare la ascensoare; Directiva 97/23/EC
referitoare la echipamente sub presiune; Directiva 76/767/CEE referitoare
la prevederi comune pentru recipientele sub presiune si metodele lor de
inspectie; Directiva 84/525/CEE referitoare la cilindri fara sudura din
otel pentru gaz; Directiva 84/526/CEE referitoare la cilindri fara sudura
din aluminiu nealiat si aliaje de aluminiu si Directiva 84/527/CEE
referitoare la cilindri sudati din otel nealiat pentru gaz.
n domeniul textilelor, prevederile Directivelor 96/73/CE si 97/37/CE
referitor la denumirea textilelor au fost preluate integral prin Hotarrea
Guvernului nr. 332/2001 privind denumirea, marcarea compozitiei
28
fibroase si etichetarea produselor textile. Acest act normativ introduce

reguli unitare referitoare la denumirea fibrelor textile si pentru
specificatiile care apar pe etichete, marcaje sau documente care nsotesc
produsele textile n diferite faze de prelucrare si distributie.
n domeniul sticlei, Hotarrea Guvernului nr. 415/2000 privind
caracterizarea, clasificarea si marcarea produselor din sticla cristal n
vederea comercializarii acestora a preluat integral prevederile Directivei
69/493 CEE.
n domeniul echipamentelor electrice, prevederile directivei 73/23/CEE
referitoare la echipamentele electrice de joasa tensiune au fost transpuse
n Hotarrea Guvernului nr. 1337/2000 privind asigurarea securitatii
utilizatorilor de echipamente electrice de joasa tensiune. Actul normativ
contine prevederi care reglementeaza domeniul de aplicare, principalele
elemente de securitate pentru echipamentele de joasa tensiune, modelul
declaratiei de conformitate, conditiile de aplicare a marcajului de
conformitate, evaluarea conformitatii echipamentelor electrice.
Prevederile directivelor 94/9/CEE referitoare la echipamente pentru
atmosfere potential explozive si 89/686/CEE referitoare la echipamentele
de protectie individuala au fost preluate integral prin normele
metodologice la Legea protectiei muncii nr. 90/1996.
Legislatia comunitara din domeniul autovehiculelor este formata din
peste 90 de directive de baza care sunt amendate periodic pentru a fi
adaptate la progresul tehnic nregistrat pe plan european. Aceste directive
de baza care se refera att la autovehiculele rutiere si remorcile acestora,
la tractoarele agricole si forestiere, ct si la vehiculele cu doua si trei roti,
au fost transpuse n legislatia nationala prin Ordinul ministrului
transporturilor nr. 251/1999 pentru aprobarea Reglementarilor privind
conditiile tehnice pe care trebuie sa le ndeplineasca vehiculele rutiere n
vederea admiterii n circulatie pe drumurile publice din Romnia. n ceea
ce priveste ambarcatiunile de agrement, Directiva 94/25/CE este
transpusa n legislatia nationala de Hotarrea Guvernului nr. 312/2002.
29
Prin Ordinul ministrului agriculturii si alimentatiei nr. 146/2000

(armonizat cu Directiva Consiliului 88/320/CEE) si Ordinul ministrului
agriculturii si alimentatiei nr. 154/2000 (armonizat cu Directivele
Consiliului 88/320/CEE si 99/12/CE), au fost aprobate normele sanitare
veterinare privind buna practica de laborator n activitatea de diagnostic
n domeniul sanatatii animalelor si respectiv n domeniul igienei si
sanatatii publice veterinare.
Directiva 88/378/CEE referitoare la jucarii a fost transpusa prin
Hotarrea Guvernului nr. 710/1999 privind asigurarea securitatii
utilizatorilor de jucarii. n aplicarea acestei Hotarri a Guvernului a fost
elaborat Ordinul ministrului industriei si comertului nr. 54/2000 pentru
aprobarea listei standardelor romne care adopta standarde europene
armonizate pentru domeniul securitatii jucariilor.
Capacitatea administrativa de implementare a aquis-ului comunitar n
acest domeniu revine n mare parte ministerelor de resort: Ministerului
Industriilor, Ministerului Sanatatii si Familiei, Ministerului Agriculturii si
Alimentatiei Publice, Ministerului Transporturilor, Locuintei si Lucrarilor
Publice, dar si Oficiului National Pentru Protectia Consumatorului.
4. Metrologia
n perioada 2001-2002 au fost adoptate o serie de acte normative care au
preluat n legislatia nationala prevederi ale Directivelor Europene n
domeniul metrologiei:
Hotarrea Guvernului nr. 1055 din 18.10.2001 (M. Of. nr. 701 din
05.11.2001) a preluat Directiva Consiliului 71/316 ECC privind
introducerea pe piata a mijloacelor de masurare;
Ordinul ministrului industriilor si resurselor nr. 356 din 06.11.2001
(M. Of. nr. 46 din 23.01.2002) a preluat Directiva Consiliului
86/217 ECC privind manometrele pentru masurarea presiunii n
pneuri;
30

76/765 ECC privind alcoolmetrele si areometrele pentru alcool;
77/95 ECC privind aparatele de taximetrie;
76/891 ECC privind contoarele pentru energia electrica;
73/362 ECC privind masurile de lungimi;
71/319 ECC privind contoarele pentru lichide;
Ordinul ministrului industriilor si resurselor nr. 182 din 24.05.2002 a preluat Directiva Consiliului 71/318 ECC privind contoarele pentru
gaz;
a preluat Directiva Consiliului 77/313 ECC privind contoarele pentru
lichide, altele dect apa.
Capacitatea administrativa de implementare a aquis-ului comunitar n
domeniu revine Biroului Romn de Metrologie legala care a fost
reorganizat n baza Hotarrii Guvernului 193/2002 n vederea realizarii
cerintelor necesare implementarii functiilor sale de organism de
supraveghere si evaluare a competentei tehnice a organismelor care
solicita notificarea. Acest Birou este organizat n Directii specializate pe
diverse domenii de evaluare si supraveghere n domeniul metrologic.
5. Achizitiile publice
Legislatia nationala n domeniul achizitiilor publice a fost mbunatatita n
ceea ce priveste modul de formulare a definitiei autoritatilor contractante,
31
prin includerea n aceasta categorie a oricaror persoane juridice care au

fost nfiintate pentru a desfasura activitati de interes public, fara caracter
comercial sau industrial. De asemenea, au fost corelate unele prevederi
ale legislatiei nationale referitoare la activitatile relevante desfasurate n
domeniul utilitatilor publice cu prevederile corespondente din directivele
UE (exemplu: prevederile referitoare la contractele n legatura cu
prestarea de servicii de mbunatatiri funciare si irigatii sau cu proiecte
privind lucrari de constructii hidrotehnice) si au fost corelate prevederile
legislatiei nationale referitoare la termenele de depunere a ofertelor cu
prevederile corespondente din directivele UE, prin stabilirea datei de
transmitere spre publicare a anuntului de participare ca moment de
referinta fata de care se calculeaza perioada care trebuie acordata
ofertantilor pentru depunerea ofertelor.
Au fost preluate prevederile Directivei 93/37/ CEE referitoare la
contractele de concesiune a lucrarilor si s-au abrogat prevederile
considerate restrictive care induceau posibilitatea descurajarii ofertantilor
de a depune contestatii.
n privinta capacitatii administrative, Directia pentru reglementarea
achizitiilor publice si prioritizarea investitiilor publice, din cadrul
Ministerului Finantelor Publice, coordoneaza cadrul general referitor la
efectuarea achizitiilor publice si asigura transpunerea acquis-ului
comunitar si ndrumarea metodologica n acest domeniu, prin intermediul
Serviciului de reglementare si monitorizare a achizitiilor publice. n
sarcina acestui serviciu intra elaborarea propunerilor privind legislatia n
domeniul achizitiilor publice n scopul continuarii transpunerii acquisului comunitar si al mbunatatirii mecanismului de functionare a
sistemului achizitiilor publice, asigurarea ndrumarii metodologice a
autoritatilor contractante, inclusiv emiterea unor puncte de vedere
consultative asupra modului de rezolvare a contestatiilor.
32
Una dintre prioritatile principale din punct de vedere al cresterii eficientei

sistemului achizitiilor publice este implementarea unui sistem modern de
monitorizare a modului de atribuire a contractelor de achizitie publica.
6. n perspectiva
Romnia a facut putine progrese n privinta liberei circulatii a marfurilor.
n mare parte, alinierea la acquis-ul n acest domeniu a fost considerabil
limitata de lipsa legislatiei cadru bazata pe principiile Noii Abordari si ale
Abordarii Globale, care a mpiedicat progresele viitoare din sectorul
legislatiei specifice pe domeniile acoperite de Directivele Noii Abordari.
A fost ntrziata implementarea acquis-ului referitor la lifturi, la
instalatiile cu gaz, compatibilitatea electromagnetica, dispozitivele
medicale, ambarcatiunile de agrement, metrologia legala, echipamentele
sub presiune si la echipamentele terminale de radio si telecomunicatii.
Romnia a transpus doar o parte din acquis-ul referitor la textile, vehicule
cu motor si produse cosmetice. Slabe progrese pot fi semnalate n
domeniul produselor farmaceutice. Progrese substantiale sunt necesare n
special n transpunerea acquis-ului pentru produse farmaceutice, produse
alimentare. De asemenea, sunt necesare eforturi majore pentru a
mbunatati pe ansamblu capacitatea administrativa de implementare a
acquis-ului n domeniul produselor industriale, care ramne foarte slaba.
Mai mult, capacitatea administratiei de a elabora legislatia n domeniul
liberei circulatii a marfurilor este nca limitata si trebuie ntarita.
Pentru ndeplinirea cerintelor de aliniere la aquis-ul comunitar n
domeniul liberei circulatii a marfurilor, Romnia si-a propus adoptarea
unor masuri pe termen scurt si mediu n acest sens. Astfel, pe termen
scurt s-a propus:
ntarirea capacitatii institutionale necesare integrarii Asociatiei
Romne de Standardizare n structurile europene de standardizare,
precum si dezvoltarea unei educatii manageriale specifice n vederea
sustinerii aplicarii legislatiei tehnice nationale care preia acquis-ul
comunitar;
33
34
Elaborarea si implementarea unei politici si strategii a organismului

national de standardizare, pe termen mediu si lung, n vederea
eliminarii barierelor tehnice n calea liberei circulatii a produselor si
cresterii competitivitatii acestora;
Formarea si perfectionarea profesionala a specialistilor organismului
national de standardizare;
Accelerarea procesului de preluare a standardelor europene n
standardizarea romna prin cresterea numarului de standarde
adoptate;
Organizarea de catre organismul national de standardizare a unui
sistem de servicii pentru agentii economici care sa i sprijine sa faca
fata presiunii concurentei specifice Pietei Interne;
Formarea personalului si specialistilor implicati n evaluarea pentru
acreditare (evaluatori si experti);
Dezvoltarea unor noi domenii de acreditare: etalonare, inspectie,
certificare n IMM-uri, certificarea sistemelor de management al
securitatii informatiei, managementul securitatii produselor
alimentare, sistemele calitatii n sanatate si administratia publica
centrala si locala;
Crearea unei baze nationale de date privind acreditarea, organismele
de certificare si celelalte aspecte referitoare la evaluarea
conformitatii;
Continuarea armonizarii legislatiei n domeniul metrologiei legale;
Supravegherea, controlul si monitorizarea parametrilor calitativi ai
produselor alimentare;
Documentarea si instruirea personalului privind avizarea, testarea si
nregistrarea produselor de uz veterinar, punerea lor pe piata, si n
domeniul controlului;
Preluarea integrala a prevederilor directivelor 89/392/CEE referitor la
masini, 89/686 /CEE privind echipamentele de protectie individuala
si respectiv 94/9/CE - echipamentele pentru atmosfere potential
explozive;
Finalizarea armonizarii directivelor New Approach 87/404/CEE

privind vasele simple sub presiune si 90/396/CEE privind aparatele
consumatoare de combustibili gazosi;
Finalizarea armonizarii directivelor 76/116/CEE si 80/876/CEE
privind ngrasamintele, 73/404/CEE si 73/505/CEE privind
detergentii, 95/17/CE privind neinscriptionarea unuia sau mai multor
ingredienti pe lista de etichetare a produselor cosmetice;
Continuarea armonizarii legislative n domeniul vehiculelor rutiere;
Adoptarea prin Hotarre de Guvern a Directivei 89/106/CEE privind
materialele de constructii, urmata de transpunerea deciziilor europene
de aplicare a acesteia;
Adoptarea prin Hotarre de Guvern a prevederilor Directivei
94/25/CE privind ambarcatiunile de agrement;
Proiectarea si implementarea unui sistem de monitorizare a
achizitiilor publice;
transpunerea si pregatirea implementarii Directivei 99/5/CE
referitoare la echipamentele radio si la echipamentele terminale de
telecomunicatii, precum si la recunoasterea mutuala a conformitatii
acestora, care abroga Directiva 98/13/CE .
Pe termen mediu Romnia si-a propus urmatoarele masuri:

Promovarea notiunilor de standardizare si a managementului calitatii
n nvatamntul mediu si superior prin formarea att a cadrelor
didactice, ct si a elevilor si studentilor;
Continuarea ntaririi cadrului institutional n domeniul metrologiei,
necesar integrarii n structurile europene;
ntarirea capacitatii administratiei de control a produselor alimentare
si adaptarea procedurilor de control la cerintele UE;
Organizarea si functionarea cadrului institutional privind activitatile
de supraveghere si control;
Dezvoltarea infrastructurii pentru evaluarea si certificarea calitatii si a
conformitatii calitatii produselor alimentare cu prevederile legale din
domeniu;
35
36
Continuarea
armonizarii
legislative
privind
produsele
medicamentoase derivate din snge si plasma umana, variatiile la
autorizatia de punere pe piata, produsele medicamentoase
imunologice constnd din vaccinuri sau seruri si alergeni;
Reglementarea n mod transparent a modului de stabilire a preturilor
produselor medicamentoase de uz uman si de includere a acestora n
sistemul asigurarilor de sanatate;
ntarirea capacitatii administrative si institutionale de control de stat,
n domeniul produselor farmaceutice veterinare;
Preluarea integrala, prin legislatie secundara, a prevederilor
directivelor 90/385/CEE privind dispozitivele medicale implantabile,
93/42/CEE privind dispozitivele medicale, si 98/79/CE privind
dispozitivele medicale pentru diagnostic in vitro;
Dezvoltarea cadrului institutional pentru implementarea legislatiei
armonizate n domeniul substantelor si preparatelor chimice
periculoase;
nfiintarea autoritatii nationale de reglementare n comunicatii, ale
carei competente vor include si supravegherea pietei terminalelor.
ANEXA
Legislatia comunitara relevanta n domeniul liberei circulatii a
marfurilor
Legenda:
32002R1221
Regulation/Directive/Decision
Regulamentul/Directiva/Decizia
Publicatia:
Continut: Xxxxxxxxxx
Key words:
Cuvinte cheie :
Codul alocat actului normativ,

sub care acesta poate fi cautat n
original n limbile oficiale ale UE
n bazele de date legislative
Celex si Eur-Lex
Denumirea actului normativ n
limba engleza
Denumirea actului normativ n
limba romna
Publicatia oficiala a UE n care
actul normativ a fost publicat
initial, si eventualele modificari si
completari ale formei initiale
Prezentarea
pe
scurt
a
continutului actului normativ
(rezumatul are valoare strict
orientativa)
Cuvinte-cheie n limba engleza cu
care pot fi operate cercetari
tematice n bazele de date
legislative Celex si Eur-Lex
Cuvinte-cheie n limba romna cu
care pot fi operate cercetari
tematice n baza de date legislative
a Centrului de Informare al
Comisiei Europene la Bucuresti,
www.infoeuropa.ro, si a Centrului
de Resurse Juridice, www.crj.ro
37
Produse alimentare
32002R0622
Commission Regulation (EC) No 622/2002 on the 11 th of April 2002
establishing deadlines for the submission of information for the
evaluation of chemically defined flavouring substances used in or on
foodstuff (Text with EEA relevance).
Regulamentul Comisiei 622/2002 CE din 11 aprilie 2002 ce fixeaza date
limita pentru transmiterea informatiilor necesare la evaluarea substantelor
aromatizante utilizate n/sau pe alimente.
Publicatia: J.O. L 095 din 12.04.2002 p.10
Continut:
Reglementarile
se
refera
la
obligativitatea
producatorilor de alimente de a specifica si transmite
spre analiza substantele chimice folosite n prepararea
alimentelor. Masura este necesara pentru protejarea
sanatatii populatiei si pentru armonizarea legislatiilor
nationale n domeniul folosirii aditivilor alimentari.
Key words: disclosure of information; flavouring; chemical product;
foodstuff; public health; marketing.
Cuvinte cheie: substante aromatizante, produs chimic, alimente, sanatate
publica, marketing.
32001L0112
Council Directive 2001/112/EC on the 20 th of December 2001 relating
to fruit juices and certain similar products intended for human
consumption.
Directiva Consiliului 2001/112 CE din 20 decembrie 2001 referitoare la
sucurile de fructe si cteva produse similare destinate alimentatiei umane.
Publicatia: J.O. L 010 din 12.01.2002 p.58
Continut:
38
Reglementarile Directivei contin prevederi cu privire

la alimentele sucuri si alte produse similare lor - n
privinta igienei lor n vederea crearii unui cadru
legislativ comun ntregului spatiu comunitar cu
privire la controlul calitatii si al compozitiei
alimentelor. Totodata normele Directivei se refera si

la modalitatea de transport a acestor alimente.
Key words: human nutrition; fruit juice; food additive; foodstuffs
legislation; consumer information.
Cuvinte cheie: alimentatie, sucuri naturale, aditivi alimentari, legislatie
n domeniul alimentar, informarea consumatorului.
389L0107
Council Directive 89/107/EEC on the 21 st of December 1988 on the
approximation of the laws of the Member States concerning food
additives authorized for use in foodstuffs intended for human
consumption.
Directiva 89/107/CEE din 21 decembrie 1988 referitoare la armonizarea
legilor statelor membre privind aditivii alimentari autorizati n alimentele
de consum uman.
Publicatia: J.O. L 040 din 11.02.1989
Amendata de:
31994L0034 publicatia: J.O. L 237 din 10.09.1994 p.1
Continut:
Reglementarile se refera la armonizarea legislatiilor
nationale ale statelor membre n domeniul folosirii
aditivilor alimentari n alimentatia publica, la modul
de folosire, cantitatea si care sunt acesti aditivi ce pot
fi folositi.
Key words: approximation of laws; foodstuff; human nutrition; food
additive.
Cuvinte cheie: armonizare legislativa, produse alimentare, alimentatie
publica, aditivi alimentari.
398R1139
Council Regulation (EC) No 1139/98 on the 26 th of May 1998
concerning the compulsory indication of the labelling of certain
foodstuffs produced from genetically modified organisms of
particulars other than those provided for in Directive 79/112/EEC.
39
Reglementarea Consiliului 1139/98 din 26 mai 1998 referitoare la

indicarea obligatorie pe etichetele anumitor alimente obtinute din
organisme modificate genetic a altor mentiuni nafara celor prevazute
prin Directiva 79/112/CE.
Continut:
Reglementarile se refera la obligativitatea etichetarii
produselor alimentare modificate genetic si la
inscriptionarea continutului produsului din punct de
vedere chimic. Totodata, n prospect trebuie
mentionate si eventualele efecte pe care le pot avea
asupra organismului respectivele produse.
Key words: foodstuff; genetically altered organism.
Cuvinte cheie: alimente, organism modificat genetic.
396L0005
Commission Directive 96/5/EC, Euratom on the 16th of February
1996 on processed cereal-based foods and baby foods for infants and
young children (Text with EEA relevance).
Directiva 96/5/EEC din 16 februarie 1996 privind alimentele pe baza de
cereale procesate si alimente pentru sugari si copii mici.
Continut:
Reglementarile se refera la armonizarea legislatiilor
nationale ale statelor membre n domeniul alimentelor
pe baza de cereale procesate si al alimentelor pentru
copii mici si sugari, la modul de preparare si
comercializare a acestor alimente.
Key words: baby food; cereal product; food hygiene; labelling;
marketing standard; nutrition.
Cuvinte cheie: alimente pentru copii, alimente pe baza de cereale, igiena
alimentara, alimentatie.
399D0217
1999/217/EC: Commission Decision on the 23 rd of February 1999
adopting a register of flavouring substances used in or on foodstuffs
40
drawn up in application of Regulation (EC) No 2232/96 of the

European Parliament and of the Council on the 28th of October 1996
(notified under number C(1999) 399) (text with EEA relevance).
Decizia Comisiei 1999/217 din 23 februarie 1999 privind adoptarea unui
registru cu substantele aromatizante utilizate n sau pe produse
alimentare, data n aplicarea Regulamentului nr. 2232/96 din 28
octombrie 1996 al Parlamentului European si al Consiliului CEE.
Continut:
Reglementarile Directivei contin o lista a substantelor
aromatizante care sunt folosite n prepararea unor
alimente comercializate pe piete. Acesti aditivi trebuie
folositi ntr-o anumita cantitate si este nevoie de o
specificatie pe eticheta acestor produse cu privire la
cantitatea aditivilor si continutul lor.
Key words: directory; flavouring; food additive; foodstuff.
Cuvinte cheie: director, substante aromatizante, aditivi alimentari,
alimente.
389L0397
Council Directive 89/397/EEC on the 14 th of June 1989 on the official
control of foodstuffs.
Directiva 89/397/ CEE din 14 iunie 1989 privind controlul oficial al
alimentelor.
Continut:
la controlul alimentelor n privinta aditivilor folositi, a
compozitiei chimice a lor n vederea crearii unui
cadru legislativ comun ntregului spatiu comunitar cu
alimentelor.
Key words: food control; foodstuff; food additiv; approximation of
laws.
Cuvinte cheie: controlul alimentelor, alimente, aditivi alimentari,
armonizare legislativa.
41
393L0043
Council Directive 93/43/EEC on the 14th of June 1993 on the hygiene
of foodstuffs.
Directiva 93/43/ CEE din 14 iunie 1993 privind igiena alimentelor.
Amendata de:
31998L0028 publicatia: J.O. L 140 din 12.05.1998 p. 10
Continut:
la controlul alimentelor n privinta igienei lor n
vederea crearii unui cadru legislativ comun ntregului
spatiu comunitar cu privire la controlul calitatii si al
compozitiei alimentelor.
Key words: food hygiene; foodstuff; foodstuffs legislation; European
standard; guide.
Cuvinte cheie: igiena alimentara, alimente, legislatie n domeniul
alimentelor, standarde europene, ghid.
393L0077
Council Directive 93/77/EEC on the 21st of September 1993 relating
to fruit juices and certain similar products.
Directiva Consilului 93/77/ CEE din 21 septembrie 1993 referitoare la
sucuri de fructe si anumite produse similare.
Continut:
la alimente sucuri si alte produse similare lor - n
privinta igienei lor n vederea crearii unui cadru
legislativ comun ntregului spatiu comunitar cu
alimentelor. Totodata normele Directivei se refera si
la modalitatea de transport a acestor alimente.
Key words: bus; fire protection; inflammable product; motor vehicle;
technical standard; transport safety.
42
Cuvinte cheie: autobuz, protectie mpotriva incendiului, produse

inflamabile, motor de autovehicul, standard tehnic,
transport marfuri.
380L0777
Council Directive 80/777/EEC on the 15 th of July 1980 on the
approximation of the laws of the Member States relating to the
exploitation and marketing of natural mineral waters.
Directiva 80/777/ CEE din 15 iulie 1980 cu privire la armonizarea legilor
statelor membre referitoare la exploatarea si comercializarea apelor
minerale naturale.
Amendata de:
21994A0103(52) publicatia: J.O. L 001 din 03.01.1994 p.263
Continut:
la modul de mbuteliere si comercializare a apelor
minerale, a calitatii produsului si al analizei chimice
din punct de vedere al puritatii apei comercializate.
Key words: approximation of laws; mineral water; product quality;
preparation for market; analytical chemistry.
Cuvinte cheie: armonizare legislativa, apa minerala, calitatea produsului,
pregatire pentru vnzare, analiza chimica.
Metrologie
31997L0039
Commission Directive 97/39/EC on the 24 th of June 1997 adapting to
technical progress Council Directive 75/443/EEC on the 26 th of June
1975 relating to the reverse and speedometer equipment of motor
vehicles.
Directiva Comisiei 97/39 din 24 iunie 1997 de adaptare la progresele
tehnice a Directivei Consiliului 75/443 din 26 iunie 1975 referitoare la
aparatele indicatoare de viteza ale vehiculelor cu motor.
43
Publicatia:
Continut:
J.O. L 177 din 05.07.1997 p.15

Dispozitiile Directivei se refera la modificarile aduse
vechii Directive 75/443 din 1975, referitoare la
aparatele indicatoare de viteza care echipau toate
vehiculele cu motor: automobile, camioane, tractoare,
n sensul adaptarii acestor aparate la cerintele tehnice
ale momentului.
Key words: approximation of laws; measuring equipment; metrology;
harmonization of standards; EC conformity marking;
Community certification.
Cuvinte cheie: Armonizare legislativa, aparate de masura, metrologie,
armonizarea standardelor, marcare conforma EC,
certificare comunitara.
390L0384
Council Directive 90/384/EEC on the 20 th of June 1990 on the

harmonization of the laws of the Member States relating to nonautomatic weighing instruments.
Directiva 90/384 CEE din 20 iunie 1990 cu privire la armonizarea legilor
statelor membre referitoare la aparatele de cntarit cu functionare
neautomata.
Amendata prin:
393L0068 publicatia: J.O. L 220 din 30.08.1993
Inclusa n:
294A0103(52) publicatia: J.O. L 001 din 03.01.1994
Continut:
Reglementarile se refera la aparatele de cntarit cu
functionare neautomata folosite pe pietele statelor
membre si la armonizarea legislatiilor si a
standardelor din acest domeniu la ntreg teritoriu
comunitar.
Key words: approximation of laws; measuring equipment; metrology;
harmonization of standards; EC conformity marking;
Community certification.
44
Cuvinte cheie: Armonizare legislativa, aparate de masura, metrologie,

armonizarea standardelor, marcare conforma EC,
certificare comunitara.
371L0316
approximation of the laws of the Member States relating to common
provisions for both measuring instruments and methods of
metrological control.
Directiva 71/316 CEE din 26 iulie 1971 cu privire la armonizarea legilor
statelor membre referitoare la prevederile comune privind mijloacele de
masurare si metodele de control metrologic.
Publicatia: J.O. L 202 din 06.09. 1971
Amendata prin:
372L0427 publicatia: J.O. L 29128.12.1972
373D0101(01) publicatia: J.O. L 002 din 01.01.1973
Inclusa n:
294A)103(73) publicatia: J.O. L 001 din 03.01.1994
Continut:
Directiva se refera la armonizarea legislatiei statelor
membre n domeniul controlului metrologic si al
folosirii unor instrumente de masura (cntarire)
conforme standardelor europene si comune tuturor
statelor.
Key words: approximation of laws; metrology; measuring equipment;
EC conformity marking.
Cuvinte cheie: Armonizare legislativa, metrologie, aparate de masura,
marcare conforma EC.
45
380L0181
Council Directive 80/181/EEC on the 20 th of December 1979 on the
approximation of the laws of the Member States relating to units of
measurement and on the repeal of Directive 71/354/EEC.
Directiva 80/181 CEE din 20 decembrie 1979 cu privire la armonizarea
legilor statelor membre referitoare la unitati de masura si de modificare a
Directivei 71/354 EEC.
Amendata prin:
Inclusa n:
Continut:
Directiva se refe ra la armonizarea legislatiei statelor
membre n domeniul folosirii unor instrumente de
masura (cntarire) conforme standardelor europene
si comune tuturor statelor.
Key words: approximation of laws; metrology; measuring equipment.
Cuvinte cheie: Armonizare legislativa, metrologie, aparate de masura
376L0765
approximation of the laws of the Member States relating to
alcoholometers and alcohol hydrometers.
statelor membre referitoare la alcoolmetre si areometre.
Amendata prin:
Inclusa n:
294 A0103(52) publicatia: J.O. L 001 din 03.01.1994
Continut:
membre n domeniul folosirii la vnzare a unor
instrumente de masura pentru alcool si produse
46
alcoolice conforme standardelor europene si comune

tuturor statelor.
Key words: approximation of laws; marketing; alcohol; measuring
equipment.
Cuvinte cheie: Armonizare legislativa, marketing, alcool, aparate de
masura.
376L0891
Council Directive 76/891/EEC on the 4th of November 1976 on the
approximation of the laws of the Member States relating to electrical
energy meters.
Directiva 76/891 CEE din 4 noiembrie 1976 cu privire la armonizarea
legilor statelor membre referitoare la contoare de energie electrica.
Amendata prin:
Inclusa n:
Continut:
membre n domeniul contorizarii energiei electrice si
la folosirea unor contoare conforme standardelor
europene si comune tuturor statelor avnd marcaje de
conformitate ale Uniunii Europene.
Key words: approximation of laws; technical standard; EC
conformity marking; Community certification; measuring
equipment; electrical energy
Cuvinte cheie: Armonizare legislativa, standard tehnic, marcare
conforma EC, certificare comunitara, aparate de masura,
energie electrica.
377L0095
Council Directive 77/95/EEC on the 21st of December 1976 on the
approximation of the laws of the Member States relating to
taximeters.
47

legilor statelor membre referitoare la taximetre.
Inclusa n:
Continut:
membre n domeniul folosirii aparatelor de taximetrie
care sa fie conforme standardelor europene si comune
tuturor statelor avnd marcaje de conformitate ale
Uniunii Europene.
Key words: approximation of laws; taxi; technical standard; EC
conformity marking; Community certification; measuring
equipment
Cuvinte cheie: Armonizare legislativa, taxi, standard tehnic, marcare
conforma EC, certificare comunitara, aparate de masura
379L0830
Council Directive 79/830/EEC on the 11 th of September 1979 on the
approximation of the laws of the Member States relating to hot-water
meters.
Directiva 79/830 CEE din 11 septembrie 1979 cu privire la armonizarea
legilor statelor membre referitoare la contoarele de apa calda.
Inclusa n:
294A0103 (52) publicatia: J.O. L 001 din 03.01.1994
Continut:
membre n domeniul folosirii unor aparate de
contorizare a apei calde care sa fie conforme
standardelor europene si comune tuturor statelor
avnd marcaje de conformitate ale Uniunii Europene.
Key words: approximation of laws; measuring equipment; water; EC
conformity marking; Community certification
Cuvinte cheie: Armonizare legislativa, aparate de masura, apa, marcare
conforma CE, certificare comunitara,
48
375L0033
Council Directive 75/33/EEC on the 17th of December 1974 on the
approximation of the laws of the Member States relating to coldwater meters.
legilor statelor membre referitoare la contoare de apa rece.
Inclusa n:
Continut:
contorizare a apei reci care sa fie conforme
Key words: approximation of laws; measuring equipment; water; EC
conformity marking; Community certification.
Cuvinte cheie: Armonizare legislativa, aparate de masura, apa, marcare
conforma CE, certificare comunitara.
371L0319
approximation of the laws of the Member States relating to meters
for liquids other than water.
statelor membre referitoare la contoare pentru lichide, altele dect apa.
Inclusa n:
Continut:
contorizare a lichidelor, altele dect apa care sa fie
statelor avnd marcaje de conformitate ale Uniunii
Europene.
49
Key words:
approximation of laws; measuring equipment;

Community certification; standardization.
Cuvinte cheie: Armonizare legislativa, aparate de masura, certificare
comunitara, standardizare.
371L0318
approximation of the laws of the Member States relating to gas
volume meters.
statelor membre referitoare la contoarele de gaz.
Amendata prin:
374L0331 publicatia: J.O. L 189 12.07.1974
378L0365 publicatia: J.O. L 104 18.04.1978
382L0623 publicatia: J.O. L 252 27.08.1982
Inclusa n:
294A0103(52) publicatia: J.O. L 001 03.01.1994
Continut:
contorizare a gazelor care sa fie conforme
Key words: approximation of laws; measuring equipment; gas;
standardization; community certification
Cuvinte cheie: Armonizare legislativa, aparate de masura, gaz,
standardizare, certificare comunitara
386L0217
Council Directive 86/217/EEC on the 26 th of May 1986 on the
approximation of the laws of the Member States relating to tyre
pressure gauges for motor vehicles.
Directiva 86/217 CEE din 26 mai 1986 cu privire la armonizarea legilor
statelor membre referitoare la manometre pentru masurarea presiunii
pneurilor.
50

Inclusa n:
Continut:
membre n domeniul folosirii unor aparate
manometre de masurat presiunea pneurilor
vehiculelor care sa fie conforme standardelor
europene si comune tuturor statelor avnd marcaje de
conformitate ale Uniunii Europene. Aceste aparate
masoara presiunea pneurilor n functie de natura
acestora, calitatea si tipul automobilului.
Key words: measuring
equipment;
pressure
equipment;
approximation of laws; motor car; pneumatic tyre; EC
conformity marking.
Cuvinte cheie: aparat de masura, aparat de masura a presiunii,
armonizare legislativa, motor de masina, tip de pneuri
marcare conforma EC.
371L0349
Council Directive 71/349/EEC on the 12 th of October 1971 on the
approximation of the laws of the Member States relating to the
calibration of the tanks of vessels.
Directiva 71/349 CEE din 12 octombrie 1971 cu privire la armonizarea
legislatiei statelor membre referitoare la etalonarea vaselor petroliere.
Inclusa n:
Continut:
membre n domeniul ncarcaturilor navale care sa fie
statelor avnd marcaje de conformitate ale Uniunii
Europene.
51
Key words:
approximation of laws; tanker; carrying capacity;

measuring equipment; Community certification
Cuvinte cheie: armonizare legislativa, tanc, capacitate de ncarcare,
echipament de masura, certificare comunitara
52

01 Marfuri

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

01 Marfuri

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

LIBERA CIRCULATIE

La elaborarea textelor acestor bosuri au contribuit:

Lista capitolelor n care este mpartit acquis-ul comunitar,

Asocia tia Europeana a Liberului Schimb

Actele normative adoptate la nivel comunitar

Recomandarile, rezolutiile si avizele sunt acte fara caracter

b) Capacitatea administrativa .....................................12

(mentinerea taxelor indirecte la cote diferite ceea ce determina formalitati

termenul limita pentru finalizarea acesteia, 31 decembrie 1992. De

Cartea Alba pentru pregatirea tarilor asociate din Europa Centrala si de

II. Acquis-ul comunitar privind libera circulatie a

Datorita faptului ca Tratatul de la Roma nu definea conceptul de taxe cu

regulile comunitare ce guverneaza libera circulatie a bunurilor,

guvernare a liberei circulatii a bunurilor. n primul rnd a fost necesara

ndeplinesc cerintele esentiale si sunt evaluate ca fiind conforme pot fi

monotorizarea exporturilor comunitare de bunuri strategice si de lucrari

calitatea acestora (continut, greutate, design, performante, durabilitate,

motor si trailerele acestora (care au devenit obligatorii pentru noile

aparate care sa respecte standarde recunoscute la nivelul ntregului spatiu

III. Transpunerea aquis-ului comunitar n Romnia

Romnia a facut foarte putine progrese n acest sens si de aceea este

Organismul romn pentru acreditare (RENAR) a semnat multe acorduri

etichetarea gemurilor din fructe, jeleului, marmeladei si pireului de

directivei 76/768/CEE. Anexele 2-7 ale Directivei au fost transpuse prin

fibroase si etichetarea produselor textile. Acest act normativ introduce

Prin Ordinul ministrului agriculturii si alimentatiei nr. 146/2000

Ordinul ministrului industriilor si resurselor nr. 389 din 20.11.2001

prin includerea n aceasta categorie a oricaror persoane juridice care au

Una dintre prioritatile principale din punct de vedere al cresterii eficientei

Elaborarea si implementarea unei politici si strategii a organismului

Finalizarea armonizarii directivelor New Approach 87/404/CEE

Pe termen mediu Romnia si-a propus urmatoarele masuri:

Codul alocat actului normativ,

Reglementarile Directivei contin prevederi cu privire

alimentelor. Totodata normele Directivei se refera si

Reglementarea Consiliului 1139/98 din 26 mai 1998 referitoare la

drawn up in application of Regulation (EC) No 2232/96 of the

Cuvinte cheie: autobuz, protectie mpotriva incendiului, produse

J.O. L 177 din 05.07.1997 p.15

Council Directive 90/384/EEC on the 20 th of June 1990 on the

Cuvinte cheie: Armonizare legislativa, aparate de masura, metrologie,

alcoolice conforme standardelor europene si comune

Directiva 77/95 CEE din 21 decembrie 1976 cu privire la armonizarea

approximation of laws; measuring equipment;

Publicatia: J.O. L 152 din 06.06.1986

approximation of laws; tanker; carrying capacity;

S-ar putea să vă placă și