ANTICONVULSIVANTELE ANTIEPILEPTICELE

CONVULSIILE = disfuncii paroxistice ale unui grup de neuroni; aceste disfuncii apar brusc, sunt
tranzitorii i incontrolabile;
-

pot fi focalizate atunci cnd afecteaz o anumit zon cerebral

sau generalizate atunci cnd afecteaz ntreaga scoar cerebral

Sunt determinate de activitatea paroxistic sincron i cu frecven mare a unui grup de neuroni care

dintr-un anumit motiv au devenit hiperexcitabili i descarc poteniale de aciune care se propag sincron
ctre alte zone ale creierului.
Funcie de aria/ariile afectate, convulsiile sau disfunctiile neuronale pot fi motorii si/sau senzoriale.
n general prin termenul de convulsie se neleg doar manifestrile motorii dar acest termen poate include i
manifestrile senzoriale sau de alta natur.
Manifestrile motorii pot fi:
-

contracii tonice rigiditate musculara

contracii clonice contracii musculare

repetitive

mioclonii contracii musculare brute i de

foarte scurt durat

contracii tonico-clonice caracterizate de

apariia brusc a unei crize tonice care
determin cderea corpului urmat de contracii
clonice.

Manifestrile senzoriale care apar n timpul unei crize convulsive depind de zona cerebral
implicat:
-

halucinaii, senzaii gustative, auditive

parestezii manifestate ca furnicturi sau nepturi n diferite arii ale corpului

flash-back-uri, senzaia de deja-vu.

Manifestrilor motorii i senzoriale li se pot asocia manifestri vegetative:

-

midriaz, piloerecie, transpiraii

De obicei convulsiile apar n cadrul epilepsiei dar pot

apare i n alte situaii: cum sunt convulsiile febrile la
copii, convulsiile care apar n meningite, tumori cerebrale,
tulburri metabolice, intoxicaii cu diferite substane.

Dup manifestrile clinice, crizele epileptice au fost

clasificate n:

1. crize pariale numite i focale/locale cnd

disfuncia paroxistic neuronal se limiteaz la un grup de
neuroni fr a se transmite ntregii scoarte cerebrale

http://www.medicalook.com

a. simple apar contracii ale unor grupe musculare i/sau diferite manifestri senzoriale;
pacientul nu-i pierde starea de contien i poate descrie criza epileptic
b. complexe starea de contien este afectat dar nu pierdut complet, pacientul poate
relata unele manifestri; n acest tip de criz apar manifestri motorii i senzoriale iar o criz parial
complex poate evolua ntr-o criz generalizat.

2. crize generalizate sunt caracterizate de pierderea contienei i amnezie (pacientul nu poate

povesti ce s-a intamplat).
a. frecvent crizele generalizate sunt crize tonico-clonice manifestate sub forma unei contracii
tonice a musculaturii, cderea corpului, contracii clonice, incontinen urinar acest tip de criz se mai
numeste i marele rau epileptic/grand mal.
b. crize de absen tonusul muscular este pstrat dar apare pierderea de foarte scurt
durat a contienei; pacientul se oprete brusc din activitatea pe care o desfoar dar dup cteva secunde
sau zeci de secunde i reia activitatea ca i cum nimic nu s-ar fi ntmplat denumirea mai veche a acestui tip
de criz epileptic este de mic ru epileptic/petit mal.
c. crize atonice apare o scdere brusc a tonusului muscular i cderea corpului; pacientul
i pierde contiena dar nu apar contracii musculare.

Din punct de vedere al mecanismului fiziopatologic al crizelor convulsive, se pare c disfunciile

paroxistice neuronale se datoreaz unor anomalii ale stabilitii membranei neuronale i a sinapselor
neuronale. Descrcrile epileptice sunt poteniale de aciune dependente de Na+ si Ca2+. Modularea activitii
canalelor de Na+ si Ca2+ duce la scderea excitabilitii neuronale; astfel se explic utilizarea ca
anticonvulsivante a unor blocante de canale de Na+ si Ca2+. De asemenea n apariia crizelor epileptice este
implicat i o stare de dezinhibiie neuronal determinat de scderea inhibiiei exercitate de GABA.
Medicamentele care faciliteaz inhibitia GABA au efect anticonvulsivant.
http://ohexpwm.oxfordtextbookofmedicine.com

Poziia lateral de siguran - PLS

Dac pacientul i pierde starea de contien trebuie avut
grij ca pacientul s nu se loveasc i s nu sufere leziuni.
Din apropierea pacientului se ndeprteaz toate obiectele
care eventual ar putea cauza leziuni. n cursul spasmelor
muchilor responsabili de masticaie, pacientul i poate
seciona limba (se recomand introducerea unei batiste). Pe
durata somnului adnc care urmeaz criza, bolnavul este
poziionat lateral n poziia lateral de siguran (PLS)
pentru a se asigura eliberarea cilor respiratorii i evitarea
alunecrii limbii spre cavitatea faringian sau a salivei n
cile respiratorii.
Executarea manevrei de poziionare a pacientului n PLS. V
aezai n genunchi, lng victim si faceti toate manevrele
pe tractiune. Puneti antebratul fata de bratul victimei la 90
de grade, iar bratul fata de torace la 90 de grade. Apucati
mna cealalt a victimei, punei dosul palmei pe obraz, fixai
bratul i apucai de umrul victimei, iar cu mna cealalt de
deasupra genunchilor, printr-o micare de traciune.

Rotii victima astfel nct la nivelul trunchiului s se formeze

un triunghi echilateral format din toracele victimei, bra i
antebra. Picioarele trebuie poziionate la 90 de grade, astfel
nct victima s fie aplecat puin n fa, s se sprijine pe
genunchi si pe coate si s nu se roteasc n interior. Urmtoarea manevr: cu blndee dai uor capul victimei pe spate,
astfel nct traheea acesteia s se orizontalizeze pentru a mpiedica cderea limbii spre cavitatea faringian.

Dup mecanismul de aciune, anticonvulsivantele se clasific astfel:

1. AC care blocheaza canalele de Na+: fenitoina, carbamazepina, oxcarbazepina; aceste AC acioneaz

asupra canalele de Na+ deschise ceea ce face ca blocantele canalelor de Na+ sa actioneze preferential asupra
neuronilor care descarca impulsuri cu frecventa mare adica asupra celor care au un numar mare de canale de
Na+ deschise. Blocantele canalelor de Na+ sunt eficace in crize partiale si generalizate cu exceptia micului rau
epileptic pe care chiar il agraveaza.

2. AC care faciliteaz sau poteneaz aciunea GABA:

- barbituricele
- benzodiazepinele
- gabapentina
- vigabatrina
Sunt eficace n crize pariale i generalizate.

3. AC care blocheaz canalele de Ca2+ de tip T: etosuximida este eficace n micul ru epileptic crizele de
absen fr a fi eficace i n alt tip de criz epileptic. Se consider c micul ru epileptic este determinat de
hiperactivitatea unui pace-maker talamic a crui activitate depinde de canalele de Ca2+ de tip T de la acest
nivel. Blocarea acestor canale determin scderea activitii acestui pace-maker, ceea ce explic eficacitatea
blocantelor canalelor de Ca2+ de tip in micul ru epileptic.

4. AC cu mecanism de actiune complex adic blocheaz canale de Na+, Ca2+, favorizeaz inhibiia GABA i
scad disponibilul sinaptic de acid glutamic NT excitator : ac.valproic, lamotrigina, topiramat.

5. AC care inhib anhidraza carbonic: acetazolamida inhibarea anhidrazei carbonice determina

modificarea ph-ului cerebral care modifica funcionalitatea receptorilor glutamatergici care sunt foarte
sensibili la variatiile de pH.

Mec. de

Medicament

Indicatii terapeutice

FC

R.adverse

actiune

Na+

Carbamazepina

Crize pariale i generalizate Se absoarbe lent dup administrare

tonico-clonice (grand mal)
orala; se leag cam 70% de proteinele
Dureri nevralgice
NU micul ru epileptic
plasmatice; este metabolizat hepatic i
dup tratament de lung durat capt
proprieti de inductor enzimatic.

Na+

Fenitoina

Crize pariale i generalizate

tonico-clonice (grand mal)
Dureri nevralgice
Aritmii cardiace
NU micul rau epileptic

se absoarbe bine dupa administrare

orala; se leaga mai mult de 90% de
proteinele plasmatice albumina ceea ce
face ca fenitoina sa fie implicata in
fenomenul de deplasare de pe proteinele
plasmatice atunci cand se administreaza
concomitent cu alte medicamente care se
leaga foarte mult de proteinele
plasmatice. Dpdv al cineticii de eliminare,
aceasta depinde de doza administrata in
sensul ca la doze mici eliminarea se face
dupa o cinetica de ordinul 1, adica
proportional cu doza, dar la doze
terapeutice eliminarea se face dupa o
cinetica de ordinul 0 datorita saturarii
enzimei care metabolizeaza fenitoina.
Fenitoina are proprietati de inductor
enzimatic putand influenta concentratia
plasmatica a altor medicamente.

- poate determina sedare uoar i

poteneaz efectul altor sedative i al
alcoolului etilic
- la primele administrri determin
cefalee, vertij, diplopie, grea care dispar
dup cteva sptmni prin dezvoltarea
toleranei pentru aceste manifestri
- r. alergice
- r. idiosincrazice eruptii cutanate,
afectare hepatica (creste gama-GT si
fosfataza alcalina atentie la interpretarea
analizelor
de
laborator),
discrazii
sanguine
(leucopenie
=>
anemie
aplastica).
- dupa primele doze pot apare:
- nistagmus miscari involuntare
si sacadate ale ochilor pe orizontala sau
verticala
- ataxie miscari imprecise,
ezitante mers de om beat
- vertij
- diplopie perceperea a 2 imagini
a unui obiect privit
- r. idiosincrazice rash
tegumentar, dermatita exfoliativa
- dupa tratament de lunga durata cu
fenitoina pot apare:
- hipertrofie/hiperplazie gingivala
- hirsutism
- cresterea in volum a buzelor si
nasului
- neuropatie periferica
- foarte rar pot apare reactii imunologice
grave: sindrom lupoid, discrazii sanguine,
necroza hepatica

Ca+

Etosuximida

Micul rau epileptic

se absoarbe complet dupa administrare cel mai frecvent determina tulburari

orala.

NU

se

leaga

de

proteinele gastro-intestinale: greata, varsaturi, dureri

plasmatice. Este metabolizata hepatica.

epigastrice, anorexie. Pentru a evita

aparitia

acestor

reactii

adverse,

se

administreaza initial doze mici care se

cresc treptat pana la dozele terapeutice
necesare.
Alte reactii adverse: oboseala, cefalee,
ameteli
Foarte

rar

determina

reactii

idiosincrazice care se manifesta ca rash

tegumentar sau discrazii sanguine
GABA

Fenobarbital

Crizele partiale si in marele rau se absorb bine dupa administrare orala; - sedarea
epileptic. Pot fi utilizate in orice se

GABA

Primidona
analog al
fenobarbitalului
2
deoxifenobarbital
este metabolizata
hepatica pana la
fenobarbital
blocheaza canale
de Na cu
potentarea
efectelor GABA
ergice prin FB
rezultat.
BZD
Diazepam
Clonazepam

leaga

moderat

de

proteinele - la copii scad performantele cognitive

tip de criza convulsiva din afara plasmatice; sunt metabolizate hepatic dar chiar si la concentratii terapeutice scad
epilepsiei.

Se

folosesc

in 20-50% din fenobarbital se elimina ca capacitatea de concentrare si efectuarea

tratamentul convulsiilor febrile atare la nivel renal. Au proprietati unor sarcini simple. Vezi cursul de SH.
la copil.

inductoare

enzimatice

si

determina

frecvent interactiuni medicamentoase.

Pot
fi
utilizate
pentru Vezi cursul de sedative-hipnotice
tratamentul oricarui tip de criza
convulsiva.
De
obicei
se
administreaza
injectabil
i.v.
pentru
tratamentul
crizei
epileptice, pentru tratamentul

Sedarea

si

toleranta

pentru

efectul

anticonvulsivant efectul antiepileptic

dispare dupa aproximativ 3 luni de
tratament.

GABA

Vigabatrina

profilactic al crizelor folosindu-se

un alt antiepileptic. BZD se
folosesc de asemenea pentru
tratamentul statusului epileptic
si
pentru
tratamentul
si
profilaxia convulsiilor febrile la
copil.
inhiba GABA transaminaza
crize partiale

GABA

Gabapentina

favorizeaza eliberarea GABA in

sinapsele GABA-ergice eficace
in crize partiale

Mec.

Acidul valproic

Crizele partiale complexe si in se absoarbe bine din tubul digestiv. Se cea mai grava este toxicitatea hepatica

Complex

crizele generalizate (in micul si leaga mult de proteinele, mai mult de caracteristic

Na+,

marele rau epileptic)

Ca2+,

determina

90% - determina fenomene de deplasare transaminazelor

cresterea

serice

dar

poate

de pe proteinele plasmatice a altor determina hepatita toxica si insuficienta

GABA,

medicamente care se leaga foarte mult de hepatica.

Glu

Hepatotoxicitatea

proteinele plasmatice. Este metabolizat considerata

reactie

este

idiosincrazica.

hepatic si are proprietati de inhibitor Obligatoriu in timpul tratamentului cu

enzimatic.

acid valproic se monitorizeaza functia

hepatica.
Alte reactii adverse care apar la
initierea

tratamentului

sunt:

greata,

varsaturi, dureri epigastrice.

Mec.

Lamotrigina

Crizele partiale complexe si in Se absoarbe complet din tractul gastro- Ameteli, diplopie, ataxie, tulburari de

Complex

crizele generalizate (in micul si intestinal. Este metabolizata hepatic prin vedere. Rar determina rash tegumentar

Na+,

marele rau epileptic)

Ca2+,
GABA,

glucuronidare. Nu are proprietati de

inductor/inhibitor enzimatic

Glu
Inhib.

Acetazolamida

anhid.

Micul rau epileptic eficacitate

autolimitata

carbon.

Tip de epilepsie

Linii de tratament

A. crize partiale
simple
complexe

Fenitoina = Carbamazepina > Fenobarbitalul

Fenitoina = Carbamazepina

Lamotrigina, Topiramatul
Lamotrigina, Topiramatul

B.crize generalizate
marele rau epileptic
crize tonico-clonice

Fenitoina = Carbamazepina >Acidul valproic>Fenobarbitalul

generalizate
micul rau epileptic absente
Mioclonii

Etosuximida>Acidul valproic> Clonazepam

Acidul valproic, clonazepam

Lamotrigina

Lamotrigina

Crize atonice
Status epilepticus
Convulsii febrile

Acid valproic, lamotrigina

Diazepam, Fenobarbital, Fenitoina
Diazepamul, Fenobarbital

Antiepileptice disponibile in Romania

-

carbamazepina cpr. 200 / 400 mg Tegretol

oxcarbazepina cpr. -150 / 300 / 600 mg Trileptal
rufinamida Inovelon
acid valproic 150-750 mg Depakine, Convulex; liofilizat 400 mg/4ml
stiripentol Diacomit cps 250 mg
lamotrigina Lamictal cpr 25 100 mg
Fenobarbital cpr 100 mg / sol. Inj 200 mg/ 2 ml
Gabapentina Neurontin
Levetiracetam Keppra 100 mg/ml
Pregabalina Lyrica cps 100, 200 mg
Etosuximida Petinimid 50 mg / ml sirop, cps 250 mg
Fenitoina sol.inj. 50mg/ml
Clonazepam cpr 0.5-2 mg
Topiramat Topamax cpr 25-50-100 mg
Zonisamida Zonegran cps 100 mg

10 | P a g e