amenda, interzicerea de a practica anumita activitate, mustrarea, arestul pentru

cateva zile, detinerea in casele de munca (rabotnii dom). 13

Codul penal roman din 193614 a fost sistematizat in trei parti: dispozitii generale partea I; crime si delicte - partea a II-; contraventii - partea a IH-a i era influenfat de
ideile progresiste promovate de Asociatia International de Drept Penal. In general,
Codul penal roman din 1936 mentinea regimul codului anterior - din 1865 - referitor
la contraventii, concomitent formu- landu-se definitia contraventiei. Astfel, in art. 579
se stipuleaza urmatoarele: contraventia este fapta pe care declara ca atare: 1)
legea; 2) regulamentul; 3) ordonanta autoritatilor administrative sau politienesti. De
mentionat ori- ginalitatea solutionarii problemei, care nu era legiferata pana atunci,
privind subiectul raspunderii, in cazul cand contraventia a fost savarsita de
persoana in baza raportului de subordonare. Art. 581 prevedea: Cand contraventie
a fost comisa de persoana pusa sub autoritatea, directiunea sau supravegherea
altei persoane, este responsabila si se pedepseste, in afara de infractor, i persoana
investita cu autoritate, ori insarcinata cu directiunea sau supravegherea, in aplicarea
sau respectarea unor dispozi^iuni, in privinta carora s-a savarsit contraventia 15.
Tot in 1936 a fost adoptat si noul Cod de procedura penala, care a intrat in
vigoare in 1937. In mare, divizarea tripartita a infractiunilor corespundea celor trei
instante de judecatorii primare: contraventiile erau examinate de judecatoriile de
pace, delictele - de tribunale, iar crimele erau de competenta curtilor de juri 16.
Procedura de examinare a cauzelor contraventionale se deo- sebea prin faptul ca
opozitia in procesul penal se putea face doar in situatii limitate - in cazul
contraventiei absentul face opozitie numai daca demonstra impiedicare legitima de
participare la judecata. Cheltuielile judiciare facute cu ocazia opozitiei se puneau in
seama oponentului17.
In R.A.S.S.M., precum si in perioada postbelica, pana la inceputul ani- lor 60, rolul
principal in dezvoltarea materiei contraventionale i-a revenit legislatiei si teoriei
juridice sovietice, aplicandu-se in acest domeniu actele normative ale R.S.S.U. i
Uniunii Sovietice. Pana in 1927 s-a aplicat Codul pe-

13

14

15
16
17

CoptileJ V., Institujii de drept public in Basarabia in prima jumatate a secolului al XlX-lea, teza de
doctorat, 2002, p. 130.
Elaborarea codului a fost tnceputa in 1920. Codul a fost adoptat in 1936 si a intrat in vigoare la 1
ianuarie 1937.
Pivnicieru M, Susanu P., Tudorachi D., Contravenfia, Ia^i, 1997, p. 6.
E Istoria dreptului romanesc, Chi^inSu, 2003, p. 150.
Volonciu N., Tratat de procedura penala, vol. II, Bucurejti, 1996, p. 237.

nal al R.S.S.U. din 1922, iar din 1927 - un alt Cod penal al R.S.S.U., alcatuit in deplina
concordanta cu Bazele legislatiei penale ale U.R.S.S. si ale republicilor unionale din 1924.

Codurile respective evidentiau un grup de infrac(iuni cu un pericol social mai redus,

care treptat au fost dezincriminate si trecute in domeniul abaterilor administrative contraventiile administrative, soldate cu raspunderea administrativa. Astfel, in
perioada de formare i dezvoltare a U.R.S.S., contraventiile, treptat, au fost excluse
din sfera faptelor penale, fiind calificate ca abateri de natura administrativa.
Pe parcurs stiinta dreptului administrativ preia sarcina stiintei dreptu- lui penal
pentru a defini elementele esentiale ale raspunderii ce are ca temei obiectiv faptele
cu caracter contraventional. Totodata, legat de aparitia aces- tui eveniment stiintific,
literatura juridica penala a fundamental institutia inlocuirii raspunderii penale cu
raspunderea administrativa18. Mentionam ca prin Decretul Prezidiului Sovietului
Suprem al U.R.S.S. din 08.02.1977 a fost instituita posibilitatea absolvirii de
raspundere penala a persoanelor care au savarsit infractiuni cu un pericol social
redus si tragerea lor la raspundere administrativa. Institutia liberarea de raspundere
penala cu tragere la raspundere administrativa este prevazuta si in legislatia penala
(art. 55, Cod penal al Republicii Moldova)19. Observant ca in conditiile articolului 55
Cod penal, daca fapta, gratie circumstantelor prevazute de lege, isi pierde caracterul penal, devine abatere administrativa in sensul dreptului administrativ. Daca ar fi
vorba de contraventie, atunci trebuie ca faptei respective, inclu- siv subiectelor, sa
li se aplice intregul regim juridic contraventional. In acest sens, legea distinge
urmatoarele: In cazul in care fapta persoanei constituie contraventie
administrativa, instan(a inceteaza procesul penal cu aplicarea sanctiunii
administrative prevazute in Codul contraventional (art. 391 alin. 2 Cod de procedura
penala)20.

IS

19

20

Dongoroz V., Cahane S Oancea I., Fodor I., Iliescu N., Inlocuirea raspunderii penale pentru unele
infractiuni cu raspunderea administrativa si disciplinara, Bucure^ti, 1957; Danes S., Inlocuirea
raspunderii penale, Bucuresti, 1970; Filipa A., Aspecte teoretice ale institutiei inlocuirii raspunderii
penale, Seria Filozofie, Istorie, Drept, 1974.
Codul penal al Republicii Moldova adoptat la 18.04.2002, intrat in vigoare la 12. 06. 2003, M.O. nr. 128129/1014 din 13.09.2002, cu modificSrile si completarile operate prin Legea nr. 1323-XV din
26.09.2002, M.O. nr. 143 din 27.09.2002, art. 1021.
Codul de procedura penala al Republicii Moldova, adoptat la 14.03.2003, intrat in vigoare la
12.06.2003, M.O. nr. 104-110 (1197-1203) din 07.06.2003