Abdomenul acut chirurgical

Generaliti
Abdomenul acut este un sindrom care include maladii si traume abdominale ce pun n
pericol viata bolnavului.

Inflamatia n cavitatea peritoniala, (izolat de mediul

nconjurtor), se petrece fulgertor cu alterarea severa a functiilor
vitale. (peritonita).
abdomen acut" n formularea diagnosticului, mai corect fiind peritonita", cu mentionarea cauzei primare.
Sunt maladii care formeaza asa-numitul abdomen acut" fals:
-unele maladii cardiace (infarctul),
-pulmonare (pneumonii bazale, pleurezii),
-colica renala, maladii inflamatorii a rinichilor,
-vasculita hemoragica,
-peritonita reumatoida,
-mezadenita

apendicita constituie 60%,

colecistita acuta -14%,
pancreatita acuta - 2%,
ulcerul perforativ gastric sau duodenal 10%,
ocluzia intestinala -4%,
tromboza mezenteriala - 0,3%.
Herniile au morbiditate 10 la 10000 de populatie, dar din ele
doar 7% sunt strangulate.
Hemoragiile digestive superioare alcatuiesc - 3%.

Peste 72 ore, daca bolnavul nu se adreseaza pentru ajutor medical,

procesul patologic evoluiaza cu peritonita generalizata,
n cel mai bun caz peritonita limitata. n dependenta de cauza,
peritonita are nuante clinice diferite.
Perioadele clinice ale peritonitei:
- reactiva (6-24 ore)
- toxica (24-72 ore)
- terminala (dupa trei zile de la debut

Simptomele subiective

- durerile abdominale ncep brusc, sub forma loviturii de pumnal, n

perforatia unui organ cavitar, iar n maladiile inflamatorii intensitatea bolii
creste treptat (cele mai intense dureri sunt cele ischemice);
1. bolnavul cu apendicita acuta, de obicei, nu se agit, nu striga
(simptomul propus de Z. Gorbusina);

2. poza bolnavului: n decubit lateral drept, picioarele retrase spre

abdomen (apendicita acuta, ulcer gastroduodenal perforat), n decubit
lateral stng n leziunile splinei (daca bolnavul este ntors cu fata n sus, el
se ntoarce n pozitia initiala (simptom hop-Mitica");
- localizarea topografica depinde de organul afectat (n apendicita acuta
n 70-80% debuteaza n regiunea epigastrala);
- iradierea n colecistita acuta - n mna dreapta, n omoplatul drept, la
nivelul insertiei sternale a muschiului sternocleidomastoidian (frenicus
simptom); n pancreatita acuta durerile sunt centurate;

Simptomele subiective

Simptomele subiective
- caracterul durerilor: sub -forma de crampe - n colica renala, hepatica;
-spastice, cu perioade de ameliorare si intensificare n ocluzie intestinala;
-continua, crescnda - n apendicita, peritonita
(primele faze);
- voma unica este n apendicite, colecistita acuta; multipla - n ocluzie
intestinala, incoercibila si istovitoare n pancreatita acuta;
- continutul vomei: de staza, amestec fecaloid - n ocluzie intestinala;
lichidic - n pancreatita; cu alimentare, mai ales consumate ieri - n stenoza
pilorica; snge rosu aprins - n varice esofagiene, zat de cafea - n
hemoragie din ulcer gastric sau duodenal, cancer gastric;
- balonari, retinerea emisiei de gaze si fecaliilor se datorestc ocluziei
intestinale, ischemici mezenterialc sau sunt semnele peritonitei, n faza
terminala (paraliza intestinala);
- semnele generale: pulsul rapid, concordat cu febra nalta (39-40C la
peritonita dezvoltata (initial 37,1C), subfebrila n apendicita; TA scade n
pancreatite, n peritonita terminala.

Obiectiv

Simptomele obiective

- e importanta aprecierea starii generale a bolnavului (trasaturile

fetei, culoarea tegumentelor (paloare, icter);
- la inspectia abdomenului se atrage atentia la participarea peretelui
abdominal n actul de respiratie pasiv si activ, simetria abdomenului,
prezenta balonarii, cicatricelor s.a.;
- la palpatia crutatoare putem determina locul cel mai sensibil,
simptomele de excitatie a peritoneului (Sceotkin-Blumberg si altele,
care caracterizeaza maladiile abdominale acute), clopotajul, defansul
muscular;
- percutia permite determinarea lichidului si aerului liber n abdomen
(matitatc sau timpanit);
- la auscultatie n peritonita avansata este o liniste mortala" (semnul
Mondor); n ocluzie intestinala - zgomote patologice a peristaltismului
intestinal;
- tuseul rectal si examenul vaginal sunt obligatorii si permit
determinarea unor procese inflamatorii n bazinul mic sau a unor
simptome de diagnostic informativ.

Cauze
Evoluie

Initial infectia este localizata,

dar cu timpul, peste aproximativ 72 ore,
e generalizeaza sau se delimiteaza,
ormnd peritonita generala
au delimitata (abces abdominal).
eneralizarea inflamatiei este o
tuatie foarte grava
mortalitatea ajungnd la 50%),
bcedarea (limitarea peritonitei)
elativ mai favorabila cu perspectiva
de vindecare.

Investigatii de laborator
- analiza generala de snge (leucocitoza
cu devierea formulei leucocitare spre
stnga, neutrofilie, VSH ridicat)

- analiza generala a urinei (leucocite,

eritrocite), cifrele crescute a diastazei.

Investigatii Instrumentale

- examen ecografic.
- cliseu radiologic panoramic al cavitatii abdominale: poate depista
balonari (niveluri hidroaerice n intestine (canuta Claiber) - n ocluzie
intestinala, peritonita generala; pneumoperitoneum - traduce
perforatia unui viscer cavitar.
- Proba Svart cu masa baritata rece, pentru a depista nivelul ocluziei.
- Laparascopia diagnostica.
- Tomografia computerizata.
- Rezonanta magnetica nucleara.
!punctia abdominala

Complicatii posibile
- Insuficienta hepatica.
- Insuficienta renala.
- Septicemie.
- Soc bacteriotoxic.
- Colaps.

I. Peritonitele acute
Etiologia lor este infectioasa: streptococi,
stafilococi, enterococi, pneumococi, bacili
coli, t\fic,Proteus,Perfringens etc. in mod
exceptional, peritonita tuberculoasa poate
lua un aspect clinic acut.
Sunt inflamatii acute ale peritoneului, care
constituie cea mai reprezentativa forma a
abdomenului acut chirurgical

Tipuri

Peritonitele acute pot fi primitive sau secundare.

-a. primitive, mai rare, sunt provocate de infectii generale
(septicemii) sau la distanta (pneumonie, erizipel), peritoneul fiind
infectat pe cale hematogena.
-b. secundare sunt cele mai frecvente; ele sunt provocate de
afectiuni ale organelor abdominale, infectia propagandu-se la
peritoneu prin perforatii, pe cale limfatica sau prin contiguitate.
Cauzele sunt: -perforatii ale organelor cavitare digestive (stomac,
intestin subtire, colon, apendice, vezicula biliara);
-infectii ale organelor genitale (avorturi septice, infectie
puerperala, piosalpingite, gonoree);
-supuratii hepatice, renale; plagi abdominale penetrante;
torsiuni de organe sau formatiuni patologice (colecist, chist ovarian).

Simptomatologia
tabloul dramei abdominale".
Abdomenul acut este denumirea generica data unui tablou clinic,
provocat de un numar mare de afectiuni. De la inceput
precizam ca exista un abdomen acut chirurgical" si un
abdomen acut medical".
Abdomenul acut chirurgical se datoreaza unor cauze multiple
(propagarea infectiei de la un viscer inflamat - apendice,
colecist etc), inocularea directa printr-un traumatism sau plaga,
perforatii digestive (ulcer, colecist, apendice etc), rupturi
intraperitoneale ale unor organe cavitare (vezica urinara,
bazinet renal) sau colectii supurate (abces renal, abces hepatic
sau splenic etc), infectii generale si diferite alte cauze
(pancreatite, ocluzia intestinala etc).
Abdomenul acut medical se intalneste in pancreatita acuta,
gastrita si hepatita acuta, afectiuni pelviene inflamatorii acute,
hemoragii retroperitoneale, crize de alergii abdominale, colice
abdominale s.a.

Simptome
-Deoarece acest diagnostic este o urgenta majora, viata
bolnavului depinde de precocitatea si corectitudinea
diagnosticului, de rapiditatea si securitatea transportului la o
sectie chirurgicala.
-Interogatoriul are o importanta deosebita, deoarece exista
multe prodromuri, care trebuie depistate prin intrebari bine
conduse, referitoare la antecedente (un ulcer in antecedente
orienteaza diagnosticul catre o perforatie). Trebuie precizati si
factorii declansatori. Astfel, traumatismele pot determina
ruptura unui organ. Tot prin interogatoriu se stabileste
prezenta unei pancreatite acute dupa un pranz copios, cu
ingestie abundenta de alcool; se poate preciza si felul debutului
(debutul brutal la un individ normal sugereaza o perforare sau
o ruptura a unui organ cavitar, o durere care creste rapid
evoca o inflamatie apendiculara sau o pancreatita).

Simptome

Caracteristicile durerii sunt, de asemenea, utile diagnosticului:

durerea de mare intensitate apare in abdomenul acut chirurgical,
datorita iritatiei peritoneale, dar exista dureri extreme si intr-o
pancreatita acuta sau intr-un infarct de miocard.
- Momentul examinarii bolnavului arata tablouri diferite. Astfel, la
bolnavul examinat -la inceput, simptomatologia este saraca. in
primele faze peritonita se manifesta numai prin durere si
contractura parietala, iar ocluzia intestinala prin durere si
suprimare a tranzitului. in sfarsit hemoragia interna abdominala
este sugerata de durere si hipotensiune arteriala.
- Ulterior apare tabloul clinic complet al abdomenului acut,
semnele se intrica, peritonita se insoteste de ocluzie, iar Ocluzia
devine si peritonita. -Semne clinice analoge au cauze diferite.
Astfel durerea abdominala poate fi rezultatul colecistitei acute, dar
si a pneumoniei bazale.

Simptome a. functionale
-durerea; localizata la inceput, difuza ulterior, cu
variate iradieri, si cu intensitate diferita (de la
lovitura de pumnal" a inundatiei peritoneale, la
durerea atenuata);
-varsaturile; la inceput alimentare sau bilioase;
-pareza abdominala se manifesta prin linistea
abdominala" la auscultatie si prin oprirea
tranzitului.
Absenta acestor Simptome, nu exclude
diagnosticul de peritonita.

Semne fizice abdominale

-contractura musculara este cel mai important semn si,
in fond, singurul necesar pentru diagnosticul de
peritonita (de abdomen acut). Este simptomul de
alarma al primei zile. Este localizata sau generalizata.
Bolnavul sta imobil, respira superficial, evita miscarile
respiratorii profunde, nu tuseste din cauza exacerbarii
durerii abdominale prin mobilizare, iar intrebat,
raspunde in soapta. Cand contractura musculara este
localizata, se constata devierea liniei albe si a
ombilicului de partea afectata. Apararea musculara,
are aceeasi semnificatie ca si contractura, dar o
preceda in timp, sau reprezinta singura reactie
musculara, in special in peritonitele cu
simptomatologie atenuata

Manifestari specifice
peritonitei
-imobilitatea; bolnavul nu se agita, sta nemiscat deoarece
orice miscare exacerbeaza durerea;
-rigiditatea peretelui, produsa de contractura, poate fi
limitata sau difuza. Abdomenul este numit abdomen de
lemn. Trebuie totusi deosebita de aparea musculara, care
poate aparea in cazul inflamatiei unui organ abdominal,
fara a fi interesat si peritoneul. Apararea musculara poate
deci apare si la bolnavi care nu necesita interventia
chirurgicala de urgenta. O mentiune speciala trebuie facuta
la bolnavii varstnici, la care rigiditatea peretelui abdominal
(contractura musculara) poate lipsi;
-linistea abdominala, ca si absenta completa a undelor
peristaltice

Alte semne cu valoare

secundara sunt:
-semnul Blumberg. Se comprima
progresiv cu palma peretele abdominal si
se ridica brusc mana. Bolnavul resimte o
durere vie. Semnul este inselator.
- hiperestezia cutanata, matitatea
deplasabila in flancuri, disparitia matitatii
hepatice, suprimarea zgomotelor
intestinale

Valoare secundara
Exista peritonite care evolueaza fara
contractura (cele tifice, unele peritonite
bacilare sau postoperatorii, in fine cele din
supuratiile retroperitoneale si de la bolnavii
socati). in schimb, exista contracturi musculare
fara peritonita, ca de exemplu: in leziunile
rahidiene, in fracturile costale cu iritatie
pleurala.
-pentru diagnostic este necesar intotdeauna
tuseul rectal. Durerea la palparea fundului de
sac Douglas, bombarea si impastarea locala
sunt pretioase semne diagnostice de peritonita.

Semnele generale ale

peritonitei
-in prima faza sarace si necaracteristice: tensiunea arteriala
si pulsul sunt normale, iar febra moderat crescuta.
-pe masura ce timpul trece, tabloul se complica, datorita
tulburarilor provocate de peritonita (hipovolemie, tulburari
de oxigenare etc). Apar semne de insuficienta circulatorie
periferica (hipotensiune, colaps), de insuficienta
respiratorie si renala (oligurie, hiperazotemie si acidoza),
de insuficienta suprarenala, hepatica, realizand o
adevarata catastrofa metabolica (E. Proca). Abdomenul
se destinde, contractura cedeaza, apare tabloul de ocluzie,
care mascheaza pe cel de peritonita

Examene paraclinice
-amilaza si lipaza sunt moderat crescute in general;
-glicemia creste in acidoza diabetica si in pancreatita;
-ureea creste in starile de deshidratare;
-leucocitoza este frecvent intalnita si prezinta uneori valori mari;
-anemia este obisnuita;
-electrocardiograma este necesara pentru eliminarea
diagnosticului de infarct miocardic;
-radiografia abdominala poate evidentia:
- pneumoperitoneu, care este semn de ruptura a unui organ
cavitar (ulcer, apendice etc.) si arata prezenta de aerintre ficat si
diafragm;
-imagini hidro-aerice in ocluzia intestinala;
-calculi biliari sau urinari radioopaci;
-umbra unui abces sau a unei mase tumorale.
-pentru diagnostic sunt utile si punctia abdominala precum
si peritoneoscopia. Se punctioneaza in zona mata si daca se
extrage lichid se confirma peritonita (in mod normal nu se poate
extrage lichid din cavitatea peritoneala).

Evolutia

Netratat, abdomenul acut se agraveaza rapid, in

special cel chirurgical. Bolnavul devine
necooperant, aspectul este de stare septicotoxemica avansata. Apar oligurie si hipotensiune
arteriala. in aceasta faza, singurul semn care
indreapta atentia catre peritonita este percutia
dureroasa a abdomenului. Fara interventie
chirurgicala inca din faza initiala, evolutia catre
exitus este inexorabila.

2.Pancreatita acuta
-urgenta medico-chirurgicala,
prin activare enzimatica n
cascada
autoliza fermentativa si necroza
tesutului pancreatic.

Forme clinice
Se disting urmatoarele forme de
pancreatita acuta:
- pancreatita edematoasa;
- pancreatita hemoragica;
- pancreatita necrotizanta
localizata sau difuza.

Repere
Sistemul afectat: digestiv
Ereditatea. S-a demonstrat importanta factorilor
genetici:
Incidenta PA n lume variaza n functie de zona
geografica de la 10/100000 populatie n SUA pna
la 28/100000 n Danemarca.
Predominare de vrsta si sex: mai frecvent se
ntlneste la barbati n vrsta de 35 - 50 ani.

Semne si simptome
- debut brutal.
- simptomul major - durere abdominala
- greata, varsaturi alimentare sau biliare.
- distensie abdominala.
- temperatura usor crescuta - 37,7, atinge 38,3C n
formele necrotizante.
- tegumente palide sau icterice.
- tahicardie, tensiune arteriala normala sau scazuta.
- agitatie cu evolutie spre apatic.
- adinamie, obnubilare (encefalopatie pancreatica).

Semne si simptome
- icter de tip obstructiv la 10 - 20%.
- abdomen dureros la palpare,
ncordatstnga), Cullen (traduce
hemoperitoneul si consta n coloratie slab
albastrie n jurul ombilicului)
- pot aparea noduli cutanati eritematosi uneori se poate constitui o pericardita prin
necroza grasa de vecinatate.
- excursii diafragmatice limitate mai
pronuntat pe stnga

Cauze
- afectiuni biliare obstructive: litiaza biliara abuz de alcool (consum de ctanol).
- factori mecanici: traumatisme epigastrice,
- boli digestive preexistente ale stomacului si
duodenului
- infectii virale (hepatita virala A,B,C, oreion,
Cocxackie, Ebstein Bar, HIV etc

Cauze
- afectiuni vasculare ischemiante, remedii medicamentoase: estrogeni,
contraceptive orale, tiazide, furosemid,
azatioprina, cortizon, metronidazol,
sulfanilamide, tetraciclina.
- boli endocrine si metabolice
- graviditatea .
- factori imunologici: reactii alergice

Investigatii de laborator
- leucocitoza 12 x 10000 - 20 x 10000 g/l;
- amilaza crescuta n 95% din cazuri (scade
n forma necrotizanta);
- hiperbilirubinemie n 15-25% din cazuri;
- hiperglicemie (n forme grave);
- hipocalciemie (n prima zi).

Investigatii instrumentale
- radiografia organelor abdominale: ocluzie intestinala
tranzitorie, deplasarea organelor abdominale etc.
- ecografie abdominala: pancreasul marit n volum,
hipoecogen, neomogen si colectia lichidiana n cavitatea
peritoneala.
- tomografia computerizata: largirea limitelor pancreasului,
distorsiunea si contururi neclare.

Procedee diagnostice - biopsia pancreatica percutana

ghidata ecografic sau prin tomografie computerizata se
foloseste rar si este utila numai pentru diagnosticul
complicatiilor si a diagnosticului diferential cu neoplasmul
pancreatic

Asistenta medicala
- punerea pancreasului n repaus" (alimentatie
parenterala);
- echilibrare hidroelectrolitica (acido-bazica);
- reducerea durerii (analgezic);
- antibioterapie;
- reducerea secretiei gastrice si pancreatice;
- octreotidul se administreaza n pleurezia pancreatica
0,1 mg de 3 ori/zi s.c. timp de 7 zile (pentru vrstnici
dozele trebuie reduse).

Masuri generale
a.Tratament chirurgical n - abcese
pancreatice,
b.Regim - primele zile strict la pat.
c.Dieta - n primele 2 zile alimentatia
este parenterala.
d.Educatia pacientului - pacientul
trebuie sa fie informat despre riscul PA

Complicatiile posibile
- flegmonul pancreatic
- abcesul pancreatic.
- pseudochiste pancreatice.
- hemoragie digestiva n pancreatita acuta.
- ascita pancreatica.
- complicatii sistemice: (apar n primele 15
zile) - encefalopatie pancreatica.

Prognosticul si evolutia
-De la 75% pna la 90% din PA sunt forme
edematoase cu autolimitarc si au o evolutie
favorabila cu o mortalitate de 3 - 5%. PA
necrotizanta are o mortalitate de 9%, iar n
formele fulminante severe, care se ntlnesc rar,
mortalitatea creste pna la 30 - >0%.
Criteriile de prognostic nefavorabil pot fi:
- vrsta mai mare de 55 ani;
- glicemia mai mare de 200 mg /dl;
- LDH serica crescuta;
- leucocitoza > 16 x 10000 ml.

IIIColecistita acuta

Definitie: colecistitele acute

-inflamatii cu caracter
acut ale peretelui colecistic,
-congestie,
-supuratie,
-gangrena

Etiopatogenie
circa 90% : infectii supraadaugate unei colecistite cronice
litiazice
Agentii etiologici -germeni din caile biliare: colibacilul,
Streptococcus fecali s
Anatomie patologica:
colecistita acuta catarala- vezicula marita de volum
- Bila din ea este mai tulbure.
colecistita acuta supurata -bila este amestecata cu
puroi si exsudat.
Colecistita acuta gangrenoasa frunza vesteda
colecistita acuta hemoragica ciroza hepatica.

Simptomatologie

colecistitele acute prezinta semnele generale ale

unei infectii si semne locale
- Febra este ridicata, deseori insotita de frisoane.
- Bolnavul este palid, adinamic, tras la fata
Durerea este intensa, colicativa, cu sediul in
hipocondrul drept sau in epigastru si iradiaza in
umarul drept sau la baza hemitoracelui drept.

- La examenul obiectiv, deseori, nu se poate palpa

vezicula, din cauza contracturii musculare a peretelui
abdominal si a hiperesteziei locale.

Investigatiile
complementare
Hemoleucograma arata leucocitoza cu neutrofilie; cresterea
numarului de leucocite peste 15 000 - 20 000 este un semn
de evolutie spre empiem.
Eozinofilia se constata in formele alergice.
Viteza de sedimentare a hematiilor este crescuta.
Hiperbilirubinemia si urobilinuria sunt frecvente si de
intensitate variabila.
Tubajul duodenal va putea fi facut numai dupa atenuarea
fenomenelor clinice. Bila veziculara apare tulbure.

Investigatiile
complementare
Examenul radiologie - gangrenei, poate arata o
imagine hidroaerica, (sau fistula B-B).
Ecografia evidentiaza - prezenta calculilor.
Diagnosticul pozitiv este sustinut de anamneza.
Diagnosticul diferential trebuie facut cu:
-angiocolita acuta colica biliara,
-apendicita acuta (la un apendice situat sus), --ulcerul perforat,
-pielonefrita acuta si pancreatita acuta.

Evolutie si complicatii
colecistitelor acute
a.formele catarale, evolutia este favorabila;
b. supurate si gangrenoase, este grava.

Complicatiile pot fi locale sau la distanta.

perforatia - peritonita generalizata sau inchistata.
Fistulele colecistoduodenale
instaleaza si hidnpsul vezicular, putandu-se produce si un
volvulus al colecistului.
Profilaxia colecistitelor acute consta in tratarea atenta a
colecistopatilor.
Tratamentul chirurgical consta in colecistectomie cu drenaj.

Definitie: angiocolitele (colangitele) sunt afectiuni

inflamatorii ale cailor biliare extra- si intrahepatice.
Etiopatogenie: angiocolitele sunt exceptional
primitive.
Staza biliara este totdeauna un factor favorizant.
Ca agenti patogeni au fost incriminati colibacilul,
enterococul, stafilococul, streptococul, salmonelele,
precum si germeni

Simptomatologie
. Simptomatologie si Forme clinice: angiocolitele evolueaza
acut (in majoritatea cazurilor) si cronic.
Angiocolita acuta prezinta triada:- febra,
-durere,
-icter.
Febra debuteaza cu frison puternic si prelungit -41 (febra
bilioseptica
Durerea imbraca aspectul colicii biliare tipice (intensitate,
sediu, iradiere, orar).
Icterul apare dupa 24 - 48 de ore, este de intensitate variabila

Investigatii complementare
Hemoleucograma indica o leucocitoza de 10 000 20 000,, cu polinucleoza neutrofila de 85 -90%;.
Examenul urinii evidentiaza cresterea urobilinogenului si
prezenta bilirubinei, deseori cu semne de atingere
renala.
Instalarea oliguriei este un semn de gravitate.

Complicatiile
-cele mai frecvente si precare sunt abcesele
hepatice,.
Complicatii de vecinatate se intalnesc sub
forma de abcese subdiafragmatice,
Hepatita cronica si ciroza biliara se inscriu
printre complicatiile severe ale
angiocolitelor.
Tratament: chirurgical

IV.Apendicita acuta

Apendicita este inflamatia nespecifica a

apendicelui vermicular.
Mortalitatea pe parcursul multor ani oscileaza
ntre 0,l si 0,4%.
Sistemul afectat: apendicele vermicular.
Ereditatea: nu se implica.
Incidenta: este cea mai frecventa urgenta
abdominala.
Prevalenta - se poate ntlni la orice vrsta, dar
preponderent ntre 10-40 ani; barbati / femei este
de 1:1

V.Ulcerul G-D

UG

Ulcerul G-D

U G-D

Tratament

Tratament-Endoscopic

Peritonita apendiculara

Peritonita apendiculara

VI.OCLUZIILE DINAMICE: par.,

spas.
Este perturbata functia sistemului nervos autonom al
intestinului prin procese patologice de vecinatate :
Sindroame de iritatie peritoneala - peritonite
Colici abdominale intense si prelungite - biliara, renoureterala, salpingiana
Intoxicatii endo sau exogene - saturnism, porfirie
Hematoame retroperitoneale - fracturi de bazin
Traumatisme cranio-cerebrale, toracice, abdominale

OCLUZIILE MECANICE
Ocluziile prin obstructie (endogene, exogene - stenoze
inflamatorii, tumori, corpi straini, compresiuni externe,
aderente) - sunt considerate ocluzii cu ansa deschisa ansa ocluzionata poate fi evacuata prin extremitatea ei
proximala.
Vascularizatia ansei ramane functionala, necroza si
perforatia apar tardiv
Ocluziile prin strangulare (volvulus, invaginatie, incarcerare)
sunt considerate ocluzii cu ansa inchisa - ansa ocluzionata
nu poate fi evacuata.
Vascularizatia ansei sufera de la inceput - necroza si
perforatia apar precoce

Tablou clinic
Durere: are caracter colicativ
varsaturile:- apar dupa durere
Oprirea tranitului intestinal:- apare precoce in
ocluziile joase, este mai tardiva in cele inalte
Distensia abdominala:- poate fi initial
asimetrica, apoi devine difuza, uniforma.

Examenul obiectiv
-cercetarea zonelor herniare - ombilicala, inghinale, femurale,
lombare.
-Abdomenul este moderat dureros la palpare, uneori o palpare prea
ener-gica poate declansa durerea colicativa.
-La percutie se poate decela o zona de timpanism, sau acesta este
difuz, sau exista o matitate deplasabila.
-La auscultatie zgomotele hidro-aerice intestinale pot fi augmentate
(une-ori se percepe, in etapa preocluziva, o senzatie de curgere
turbulenta dupa care durerea cedeaza). In ocluziile dinamice nu
se percep zgomotele intestinale - silen--tium abdominal.

Explorari paraclinice
-Hemodiamic este prezenta tahicardia
-Semnul patognomonic este constituit
de prezenta nivelelor hidro-aerice.
-Examenul ecografic
-ecografia Doppler poate descoperi
obstructia vaselor mezenterice
-

FORME ANATOMO-CLINICE
Strangularea herniara- Apare la purtatorii de
hernii ombilicale, inghinale, femurale
Volvulusul- Intereseaza mai ales segmentele
intestinale prevazute cu un mezou lung
Invaginatia- Este mai frecventa la copii
Ileusul biliar
Ileusul postoperator 48-72 de ore.
Embolia arterelor mezenterice

Tratament
Pacientul se interneaza in Sectia de
Terapie Intensiva si se instituie imediat :
aspiratia gastrica continua
reechilibrarea hidro-electrolitica
clisma evacuatorie.

Tratamentul chirurgical

- cura operatorie a herniilor

- sectionarea bridelor sau aderentelor
- devolvulare, dezinvaginare
- extirparea obstacolului endo-luminal : corp
strain, calcul biliar, rezectie sau deri vatie in caz
de tumori intestinale
- dezobstructie vasculara (embolectomie, bypass) si rezectia ansei compromise