EDUCATIA

MORALA

I.
Delimitari conceptuale.................................................pg.l
II. Esenta si scopul educatiei morale..............................pg.2
III. Continutul moralei...................................................pg.2-4
1. Idealul moral
2.Valorile morale
3.Normele,preceptele si regulile morale
IV. Dezideratele educatiei morale................................pg.4-8
A.Formarea constiintei morale
B.Formarea conduitei morale si trasaturilor morale de
caracter
V.
Principiile educatiei morale.................................pg.8-l0
VI.
Paradigmele educatiei morale................................pg.10
-paradigma socratica
-paradigma spiritual religioasa
-paradigma sociala
-paradigma constructivista
VII. Metode si procedee de educatie morala............pg.ll-l5
l.Explicatia morala
2.Convorbirea morala
3.Povestirea morala
4.Exemplul moral
5.Exercitiul moral
VIII. Continutul educatiei morale..............................pg.l5
IX.
Particularitatile educatiei morale a prescolarului
mic....................................................................pg.l5-l6
XI. Cum invata copilul morala ?............................pg.l6-l8
X.
Interdependenta educatiei morale cu celelalte
componente ale
educatiei......................................................................pg.l8

Morala reflecta intotdeauna acea latura a actiunii umane in

care se intruchipeaza relatiile omului fata de alti oameni si fata de
sine insusi, in care se rezolva contradictiile dintre oameni, dintre
om si societate.(T. Huszar).

I. DELIMITARI CONCEPTUALE
Specificul educatiei morale este determinat, de pe o parte ,de
particularitatile morale,ca fenomen social,care i confera
continutul, iar pe de lata parte,de conditiile sociopsihologice ce
sunt implicate in realizarea ei.Raportarea la societate si raportarea
la subiect, acestea sunt cele doua coordonate necesare unei
fundamentari pedagogice a educatiei morale.
Morala,ca fenomen social, reflecta relatiile ce se stabilesc
intre oameni,ca subiect real,intr-un context social delimitat in
spatiu si timp.ea este o forma a constiintei sociale, care include
intr-un tot unitar idealul moral,valorile,normele si regulile
morale,prin care se reglementeaza raporturile omului cu ceilalti
oameni,cu societatea si cu sine insusi.
Morala reflecta, deci,concomitent,atat manifestari ale
relatiilor concrete dintre oameni, asa cum se exprima ele in
comportamentul acestora,cat si sensullor ideal,respectiv cum ar
trebui sa se realizeze aceste relatii.
Pentru o circumscriere cat mai adecvata a specificului
educatiei morale vom poorni de la distinctia metodologica care se
face intre morala
si moralitate, respectiv intre morala
sociala(constiinta
morala
a
societatii)
si
morala
individuala(constiinta morala individuala). Prima include sistemul
moral al societatii privita ca un tot, pe cand cealalta-morala
individuala sau moralitatea nu reprezinta altceva decat reflecatrea

in constiinta individului a contrinutului pe care il incuba morala

sociala.

II. ESENTA SI SCOPUL EDUCATIEI MORALE

Educatia morala eset rezultatul interdependentei didactice
dintre determinarea sociala,concretizate in exigentele moralei
sociale,si autodeterminarea personala,prezentata de factorii interni,
subiuectivi,antrenati in acest proces.
Esentia educatiei morale consta in crearea unui cadru
adecvat interiorizarii componentelor moralei sociale in structura
personalitatii morale a copilului,elaborarea si stabilizarea pe
aceasta baza a profilului moral al acestuia in concordanta cu
imperativele societatii noastre.In acest sens, SCOPUL
FUNFAMENTAL AL EDUCATIEI MORALE consta in fomarea
individului ca sibiect moral, respectiv, ca subiect care gandeste si
actioneaza in spiritul cerintelor si exigentelor moralei sociale,a
idealului,a valorilor,normelor si regulilor pe care ea le incuba.

III. CONTINUTUL MORALEI

Continutul educatiei morale se concretizeaza in edalul
moral,valorile,normele si regulile morale . La un loc, toate aceste
componente,constituie structura sistemului moral.
1. Idealul moral reprezinta nucleul oricarui sistem moral.El
reflecta ceea ce este caracteristic si definitoriu tendintei si
optiunilor comportamentale ale membrilor unei comunicati
sau ale societatii, in ansamblul sau.Este axa in jurul caruia
graviteaza toate celelate elemente ale sistemului moral.El
este considerat ca o imagine a perfectiunii din punct de

vedere moral,care cuprinde ,sub forma

chintesenta morala a personalitatii umane.

unui

model

Prin continutul sau,el ne apare sub forma unui model

prospecvtiv,care, depasind realitatea existenta,fara,insa,a se
detasa total de ea ofera un camp de posibilitati si optiuni ce
angajeaza personalitatea umana intr-un proces continuu de
autodepasire.Este cu alte cuvinte,o prefigurare a sensului
general al comportamentului in functie de imperativele
sociale.
Esenta idealului moral se manifesta prin valorile, normele si
regulile morale.
2. Valorile morale reflecta anumite cerinte si exigente ce se
impun comportamentului
uman in virtutea idealului
moral.Dintre cele mai semnificative valori morale,putem
infatisa cele de patriotism,atitudine fata de demoicratie, de
munca, libertate, onestitate, cinste, responsabilitate, eroism,
cooperae, modestie.Ele au un caracter polar, fiecarei valori
corespunzandu-i
o antivaloare (necinste, egoism,
individualism, nesinceritate, indisciplina). Valorile morale nu
se refera la o situatie concreta, ele prescriind anume exigente
ce acopera
un camp larg de situatii si manifestari
comportamentale.De asemenea, nici o fapta morala concreta
oricat de generala ar fi ea, dupa cum nui o suma de acte
morale, oricat de multe ar fi ele nu vor putea epuiza
continutul unei valori morale,intrcat exigentele pe care le
postuleaza sunt inepuizabile.Valorile sunt nu numai presiuni
ci si chemari (N.Margineanu).In acelasi timp valorile au
caracter general uman,dar si unul concret-istoric.
3. Normele, preceptele si regulile morale sunt considerate ca
fiind modele sau prototipuri de comportare morala,elaborate
de societate sau de o comunitate mai restransa si aplicabile
unei situatii date.Exprimand exigentele uneia sau mai multor
4

valori, prin intermediul lor,individul isi exteriorizeaza

atitudinea sa morala in fapte si actiuni concrete.Ele sunt
acelea care dau substanta idealului,generand nemijlocit
cerinte de comportare sub forma unor modele de
actiuni.Normele morale profesionale,ale moralei scolare sunt
exemple concludente, din acest punct de vedere.Primele se
caacterizeaza prin aceea ca introduc sau interzic unele
restrictii privitoare la comportarea oamenilor, pe cand
eclelalte
orienteaza
si
directioneaza
aceste
comportamente.Ele poseda o forta normativa, ce se asigura
prin intermediul unor mecanisme speciale cum ar fi presiunea
opiniei
publice,
obiceiurile,traditiile,blamul,dezaprobarea.Atata timp cat o
anumita norma nu se materializeaza in comportarea
oamenilor,a majortitatilor lor sau,cu alte cuvinte,atata timp
cat ea nu se manifesta in mod real ca o medie statistica a
comportarii sociale nu va avea aceea forta normativa de
directionare a comportamentului individual al oamenilor.

IV.DEZIDERATELE EDUCATIEI MORALE.

Din scopul educatiei morale putem desprinde doua deziderate
principale : formarea constiintei morale si formarea conduitei
morale.
A. Formarea constiintei morale
Lalande(l968)defineste condtiinta morala ca fiind aceea
proprietate a spiritului de a afirma judecati normative,spontane si
imesiate cu privire la valoarea morala a numitor acte
determinate.Cand aceasta constiinta se aplica actelor viitoare ale
agentului,priveste forma unei voci care comanda sau

interzice .Cand se aplica actelor trecute se traduce prin sentiment

de bucurie(satisfactie) sau durere(remuscare ).
Implica trei componente : cognitiva-insusirea normelor si a
valorilor morale-,afectiva adeziunea la norme, reguli, valori.-,
volitiva sau actionala atitudini fata de norme,reguli,valori morale.
Aceasta instruire urmareste sa-l initieze si sa-l informeze pe
elev asupra continuturilor si imperativei morale sociale,a felului in
care el va trebui sa se comporte intr-o situatie data.Pentru ca aceste
ale moralei sociale sa devina comportamente ale moralitatii se
impune ca elevul sa cunoasca si sainteleaga normele
definitorii,sensul si cerintele lor, intr-un cuvant, continutul obiectiv
pe care societatea l-a consemnat in elementele propiului sistem
moral.Ele se prezinta sub forma unor reglementari si
comandamente fundamentale pentru personalitatea morala a
copilului.
Cunoasterea nu se reduce la simpla memorare acelor cuprinse
aici,ea presupune cu precadere sesizarea exigentelor implicate in
aceste norme si reguli morale,concomitent cu intelegerea
necesitatii respectarii lor.
Rezultatele acestei cunoasteri se concretizeaza in formarea
reprezentarilor morale.
Reprezentarea morala este o reflectre sub forma intuitiva a
multitudinilor de elemente caracteristice unui complex de situatii si
fapte morale concrete,in care copilul a fost angrenat sau pe care lea perceput,observat in legatura cu aceeasi regula morala,imagine
care include si o nota apreciataiva ori imperativa.areprezentarea
morala se formeaza in situatii concrete in care copilul este
angrenat ca subiect moral, in familie,in scoala,cu prilejul diferitelor
activitati la care participa.Important este ca,din punct de vedere
educativ, sa cream situatii favorabile,copilul putand percepe astfel
sensul pozitiv al cerintei.
In consecinta,obiectivele educationale subsumate formariii
constiintei morale sunt :

 formarea reprezentarilor
a judecatilor morale si
insusirea teoriilor referitoare
la normele morale
existente si la evolutia lor.Reprezentarilor morale
constituie reflectari intuitive ale caracteristicilor unui
complex de situatii si fapte morale concrete,pe care
copilul le-a perceput anterior.De la reprezentari morale,
se trece treptat,printr-un proces de generalizare si
abstractizare,la notiuni morale care permit intelegerea
si insusirea critica a conceptiilor morale,care permit
intelegea si insusirea critica a coceptiilor
morale,argumentarea unor puncte de vedere asupra
binelui.
formarea sentimentelor morale.Sentimentul moral
constituie mobilul interior a actului moral si se reflecta
in starea de echilibru dintre indivizi si norma
morala,este expresia asumarii normei morale ca norma
dezirabila.Sentimentele
morale
sunt expresia
subiectiva a cerintelor morale obiective si indica
gradul de acceptare a normelor, masura in care
individul le simte,le traieste si se identifica cu
ele(Nicola).Valoarea factorului afectiv transpare in
contextul actiunii morale : atunci cand nu produce
sentimente favorizante aplicarii ei,instruirea morala
devine simplu verbalism .(Moise).
formarea convingerilor marale.Convingerile morale
sunt
rezultatul
interiorizarii
si
integrarii
cognitive,afective su volitive a normelor ce dau
continut moralei,in structura psiha a persoanei(Grigoras
I.,Stan L.).Convingerile constituie nucleul constiintei
morale ,adevatare trebuinte spirituale de comportare
morala (Nicola,p.2l6).Formarea convingerilor morale
constituie premisa fundamentala a autonomizarii vietii
7

morale a individului ; pe masura formarii convingerilor

morale,se produce o inversare in cadrul dinamicii
personalitatii morale,prin trecerea de la determinare la
autodeterminare,de la conduita motivata extrinsec la o
conduita motivata intrinsec (Nicola p.2l6-2l7)
B.Formarea conduitei morale si a trasaturilor motrale de
caracter.
Conduita morala reprezinta o maniera de a ne comporta,in
bine sau in rau ; preseupune actiunea umana,condupa miltal si
reglata de constiinta morala,care uneste organic faptele psihice cu
cele de comportament.Conduita morala este criteriul principal de
apreciere a valorii morale a fiintei umane.Constiinta morala este
expresia culturii morale ; trecerea culturii morale subiective la
manifestari morale concrete constituie trecerea de la constiinta la
conduita morala (Moise C.)
Obiectivele educatiei subsumate formarii conduitei morale
sunt :
1. Formarea
deprinderilor
morale-componente
automatizate ale conduitei morale care se inculca prin
exercitiu ;
2. formarea obisnuitelor morale- obisnuintele sunt
deprinderi
interiorizate,
puternic
inradacinate,
definitorii pentru conduita umana ;sunt resimtite ca
trebuinte interne.I.Nicola precizeaza cateva exigente ale
formarii deprinderilor si obisnuintelor in contextul
activitatii scolare.(p.2l8-2l9).
-exersarea sa fie organizata incat sa se desfasoare
totdeauna in concordanta cu cerinte precis si clare
formulate.
-prevenirea formarii unor deprinderi si obisnuinte
morale negative.
-respectarea particularitatilor individuale ale elevilor.

3. formarea capacitatii de a savarsi mari acte morale,care

pedasesc nivelul deprinderilor si obisnuintelor
(Roman,l978).Marile acte morale constituie nivelul cel
mai inalt al conduitei,deoarece implica trasaturi
puternice de caracter,ce au la baza detasarea totala de
frica si egoism.Capacitatea de a savarsi mari acte
morale,depaseste nivelul deprinderilor si obisnuintelor
morale,deoarece presupune trecerea de la un
comportament moral automatizat la un comportament
bazat pe ratiune (Roman l978) si pe capacitatea de
renuntare la sine (Moise,C.Cozma,T...,l996,p.l38).

V. PRINCIPIILE EDUCATIEI MORALE

Principiile educatiei morale sunt teze normative care
orienteaza si directioneaza activitatea educatorului in vederea
realizarii obiectivului fundamental al educatiei morale, formarea
profilului moral al personalitatii copiilor,in concordanta cu
cerintele edealului educatiei.Din sistemul principiilor educatiei
motrale fac parte :
a. caracterul activ al educatiei morale
Se impune,in cadrul educatiei morale sa valorificam
experienta de viata a copilului si in acelasi timp sa-i oferim
posibilitati pentru imbogatirea ei prin antrenarea la diferite actiunii
practice.In virtutea acestui principiu,educatorul va trebui sa
urmareasca cu predilectie acumularea experientei morale prin
trairea unor fapte si imprejurari de viata bogate in semnificati si
manifestari morale .
b. colectivul de elevi,cadrul social in care se realizeaza
educatia morala in scoala

Educatoarea trebuie sa organizeze viata colectiva a copiilor

insistand asupra integrarii lor in sistemul relatiilor interpersonale
ce se constituie inm cadrul acestui colectiv.Numaimuncind si
traind in coletiv copiii vor ajunge sa inteleaga dinamica relatiei
dintre dorintele personale si exigentele colectivului,sa simta
sentimentul de responsabilitate pentru colectiv ,pentru fiecare
membru al sau,sa se identifice cu nazuintele,perspectivele si
bucuriile colective.
c. imbinarea exigentei fata de copii cu respectul pentru ei
Prin intermediul acestui principiu se exprimna una din
trasaturile definitorii ale educatiei in general, al celei morale,in
special.Respectarea acestui principiu impune educatorului o
preocupare permanenta pentru dozarea sistemului de
cerinte,concomitent cu eliminarea
oricaror manifestari de
banuiala,neincredere,suspiciune,subapreciere.Exigenta
izvoraste
din umanismul educatoruluiu,din respectarea demnitatii umane si
este incompatibila cu asa zisul liberalism pedagogic.
d. sprijinirea pe elemente pozitive ale personalitatii
copilului in vederea inlaturarii celor negative
Sensul acestui principiu rezulta din postularea existentei la
fiecare personalitate umana a unor componente,tasaturi sau insusiri
pozitive,de ordin intelectual,afectiv ,moral.Se impune, sa imbinam,
intarirea pozitiva(incurajarea pe baza elementelor pozitive ) cu cea
negatica (dezaprobarea manifestarilor negative), accentul punanduse pe prima.Educatorul trebuia msa cunosca bine personalitatea
copilului pentru a distinge ceea ce este pozitiv si ceea ce este
negativ in comportamentul copilului.
e. respectarea particularitatilor de varsta si individuale in
educatia morala

10

Potrivit acestui principiu procesul instructiv-educativ trebuie

sa se desfasoare in concordanta cu particularitatile de varsta si
individuale ale copiilor,adica cu profilul psihologic al varstei si
profilul psihologic individual.Fiecare stadiu de varsta are
particularitatile
si
posibilitatile
sale
latente
de
manifestare.Cunoasterea profilului psihologic al varstei si a celui
individual este indispensabila pentru tot ceea ce intreprinde
educatorul
in
cadrul
educatiei
morale :formularea
cerintelor,alegerea metodelor si procedeelor,imprimarea unui stil
relatiei educative,folosirea diverselor procedee ale aprobarii si
dezaprobarii.
f. continuitatea ,consecventa si unitatea in educatia morale
Acest principiu indica necesitatea de a urnari in timp si a
adopta o atitudine consecventa in exercitarea actiunilor
educative,pe fondul realizarii uni consens intre diferiti factori
educativi.
Continuitatea este ceruta pe de o parte de insasi evolutia
posihica si morala a copilului,care nu cunoaste intreruperi si
stagnari,de particularitatile pedagogice ale formarii constiintei sin
conduitei morale,pe de alta parte.
Consecventa in educatia morala inseamna fermitate pe linia
indeplinirii cerintelor formulate,a realizarii unei concordante intre
cerinta si fapta,intre actiune si aprecierea ei.
Unitatea trebuie inteleasa ca,incluzand un consens intre actiunea
tuturor factorilor educativi(gradinita, scoala, familie,) intre
actiunea diferitilor agenti care actioneaza prin intermediul acestor
factori(corpul didfactic,parinti,grupul,colectivul de elevi).

VI. PARADIGMELE EDUCATIEI MORALE

In functie de sesnsul dat moralei si invatarii valorilor, putem
descoperiincateva paradigme :
11

- paradigma socratica
- paradigma spiritual religioasa,care gaseste in religie o sursa
importanta pentru morala si educatie morala,fara a confunda
valoarea morala cu valoarea religioasa.
- paradigma sociala,care sustine necesitatea unei educatii
morale laice avand la baza respectarea regulilor de viata
sociala
- paradigma constructivista ce se impune prin perspectiva
psihologica si ideea construirii stadiale a moralitatii
copilului.

VII. METODE SI PROCEDEE

MORALA

DE EDUCATIE

Pentru realizarea sarcinilor educatiei morale,educatoarea si

invatatorul apeleaza la un ansamblu si procedee care,integrate intrun tot constituie strategia educatiei in spiritul moralei.Specificul
acestor trategii consta in folosirea constienta si sistematica a unor
mijloace de actiune in vederea realizarii profilului moral al
personalitatii copilului.Obiectivul acestei stategii este construirea
constienta a personalitatii morala a copilului in concordanta cu
imperativele moralei societatii noastre.
1. Explicatia morala
Cu ajutorul ei putem deszvalui continutul,sensul si
necesitatea respectarii unor valori,norme sau reguli.La varsta
prescolara accentul cade pe explicarea modului trebuie restpectata
o cerinta morala, pentru ca pe parcurs ea sa se extinda si asupra
motivatiei respectarii, a necesitatii indeplinirii ei.
Explicatia,indeplineste doua functii :una formativa si celalta
simultativa.Prima consta in constiientizarea sensului unei cerinte
morale externe,prin relevarea notelor definitorii,prin subliniarea
12

nuantelor definitorii,ce rezulta dintr-o imprejurare concreta de

viata.Cealalta,consta in motivarea cerintei,in declasarea de trairii
afective ,datorita fortei argumentative si persuasive a limbajului.
La varsta prescolara si scolara se cere ca explicatia sa
pornerasca de la perceperea si observarea unor fapte morale, de la
intuirea unor materiale didactice,de la antrenarea acestor copii in
situatii reale.
Explicatia morala,spre deosebire de cea didactica are un puternic
caracter teologic, deoarece dezvaluirea sensului unor norme sau
reguli morale se face prin prisma comportarii viitoare a elevilor.
2. Convorbirea morala
Este un dialog sau o discutie intre educator si copii prin care
se urmareste clarificarea cunostiintelor morale concomitent cu
declansarea de trairii afective din partea copiilor.
Avantajul dialogului consta in aceea ca valorifica experienta
de viata a copilului.Initierea unei convorbiri asupra unui subiect
moral este posibil numai cand copii dispun de o experienta in
legatura cu cele discutate.
Se disting convorbiri organizate si convorbiri ocazionale.
Convorbirile organizate
sunt prevazute in programa
gradinitei si se desfasoara cu intreaga grupa, urmarindu-se cu
precadere precizarea unor reguli privitoare la comportarea copiilor
in gradinita.
Convorbirile ocazionale se desfasoara cu grupuri de copii sau
individual ori de cate ori se iveste prilejul.Atunci cand diaogul are
ca punct de plecare anumite abateri sau incalcari ale cerintei
moralei, eficienta lor depinde de masura in care educatoarea sau
invatatorul reuseste sa declanseze trairi afective negative de rusine
si regret insotite de dorinta de a le indrepta.
Convorbirea morala indeplineste deci, functii multiple de
informare, de corectare, de intarire privitoare la constiinta si
conduita morala a copiilor.

13

3. Povestirea morala
Consta in relatarea si prezentarea, intr-o forma atractiva,a
unor intamplari,fapte reale sau imaginare, cu semnificatii morale,
oferind copiilor prilejul de a dsprinde anumite concluzii in legatura
cu cmportarea lor.
Pentru desfasurarea ei profesorul apeleaza unor la scurte
povestiri literare,istorioare, cu invataminte privitoare la diverse
norme morale.ea se dosebeste de celelalte metode prin forma
expunerii.Eficienta ei depinde de modul in care profesorul reuseste
sa-l determine sa-si imagineze intamplarile relatate si sa se
traspuna in desfasurarea lor.
Folosirea unui limbaj expresiv presarat cu figuri de stil,a
unui material adecvat,precum si unor procedee retorice sau
dramatice,sunt doar cateva verinte pe care le solicita aceasta
metoda.
4. Exemplul
Se bazeaza pe intuirea sau imaginarea unor modele ce
intruchipeaza fapte si actiuni morale.Daca prin celelate metode
urmarim sa-i lamurim pe copii cum trebuie sa se comporte, prin
exemple le oferim metode de comportare. La varsta prescolara
modelul este imitat si preluat aidoma, fara nici un fel de prelucrare
si filtrare interna.
La varsta scolara mica incep sa apara primele diferentieri si
implicit o selectie a modelelor, criteriile de apreciere si alegere
abazandu-se,pe aspecte exterioare si mai putin pe valoarea morala
a comportamentului.
Vom distinge, in cadrul acestei metode diverse procedee.Vom
avea astfel exemplele directe(personale)si cele indirecte(sau
exemplificari). Exemplele directe sunt oferite de persoanele din
prejma copiilor : parinti, educatoare, invatator, colegi, adulti.

14

Un loc important il ocupa exemplul educatoarei si a

invatatorului precum si cea a parintilor.Ei trebuie sa selectioneze
cu grija aceste exemple evitand o lauda exagerata care ar putea da
nastere la invidii din partea colegilor.
Exemplele indirecte constau in relatarea sau descrierea cu
ajutorul cuvantului a unor fapte, a unor ilkustatii,a unor actiuni
morale iuntruchipate de o persoana concreta.exemplificarea poate
fi realizata cu ajutorul povestirii, textele literare, televiziunii,
filmelor, bibliografiilor unor oameni de stiinta si cultura.
Copilul intra in contact si cu exemple negative.Atentia
educatoarei trebuie orientata in directia prevenirii influentei
negative si a opunerii celor doua categorii de exemple cu scopul
sublinierii celor pozitive.
5. Exercitiul moral
Consta in executarea sistematica a unor fapte si actiuni,in
conditii relativ identrice,cu scopul formarii deprinderii si
obisnuintelor de comportare morala,al elaborarii si sitematizarii
trasaturilor de vonta si caracter implicate in atitudinea si conduita
morala a copilului.
Aceasta metoda presupune doua momente principale :
formularea cerintelor si exersarea propiu-zisa.Dintre multiplele
forme de formulare a cerintelor mai semnificativ pentru copii pot
fi :ordinul. Este o forma de exprimare categorica a unei sarcini ce
urmeaza a fi dusa la indeplinire.
Dispozitia este o forma de ordin,dar mai atenuata,cu ajutorul
careia formulam niste obligatii ce urmeaza a fi indeplinite.
Indemnul si sugestia sunt forme indirecte de formulare a
cerintelor cu ajutorul carora reusim sa-i stimulam pe copii in
declansarea si desfasurarea unor actiuni.
Alte forme : rugamintea, initierea de intrebari intre elevi,
utilizarea perspectivelor.
Alte metode : aprobarea, dezaprobarea, povata, dezbaterile
morale, analiza de caz si decizia in grup
15

VIII.CONTINUTUL EDUCATIEI MORALE

Continutul educatiei morale se refera la :
- educarea copiilor in spiritul disciplinei(cunoasterea
regulilor de comportare morala si formarea deprinderilor si
obisnuintelor de comportale morala).
- dezvoltarea deprinderilor de interactiune sociala, a
deprinderilor civice,cooperare, respect,comportamentul de
lider,de coechipier,de subordonat.
- formarea atitudinii fata de munca,prin antrenarea copiilor in
diferite activitati.Introducerea muncii in activitatea de
joc,deprinderi de munca in invatamant. Omul care munceste
este rasplatit
- dezvoltarea sentimentului patriotic (de dragoste, respect,
recunostiinta, fata de inaintasii nostri),dezvoltarea constiintei
nationale,cunoasterea identitatii de roman.

IX.PARTICULARITATILE EDUCATIEI MORALE

LA PRESCOLAR SI SCOLARUL MIC
Jean Piaget,Emil Durkein si Kohlberg au evaluat teorii cu
privire la modul in care evolueaza personalitatea morala a omului.
Piaget presupune o alternativa la conceptia
sociologica a
Durkein,din perspectiva psihologica a copilului.El considera mai
interesanta si mai relevanta nu perspectiva interiorizarii unor
reguli complet elaborate de adulti,ci experienta elaborarii regulilor
chiar de catre copii,pentru a intelege mecanismul construirii
moralitatii,interesanta pentru a face cercetari greu de elaborat.
Piaget concepe formarea morala drepot o evolutie de la
stadiul realismului moral(al moralei ascultari eteronoma) cand
valoarea si regula exista in sine independent si se impun in nmod
16

obligatoriu indiferent de imprejurari.La stadiul cooperarii si

autonomiei constiintei morale regula nu mai este sacra si constituie
un decret liber al constiintelor,o constructie progresiva si
autonoma.Se face trecerea de la teama la convingeri.
Durkein vorbea de doua tipuri de morala :
- eteronoma,autoritara care este necesara si trebuie sa
realizeze o socializare metodica a tinerei generatii prin
preluarea tuturor valorilor constrangatoare ale moralei
sociale,transmiterea acestora in forma data si impunerea
realizarilor in comportamentul omului,urmand ca omul sa
actioneze liber,in limitele normelor,deci sa educe o constiinta
metodica,o disciplina constienta,un autocontrol permanent
raportat la norme si abtinerea omului de ale incalca.
Kohlberg indentifica trei niveluri de evolutie a judecatii
morale iar pe fiecare nivel cate doua stadii :
1. nivelul preconventional(4-l0 ani) in care caracterul moral al
unei activitatii bun/rau tine de consecinte
autoritate si ascultare
relativism utilitar
2. nivelul conventional(l0-l3 ani)in care ordinea sociala legala
este criteriul moraliatii
A) stadiul 3-intrarea in rol
B) stadiul 4-lege si ordine
3. nivelul postconventional (al mora;lei autonome in care
valorile sunt abstractizate)
A) stadiul 5-contractul social
B)stadiul 6-al principiilor etice universale.

X.CUM INVATA COPILUL MORALA ?

Omul nu se naste fiinta morala,ci devine , iar maniera in care
devine depinde esential de educatia pe care o primeste.Pe de alta
parte, omul se naste cu inclinatie catre moralitate, cu simt moral .
17

 Orice doctrina etica, indiferent de forta ei persuasiva sau de

prestigiul exterior, ar ramase fragila si sterila daca nu si-ar gasi un
reazem
solid
in
insasi
natura
morala
a
omului (Soloviov,l994,p.69).Este greu, daca nu imposibil de
precizat cu exactitate daca simtul moral este in totalitate sau partial
innascut.Cert e ca cel putin o componenta a sa este innascuta si da
specificitate comportamentului uman.
Darwin,credea,fara rezerve, ca deosebirea cea mai mare dintre
om si celelate animale rezida in simtul moral,care este innascut si
nu dobandit Dincolo de aspectele discutabile ale acestui punct de
vedere,retinem natura morala a fiintei umane si ideea ca inclinatie
catre moralitate trebuie considerata,,cel putin,in parte
innascuta. Simtul
moral
se
poate
atrofia
sau
dezvolta,prelungindu-se intr-o constiinta morala inalta si conduita
morala valoroasa.Dezvoltarea simtului moral depinde de
educatie.
Copilul invata morala ca pe un ansamblu de reguli
transcedente,cu atat mai sacre cu cat le intelege mai putin-Trebuie
sa fie onest,politicos,etc.pentru ca asa e bine : Trebuie pentru
ca trebuie .se poate vorbi,apoi ,de o relativizare a valorilororale in
functie de consecintele faptelor sale,este o fapta buna aceea care ii
aduce un castig,care are consecinte bune,si rea,aceea care
dauneaza.
Vine insa un moment in care copilul trebuie sa faca propriile
alegeri,sa separe singur binele de rau,sa decida pentru el
insusi.Psihologii si filozofii educatiei considera ca aceasta atitudine
e specifica preadolescentei si este esentiala pentru formarea
personalitatii morale.
Momentul in care copilul are consecinta propriei sale alegeri
morale,este momentul trezirii constiintei morale.Alegerea
deliberata intre bine si rau,spune P.Botezatu,desi nu este expresia
libertatii morale in intregime,este un element constitutiv important
al acesteia(Botezatu,l976,p.24).

18

XI. INTERDEPENDENTA EDUCATIEI MORALE

CU CELELALTE COMPONENTE ALE EDUCATIEI
Indiferent de activitatea pe care o desfasoara si de imprejurarile
in care se afla,individul ne apare in ipostaza de subiect moral.In
consecinta el actioneaza in virtutea unor mobiluri morale
interiorizate in procesul interactiunii sale cu morala sociala,proprie
societatii din care face parte.
Caracterul contradictoriu al acestuia ca si distorsiunile ce
intervin in procesul interiorizarii genereaza individualitatea morala
a fiecarui copil.Educatia morala urmareste conturarea si
consolidarea profilului moral in concordanta cu imperativele
moralei sociale.
Un profil puternic structurat se va rasfringe in mod pozitiv
asupra educatiei
intelectuale. Trasaturi ca : perseverenta,
tenacitatea, spiritul de discipliuna, respectul pentru adevar, spiritul
de raspundere, constinciozitatea au darul de a mobiliza resursele
interne ale personalitatii in directia unei productivitatii mai mari a
educatiei intelectuale a receptivitatii
si asimilarii valorilor
stiintifice.Aceleasi influente pot fi extinse si asupra educatiei
profesionale.Profilul moral imprima un consens valoriilor
stiintifice si cele tehnologice prin prisma aplicarii lor in folosul
oamenilor.
Educatia estetica este dependenta de cea morala prin
interactiunea dintre idealul moral si cel estetic.Morala stimuleaza
implinirea de sine a omului prin nintermediul valorilor estetice.
Acestea la randul lor, sensibilizeaza si stimuleaza cunoasterea si
intelegerea valorilor morale.Judcata si aprecierea estetica se
intemeiaza si pe considerente de ordin moral.
Din toate acestea putem conchide ca educatia morala este o
trecere de la morala la moralitate,iar scopul educatiei morale fiind
formarea individului ca subiect moral,care gandste,simte si
actioneaza.

19

20