ADITIVI ALIMENTARI

curs 1

INTRODUCERE

Conform Ordinului Ministerului Sntii nr. 975/1999, "aditivii alimentari sunt

substane care se folosesc la prepararea unor produse alimentare, n scopul
ameliorrii calitii acestora sau pentru a permite aplicarea unor tehnologii avansate
de prelucrare".
n Codex Alimentarius FAO-WHO, ei sunt definii ca "orice substan care nu
este consumat ca aliment n sine i nu este folosit ca ingredient constituent al unui
aliment, care are sau nu valoare nutritiv i care se adaug intenionat, cu un scop
tehnologic (incluznd modificri organoleptice) n timpul producerii, procesrii,
preparrii, tratrii, mpachetrii, ambalrii, transportului i stocrii unui aliment,
devenind un component sau afectnd ntr-un fel caracteristicile alimentelor la care se
adaug".
Anumii aditivi alimentari au fost folosii cu mii de ani in urm, de ctre greci,
egipteni si alte popoare antice, deoarece pstrarea alimentelor pe perioade mai
ndelungate de timp a fost ntotdeauna o necesitate. Alturi de sare, salpetrul (de
Chile = nitratul de sodiu; de India = nitratul de potasiu; silitra) a fost mereu utilizat
pentru conservarea produselor din carne, iar colorani de tipul carmazului se
utilizau pentru prepararea unor alimente aspectuoase.
Unii aditivi alimentari sunt obinui din surse naturale, cum ar fi soia, porumbul
sau sfecla roie. Ali aditivi nu exist in natura si trebuie obinui prin sinteza chimica.
Prezena aditivilor alimentari in compoziia produselor alimentare procesate, fie ca
sunt din surse naturale sau obinui prin sinteza, este supusa legislaiei in vigoare,
care stabilete cantitile permise conform normelor de sigurana.
Pentru un toxicolog termenul "natural" poate chiar ridica suspiciuni, ntruct
numeroase dintre substanele chimice care apar in mod natural sunt cunoscute
pentru efectele adverse pe care le pot produce. De exemplu, studii efectuate in
Marea Britanie arata ca reaciile alergice fata de alimente naturale (oua, lapte,
cpuni, unele condimente) sunt destul de comune, afectnd aproape jumtate din
populaia globului. Fie ca aditivii sunt extrai din plante sau din esuturi animale, sunt
produi din microorganisme sau sintetizai intr-un laborator, pentru un toxicolog
acetia intra in aceeai categorie. Toi sunt substane chimice care pot avea sau nu
proprieti toxice. In ceea ce privete analiza siguranei folosirii lor pentru consum in
1

ADITIVI ALIMENTARI

curs 1

scopul reglementarii utilizrii lor, procesul este identic pentru toi aditivii, indiferent de
originea substanei chimice.
La nceputul anilor 80, Uniunea Europeana a standardizat utilizarea aditivilor
alimentari prin adoptarea unui sistem de codificare al acestora. Aditivii alimentari
inclui in lista UE sunt codificai cu litera "E", de la Europa, urmata de un
numr alocat special fiecruia dintre acetia, alctuit din 3 sau 4 cifre. Acest
mod de simbolizare sprijin consumatorii in recunoaterea aditivilor in alimente,
indiferent de limba in care este redactata eticheta, garantnd astfel ca acetia fac
parte din lista celor autorizai. O tentativ de clasificare a acestora este redat n
rndurile urmtoare:
Acizi
Ageni anti-spumani
Ageni contra aglomerarii/solidificrii
Ageni de chelare
Ageni de gelifiere
Ageni de glazurare
Ageni de nlbire
Ageni de spumare
Ageni de stabilizare
Ageni de volum
Amelioratori pentru fain
Amidon modificat
Antioxidani
Arome
Colorani
Conservani
Emulsificatori
Gaze de mpachetare
Intensificatori de arome
ndulcitori
Purttori sau solveni purttori
Regulatori ai aciditii
Srurile de topire
Soluii tampon
Substane propulsoare
2

ADITIVI ALIMENTARI

curs 1

Umidificatori
n tara noastr sunt admii aproximativ 200 de aditivi alimentari. Legislaia in
vigoare in Romnia precizeaz lista aditivilor admii spre a fi utilizai in industria
alimentara, cu menionarea alimentelor in care pot fi folosii si a dozei maxime
admise.
CONSUMUL ZILNIC ADMIS SI DOZA MAXIMA ADMISA
Consumul Zilnic Admis pentru un aditiv alimentar este stabilit pe baza
unor testri ndelungate.
Legislaia in vigoare stabilete cantitile maxime admise pentru utilizarea unui
aditiv intr-un anumit produs alimentar, astfel nct acesta sa nu duneze sntii.
Consumul Zilnic Admis (Acceptance Daily Intake - ADI) este cantitatea
estimata dintr-un aditiv alimentar, exprimata in raport cu greutatea corporala,
care poate fi consumata zilnic, pe parcursul ntregii viei, fr riscuri pentru
sntate. Acest indice este exprimat in mg per kg corp per zi (mg/ kg corp/ zi).
Consumul Zilnic Admis pentru fiecare aditiv alimentar este stabilit prin
determinarea, pe baza unor testri ndelungate, a nivelului la care nu se observa nici
un efect advers.
Pentru eliminarea completa a oricrui risc provenit din consumul conjugat al
mai multor alimente care conin acelai aditiv pe perioada aceleiai zile, Doza
Maxima Admisa pentru utilizarea unui aditiv alimentar intr-un anumit tip de
produs se stabilete prin mprirea Consumului Zilnic Admis la un factor de
sigurana de 100.
Factorul de sigurana este o precauie suplimentara, care ia de asemenea in
calcul posibile diferente de sensibilitate la extrapolarea rezultatelor testelor de la
animale la fiinele umane, precum si sensibilitatea specifica unor categorii de
consumatori.
Pentru confirmarea limitelor sigure de consum al aditivilor alimentari,
Consumul Zilnic Admis este folosit peste tot in lume de ctre autoritile de
reglementare in domeniul sntii si alimentaiei: Organizaia Mondiala a Sntii,
Comitetul tiinific pentru Alimentaie al Comisiei Europene, Autoritatea pentru
Alimente si Medicamente a Statelor Unite. Consumul Zilnic Admis este supus unor
revizuiri periodice. Rezultatele testelor sunt validate de experi independeni.

ADITIVI ALIMENTARI

curs 1

Romnia a preluat directivele europene privind aditivii alimentari. Ca urmare,

in industria alimentara din Romnia se folosesc si aditivi alimentari cuprini in
urmtoarele directive europene:
Directive
89/107/CEE

Consiliului

din

decembrie 1988

Cuprinsul directivei
21 Relateaza
despre
legislatiilor

apropierea

statelor membre

privind

aditivii care pot fi utilizati in produsele

alimentare,

modificata

de

directiva

94/34/CE
94/36/CE a Parlamentului european si Relateaza despre coloranti si despre
a Consiliului din 30 iunie 1994
utilizarea lor in produsele alimentare
94/35/CE a Parlamentului european si Cu privire la indulcitorii destinati pentru
a Consiliului din 30 iunie 1994

a fi folositi in produsele alimentare,

modificata de directiva 96/83/CE

95/2/CE a Parlamentului european si a Privind aditivii alimentari, altii decat
Consiliului din 20 februarie 1995

colorantii si edulcurantii, modificata de

directivele

Decizia 97/292/CE

96/85/CE,

2001/5/CE
Privind
meninerea

98/72/CE

si

legislaiilor

naionale de interzicere a utilizrii

anumitor aditivi in fabricarea anumitor
produse alimentare specifice.
Decizia 2002/247/CE a Comisiei din 27 Suspenda introducerea pe piata si
martie 2002

importarea

produselor

gelatinoase

continand aditivul alimentar E425

Din data de 3 octombrie 2003, a intrat in vigoare Ordinul Ministrului Sntii si
Familiei nr. 438/18 iunie 2002 si al Ministrului Agriculturii, Alimentaiei si Pdurilor nr.
295/12 iulie 2002, pentru aprobarea Normelor privind aditivii alimentari destinai
utilizrii in produsele alimentare pentru consum uman.
Legislaia comunitara privind aditivii alimentari se bazeaz pe principiul ca
doar aditivii care sunt autorizai in mod explicit pot fi utilizai. Majoritatea aditivilor nu
pot fi folosii dect in cantiti limitate, in anumite produse alimentare. Daca nu e
prevzuta nici o limita cantitativa pentru folosirea unui aditiv alimentar, el trebuie sa
fie utilizat dup o buna practica de fabricaie, adic doar att cat este necesar pentru
a se realiza efectul tehnologic dorit.
4

ADITIVI ALIMENTARI

curs 1

Aditivii alimentari nu pot fi autorizati, numai daca:

exista o necesitate tehnologica de a-i folosi
nu induc consumatorul in eroare
nu prezinta nici un risc pentru sanatatea consumatorului
Inainte de a se acorda autorizatia de folosire, este evaluata siguranta aditivilor
alimentari de Comitetul Stiintific al Alimentatiei Umane, un grup de experti care
sfatuiesc Comisia Europeana cu privire la problemele care se refera la produsele
alimentare.
Toti aditivii alimentari autorizati trebuie sa indeplineasca conditiile de puritate,
care sunt expuse in detaliu in trei directive ale Comisiei:
Directive
95/31/CE a Comisiei Europene

Prevederi
Stabileste

conditiile

de

puritate

specifice pentru edulcurantii care pot fi

utilizati

in

produsele

alimentare,

modificata de directivele 98/66/CE,

95/45/CE a Comisiei Europene

2000/51/CE si 2001/52/CE
Stabileste
conditiile
de

puritate

specifice pentru colorantii care pot fi

utilizati

in

produsele

alimentare,

modificata de directivele 99/75/CE si

96/77/CE a Comisiei Europene

2001/50/CE
Stabileste conditiile de puritate pentru
aditivii alimentari, altii decat colorantii si
edulcurantii, modificata de directivele
96/86/CE, 2000/63/CE, 2001/30/CE si
2002/82/CE-initiativa legislativa in curs

Bibliografie
1. Banu C. (coordonator), Aditivi i ingrediente pentru industria alimentar,
Editura Tehnic, Bucureti, 2000;
2. Rotaru G., Bordei D., Sava N., Managementul implementrii programelor de
calitate, Editura Academic, Galai, 2001