Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1.1.
1.2.
puncte
3 pct.
5 pct.
1.3.
7 pct.
puncte
3 pct.
5 pct.
7 pct.
2.2.
Coninutul subiectului
Caracterizai noiunea activitii de ntreprinztor, referindu-v i la noiunile activitate
economic, antreprenoriat, afaceri.
Activitate de intreprinzator- activitatea de fabricare a productiei, de executare a lucrarilor si de
prestare a serviciilor, desfasurata de cetateni si asociatiile acestora in mod independent, din
proprie initiativa, in numele si cu riscul propriu, sub raspunderea lor patrimoniala, in scopul
asigurarii unei surse de venituri permanenta.
Despre activitate economica pag.45
Despre afaceri in trimiterile de la pag.46.
Comparai activitile monopol de stat cu activitile monopol natural.
1) Monopol de stat desfasurate exclusive de organe ale statului sau de PJ constituite de
stat. Este situatia in care un numar limitat de agenti economici sunt investiti de catre
AAP cu drept exclusive de a desfasura anumite activitati aducatoare de profit.
Activitati monopol de stat : supravegherea si tratamentul bolnavilor de narcomanie, de
boli contaioase sau deosebit de periculoase; confectionarea ordinelor si medaliilor;
producerea emblemelor care confirma achitarea impozitelor si a taxelor de stat;
prestarea serviciilor postale si confectionarea timbrelor postale; producerea si
comercializarea tehnicii militare speciale si de lupta, a substantelor explosive, a
armelor; evidenta de stat, inregistrarea de stat si inventarierea tehnica a bunurilor
immobile, restabilirea documentelor pentru dreptul de proprietate si administrarea
acestor bunuri; imprimarea si baterea monedei, imprimarea hirtiilor de valoare de stat;
efectuarea lucrarilor astronomo-geodezice, gravimetrice, hidrometeorologice.
2) Monopol natural situatia in care producerea, transportarea, comercializarea,
procurarea marfurilor si grupurilor de marfuri fungibile, prestarea anumitor tipuri de
servicii, in virtutea unor factori de ordin natural, economic sau tehnologic se afla sub
controlul direct al unuia sau mai multi agenti econ. Dezavantajul lipsa de
concurenta, risc sporit, influienta negative asupra pietii bunurilor si serviciilor. Statul
poate interveni in activitatea acestor societati comerciale pentru a proteja interesele
consumatorilor de posibilele abuzuri.
Monopol natural sunt activitatile legate de exploatarea:
cile ferate magistrale cu zonele lor de protecie, instalaiile de cale, construciile de
arb i serviciile de exploatare a acestora;
staiile i punctele de tiraj pentru prelucrarea tehnologic i trecerea garniturilor de
tren (materialului rulant);
grile feroviare;
autostrzile, construite din contul bejetelor republican i locale, cu zonele de
protecie, construciile de arb i serviciile de ntreinere i exploatare a acestora;
cile nevigabile naturale i artificiale, cu sistemele de navigaie i condiiile
navigabile asigurate;
porturile fluviale, instalaiile portuare, debarcaderele i danele de acostare de
folosin general pe cile de comunicaie pe ape naturale, cu serviciile de ntreinere
i exploatare a lor;
ntreprinderile pentru toate tipurile de transport n comun, cu exepia taximetrilor;
reele magistrale de telecomunicaii;
reele de televiziune i radiodifuziune pentru difuzarea radioprogramelor de stat:
reele publice de radiodifuziune prin fir;
reele de telecomunicaii internaionale;
reeaua de difuziune a presei periodice.
n complexul termico-energetic:
ntreprinderile staionare de producere a energiei electrice i termice, conectare la
sistemul energetic unic;
reelele electrice de toate tensiunile i reelele termice magistrale ale sistemului
energetic unic;
reelele de gaze i obiectivele sistemului unic de gazificare, transportul prin
conducte.
ntreprinderile i organizaiile, care exploateaz reelele i comunicaiile de
aprovizionare cu energie termic, conductele de ap i canalizare;
serviciile pentru colectarea gunoiului i curirea zpezii;
puncte
3 pct.
5 pct.
2.3.
7 pct.
lei. Taxa pentru eliberarea licenei pentru asisten veterinar n localitile rurale nu se
percepe; pe un termen de 5 ani).
DOCUMENTELE NECESARE PENTRU OBINEREA LICENEI
Pentru obinerea licenei, conductorul intreprinderii sau organizaiei ori persoana
imputernicit
de acesta sau persoana fizic depune la autoritatea de liceniere personal, prin scrisoare
recomandat sau prin post electronic (sub form de document electronic cu
semntur
digital) o declaraie de modelul stabilit de aceast autoritate, semnat de persoana
care depune
declaraia, ce conine:
a) denumirea, forma juridic de organizare, sediul, IDNO al intreprinderii sau al
organizaiei;
b) genul de activitate, integral sau parial, pentru a crui desfsurare solicitantul de
licen intenioneaz s obin licen;
c) asumarea pe propria rspundere de ctre solicitantul de licen a responsabilitii
pentru respectarea condiiilor de liceniere la desfsurarea genului de activitate pentru
care se solicit licen si pentru veridicitatea documentelor prezentate.
La declaraia pentru eliberarea licenei se anexeaz:
a) Copia de pe certificatul de inregistrare de stat a intreprinderii sau organizaiei (art.
10 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 451-XV din 30.07.2001 privind reglementarea prin
liceniere a activitii de intreprinztor);
b) Copia extrasului din registrul bunurilor imobile sau a contractului de locaiune a
imobilului, unde se va desfsura activitatea liceniat, cu anexarea schemei, intocmite
de solicitantul de licen, privind amplasarea incperilor si suprafaa lor (cu indicarea
destinaiei acestora) (Art. 4 alin. (4) din Legea ocrotirii sntii nr. 411-XIII din
28.03.1995; Art. 36 alin. (1) din Legea cadastrului bunurilor imobile nr.1543-XIII din
25.02.1998; Hotrirea cu privire la aprobarea si implementarea Regulilor si
normativelor sanitaro-epidemiologice Privind amplasarea, dotarea si exploatarea
intreprinderilor si instituiilor farmaceutice nr. 11 din 29.09.2005, aprobat de
Medicul Sef sanitar de stat al Republici Moldova);
c) Copia autorizaiei sanitare de funcionare a intreprinderii sau instituiei
farmaceutice, eliberat de serviciul sanitaro-epidemiologic teritorial (Art. 21 alin. (1) si
42 alin. (5) din Legea nr.10-XVI din 03.02.2009 privind supravegherea de stat a
sntii publice);
d) Copia autorizaiei Comitetului Permanent de Control asupra Drogurilor al
Republicii Moldova pentru utilizare a obiectivelor si incperilor destinate activitilor
legate de circulaia substanelor narcotice si psihotrope si a precursorilor (Art. 7 alin.
(2) lit. a) si art. 40 alin. (1) si alin.(2) din Legea nr. 382-XIV din 06.05.1999 cu privire
la circulaia substanelor narcotice si psihotrope si a precursorilor);
e) Copiile diplomelor de absolvire a instituiei superioare sau medii de specialitate in
domeniul farmaceutic ale specialistilor (dup caz, certificatele de echivalare a
diplomelor obinute in strintate, eliberate in modul stabilit) (Art. 22 alin. (1) si alin.
(2) si art. 27 alin. (1) din Legea nr.1456-XII din 25.05.1993 cu privire la activitatea
farmaceutic);
f) Copia certificatului ce confirm perfecionarea continu a cunostinelor
specialistului (Art. 9 alin. (3) si art. 10 alin. (1) si (3) din Legea ocrotirii sntii nr.
411-XIII din 28.03.1995);
g) Copiile carnetelor de munc ale specialistilor cu inscrierea respectiv despre
angajarea in funcia dat (pentru conductorii unitilor farmaceutice si filialelor
acestora) (Art. 143
lit. e) art. 22 alin. (4) din Legea nr.1456-XII din 25.05.1993 cu privire la activitatea
farmaceutic; Pct. 1, 2 si 4 din Regulamentul privind completarea, pstrarea si
evidena carnetului de munc, aprobat prin Hotrirea Guvernului nr. 1449 din
24.12.2007 privind carnetul de munc.);
h) Adeverina eliberat de autoritatea administraiei publice locale privind numrul de
locuitori (Art. 19 alin. (5) din Legea nr.1456-XII din 25.05.1993 cu privire la
activitatea farmaceutic).
Documentele pot fi insoite si de copii pe suport electronic.
Solicitarea altor documente se interzice.
Documentele se depun in original sau in copie cu prezentarea concomitent a
originalului.
*Documentele care se verific prin procedura ghiseului unic n cadrul Camerei de
Liceniere.
ELIBERAREA LICENEI
1. NREGISTRAREA DECLARAIEI
Declaraia pentru eliberarea licenei si documentele anexate la ea se inregistreaz
conform borderoului, a crui copie se expediaz (se inmineaz) solicitantului de
licen, cu meniunea privind data inregistrrii declaraiei, autentificat prin semntura
persoanei responsabile a Camerei de Liceniere.
Declaraia pentru eliberarea licenei nu se inregistreaz in cazul in care:
a) aceasta a fost depus (semnat) de o persoan care nu are atribuiile respective;
b) documentele au fost perfectate cu inclcarea cerinelor indicate mai sus.
Despre refuzul inregistrrii declaraiei pentru eliberarea licenei, solicitantul de licen
este informat in scris in cel mult 3 zile lucrtoare din ziua adresrii, indicindu-se
temeiurile refuzului. Dup inlturarea cauzelor ce au servit temei pentru refuzul
inregistrrii declaraiei pentru eliberarea licenei, solicitantul de licen poate depune o
nou declaraie, care se examineaz in modul stabilit.
2. DECIZIA PRIVIND ELIBERAREA/RESPINGEREA DECLARAIEI PENTRU
ELIBERAREA LICENEI
Camera de Liceniere, in baza declaraiei pentru eliberarea licenei si documentelor
anexate, adopt decizia privind eliberarea licenei sau privind respingerea declaraiei
in cel mult 5 zile lucrtoare de la data inregistrrii acesteia. Solicitantul poate, in
ultima zi a termenului de adoptare a deciziei, s formeze numrul de tel. 022 82-07-57
(orele 8.00-17.00) pentru a obine informaia despre decizia adoptat de Camera de
Liceniere. Informaia despre adoptarea deciziei privind eliberarea licenei se
comunic solicitantului cel tirziu in ziua lucrtoare imediat urmtoare adoptrii
deciziei. Temei pentru respingerea declaraiei pentru eliberarea licenei este depistarea
de ctre Camera de Liceniere a datelor neveridice in documentele prezentate de ctre
solicitantul de licen. In caz de respingere a declaraiei pentru eliberarea licenei,
solicitantul poate depune o nou declaraie dup inlturarea cauzelor care au servit
drept temei pentru respingerea declaraiei precedente.
3. PERFECTAREA LICENEI
Licena se perfecteaz in termen de 3 zile lucrtoare, incepind cu ziua primirii
documentului care confirm achitarea taxei pentru eliberarea licenei. Meniunea
despre data primirii documentului, care confirm achitarea taxei pentru eliberarea
licenei, se face pe borderoul documentelor primite de la solicitantul de licen.
Dac solicitantul, in termen de 30 de zile de la data la care i s-a expediat (inminat)
instiinarea despre adoptarea deciziei privind eliberarea licenei, nu a prezentat
nemotivat documentul ce confirm achitarea taxei pentru eliberarea acesteia sau nu s-a
prezentat pentru a i se elibera licena perfectat, Camera de Liceniere este in drept s
anuleze decizia privind eliberarealicenei sau s adopte decizia privind recunoasterea
licenei ca fiind nevalabil.
Titularul de licen nu este in drept s transmit licena sau copia de pe aceasta altei
persoane. Legea privind reglementarea prin liceniere a activitii de intreprinztor
stabileste principiul aprobrii tacite in cazul depsirii de ctre Camera de Liceniere a
termenului stabilit pentru eliberarea, reperfectarea licenei si in lipsa unei comunicri
scrise din partea acesteia, cu excepiile prevzute de legea respectiv sau de legile ce
reglementeaz expres activitile liceniate. In cazul survenirii unei astfel de situaii,
solicitantul de licen se prezint la Camera de Liceniere cu prezentarea dovezilor de
incadrare in condiiile legale ale aprobrii tacite si de neobinere a rspunsului in
termenul prevzut de lege. In astfel de situaii, Camera de Liceniere perfecteaz
licena in termen de 3 zile lucrtoare, incepind cu ziua primirii documentului care
confirm achitarea taxei pentru eliberarea licenei. Rspunsul negativ, dat in termenele
prevzute de lege, nu echivaleaz cu aprobarea tacit.
1.3. Camera de Liceniere a decis retragerea licenei SRL Titan pentru activitatea 7 pct.
particular de detectiv i paz. Ca motiv al retragerii Camera a indicat c titularul de
licen a desfurat activitatea de depozitare i folosire a substanelor explozive.
Administratorul SRL Titan solicit rspuns la urmtoarele ntrebri: a) poate s fie
retras licena pentru un gen de activitate dac societatea nu a nclcat modul de
desfurare a acestui gen, ci a desfurat o alt activitate ?; b) poate SRL Titan s
obin o alt licen pentru genul de activitate ?; c) Este n drept Camera de Liceniere
s retrag licena de activitate? d) care sunt temeiurile de retragere a licenei pentru
acest gen de activitate; Elaborai o not informativ cu rspunsuri la ntrebri.
Legea privind activitatea particulara de detectiv si paza spune din 2003:
Articolul 5. Licenierea i restricia activitii particulare
de detectiv i de paz
(1) Activitatea particular de detectiv i de paz se desfoar n baz de licen,
eliberat, n coordonare cu Ministerul Afacerilor Interne, n modul stabilit de legislaie,
lundu-se n considerare particularitile stipulate n prezenta lege. Persoanelor fizice i
juridice care nu dispun de licen pentru activitatea de detectiv i de paz li se interzice
prestarea serviciilor prevzute la art.(6).
(2) Pregtirea i perfecionarea cadrelor pentru activitatea de detectiv i de paz se
efectueaz n centre specializate de nvmnt, stabilite de Guvern. Licenta se retrage
daca se incalca prevederile art.6 : Articolul 6. Genurile de activiti particulare de
detectiv i de paz
(1) n activitatea particular de detectiv este permis prestarea urmtoarelor
servicii:
a) colectarea, n baz de contract, a informaiilor, importante pentru aprarea
drepturilor i intereselor legitime ale persoanelor fizice i juridice;
b) colectarea de probe n cauze civile n baz de contract ncheiat cu participanii la
proces;
c)
studierea pieei,
colectarea
de
informaii pentru negocieri,
depistarea partenerilor de afaceri insolvabili sau care nu insufl ncredere;
d) protejarea ntreprinderilor i a firmelor contra spionajului industrial;
e) colectarea de date biografice sau de alt natur pentru persoana cu care se ncheie
contractul, cu acordul ei scris;
f) identificarea autorilor sau a expeditorilor de scrisori anonime, a colportorilor;
g) identificarea locului de aflare a persoanelor disprute;
h) cutarea bunurilor pierdute;
i) colectarea de date n cauze penale pentru acordarea de ajutor organelor de
drept n baz de contract ncheiat cu participanii la proces.
(2) n activitatea particular de paz este permis prestarea urmtoarelor servicii:
a) ocrotirea vieii i sntii, paza bunurilor, executarea grzii de corp;
b) paza fizic i tehnic a localurilor i a teritoriilor;
c) proiectarea, instalarea i ntreinerea sistemelor de alarmare, a componentelor
acestora, precum i exploatarea dispeceratelor de monitorizare a alarmelor;
d) paza i nsoirea ncrcturilor importante, a bunurilor personale;
e) patrularea, n comun cu organele de drept, a zonelor criminogene;
f) acordarea de ajutor organelor de drept la meninerea ordinii publice, la asigurarea
securitii oamenilor;
g) informarea publicului n probleme de protecie contra aciunilor ilicite.
Hotarirea Guvernului cu privire la reglementarea unor genuri de activitate nr.110 din
98, prevede ca Ministerul Afacerilor Interne licentiaza:
folosirea substanelor explozive, mijloacelor de explodare i pirotehnic;
(astfel, licenta pentru activitatea data nu poate fi retrasa, iar agentul economic din
speta trebuie sa obtina licenta pentru a doua activitate realizata cu depozitarea
substantelor explozive)
nr.
1.1.
puncte
3 pct.
1.2.
1.3.
5 pct.
7 pct.
solicitantul de licen este informat n scris n cel mult 3 zile lucrtoare din ziua
adresrii, indicndu-se temeiurile refuzului. (8) Dup nlturarea cauzelor ce au servit
temei pentru refuzul nregistrrii declaraiei pentru eliberarea licenei, solicitantul de
licen poate depune o nou declaraie, care se examineaz n modul stabilit.
nr.
1.1.
1.2.
puncte
3 pct.
5 pct.
cuprinde:
a)ntocmirea documentelor primare i centralizatoare;
Faptele economice se contabilizeaz n baza documentelor primare i centralizatoare.
Documentele primare se ntocmesc n timpul efecturii operaiunii, iar dac aceasta este
imposibil - nemijlocit dup efectuarea operaiunii sau dup producerea evenimentului
b)evaluarea i recunoaterea elementelor contabile;
Evaluarea i recunoaterea elementelor contabile se efectueaz n conformitate cu prevederile
S.I.R.F(Standarde Internaionale de Raportare Financiar - standarde i interpretri, emise de
Consiliul pentru Standarde Internaionale de Contabilitate, care devin valabile n Republica
Moldova dup acceptarea lor de Guvernul Republicii Moldova)
c)reflectarea informaiilor n conturile contabile;
Entitatea care aplic sistemul contabil n partid dubl este obligat s in evidena
activelor, capitalului propriu, datoriilor, consumurilor, cheltuielilor i veniturilor n baza
conturilor contabile. Nomenclatorul grupelor de conturi contabile i metodologia privind
utilizarea acestora snt stabilite n Planul general de conturi contabile, care se elaboreaz i se
aprob de Ministerul Finanelor. Entitile, cu excepia instituiilor publice, n baza
Planului general de conturi contabile, elaboreaz planul de conturi de lucru, totodat entitatea
care aplic S.I.R.F. poate s elaboreze planul de conturi propriu, ce corespunde cerinelor
S.I.R.F. Planul de conturi utilizat de instituiile publice se elaboreaz i se aprob de
Ministerul Finanelor.
d)ntocmirea registrelor contabile;
Datele din documentele primare i centralizatoare se nregistreaz, se acumuleaz i se
prelucreaz n registrele contabile. Nomenclatorul i structura registrelor contabile se stabilesc
de ctre fiecare entitate de sine stttor, pornind de la necesitile informaionale proprii,
inndu-se cont de normele metodologice ) Ministerul Finanelor stabilete registre
contabile obligatorii pentru unele categorii de entiti, cu excepia entitilor care aplic
S.I.R.F. Registrele contabile se ntocmesc pe suport de hrtie sau n form electronic. Dac
registrul contabil este ntocmit n form electronic, entitatea, la solicitarea organelor
autorizate, este obligat s imprime pe cont propriu copia acestuia pe suport de hrtie.
Registrele contabile obligatorii snt Cartea mare, balana de verificare sau alte registre
centralizatoare, care servesc drept baz pentru ntocmirea rapoartelor financiare..
e)inventarierea elementelor contabile;
Modul i regulile de efectuare a inventarierii se elaboreaz i se aprob de Ministerul
Finanelor. Regulile specifice de efectuare a inventarierii n ramurile respective se elaboreaz
de organele centrale de specialitate ale administraiei publice i de autoritile
administraiei publice locale, precum i de alte organe autorizate i se aprob de Ministerul
Finanelor
f) ntocmirea balanei de verificare, a Crii mari i a rapoartelor financiare.
1.3.
7 pct.
veniturilor din vinzari- cel mult 3mln lei ; 2. Valoarea de bilant a activelor pe termen
lung- cel mult 1 mln lei; 3. Nr mediu scriptic al personalului in perioada de gestiune
cel mult 9 persoane. Daca se depasesc aceste criterii, atunci SRL va tine contabilitate
in partidua dubla simplificata.
d) Deosebirea dintre diferite sisteme contabile. pag 75-76 din carte.
puncte
3 pct.
5 pct.
7 pct.
nr.
1.1.
puncte
3 pct.
5 pct.
O persoan juridic strin titular al mrcii de producie Adidas s-a adresat n instana de
judecat din Moldova cu o cerere ctre SRL Piele i a indicat c ultima vinde pantofi cu
marca de producie ce-i aparine fr permisiunea respectiv. SRL Piele n referin a
menionat c import nclmintea din China i nu poart nici o vin pentru c nclmintea
poart marca respectiv.
1. Ce drepturi are titularul mrcii de producie?
Legea cu privire la protectia marfurilor, 2008:
nregistrarea mrcii confer titularului dreptul exclusiv asupra acesteia. Titularul mrcii este n
drept s interzic terilor s utilizeze n activitatea lor comercial, fr consimmntul su:
a) un semn identic cu marca pentru produse i/sau servicii identice cu cele pentru care marca
este nregistrat;
b) un semn care, din cauza identitii ori similitudinii cu marca nregistrat i identitii ori
7 pct.
I. Dispoziii generale
1. Denumirea: ntreprinderea de Stat "________________"
(complet)
(.S. "____________________________________________")
(abreviat)
(n continuare - ntreprinderea).
2. Sediul ntreprinderii: _____________________________
(adresa potal)
5 pct.
_____________________________________________________;
(cu permisiunea Fondatorului, Consiliului de administraie)
nr.
1.1.
puncte
3 pct.
inseamna persoana care desfasoara activitate de intreprinzator sau care tine evident
contabila , sau care , in genere desfasoara o activitate ecomomica, astfel evident
contabila e tinuta de un cerc mai mare de persoane, inklusiv de cele ce nu desfasoara
activitate de intreprinzator, ca avocatii, notarii,ambasade, organizatii de binefacere ,
etc.si activitatea economika in sensul de activitate care are ca obiect bunuri material e
desfasurata de un cerc mai larg de persoane. Rezulta ca not de agent economic are un
sens mai larg, incluzind atit intreprinzatorii , cit si alte subiecte.
b) intreprindere
termenul intreprindere are 2 sensuri:-ca subiect de dr si- obiect.
Ca subiect distinct de dr e aparenta datorita interpretarii acesteia in asemenea conditii in legea
cu privire la antreprenoriat si intreprinderi , neavind patrimoniu propriu , acesta fiind
inseparabil de patrimonial fondatorului , nici raspundere personala, deoarece pentru obligatii
raspund fondatorii si prin urmare nici nu pot fi distinct de fondator.
Ca obiect apare in Codul civil unde se evidentiaza ca intreprinderea e un complex patrimonial
unic,adica un bun complex,acest ansamblu de bunuri ca un tot intreg poate servi ca un obiect
al diferitor contracte.
Din cele mentionate rezulta asadar ca notiunea de intreprinzator nu corespunde notiunii
intreprindere nici chiar in sens de subiect de dr.
c)antreprenor
legiuitorul nostru a utilizat termenul de antreprenor pentru a desemna toate pers care
desfasoara activitate de antreprenoriat, astfel intelegem ca acesta ar fi un sinonim al cuvintului
intreprinzator. Insa acest termen mai are un sens juridic consacrat , prin care desemneaza
partea contarctului de anrepriza.. prin urmare antreprenorul e un intreprinzator, dar nu toti
intreprinzatorii sunt antreprenori.
d)comerciant
in legislatiile altor state in sensul termenulu nostrui de intreprinzator se foloseste termenul
comerciant,adica pers fiz sau jur ce desfasoara o activitate comerciala,adica savirseste fapte de
comert cu character professional.in legislatia moldava comerciantul apare ca persoana fiz sau
jur , inregistrata in calitate de intreprindere , care detine licenta pentru importarea si
comercializarea produselor.prin urmare comerciantul e un intreprinzator care desfasoara
afaceri in domeniul comertului , calitatea de intreprinzator insa o detin si fabricantii sau
industriasii.
e)pers jur
din prevederile codului civil reese ca Persoan juridic este organizaia care are un patrimoniu
distinct i rspunde pentru obligaiile sale cu acest patrimoniu, poate s dobndeasc i s
exercite n nume propriu drepturi patrimoniale i personale nepatrimoniale, s-i asume
obligaii, poate fi reclamant i aprat n instan de judecat.
Astfel fiind practice asemanatoare cu reglementarea legala a intreprinzatorului cu diferentele
5 pct.
Consultai ceteanul Pruteanu, explicndu-i forma de organizare juridic care poate fi utilizat
la desfurarea activitii de ntreprinztor n domeniul:
a) schimbului valutar - Pe teritoriul Republicii Moldova au dreptul de a efectua operaiuni de
schimb valutar n numerar cu persoane fizice urmtoarele categorii de rezideni, denumii, n
sensul prezentei legi, uniti de schimb valutar:
- banca liceniat care efectueaz operaiuni de schimb valutar n numerar cu persoane
fizice prin intermediul punctelor sale de schimb valutar;
- casa de schimb valutar persoan juridic rezident constituit conform legislaiei
Republicii Moldova, avnd ca gen unic de activitate efectuarea pe teritoriul Republicii
Moldova a operaiunilor de schimb valutar n numerar cu persoane fizice;
- persoana juridic rezident ce presteaz servicii hoteliere, care efectueaz operaiuni
de cumprare a numerarului n valut strin/cecurilor de cltorie n valut strin de
la persoane fizice prin intermediul propriului punct de schimb valutar
b) activitii de asigurare - Activitatea de asigurare (reasigurare) poate fi desfurat
exclusiv de ctre asigurtori (reasigurtori), sub form de societate pe aciuni, inclusiv cu
investiii strine, care dein licen de activitate.
c) comerul cu produse alcoolice i tutun - intreprinzator individual, SRL/SA care detin
licenta in acest sens.
d) reparaia tehnicii de uz casnic in baza patentei, forma de intreprinzator individual, SRL.
e) jocurile cu noroc - SRL sau SA.
f) comerul cu produse petroliere - Participani la piaa produselor petroliere pot fi
persoanele juridice care snt titulari de licen sau de autorizaie tehnic, excepie fcnd
consumatorul, i care au reedin n Republica Moldova. Participanii la piaa produselor
petroliere beneficiaz de drepturi egale, indiferent de tipul de proprietate i de forma juridic
de organizare. Este inadmisibil favorizarea unor participani prin acordarea de nlesniri
neprevzute de lege, precum i limitarea direct sau indirect a drepturilor i intereselor
legitime. Participanii la piaa produselor petroliere snt n drept s nfiineze asociaii, uniuni
i alte forme de asociere n scopuri ce nu contravin legislaiei, inclusiv reglementrilor liberei
concurene.
7 pct.
patentei;
(2) La expirarea perioadei de timp pentru care patenta a fost suspendat i dup
nlturarea cauzelor ce au condus la suspendarea patentei, valabilitatea ei se
restabilete i se prelungete pe perioada respectiv.
(3) n cazul depistrii de ctre organele de control a cazurilor de continuare a
activitii n baza patentei suspendate conform alin.(1) lit.b) i c), acestea informeaz
autoritatea fiscal teritorial sau primria care a eliberat sau a prelungit durata patentei
despre cele depistate, indicnd, n mod obligatoriu, numrul i seria patentei.
Articolul 8. ncetarea valabilitii patentei
(1) Valabilitatea patentei nceteaz:
a) odat cu expirarea duratei patentei;
b) n cazul n care titularul patentei renun la patent pe calea depunerii cererii
respective;
c) n baza cererii titularului patentei n legtur cu pierderea capacitii de munc,
confirmat de concluzia respectiv a comisiei medicale;
d) n cazul decesului titularului patentei;
e) n cazul aplicrii fa de titularul patentei a unor sanciuni administrative;
f) n cazul n care se constat transmiterea patentei ctre o alt persoan;
g) n cazul n care durata patentei nu este prelungit n decurs de 12 luni consecutive
de la data suspendrii ei pentru neachitarea n termen a taxei pentru patent.
(2) Dac valabilitatea patentei nceteaz n temeiurile indicate la alin.(1) lit.c) i d),
titularului patentei sau motenitorilor acestuia li se restituie suma pltit pentru
perioada nefolosit.
2.3.
puncte
3 pct.
5 pct.
7 pct.
7 pct.
nr.
1.1.
1.2.
1.3.
puncte
3 pct.
5 pct.
7 pct.
urmatoarele obligatii stabilite la art 116 alin (1) CC: sa transmita participatiunea la capitalul social in
ordinea, marimea, modul si termenele prevazute de actul de constituire; sa nu divulge informatia
confidentiala despre activitatea societatii; sa comunice imediat societatii faptul schimbarii
domiciliului sau a sediului, a numelui sau a denumirii, alta informatie necesara exercitarii drepturilor
si indeplinirii obligatiilor societatii si ale membrilor ei; sa indeplineasca alte obligatii prevazute de
lege sau de actul de constituire.
Marimea si tipul aportului se determina prin actul de constituire; prin hotarirea adunarii asociatilor, in caz de
majorare a capitalului social; prin hotarirea consiliului societatii pe actiuni ca exceptie. Aportul trebuie
transmis in termenul stabilit dar nu mai tirziu de 6 luni de la data inregistrarii. De la aceasta regula sint exceptii
astfel asociatul unic trebuie sa verse aportul, indiferent de natura acestuia pina la data inregistrarii societatii
comerciale, aportul in natura trebuie transmis in termen de o luna de la data inregistrarii de stat, in cazul SA
plata in numerar pentru actiunile subscrise trebuie efectuata pina la inregistrarea societatii. In conformitate cu
p
3
art 113 CC la data inregistrarii societatii comerciale, fiecare asociat este obligat sa verse in numerar cel putin
40% din aportul subscris daca legea sau statutul nu prevede altfel. Aportul care se transmite la majorarea
capitalului social trebuie depus in termenul stabilit de organul care a decis majorarea dar nu mai tirziu de data
cind se prezinta actele pentru inregistrarea majorarii capitalului.
Organul executiv decide in conformitate cu legea cu privire la secretul commercial decide ce informatie este
confidentiala pentru societate si o aduce la cunostinta asociatilor sub semnatura. Incalcarea obligatiei de
confidentialitate confera societatii precum si celorlalti asociati dr de a cere in numele societatii repararea
prejudiciului.
In caz ca asociatul nu comunica informatia privitor la nou sau domiciliu sau sediu, societatea nu-l poate
sanctiona insa acesta va suporta consecintele necomunicarii, ca de ex imposibilitatea informarii acestuia despre
convocarea adunarii generale. Succesorul asociatului nu poate fi admis la adunarea generala daca in Registrul
actionarilor nu i-a fost inscris numele sau denumirea.
De asemenea actionarul are obligatia de neconcurenta, adica fara acordul societatii nu are dr fara acordul
societatii sa practice activitati similare celor practicate de societate. Acordul membrilor se prezuma pina la
proba contrara daca la data acceptarii in calitate de membru, ceilalti membri erau informati despre activitatile
date. In cazul incalcarii obligatiei de neconcurenta, societatea poate cere repararea prejudiciului sau cesiunea
dr si obligatiilor sau a beneficiului care rezulta din actele incheiate.
1.3. Ceteanul Verega, asociat al SRL Buleandra, a naintat o aciune n instana de judecat ctre asociatul
Lucan V. prin care solicita excluderea acestuia din societate din motivul c acesta nu a vrsat ntregul aport la
capitalul social la care s-a obligat. n aciune s-a artat c Dl. Lucan trebuia pn la 10 noiembrie s verse
integral aportul su, ns a trecut mai mult de 20 de zile de la data cnd el trebuia s-i ndeplineasc obligaia,
iar aportul nu a fost vrsat. Aciunea era ntemeiat pe art.116 alin.(1) lit.a) C. civ. Cum urmeaz a fi
soluionat litigiul?
Raspuns : instanta urmeaza sa stabileasca daca a fost respectata procedura prealabila. Conform prevederilor
Codului Civil, in cazul in care asociatul nu a varsat in termen aportul, oricare asociat are dreptul sa-I ceara in
scris aceasta, stabilindu-I un termen suplimentare de cel putin 1 luna si avertizindu-l despre posibilitatea
excluderii acestuia din societate. Daca nu varsa aportul in termenul suplimentar, asociatul pierde dreptul
asupra partii sociale si asupra fractiunii varsate, fapt despre care este notificat.
puncte
3 pct.
5 pct.
7 pct.
precum i explicaii dac are el dreptul s depun o cerere n instan pentru ncasarea
forat a sumei dividendului?
a) Asociatul SRL are dreptul la dividende in conformitate cu art 115 alin(1) lit c) CC
care stipuleaza dreptul asociatului societatii comerciale de a participa la repartizarea
profitului societatii.
b) atit art 115 CC cit si art 39 alin (2) din Legea cu privire la SRL prevad ca asociatul
are dreptul la un beneficiu repartizat proportional cu marimea partii sale sociale. Art
115 alin(2)CC prevede ca actul de constituire poate prevedea si o alta modalitate de
repartizare a profitului. Art 39 alin (2) prevede ca modul de distribuire a beneficiului
societatii poate fi modificat prin hotarirea adunarii generale a asociatilor, care se
adopta cu votul unanim al asociatilor. NU este admisa insa clauza lionina prin care
asociatul ar pretinde la intreg beneficiul realizat de societate.
c) In conformitate cu art 39 alin (1) si (3) din Legea cu privire la SRL societatea
distribuie anual beneficiul ramas dupa achitarea impozitelor si altor plati obligatorii.
Beneficiul se plateste asociatilor n forma baneasca, in decurs de 30 de zile de la data
adoptarii hotarrii privind distribuirea beneficiului, daca adunarea asociatilor nu a
stabilit un alt termen.
d) In conformitate cu art 40 din Legea cu privire la SRL societatea nu este in drept sa
adopte hotarire privind distribuirea beneficiului ntre asociati 1.pina la varsarea
integrala a aporturilor; 2.daca, in urma distribuirii beneficiului, valoarea activelor nete
ale societatii va deveni mai mica decit suma capitalului social si capitalului de rezerva.
Societatea nu este in drept sa plateasca asociatilor beneficiul a carui distribuire s-a
hotarit la adunarea generala a asociatilor daca, la momentul achitarii, societatea este in
stare de insolvabilitate sau poate ajunge in aceasta stare in urma distribuirii
beneficiului. in cazul incetarii circumstantelor mentionate, societatea este obligata sa
plateasca asociatilor beneficiul a carui distribuire s-a hotarit la adunarea generala a
asociatilor. Beneficiul platit contrar reglementarilor stabilite se restituie societatii.
nr.
1.1.
1.2.
puncte
3 pct.
Analizai raportul juridic dintre administrator i persoana juridic pe care o gestioneaz. 5 pct.
Pag.177-178. Potrivit art 61 CC raporturile dintre persoana juridical si cei care
alcatuiesc organele sale executive sunt supuse prin analogie regulilor mandatului daca
legea sau actul de constituire nu prevede altfel . Legislatia muncii se aplica raporturilor
ce apar intre administrator si societatea comerciala numai daca administratorul nu are
si calitatea de asociat al societatii comerciale. Raportul juridic dintre societatea
comerciala si administratorul sau are temei juridic in contractul de societate in cazul in
care administratorul este si asociat ori in contractul individual de munca incheiat intre
societate si salariat, cind administratorul nu este asociat. In ambele cazuri,
administratorul este imputernicit sa actioneze similar unui mandatar in numele sip e
contul persoanei juridice. Asadar raportul dintre administrator si societatea
comerciala este un mandate cu sau fara reprezentare. Mandatul administratorului are o
dubla natura: contractuala si legala. Mandatul este contractual deoarece imputernicirile
administratorului rezulta din imputernicirile date de asociati, concretizate in actele
constitutive ale societatii sau in hotaririle adunarii adunarii generale sau ale consiliului.
Relatiile administratorului cu societatea urmeaza a fi reglementate si de contractul de
mandat. Mandatul acordat administratorului este unul general, deoarece se da pentru
toate afacerile societatii si se exercita cu titlu oneros. Natura legala a mandatului
rezulta din generalitatea functiilor exercitate de administrator. In acest sens legea
privind SA prevede ca organul executive poate face orice in vederea indeplinirii
obiectului societatii cu exceptia celor ce tin de competenta adunarii generale a
actionarilor sau de consiliul societatii.
1.3.
Consultai administratorul unei societi pe aciuni care dorete s vnd o cldire a societii 7 pct.
cu 2 mln. lei, i explicai-i cum trebuie s procedeze, atunci cnd capitalul social al societii
este de 4 mln. lei, iar activele societii sunt doar de 3,5 mln. lei. In cazul dat, hotaririle cu
puncte
3 pct.
5 pct.
7 pct.
nr.
1.1.
puncte
3 pct.
1.2.
Bunul se transfera in proprietate prin indicarea acestui fapt in actul de constituire , in cayul
unui bun supus inregistrarii proprietatea se considera transmisa la data inskrierii actului in
Registrul de stat,daca sunt immobile se inskriu in Registrul de iimobile,daca sunt in forma de
actiuni sau de obligatiuni se inskriu in registrul aktionarilor.bunurile corporale care nu sunt
pasibile de inregistrare se transmit in proprietatea societatii prin semnarea unui act intre
administrator ei sau o pers imputernicita de acesta si fondatorul, care varsa aportul si transmite
efectiv bunurile.
Deasemenea bunul poate fi transmis in folosinta la formarea si majorarea capitalului
social,sokotinduse doar valoarea pentru utilizarea bunului transmis.
Majorarea- pag.207.
Stabilii interdependena dintre noiunile de aport la capitalul social, participaiune
parte social, aciune aport suplimentar. Capitalul social se divizeaza in
participatiuni care apartin fondatorilor, numite si parti de interes, parti sociale, actiuni, cote de
participare, a caror valoare are in mod obligatoriu expresie baneasca. Valoarea acestei
participatiuni ale asociatului nu poate fi mai mare decit valoarea aportului varsat la capitalul
social de catre acesta. Daca participatiunilr asociatilor cresc din contul aporturilor
suplimentare ale tuturor detinatorilor, capitalul social se va majora fara a afecta interesele
asociatilor. Insa capitalul social se poate majora prin aporturi suplimentare neproportionale, ale
tuturor asociatilor sau numai a unora dintre ei. 2 intre notiunile de aport la capitalul
5 pct.
1.3.
5 pct.
nr.
1.1.
1.2.
1.3.
puncte
3 pct.
5 pct.
7 pct.
puncte
3 pct.
5 pct.
7 pct.
nr.
1.1.
1.2.
1.3.
puncte
3 pct.
5 pct.
7 pct.
nr.
1.1.
1.2.
puncte
3 pct.
5 pct.
1.3.
puncte
3 pct.
5 pct.
7 pct.
nr.
1.1.
1.2.
1.3.
7 pct.
Subiectul 32. Transformarea unei personae juridice dintre form organizatoric n alta
nr.
Coninutul subiectului
puncte
1.1. Descriei noiunea de reorganizare prin tranformare- Transformarea- este o operatiune 3 pct.
prin care societatea , pe parcursul existentei, trece de la o forma juridica la alta, isi
schimba forma initiala
Transformarea persoanei juridice are ca efect schimbarea formei sale juridice de
organizare prin modificarea actelor de constituire n condiiile legii.
Transformarea persoanei juridice trebuie s ntruneasc i condiiile prevzute de lege
pentru forma juridic de organizare n care se transform.
1.2. 1.2 Analizai operaiunile pe care le implic transformarea unei societi cu 5 pct.
rspundere limitat n societate pe aciuni. procedura de transformare implica
urmat operatiuni
a) elaborarea actului de constituire al societatii in care se transforma
b) informarea asociatilor despre transf si aducerea la cunostinta lor a proiectului
actului de constituire,
c) convocarea si desfasurarea AG a asociatilor-trans implica in esenta modif actului de
constituire al societatii,pt aceasta asociatii se convoca in ad gen pt a decide trans.ad
gen este deliberative daca la ea sunt prezenti ori sunt reprezentati asociatii care detin
cel putin din voturi SRL,mai putin de jumatate din actiunile cu drept de vot,toate
voturile in soc in nume colectiv si in comandita.daca ad gen convocata 1 data nu este
deliberative,se va convoca o adunare repetata.
d) adoptare hot de transformare si formarea a organelor specifice societatii in care se
transforma-hot se adopta cu majoritatea necesara modificarii actului de
constituire:unanim-soc pe persoane,2/3 voturi-SA,3/4-SRL.
e) informarea creditorilor despre transformare
f) publivarea anuntului in MO al RM
g) prezentarea actelor necesare pentru inregistrarea transformarii:actul de constituire al
soc care se transf,hot de transformare,act de constituire si certificatul de inreg in
original,copia de pe publicatia in MO,copia de pe bilantul care arata valoarea activelor
societatii si care asigura minimul de cap soc indicat in actul de constituire,certificatul
de predare al stampilei.
1.3. Ion Pruteanu, fondator al gospodriei rneti, a vndut 5 tone gru pentru 7 pct.
nsmnare societii n nume colectiv Tulescu i compania,cu condiia c ultima va
plti preul peste un an. Dup ce mprumutul a ajuns la scaden, Pruteanul s-a adresat
la societatea debitoare s-i plteasc preul pentru gru, dar cumprtorul nu i-a
rspuns. Pruteanu s-a adresat cu o cerere n instana de judecat pentru a ncasa forat
suma datorat de la societatea debitoare i membrii acesteia. n referina depus la
instan de ctre administratorul societii debitoare s-a artat c SNC Tulescu i
compania a fost transformat n SRL Tulescu, care are un capital social de 5400 lei,
iar persoanele care au fost membri ai SNC nu mai sunt asociai ai SRL, deoarece i-au
vndut partea lor social imediat dup transformare. Cum urmeaz a fi soluionat
litigiul? Societatea debitoare fata de Ion Pruteanu va trebui sai restituie suma de
bani datorata, intrucit la transformarea unei societati comerciale toate datoriile
acesteea trec (se transfera) societatii transformate, astfel SRL Tulescu va fi
obligata sai intoarca datoria lui Pruteanu Ion.
nr.
1.1.
1.2.
1.3.
puncte
3 pct.
5 pct.
7 pct.
nr.
1.1.
1.2.
puncte
3 pct.
1.3.
7 pct.
nr.
Coninutul subiectului
puncte
1.1. Caracterizai temeiurile de intentare a procesului de insolvabilitate Confosrm legii 3 pct.
INSOLVABILITATII, nr. 632 din 14.11.2001, Art 22, prevede ca intentarea unui
proces de insolvabilitate presupune existent unui temei de intentare. Astfel, acelasi
articol prevede doua categorii de tameiuri : 1) Temeiul general de intentare a unui
proces de insolvabilitate este incapacitatea de plat a debitorului
2) Temeiul special de intentare a unui proces de insolvabilitate este suprandatorarea
debitorului, n cazul n care debitorul reclamat este o persoan juridic responsabil
de creanele creditorilor n limita patrimoniului ei. n acest caz, la baza evalurii
patrimoniului debitorului trebuie pus continuarea activitii lui dac este posibil aa
ceva conform circumstanelor.
1.2. Comparai efectele dizolvrii persoanei juridice ca rezultat al intentrii procesului de 5 pct.
insolvabilitate care survin pentru societatea insolvabil cu cele care survin pentru
creditorii societii insolvabile1 Efectele juidice ce privesc drepturile si obligatiile debitorului insolvabil: pag.279280
Debitorul pierde dr de a folosinta, de dispunere si de administrare a
patrimoniului, dr si obl lui trecind la administratorul insolvabilitatii desemnat de
instant de jud. ( in realitate , debitorul nu pierde dr de proprietate asupra bunurilor ce ii
apartin, acesta continuind sa fie ale debitorului pina in momentul in care sunt
comercializate la licitatie, iar banii obtinuti repartizati intre creditori; debitorul este
desesizat , adica i se ridica dreptul de a administra bunurile ce ii apartin si de dispune
de ele)
Activitatea organelor de conducere ale debitorului se suspenda;
Decontarile cu debitorul insolvabil se efectuiaza numai printr-un cont special,
deschis de administratorul insolvabilitatii. Daca se fac prin alte conturi, schitarile cu
debitorul vor fi considerate nule;
Debitorul insolvabilitatii nu este in drept sa acorde garantii de executare a
obligatiilor(sa depuna in gaj sau ipoteca); orice garantie de executare a obligatiilor
poate fi acordata numai de administrator, cu autorizarea adunarii sau comitetului
creditorilor
Procesele pendinte in care debitorul are calitatea de reclamant vor fi preluate de
administrator.
2 Efectele juridice ce privesc drepturile si obligatiile creditorilor debitorului
insolvabil: - pag.281
Creantele de natura contractuala pe care le au creditorii fata de debitor se
considera ajunse la scadenta la data intentarii procesului de insolvabilitate;
Se interzice executarea silita fata de debitor si bunurile acestuia; executarea se
face numai in procesul de insolvabilitate conform clasei si rangului de creditor;
Examinarea tuturor actiunilor judiciare si extrajudiciare pentru realizarea
creantelor asupra debitorului si bunurilor acestuia se suspenda;
Cerintele patrimoniale impotriva debitorului insolvabil pot fi inaintate numai in
instanta;
Se intrerupe calcularea penalitatilor aferenta datoriilor debitorului;
Se intrerupe calcularea dobinzilor la obligatiile bancii aflate in proces de
insolvabilitate;
Se suspenda calcularea dobinzilor aferente creditelor acordate debitorului de
catre Ministerul finateleor.
1.3. Andrei Bolintineanu a cumprat un frigider de la SRL Trianon. Termenul de garanie 7 pct.
a fost stabilit de 2 ani. Numai dup dou luni frigiderul a ieit din funciune.
Cumprtorul a restituit frigiderul vnztorului i a cerut s i se restituie banii.
Vnztorul a anunat c defectul frigiderului este minor i c acesta va fi reparat din
cont propriu Trianon. Cererea de insolvabilitate a SRL Trianon va fi respinsa, intrucit
litigiul tine de competenta litigiilor de consumator si nu de insolvabilitate. Nedorinta debitorului
de a achita suma frigiderului nu demonstreaza incapacitatea acestuia de asi onora obligatiile
pecuniare.
nr.
1.1.
1.2.
puncte
3 pct.
5 pct.
7 pct.
problematica. Astfel aceste drepturi fiind incluse in activele debitorului , pot fi vindute
de administrator pentru o perioada de pina la expirarea termenului stability de actul
constitutive, dupa care bunul se reintoarce in posesiunea proprietarului . in acest caz nu
este exclusa posibilitatea ca anume fondatorul proprietar sa cumpere dreptul de
folosinta asupara bunului sau pentru perioada de pina la expirarea termenului satabilit
de actul constitutive al debitorului.
1.3. Consultai administratorul insolvabilitii care a descoperit c administratorul 7 pct.
persoanei juridice anterior intentrii procesului de insolvabilitate a ncheiat anumite
acte juridice reprobabile, inclusiv: a) cu 30 luni pn la intentarea procesului de
insolvabilitate a vndut cu doar 300 mii lei o cldire al crei pre de pia era de 2 mln.
lei; b) cu doi ani pn la intentare a donat un automobil fundaiei Secolul 21; c) cu
dou zile nainte de intentarea procesului a vndut marf unui ntreprinztor; d) n ziua
intentrii procesului de insolvabilitate a ncheiat un contract de gaj prin care a garantat
executarea unei datoriei anterioare.
Nulitatea unor acte anterioare procedurii de lichidare. Conform art 113, L
insolvabilitatii, administratorul poate intenta procese in judecata pentru anularea
actelor juridice incheiate de debitor pana la intentarea procesului de insolvabilitate
daca acestea l-au pagubit pe debitor. Dintre aceste acte pot fi evidentiate cele cu titlu
gratuit, actele frauduloase si actele prin care s-a urmarit satisfacerea cerintelor unor
creditori in detrimentul altora.
a)orice act juridic al debitorului incheiat cu cel mult 3 ani pana la data inaintarii
cererii introductive poate fi anulat, daca este fictiv sau fraudulos (art 113 al 1, lit a),
sau daca in el prestatia debitorului este vadit mai mare decat cea primita (art 113 lit.c).
b) potrivit art 113 al (1) lit b), administratorul poate intenta o actiune in anularea
contractelor debitorului savarsite cu cel mult 3 ani pana la data intentarii procesului de
insolvabilitate daca prin aceste contracte s-a facut un transfer cu titlu gratuit a
bunurilor debirorului catre alte persoane. Acte cu titlu gratuit in sensul acestor norme
sunt considerate si contractele de donatie. Legea face exceptii numai pentru actele
juridice de indeplinire a unor obligatii morale sau pentru actele privind binele public,
in care generozitatea donatorului este proportionala cu patrimoniul sau. Aici legiuitorul
se refera la actele de binefacere, la sponsorizarile efectuate in favoarea persoanelor
sarace, studentilor, oamenilor de stiinta, celor care au suportat consecintele unor
calamitati naturale, care, de regula, nu au posibilitatea de a restitui suma obtinuta
candva.
nr.
1.1.
Coninutul subiectului
Descriei procedura de constituire a SA n baza dispoziiilor Codului civil.
Avem doua procedurii de constituire a SA : in baza Legii cu privire la SA (prevede 5
operatiuni de constituire) si in baza Codului civil (3 operatiuni): semnarea actului de
constituire, inregistrarea societatii, inregistrarea actiunilor emise la fondare. Conform codului
puncte
3 pct.
civil SA este societatea comercial al crei capital social este divizat n aciuni i ale
crei obligaii snt garantate cu patrimoniul societii.
Societatea pe aciuni poate fi constituit de una sau de mai multe persoane.
Acionarii nu rspund pentru obligaiile societii. Ei suport, n limitele participaiunii
lor la capitalul social, riscul pierderilor ce rezult din activitatea societii.
Acionarul care nu a vrsat n termen aportul subscris rspunde subsidiar pentru
obligaiile societii, n limita prii nevrsate.
Tot conform cod civ SA se constituie in baza actului de constituire. Conform
art157 actul de constituire al societii pe aciuni trebuie s se indice:
a) numele sau denumirea fondatorilor;
b) cuantumul capitalului social;
c) numrul, tipul i valoarea nominal a aciunilor; clasele de aciuni i numrul de
aciuni de fiecare clas;
d) mrimea aportului i numrul de aciuni atribuit fiecrui fondator;
f) modul de inere a registrelor societii;
g) ordinea de ncheiere a contractelor cu conflict de interese.
Referitor la constiture mai face parte si capitalul social al societii pe aciuni
Mrimea minim a capitalului social al societii pe aciuni este stabilit prin lege.
Capitalul social al societii pe aciuni se formeaz prin plasarea aciunilor ntre
acionari i reprezint valoarea aporturilor n numerar i n natur vrsate proporional
numrului i valorii aciunilor subscrise.
Aciunile emise la constituirea societii pe aciuni se plaseaz integral ntre
fondatori.
Fondatorii snt obligai s plteasc aciunile subscrise pn la nregistrarea societii
pe aciuni dac aportul este n numerar sau n termen de 30 de zile de la nregistrarea
de stat dac aportul este n natur.
n cazul n care valoarea activelor nete ale societii pe aciuni, la expirarea a 2 ani
financiari consecutivi, s-a redus sub minimul stabilit de lege, iar adunarea general a
acionarilor nu a luat nici o hotrre conform legii, societatea se dizolv.
1.2.
5 pct.
S.A. Pur, societate cu acionar unic, a decis s fondeze o S.A Mixt n care s fie fondator
unic. n acest scop s-a adresat la Camera nregistrrii de Stat cu o cerere i a prezentat actele
nesare pentru nregistrarea acesteia. Registratorul a refuzat nregistrarea S.A. Mixt,
motivnd c este interzis de lege constituirea acesteia. S.A. PUR a atacat decizia Camerei
n judecat. Cum urmeaz a fi soluionat litigiul?
Raspuns: instanta va respinge solicitarea SA PUR, CIS proceding corect in refuzul
inregistrarii SA MIXT. Instanta de judecata va hotari de a mentine refuzul camerei de
inregistrarii de stat motivind hotarirea in baza art 31 legii cu priv la SA care spune ca SA poate
fi inregistrata si de un singur fondator, numai in cazul in care fondatorul nu este o alta soc
comerciala alcatuita dintro singura persoana. Astfel persoana care a cerut inregistrarea mai era
unic fondator al altei SA, de asta a si fost refuzata.
7 pct.
nr.
Coninutul subiectului
puncte
1.1. Identificai drepturile acionarului referindu-v i la drepturile celor care dein 5%,
3 pct.
10% i 25 % din aciunile cu drept de vot ale societii-pag.373
Acionarii care dein cel puin 5% din aciunile cu drept de vot ale societii, pe lng
drepturile prevzute la art.25, au de asemenea dreptul, n modul prevzut de prezenta
lege, de alte acte legislative i de statutul societii:
a) s introduc chestiuni n ordinea de zi a adunrii generale anuale a acionarilor;
b) s propun candidai pentru membrii consiliului societii i ai comisiei de
cenzori;
d) s cear convocarea edinei extraordinare a consiliului societii.
Acionarii care dein cel puin 10% din aciunile cu drept de vot ale societii, pe lng
drepturile prevzute sus au de asemenea dreptul, n modul prevzut de prezenta lege,
de alte acte legislative i de statutul societii:
a) s cear stabilirea costului plasrii aciunilor societii, n temeiul raportului
organizaiei de audit sau al altei organizaii specializate ce nu este persoan afiliat a
societii;
b) s cear efectuarea de controale extraordinare ale activitii economico-financiare
a societii;
c) s adreseze instanei judectoreti cerere de reparare a prejudiciului cauzat
societii de persoanele cu funcii de rspundere n urma nclcrii intenionate sau
grave de ctre acestea a prevederilor prezentei legi sau ale altor acte legislative.
Acionarii care dein cel puin 25% din aciunile cu drept de vot ale societii, pe lng
drepturile prevzute susau de asemenea dreptul s cear convocarea adunrii generale
extraordinare a acionarilor n modul stabilit de prezenta lege i de statutul societii.
1.2. Clasificai drepturile acionarilor n patrimoniale i nepatrimoniale i caracterizaile- 5 pct.
PATRIMONIALE-pag.374; NEPATRIMONIALE-pag.376.
1.3. Acionarul S.A. VIVAN Timizeanu a depus o cerere n judecat, solicitnd anularea 7 pct.
hotrrii de majorare a capitalului social i ncasarea prejudiciului suportat. n
motivare acionarul a explicat c el nu a tiut de majorarea capitalului social, i a
invocat faptul c pn la majorare deinea 40 % din aciunile ordinare ale societii, iar
dup majorarea capitalului social el a rmas s dein numai 20 %. De asemenea a fost
invocat faptul c activele societii la momentul majorrii capitalului social depeau
mrimea capitalului social cu 50% i n procesul de majorare noii acionari au pltit
numai valoarea nominal. n referina sa, S.A. VIVAN a respins cererea acionarului,
considernd-o nentemeiat. Cum urmeaz a fi soluiant litigiul de ctre instan?
Litigiul va fi solutionat astfel: instanta va lua hotarirea de anulare a majorarii
capitalului social deoarece majorarea trebuie facuta cu decizia tuturor actionarilor, cf
Legii cu privire la SA. Respectiv Timizeanu nu a fost anuntat despre intentia societatii
de a mari capitalul si astfel ia fost incalcat dreptul de a participa la adunarile generale
ale societatii. Deasemenea a mai fost incalcat dreptul de informare si anume informatia
despre starea actiunilor sale nefiind informat despre micsorarea actiunilor sale din
cauza maririi capitalului social.
nr.
puncte
1.1.
3 pct.
certificat sau inscriere in contul personal sau care atest dreptul proprietarului lui
(acionarului) de a participa la conducerea societii, de a primi dividende, precum i o
parte din bunurile societii n cazul lichidrii acesteia.
Drepturile acordate de actiune titularului sunt:
-de a participa la conducerea societatii
- de a primi dividende
-de a primi o parte din bunuri in caz de lichidare a societatii
1.2.
1.3.
5 pct.
7 pct.
puncte
3 pct.
5 pct.
7 pct.
nr.
1.1.
1.2.
Consultai acionarul Vetrescu care vrea s cheme n judecat S.A. Victoria i a o obliga s
rscumpere aciunile pe care le deine. Principalul argument al reclamantului este c el nu a
participat la adunarea general i nu este de acord cu procesul de fuziune a S.A. Victoria cu
S.A. Favorit, deoarece ultima este n proces de insolvabilitate. Prtul nu a rspuns la petiia
prealabil. Vetrescu solicit asisten juridic i reprezentare n instan. Cum trebuie
soluionat litigiul?
7 pct.
nr.
Coninutul subiectului
puncte
1.1. Relatai despre dreptul societii pe aciuni de a ncheia acte juridice i despre dreptul 3 pct.
de a ncheia acte juridice (tranzacii) de proporii-pag.427
Articolul 82. Noiunea de tranzacie de proporii
(1) Tranzacia de proporii este o tranzacie sau cteva tranzacii legate reciproc,
efectuate direct sau indirect, n ceea ce privete:
a) achiziionarea sau nstrinarea, gajarea sau luarea de ctre societate cu titlu de gaj,
darea n arend, locaiune sau leasing ori darea n folosin, darea n mprumut (credit),
fidejusiune a bunurilor sau a drepturilor asupra lor a cror valoare de pia constituie
peste 25% din valoarea activelor societii, conform ultimului bilan; sau
b) plasarea de ctre societate a aciunilor cu drept de vot sau a altor valori
mobiliare convertibile n astfel de aciuni, constituind peste 25% din toate aciunile cu
drept de vot plasate ale societii; sau
c) achiziionarea de ctre orice persoan a unui important pachet de aciuni ale
societii.
(2) Prevederea alin.(1) lit. a) nu se extinde asupra tranzaciilor societii efectuate n
procesul activitii economice curente prevzute n statutul societii.
1.2. Comparai actele juridice ncheiate de societatea pe aciuni n mod obinuit cu
5 pct.
tranzaciile de proporii i cu tranzaciile cu conflict de interese referindu-v la
procedura de ncheiere, executare i efectele juridice-pag.427+432;
Articolul 83. Decizia de ncheiere de ctre societate
a unei tranzacii de proporii
(1) Decizia de ncheiere de ctre societate a unei tranzacii de proporii se adopt n
unanimitate de toi membrii alei ai consiliului societii dac obiectul acestei
tranzacii snt bunurile a cror valoare constituie peste 25%, dar nu mai mult de 50%
din valoarea activelor societii potrivit ultimului bilan pn la adoptarea deciziei de
ncheiere a acestei tranzacii, dac statutul societii nu prevede o cot mai mic.
a) bunurile ce constituie peste 25% i nu mai mult de 50% din valoarea activelor
societii potrivit ultimului bilan pn la luarea deciziei de ncheiere a acestei
tranzacii; sau
b) aciunile cu drept de vot sau alte valori mobiliare ale societii, convertibile n
asemenea aciuni i plasate n cantitatea artat la art.82 alin.(1) lit. b), dar care
constituie nu mai mult de 50% din toate aciunile cu drept de vot plasate ale societii,
dac statutul societii nu prevede o norm mai mic, n limitele creia consiliul
societii este n drept s decid cu privire la mrirea capitalului social.
(2) Hotrrea de ncheiere de ctre societate a unor tranzacii de proporii
neprevzute la alin. (1) se ia de adunarea general a acionarilor.
(21) Consiliul societii nu este n drept s adopte decizii care pot avea efecte asupra
patrimoniului societii, precum se specific la art.82 alin.(1) lit.a), din momentul n
care societatea a primit aviz referitor la achiziionarea de ctre orice persoan a unui
important pachet de aciuni ale societii.
(22) Prin derogare de la prevederile alin. (21), consiliul societii poate adopta decizii
ce rezult din obligaiile asumate de ctre societate nainte de data primirii avizului
despre achiziionarea unui important pachet de aciuni.
(23) Restricia prevzut la alin.(21) i pierde aciunea din momentul inerii adunrii
generale a acionarilor, convocate ulterior primirii de ctre societate a avizului despre
achiziionarea unui important pachet de aciuni.
(24) Decizia consiliului societii privind ncheierea de ctre societate a unei
tranzacii de proporii se public, n termen de 15 zile de la data adoptrii, n organul
de pres specificat n statutul societii.
Articolul 85. Noiunea de tranzacie cu conflict de interese
(1) Tranzacia cu conflict de interese este o tranzacie sau cteva tranzacii legate
reciproc referitor la care persoanele interesate:
a) snt n drept s participe la luarea deciziilor privind ncheierea unor astfel de
tranzacii; i
ncheiate, dac aceste tranzacii nu au fost reziliate n condiiile alin.(7) sau declarate
nevalabile n alte temeiuri.
(9) Legislaia sau statutul societii poate conine i condiii suplimentare de
ncheiere a tranzaciilor cu conflict de interese.
(10) Prevederile prezentului articol nu se extind asupra tranzaciilor ntreprinderilor
dependente, care, potrivit art.10 alin.(4), se efectueaz n conformitate cu dispoziiile
obligatorii ale ntreprinderii dominante, precum i dac toi acionarii snt persoane
interesate n efectuarea tranzaciei.
1.3.
nr.
1.1.
1.2.
Coninutul subiectului
Definii noiunea de adunare general a acionarilor evideniind tipurile de adunri generale
i formele de inere a adunrii generale. Adunarea generala a SA poate fi de 2 tipuri in
dependenta de regularitatea tinerii sedintelor
a) AG ordinara-se convoaca cel putin o data pe an de regula dupa expirarea exercitiului
financiar. Actul de constituire poate prevedea convocarea mai frecventa a AG
b) AG extraordinara- se convoaca ori de cite ori este nevoie.
Iar in functie de prezenta sa neprezenta actionarilor: a) cu prezenta actionarilor b)prin
corespondenta c) in forma mixta
Formele de tinere:
Adunarea general a acionarilor se ine cu prezena acionarilor, prin coresponden sau sub
form mixt. Adunarea general anual nu poate fi inut prin coresponden.
Adunarea general ordinar anual a acionarilor se ine nu mai devreme de o lun i nu mai
trziu de dou luni de la data primirii de ctre organul financiar corespunztor a drii de seam
anuale a societii. Societatea cu un numr de acionari mai mare de 5000 este obligat s in
adunri generale regionale dac la dou adunri anterioare n-a fost ntrunit cvorumul prevzut
de prezenta lege. Ordinea de zi a acestor adunri va fi identic cu ordinea de zi a adunrii
ordinare anuale sau a celei extraordinare care nu a avut loc.
Adunrile generale extraordinare ale acionarilor se in n temeiul prevzut de lege, de statutul
societii sau de adunarea general.
Termenul de inere a adunrii generale extraordinare a acionarilor se stabilete prin decizia
consiliului societii, dar nu poate depi 30 de zile de la data primirii de ctre societate a
cererii de a ine o astfel de adunare.
Analizai procedura de convocare i desfurare a adunrii generale a acionarilor referindu-v
n special la: ntocmirea ordinii de zi, informarea acionarilor, deliberativitatea, modul de
adoptarea a hotrrilor i ntocmire a proceselor verbale. Adunarea general ordinar a
acionarilor se convoac de organul executiv al societii n temeiul deciziei consiliului
societii.
n cazul n care consiliul societii nu a asigurat ntiinarea acionarilor cu privire la inerea
adunrii generale anuale sau inerea ei n termenul indicat aceasta se convoac la decizia
organului executiv al societii.
Adunarea general extraordinar a acionarilor se convoac de organul executiv al societii n
temeiul deciziei consiliului societii.
Intocmirea ordini de zi- Ordinea de zi a adunrii generale ordinare anuale a acionarilor, lista
candidailor n organele de conducere ale societii se ntocmesc de consiliul societii,
inndu-se cont, n mod obligatoriu, de cererile acionarilor care dein cel puin 5% din
aciunile cu drept de vot ale societii
Chestiunile propuse pentru a fi nscrise n ordinea de zi a adunrii generale anuale a
acionarilor vor fi formulate n scris, indicndu-se motivele nscrierii lor, numele i prenumele
(denumirile) acionarilor care propun chestiunea, precum i clasele i numrul de aciuni care
le aparin.
Consiliul societii nu este n drept s modifice formulrile chestiunilor propuse pentru a fi
nscrise n ordinea de zi a adunrii generale a acionarilor.
Consiliul societii este obligat s examineze cererile acionarilor primite pn la data de 10
ianuarie, s decid cu privire la satisfacerea lor sau la refuzul de a le satisface i s expedieze
acionarilor decizia luat cel mai trziu pn la data de 25 ianuarie a anului urmtor celui
gestionar.
Informarea actionarilor - Informaia despre inerea adunrii generale a acionarilor cu prezena
acestora: va fi expediat fiecrui acionar, reprezentantului lui legal sau deintorului nominal
de aciuni, sub form de aviz, pe adresa indicat i la numrul de fax indicat n lista
acionarilor care au dreptul s participe la adunarea general i/sau va fi publicat n organul
de pres indicat n statutul societii de ctre societile pe aciuni
Informaia despre inerea adunrii generale a acionarilor prin coresponden sau sub form
mixt: se expediaz fiecrui acionar sau reprezentantului lui legal, sau deintorului nominal
de aciuni sub form de aviz mpreun cu buletinul de vot; i se public n organul de pres
indicat n statutul societii.
Informaia despre inerea adunrii generale a acionarilor va cuprinde denumirea ntreag i
sediul societii
Adunarea general a acionarilor este prezidat de preedintele consiliului societii sau de o
alt persoan aleas de adunarea general.
Hotrrile adunrii generale a acionarilor asupra chestiunilor ce in de competena sa exclusiv
puncte
3 pct.
5 pct.
1.3.
se iau cu dou treimi din voturile reprezentate la adunare, cu excepia hotrrilor privind
alegerea consiliului societii care se adopt prin vot cumulativ i a hotrrilor asupra celorlalte
chestiuni care se iau cu mai mult de jumtate din voturile reprezentate la adunare
La adunarea general a acionarilor, votarea se face dup principiul o aciune cu drept de vot
- un vot, cu excepia cazurilor prevzute de prezenta lege.
Dac acionarul a votat mpotriva hotrrii luate, el are dreptul s-i exprime opinia separat
care se va anexa la procesul-verbal al adunrii generale a acionarilor sau se va reflecta n el.
Procesul-verbal privind rezultatul votului- Rezultatul votului la adunarea general a
acionarilor se nregistreaz ntr-un proces-verbal, care se semneaz de membrii comisiei de
numrare a voturilor i de membrii comisiei de cenzori. Procesul-verbal privind rezultatul
votului se anexeaz la procesul-verbal al adunrii generale a acionarilor. Rezultatul votului cu
prezena acionarilor se anun la adunarea general a acionarilor. Rezultatul votului prin
coresponden sau sub form mixt se aduce la cunotina acionarilor printr-un aviz i/sau
prin publicarea informaiei despre rezultatul votului. Hotrrea adunrii generale a acionarilor
intr n vigoare la data anunrii rezultatului votului, dac prezenta lege, alte acte legislative
sau hotrrea adunrii generale nu prevede un termen mai tardiv de intrare a ei n vigoare.
Procesul-verbal al adunrii generale a acionarilor - Procesul-verbal al adunrii generale a
acionarilor se ntocmete n termen de 10 zile de la nchiderea adunrii generale, n cel puin
dou exemplare. Fiecare exemplar al procesului-verbal va fi semnat de preedintele i de
secretarul adunrii generale ale cror semnturi se autentific de membrii comisiei de cenzori
n exerciiu sau de notar.
(2) Procesul-verbal al adunrii generale a acionarilor va cuprinde:
a) data, ora i locul inerii adunrii generale;
b) numrul total de aciuni cu drept de vot ale societii;
c) numrul de voturi care au fost reprezentate la adunarea general;
d) numele i prenumele preedintelui i secretarului adunrii generale;
e) ordinea de zi ;
f) tezele principale ale cuvntrilor pe marginea ordinii de zi, cu indicarea numelor i
prenumelor vorbitorilor;
g) rezultatul votului i hotrrile luate;
h) anexele la procesul-verbal.
Cetenii Jardan i Corlteanu, acionari ce dein 38% din aciunile ordinare ale S.A. Nucul,
au depus n instana de judecat o cerere prin care solicit anularea deciziei Camerei
nregistrrii de Stat prin care a fost nregistrat modificarea actului de constituire a S.A.
Nucul i implicit majorarea capitalului social cu 100 %, efectuate prin hotrrea adunrii
generale din 20.08.2007. Acionarii reclamani susin c au participat la adunarea general, au
votat mpotriva hotrrii de majorare a ccapitalului social i deci hotrrea nu a fost adoptat.
Ceilali acionari, precum i Camera nregistrrii de Stat afirm c hotrrile adunrii generale
au fost adoptate cu majoritatea de voturi i nu exist temei de nulitate. Cum urmeaz a fi
soluionat litigiul?
Raspuns: exista temei de nulitate, deoarece hotarirea cu privire la modificarea capitalului
social se adopta cu votul a 2/3 din voturile reprezentate la adunare, nu doar cu o majoritate
simpla. Se va anula decizia CIS prin care a fost inregistrata modificarea actului de constituire
a SA si implicit majorarea capitalului social.
7 pct.
nr.
Coninutul subiectului
puncte
1.1. Identificai importana Consiliului n structura organelor societii pe aciuni i
3 pct.
caracterizai atribuiile acestuia-pag.392.
(1) Consiliul societii reprezint interesele acionarilor n perioada dintre adunrile
generale i, n limitele atribuiilor sale, exercit conducerea general i controlul
asupra activitii societii. Consiliul societii este subordonat adunrii generale a
acionarilor.
(2) Consiliul societii, conform prezentei legi i/sau statutului societii, are
urmtoarele atribuii:
a) decide cu privire la convocarea adunrii generale a acionarilor;
b) aprob valoarea de pia a bunurilor care constituie obiectul unei tranzacii de
proporii;
c) decide cu privire la ncheierea tranzaciilor de proporii prevzute la art.83 alin.
(1);
d) ncheie contracte cu organizaia gestionar a societii;
e) confirm registratorul societii i stabilete cuantumul retribuiei serviciilor lui;
f) aprob prospectul ofertei publice de valori mobiliare;
g)aprob darea de seam asupra rezultatelor emisiunii i modific n legtur cu
aceasta statutul societii;
g1) aprob decizia cu privire la emisiunea obligaiunilor, cu excepia obligaiunilor
convertibile, precum i darea de seam asupra rezultatelor emisiunii de obligaiuni;
h) decide, n cursul anului financiar, cu privire la repartizarea profitului net, la
folosirea capitalului de rezerv, precum i a mijloacelor fondurilor speciale ale
societii;
i) face, la adunarea general a acionarilor, propuneri cu privire la plata
dividendelor anuale i decide cu privire la plata dividendelor intermediare;
j) aprob fondul sau normativele de retribuire a muncii personalului societii;
k) decide cu privire la aderarea societii la asociaie sau la o alt uniune;
l) decide n orice alte probleme prevzute de prezenta lege i de statutul societii.
(3) La atribuiile consiliului societii se refer de asemenea soluionarea chestiunilor
artate la art.50 alin. (4), dac statutul
societii sau hotrrea adunrii generale a acionarilor prevede aceasta.
(4) Chestiunile ce in de competena consiliului societii nu pot fi transmise spre
examinare organului executiv al societii, cu excepia cazului prevzut la art.69 alin.
(3).
(5) Consiliul societii prezint adunrii generale a acionarilor raportul anual cu
privire la activitatea sa i la funcionarea societii, ntocmit n conformitate cu
legislaia cu privire la valorile mobiliare, cu statutul societii i cu regulamentul
consiliului societii, precum i informaia privind remunerarea persoanelor cu funcii
de rspundere.
(6) mputernicirile consiliului societii nu pot fi delegate altei persoane.
1.2. 1.2 Demonstrai cum sunt promovate i protejate interesele acionarilor minoritari la 5 pct.
fomarea Consiliului societii evideniind importana votului cumulativ- Orice
tranzacie cu conflict de interese poate fi ncheiat sau modificat de societate
numai prin decizia consiliului societii sau prin hotrrea adunrii generale a
acionarilor, n modul stabilit de prezenta lege i de statutul societii.
Hotrrea adunrii generale a acionarilor privind ncheierea tranzaciilor cu
conflict de interese, n conformitate cu prezenta lege sau cu statutul societii, se
adopt cu majoritatea voturilor din numrul total de voturi ale persoanelor care
nu
snt
interesate
n
ncheierea
acestor
tranzacii.
Dac mai mult de jumtate dintre membrii alei ai consiliului societii snt
persoane interesate n efectuarea tranzaciei date, aceasta va fi ncheiat numai
prin hotrrea adunrii generale a acionarilor.
Deci adoptarea hotaririi se va face cu majoritatea voturilor neavind nevoie de a
convoca AG deoarece nu este majoritatea pers care au interes si deci hotarirea se va
adopta in cadrul consiliului cu majoritatea de voturi
(8) La efectuarea votului cumulativ, fiecare aciune cu drept de vot
nr.
1.1.
1.2.
1.3.
Coninutul subiectului
Distingei cooperativa de ntreprinztor de alte persoane juridice cu scop lucrativ i n special
de societatea comercial i de cooperative de producie.
Art 437 si pag.454
Societatea comerciala societate de capital, poate fi fondata si de un singur fondator.
Comparai drepturile pe care le ofer cota ordinar cu drepturile pe care le ofer cota
preferenial a membrului cooperativei de ntreprinztor.
Cot ordinar - cota care acord membrului cooperativei, n relaiile lui cu cooperativa,
drepturi patrimoniale i drepturi nepatrimoniale personale legate de cele patrimoniale, inclusiv
dreptul de vot, i care se compune din cota iniial, cotele suplimentare i cotele bonus.
Cesiunea cotei ordinare sau prefereniale altui membru sau unui membru asociat al
cooperativei necesit acordul consiliului cooperativei.
Cesiunea cotei ordinare unui ter se admite doar cu acordul consiliului cooperativei, care
trebuie s fie dat n termen de o lun de la data depunerii concomitente a cererii de cesiune i a
cererii de procurare de ctre un ter a acestei cote. n acest caz, ali membri ai cooperativei au
dreptul de preemiune asupra cotei care se cesioneaz, dac statutul cooperativei nu prevede
altfel.
Cot preferenial - cot care, fr a acorda deintorului acesteia dreptul de vot, i acord
dreptul exclusiv la dividende i dreptul preferenial la patrimoniul liber de datorii n cazul
lichidrii cooperative.
Consultai un cetean strin i explicai-i diferena dintre o societate comercial i cooperativ
de ntreprinztor i dac poate el fonda: a) o societate comercial; b) o cooperativ de
ntreprinztor.
puncte
3 pct.
5 pct.
7 pct.
nr.
Coninutul subiectului
puncte
1.1. Definii noiunea i caracterele ntreprinderea de stat-pag.470
3 pct.
ntreprinderea de stat este o ntreprindere al crei capital social aparine n
ntregime statului.
ntreprinderea de stat este agent economic independent cu drepturi de persoan
juridic, care, pe baza proprietii de stat transmise ei n gestiune, desfoar activitate
de ntreprinztor.
Caracterele:
a) este o PJ constituita de govern sau de autoritatile publice care i-au delegate
aceasta imputernicire prin acte unilaterale
b) patrimonial ei se formeaza din bunuri proprietate de stat, inclusive propr
publica, capitalul social a ei este unitar si apartine integral statului
c) are un drept de gestiune operative asupra bunurilor calificate ca fonduri fixe
primate de la fondator, adica le poseda si le foloseste la destinatie fara dreptul
de a dispune de ele, numai cu autorizatia expresa a fondatorului poate sad ea in
arenda
d) se constituie pentru a desfasura de regula activitati de intreprinzator considerate
monopol de stat poate insa desfasura alte activitati neinterzise de lege.
1.2. Explicai dac poate sau nu ntreprinderea de stat s participe la constituirea: a) unei
5 pct.
societi comerciale; b) a unei ntreprinderi municipale; c) a unei cooperative.
a)societatea comerciala:
Art 31, alin. (4) L cu privire la SA. Intreprinderile de stat si municipale sunt in drept sa
fondeze societati in temeiul autorizatiilor autoritatilor publice.
Potrivit Regulamentului Societatilor economice pct 4, intreprinderile de stat si
societatile pe actiuni in care statul detine de la 30% din actiuni nu pot participa la
fondarea SNC. Din motive de protectie a patrimoniului statului.
Pentru SC, nu pot fi fondatoare IS in care statul detine 50% si mai mult din actiuni.
b) intreprindere municipala:
cf dispozitiilor legii cu privire la administratia publica locala, dreptul de a infiinta o
intreprindere municipala il au atat UAT. de niv I sate (comune) si orase (municipii)
cat si cele de niv II raioane.
c)cooperativa:
Fondatori ai cooperativei de productie pot fi doar persoanele fizice. Art. 5 L. cu privire
la cooperativa de productie.
Art.4 L. cu priv la cooperativele de intreprinzator prevede not de membru al
cooperativei persoana juridica sau fizica care practica activitate de intreprinzator si
detine cota ordinara si, dupa caz, preferentiala.
1.3. Administratorul ntreprinderii de stat Mileniul trei a semnat un contract de ipotec
cu SRL Moldova - Invest prin care a garantat cu un imobil obligaia Cooperativei de
Producie Plai de transmitere a roadei de mere din anul viitor. Notarul a refuzat s
semneze contractul de ipotec menionnd c ntreprinderea de stat nu are dreptul de
proprietate asupra bunurilor deinute i respectiv nu le poate gaja. Consultai
administratorul i explicaii de ce ntreprinderea de stat nu are dreptul de proprietate
asupra bunurilor sale i n ce condiii ea ar putea s gajeze bunurile.
Dreptul de administrare economica al intreprinderii asupra bunurilor si diferenta
de dreptul de proprietate.
Fondatorul, fiind proprietar al bunurilor transmise intreprinderii de stat, isi realizeaza
prerogativele, in limitele stabilite de lege, prin organul care il reprezinta. Desi
bunurile transmise in capitalul social al intreprinderii de stat sunt preluate de aceasta in
posesiune si folosinta si sunt incluse in bilantul ei contabil, ele continua sa ramana in
proprietatea statului. Legiuitorul prevede ca fondatorul transmite bunurile sale in
gestiune, adica in drept de administrare economica, care se deosebeste de dreptul de
proprietate prin limitare a dreptului de dispozitie. Managerul intreprinderii de stat nu
poate decide soarta bunurilor corporale si incorporale ale intreprinderii, bunuri
calificate de lege ca mijloace fixe, dacat cu acordul scris al fondatorului. .
7 pct.
nr.
1.1.
1.2.
puncte
3 pct.
5 pct.
1.3.
7 pct.
puncte
3 pct.
5 pct.
7 pct.
nr.
1.1.
1.2.
1.3.
puncte
3 pct.
5 pct.
7 pct.
puncte
3 pct.
5 pct.
7 pct.
nr.
2.1.
2.2.
2.3.
a Republicii Moldova.
a.
O societate i o persoan fizic din Romnia, dorind s nfiineze o societate comercial 7 pct.
n Republica Moldova, au solicitat Camerei nregistrrii de Stat nregistrarea acesteia. Fiind n
calitate de registrator, consultai, potenialii fondatori ai unei societi comerciale cu investiii
strine i rspundei la urmtoarele ntrebri:
a) Care form de organizare juridic poate mbrca societatea nfiinat? Theoretic,
forma de organizare poate fi SA, SRL, SC, SNC. In practica mai mult SA si SRL.
b) Ce documente trebuie s prezinte fiecare asociat n vederea nregistrrii societii?
Pag.508
c) Va beneficia societatea nfiinat de careva faciliti (vamale, fiscale, etc.)? da.
Pag.505-506
d) Care este deosebirea ntre o reprezentan a unei societi strine n Republica
Moldova i ntreprinderea cu investiii strine? Intreprinderea cu investii straine poate fi :
intreprindere mixta unitatea al carei capital social se constituie din cote parti ori actiuni
apartinind fondatorilor investitori straini si fondatori nationali; intreprindere care apartine
integral investitorilor straini unitatea al carei capital social se constituie numai din
investitii straine.
ntreprinderile nerezidente, asociaiile acestora i organizaiile internaionale au dreptul
s nfiineze n Republica Moldova filiale i reprezentane comercial-economice. Filialele
ntreprinderilor nerezidente, ale asociaiilor acestora i ale organizaiilor internaionale
nfiinate pe teritoriul Republicii Moldova obin statut de ntreprindere aparinnd integral
investitorilor strini de la data nregistrrii lor. Reprezentanele ntreprinderilor nerezidente se
nregistreaz pe teritoriul Republicii Moldova, conform legislaiei n vigoare, fr drept de
persoan juridic i fr dreptul de a desfura activitate economic.ntreprinderile cu investiii
strine au dreptul s nfiineze, dac faptul acesta este prevzut n documentele lor de
constituire, filiale i reprezentane comercial-economice att n ar, ct i n strintate.
Filialele i reprezentanele nfiinate n Republica Moldova de ntreprinderi rezidente cu
investiii strine nu snt persoane juridice.
puncte
3 pct.
5 pct.
7 pct.
2.2.
2.3.
Coninutul subiectului
Definii noiunile de: microntreprindere; ntreprindere mic; ntreprindere mijlocie
Microintreprindere agentul economic (intreprinzatorul individual sau PJ cu scop lucrativ)
cu un numar mediu scriptic annual de salariati de cel mult 9 persoane, suma anuala a
veniturilor din vinzari de cel mult 3 mln lei si valoarea totala anuala de bilant a activelor ce nu
depaseste 3 mln lei.
Intreprindere mica agentul economic cu nr mediu scriptic annual de salariati de cel mult 49
persoane, suma anuala a veniturilor din vinzari de cel mult 25 mln lei si valoarea totala anuala
de bilant a activelor ce nu depaseste 25 mln lei. Exceptie de la acestea o fac agentii economici
ce intra in categoria micro.
Intreprindere mijlocie agentule conomic cu un nr mediu scriptic annual de salariati de cel
mult 249 persoana, suma anuala a veniturilor din vinzari de cel mult 50 mln lei si valoarea
totala anuala de bilant a activelor ce nu depaseste 50 mln lei. Nu intra in aceasta categorie
agentii economici micro si mici.
Comparai avantajele acordate microntreprinderilor, ntreprinderilor mici sau mijlocii cu cele
acordate rezidenilor n zonele libere.
Avantajele acordate microintreprinderilor, intr mici si mijlocii se manifeste prin :
- Ajutor organizatoric: simplificarea procedurii de inregistrare a agentilor, pregatirea si
perfectionarea specialistilor, inclusive peste hotarem acordarea serviciilor de
informatii si consultant.
- Sprijin financiar si economic : acordarea de credite preferentiale si subventii,
acordarea de inlesniri fiscal si vamale.
- Sprijin tehnico-material la fabricarea productiei pentru necesitatile statului
- Sprijin in comercializarea productiei, acordat prin incheierea contractelor de livrare
pentru necesitatile statului.
- Etc.
Avantajele acordate rezidentilor in zonele libere:
- posibilitatea de a organiza n zon magazine expoziii permanente, n vederea vnzrii.
- Acordarea posibilitii de a depozita mrfuri i careva restricii n privina limitelor maxime
sau celor minime i fr obligaia de a achita taxe vamale. Marfurile aflate in zona economica
libera au regim de circulatie libera sit rec de la un resident la altul fara declarative vamala.
- Obinerea beneficiilor mari din diferena de taxe de transport pentru mrfurile aduse n vrac
i reexportate din zon dup prelucrarea acestora
- Posibilitatea la contribuirea, amenajarea, dotarea, utilizarea, pe baz de cooperare, urmnd ca
investiiile s fie recuperate prin serviciile de administrare a zonei
n special pentru importatorii ce aduc mrfuri prin zona economic liber, exist avantaje ce
necesit a fi specificate:
- posibilitatea de a cumpra diferite mrfuri din zon dup ce au fost supuse
unor prelucrri care le sporete valoarea i sunt mult mai adecvate beneficiarilor
- posibilitatea de a avea stocuri de marf prin apropiere.
Pe teritoriul zonei economice libere nu se aplica regimul de contingentare (limitele cantitative
ori valorice ale importului sau exportului) si licentiere la importul si exportul de marfuri si
servicii.
O ntreprindere de schimb valutar ce corespundea criteriilor de raportare a societilor
comerciale la categoria de ntreprindere micro , a decis s se nregistreze n calitate de agent al
sectorului ntreprinderilor mici i mijlocii. Numii aciunile ce trebuie s le ntreprind
administratorul societii pentru a fi nregistrat n calitate de agent al sectorului ntreprinderilor
mici i mijlocii. Care sunt criteriile de raportare a societilor comerciale pentru ca acestea s
fie recunoscute ntreprinderi micro i ntreprinderi mici? Care ntreprinderi nu pot fi declarate
ageni ai sectorului ntreprinderilor mici i mijlocii? Care sunt facilitile i prin ce se
manifest protecia acordat agenilor ntreprinderilor mici i mijlocii?
Raspuns:
1. Criteriile de raportare a societatilor comerciale : din definitiile din punctul 2.1
2. Societatile care desfasoara activitati bancare, de microfinantare, de schimb valutar,
Lombard, de asigurare, de administrare a investitiilor, de jocuri de noroc nu cad sub
incidenta aplicabilitatii prevederilor Legii cu privire la sustinerea sectorului
intreprinderilor mici si mijlocii. Respectiv, ele nu beneficiaza de careva facilitati.
Reglementarea organizarii si activitatii societatilor de schimb valutar este continuta in
Legea cu privire la reglementarea valutara.
puncte
3 pct.
5 pct.
7 pct.