Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Anul II
SEMESTRUL I
Cluj-Napoca
Noiunea de castorie1
1. Noiunea de cstorie desemneaz actul juridic al cstoriei, adica acel act juridic prin
care, pe temeiul consimmntului viitorilor soti, constatat de ofierul strii civile, acetia
ntemeiaz o familie.
2. Noiunea de cstorie desemneaz starea (statutul) juridic dobndit prin ncheierea
actului juridic al cstoriei, adic ansamblul drepturilor, ndatoririlor ce iau natere n
persoana firecruia dintre soi ca urmare a ncheierii cstoriei.
3. Sens doctrinar : prin cstorie se desemneaz instituia cstoriei, adic totalitatea
normelor juridice referitoare la actul juridic, precum i statutul juridic al soilor.
Casatoria-caracterele juridice ale acesteia 2;
1. Caracterul laic- reiese din faptul ca incheierea si inregistrarea casatoriei sunt de
competenta exclusiva a autoritatii de stat. De asemenea celebrarea religioasa a casatoriei
este permisa numai dupa casatoria civila ; in caz contrar preotul sau reprezentantul
oricarui cult religios, indreptatit a oficia cununia religioasa poate fi sanctionat
contraventional;
2. Caracterul solemn- reiese din faptul ca actul juridic al casatoriei este valabil numai
daca viitorii soti respecta anumite cerinte de forma cum ar fi : consimtamantul trebuie
exprimat in fata ofiterului de stare civila, personal, in prezenta a doi martori ;
3. Caracterul bilateral - reiese din faptul ca actul juridic al casatoriei are la baza cele
doua vointe liber exprimate a viitorilor soti ;
Trasaturile casatoriei;
Starea de persoana casatorita are la baza actul juridic al casatoriei care genereaza drepturi
si indatoriri pentru ambii soti, expres prevazute de lege si carmuite de principiul egalitatii
depline intre soti.
Avand la baza principiul ca orice casatorie se incheie in scopul intemeierii unei familii,
pe viata, deci fara a fi afectata de vreun termen sau vreo conditie, putem aprecia ca
aceasta are un caracter, in principiu, perpetuu. Totodata, desfacerea casatoriei, este
permisa, si se realizeaza numai pe cale judiciara.
De asemenea se mai poate distinge si caracterul monogam al casatoriei.
Conditiile de valabilitate ale actului juridic al casatoriei 3;
Pentru ca actul juridic al casatoriei sa fie incheiat in mod valabil, este necesara
indeplinirea cumulativa a doua categorii de conditii : conditii de fond, respectiv conditii
de forma ;
Conditiile de fond sunt:
1. Consimtamantul la casatorie ;
2. Varsta matrimoniala;
3. Comunicarea reciproca de catre viitorii soti a starii sanatatii lor ;
A se vedea Emese Florian, Dreptul familiei, Ed. C.H.Beck, Bucuresti, 2006, pag. 13;
Ibidem.
3
Ibidem
2
A se vedea Flavius Baias, Marieta Avram, Cristina Nicolescu Modificarile aduse Codului familiei prin
Legea 288/2007, n Dreptul nr. 3/2008, pag. 9 - 29
incuviintarea parintilor sai ori, dupa caz, a tutorelui si cu autorizarea directiei generalle de
asistenta socila si protectie a copilului in a carei raza teritoriala isi are domiciliul.
Daca unul dintre parinti este decedat sau se afla in imposibilitatea de a-si
manifesta vointa, incuviintarea celuilalt parinte este suficienta. Daca nu exista nici parinti
nici tutore care sa poata incuviinta casatoria, este necesara incuvintarea persoanei sau a
autoritatii care a fost abilitata sa exercite drepturile parintesti.
Fata de reglementarea anterioara, se constata urmatoarele elemente de noutate:
se prevede aceeasi varsta matrimoniala minima atat pentru femeie cat si
pentru barbat, si anume 18 ani, iar ca exceptie, pentru motive temeinice
16 ani. Anterior, se facea distinctie intre barbat si femeie, in sensul ca
barbatul se putea casatori numai daca a implinit 18 ani, iar femeia numai
daca a implinit 16 ani. Se prevedea de asemenea posibilitatea
incuviintarii pentru motive temeinice si in temeiul unui aviz dat de un
medic oficial, a casatoriei femeii care a implinit cincisprezece
ani.Incuviintarea trebuia data de presedintele consiliului judetean sau ,
dupa caz, de primarul general al Municipiului Bucuresti.
Astfel, varsta matrimoniala coincide cu majoratul civil; se prezuma ca de
la aceasta varsta, o persoana are discernamant maturizat, fiind capabile
sa inteleaga importanta si semnificatia actelor juridice pe care le incheie,
inclusiv actul juridic al casatoriei.
Regula o constituie casatoria la varsta de 18 ani, exceptia o reprezinta
casatoria minorului (atat femeia cat si barbatul) care a implinit 16 ani,
pentru motive temeinice, in temeiul unui aviz medical, cu incuviintarea
ocrotitorilor legali si cu avizarea directiei generale de asistenta sociala si
protectia copilului in a carei raza teritoriala isi are domiciliul minorul
care doreste sa se casatoreasca.
In literatura juridica de specialitate si in practica, anterior modificarilor aduse de
Legea 288/2007, au fost considerate motive temeinice pentru acordarea dispensei de
varsta pentru femeia care a implinit cincisprezece ani, in urmatoarele imprejurari: starea
de graviditate a femeii sau nasterea unui copil de catre aceasta, boala grava a unuia dintre
viitorii soti, starea anterioara de concubinaj. Avand in vedere ca Legea 288/2007 mentine
conditia existentei unor motive in cazul in care cel putin unul dintre soti este minor,
respectiv a implinit 16 ani, formularea ramanand aceeasi cu cea din redactarea anterioara
a art. 4 din Codul familiei, precizarile din doctrina referitoare la interpretarea acestei
sintagme legale sunt, in continuare, pe deplin valabile.
Conditii de forma5 :
Aceste condiii se impart in:
1. Formalitati premergatoare incheierii cstoriei;
2. Formalitati concomitente incheierii cstoriei;
1. Formalitati premergatoare incheierii cstoriei:
A.Declaratia de cstorie ;
B.Atributiile delegatului de stare civila dupa primirea si inregistrarea declaratiei de
cstorie ;
5
Ibidem
A.Declaratia de cstorie:
Prima formalitate pe care viitorii soi trebuie sa o indeplineasca este declaratia de
cstorie, care este manifestarea neechivoca a intentiei viitorilor soi de a se cstori.
Aceasta trebuie facuta personal de catre viitorii soi la Oficiul de Stare Civila unde
urmeaza a se incheia cstoria. Daca unul dintre soi nu se afla in localitatea unde
urmeaza a se incheia cstoria, acesta va putea face declaratia de cstorie la Oficiul de
Stare Civila din localitatea respectiva, care va fi trimisa imediat si fara intarziere oficiului
unde se va incheia cstoria.
Daca unul dintre soi nu se poate deplasa la Oficiul de Stare Civila pentru a face
declaratia de cstorie, aceasta se va lua de catre ofiterul de stare civila la locul unde se
afla persoana.
Declaratia de cstorie cuprinde:
a). manifestarea dorintei neindoielnice de a se cstori ;
b). faptul ca viitorii soi au luat la cunostinta starea sanatatii lor ;
c). au fost respectate condiiile de fond privind ncheierea cstoriei si nu exista
impedimente;
d). o mentiune importanta se refera la numele din timpul cstoriei; viitorii soi
trebuie sa se hotarasca asupra numelui pe care il vor purta in timpul cstoriei, acest lucru
se poate face si ulterior declaratiei de cstorie printr-un inscris care se anexeaza acesteia.
Viitorii soi au la indemana, trei variante si anume: -fiecare ramane cu numele sau;
-soii vor avea un nume comun, al ei sau al lui;
-soii vor adopta ca si nume comun numele lor reunite;
Odata cu declaratia vor fi prezentate si actele cerute de lege prin care se atesta
indeplinirea condiiilor de fond.Delegatul de stare civila este obligat sa verifice daca s-au
respectat condiiile de fond.
Declaratia de cstorie este semnata de fiecare dintre soi si de catre delegatul de stare
civila. Din momentul inregistrarii declaratiei incepe sa curga termenul de 10 zile la
expirarea caruia poate fi incheiat actul juridic al cstoriei;
B. Atributiile si delegatului de stare civila dupa primirea si inregistrarea declaratiei
de cstorie6:
Dupa primirea declaratiei de cstorie delegatul de stare civila este obligat sa efectueze
cercetari cu privire la indeplinirea condiiilor de fond si lipsa impedimentelor la cstorie.
Pe langa declaratia de cstorie, viitorii soi trebuie sa prezinte actele de identitate
precum si unele inscrisuri care atesta indeplinirea condiiilor de fond. Termenul de 10 zile
reprezinta ragazul delegatului de stare civila de a cerceta indeplinirea condiiilor de fond.
Termenul de 10 zile are urmatorul scop:
1. Permite tertilor sa faca opozitie la cstorie ;
2. Permite delegatului de stare civila sa efectueze cercetari ;
3. Le creeaza posibilitatea viitorilor soi de a reflecta asupra deciziei de a se cstori ;
Pentru motive temeinice,( viitorul sot este militar in permisie, viitoarea soie urmeaza sa
nasca) primarul localitatii in care va fi incheiata cstoria poate incuviinta reducerea
termenului.
Competenta ofiterului de stare civila7 :
6
Idem, pag.14;
A se vedea Emese Florian, Dreptul familiei, Ed. C.H.Beck, Bucuresti, 2006, pag.38;
9
Codul Familiei, art.3
8
c) Prezenta efectiva si concomitenta a viitorilor soi care isi vor exprima consimtmntul
personal raspunzand la intrebarea delegatului de stare civila adresata firecruia daca vor
sa se casatoreasca impreuna.10 Acest lucru presupune deopotriva raspunsuri afirmative.
Tacerea sau raspunsul negativ impiedica ncheierea cstoriei.
d) Constatarea incheierii cstoriei si inregistrarea acesteia
Cstoria este incheiata in momentul in care ofiterul de stare civila luand act de
consimtmntul viitorilor soi ii declara cstoriti. Dupa ncheierea cstoriei se
procedeaza la inregistrarea acesteia in registrul de stare civila. Principalele mentiuni
cuprinse in acest inscris sunt: identitatea partilor, data incheierii cstoriei, numele pe
care urmeaza a-l purta soii, semnaturile soilor dar si cele ale martorilor.11
Pe baza acestui act de stare civila, partilor li se elibereaza o copie-certificat de cstoriecare daca este eliberat in concordanta cu mentiunile din Registrul de stare civila, are
aceeasi forta probanta, adica putere doveditoare ca si inscrisurile autentice. 12 Inregistrarea
cstoriei este o conditie ulterioara incheierii cstoriei astfel incat ea nu afecteaza
valabilitatea cstoriei, dar ingreuneaza dovedirea acesteia.
II. Publicitatea incheierii cstoriei
Publicitatea presupune ca fiecare cstorie sa fie celebrata in asemenea condiii incat
oricine ar dori sa asiste la ceremonie sa aiba posibilitatea sa o faca, in caz contrar ar plana
suspiciunea de clandestinitate a cstoriei.
Impedimente la cstorie13 : (condiii de fond negative, acele condiii n prezena crora
este interzis ncheierea cstoriei);
1. Starea de persoan cstorit (bigamie);
2. Rudenia fireasc;
3. Rudenia civil (relatii de familie rezultate din adopie);
4. Relatii rezultate din tutela;
5. Debilitatea sau alienaia mintal;
1. Starea de persoana cstorit sau bigamia
Potrivit art.5 Codul Familiei nu se poate cstori persoana care este deja
cstorit, respectndu-se astfel un principiu fundamental respectat n marea majoritate a
legislaiilor contemporane. Nerespectarea acestui principiu atrage sanciuni de ordin civil
i penal.
Interdicia de a se cstori priveste acea persoan care n momentul ncheierii
cstoriei subsecvente are deja calitatea de so rezultnd dintr-o cstorie anterioar n
fiin n sensul c cea dinti cstorie nu a ncetat prin moartea unuia dintre soi, nu a
fost desfacut prin divor sau desfiinat pentru cauze de nulitate; altfel spus, viitorii soi
trebuie s fie deopotriv celibatari, vduvi sau divorai. Nesocotirea interdictiei se
sanctioneaz cu nulitatea absolut a celei de-a doua cstorii.
10
Cstoria nceteaz prin moartea fizic sau prezumata a unuia dintre soi. In cazul
declararii judecatoresti a mortii prezumate, daca sotul supravietuitor se recasatoreste dar
hotararea este anulata datorita reaparitiei sotului, ea ramane valabila cu conditia ca soii
sa fi fost de buna credinta in momentul incheierii sale, iar prima cstorie inceteaza in
momentul incheierii celei de-a doua.
In cazul desfacerii cstoriei prin divor, calitatea de sot se pierde la data
ramanerii irevocabile a hotararii de desfacere a cstoriei. Din acel moment soii se pot
cstori. Pana la ramanerea irevocabila a hotararii de divor impedimentul de sot este
activ chiar daca s-a pronuntat o hotarare in sensul desfacerii acesteia.
Daca ulterior incheierii celei de-a doua cstorii, prima cstorie este declarata
nula sau anulata, cstoria subsecventa este valabila deoarece in materie de cstorie
efectele nulitatii retroactiveaza.
ncheierea mai multor cstorii succesive este posibila si admisibila numai in
masura in care aceasta nu conduce la existenta concomitenta a mai multor cstorii ale
aceleiasi persoane.
2. Rudenia fireasca
Cstoria dintre rudele apropiate este oprita din considerente de natura medicala
sau de ordin moral.Potrivit art.6 Codul Familiei este interzisa cstoria intre :
a) rudele in linie dreapta indiferent de gradul de rudenie
b) rudele in linie colaterala pana la gradul IV inclusiv
Deoarece rudenia fireasca este legatura de sange existenta intre doua persoane care fie
descind una din alta, fie au un descendent comun, aceasta constituie impediment la
cstorie. Totusi, pentru motive temeinice poate fi autorizata cstoria intre rudele
colaterale pana de gradul IV de catre presedintele Consiliului Judetean de care apartine
localitatea de domiciliu a persoanei sau persoanelor interesate.
Impedimentul functioneaza si in cazul rudeniei din afara cstoriei pentru ca
intereseaza legatura de sange. In cazul adopiei firesti, desi adoptatul iese din familia sa
naturala si intra in familia adoptatorului, totusi impedimentele la cstorie exista iar
legatura de sange se pastreaza si ca urmare cstoria dintre adoptat si rudele sale naturale
este oprita.
3. Rudenia civila si relatiile rezultate din adopie:
Pentru a preveni suprapunerea unor relatii de familie incompatibile cu art. 7 din
Codul Familiei, este oprita cstoria :
-intre adoptator sau descendentii sai pe de o parte sau intre cel adoptat si descendentii
adoptatorului pe de alta parte;
-intre copiii adoptatorului pe de o parte si adoptat sau copiii acestuia pe de alta parte;
-intre persoanele adoptate de acelasi adoptator;
In cazul adopiei cu efecte depline, adoptatul va avea rude atat cu adoptatorul cat
si cu rudele acestuia; rudenia civila inlocuieste rudenia fireasca iar adoptatul va avea
aceeasi siuatie juridica cu cea a copilului firesc al adoptatorului.
4. Relatii rezultate din tutela :
Potrivit art.8 din Codul Familiei este oprita cstoria intre tutore si persoana
minora aflata sub tutela sa. Practic interdictia priveste tutorele si femeia minora aflata sub
tutela sa fiindca numai femeia se poate cstori de la 16 ani sau de la 15 ani in mod
exceptional. Tutela inceteaza odata cu dobandirea capacitatii depline de exercitiu de catre
femeia minora, pana in acel moment fiind oprita cstoria cu fostul tutore.
10
A se vedea Emese Florian, Dreptul familiei, Ed. C.H.Beck, Bucuresti, 2006, pag. 47;
Idem, op.cit. pag. 56;
11
12
13
14
A se vedea Emese Florian, Dreptul familiei, Ed. C.H.Beck, Bucuresti, 2006, pag. 68;
15
16
17
il impiedica sa depuna o munca prin care sa-si asigure cele necesare intretinerii sale, cum
ar fi : ingrijirea unei rude bolnave. Temeinicia acestor imprejurari va fi lasata, totusi, la
aprecierea instantei.
Obligaia legal de ntreinere intre soi poate fi valorificata pe toata durata
cstoriei, indiferent daca acetia locuiesc impreuna sau sunt despartiti in fapt, inclusiv pe
durata procesului de divor.
3. Comunitatea de bunuri a soilor:
Comunitatea de bunuri a sotilor ia nastere concomitent cu incheierea casatoriei si
se sfarseste o data cu incetarea cstoriei, prin moartea unuia dintre soi sau desfacerea
cstoriei in urma divorului. Regimul de bunuri al soilor este un regim matrimonial.
Bunurile sotilor
Bunurile sotilor, regimul juridic al acestora, clasificarea lor in comune si proprii,
drepturile sotilor asupra acestora;
Este de stiut ca in patrimoniul sotilor exista doua categori de bunuri:
-categoria bunurilor comune ambilor soi, cea mai larga;
-categoria bunurilor proprii, categorie de bunuri permisa de lege.
Prezumtia de comunitate a bunurilor dobandite :
Bunurile dobandite de catre oricare dintre soi in timpul cstoriei face parte din
categoria bunurilor comune, calitate care nu trebuie dovedita, aceasta se prezuma.
Comunitatea de bunuri ca si componenta principala a bunurilor soilor e impusa de art. 30
C. fam., care dispune: Bunurile dobandite in timpul cstoriei de catre oricare dintre
soi sunt de la data dobandiri lor bunuri comune.(alin1); Orice conventie contrara este
nula.(alin2).
Cum insa prezumtia legal constituita nu are caracter absolut, ea poate fi rasturnata
iar cel care contesta aceasta trebuie sa demonstreze, fie ca bunul nu a fost dobandit in
timpul cstoriei, fie ca acesta reprezinta un bun propriu al unuia dintre ei (art.31 Codul
Familiei).
Prin urmare daca calitatea de bun comun se prezuma, calitatea de bun propriu
trebuie dovedita. Pentru a dovedi ca un bun este propriu, soii au la indemana orice mijloc
de proba.
Referitor la conventiile contrare comunitatii de bunuri acestea privesc orice fel de
conventie, intelegere, intervenita intre soi anterior cstoriei ori dupa ncheierea
cstoriei, intre soi pe de o parte sau unul dintre ei si o terta persoana, pe de alta parte,
inainte sau dupa ncheierea cstoriei si prin care s-ar urmari suprimarea sau micsoarea
comunitatii de bunuri.
Majoritatea legislatiilor contemporane sunt insa mult mai permisive in aceasta
privinta, lasand libertatea de a organiza aspectele patrimoaniale ale vietii conjugale.
18
19
20
A se vedea Emese Florian, Dreptul familiei, Ed. C.H.Beck, Bucuresti, 2006, pag. 165;
21
22
23
24
A se vedea Emese Florian, Dreptul familiei, Ed. C.H.Beck, Bucuresti, 2006, pag. 207;
25
26
Astfel daca sotii aleg calea partajului judiciar, instanta pronunta o hotarare de
partaj prin care se constata si se recunosc retroactiv drepturi preexistente.
Teme de autoevaluare:
-in ce conditii poate fi desfacuta casatoria?
-cine poate cere defacerea casatoriei?
-ce efecte produce desfacerea casatoriei?
27
A se vedea Emese Florian, Dreptul familiei, Ed. C.H.Beck, Bucuresti, 2006, pag. 219;
28
29
A se vedea Emese Florian, Dreptul familiei, Ed. C.H.Beck, Bucuresti, 2006, pag. 235;
30
31
27
A se vedea Flavius Baias, Marieta Avram, Cristina Nicolescu Modificarile aduse Codului familiei prin
Legea 288/2007, n Dreptul nr. 3/2008
32
In toate situatiile insa, mama copilului va fi citata in proces fara deosebire daca
este reprezentanta legal a copilului parat. Daca copilul moare in timpul procesului acesta
va puta fi continuat impotriva reprezentantului legal sau dupa caz impotriva tutorelui.
Prin exceptie, insa, mostenitorii sotului vor putea continua actiunea pornita de
acesta daca din punct de vedere procesual o astfel de actiune este susceptibila de a fi
continuata daca nu a intervenit renuntarea la judecata a reclamantului sau daca nu a
intervenit perimarea.
Intotdeauna actiunea in tagada paternitatii se prescrie in termen de 6 luni de la
data cand sotul mamei a cunoscut naterea copilului. Tatal contestator este tinut sa
probeze ca este cu neputiinta ca el sa fie tatal copilului nascut de soia sa.
Mama. n ceea ce privete formularea aciunii de ctre mama se remarc faptul c
legiuitorul nu a condiionat exercitarea acestei aciuni n tgduirea paternitii de
formularea unei aciuni n stabilirea adevratei filiaii a copilului. Cu toate acestea, este
nendoielnic faptul c temeilul aciunii n tgduirea paternitii, cnd titular este mama,
difer de temeiul aciunii al crei titular este soul mamei. n cazul soului mamei scopul
urmrit de acesta prin aciunea n tgduirea paternitii l constituie inlturarea unie
paterniti care nu corespunde adevrului biologic, n timp ce, n cazul mamei, scopul
urmrit este circumscris interesului superior al copilului de a nltura o paternitate care nu
corespunde realitii, astfel nct s se deschid posibilitatea de stabilirii legale a
paternitii copilului fa de tatl biologic.
Copilul. Recunoaterea dreptului copilului de a porni aciunea n tgduirea
paternitii este o soluie reclamat de exigenele principiilor constituionale dar i de
prevederile instrumentelor internaionale n materia drepturilor omunlui i a drepturilor
copilului.
n mod corect norma juridic prevede c titularul aciunii este copilul
(subnelegndu-se copilul din cstorie, beneficiar al prezumiei de paternitate), fr a
face nici o distincie ntre copiii nscuii n timpul cstoriei i cei concepui n timpul
cstoriei i nscui la mai puin de 300 de zile de la desfacerea, desfiinarea sau ncetarea
cstoriei, dar mai nainte ca mama s se fi cstorit.
n privina copilului lipsit de capacitate de exerciiu, aciunea va putea fi
promovat de ctre mam n numele su, ca reprezentant legal al copilului.
Motenitorii. Pot continua aciunea (nefiind ndrituiti sa o promoveze),
motenitoriitatlui prezumat, motenitorii mamei, precum i cei ai copilului, cu condiia
s fi acceptat succesiunea i s nu fi intervenit renunarea la judecat a reclamantului sau
perimarea cererii n timpul vieii titularului.
Efectele hotararii judecatoresti de admitere a actiunii in tagada patrnitatii.
Admiterea actiunii in tagada paternitatii sotului mamei produce modificarea
statutului civil al copilului care devine astfel copil din afara cstoriei. Daca actiunea in
tagada paternitatii priveste copilul conceput in timpul cstoriei si nascut dupa desfacerea
sau desfiintarea cstoriei, atunci numele copilului va fi la fel ca cel al mamei de la data
nasterii chiar daca mama divorata a pastrat numele purtat in timpul cstoriei. Intr-o
astfel de ipoteza ocrotirea parinteasca se va infaptui prin intermediul mamei. Admiterea
actiuni in tagada paternitatii inlatura legatura de filiatie atat pentru trecut cat si pentru
viitor.
33
28
A se vedea Emese Florian, Dreptul familiei, Ed. C.H.Beck, Bucuresti, 2006, pag. 257;
34
35
Adoptia-notiune;
Adoptia este operatiunea juridica prin care se creaza legatura de filiatie intre
adoptator si adoptat, precum si legaturi de rudenie intre adoptat si rudele adoptatorului;29
Adoptia este mijlocul special de infaptuire a ocrotirii minorilor aflati in dificultate pe
temeiul actului juridic al adopiei incuviintata de instanta .
Prin copii aflati in dificultate se inteleg, acei minori a caror securitate este
periclitata, aceasta se datoreaza sau nu conduitei culpabile a prinilor.
1.Comitetul Roman pentru Adoptii - organism guvernamental care are drept scop
sprijinirea activitatii de ocrotire a copiilor prin adopie si supravegheaza totodata
adoptiile internationale;
2.Comisiile pentru ocrotirea copiilor- organizate la nivelul unitatilor administrativ
teritoriale si ale caror atributii sunt legate de realizarea in concret a activitatii de
Autoritatea Tutelara. Iau decizii cheie in cursul procesului.
29
36
A se vedea Emese Florian, Dreptul familiei, Ed. C.H.Beck, Bucuresti, 2006, pag. 445;
37
31
Ibidem.
38
Este interzisa adoptia aceluiasi copil de catre mai multe persoane, fie concomitent, fie
succesiv, afara de situatia in care adoptatorii sunt sot si soie. Este interzisa adoptia
copilului firesc si adoptia intre frati.
Procedura adopiei, efecte si sanctiuni ;
Procedura de incuviintare a adopiei presupune patru etape:
1. etapa atestarii;
2. etapa deschiderii procedurii adopiei;
3. etapa incredintarii in vederea adopiei;
4. etapa incuviintarii adopiei;
1. Etapa atestarii: Evaluarea garantiilor morale si a condiiilor materiale ale
adoptatorului sau ale familiei adoptatoare se face pe baza solicitarii lor, de catre directia
de la domiciliul acestora. Atestatul eliberat de aceasta directie este valabil pentru o
perioada de un an.
Valabilitatea acestui atestat poate fi prelungita annual in urma solicitarii din
partea adoptatorului sau familiei adoptatoare Daca rezultatul evaluarii este nefavorabil,
adoptatul sau familia adoptatoare are dreptul sa solicite directiei reevaluarea in termen de
30 de zile de la comunicarea rezultatului. Rezultatul nefavorabil al reevaluarii poate fi
atacat, in termen de 15 zile de la adata comunicarii, la instanta competenta in materia
adopiei de la domiciliul adoptatorului.
Obtinerea atestaului nu este necesara atunci cand persoana care urmeaza a fi
adoptata este o persoana majora sau pentru adoptia copilului de catre sotul parintelui
firesc sau adoptive.
2. Etapa deschiderii procedurii adopiei interne.pe baza planului individualizat
de protectie, astfel cum este acesta reglemantat de legea nr. 272/2004 privind protectia si
promovarea drepturilor copilului, directia in a carei raza teitoriala se afla domiciliul
copilului, efectueaza demersuri pentru reintegrarea copilului in familie sau, dupa caz,
pentru plasamentul copilului in familia extinsa sau substitutive. Planul individualizat de
protectie poate avea ca finalitate adoptia interna daca demersurile pentru reintegrarea
copilului in familie sau in familia largita au esuat. Astfel, directia in a carui raza
teritoriala domiciliaza copilul, va sesiza in termen de 30 de zile de la finalizarea
demersurilor prevazute, instanta judecatoreasca de la domiciliul copilului, pentru a se
incuviinta deschiderea procedurii adopiei interne. Deschiderea procedurii adopiei
interne se poate face numai daca planul individualizat de protectie stabileste necesitatea
adopiei interne si prinii copilului sau dupa caz tutorele isi exprima consimtmntul la
adopie.
In situatia copilului pentru care s-a instituit tutela, incuviintarea deschiderii
procedurii adopiei interne se face la solicitarea directiei in a carei raza teritoriala
domiciliaza copilul, numai daca instanta consata indeplinirea consitiilor prevazute si
apreciaza ca deschiderea procedurii adopiei interne este in interesul superior al copilului.
Printr-o hotarare judecatoreasca irevocabila instanta admite cererea directiei,
hotarare care produce urmatoarele efecte: derpturile si obligaiile printeti ale prinilor
firesti sau, dupa caz, cele exercitate de persoane fizice sau juridice se suspenda, acestea
39
fiind exercitate de consiliul judetean sau dupa caz, consiliul local al sectorului
municipiului Bucuresti in a carui raza teritoriala domiciliaza copilul.
Efectele acestei hotarari inceteaza de drept daca in termen de un an de la data
ramanerii irevocabile a hotarari, directia nu a identificat o persoana sau familie
corespunzatoare pentru copil si nu a initiat procedurile prevazute in vederea realizarii
unei adoptii interne.
4. Etapa incredintarii in vederea adopiei.
In termen de 30 de zile de la data ramanerii definitive si irevocabile a hotarari
judecatoresti prin care s-a incuviintat deschiderea procedurii adopiei interne, directia in a
carei raza teritoriala se afla domiciliul copilului efectueaza demersurile necersare
identificarii celui mai potrivit adoptator sau celei mai potrivite familiiadoptatoare pentru
copil. In acest termen de 30 de zile, directia in a carei raza teritoriala se afla domiciliul
copilului analizeaza cu prioritate posibilitatea incredintarii copilului in vederea adopiei
cu prioritate unei rude din familia extinsa, asistentului maternal profesionist la care se
afla copilul ori unei alte persoane sau familii la care copilul se afla in plasament. Daca nu
exisat solicitari din partea persoanelor sau famililor prevazute, directia in a carei raza
teritoriala se afla domiciliul copilului efectueaza demersuri in vederea identificarii pe
raza sa administrativ teritoriala a unei familii atestate si aflate in evidenta Oficiului. Daca
dupa expirarea acestui termen de 30 de zile directia in a carei raza teritoriala se afla
domiciliul copilului nu a identificat o persoana sau o familie adoptatoare dintre
persoanele prevazute, atunci aceasta solicita Oficiului ca in termen de 5 zile sa-I
transmita lista centralizata la nivel national a persoanelor sau famililor adoptatoare
atestate si inscrise in Registrul National pentru Adoptii.
Astfel, in termen de 60 de zile de la primirea listei centralizate, directia, tinand
cont de interesul superior al copilului si de informatiile cuprinse in atestatul
adoptatorului, selecteaza adoptatorul sau familia adoptatoare, selectie pe care o notifica in
termen de 3 zile directeie de la domociliul acesteia. In situatia in care directia in a carei
raza teritoriala se afla domiciliul copilului constata compatibilitatea acestuia cu persoana
sau familia adoptatoare selectata, atunci directia sesizeaza de indata instanta
judecatoreasca pentru incredintarea copilului in vederea adopiei.
Adoptia nu poate fi incuviintata de catre instanta judecatoreasca decat dupa ce
copilul a fost incredintat pentru o perioada de 90 de zile persoanei sau familiei care
doreste sa-l adopte, astfel incat instanta sa poatea aprecia, in mod rational, asupra
relatiilor de familie care s-ar stabili daca adoptia ar fi incuviintata. Aceasta este
obligatorie in afara de cazurile in care legea permite adoptia unui copil din familie
Pe toata durata incredintarii copilului in vederea adopiei, domiciliul acestuia se
afla la persoana sau familia careia I-a fost incredintat, insa dreptul de a reprezenta copilul
in actele juridice sau de a incuviinta actele pe care acesta le incheie, precum si dreptul de
a administra bunurile copilului se exercita de catre consiliul judetean sau local dupa caz.
Totusi dreptul de administrare poate fi delegat, in mod exceptional, catre persoana sau
familia careia I s-a incredintat copilul pentru efectuarea unor acte speciale, in interesul
copilului.
La sfarsitul perioadei de incredintare in vederea adopiei, directia intocmeste un
raport final referitor la evolutia relatiilor dintre copil si adoptatori, pe care il comunica
instantei competente in vederea solutionarii cererii de incuviintare a adopiei.
40
Ibidem;
41
42
A se vedea Emese Florian, Dreptul familiei, Ed. C.H.Beck, Bucuresti, 2006, pag. 277;
43
44
45
46
prezumia c starea de fapt corespunde unei stri de drept, adic persoana care
folosete o anumit stare civil e prezumat c are n realitate acea stare civil.
Aceast prezumie este susceptibil de proba contrar, n caz de contestaie starea
civila trebuind s fie dovedit cu acte de stare civil; n lipsa acestora, starea
civil poate fi dovedit i prin posesia de stat, coroborat cu alte probe.
atunci cnd posesia de stat este conform cu actul de stare civil, legea prezum
cu caracter absolut c aceast stare civil este cea real.
Pentru a se putea vorbi de existenta unei anumite posesii de stat, trebuie ntrunite trei
elemente : nomen, tractus, fama. Altfel spus, persoana fizic ce invoc posesia de stat
trebuie s poarte numele corespunztoare strii civile pretinse, trebuie s fie tratat de cei
din jur ca fiind titularul strii civile folosite i s fie cunoscuta i recunoscut n public ca
avnd acea stare civil.
Nomen34, presupune individualizarea prin purtarea numelui ce corespunde starii
civile pretinse de o persoana fizica astfel ca o persoana care a purtat dintotdauna numele
celor din care se spune ca s-a nascut, prezuma si legatura de filiatie.
Tractus adica tratarea de catre cei apropiati ca fiind persoana careia ii apartine
starea civila folosita. Exp: un cuplu trateaza un copil ca si cum ar fi al lor iar copilul ii
trateaza ca si cum ar fi prinii lui.
Fama35 presupune recunoasterea in familie si in societate ca fiind persoana careia
ii apartine starea civila de care se prevaleaza. Astfel, un copil care poarta numele
prinilor sai este considerat de prini sai ca fiind al lor si este tratat in societate ca si
cum ar fi al prinilor.
Dovada strii civile care rezult din posesia de stat conform cu actul de stare
civil este absolut, de necontestat.
Factorii de ordin natural care intra in compunerea starii civile.
1. Sexul - indicarea sexului este obligatorie in actul de natere ceea ce inseamna ca el este
considerat un element al starii civile;
2. Data, locul si anul nasterii- sunt trei elemente care fac parte integranta din starea
civila;
3. Varsta- din punct de vedere al starii civile se determina timpul scurs de la naterea
omului.
Considerarea varstei si anume varsta tanara sau avansata pot constitui elemente de
individualizare judiciara. In materia civila de raspundere delictuala raspunderea
minorului este antrenata daca fapta pagubitoara a fost savarsita cu discernamant.
Dovedirea discernamantului este o problema de varsta iar pentru magistrati sau pentru cei
care trebuie sa o aprecieze constituie o chestiune de fapt care variaza de la caz la caz.
4. Sanatatea- bolile mintale sau fizice nu antreneaza constant capacitatea de folosinta
astfel incat ele nu impiedica bolnavii sa dobandeasca drepturi si obligaii iar sub acest
aspect legea civila este mai putin rigida decat alte norme care apartin altor ramuri de
drept.
Aciunile de stare civil (aciunile de stat)
34
35
Idem, pag.114;
Idem, pag.114;
47
Sunt acele aciuni n justiie prin care se urmrete stabilirea sau modificarea unuia sau
mai multora din elementele strii civile.
Clasificare :
1. Dup obiect :
a/ aciuni n reclamaie de stat - o persoan cere justiiei s i se recunoasc/ s i se
stabileasc o stare civil, alta dect cea aparent (ex. aciunea de stabilire a
paternitii).
b/ aciuni n contestaie de stat - o persoan cere justiiei s se nlture o anumit
stare civil aparent, contestndu-se c ea ar corespunde realitaii (ex. aciunea n
tgada paternitaii)
Efectele admiterii actiunii n reclamaie de stat sau ale aciunii n contestaie de
stat sunt retroactive : starea civil reclamat i recunoscuta prin hotrrea
judectoreasc e considerat a fi fost de la nceput starea civil real a persoanei, iar
starea civil contestat/tgduit e considerat a nu fi existat niciodat.
c/ aciuni n modificare de stat - o persoan cere justiiei s schimbe numai pentru
viitor starea civil existent n momentul introducerii lor, nlocuind-o cu o stare civil
diferit( ex. aciunea de divor, de desfacere a adopiei). Admiterea acestor aciuni
produce efecte doar pentru viitor.
2. Dup criteriul persoanelor ndreptaite s le exercite :
a/ aciunile care pot fi introduse de orice persoan interesat (ex. aciunile de
contestare a recunoaterii de filiaie, aciunile de nulitate absolut a cstoriei)
b/ aciunile care pot fi introduse numai de persoanele expres i limitativ prevzute
de lege (ex. aciunea n stabilirea filiaiei, n stabilirea paternitii)
c/ aciunile care pot fi introduse numai de titularul strii civile respective (ex.
aciunea de divor, aciunea de anularea cstoriei)
Aciunile de stare civil au urmtoarele caracteristici :
Indisponibilitatea = titularul dreptului de aciune nu este ndreptit s o
cedeze ori s tranzacioneze cu privire la obiectul cauzei (ex. mama nu poate
renunta la aciunea n stabilirea paternitaii copilului su minor)
Imprescriptibilitatea = actiunile de stare civil pot fi introduse oricnd, nefiind
supuse prescripiei extinctive. Prin excepie, sunt prescriptibile aciunea n
anularea cstoriei pentru vicii de consimtmnt, aciunea n tgada
paternitaii, aciunea n stabilirea paternitaii copilului din afara cstoriei.
Personalitatea = n principiu numai titularul strii civile, sau reprezentantul
su legal(n cazul ncapabililor), este ndreptait s exercite aciunea. Aciunile
de stat nu pot fi introduse nici de creditorii chirografari, nici de motenitorii
celui ndreptit i nici de procuror.
Hotrrile judectoreti prin care s-au soluionat aciuni de stare civil sunt
opozabile erga omenes. Fat de tertele persoane aceste hotarri sunt opozabile numai cu
titlu de prezumii relative de adevr, care pot fi rsturnate prin proba contrar.
Inregistrrile de stare civil definire, elemente generale
Sunt operaii materiale care constau n consemnarea n scris a producerii/
existenei faptelor sau a ncheierii actelor din care rezult starea civil a unei persoane,
48
49
prezentate. In caz de refuz din partea ofiterului de stare civil sau a primarului de a
efectua nregistrarea, persoana nemulumita poate sesiza Judectoria n a crei raz i are
domiciliul.
Orice nregistrare fcut de o persoan necompetent este nul, nu ns i n cazul
n care persoana n cauz a exercitat n mod public atribuia de ofier de stare civil.
Orice tersturi, rzuiri, prescurtri sau adugiri, orice anulare, modificare,
rectificare, completare a unei nregistrri n registrul de stare civil nu se poate face dect
n temeiul unei hotarri judectoreti definitive i irevocabile.
Pe baza actelor de stare civil fcute n registrele de stare civil, se elibereaz
certificate de natere i de castorie (titularilor sau reprezentanilor legali ai acestora),
precum i certificate de deces (membrilor de familie sau altor persoane ndreptite).
Certificatele sunt nscrisuri doveditoare, dar nu sunt acte de stare civil ci simple copii
dup actele originale din registru. Ele fac ns dovada deplin a strii civile, ca actele
originale. Organele, persoanele ndreptaite s pretind dovada strii civile a unei
persoane pot reine doar copia legalizat a acestor certificate - sau chiar copii simple- i
nu originalul.
Reguli speciale cu privire la numite nregistrri
a/ nregistrarea naterii - se face prin ntocmirea actului de natere la starea
civil a locului unde aceasta s-a produs, pe baza unei declaraii. Aceasta este fcut de
oricare dintre prini sau de ctre medicul/ persoanele care au fost de fa la natere, de
ctre personalul din unitatea unde a avut loc naterea sau de ctre rudele sau vecinii care
au luat cunotinta de naterea copilului, n termen de 15 zile pentru copilul nscut viu,
respectiv 3 zile pentru cel nscut mort, de la data naterii.
In cazul copilului gsit, actul de natere este ntocmit de autoritatea local n raza
creia a fost gsit, pe baza procesului verbal ntocmit de politie, de medic i de
reprezentantul administraiei publice locale, n 30 de zile de la data gsirii. La fel se
procedeaz i n cazul copilului abandonat de mam n spital, dac n 30 de zile nu s-a
putut stabili identitatea mamei.
Dac declaraia s-a fcut dup expirarea acestor termene dar nauntrul unui an de
natere, ntocmirea actului de natere se face cu aprobarea primarului sau a efului
misiunii diplomatice/oficiului consular. Dac declaraia fcut dup 1 an de la natere,
nregistrarea se face n baza unei hotrri definitive i irevocabile.
b/ nregistrarea stabilirii filiaiei - se face prin meniune pe marginea actului de
natere i, dup caz, de cstorie i de deces, din oficiu (pe baza comunicrii de la
organul care a emis actul) sau la cererea celui interesat(pe baza actului de recunoatere
sau a hotarrii judectoreti definitive i irevocabile). Certificatele anterioare se retrag i
se anuleaz, emiandu-se altele noi.
c/ nregistrarea adopiei cu efecte restrnse - se face prin meniune, la cerere
sau din oficiu, pe baza hotrrii judectoreti de ncuviintare a adopiei. Hotrrea trebuie
comunicat n termen de 10 zile Primariei la care este nregistrat naterea celui adoptat.
d/ nregistrarea adopiei cu efecte depline- adoptatului i se elibereaz un nou
certificate de natere, de ctre autoritatea administraiei locale de la domiciliul
adoptatorilor sau n raza creia se afla sediul instituiei de ocrotire la care se gasea
adoptatul.
50
In caz de anulare sau de desfacere a adopiei, despre aceasta se face meniune pe actul de
natere iniial i, dupa caz, pe acela ntocmit n urma adopiei, pe actul de castorie, pe
actele de natere ale minorilor celui adoptat.
e/ nregistrarea castoriei- se face prin ntocmirea actului de cstorie, pe baza
declaraiei de cstorie facut personal de viitorii soi. Actul de castorie se ntocmete
ndat dupa ncheierea cstoriei i se semneaz de soi i de delegatul de stare civil.
f/ nregistrarea divorului- se face, din oficiu, prin meniune pe marginea actului
de castorie, pe baza dispozitivului hotarrii de divor, care se comunic din oficiu de
ctre Instana de fond. La fel se nregistreaz i ncetarea castoriei prin decesul sau
declararea judectoreasc a unuia dintre soi.
g/ nregistrarea schimbrii numelui pe cale administrativ i a
acordrii/perderii ceteniei romne - se face prin meniuni pe marginea acului de
natere (i dup caz pe marginea actului de castorie), pe baza comunicrii oganului care
a aprobat schimbarea, sau la cererea celui interesat.
h/ nregistrarea decesului - se face prin ntocmirea actului de deces, pe baza
declaraiei de deces nsoit de certificatul constatator al decesului eliberat de un medic
autorizat, n registrul de decese de la locul unde s-a produs decesul. Declaraia de deces
trebuie fcut n termen de 3 zile de la deces ; in caz de moarte violent, sinucidere,
accident sau dac se descoper un cadavru, termenul este de 48 de ore de la momentul
decesului sau din momentul gsirii cadavrului (caz n care e nevoie i de o dovad de la
poliie sau de la parchet din care rezult c acestea au fost sesizate despre deces). Dupa
expirarea acestor termene nregistrarea mortii se poate face numai cu aprobarea
parchetului local.
Pe lng ceritificatul de deces Primaria elibereaz i o adeverint care confirm
efectuarea nregistrrii decesului.
In cazul negsirii i neexaminrii cadavrului, nregistrarea decesului se poate face
doar pe baza unei hotrri judectoreti de declarare a mortii, caz n care nregistrarea
decesului se face din oficiu, la primria locului de natere al celui declarat mort sau a
domiciliului celui declarat mort.
ntocmirea actelor de stare civil
1. ntocmirea actului de natere36
ntocmirea actului de natere se face la serviciul public comunitar local de
evidena persoanelor n a crui raz administrativ-teritorial s-a produs evenimentul, pe
baza declaraiei verbale a persoanelor prevzute la art. 19, a actului de identitate al mamei
i al declarantului, a certificatului medical constatator al naterii i, dup caz, a
certificatului de cstorie al prinilor.
Dac declaraia privete pe un copil din afara cstoriei, iar recunoaterea
paternitii are loc n momentul declarrii naterii, datele privind pe tatl copilului se
nscriu n rubricile corespunztoare din cuprinsul actului de natere ce se ntocmete.
Declararea naterii se face n termen de 15 zile pentru copilul nscut viu i n
termen de 3 zile pentru copilul nscut mort. Termenele se socotesc de la data naterii. n
cazul n care copilul nscut viu a decedat nuntrul termenului de 15 zile, declararea
naterii se face n termen de 24 de ore de la data decesului.
Pentru copilul nscut mort se ntocmete numai actul de natere.
36
51
52
53
38
39
Articolul a fost introdus prin art. II pct. 1 din Legea nr. 23/1999
A se vedea cap.II, sect. a 3-a, art. 34 41 din Legea 119/1996
54
55
Alineatele (2) i (3) au fost introduse prin art. I pct. 5 din Legea nr. 94/2004.
56
41
57
42
43
58
59
toate datele necesare ntocmirii actului de stare civil, precum i semnturile cerute de
lege, ele fcnd dovada evenimentului pn la ntocmirea actului n condiiile prevzute
de alin. (6), si anume, comandantul navei sau al aeronavei elibereaz persoanelor
ndreptite o dovad cu privire la nregistrarea fcut, iar la sosirea n ar nainteaz prin
cpitnia portului, respectiv prin comandantul aeroportului, un extras de pe jurnalul de
bord sau de pe carnetul de drum, la serviciul public comunitar local de evidena
persoanelor a sectorului 1 al municipiului Bucureti, care va ntocmi actul de stare civil.
Articolul 9 prevede ca orice modificare intervenit n statutul civil al unei
persoane, ca urmare a ntocmirii unui act de stare civil sau, dup caz, dispus printr-o
hotrre judectoreasc definitiv i irevocabil, ori printr-un act administrativ, se
comunic din oficiu, n termen de 10 zile, autoritii administraiei publice locale unde sa ntocmit actul de natere, de cstorie sau de deces al persoanei la care aceast
modificare se refer, n vederea nscrierii meniunilor corespunztoare.
n cazul n care ofierul de stare civil refuz s ntocmeasc un act sau s nscrie
o meniune ce intr n atribuiile sale, persoana nemulumit poate sesiza judectoria n
raza creia domiciliaz.
Pe baza actelor de stare civil se elibereaz certificate de natere i de cstorie
titularilor sau reprezentanilor legali ai acestora, iar certificate de deces, membrilor
familiei sau altor personae ndreptite. Certificatele de stare civil se pot elibera i altor
persoane mputernicite prin procur special. n cazul n care certificatul de stare civil
nu a fost eliberat la data ntocmirii actului, eliberarea acestuia se face la cererea scris a
persoanei ndreptite. Cererea se depune la serviciul public comunitar local de evidena
persoanelor care are n pstrare registrul de stare civil sau de la domiciliul ori reedina
petiionarului. n cazul n care registrul de stare civil nu se afl n pstrarea autoritii la
care s-a depus cererea, aceasta l solicit autoritii administraiei publice competente, n
termen de 3 zile. n situaia n care exemplarul 1 al actului de stare civil lipsete ori
actele au fost predate Arhivelor Naionale, serviciul public comunitar local de evidena
persoanelor care primete cererea solicit extras, dup caz, de pe actul ce se gsete n
pstrarea consiliului judeean, a Consiliului General al Municipiului Bucureti ori a
Arhivelor Naionale, pe baza cruia ntocmete i elibereaz certificatul de stare civil.
Eliberarea extraselor de pe actele de stare civil aflate n pstrarea Arhivelor Naionale, la
cererea oficiilor de stare civil i a structurilor competente ale Ministerului Administraiei
i Internelor, precum i a altor autoriti publice, se face gratuit.
Eliberarea altor certificate n locul celor pierdute, sustrase, distruse sau deteriorate
este supus taxei de timbru, potrivit legii. Cererile privind procurarea i eliberarea
certificatelor de stare civil ale cetenilor strini, ale cror acte i fapte de stare civil sau produs i s-au nregistrat n Romnia, adresate misiunilor diplomatice i oficiilor
consulare ale acestor ri, acreditate n Romnia, precum i ale cetenilor romni cu
domiciliul sau reedina n strintate, adresate misiunilor diplomatice i oficiilor
consulare de carier ale Romniei sau Ministerului Administraiei i Internelor, vor fi
soluionate de Ministerul Administraiei i Internelor.
Transmiterea acestor documente se va face, dup caz, prin Ministerul Afacerilor
Externe, dac actele au fost solicitate prin misiunile diplomatice i oficiile consulare de
carier ale Romniei, prin misiunile diplomatice i oficiile consulare acreditate n
Romnia sau prin Ministerul Administraiei i Internelor, potrivit conveniilor la care ara
noastr este parte.
60
61
62
63
Sumar
ELEMENTE DE DREPTUL FAMILIEI SI ACTE DE STARE CIVILA
MODULUL I: Casatoria, notiune, caractere, trasaturi, conditiile de valabilitate,
cazurile de nulitate
Casatoria, notiune, caractere, trasaturi;
Conditiile de valabilitate ale actului juridic al casatoriei;
Actul juridic al casatoriei, cazurile de nulitate;
MODULUL II: Casatoria si efectele ei;
Casatoria - efectele de natura personala;
Casatoria - efectele de natura patrimoniala;
MODULUL III: Bunurile sotilor;
Bunurile sotilor, clasificarea acestora in comune si proprii, drepturile sotilor asupra
acestora;
Bunurile comune si impartirea acestora in timpul casatoriei;
MODULUL IV: Desfacerea casatoriei;
Desfacerea casatoriei- notiune si modalitati de desfacere;
Desfacerea casatoriei- efectele desfacerii intre fostii soti, respectiv fata de copii
minori;
Impartirea bunurilor comune ale sotilor la desfacerea casatoriei;
MODULUL V: Filiatia fireasca;
Filiatia fireasca-notiune;
Filiatia fata de mama si mijloacele de stabilire;
Filiatia fata de tata a copilului din casatorie si mijloacele de stabilire;
Mijloacele de stabilire a filiatiei fata de tata a copilului din afara casatoriei;
MODULUL VI: Rudenia civila- adoptia;
Adoptia-notiune
Conditii de valabilitate ale actului juridic al adoptiei ;
Procedura adopiei, efecte si sanctiuni ;
MODULUL VII: Obligatia de intretinere;
Obligatia de intretinere-notiune si caractere juridice;
Particularitati ale obligatiei de intretinere;
MODULUL VIII: Starea civila a persoanei fizice;
Starea civila a persoanei fizice- notiune si caractere juridice;
Posesia de stat si factorii de ordin natural care intra in compunerea starii civile;
Actiunile de stare civila;
Inregistrrile de stare civil ;
Actele de stare civila, anularea rectificarea si reconstituirea acestora ;
Proba starii civile .
64