Sunteți pe pagina 1din 608

Tehnoredactare conrffieriz'arEreiafice $ mperta:'

dr. Bog&n.OBApA : ,t

EDITURA MUNTENIA & EDITURA LEDA

r.s.B.N. 973.S286€+4

l.s. B. N, 973-8082-59-5

Tel

{X}3

- 521.880

@ LEDA

Tiparul executat la Tipografia Muntenia Tel. 041 -6it .2V.42. Tel./fax 041 63.55.21

Co n stanta

VASILE LUPESCU

TRAUMATOLOGIE

$l

ORTOPEDIE

Curs pentru studenti

,

,: .

'' -

.-"

EilmurrElllA

& r.:olEl

corsTAltTA

2@1

-}.

CUPRINS

L Fracturile - Generalitlf i

;

e)

 

1

III. Complicafiile fracturilor

V. Traumatismele articulere - Generditlti

VII. Fracturile humerusului

r

q

I)( Fricturile oaselor antebrafului

X. Leziunile traumatice ale mlinii 9i degetelor

:.i

r.:

30.\

q\1

6l\

76t

98

tat

151

160

I

I

; r98

XI. Fracturile bazinului

:

r

r

t

234

XII.

Luxafiile traumatice recente ale goldului

253

XIII. Fracturile femurului

:

]oo

XIV.

Leziunile traumatice' ale genunchiului

296

XV. Fracturile oaselor gambei

323

XVI. Leziunile traumatice ale piciorului

;

::.:

36s

395

i.'4'a+

_ I'

2 tr -

1

,

,

430

:u'

521

Cuvdnt inainte,

Lucrarea de fap cuprinde nofiunile de bazi privind fracturile gi luxafiile membrelor, osteomielita, tuberculoza osteoarticulari gi ttrmorile osoase, teme care sunt cuprinse in programa anditice penlnr anul IV de studiu al studenfilor in medicini.

Preocuparea de bazi in redactarea acestei lucrfui a constituit-o

inserarea echiiibraA a informatiilor teoretice, dublate de s"hi1" si

iconografie personalS, cit qi.enuniarea noliuniloi practice privind primeli

ingrijiri in cazul traumatismelor in general Si a fracarilor gi luxafiilor membrelor in special.

S-a insistat in mod corespunz6tor in necesitatea examinirii clinice

gi a examenelor paraclinice pentnr a put€a parcurge etapele necesare preciz-Aii di4gnosticului in tunorile osoase, osteomieliti gi urberculozi

osteo-articularl.

Deasemeni, am considerat util sE inser6m in text schilele in

capitolele referitoare la traumatologre, iar pentru celelalte"capitolp ni s-a

pinrt mai atractiv si prezentilm la sfiirgihrl acestora radiografii sirgestive care si u$ureze inlelegerea gi si permiti cititonrlui o analiz6 comparativi a diferitelor afecfiuni.

In speranp ci aceastii lucrare va fi util6 gi bine primiti de studenfi

gi medicii tineri, constituind in acela.gi timp o bazi de plecare in pregitirea

viitoare gi a medicilor rezidenti.

Confr. Dr. Vosile ltpescu

Y.,

TRAUT/UTOLOGIE SI ORTOPEDIE _ CURS PEAITRU STUDil{TI

9

I. FRACTURILE - GENERALITA

f,'lgura 1: tr'ractura este prezentl,

c6nd este pierdntitcontinuitatea in

substanfa'osoasiL

Termenul acoperl atAt fracturile

cominutive (a), c6t 9i ffsurile @).

Fractura este o

solutie de

continuitate la

nivelul osului

produsi in urmauui traumatism de

g-Ca{gser,qIiqlql[ (Figura 1

).

Osul

pe care se produce fractura poate si

fie sinltos. Traiectul de fracttua

Doate interesa:

enifiZa. dafiza. sau

(Fi-eura 2).

-poer-gj!35@@

Frachra poatc surveni pe un os

-

bolnav (ftactura pe os natoloeic)

(Figura 3). Fractura poate fi incbisi

squ-dqschise Figura 4, Figura 6).

ln ceea ce privege frecvenfa, fracturile reprezintii l0% din traumatisme; sunt de l0 ori mai frecvente decit luxatiile. Virsta cea mai afectatl este

-\v

La vArstnici se produc dupi traumatisme mai pufin frecvgnte decdt

la adult din cauza demineralizirii.

H -Y

Ftgura 2: Locut fracturli

La oasele lungi se descriu fracturile Aianzare (A - ln 1/3 medie; B - la unirea

l/3 medri cu l/3 inferioard; C - la unirea l/3 medii cu

U3 superioari)

,gi

fracturile extremitlfilor @-a colului femural; E-a marelui trochanter;

: intercondiliantr; G - a maleolei interne).

10

VASIIE LUPESCU

Figura 3: Fractura pe

os patologic

se produce pe un os

bolnav, a

'c5rui

osteomalacie. etc.

produce fractura este foarte sclzutii: simpld

mi5carc in pat

Figura 4: Fractura

simpl[ sau inchisl

@@!4

prezintl

superficiale sau care nu

sau

au concact cu fractura. Nu

exitii riscul infectiei din

Orice

este intern5. Infeclia

focarului de fracturl pe

cale hematogenl este

foarte rar5.

(t

I

Figura 6: Fractura complicat[ sau

deschisl

Existi o olaed in

contact cu

gegfgl

Exist[

riscul infectiei din

afar6. Hemoragia p4e4qq este prezentd

gi uneori poate fi

importantI.

La copii fracturile sunt mai pulin frecvente decit la adult datoriti

elasticitifii mari a oaselor, greutifii mai mici a corpului Ei masei musculare

mai reduse. De obicei copiii fac fracturi-decolare epifizari.

Factorii implicali pot fi mecanici sau nemecanici.

iB,l=

Figura 5: Fractur[ prin

zdrobire

Forfa traumaticd acfioneazl

direct: fractura falangei distale a

degetului prin lovire cu un corp

dur (ciocan).

b 9!g!'

fractura se produce E locul

de actiune a fo4ei, lgzeazd pirlrle moj

,----!

din jur qi

{ Ie obicei sunt fracturi

cominutive. Forta traumaTcl actioneazi

orin zdrobire- comoresiune sau soc

violent (Figura 5, Figura 7);

S

indirect: ftactura se produce in alt

-

loc dec6t acolo unde actioneazi asentul tlaumatic (Figura 10). Mecanismul poate

-\e

fi prin: _compresiune

-

epifi zo-metafizarc

(fracturi transversali),

-

(producAnd fracturi

de pilon tibial),@

''-- torsiune (fracturi

TMUMATOLOGTE SI ORTOPEDIE _ CURS PENTRU STUDENTI

I

tr'igura 19: Fractura oblicl (a) qi

spiroidl (b) Fractura oblic[ (a) are traiectul la un

unghi mai mic de 90' fata de axa lung[ a

osului; sunt instabile. Fractura spiroidd (b)

osului.

are un traiect spiralat in jurul

Ambele se produc prin mecanism indirect;

contactul osos este larg (mai ales in cele

spirale) gi se pot consolida mai rapid, dacd focarul este stabilizat.

ffi ffi

b.

Figura 20: Fractura in

arip[ de fluture

ffi

15

Figura 21: Fractura cu dublu focar, cu fragment intermediar

Este fractura in care osul

este rupt la @

@

Sunt

instabile si dificil de redus Si fixat.

devascularizat; in caz de fixare cu deschiderea focarului devascularizarea

e regula. Se preferl fixarea frrd deschiderea focarului. Consolidarea se

face lent; un focar de obicei nu consolideaz5.

a) ,ftpeturile "tn ariod de fluturq" sunt fracturile cu

fragmentg in carercxiiti on .""to.

trqi

de contact direct ffi

TMU}UUTOLOGIESI ORTOPEDIE-CURSPENTRU

STUDEI,ITI

II

Y

,N

Mecanismul

Figura 7: Mecanismul dlrect

Fracturarea olecranului prin ctrdere

pe un corp sau zuprafafi durtr.

Flgura 10:

Pe os acfioneazl o fo4i de indoire, rtrsucire, iai fractum se produce la distanp de locul unde se aplic[ fo4a.

spiroidi), tractiiiurq (fracturd

parcelari), sau cornbinate: prin

lndoire si compresrung,. provocind fracturi pailiaE transversali cu

fragment triunghiular (in "aripi dg.fluture'), sau prin indoire. risugire si

comprqsilmg, provoc&rd

O

eggE-"btr"Llggg

Compresiunea este un

mecairism frecvent. Diafiza este

supusl la doui for,te care ac$oneazi pedirecfia a:rei longitudinale, dar in

sens opus: o for$aropnu-ds+gi reacfia sa (Figura 9].

@

Flexiunea este cel mai ftecvent mecanism: pe cilindrul

diafizar se aplici o fo45 perpendiculari pe ixa sa longitudinala provocAnd

o curburi diafrzand,. corticala de

pe partea convexitilii curburii este

solicitati la tracfiune, iar corticala de pe partea concavitilii, la

compresiune (Figura 8).

Figwa 9: Mecanismul de compresiune

Mecanismul de flexiune

12 =. ,

-

,

Figura 11: Mecanismul prin

trac!iune

uesllELuPEscu

Figura 12: tr'ractura de oboseali

Survine mai ales pe uidatarsianul IJ, la

tineri ostagi, dupl un mar$ indelungat

(recrufi). Mecanismul este. asemenltor rupturii de obosealI ce survine pe metale

dupl repetate miSclri de indoire.

g Forfecarea este rezultahrl a doui folte liniare de sens opus

care acfioneazi in planuri paralele intre ele, dar perpendiculare pe ixa

diafizari. Se asociazi cu flsrdunea

O Torsiunea este rezultatul a doui {or[e circulare opuse cile

aclioneazd in planuri paralele intre ele, dar perpendiculare pe ixa osului.

tO 'Tracgiunea este un mecanism in care fo4ele sunt de sens

opus, dirijate spre epifize (Figura 11). Traumatismele mecanice pot actiona o S-rnzuridatii asuDra osului

Si sa-plgEgL@Er.

Anumite fo4e de intensitate mai mici. ce nu produc

fractura c6nd acgioneazi o singuri datii, pgLggligEglpgtat! Si sg-pgdggn

tarctura zisn

-de

obosgali'; 6ig*" @

de

osteosintezi se realizeazi prin acest mecanism.

Traumatisme Bqrnqq4rulp pot produce ftacturi ale diafizeior, in

i:

electrocutue: contractiile muscularc tetanice produc fractura;

-

EE4g

.

o - iradiere'. prin rrecrszi osoasi sau fragilizarea osului datoriti

sclerozei miduvei;

. canrlccfr, rlurscurare violenrc AI tetry

fipuri

I

: sunt fracturile care nu intereseazi dec6t par.tial

osBl. cum ar fi deformarea in grosime a osului- p@!g93l, EESE Si Egctura "In lemn verde" @igura 13, Figura 16, Figura 17, Figura 15).:

TMUMATOLOGIE SI ORTOPEDIE-CURSPilITRU STUDWTI

13

Figura 13: Fractura prin infundare Survine cAnd o parte din corticala

osului

este impinsl sub nivelul osului

mai des se produc la

din jur. Cel

crinig. Se -'i vindectr repede;

icafiile depind de localizare.

Figuralffira

Figura 15: Defdrmare in

grmimea osulul.

tr'tgura 17: trbactura ln lemn verde

Survine mai ales la

clavicula gi oasele

copil,

antebraplui

fiind cel mai frecvent afectate.

OsuI se fractureaztr pe partea

opus[ loeului de acfiune a forfei.

Frfff"4 qory!"rr: sunt fracturile care

ag$lui. se descriu mai

Y

intereseazi inreaga

circumfeFnti

l.

a)

multe tipuri de ffiilpu":

fracturi

sltnole sau bifraomenrrre.

sau bifrasmentare:

,,,,o,o,,g9

@ l nrnr rorrcA cENTRALA I

14

.

UASIIE LAPESCU

ffi

ffi

Figura lE: Fracturl transvcrsalll

Este o ftacturi stabili; contacturl

intre fragmente este mic. Dae[ este

bine redustr poate p€rmite incilrcarea maiprecoce.

b) o-blice

c) sDiroide:

2.

a)

b) bifocale sau frifocale

c) sggElge

Fracturile sirnple, 'dupn

traiectul de fracturi,

se impart in

spiroide

transversale, oblice gi

(Fieura 1a).

a)

fracturile transvercalo

. au traiectul 'neresulat

mai mult sau mai pu,tin

pqp_endicular pe aia

diafizei, de obicei sunt stabile (Figura-l8);

b) ftacturile obliae au

.c)

traiectul hclinat fa!5 de orizontali gi

-

sunt oblice. scurtet

(@;

(ryroape''de cele tranwersale) 9i oblice tuns'

au

sb pro&rc pin

in soiral5- cu

de

, cu bizou

spiroide ale oaselor

. gambei, a:ra spirei unui os este totdeauna situati in prelungirea spirei celuilalt, deoarece fractua de peroneu

este la alt nilql fala de fractura libiei: pe col sau

superior gi,. inferior.

supramaleolar (Figura I 9).

Fracfirrile plurifragrnentare sunt fracturile in care existi mai muh

de doui fragmeirte. DupI aspectul traiecurlui se descriu trei tipuri'de

astfel de fracturi: 'lin aripi de fluture" (Figura 20), bi- sau trifocale

(FiSpra ;? Utl sonrplae ffigura 22).

tr:{::.

;-

{:

-

TMUMATOLOGTE SI ORTOPEDIE _ CURS PENTRU STUDENTI

I

tr'igura 19: Fractura oblicl (a) qi

spiroidl (b) Fractura oblic[ (a) are traiectul la un

unghi mai mic de 90' fata de axa lung[ a

osului; sunt instabile. Fractura spiroidd (b)

osului.

are un traiect spiralat in jurul

Ambele se produc prin mecanism indirect;

contactul osos este larg (mai ales in cele

spirale) gi se pot consolida mai rapid, dacd focarul este stabilizat.

ffi ffi

b.

Figura 20: Fractura in

arip[ de fluture

ffi

15

Figura 21: Fractura cu dublu focar, cu fragment intermediar

Este fractura in care osul

este rupt la @

@

Sunt

instabile si dificil de redus Si fixat.

devascularizat; in caz de fixare cu deschiderea focarului devascularizarea

e regula. Se preferl fixarea frrd deschiderea focarului. Consolidarea se

face lent; un focar de obicei nu consolideaz5.

a) ,ftpeturile "tn ariod de fluturq" sunt fracturile cu

fragmentg in carercxiiti on .""to.

trqi

de contact direct ffi

16

;

-

UASIIEWPESCU

fragmentele principale de la inceput sau dupi reducere.

Drpe

i)

se descriu:

trimshiular cu v6rfrrl pe

- fracluri cu fta!{unt

convqritate:

fricturi' 'tn aripn de flexiune",

consolideaf, fent din c*ituz:- condif,ilor vasculare

^_

ii)

pmt

n€fiind fuc,

asupm consolidiri{

are efoeb p4ative

,ce{E fue' tAidc$tn EFrEral

Se mat ' ut-u='SrC'O$lu etajate sar

i==

!i

:?'

=|#ii--.

'l+J;

,

surif acelea'ft iare'Et

dupi reducere, cominulia interesind intreaga circumferinB

adiaftzeipe o ini$me variabili (Figura 22 c).

Fractulile cu mai mult de doui

(

A I

e. b.

rtesc de loziuni ale

se numesc fracturi

- Figwa 22:,Erseturi plurlfragmentare

Sunt acelea in care existii mai mult de doutr

fragmente.

Cominufia poate fi uSoar6 (a-),

fragment in'aripe de ftture (bJ' cu

cu

i-.

.:

':-' ,::Li

-

.

TMUMATOLOGIE

SI ORTOPEDIE - CUR\S PENTRU STUDENTI

17

:s.it!ii:ti:ii.tji:iiriij

j

:l+ISPIA[fl IS$!i!:!;!:.;ii.,.:.,:ri:i

EipgIilg-dgj4lasafs, ca gi qradul deplasirii

ryLiWg

si

depind de mecanismul

de producere, @,

mu@r (prin ruperea

echilibrului compensator), primele ingriiiri

transport (Figura 23 a,b).

Fragmentele liacturate se pot deplasa astfel:

o

o

r

o

o

prin translatie (fn plql_antgq1osterlpr

(Figura 24);

prin ascensiune (provocdnd incilecarea frasmentelor) (Figura

sau intero-extern)

26);

prin rotatie (deuc,alaiul) (Figura 25);

prin unghiulare (Figura 27,Figara 28);

d eplqs d r i c o mp I exe, Dt in asociex ea, mecani $rrclor sefilnalate.

,I

Cd

tll

freo

rl^l

rit

A

F

B.

Figura 23: Deplasarea in fracturi

A. Gradul deplasdrii este important in aprecierea prognosticului. Se face prin

aprecierea suprafefelor de contact:

50Yo inseamnd contact bun, 25%

contact insuficient. Contactul bun

asigurtr stabilitatea gi consolidarea.

B. Deplasare mare in care fragmentele

nu au nici un contact. Se produce scurtarea. Adesea se reduc greu.

Consolidarea survine cu intirziere sau

lipsegte. Des existd interpunere de

pd(i moi intre fragmente.

$*{d $d

a.

b.

c.

Figura 24: Deplasar"a p"in

translafie

a. posterioar5; b. laterali; c.

lateral5 gi posterioard

I8

VASIIELUPESCU

Figura 25: Deplasarea axiali

a. Se produce cAnd un fragment se

rote$te in

jurul axei longitudinale,

insofit sau nu de angulare silu

translare;

b. pentru a

fi

vianalizatl Pe

radiografie, trebuie cuPrinse Pe

acela5i film articulafiile vecine osului

fracturat; c. dacd osul nu este perfect circular la

locul fracturii, diferenfa intre

diametrele fragmentelor poate sugera

rotafia axial6.

Figura 26: Deplasarea cu scurtare

a. in fracturile oblice gi sPirale; b. in ftacturile transversale, scurtarea

se produce numai cind fragmentele gi-au pierdut bontactul.

,r(g

0

4

Figura 27:Deplasarea cu angulafie

Se refer[ la pozifia v6rfului unghiului a. fracturtr de femur cu

angulatie medial6;

b. fracturl de gambl cu

angulafie posterioartr.

v

Flgura 28: Deplasarea in angutafie trebuie

corectatil, deoarece influenleazii articulafiile

invecinate, tulburind statica gi dinamica

a. deplasarea la membrul superior cu angulafie

anterioarI, dacd nu este redusl aratii un tratament

incorect;

b., c. angularea

planul migclrilor in gold, genunchi, gleznl, cu

redoare qi in final cu artrozl secundarl prin uzur6.

la membml inferior aleteazA

TMUMATOL&IE SI ORTOPEDIE - CURS PE},ITRU STUDENTI

o Tegumentele pot si se prezinte:

1. fEri leziuni

2. cu contuzie loc,alizati

4i_cu

5.

o

cu deschidere secundari a focanrlui de,Eactui.

Iluscutatura din jurul focanrlui poatgfii.

1.

nelezatl,

2.

3.

-

-11i',,,,i;

.

:

4. avulsie- tlilacer5ri

5. sindrom de cornpartiment

o. ::

1.

2. leziuni ale unui nerv

+

3. leziuni vasculare izolate

-

19

4.

i provoaci hematomul frachual Rmerea vaselor

mad Provoaci

o Periostul poate fi decolat, rupt, uneori lntereunenlu-se trfre
@

Eacturi jnstrDlle.

Criteriul clinic line seama de

starea pirfilor,moi periftaehrtare, mai

ant€brafului, . in care

ales in fracturile ambelor oase ale gambei

$i

integritatea membranei interosgase poate asigqra stabilitatea, dupi

reducere, chiar a unei fracturi oblic-spiroide (Sumi6ntcjl.''

Deci aprecierea riscului deplasIrii secirndarc este o nof,une

capitall in alegerea metodei terapeutice.

)O

VASIIELUPESCU

Criterii de clasificare:

1. Dupd structura osului fracturat:

- fractura pe os sdn4los;

- fractura pe os patologic survine dupn @

deoarece structura osului este altera6 infectie etc.)

(oj!"opo-:4 trxnod,

2. Duod stobilitateo focarului:

- fracturi stabile -

sunt fracturile care odati

iggglg-I!

imobilizate (gips, aparat ortopedic) nu se mai deplaseazi.

Acestea sunt: fisurile, fracturile in lemn verde, fractur:jle

angrenpte. Fracturile transversale ale gambei;

- fracturi instabile - sunt fracturile care prezintl

deplasare secundari dupi

Necesiti o manewi

-

1!q5!5:

reducere qi imobilizare gipsati.

care si le stabilizeze. Acestea sunt:

o@e'

3. Dupd starea iwelisului cut

:

- fracturi tnchlg5:

-fracturi@.

- inveliqul cutanat_jnlLeggt;

4. Clnsificarea AO foloseqte un cod cu cinci simboluri care permit

stabilirea gravitl,tii fracturii, a prognosticului 5i alegerea

indicaliei terapeutice.

Examinarea clinici trebuie si fie atenti gi blAnd6. Se apeleazi la

iq!pq[&,

cu ajutorul

cireia se depisteazi 4eformatia. tumefagtia.

Prin palpare se localiryi[1lurg3, se apgg]33d

excofratiile si plieile.

temneratura locali si se examineazi circulatia sub focar. De obicei sunt de

evitat miscirile pasive; la nevoie se cere pacientului migcarea activi, dar cu

prudenli.

l. De probabilitat_e:

1

a) durerea'. vie. fixi. exacerbati de miscare:

b) deformnrea reglr.lnti;

c) scurtarea;

d) impote4a functionala;

e) echimozd.

TRAUMATOLOGIESIORTOPED,IE-CURSPENTRU

2.

STUDENN

2I

3.

F"*_sy.y(. rq*ekst:

Se efectueazi in urgenpi" dupn imobili *o

prrl,l,ioorie a fracturii

cu un mijloc transparent la razele X. Incidentele particulare.sunt uneori

necesare (obhcn, 31 4, *c.).

.-- Eifrirenul radiogr:fic

gtid-q!i!fll|i1it'9.pj eaqhlrA,,pi perqlite

cerc-etarcapii'1@-moi. - -:-:

Liiia'defracturd apare ca un traiect clar cdnd raza direcli este

paraleli cu. ilxa trarectulul sau ca, o intagine derlsn cen. d fragmeirtr{p,,se

suprapun. De asemenea se pot identifica traiectele ifadiatg pier@ile rte substanfi osoasi, tipul qi gradirl deplasirii, corpii striini incluqi.

'- r- i-

a

reticulat);

i

(iiisrosaie.'iiE""t

:e:r:a-.4j

W_

lor

ror erasoase lgtefinuscdare (inqpingerea

-'-

suspiciune a-unru

.-.-*'-

-

datd de un hematom compresiv). in caz de

hematom compresiy

se poate apela la ecografie; --

*'radiografia

tse

foarte-"tirportarte ."ln

depistarea inrraauritedm

dsb'une ca[tate

pentru a le depista, deoarece deseori trec neobservate. se dbservi 0 linie

Tomografia computeriz este necesari

.:'-: - -:' '

fragmente'mici fncaicerate.

in

'

fracturile articulare tu

--.-, -

'rr

]

r -

;.

.

.

,iiiliii'tii:ii:iiiirii

Examinarea generali a

unui paciinf traumatizat cu ticiuri trebuie

depistirii,-sirii de

$oc

sau a

si urmeze un plan stabilit.it vderea

hemoragiei,

a leziunilor asociate (creier, miduvi, viscere) gi a cauzelor

predispdzante.

)7

.L

UASILELUPESCU

Se face De baza semnelor clinice

trebuie sa fie

gi sI

mai ales radiografice. E1 denumirea osului

este@cg

fracturi inchisi

:At Si futUa capetelor osoase. Exemplu:

1/3 medie femur drep! transversal5, firn deplasare.

Bilantul clinic si radiologic are ca principale obiective: - -

O

o@:

stabilirea diapnosticului de fracturdi

o contuzii susceptibile de evolulie spre necroz6;

o deschiderea focarului de fracturi;

O

cerc$glsqLemplicafiilor: obligatoriu

temperatura gi c@,

sensihilitatea sub focarul de'fracturi.

se va examina oulsul distal, de asemenea !qot4g@ qi

in poliiriumatisme examenul clinic rapid gi complet va stabili

prioritnlile ierapeutice. in toate cazurile care au 9i fracturi se va face o

imobilizare provizorie pentru a evita emboliile grisoase 5i agravarea leziunilor pir.tilor moi in timpul mobilizirii pacientului.

-

r:+i:.ffi

Succesiunea este:

il::i:lXiliiiliii

O

scoaterea accidentatului de sub vebif.ukl5riamiltud, etc.;

O

stabilirea diasnosticului vital elementar;

o

aolicarea ftatamentului elementar.

ft"tt- t'rt

.t.*.tt", a m"n.it- membrelor consti in

combaterea durerii gi imobilizarea provizorie corecti a focarului de

fracturi.

Imobilizarea provizorie corecti a focarului de fracturl consti in

urarea relativi a seprnentului fracturat (nu se face la traumatizafii cranieni

l focarului,

li comat

proteiarea epifizeloi osoase gi fixarea buni a miiloacelor de imobilizare.

Mijloacele de imobilizare Pot fi:

speciatizate: atele metaljce, din material+lastic, gonflabile, din piele sau

{ffi",*", .# ""-"r"r

absenfa

c, folosirea 4lcomuri

dure sau, in

acestora, solidarizarea memhnrhri frecturat

la torace (pentru

TMUMATOLOGIE SI ORTOPEDIE_CURSPENTRU STUDENTI

23

membrul superior) sau la membrul contralateral slnitos (pentru membrul inferior).

Efectele imobilizdrii sunt calmarea fu1erii, durerii evitarea lezS.rii va-selor, neryilor,

transportul in condifii de confort

leziunilor preexistente.

ilor; permite

gi limiteaz6 evolupia

a::::

:::::::::r:::r:.:.:,:.:,:,:,:,t ::: ::: i::::: t::::::::::::::::: i::::::::::::::::::j:::j::::::: j:::::::::::i:::::::::::::::::::::::::::::

l:!::::,:::i:ii:ii:::::i:,:::::i:i:::::i:::i:i::i::::::::::::::::::::::i::i::::::::::l:i:l:i:::i::::

::::: :.:.:.:.:.:::::::::::::::

::: :.:.:.:.:.:.:.:.:::.:

: :::::::::::.:

Se face cu miiloace specializate sau imDrovizate. Penru fracturi ale membrului superior pozilia de transport poate fi gezind sau culcat; pentru cele ale membrului inferior, pozilia este culcat. &dicarea si asezarea pe tarei se face (dupi imobilizarea provizorie) de citre trei persoane in cazul fracturilor membrului inferior. Se vor evita zdruncinlturile.

-

Pe timpul transportului se soprareeheari starea generdn,

respirafia, tensrunea, ptsut, se va menfine imobilizarea corecti Ei se va

evita mutarea inutill pe targi sau plan dur.

Obiectivul principal al complicatii, restabilirea

este obtinerea consolidirii fera

ftacturat si reducerea la

'-

gi a sechelelor functionale.

Pentru a atinge acest obiectiv trebuie evitati imobilizarea

prelungiti a membrului.

Metodele terapeutice utilizate se pot grupa in metode ortopedice gi

chirurgicale.

d Metode ofionedice

---.-@

1. E*t""tio "o"tioua necesiti o brosn transosoase ap[@,

care se ataSeaz,it

la

o potcoavi prin intermediul cireia se realEeazi o

Lractiune permanenti cu greutiti. Tracfiunea tn urul membrului necesiti

contraextensie pentru a fi eficace.

Producerea consolidi.rii necesiti o perioadi lungi. Broga transosoasl se aplici transolecranian pentru fracturile de

.l]!E4l!,

fracturile de sambl.

, transealcanean pentru

2. Metoda Biihler

necesiti reducerea maryle sau Ig casr, urmati de

acente.

,*oUrtirar.u eipr"t5, cug

lnconvenientul major este imobilizarea prelungiti a articuragiilor.

Leriche a descris chiar "boala gipsafilor" asociind redori articulare,

trombembofi i, amiotrofii, tulburdri trofice.

-

UASIIE LUPESCU

Pentru a evita redoarea articulari, unii autori au propus trac$iunea

bipolari, care consti in reducerea fracturii pe cadrul Bohler, aplicarea de

cite o broqi transosoasi in metafrza superioarl gi inferioari, apoi aplicarea

aparatului gipsat cu inglobarea brogelor in gips, lis6nd articulafiile tecine libere. Se poate aplica in fracturile de gamb6.

3. Metodalfurctionalii Sarmiente are doui etape:

tr

o

prima etap! este identici ASetAdei Bdhler;

o a doua etapd consti in inlocuirea primului

cu un

{I_gip!

Ene

gips, la 14 - 2l zile,

mutat, cu s,ELi@

eoifrzare si eliberarea articulatiilor adiacente

Se poate fblosi in fracturile medio-diafizare ale gambei,

antebrafului gi humerusului.

D Metode chirirgicale

Cuprind toate esteosintezele. Osteosinteza este mer$!ag!]ggic4!i de

reducere si mentinere a reducerii cu aiutorul unui implant.

\4gtrgatete f(,lss1[e pentru osteosintezi

(Ileterore]te, lg4oglgle,

pot fi

b.ig]gglqe

autosrefe) sau inerte (plastice, metalice).

Actual se folosesc mai ales rg1@!9!ryQ!!9e: suruburi-,plici, tiie, brose, fire de sag4, fabricate din ofel inoxidabil sau aliaje (stelite,

titan, etc.).

Pentru a putea fi folosite, implantele metalice trebuie si fie neutre

electric. chiEesr-btslacle, si reziste la coroziune- frecare si uzuri, si fie

sterilizate. cu proprieti,ti

lesuturile invecinate.

mecanice speciale gi si fie compatibile cu

Cu ajutorul implantelor se poate obline cooptarea fragmentelor

(osteosintezd de cooptare: axare, fixare gi aplicare de gips), sau contenlia focarului (osteosinteza de contenyie: montaj solid care nu necesiti aparat

gipsaQ.

Dupi locul unde sunt aplicate mijloacele de fixare, se disting:

1.

.

.

@aplici

g!l!99str[94.]nt9rn?

oj[$si4tgza Qxternn.

de

Iara

focarului de

fracturi.

a) Osteosinteza internil cu focar inchis aplici implantul in canalul medular orintr-un loc la distanti de focarul de

fracturi. Pentru a vinraliza reducerea gi aplicarea

nivelul

fra@ti. Aceasta se poate realiza, deschicierea focarului de fracturi gi

implantului este necesari

*.

X si

masi ortopedici transparenti la

u,nplifi.uto. d" lrffi

TMUMATOLOGIE

SI ORTOPEDIE _ CURS PENTRU SIUDENTI

25

i) ambro$ai centre"r,ed.,lar { viculat utthzat in

fracturile diafi zei humerale, metacarpiene;

ii) tnceouire centromedulard cu o tiil

.@"*atrt"i

rigidi adaptati

sau gu mai multe tiie elastice

Ender (elastic[ stabile)

a)

tblosirea tiiei

figura 30).

centromedulare cu alezaj