Efectul normei sociale

Efectul normei sociale

Termenul de norma este explicat in Dictionarul de neologisme ca

regula obligatorie, lege dupa care trebuie sa se conduca cineva sau
ceva, conducand la cel de normal - conform unei norme, unor reguli.
Normele evolueaza odata cu societatea care le construieste si aplica
datorita evolutiei altor segmente ale aceleiasi societati: politic,
economic, religios.[1]

Normele sociale sunt si ele structurate ierarhic iar judecarea

comportamentelor raportandu-se la norma se face in functie de
necesitatile societatii. Normele sociale sunt impuse, promovate si
perpetuate prin mai multe metode; sunt interzise acele comportamente
sau conduite care aduc atingere valorilor societatii sau grupului social;
sunt recomandate, aprobate acele comportamente sau conduite care
ajuta la integrarea individului ca membru al societatii; sunt obligatorii
acele comportamente sau conduite care conserva ordinea acelei
societati.[2]

Q. Conform lui Muzafer Sherif, baza psihologica a normelor sociale

(stereotip[3], moda,conventii, obiceiuri si valori) consta in:

formarea unui cadru de referinta comuna ca produs al contactului

dintre indivizi.

din momentul in care s-a cristalizat si a fost insusit de indivizi,

acest cadru devine factorul ce determina sau modifica reactiile
individului la situatiile cu care el se va confrunta mai tarziu, fie ele
sociale sau nesociale.[4]

Muzafer Sherif introduce in mod hotarat experimentul si a demonstrat

ca se pot face studii de laborator in acest domeniu.
Norma sociala cauze si efecte.

Propozitia dupa care interactiunea dintre indivizi genereaza

socialitatea poate fi dovedita din perspective diferite. Am vazut cum o
dovedesc perspectiva sociobiologica, cea economica si sociodemografica.
Vom arata mai departe cum poate fi gindita socialitatea din perspectiva
functionalist-evolutionista a antropologiei sociale. Inainte de aceasta
trebuie insa sa vedem cum pot fiverificate dovezile pe care ni le propun
sociobiologii, teoreticienii schimbului social sau cei ai diviziunii sociale a
muncii.

Fiecare dintre perspectivele analizate pina acum se dovedeste

valida stiintific mai ales princoereta ei teoretica interna, dovezile
experimentale urmind sa fie gasite abia dupa explicarea enuntului teoretic
(eventual prin modificarea acestuia).[5]
Q1. Ce a incercat sa demonstreze experimental psihosociologul
american Muzafer Sherif si care au fost concluziile acestui
experiment?

Experimentul avea ca tinta constituirea normelor sociale si sa arate

apoi care sunt efectele normei sociale asupra unei componente
importante a socialitatii, conformitatea individului cu normele grupului.

experimentul incercat de Sherif este cunoscut sub denumirea

de efect autocinetic, intrucat situatia experimentala in care au fost pusi
subiectii consta in aprecierea lungimii traiectoriei pe care se misca un
punct luminos intr-un spatiu intunecat, desi punctul luminos nu se
misca de fel.

aprecierea distantei s-a facut de subiecti in mod individual, apoi in

grup si din nou in mod individual, iar rezultatele experimentului au
permis formularea urmatoarelor concluzii:

atunci cand indivizii se afla intr-o situatie instabila si

nestructurata in sine, ei manifesta tendinta de a stabili o norma
sau un punct de referinta in functie de care apreciaza situatia, iar
aceasta este norma individuala a subiectului, cu functia de a-i
servi acestuia ca punct de reper pentru toate experientele lui
ulterioare;

daca un asemenea subiect este pus insa sa actioneze in cadrul

unui grup, el va avea tendinta de a-si modifica norma individuala
in asa fel incat aceasta sa fie convergenta normelor individuale
ale celorlalti, rezultand, astfel, norma de grup sau norma
sociala, care poate fi stabilita mult mai usor daca individul nu a
avut posibilitatea sa-si verifice norma sa individuala;

daca individul care si-a modificat norma sa individuala, ca urmare

a experientei lui de/in grup, este pus in situatia de a actiona din
nou in afara grupului, el nu se va mai orienta dupa norma sa
individuala, ci dupa norma sociala a grupului din care a facut
parte.[6]

Atitudinile si comportamentele unui individ sunt totdeauna efecte ale

normei sociale deoarece fiecare om este nevoit sa-si verifice normele
individuale comparandu-le cu cele ale unui grup.

Norma sociala se stabileste prin interactiunea dintre oameni, fiind

valabila nu numai pentru situatiile in care s-a cristalizat, adica pentru

situatiile sociale propriu-zise, ci si pentru situatii nesociale, in care

norma sociala modifica, de exemplu, perceptia obiectelor fizice.[7]

Mai mult decat atat, incercarile individului de a-si pastra nealterata

norma subiectiva sunt totdeauna urmate de izolarea lui sociala, iar
atunci cand se revine la norma subiectiva dupa ce a fost insusita norma
grupului, automarginalizarea individului il determina sa se orienteze din
nou, relativ repede, dupa norma grupului, chiar si atunci cand acesta
nu sanctioneaza de fel devianta (tip de conduita care se abate de la
regulile admise de societate) de la norma. Este ceea ce a demonstrat
experimental Solomon E Asch.[8]

Q2. Descrieti rezultate ale experimentului realizat de Solomon

E. Asch si cel al lui Alvin W. Gouldner si precizati ce rezultate au
avut aceste experimente?

Spre deosebire de Sherif, care a folosit un stimul instabil si nestructurat

(iluzia optica), Solomon E.Asch a cerut subiectilor sa faca aprecieri
asupra egalitatii/inegalitatii dintre lungimile unor linii.

el a folosit un grup experimental in care subiectii, cu exceptia unuia

singur, au fost instruiti sa dea acelasi raspuns, urmarindu-se
comportamentul subiectului naiv.

rezultatul a fost ca acesta s-a conformat in cele din urma normei

grupului, in ciuda caracterului evident eronat al aprecierilor facute de
grup.

Alvin W. Gouldner a reluat experimentul lui S. Asch, ajungand, in

principiu, la aceleasi rezultate, desi unele probe experimentale au
dezvaluit si situatii in care un individ ramane deviant fata de norma
grupului.

totodata, experimentele lui Gouldner au putut conduce la formularea

unei legi a conformitatii la grup: supunerea fata de majoritate este cu
atat mai rapida cu cat diferentele dintre obiectele apreciate sunt mai
putin
evidente si
este
cu
atat
mai
lenta
cu
cat
individul deviant reuseste sa-si atraga de partea lui mai multi membri ai
grupului.[9]

Q.
Ce
au
demonstrat
si
ce
au
adus
nou experimentele psihosociologice si care esteproblema pe care
o ridica aceste experimente?
Notes:
Experimentul psihologic,
metoda experimentala,
psihologia experimentala, constituie fundamentul cercetarii stiintifice
asigurand exigente la cel mai inalt nivel de vigoare stiintifica si oferind

imaginea unei evolutii dinamice a tehnicilor, instrumentelor, mijloacelor de

lucru in deplin acord cu evolutia celorlalte stiinte moderne.[10]

Experimentele psihosociologice au validat concluzia la

ajuns Muzafar Sherif, Solomon E. Asch , Alvin W. Gouldner.

au
adus,
totodata,
cunostinte
stiintifice
noi
actiunea principiului conformitatii ca efect al normei sociale.

s-a aratat ca efectul normei sociale depinde de rolul si statusul

individului, de sintalitatea grupului (totalitatea particularitatilor
esentiale, edificatoare pentru profilul moral al unui grup; personalitate a
unui colectiv), de raporturile dintre grupurile de apartenenta si cele de
referinta, precum si de caracteristicile psihologice si sociologice ale
individului si ale grupului.[11]

Problema pe care o ridica insa toate aceste experimente este

urmatoarea: in ce masura este valabila concluzia privind efectul
normei sociale (concluzie la care s-a ajuns efectuandu-se experimente
de laborator) in viata sociala reala?[12]

care

au

privind

Q. Care este raspunsul pe care il dau mai multe obiectii intrebarii:

in ce masura este valabila concluzia privind efectul normei sociale
(concluzie la care s-a ajuns efectuandu-se experimente de
laborator) in viata sociala reala?

mai multe obiectii par sa justifice un raspuns mai degraba negativ la

aceasta intrebare:

situatia experimenta este artificiala, creata de cercetator, iar in

cazul experimentelor luiMuzafar Sherif se mizeaza pe efectul
iluziei optice;[13]

situatia experimentala nu ii angajeaza pe indivizi adica nu le

mobilizeaza
structurile
lor
socioafective,
de
interese,
responsabilitatea judecatilor lor, teama de a gresi si de a suporta
direct consecintele etc.; [14]

totodata, in situatia experimentala indivizii sunt obligati sa

reactioneze la situatii artificiale,nenaturale; [15]

reactiile respective se refera la situatii despre care indivizii nu au

cunostinte sau au cunostinte putine ori bazate pe informatii
deliberat eronate, ceea ce nu se intampla in mod curent in viata
sociala reala. Cat de stiintifice raman atunci dovezile
experimentale ale efectului normei de grup?[16]
Curba J a lui Allport

Q5. Cum a fost testat efectul normei de grup de catre

Floyd Allport?

Floyd Allport a testat efectul normei de grup intr-o situatie

neexperimentala, reusind sa realizeze o reprezentare grafica a
fenomenului
conformitatii[17] sociale,
in
care
uniformitatile
comportamentale observate prin urmarirea reactiilor soferilor la
semnele de circulatie arata ca poate fi formulata urmatoarea regula:

cu cat un comportament dat se indeparteaza mai mult de

modelul lui standard, construit pe baza celor mai frecvente
comportamente dintr-o comunitate sociala, cu atat el este mai
putin frecvent.[18]

Verificand constatarile care au reiesit din observarea masurii in

care soferii se conformeaza regulilor de circulatie, in cazul respectarii
programului de lucru si in cel al supunerii fata de ritualul religios, F.
Allport a trasat o curba in forma literei J, cunoscuta sub denumirea
de ipoteza curbei Ja comportamentului de conformare sau pur si
simplu curba J a lui Allport.[19]

forma literei J exprima tendinta abaterilor de la modelul standard de asi micsora frecventa pe masura ce amplitudinea (distanta care separa
punctele extreme ale unul arc de curba; intindere, amploare) lor
creste.[20]

Q. Ce au propus sociologii etnometodologi pentru a arata ca cea

mai mare parte a comportamentelor noastre in viata sociala
practica
sunt
efecte
ale
normei
sociale
si
ce
demonstreaza rezultatele experimentelor etnometodologice[21]?

au propus metoda demonstratiei etnometodologice, prin care se

recomanda unui individ sa puna sub semnul intrebarii norma sociala (sa
se tocmeasca intr-un magazin in care se practica preturi fixe, sa se
comporte acasa ca si cand ar fi chirias).

rezultatele experimentelor etnometodologice arata si ele cat de

puternic este efectul normei sociale, fiindca ori de cate ori individul
incearca sa i se sustraga, relatiile lui cu ceilalti sunt atat de profund
perturbate incat grupul social se dezintegreaza facand imposibila orice
forma de comunicare umana.[22]

Q. Fie ca este vorba de judecatile noastre morale sau estetice,

fie de aprecieri politice sau economice, norma sociala este:

punctul de referinta, principalul criteriu de comparare intre propriile

noastre atitudini si comportamente cu cele ale altora.[23]

Q. Ceea ce neglijeaza paradigma efectului normei sociale

este:

faptul ca aceasta, constituita prin interactiunea dintre indivizi, se

schimba permanent,constituindu-se si reconstituindu-se prin raportare
la sisteme noi de referinta, ceea ce face ca adesea comportamentele
conformismului social sa se realizeze prin actiuni deviante de la norma
instituita.[24]

Or, in asemenea cazuri ar trebui sa completam paradigma

efectului normei sociale cu una care sane poata ajuta in intelegerea
deviantei sociale.

Daca devianta poate fi explicata ca efect al normei sociale, prima

paradigma ramane utila si corecta, dar sunt posibile situatii in care
norma instituita poate fi acceptata formal si nu substantial, ca sistem
de referinta.

Este evident ca in aceste situatii efectul normei sociale nu se mai

manifesta sau se manifesta aleator, intermitent, generand stari
anomice si criza, fenomene de dezintegrare sociala si de schimbare
care pot fi explicate printr-o alta paradigma decat aceea a efectului
normei sociale.

In general, efectul normei sociale nu se manifesta, cum se crede

indeobste, ca urmare a forteiintrinseci a normei.

A explica astfel efectul normei sociale inseamna a concepe societatea

ca fiind posibila independent de existenta indivizilor, ceea ce este
absurd.

In realitate, efectul normei sociale este puternic atata vreme cat el

satisface nevoile socialmente definite ale indivizilor. Cu alte cuvinte,
efectul normei sociale este puternic in masura in care ajuta indiviziilor
la satisfacerea nevoilor lor derivate.[25]