CEBUC VIOLETA.

III F

Operatiile de preparare a medicamentelor

Art. 49. - nainte de a ncepe o activitate de preparare se verific dac:
a) n zona de lucru nu exist o alt materie prim, material de ambalare, document sau produs n curs de
folosire pentru un alt preparat, pentru a nu crea confuzii;
b) receptura a fost curtat;
c) conditiile de mediu prevzute pentru preparare sunt respectate;
d) toate documentele necesare preparrii sunt disponibile;
e) materiile prime si materialele de ambalare necesare sunt pregtite, fr s existe riscul de confuzie.
Art. 50. (1) La folosirea materiilor prime, farmacistul va verifica eticheta fiecrui recipient, cnd l ia de pe
raft si cnd l pune la loc.
(2) Cntrirea materiilor prime trebuie efectuat numai de ctre farmacist si nregistrat imediat dup
efectuare, n documentele care nsotesc prepararea.
(3) Anumite substante volatile, periculoase, sau toxice trebuie s fie manipulate cu precautii deosebite,
mentionate n scris.
(4) n cazul preparatelor magistrale este permis folosirea specialittilor farmaceutice ca surs de materii
prime; n acest caz particular, se va tine seama de:
a) natura principiilor active astfel nct s nu existe incompatibilitti datorate excipientilor pe care i contin,
b) posibilele modificri ale stabilittii,
c) caracteristicile anumitor forme farmaceutice (de exemplu, este interzis utilizarea formelor farmaceutice
cu eliberare modificat).
Art. 51. - (1) n orice moment al obtinerii unui preparat magistral sau oficinal, trebuie s poat fi clar
precizate: denumirea medicamentului, forma farmaceutic, numrul alocat preparatului/divizrii preparatului
si stadiul preparrii.
(2) Orice modificare (necesar) adus formulei unui preparat magistral se va consemna pe prescriptia
medical, pentru a se asigura reproducerea formulei n cazul n care se repet prepararea.
(3) n cazul preparatelor oficinale, diferenta ntre randamentul teoretic si cel obtinut trebuie s fie justificat.
(4) Cantitatea de preparate oficinale care se intentioneaz a se realiza la un moment dat se determin tinnd
cont de conditiile optime de conservare ale acestora; natura si propriettile constituentilor, alturi de
perioada de rotatie a stocurilor de preparate sunt factori limitativi.
Art. 52. (1) La ambalarea preparatelor magistrale si oficinale trebuie s se acorde atentie deosebit pentru
limitarea riscurilor de eroare inerente operatiilor de ambalare si n special a celor de etichetare;
(2) Articolele de ambalare si etichetare trebuie controlate, de ctre personal calificat, atunci cnd sunt luate
si returnate din stoc;
(3) Etichetele destinate preparatelor oficinale necesit o supraveghere deosebit (numr alocat
preparatului/divizrii preparatului, data preparrii si/sau divizrii, numele persoanei care a executat operaia
de preparare si/sau divizare).
(4) Trebuie s se acorde o atenie deosebit alegerii ambalajului, n accord cu modul de utilizare a
medicamentului; cantitatea de medicament preparat si/sau divizat trebuie stabilit n functie de stabilitatea
preparatului, posologia si durata tratamentului;
(5) Pentru o utilizare corect a preparatului si pentru a asigura calitatea acestuia, eticheta preparatului trebuie
s contin:
a) data limit de utilizare
b) indicatii n legtur cu pstrarea si utilizarea preparatului.
Art. 53. (1) Controlul produsului finit const n examinarea atent a caracteristicilor organoleptice
(culoare, aspect, miros).
(2) Pentru a asigura calitatea preparatelor oficinale si magistrale, farmacistul trebuie s verifice dac:
a) exist toate garantiile privind calitatea materiilor prime, cantittile luate n lucru si respectarea tehnicii de
preparare;
b) medicamentul prezint o marj de siguran important si o posologie clar;
c) preparatele oficinale constituie formulri verificate n practic, pentru care se cunosc elementele de
calitate necesare realizrii formei farmaceutice si profilul de stabilitate al constituentilor si produsului finit.

(3) Pentru preparatele oficinale, trebuie s se pstreze pentru sigurant o prob din fiecare preparare, pn la
data limit de utilizare a preparatului si nc aproximativ doua luni dup aceea; dup aceast dat probele se
distrug conform procedurii elaborate de farmacie.
Art. 54. - nregistrarea n documentele de evident (registru de copiere a prescriptiilor) pentru preparatele
magistrale trebuie s contin cel putin urmtoarele elemente:
a) numele si adresa pacientului cruia i este destinat preparatul;
b) data preparrii;
c) numrul de identificare al preparatului (numrul de ordine);
d) compoziia calitativ si cantitativ complet (preciznd seria fiecrei materii prime utilizate), forma
farmaceutic si toate informatiile pertinente pentru a asigura reproducerea formulei n cazul n care se repet
prepararea. n cazul preparatelor unitare (ovule, supozitoare, pilule, casete etc.) se va nscrie greutatea total
a masei si greutatea/unitate divizat (ovul, supozitor, pilule, casete etc.);
e) data limit de utilizare;
f) numele si semntura farmacistului care a preparat;
g) numele medicului care a prescris;
h) modul de administrare;
i) n msura n care la realizarea preparatului se utilizeaz specialitti farmaceutice, acestea trebuie s fie
clar mentionate precizndu-se seria de fabricatie, forma farmaceutic, cantitatea si doza/concentratia
acestora;
j) pretul total al preparatului rezultat n urma nsumrii preturilor componentelor, pretul ambalajului;
k) data eliberrii preparatului;
l) o rubric de observatii.
Art. 55. - Eticheta preparatului magistral trebuie s contin:
a) numele si adresa farmaciei;
b) numrul prescriptiei magistrale din registrul copiere a prescriptiilor);
c) modul de administrare;
d) semntura farmacistului care a preparat;
e) precautii speciale cu privire la administrare, utilizare, conservare;
f) data preparrii si data limit de utilizare.
Art. 56. - nregistrarea n documentele de evident a preparatelor oficinale trebuie s contin cel putin
urmtoarele elemente:
a) denumirea preparatului;
b) data preparrii si data limit de utilizare;
c) cantitatea preparat;
d) forma farmaceutic;
e) compozitia calitativ si cantitativ complet, cu precizarea seriei fiecrei materii prime utilizate;
f) numrul de unitti rezultate n urma divizrii produsului;
g) mentionarea diferentei dintre cantitatea teoretic si cea rezultat practic;
h) semntura celui care a preparat si a celui care a divizat (dac sunt diferiti);
Art. 57. - Pe eticheta ambalajului preparatelor oficinale se vor nscrie urmtoarele elemente:
a) numele si adresa farmaciei;
b) modul de administrare: intern/extern
c) denumirea produsului
d) numrul de ordine din registrul n care s-a nscris produsul oficinal
(alocat preparrii si/sau divizrii, dup caz);
e) semntura celui care a preparat si a celui care a divizat (dac sunt diferiti);
f) data preparrii si/sau divizrii si data limit de utilizare;
g) precautii speciale cu privire la conservare;
Art. 58. - Farmacistul sef va verifica periodic modul n care sunt realizate preparatele si n care se face
nscrierea lor n registre, semnnd si datnd aceast verificare.
Art. 59. Pentru realizarea preparatelor sterile n farmacie este obligatorie respectarea prevederilor Anexei 1
a Ghidului privind buna practic de fabricatie pentru medicamentele de uz uman, adoptat prin Hotrre a
Consiliului Stiintific al ANM.

Unitati de masura:

1 lingurita = 5 ml
1 lingura = 15 ml
1 ceasca de cafea = 50 ml

pH :

< 2 puternic acid

2,0 4,0 acid
4,0 6,5 slab acid
6,5 7,5 neutru
7,5 10,0 slab alcalin
10,5 12,0 alcalin
>12 puternic alcalin

Solubilitatea:

= volumul de solvent (in ml) necesar pentru a dizolva 1 g de substanta solida sau 1 ml substanta lichida si
poate fi caracterizat prin urmatoarele expresii:

fr. usor solubil = cel mult 1ml de solvent

usor solubil = 1ml 10ml de solvent
solubil = 10ml 30ml de solvent
putin solubil = 30ml 100ml de solvent
fr. putin solubil = 100ml 500ml
greu solubil = 500ml 1000ml
fr. greu solubil = 1000ml 10 000ml
practic insolubil = mai mult de 10 000ml

1. SOLUTIA DE CLORURA DE CALCIU 50%

Solutio calcii chloridum 50% (FR.X)

Preparare:

CEBUC VIOLETA, IIIF

Calcii chloridum

50g

Aqua distillatae q.s.ad100g

Clorura de calciu cantarita pe o sticla de ceas, pe hartie pergamentata sau intr-un pahar Berzelius, se dizolva
in 40g apa distilata, se completeaza apoi cu apa pina la 100g si se filtreaza.
Proprietati:
Este o solutie limpede, incolora, cu gust amarui, fara miros.
Intrebuintari:
-

intra in compozitia unor formule industriale si neindustriale de uz intern

este folosita in terapia cu calciu
este folosita ca hemostatic uterin
folosita si in: alergii, prurit, intoxicatii
este iritanta pentru mucoasa gastrica
2. SOLUTIA DILUATA DE PEROXID DE HIDROGEN
Solutio hidrogeni peroxydi diluata de H
sinonim = apa oxigenata
Rp:
Perhidrol

10g

Apa distilata q.s.ad 100g

Prin descompunere totala 1ml solutie degaja aproximativ 10ml oxigen (se numeste apa oxigenata de 10
volume)
Preparare:
Componentele se iau prin cantarire sau masurate cu pipeta (ambele cu aceeasi masura).
Se dilueaza 10g peroxid de hidrogen cu apa distilata pina la 100g. Solutia obtinuta se amesteca usor pina la
omogenizare.
Prepararea se face numai prin cantarirea compenentelor
Proprietati:
Solutie limpede, incolora, fara miros, cu gust slab metalic, cu reactie slab acida
PERHIDROL = apa oxigenata de 100 de volume, deoarece, prin descompunere totala, 1ml solutie apoasa
degaja aprox. 100ml oxigen.
Conservare:
Se prepara in cantitati mici, la nevoie. Se pastreaza in flacoane colorate, la loc racoros.
Perhidrolul se pastreaza in flacoane colorate, bine inchise, la loc racoros, in dulapul Separanda. Nu se
folosesc dopurile de pluta sau de cauciuc.
Intrebuintari:

- dezinfectant
- decolorant
- actiunea se datoreaza eliberarii rapide a oxigenului in contact cu tesuturile, dar efectul dureaza numai cit
timp se produce oxigenul in stare nascinda.
- este eficace in curatarea ranilor: efervescenta oxigenului detaseaza tesuturile moarte si bacteriile din locurile
neaccesibile.
- prezinta actiune de distrugere a coagulilor sangvini de aceea se foloseste in dezlipirea pansamentelor si
curatarea ulceratiilor si abceselor
- este periculoasa introducerea apei oxigenate in cavitatile inchise ale organismului, din care eliberarea
oxigenului este impiedicata
- diluata 1:3 cu apa sau cu infuzie de musetel se foloseste ca dezinfectant al cavitatii bucale, in tratamentul
stomatitelor acute sau sub forma de gargara ca decolorant sau apa de gura (diluata 1:8 cu apa)
3. SOLUTIE EFERVESCENTA
Solutio efervescens (FR.X)
Sinonim = limonada gazoasa/ potiune Riviere
Preparare:
Solutie I

Natrii hydrogenocarbonas

Sirupus simplex
Aqua distillatae q.s.ad

15g
100g

Solutie II Acidum citricum

Sirupus simplex
Aqua distillatae q.s.ad

4g

3,65g
15g

100g

Solutiile se prepara separat, in doua sticle.

Proprietati:
Solutia I fara miros, cu gust dulce-sarat.
Solutia II fara miros, cu gust dulce-acrisor.
In editiile anterioare ale FR, solutia era cunoscuta si sub numele de potiune Riviere (potio Riviere)
Conservare:
Se prepara la nevoie, deoarece se altereaza usor fiind mediu prielnic de dezvoltare a microorganismelor.
Intrebuintare:
- ca antivomitiv se ia succesiv cate o lingura din cele 2 solutii incepand cu cea alcalina.
4. SOLUTIE ALCOOLICA DE IOD IODURAT
Solutio iodi spirtuoso (FR.X)

Sinonim = tinctura de iod

CEBUC VIOLETA, IIIF

Preparare:
Iodum

2g

Kalii iodidum

3g

Alcholum 50 q.s.ad 100g

Iodul si iodura de potasiu de dizolva in 30g alcool de 50 si se completeaza apoi cu acelasi solvent pina la
100g.
Proprietati:
Solutie limpede, bruna, cu miros caracteristic de iod si alcool. Este denumita impropriu si tinctura de iod,
denumirea de tinctura fiind folosita in trecut pt. a desemna solutiile colorate, indiferent de metoda de
preparare.
Conservare:
In flacoane bine inchise. Lumina actioneaza favorabil asupra stabilitatii tincturii de iod, descompune
produsii de alterare, cu punerea in libertate a iodului.
Intrebuintari:

extern
ca dezinfectant si antiseptic al pielii si ranilor (si pt. plagi deschise)
in tratamentul dermatozelor
in chirurgie pt. dezinfectarea campului operator
in practica farmaceutica
se foloseste in concentratii de 1%, 2%, 3% si se prepara in cantitati mici, pt. 2-3 zile.
5. GLICERINA BORAXATA
Preparare:
Natrii tetraboras

10g

Glycerolum

90g

Se cantareste glicerina intr-o capsula de portelan, se adauga boraxul pulverizat in prealabil cu alcool si se
incalzeste usor pe baie de apa, agitandu-se pina la obtinerea solutiei.
Proprietati:
Lichid limpede, incolor sau alb-galbui, de consistenta siropoasa, higroscopic, fara miros, cu gust dulceag,
pH = 4,5 5,0
Conservare:
In vase bine inchise, ferit de umezeala
Intrebuintari:
- pentru badijonare in tratamentul aftelor, in micoze etc.