Sunteți pe pagina 1din 295

Faiscicolot 8.

-1930

IOAN NECULCE
BULETINUL MUZEULUI MUNICIPAL IAI
DIRECTOR: OH_ GHIBXNESCU

NI A R:

I. S TUDII : Gh. Ghibanescu. Schitd istoricd asupra Pomdrlei (p. 1-22) ;


M. Costachescu, Satul Criste$ti cu trupurile sale: Popixani, Cosesti i Bdrbestii din ju-

' detul Iai (p. 23-60).

DOCUMENTE : A. Locuri. M. CostAchescu 18 documente intre 7091 (1581)-1778.

(Pg. 61-70). Gh. Ghibanescu, 50 Documente intre 1710-1856 (pg. 73-1.19).


B. Lucruri. Gh. Ghibnescu 20 Doc. intre 7135-1845 (p. 120-128); V. Panopol,
apa la Ia$i cu 6 documente intre 1804-1849 (pg. 129-136). Mih. Costachescu 7 doc.
intre 7037 (1527)-1812 (pg. 137-140).
C. Persoane. Gh. Ghibanescu. Basotestii $i Iasii (pg. 141-152).
MANUSCRIPTE. Gh. Ghibanescu. Din tr'un vechiu sbornic ardelenesc din veacul
XVII-lea (pg. 153-160).
IV. INSCRIPTII SI NOTITE DE PE CART!. Gh. Ghibnescu. Inscriptii i notite de
la man. Berzunt, casa Regald Bucure$ti, Igesti (Tutova), IaSi (brigadierul Panaghiodor
Nicovulos), Curteni (Fdlciu) Cotnari (paraclis), Iai (spatariul Vasile Coroi).
V. VARIA. Gh. Ghtbanescu. 7 Doc. intre 7228 (1729)-1829 ce privesc Vrancea
$i Roznovdnestii, cum $i biserica Toma Cozma din la$i (pg. 164-172).
VI. IASII IN CRONICARI SI IN CALATORII STRAINL (seria VIII-a). Gh. Ghtbanescu.
la$ii supt Mihai Add Racovild intru cea de a treia a lui domnie intre 1617-1727 (pg.

172-186). Cornelia' Magni. Despre Moldova si Iasi 1678" (cu o traducere din Italiand de d-I Mesrobianu) pg. 187-203.

VII. PARTEA ADMINISTRATIVA, DESBATERI SI COMUNICARL Activitatea


comitetului Muzeului Municipal pe anu11930 e cuprinsd in Procesele verbale (nr. 91-96)
cu care prilej s'au fdcut mai multe comunicdri (Sever Zotta Cantemirestii"), cum si 20
doc. ce co/ base de mutarea albiei Siretului in matca Bdrladului $i procesele iscate cu

aceasta (pg. 207-237).


VIII. RECENSIUNI de Gh. GhibAnescu (vezi tabla de materii) p. 238-283.
.;' Tabla matertilor i indicele cronologic al documentelor (p. 284-290).
f.

0011-. r-

IASI

INSTITUT DE ARTE GRAFICE .VIATA ROMiNEASCA, S. A.


1930

www.dacoromanica.ro
.

Preful 250 lei


r,

...

Dom wat rm A

VIS

moo

two Nve

Pretul Fascicolei I, apdrutei in 1921 e de 60 lei


qi

ft

11

fl

11

ff

ff

71

II

//

ll

II

If

II,
III,
IV,
VI
VI,
VII,

II

Pl

7,

,
I,

II

iy

11

If

3,

1922
1923
1924
1925

,,
II

11

If

1,

II

,3

II

II

1926-27

II

/I

ll

1928

II

ll

Fascicola VIII pe anul 1929-30

II

17

90 II
250
250 ff
200 If
250 ll
250 ll
250
VP

11

Toate la un ioc se expediazd recomandat contra


pldtei de 1600 lei.
111,aill..11111.13./07/MMINEMMEN

Mandatele postale set se trimeatd pe adresa D-lui


MIHAI COSTACHESCU, casierul Muzeului, 1a*i,
stradela Bucsinescu nr. 6.

Corespondenla ce privesfe ledactia sd se adreseze


D-lui GPI_ GI-TTEANESCU, Direcforul

nr. 1 Iasi.
II

u1eilnu1ui, sfr_ Pafail

Persoanele, carl vor binevoi a dona orice obieci

penfru Muzeul Municipal, se vor adresa D-lui 6ET)E1=


ZOTT.g, Conservatorul Muzeului, sfrada Cuza-Uodd, in
curfea Bisericei Golia.
Scopul Sociefdlei Istorico-,grOeologice a Muzeului Municipal
Iasi esfe de a publica un BUEETIN, cu cuprins isforic si arbeologic,
,

care va cuprinde acfe de propriefafe, sau de inferes public, care


privesc Iaii, inscripfii lapidare, ode ale bisericilor din Iasi, vederi
fofografice ale monurnentelor din Iasi, r1i, planuri, facsimile, genealogii, documenfe de imporfanid isforicd sau economicd, ce
privesc Moldova infreagd".
Textul cu litere chirilice i greceVi, precum i zaful documentelor cu spifele de
familii, din acest volum, sunt efectuate de loan Breabdn, zefar tipogrof din laV.
www.dacoromanica.ro

Fascicala S.-1930

JOAN NECULCE
BULETINUL MUZEULUI MUNICIPAL IA*I
DIRECTOR : OH. OHIBXNESCH

SUMAR:
I. S TUDII : Gh. Ghiblinescu. Schitd istoricd asupra Pomeirlei (p. 1-22) ;
M. Costiftchescu, Satul Criste.5ti cu trupurile sale: Popicani, Cowti $i Beirbetii din ju-

detul Icr$i

(p. 23-60).

IL DOCUMENTE : A. Locuri. M. Costachescu 18 documente intre 7091 (1581)-1778.

(pg. 61-70). Gh. Ghibanescu, 50 Documente intre 1710-1856 (pg. 73-119).


B. Lucruri. Gh. Ghibanescu 20 Doc. intre 7135-1845 (p. 120-128); V. Panopol,
apa la Icr$i cu 6 documente intre 1804-1849 (pg. 129-136). Mih. Costeichescu 7 doc.
intre 7037 (1527)-1812 (pg. 137-140).
C. Persoane. Gh. Ghibtinescu. Ba$ote$tii $i Iaii (pg. 141-152).
MANUSCRIPTE. Gh. Ghibanescu. Dintr'un uechiu sbornic. ardelenesc din veacul
XVII-lea (pg. 153-160).
IV. INSCRIPTII SI NOTITE DE PE CARTL Gh. Ghibiinescu. Inscriptii $i no tile de
la mein. Berzunt, casa Regalei Bucure$ti, Ige$ti (Tutova), Ia$i (brigadierul Panaghiodor
Nicovulos), Curteni (Fdlciu) Cotnari (parady, Iai (spatariu/ Vasile Coroi).
V. VARIA. Gh. Ghibimescu. 7 Doc. intre 7228 (1729)-1829 ce privesc Vrancea
$i RoznoveineVii, cum $i biserica Torna Cozma din Ia$i (pg. 164-172).
VL IASII INCRONICARI SI IN CALATORII STRAINL (seria YIII-a). Gh. Ghibilnescu.

la$ii supt Mihai Vodd Racovitei infra cea de a treia a lui domnie Entre 1617-1727 (pg.
172-186). Corneliu Magni. bespre Moldova $i Ia$i 1678" (cu o traducere din Italiand de d-1 Mesrobianu) pg. 187-203.
VII. PARTEA ADMINISTRATIVA, DESBATERI SI COMUNICARL Activitatea
comitetului Muzeului Municipal pe anul 1930 e cuprinsd in Procesele verbale (nr. 91-96)
cu care prilej s'au kicut mai multe comunicari (Sever Zotta ,,Cantemireeii"); cum $i 20
doc. ce vorbesc de mutarea albiei Siretului in matca Beirladului $i procesele iscate cu
aceasta (pg. 207-237).
VIIL RECENSIUNI de Gh. Ghibilnescu (vezi tabla de materii) p. 238-283.
Tabla materiilor i indicele cronologic al documentelor (p. 284-290).

IA

INSTITUT DE ARTE GRAFICE wVIATA ROMINEASCAz S. A,


1930

www.dacoromanica.ro

FascIcola VIII-a (1929)

IOAN NECULCE
BULETINUL MUZEULUI MUNICIPAL, IASI

Schita istorica asupra Pomarlei


Satul Pom Aria se aflA aezat in directia N-V de la Dorohoi, la
o distantA de 12 chilometri. Drumul din Dorohoi, trece podul peste apa Buhaiului ; apoi
merge pe o sopa bine pietruitA, din care se desprinde la chilometrul 19, pe stnga
oseaua ce duce la Sendriceni, unde e coala normalA A. VIAhutA". Ceva mai in sus
la chilometrul 21 se desprinde tot spre stanga oseaua ce merge spre satul Buhaiul.
Soeaua erpuete intre dealul Pdscari la dreapta inalt de 163 m., i dealul Crucei la
stnga inalt de 219 m; tine dAlma dealului Dorohoiului Malt de 232 m ; erpuind valea
Hdrtopului i suie dealul Petrosul Malt de 227 m., lasA in stnga satul Siliceu1 Gafencu, scoboarA repede in valea Jijiei, trece podul peste Jijia, i tae in coastA satul
Vdrnau, tot moie BaoteascA, iar in dreapta este bahna Orki i supt coasta
dealului lui Martin Malt de 235 m. trece vatra iazului lui Martin i la chilometrul 29,
drumul o ia drept la deal, suind in piept dealul CArAmidArlei inalt de 265 m., unde e
aezat liceul Anastasie Baptd, pe locul vechilor curti boereti.
Soeaua merge pe vale, unde e aezat satul PomArla cu cAtunele sale, ce se tin
lant una de alta i anume: Mrtinenii (Ciocoeni), Ghiorknii, PomdrIenii, vatra satului
(209 m.) i in fund Poiana (192 m.), iar in dosul Liceului, pe clina dealului spre 1-111boca, vine Tigdnimea.
Satul PomArla e acoperit de lantul de dealuri, ce desparte PomArla de Pobrale0
i Trnauca, la apus ; din aceastA opcinA de dealuri se desprind mai multe coline, ce
se pierd in valea satului: dealul Petrosul inalt de 265 m. in fundul Poenii, dealul Lozia
1.

411ezarea.

Neogrd, inalt de 288 m dealul Barbakt inalt de 307 m.; dealul Terf ichi inalt de
210 m. ; dealul Ghiorkni inalt de 237 m.; dealul Comorilor inalt de 330 m., 1 care
stSpanete satul Corjeulii.

In partea dinspre satul Hliboca, avem dealul Viei inalt de 295 m.; dealul Cdrdrniddriei inalt de 265 m.; dealul Martin inalt de 235 m. ; scobornd la vale spre rAsArit
ai volea Ochiului i parAul Tiganului, ce curge la vale 1 se vars in Jijia in dreptul
SiIieuIui Vdrnao. Apoi ai in jos dealul Balabanului i dealul Urlii, deosebiti prin
valea Urlii i in capAtul de jos a dealului Dumbrdviki, moia PomArla ii dA coaste cu
moia Trestiana, unde face colt la Ciriteii Trestianei.
2. Populaflunea. DupA datele comunicate de d. I. Corduban, primarul comunei
Pon-tat-la, satul Pomdrla a avut in cursul anului 1928 aceastA populatie: 2630 suflete,
din care 1268 barbati i 1362 femei ; iar in celelalte 2 sate, ce alcAtuesc comuna Pomarla avem aceste suflete: Corjeuti 601 locuitori, din care 268 barbati, 333 femei. Hliboca 279 locuitori, din cari 143 barbati, 136 femel.
Iar peste tot avem in intreaga comunA : 3510 locuitori, din cari 1679 barbati, i
1831 femei deci un plus de 152 femei, din cari numai In Pomorla escedentul femeilor

este de 94.
Averea comunei PomArla in 1928 a fost aceasta :

www.dacoromanica.ro

OH. GHIBANESCU

armAsarl 12
145
cal
epe
142

tauri
boi
vac!
vile!

berbeci
oi

porci
scroafe
veri

vite marl 8.54, adicA la 12 locultori un cal.

2
585 I
402 vite cornute 3504, adicA la 3 locuitori un bou.
211
21

2093
240
400

vite mici 794 adicA la 3 locuitori 2 oi.

19

Veniturile satului Pomarlei sunt aceste: 118920 la ordinare, 21300 la extraordinare, 390165 (la islaz), 158000 (la pazA); total 688385 lei; iar al intregei comuni cu
celelalte 2 sate atinge aproape 2 milioane ; sarcinile budgetare snt de suflet 257 lei.
3. Pomo,' la acum 100 an!. Nu e fArA interes a ti starea locuitorilor PomArlei
dupl vechea catagraf ie a Moldovei din 1820 (Arh. stat Iai condica No. 20 tr. 166
opis 184 Tom. I).
Birnici in 1820 erau 118 liudi in PomArla lul Baot, cari plAtiau 1960 lei pe an;
28 liudi in PomArla lui Patraco, cari platiau 268 lel pe an ; 1 15 liudi birnici in Pomarla lui Volcinschi, cari plAtiau 112 tel pe an. Total 161 liudi cu bir anual 2340 lei.
lar breslasi erau 47 liudi in PomArla lui BaotA cu 384 lei anual; 14 liudi in
PomArla Marghioalei lui Patraco cu 112 lei anual; i 7 liude in PomArla lui Volcinschi
cu 56 lei anual ; Total 68 breslai birnici cu 552 lei anual.
Mai trAiau in PomArla 6 preuti (iconomul Gheorghe, pr. Metodie, pr. Costandin,
pr. Gheorghie, pr. Pintilie, pr. Simion) i 4 dascali (dascalul loan, dascalul Gheorghe,
dasc. lordachi, dascalul Simion i Gheorghe palamar) ; 6 argati ai preutilor i vatavului ; 12 argati cu hac, din cari 3 in PomArla 1 11 la Popeni ; 6 slugi ai boerilor
in ograda.
Ca stare economia catagrafia aratA acestea :
fruntai
mijlocai
codai

ertati ca
saracl
Total

BaotA

Patraco

15
26
77

5
5
18

Volcinschi

5= 25
4 = 35

cg

6.101 3
= 4 "

vite
402
120
47
48
617

oi

250
40
15
13

318

cai
26 BaotA
breslaii
12
2 Patraco
Volcinschi
40

165

In condica liuzilor pe 1803, ni se dA cl PomArla caminarului lonitA BaotA numAra 211 Iluzi, cu 2684 lel blr anual ; iar breslai la PomArla erau 17 liuzi cu 200 tel
bir anual ; total 228 liuzi cu 2884 lei bir anual. (Uricar VIII, 300). Pe langa acestea
caminar lonita Baota mai avea In targ in Dorohoi 2 liudi breslai cu 44 tel bir anual.
Nu sant fArA interes a Insemna aici contributia fiscala pe liude ; in tabloul de
sporuri i scAderi (lila 3 1) se aratA acestea: cei 118 birnici din PomArla lui BaotA au
fost scazuti la sfertul al patrulea cu 77 lei ; cela ce vine cA unul cu altul plAtiau la
sfert 3.60 lei ; sau pe an 14 lei ; la breslai s'au scAzut 2 lei, ceia ce venia analoghia
uaul cu altul 2 lei; la birnicii din PomArla Marghioalei lui PAtralco s'au sporit 3 lei,

www.dacoromanica.ro

SCHITA ISTORICA ASUPRA POMARLEI

ceia ce vine unul cu altul 2.60 lei; asemenea 2.60 tel vine de liude in Pomarla lui Volcinschi.

Nota. In insemnrile economice se arat : a) cad pe moie dumsale spatar


Anastasia Basota, loc de padure, i campu, avand cu indestulatie toate cele pentru
hrana lor ; chivernisala i aliveriul, plugul, carausie, iar stare kr de mijlocp.
b) gad pe parte de moie a dumisale Marghioalei lui Patracu, loc de padure,
stramtoriti i lipsiti de toate ; chivernisala lor lucrul inauntru, stare lor proastd.x
c) gad pe moia lui Toader Volcinschi, supus austriecesc, loc de padure, stramtoriti si lipsiti de toate ; chivernisala lor lucrul inauntru ; stare lor cu totul proasht.
Statistica dovedete cu cifre : fruntai 154 ; mijlocai 21%; codai 64%.
In condicile de moii ale lui Anastasie Baota pe anul 1854 se dau la partizi cd
a avut de a face la lucrul moiel i alte daturi 1 luaturi numai cu 54 camera.
Excedentul femeilor asupra barbatilor se explica prin urmdrile rdzboiulul, care a
facut atatea ravagii in irul barbatilor, dar i prin prezenla In cuprinsul comunei a
Liceului Bwld, care inlesnind baetilor o cultura secundara, se da prilej de export de
atatea energii tinere, pe cand fetele raman in sat i n'au cu cine se casatori, neflind
ele un factor economic productiv, ca barbatii. lar ca urmare general e starea precara
economica, care te izbete la prima vedere a satului, unde gardurile sunt un lux, i
vatra e tot satul.
4. Inceputurile. Viata in regiunea Pomrlei, ca i in cea a Dorohoiului') i a
$endricenilor 2) pare a trece pragul descalecatului. In jurul ozerului Dorohoiului s'a dat
prilej de a se cultiva crescatorii de vite mari i cornute: cai, epe, boi i vaci. Primul
tratat comercial din 1407 mentIoneaza Dorohuiul ca punct de vama pentru comertul de
cai cu Lembergul i Camenitz-Podolschi. Asta arata ca inainte de 1400 era intins acest comert in nordul Moldovei, pentru a fi reglementat prin tractactul lui Alexandru
Von; dovada ca acolo avem sate numite Cobdla ; acolo avem ape numite Buhaiul,
i alte aezari de sate ; Broscdulii, Prelipca, Lozna, Trestiana, Cdcdcenii (azi Da-

mcheni), care arata tot terenuri mlastinoase, apoase, datorite depresiunii terenului Jijiei
in cursul ei superior.

In legatura cu aceasta sta i denumirea de Pomdrla, data aezarilor pe cursul


superior al Jijiei, in prelungirea cursului apei, pe paraul satului spre apus, i pe prul
Tiganului in spre rsarit, la Hliboca ; lar iazul lui Martin, unul din cel mai vechi batrani ai satului Pomrlei, fecior primului stdpdn popa Draghie din anii 1420, arata ca
Inca din secl. al XV-a apele mltinoase ale Jijiei erau in continuare cu iazurile, pe care
stapanii de moii pe acele locuri crezuse a le face i ezi pentru economia moillor lor.
In numele Pomdrla avem o etimologie popular pe tulpina slava ; grupul mil fonetizandu-se marl, ca i trg = targ ; hrb = barb, srg=srg, etc. Fiind locuri mockloase, tduri, acoperite cu pdpur4, trestii, lozii, nu se puteau trece, de cat pe la
uaduri (brod) ; de aceia tot pe acolo gasim din vechiu satul Borodniceni= Vadeni 3) ;
cum tot pe acolo era leah de trecere la drumul mare (dorog), de unde Dorohoi. Unor

asemenea aezari pe locuri ml4tinoase i intunecoase, pe unde trebuia sa se MO


1). Surete i Izvoade vol. )01 (Dorohoiul). las1 1923.
2). Surete i lzvoade vol. XIV ($endriceni) Hui 1924.
3). In 6987 Mai 11 (1479). Stefan cel Mare prin uricul dat (Surete 1 Izvoade
XXII, 91) intarete lui Ivaco Popovschi dreapta lui cumparatura jumatate de sat
din Borodniceni, cutul din sus, cu fantdna Livenii i hdle#eul 4 ce iaste din gios de
Borodniceni0 de la Armanca fameea lui Mihail Lopatinschi cu 100 zloti tatarati. In
acela timp ii mai intarete si a patra parte din sat din Popeni, cutul din sus cunde
a fost casa lui Dumitrup, jumatate de halesteu, ce-1 are impreuna cu fratele sail Patraco i hleteul MihuluiD.

www.dacoromanica.ro

GH. GHIBANESCU

Ideturi i vaduri de trecere, ii s'a zis de primii descalecatori pomrl, pomrP) adica pe
Ideturi, pe supt intunecata. Urmeaza dar c denumirea de Ponzdrla este data dupa
natura terenului mocirlos i intunecos, plin de tihdrae, pentru cari cei vechl au fost facut
sdpoturi, tdeturi, pentru a creia vaduri (brod) de trecere.
In limba romana avem foarte multe cuvinte cu prefixul ii i u0A, atAt in
nume comune, apelative, cat 1 in nume topografice: pocinog, pocladd, poclil, poclon,

pocostire, podoabd, pogon, pomand, ponos, potop (v. Cihac i Tiktin); iar nume
proprli ca: Pobor, Pociova4te, Pocreaca, Podriga, Podoleni, Pogdceni, Pagano,
Pomdrla, Ponoare, Posada, Pot logi, Potlogeni (v. Frunzescu).
Cum aceste sate se gasesc pe tot intinsul tarii romaneti, in Oltenia i Moldova,
arata ca inriurirea elementelor slave de sud 1 de nord a fost destul de adAnca ; pentru
a boteza atatea aezari stravechl, anterioare aezarilor valahe
5. Pomdrla in sect. X V-a. Din ispisocul lui Petru Voda Rare din 1546 (7054) Mart
30, tim ca intru inceput a fost stpan in PomArla papa Draghie, dupa direasele ce le-a avut moul lor popa Draghie de la moul domniei noastre Alexandru Voevork. (Surete I, 366)

Popa Draghie era stpan la Barlad in gura Similei, pe haleteul Bistricenilor, toata
valea liana unde cade Simila in Barlad; om evlavios dinsul Ii Meuse i o mAnstire
pe Lahova2) catre 1430, cu iaz i moara. Pe toate aceste le stapAnete el WA in 6952
lunie 18 (1444), dud Stefan VocIA, fiul lui Alexandru Vocla cel Bun, le clA fratelui sat),
lui popa Toader din Barlad 3).
In actele ulterioare se vorbete de urmaii celor 2 frati : preutii Toader i Draghie

Iat i schita celor 4 generatiuni de la 1900-1560:

1.
2.

popa Toader

popa Draghie

MihAila Tudor

fata
Prajescul, Grozav, Martin, Boldur
Vasco
3
Mihaila

3.

4.

Ivanco, Mua Anuca, Crastea


Dancovici

5.

-c)
tax

.
ta,

ir ro
c D3

CD
113

Sima, Drago, Toader, Fedorina


4
Haladic
sin
Ivanco
iau o jumatate din
cincime din Pomarla

.0)

ocn w

Hala di c

Dump, Codreanu, Nastasia, Safta 5

pah.

ci)

iau o jumatate din cincime

IST

3'

1). Pomarla e slavul Homoimin, tronqud ;


UTKH, inquino ; cum e slavul nompoturrn mks. (noircir), uomomiaru rus (obscurcir, ternir), nompagaitamh, bulg. (obscurcir,
fletrir, noircir), pomroczu, pol (obscur), nompturru, serb, (deficio) nompgirru serb (nigro
colore inficio).
I

2) cpentru care i noi vazand a lor dreapta i credincioasa slujba catra noi, l'am
miluit pre el cu osabita mila noastra i i-am dat i i-am Intrit lui intru al nostru pAmftnt moara fratelui sdu a popei lui Draghie, ce iaste pe Simila, unde a fost hAle.tteul
Bistriceanilor, valea pana unde cade Simila in Barlad, i am poroncit lui ca s6-0 lacer'
si sat, pre Lahova, unde a fost manAstirea fratelui sdu a popei lui Draghie, Inca
am dat-o acelui de mai sus zis popa Toader. (Surete i Izvoade ms. IV, 241).
3) pre Lahova : Ii1,1K01114010 NOVKORI-11-1010 = prin bucovina (fagetul) Leahului, caci
ANcorm este
KoIi, mlrus, Amx, Ampii Leah, Polon (I Bogdan DStef II, 65).
4) De numele acestui Martin este legat numele iazului lui Martin i dealul Martin din
prelungirea dealului, pe care stA aezata curtea Baoteasca, azi Liceul Anastasie Baota.

www.dacoromanica.ro

SCHITA ISTOR1CA ASUPRA POMARLE1

In tot cursul secl. XV-a aezarea veche a lui popa Draghie, s'a fost inipArtit fntre
cei 5 urmai ai sal, in care noi vedem nume istorice ca Boldur, Prdjescul, dar numele
acestor batrani n'a ramas acelai in amintirea urmailor, ci se contopesc nume de stapan
1 din alte generatiuni, nu numai de cat chiar din primii urmai ai popei lui Draghie.
6. Pomdrla tn secl. XVI-a. Din acest secol avem 2 urice, carl vorbesc de
Pomdrla; Uricul lui Petru Voda Rare din 7054 Mart 30 (1546) i uricul lui Alexandru
Voda Lapuneanu din 7064 Mart 2 (1556) In cel dintai se vorbete ') de o intarire de
stapanire i o impartala intre neamuri a unei 'cincimi din Pomarla, partea din mijloc.
Vodd Petru Rare intarete lui Sima,Drago i lui Toader feciorii lui Vasco Mihaila,

cum i nepotilor de sora, Dum,sa paharnic, Codreanu, Nastasia i Sofia, copii Fedorinei Haladic, o cincime din Pomarla, i o imparte pe din dou, adica Sima, Drago
i Toader iau o jumAtate din cinclme, iar copii Fedorinel Haladic iau alta jumatate de
cincime.

In cel de al doilea uric din 1556 Mart 2, Alexandru Voda Lapuneanu intarete2)

numai Nastasiei i Elisabetei (Safta), nepoatele lui Ivanco Haladic, care a trait supt
Stefan cel Mare i de la care a capatat intaritura domneasca pe o a treia parte din
Pomarla, unde 4i avea el cascY, cum i iazul pe Hluboca, pentru a stapani aceasta a treia
parte din Pomarla cum i iazul de pe Hluboca.
In acest timp viata in Pomarla se insadea tot mai mult ; fiecare stapan pe cincimea lui fi planta copaci, fi facea livezi ; lazurile erau de nevoe pe fietecare batran.
Dupa 30 de ani de stapanire linitita i panica, yin pricini de pometuri i domnia
trebue sa intervina. Aa in 7095 lune 21 (1587) Boghian uiar i Vascan diac chiama
in judecata pe razeii lor Mihai i Ostafie, feciorii lui Paco < pentru nite pornet din
Pomarla in vatra satului. Cum pometul era sadit pe partile lui Vascan i Boghian,
Ostafie pierde procesul. (Surete ms. II, 332).
Dupa 3 ani, in 7098 lunie 14 (1590), acelai domn, Peiru Voda schiopul da carte
gospod la mama lui Romaco vatavul i FrAsinei sa-i opreasca un pomat din Pomarla>
(Surete ms. II, 333).
Satul Pomarla a continuat sa mearga pe cinci batrani, din cari n'avem tiri de
cat de 13 stapani, i anume : Sima Mihaila, Drago Mihaila, Toader Mihaila;
Dump Haladic pah., Codreanu Haladic, Nastasia Haladic, Safta Haladic ; apoi Boghian
uiar, Vascan diac, Ostafie, Mihai, Romaco vatav i Frasina. Ceilalti stApani neavand

price la divan, nu i-au dat zapise unul la mana altuia, ci proprietatea a curs in mod
normal In cele trei generatiuni de stApani, ce cata sA umple tot secl al XVI-a.
7. Pomdrla In sect. XVH-a. In acest veac tirile despre Pomarla se inmultesc
i daca in secl. XV i XVI proprietatea se pulverizaza in cele 6 generatiuni de sta(Atli de la popa Draghie in coace, in secl. XVII proprietatea in Pomarla incepe a se
strange in man unuia, aa ca din proprietate mica se preface din nou in proprietate
mare, ceia ce se va desAvari in secl. XVIH-a 1 X1X-a.
Din actele de stapanire din acest veac se desprind numele celor cinci stalpi,
adica cinci bdtrdni din Pomarla : Prdjescul, Boldur, Grozav, Cornoae, i Ostafie
(Mdrza). Supt aceste cinci nume nu trebue a intelege pe stapanii unei singure gene1) cpentru adevaratele slugile noastre Simion i fratii lui Drago i Toader, feciorii
Vascai MihAila i nepotii lui : Dump pah. i Codreanul i surorile lor Nastasia i Safta
fetele Fedorinii... le-am dat i le-am intArit ea cincia parte din sat din Pomarla partea
din milloc. (Surete I 366).

2) pentru adevAratele slugile noastre Nastasia i sora ei Elisabeta, nepoate lui


Ivanco Haladic... le-am dat 1 le-am intarit .. a treia parte de sat din Pomarla, unde a
fost casa moului lor Ivanco i iazul ce este pe Hluboca.. (Surete I, 369).
www.dacoromanica.ro

GH. GHIBANESCU

ratiuni, a doua sau a treia de pita, urmaii confundand de obiceiu supt numele vechilor batrani ai moiei pe stapanii din 2-3 generatiuni consecutive.
In 1629 Mart 11 (7137). Lupul HAbaescul1) marele parcalab de Neamt i fost
vornic, cAsAtorit cu Maria Prajescul, sora lui lonasco i lordachi Prajescul cumpAra in
Pomar la partite lui Patraco Culici.
8. Un talhsug de vile. Intre razeii stapani in stdIpul lui Boldur se savarete
catra 1629 (7137) un talhaug de vite. Stefan, fiul Chiranei, var cu fratii Cazacesti,
Coste i Drina, full de la verii sai 4 boi, si-i petrece in Ora Leasca. Hotul e prins
i dus la judet, si judetul if judeca ca un fur. Cum in legea veche se platea capul,
el cade cu rugAminte la postelnicul Dumitraco 1-1 scapa din inchisoare, dandu-i toata
partea sa din Pomarla
9. Tot asupra stdIpului lui Boldur avem tiri in cartea de judecata din 7146
Ghenar 25 (1638) i in zapisul din 7150 Dec. 14 (1641), ce privesc pe lonasco Herlea.
lonaco Hertea cumparase in stalpul lui Boldur urmatoarele swine :
a) partea lui lonaco Halitchi fiul lui Gavril Halitchi cu 9 taleri bAtuti.
b) partea lui Darie i Cernauca, fectorii lui losif Halitchi cu 5 taleri Muth
c) partea lui Stefan Huba i a femeei sale Caruca cu 9 taleri batuti.
d) Partea lui Manoila sin Petrica cu 9 taleri batuti.
e) partea unchiului sat' Ionaco Hertea, frate cu tatal sAu Simion Hertea pentru
un cal, un bou 1 un galban unguresc.
Asupra acestor [Ali din stalpul lui Boldur, radica para la divanul lui Vasile VodA
ca nu Ionaco Hertea e stapan, ci ei fratii Cazaceti lonaco i Vasile Cazacul de
oare ce, pretind ei, Onciul Moloc, unchiul lui Ionaco Hertea, a fost daruit partite sale
din stalpul lui Boldur, manastirei Pandocratorului de la Todereni, zidita de Teodor
MoghilA; iar mai apoi calugarii au fost vandut aceste parti Cazacului, tatalui bor. Divanul cercetand pricina, afla ca in adevar Onciut Motoc, unchiu lui Ionaco Hertea n'a
fost daruit de cat partea sa personala nu i a Hertetilor ; divanul II da ramai pe cei
2 frati Cazaceti, iar Ionaco Hertea se Indreapta inaintea legii, pune ferae in visteria
domneasca i catiga para.
Cum insa procesul l'a costat parale, i a venit pe capul lui i alte *Asti, acelai
lonasco Hertea se duce la Cernauti in 1641 Dec. 14, i acolo in casa oltuzului i fata
fiind cei 12 *gall de Cernauti se imprumutA cu 20 galbeni de la Moiseiu din Dersca
i-i pune zalog toate partite sale din Pomarla, din stalpul lui Boldur 1 cu tot venitul
ce se va gasi din pometi, din camp, din vatra satului i din haleteu". Cu aceti bani
i1 platete capul i scapa cu obraz curat.

HabAescu ne duce la Habis, pomenit in uricul lui Stefan cel Mare din 6991
erbescul. Habi e maghiarul hab=
val, deci Valeanu i vechile inrudiri cu Radu Piscu, varul salt primar, in vechea descendenta de mari bani, apare de odata ca mare vornic (I. Bogdan DStef. I, 296).
2) ...edeci ei au alergat 1 au umblat pentru paguba lor 1 i-au prins boii petrecuti de mine in tam leasca ; deci m'au prins pe mine 1 m'au pus la inchisoare la
Dorohol pe man postelnicului Dumitraco; deci mau scos la judet de mau judecat cu
oameni buni; deci mi s'au aflat jiudetul sa-mi facA ca unui fur. Eu vazand ca-mi vine
vremea de peire, am cazut dupA dmlui postelnicul Dumitraco sami scoatA capul din-.
tr'aceasta nevoe. Deci dmnului mi-au scos capul dintr'aceasta nevoe iar eu i-am daruit
1)

Aug. 17 (1483), ca fecior Marucai, fata lui ManAila

dmsale partea mea de ocina din sat din Pomdrla, din a cincia parte a treia park

din stdIpul liii Boldur... i am dat 1 pagubaitor 5 capete de vite, iar dumlui postelnicul 1 de gloaba m'au iertat i mi-au ras i doi potronici de dajdie din visterie, cc
a fost partea mea in sat in Pomarla, iar dumnialui postelnicul sa aiba a mai socoti 1
cu haine i ceva vita, dupa cum s'a indura. (Surete ms. II, 325).
www.dacoromanica.ro

SCH1TA ISTORICA ASUPRA POMARLEI


10.

Actele ne vorbesc de stalpul lui Ostaf ie. Acest Ostafie a trait pe la 1587,

a fost ficiorul lui Pasco, dar dupA 60 de ani el era socotit un vechiu bAtran al satului Pomarla.
In acest bAtran a lui Ostafie intrase stApan Isac Balica hatmanul, prin cumpArAtura
urmAtoarelor pArti : cea de la Grozav, feciorul Zahariei, de la Polupan, nepot lui Grozav ;
de la Dumitru, ginerele Boghiului, si de la preutul Giurgea si Andronic, feciorii Donciului.
Partea lui Isac Balica o mostenise nepotul sAu PAtrasco Ciogolea logofAtul, care capAtA
carte de stApanit de la Vasile VodA in 7152 (1644) pe toate aceste parti. (Surete ms.1I, 333),

Acest Patrasco Ciogolea, acum parcalab de Hotin, ia in zAlog cu 20 lei in Pomarla si partea lui Ion HAbAsescul, ce o avea de pe tatAl sAu Lupul HabAsescul mare
vornic, care 1 el o cumpArase de la PAtrasco Culici. Contra acestor pArti ale lui Ciogolea
pornesc parA cei 7 feliori al Cazacului i anume : Vasile, lonasco, Costea, Andrei i

si cumnatii lor Griga si Tiron, ce aveau Orli de pe bunul lor Griga. PavAl

Miron

AlbotA vornicul de gloata cerceteazA Ora in 7153 lulie 13 (1645) si alege a treia parte
din Pomarla din stalpul lui Boldur, care o dA lui PAtrasco Ciogolea, iar alti 36 stanjeni, ce au esit mai mult Ii lasA rAzesilor CAzAcesti (Surete ms II, 337).
11.

Dumitrwul Nacul visternicul 1). Cel care uneste in mana lui mai multe

tiriie despre inaintaii lui Dumitraco Nacul vist. sant foarte impartite si rese intAlneste in foarte multe documente ale secl. XVII,
dar fArA legAtura de inrudire intre dansii :
Nacul, fArA nici o boerie in 7150 (N. lorga Doc. IV, 113);
Nacul din Popeti in 7169 (Surete IV, 10); el e mosul lui Apostol GolAe, si are
sorA pe Antonia (Surete IV, 31);
Nacul aprod din OlAnesti 7139 (Surete XVI, 53, 136);
Naafi!, tatAl lui lonasco Nacul din 7171 (Surete IV, 97), si a lui GhiorghitA Nacul
7178 (Surete IV, 108);
Nacul din Proselnici in 7171 (Surete IV, 120), cu fratele sAu Toader ;
Nacul ginerile lui Grigorie din 7175 (Surete IV, 186);
1)

cluse. Numele Nacul Neculai

Nacul levintul in 7175-7177 (Surete IV, 196, 230);


Nacul ginerele VergAi in 7178 (Surete IV, 285);
Nacul de Toderesti in 7181 (Surete V, 64);
Nacul fiul lui Gheorghe din Boldesti (Surete V, 57);
Nacul IsAcescul vornic de gloatA in 7191 (Surete V, 47);
Nacul meserciul, pArgariul de Iasi, in 7183 (Surete V, 91);
Nacul GheorghitA in 7189 (Surete V. 100);
Nacul fiul lui Pelin, nepot Tomei (Surete V, 249);

IVacul DAsoveanul cu fiul sAu Vasile in 7129 (Surete 11, 160);


Nacul de Ungureni in 7129 (Surete II, 190);

Nacul din Ciuresti pe Delea la Prut, cu alti 5 fray, feciorii lui Vascan, nepot lui
lacob, strAnepot lui Domsa in 7151 (Surete III, 109);
Nacul de Prajesti in 7143 (Surete III, 179);
Nacul din Popesti in 7149 (Surete III, 219);
Nacul are de frate pe Isaco, cu fiul sAu Vasile, din SAtrAreni in 7100 (Surete
IV, 115);
Nacul Murgulet cAsAtorit cu Maria CrAstian log. (N. lorga Doc. III, 21) catrA 7188.
Nacul tine pe MArica, nepoata de soil Antemiei, sotia lui Andronic IsAcescul din

BrAnisteri pe BasAu, nepoata lui Soltan in 7151. (Ispisoace II, 2, 41, 42);
Nacul feciorul Antemiei sotia lui V. Negrul are 5 frati i surori in 7156. (Ispisoace II, 2, 142) ;
Nacul de Obrejeni in 7169 (Ispisoace III, 1, 188)
Nacul lonita, fecior Nacului de Costesti in 7165-7172. (Ispisoace Id, I, 77 ; Ill,
3, 5, 147 ; in 7181 (III, 2, 148); in 7186 (Ispisoace IV, 1, 19);
Nacul de Liesti, socrul lui V. Butucea in 7174 (Ispisoace III, 2, 36);
Nacul diacon din Serbesti in 7175 ( Ispisoace III, 2, 48);
Nacul, ficior Nastasiei, nepot lui Istrate de A1besti in 7167-7178. (Isp. III, 1,
103, III, 2, 79) ;

www.dacoromanica.ro

01-1. GHIBANESCU

vurine din Pom Arla vi devine stApan pe jumAtate sat din PomArla, este visternicul D. Nacul
Incl de pe dud era pitar D. Nacul cumparase de la Merla i barbatul ei Gavril BA-

IA* pentru 14 lei, un cal, o iapA si plata unei sugubine, pArtile ei ce le avea de pe
tatAt sAu Griga, fecior recte ginere
Cazacului (Surete ms. II, 342).
In 7165 Mart 5 (1657), D. Nacul vist. cumpArA cu 92 lei pArtile lui Toader fiul
Nastasiei din Vicoleni, jumtate din Pomorla (!), (Surete IV 80; ms. III, 338). Tot de
la acevtia cumpArA cu 50 lei vi alte Orli din Pomarla (Surete ms. II, 342).
In 7167 Oct. 14 (1658) cumpArA de la Ion HAbAvescul biv parcalab cu 20 lei
pArtile lui din PomArla plAtindu-i zAlogul ce-I avea la PAtravco Ciogole vel stolnic; Ii
mai dA pe deasupra vi un hArmAsar turcesc (Surete ms. II, 339). In acelavi an 7167
August 1 (1659) D. Nacul vist. cumpAra cu 16 lei batuti i un cal preteluit 18 galbeni,
partea lul Gligoravco Gherman biv parcalab, cApAtatA danie incA din 7165 Noembre 3
(1656) de la unchiul sAu Stefan VAscan din Ungureni, dupA ce ii indepArteazA de la
rnovtenire pe rudele sale mai de aproape.
In 7170 Ghenar 25 (1672) D. Nacul vist. cumpArA cu 62 lei bani provti vi cu 22
galbeni un zAlog, pArtile nepotllor Ciogolevtilor vi anume: David de Zgluceani, Savin
de Hudevti, P. Docnea, vi T. Hermeziul. In zapis se scrie cA de va evi movie mai
multA sA ail:4 D. Nacul a le mai da ceva, iar de va evi mai pupa sA se creazA istoyip, de vi ei declarA cA nu vtiu c unchiul lor Ciogolea sA fi rAmas dator cu acei 22
galbeni. (Surete ms. II, 342). Dar intr'un zapis nedatat T. Hermeziul atestA cA a mai luat
la Iasi 20 lei peste cei 60 lei, pentru partea lui din PomArla (Surete ms. II, 362). Tot in
7170 Mart 20 (1662) D. Nacul vist. cumpArA cu 34 lei partea lui Stefan, feciorul Chiranei, nepot GrigAi ,,din jumAtate de stalp a treia parte din stAlpul PrAjescului". (Surete

ms. 11, 342).

Pe cAnd D. Nacul vist. cumpArA pArti in PomArla, urmavii CAzAcevtilor li cer de


la VodA in 7169 Mai 1 (1661) sA li se aleaga i sA li se impartA ocinile. Divanul rAnduevte
pe Ilie Grecul din Lozeni sA facA cercetAri i li se aleg astfel pArtile intre 5 veri pri-

Nacul Eremia din Rovieci in 7194. (Ispisoace V, 2, 199) ;


Nacul, Irate lui CrAstian, cApitan de LApuvna, in 7168. (Ispisoace IV, p. 42);

Nacul de Oncevti in 7200. (1sp. IV, I, 215); Nacul in 7185 (Isp. IV, I, 15);
Nacul, socrul lui I. TArlici, care tinea pe fata lui Sofronie in 7150. (Surete XVI,
108) ;

Nacul diregAtor de Tomevti in 7141. (Surete XIV, 15); Nacul de Protopopevti


in 7201 (tsp. IV, 2, 15);
Din toti acevti Nacul recte Neculai noi credem cA stApAnul, care a unit in
persoana sa jumAtate din movia Pornrla a avut acevti ascedenti
a) Nacut Usdrel in BAveni in 7126 (1618) are de sorA pe Grozava Horgoae.
(Ispisoace I, 2, 115 ; II, 2, 182 ; III, 1, 163, unde e pomenit pitar i in 7157) ; apoi
junge comis mare in 7159 (Ispisoace III, I, 1, 2, 3) ; fusese parcalab in 7154 (tsp.
II. 2, 89); e biv comis in 7160 (Surete III, 109). E vel stolnic in 7166 (Surete IV, 296 ;
Uricar XI, 209 ; in 7165) Isp. III, 1, 52) ; 7169 (Ispisoace III 1, 179) postelnic in 7174
(Surete IV, 118, 119); e pomenit ca biv stalnic in 7175 vi 7176 (Surete IV, 120, 122) ;
Antonovici Doc. BArlAdene III, 204); biv stolnic in 7180-7182, 7184 (Surete V, 31, 61, 87)
vel pah. in 7184 (Antonovici Doc. BArl. III, 260).

Nacul stolnic are case In lasi pe ulita Srbeascd in 7180, vecin cu Simeon
PdsOrarul si IonhI starostele (Surete IV, 235; V, 165 in 7188). Ca biv stolnic e
rAnduit vornic de poarta in 7175. (Surete IV, 197) vi mAsurA movia TAtAruvii la Vaslui.
1. Nacul stolnicul are 3 f pe Dumitrasco Nacul, pe Toader Nacul, i pe lonasco

Nacul, care snt pomeniti in actele timpului ; in 7165 e postelnic (Surete IV, 84). In
7184 Dumitravco Nacul vel pah, e dat ca fiu lui Nacul stolnic (Surete V, 159 . In 7178
lanuar 24 Dumitravco Nacul e vet pitar (N, lorga Doc. XXI, 261. In 7179 Dumitravco
Nacul e vel spatar. (V. A. Ureche. Miron Costin I, 125).
www.dacoromanica.ro

SCHrrA ISTORICA ASUPRA POMARLEI


mari :

Andronic, Stefan, i Mariuta pe de o parte i Coste 1 Ionaco CazAceti pe

de alta.
a) Stalpul Boldur, tntreg 11 iau Andronic, Stefan i Maricuta.
b) Stalciul Prajescul jumdlate tij
jdrd Q $eslme.

c) Stalpul Prdjescul jumtate ii iau Coste i I. Cazacul plus o

cYsime din partea

lui Andronic.

d) StAlpul Mdrza jumdtate II ia Costia i lonaco Cazacul plus o treime partea Tavel.
Ilie Gociul le a 2 zapise pe ziva de 1 Mai 7169 la cele pArti In prA i zapisul
zice: i-am tocmit stAlpii tocmai ca sA nu mai aibA a se pArftre" (Surete ms. II, 341);
dar uitand sA le impartA i pometurile i vecinii, in 9 Mai 7169 (1661), VodA Stefan
Lupul (IA carte la vornicii de Dorohoi sA li se aleagA pometurile i vecinii i anume
Andronic cu ai lui sA ia vecinii, iar CAzAcetii sA ia heleteul i pometele,, ce chuse

pe partea lui Andronic (Surete ms. II, 341).


Dupa 2 ani, in 7171 (1663) D. Nacul cere de la VodA sA rAnduiascA un boer sA
i se aleagA toate cumpArAturile sale din PomArla, i in April 7171 (1663) Evstratie
Dabija VodA rAnduete pe pah. Gavril BrAescul biv vornic 1 pe Simeon de Siliau sA
meargA la Pomarla 1 sA aleagA lui D. Nacul biv vist. toate ocinile sale (Surete ms.
II, 343).

Cei 2 boeri merg la PomArla, cerceteazA scrisorile i pe teren aleg tocmai o jamotate sat de Pomarla fArA o esime din(r'un bolron. latA pArtile sale pe bAtrani :
a) StAlpul Cornoae douA pArti.

b) StAlpul Boldur a treia parte.


c) StAlpul Grozav dotal Orli, ale Ciogoletilor.

lonilO Nacul e logofat (diac) de visterie in 7177 (Surete IV, 278, 280); tot lagofat de visterie este in 7185 (Surete XIII, 10), i in 7188 supt Duca VodA (Antonovici
Doc. BArladene 111, 227), i in 7187 (Ispisoace IV, 1, 19) 1 in 7188 (Isp. IV, 1, 39) i
in 7190 (idem IV, 1, 38) t in 7192 (idem IV, 1, 55, 78 81). El tine in cAsAtorie pe
Maricuta Dragutescul, a cArei sorA o tinea un Ureche. Din cAsatoria lor se pomenete
de o fatA a lor Maricuta, mAritatA cu PavAl RuginA comisul (Surete XII, 11, 12).
Nacul uerel, stolnic, vornic de poarta, parcalab
Toader,
diacul

vornic de
C-Lung

Dumitraco
Nacul

IonAcuta

MAricuta
Vasile

Nacul

spatar, vist.

log de visterie
Volcinschi
pah.
Maricuta
cAmara de ocnA
o BraeascA
Dragutescul
Anita
Ion diac de
visterie
P. RuginA
comis Teodor Volcinschi
Paraschiva
C. Ion
(1763)
Anita
Potlog ot PArtAnoi
Mitre vornic
(stearpa)
Toader
Neculai
ot vist.
ot vist,
I

Stroici

spatar
Dumitrao Stroici
postelnic

.Catinca C. Cucoranul
I

fata
TanasA

fata

log. de vist.

fatA

Gh, Carp Gr. Ceau

Toader Nacul

ot vist.

Buletinul Muzeului Municipal aIoan NeculceJ lai

www.dacoromanica.ro

GH. GI-HBANESCU

10

d) Stalpul Prdjescul intreg Ord 0 esime.


e) Stalpul Ostajie, nimic.

Toate aceste pkti pe bAtrni le socotesc boerii hotarnici cl fac tocmai jumdtate
de sat Ord o sesime.
Erau deci in 1661 April ese stApani in Pomkla : Dumitrasco Nacul vist. stApan
pe jumAtate sat fArA o esime; I cei 5 veri primari CAzAceti : Andronic, Stefan, MA-.
!luta, Coste i lonaco pe jumAtate sat plus o sesime.
Cum noi stim din mAsurAtoarea fAcutA in 1785 Mai 30 cA moia Pomarla avea
aceste lArgimi : plecand de la fundul despre pAdurea Pobrotesti la fundul despre Trestiana Dorohoiului: 1780 st. -F 1580 st. + 1257 st. + 1000 St. 793 st.; adicA in media
1282 stanjeni, urmeazA cA un stAlp avea lArgime de 256 skinjeni ; deci cele douA grupe
de stApani aveau
D. Nacul vist. stApania jumAtate sat jdro o sesime 600 stnjeni.
683 stnjeni.
CAzAcetii stApAneau jumAtate sat plus o sesime
1282 stanjeni.

latA care ar fi in scheml pe bAtrni distribuirea proprietActi in Pomarla :


Pomdrla, lrgime 1282 stnjeni

Popa Draghie cAtre 1430 stApanea toatA moia, adicA 1282 stnjeni

=256 Ostafie I 1/5=256 Boldur V5--- 256 Grozav 1/5=256 Cornoae 15=256 Prijescul
IL

II

li

2
II

2
IL

V 'C)

II

2
I

Vo'

-,

II
C''

,-,_,

----.--*

,...--,_

Nacul
st,

CC

Coste 841
Dumitraco Nacul ,
86 st.
vist.

c` 9

1P8
I

256 s Anjeni
Pomarla

256 stnjeni
256 stan eni
256 stanjeni
256 stanjeni
total 1282 stAnjeni in curmezis, din Siiiseu in lbaneasa

Deci cele 3 grupe de stApAni stApaneau astfel :


1) Dumitraco Nacul vist. 600 stnjeni in 4 bAtrni

Boldur, Grozav, Cornea i

PrAjescul.

2) Andronic, Stefan i MAricuta 341 stnjani in 3 bAtrni Boldur, Grozav si Ostafie (MArza).
3) 1onasco i Coste 341 stanjeni in 3 bAtrni : Cornoae, PrAjescul

Ostafie

(MArza).

Dar proprietatea nu s'a oprit la aceastA aezare, cAci in 7173 Sept. 28 (1664),
adicA la un an dupA prima alegere, Toader NastasA din Vicoleni, de la care Dumitrasco Nacul vist. cumpArase IncA din 1657 pArtile sale zapisul ski scrie greit jumdtate din Pomdrla I cu 142 lei, mai vinde aceluiasi Dumitrasco Nacul vist. pometele,
fanetele i pAmanturile ce le avea in PomArla (Surete ms. 11 344).
12. Infra D. Nacul Ws!. i raze0 sdi. Polcovnicul Andronic cu fratii sAi
Stefan 1 MAricuta stApaniau 341 staujeni in Pomarla cu iaz, in apa satului, i cu moarA

www.dacoromanica.ro

SCHITA ISTORICA ASUPRA POMARLEI

11

de apa in ezatura. Mat iazul cat i moara lui Andronic veniau mai in josul apei, pe
dud iazul i moara lui D. Nacul erau in sus. Nu era lucrul uor a Intocmi un iaz puternic pe hliza ta de moie, thr ca apele iazului din jos, sa nu inece vadul morii iazului din sus. Dupa inaltimea iezaturii, dupa inclinarea mai mare sau mai mica a terenului, ezitorii greiau iazul i nesfarite procese pentru iazuri i mori se gasesc in actele
multor molii. Cum largimea locului de hrana se orienta dupA cursul apei, i nevoia de
iazuri, ptactica celor vechi socotia tot deauna cat loc trebuia pentru traiul unui sat sau

mai multe dupa lungimea apei ca sa se poata iezi haletee, unul sau doua pe bAtran,
ca sa se poata intocmi mori de apa. Practica era pistreala de sageatA cu arcul.
In 7175 Sept. 6 (1666) Ilia Alexandru Vocla scrie carte la parcalabul Andrian 1
la vornicii de Dorohoi sa cerceteze para, ce a pornit-o Dumitraco Nacul contra poicovnicului Andronic, cum ca lazul lui Andronic ce vine din jos, ineaca cu coada apelor
sale iezatura i moara Nacului, ce venia pe din. sus ; li se poruncete sa se dud la
fata locului i sa cerceteze i sa-i aeze, ori taind iezatura, ori limitand pang unde sa
se intincla coada iazului. Aa cred ca s'a i urmat (Surete ms. 11, 344).
0 alta Ora pornete la divan Dumitraco Nacul 2 logofAt, contra feciorilor lui
Nastasa, pentru cad ei tineau la danii direasele partii de pamant capatata danie de la
Stefan din Ungureni, i apoi vandute de Gherman vornicul logofatului D. Nacul, fArA
sA-i dea i diresele. Ilia Alexandru Vocla randuete in 7176 April 20 (1668) pe atrarul Rugina sa cerceteze cazul. (Surete ms. II, 344) Tot in acest an 7176 lunie 22
(1668), jupaneasa Cracoae capata carte de la Ilia Alexandru Voda ca sa-i tina partile sale din Pomarla, ce le are de la moul sau luraco vornicul, cumparatura de la
Ilea i sora sa Vasutca. (Surete ms. II, 345).
Fata cu atatea hartueli din partea rAzeilor vanduti I unii eiti din mole, Dumitraco Nacul log. cere in 7176 lulie 8 (1663) de la Voda sa i se aleaga partile sale
din Pomarla, mai ales fanatele despre padure, i sa-i formeze un trup intreg de movie
din toate hlizele, ce le are impratiate in cei 5 batrani ai Pomarlei. La aceastA cerere
noud i pe care o impunea vremea comasarea moviilor rAzeii s'au opus i randuitii hotarnici afirma c razeii au zis sd-vi fie log. D. Nacul amestecal pdrlile
sale pre stalpii cei bdtrtini. (Surete ms. II 345).
Hotarnicii arat o alta distribuire a proprietatii pe batrani.
Dumitraco Nacul logofatul stapanea batranii Boldur, Grozav i jumatate din
Prajeseul j dr o vesime. CAzAcetii stapaniau batranii Ostafie (Mrza), Cornoae
(Martin) 1 jumatate din Prjeseul plus o vesime.
Cu toata aceasta noua oranduire, buclucurile cu razeii nu se ispravesc, mai ales
cu hlizele cumparate de la Toader Nastasa. Acesta cla la mana pitarului D. Nacul doud
zapise, unul din 7177 Sept. 20 (1668), prin care atesta ca el n'a dat danie partea sa
d n Pomarla, ci ca a vandut-o cu 150 lei, cad avand mare nevoe, n'a intrebat rudele
de a-1 ajuta sa li-o vanzA lor, dar n'a vrut nici unul, i aa o vinde lui D. Nacul; i
se lega astfel ca daca cineva s'ar scula cu 01.6, d-lui logofatul Nacul are putere sa-1
ia partile sale din Vicoleni. (Surete ms. II, 346); al doilea din 7179 Sept. 20 (1670),
prin care Toader Nastasa arata ca i-a dat chizaie 2 urice de Vicoleni, nefiindu-i a
mnA uricile parinteti, ce vorbesc de Pomasla, mai legandu-se cA dad nu-i va putea
aduce uricile Pomarlei sa poata stapani pe direase partile sale din Vicoleni. (Surete
ms. II, 346).
Un alt raze de Pomarla Gavril Balauta, cazand la mare nevoe cade la D. Nacul
pitariul sA-1 ajute i pune chizaie 'Agile sale din Pomarla. Cinci ani a umblat cu
vovele i n'a plata ; strans din scurt arata in zapisul sail din 25 Dec. 7181 (1672) ca
de fapt el vanduse moia de vre-o 5 ani in urma, dar ca nu se grabise sl-i aleaga
www.dacoromanica.ro

G1-1 GHIBANESCU

12

partite. I se pune vadea la 6 lanuarie 7181; iar in caz de nu va dezbate partile sa i


le tie D. Nacul, cum s'a 1 intamplat. (Surete ms. 11, 346).
Cu aceste intram in pragul secl. al XVIII-a. Stapani in Pomarla erau :
Dumitraco Nacul pitarul cu 2 batrani i jurnatate fArA o esime sau in stanjeni 600.
Cazacetii stapaniau 2 batrani i jumatate plus o sesime, sau in stanjani
682.

De aici in colo fiecare jumatate de moie din Pomarla isi va avea viata sa deoseblta, suferind schimbarile aduse de vreme si oameni.
13. Pomrla In sect. XVIII. Vremile tulburi ce au venit peste Moldova in
pragul secl. XVIII, navala si prada Tatarilor, venirea Lesilor cu Ion Sobieschi, apoi
razboaele dintre Rui si Turci cu incepere de la 1711; apoi boalele, foametea i altele ')
ati avut urmari grele i in mersul linitit al stapanirii in Pomarla.
Trec 30 ani la mijloc ; traiau acum ca stapani urmaii celor de la 1670. Murise
Dumitraco Nacul visternicul; murise i Toader a lui Nastasa din Vicoleni, paratul lui.
Priclnile insa ramasese in picioare i intarzierea judecarii acestor vechi pricini ni-o
explica zapisele : apoi s'au prilejit rascoale in tall, de au venit tatarii ; i pe urma au
vehit Lesii de i-au pradat 1 au luat tot 1 urice i zapise de la tatal mieu i l'au lasat
numai cu sufletul".
Cine erau urmaii stapanitori din 1670? Dumitraco Nacul logofatul are de fecior
pe Stroici spatarul, tulpina Stroicetilor de la Dorohoi; iar Toader a lui Nastasa lasase
satia sa Tudosia cu Postolachi Nastasa, baiat, i o fata Odochita, maritata cu un
Damian (Holban ?) i un nepot de soil siei, Simion Ciurariul. Se convine intre pArti
in 7210 Febr. 10 (1702) ca Stroici spatarul sa dea inapoi uricile Vicolenilor, zalogite
Inca din 1668 ; cat despre uricile Pomarlei, pradate de Tatari sa nu se mai creaza de
se vor mai afla undeva". (Surete ms. 11, 347).
In acest interval de 30 ani, Dumitrasco Nacul vist. isi marita 1 fata sa Anita cu
Mitre, ajuns mare vornic. Nu tim multe despre Mitre marele vornic al Orli de sus
intre 7202-7208. (Surete ms. XLII, Antonovici, Doc. Barlddene III, 182, IV, 151 ; Uricar
III, 274, N. lorga Doc. VI, 37, 38) Randuit a fi numit mare vornic al Orli de jos Nec.
Voda Mavrocordat in 7218 (1709), i se scrisese carti din Tarigrad pe gramaticul Ianachi, dar nu l'au aflat viu" (Let II, 80). Cronicile Orli vorbesc de mai multi Mitre ;
Gh. Mitre este unul din boerii ce parasise pe Stefan Voda Petriceicu i dase carp la
boerii razvratiti, de la lubaneasa, Dorohoi (Let II, 227). Acelasi Gh. Mitre e prins 1
Inchis la seimeni din ordinele lui C. Voda Cantemir in 1685 (Let II, 267).
Acelasi Mitre, acum capitan face zurbale in lai cu T. Fliondor armaul contra
Grecllor i-1 bat joc de Mavrodin paharnicul supt Dumitraco Voda Cantacuzino.
(Let II 252).
Cat despre Mitre marele vornic al tarii de sus intre 1694-1700, pe cand I.
Neculce Ii zice Dumitrasco Mitrea, documentele interne ii zic Apos(ol Mitre. (Uricar

III, 274; lorga Doc. VI, 37 ; Antonovici III, 182).


Casatorit cu fata lui Dumitrasco Nacul visternicul, el n'a avut parte de copii, cum
se jaIueste in toate zapisele sale Anita, jupaneasa lui ; mort catra 1709, starea proprietatii sale din Pomarla se schimba in rau. Anita Mitreoae vorniceasa ne lamurete pricina :

I neavand coconi, moia care o aveau zestre de la parinti, o au fost dat-o

nepotului mieu lui loan Neaniul spatarul. Dar mai pe urma ajungandu-ma greul i nevoia

i tamplandu-se de a fost i foamete mare in toata tara, cazand in grea datorie la


1). Navala si prada in Moldova dupl 1683, cu scoaterea din scaun a Ducai Vocla
(I. Neculce Let 112 220); navala i prada Moldovei de loan Sobieschi in al 6-lea an
de domnie a lui Voda Const. Cantemir (Let 112, 239),
www.dacoromanica.ro

SCH1TA ISTORICA ASUPRA POMARLEI

13

Turci, i neavand ce face am cazut cu multa rugaminte la dumnalui Dumitru Macri vel
ban, fiind mie dumnealui 0 vdr primar, i i-am vandut dmsale jumatate sat de Po-

marla cu 200 lei, insd Jrd vecini, cdci pe vecini i-am ertat sa naiba treaba dmlui
cu dansii. (Surete ms. II, 348). Aceasta in 7228 lunie 14 (1720). Tratativele de vanzare
le incepuse Inca din 7227 lulie 15 (1719) cum ne spune zapisul ei din aceasta data

(Surete ms. II, 347); se vede insa ca avusese greutati din partea nepotului ei, cad in
primul zapis nu pomeneste nimic nici de copii, ca n'are, nici de dania facuta mai di..
nainte, ci zice : din pricina acestei foamete de acmu, care ne-a fost trimes-o Dumnezeu
fn tot pamantul nostru, ajungandu-ne i pre noi lipsa i nevoia si intrebandu-ne i de
alt neam al nostru, neavand nici o putere s o ampere altii, am cazut cu rugaminte
la dmnului Dumitrwo Macri vel ban, i ne-am tocmit i ne-au Mut dmnelui plata
deplin.0

Asemanand cele 2 zapise de vanzare se vede el noul cumparator a cerut de 1a


vara-sa Anita Mitreoae, sa lamureasca mai bine titlul ei de proprietate : a) ca are mosia
zestre de la parinti ; b) ca cumparatorul e var primar cu vanzatoarea, deci spita a 4-a ;
i are protimisis ; c) ca de i a dat moia sa danie unui nepot probabil de vara
primara, deci spita 5-a
dar din cauza foametei a stricat dania si a facut vanzarea
sloboda de orice sarcini morale, dania fiind o liberalitate, care se poate anula de donator, ori si cAnd.

Si asa de la 1720 intra proprietar in Pomarla pe o jumatate de mosie marele


ban Dumitrwo Macri, dand 200 lei pe mosie, dar fiind 1 Or primar cu Anita Mitreoaia vorniceasa.

Pomdrla lui Macri (Lungul). Marele ban Dumitrwo Macri se foloseste


de aceleasi nevoi a celorlalti proprietari pe cealalta jumatate de Pomarla i Inca din
7227, imediat dupa ce intra stapan pe partea Anitei Mitreoae, cu primul ei zapis din
1719 lulie 15. Urmaii lui Andronic Cazacul impinsi i ei de nevoia foametei mari, ce
a cazut ca o napaste pe tart, sant siliti Ali vanza ocina lor cei 341 stanjeni ce-i
aveau in batranii Boldur (172) Ostafte (85) i Grozav (84). Andronic Cazacul a avut
un fecior pe Gligora?co Pdstrdv i mai multe fete, din care Grozava maritata cu
Arsenie Volcinschi, 1 alta cu Vasile Tdutul. Stefan Cazacul n'a avut copii, ori s'a
instrainat de moie ; iar Maricuta s'a fost maritat cu un Tautul i are 2 MeV ; pe
Sandul i Strat Tautul. Partea lui Gligoraco Pastrav neavand urmai a fost lasata
danie nepotilor de sora, cari in 7227 spre toamna vand lui Dumitraco Macri banul,
toata partea lor de mosie, a patra parte din Pomarla, WA sa arate pretul vanzarii, de
oarece, cred, ei au fost ajutati in natura cu farina 1 altele i in schimb le-a luat moia.
Cand dar in vara lui 1720 vara-sa Anita Mitreoae vorniceasa ii face zapis bun
de vecinica vanzare, Dumitrasco Macri banul stapanea trei patrimi din Pomarla, i
14.

anume :

1/5 Ostafie
lonasco 2/3

i Coste
Cazacul

171 st.

1/5 Boldur

1/5 Grozav

1/5

Dumitrasco Macri banul

252 st.

252 st.
676 stanjeni

172 st.

Cornoae

1/5 Prajescul

1/3 lonaco i Dumitrasco


I/ Costa
Macri
3
Cazacul

84

84

172 st.

In 7292 luni 5 (1721) Mihai Voda Racovita da ispisoc de stapanire banului D.


www.dacoromanica.ro

14

GH GHIBANESCIJ

Macri 2) pe trei pAtrimi din Pomarla i in ispisoc face istoricul trecerii proprietAtii de
la Anita Mitreoae, la loan Neaniul spatar, i apoi la banul D. Macri, i spune : dar
el, Ion Neaniul spAtar nimic n'a clutat'o ci s'a dus in tara Moscului... iar mai apoi
ajungand'o pre dmneaei nevoia in vremea foametei i neavand ce face s'a cAzut la grea
datorie la Turd, i s'a sculat i a cazut cu mare rugaminte la dmlui Dumitraco Macri
vel ban, i 1 iindu-i dmsale vornicesei i var primare, au luat-o de la nepotul ei loan
Neaniul i au vandut- o cu 200 lei dumsale lui D. Macri vel ban." (Surete ms. II, 348).
Dar ce a Alt Macri banul de la Gr. Ghica VodA povestete pe larg cronica:
,aice am scris pentru cei nemultamitori *i lacomi, cum fi lampina Dumnezeu i
pacatul lor" : Era un boer de tail ) anume Dumitru Macri banul, carele era foarte
socotit i dpstul de miluit de Grigorie VodA, cA precum ati cetit inapoi cA intli il flcuse ban mare, iarA mai pe urmA schimbandu-1 din bAnie l'au fAcut staroste de Cernduli ; i-1 avea Grigorie VodA in cinste 1 in trecere ca pe fietecare din boerii mari.
DarA el ce multAmita au dat lui Gr. VodA ? CA nu i-a sosit nici s'au indestulat de
catA bogAtie avea, fiind mai bogat de cat alti boeri, ce incA s'au sculat i din slujba
vAcAritului de la CernAuti, ce-i dAduse Grigorie VodA in sama lui, au fAcut vicleug i
au furat o sumA de bani din vAcArit, i dintr'altele din toate, ce i se dAduse in sama,
s'au aflat viclean. Acest fel de multamita au dat acest boer lui Grigorle Vocla, pentru
cea multA mita ce-1 miluise. Ce Dumnezeu cel drept, ce nu primete strAmbAtate n'au
suferit, ce l'au tAmpinat, cA au aflat Grigorie VodA vicleugul lui i au trimes pe va-

tavul de copii, l l'au adus pe banul Macri, in fhere, i in urgie de acolo, de la Cernauti, 1 l'au pus la inchisoare. InsA fiind acesta domn milostiv, cum all cetit inapoi
de bunAtatea lui, altA pedeapsA nu i-au dat, precum i se cAdea ca unui viclean, Ord
cat 5 pungi de bani au luat de la dansul gloaba la visterie, i paguba tinutului ce
fAcuse, i iar4i l'au slobozit, lipsit din cinstea ce avusese i au fAcut staroste in locul
lui Macri, pre Radul Racovita jicniciar, feciorul lui Dumitraco Racovip hatmanul".
(Let III, 173).

Cine sA fi fost inaintaii lui Dumitravo Macri banul ? Nu greim cand II socotim
a fi feciorul lui Constantin Macri, care umple cu persoana lui diplomatica secl. XVII in
jumAtatea a doua.
Pe C. Macri il gasim arma in 7156 (Ispisoace II, 2, 137 ; apoi cApitan in 7156
i in 7157 (Isp. II, 1, 182-185) ; el imprumutA cu 40 galbeni aur pe sotia lui PAtraco
Horbinescul i-i ia SAnAutii (Isp. II, 2, 140). El tinea in cAsAtorie inainte de 7153 pe

1), De Macri avem pomeniri in actele timpului ca i in cronici. D. Macri se gAsete biv vatav in 7204 Sept. 11 (1695) cand iscAlete ca martur (Surete VIII, 150) ; e
logofat in 1701 (Ispisoace V, I, 81) ; apoi rAdicA bAnia supt Mihalache Racovita in 7227
Noemv. 28 (Surete X, 46, 48; 83, 91), panA la 7230 April (Surete IX, 21 I ) ; in 7228 (1720) hotArnicete SAndricenii (Surete XIV, 39) ; In 7229 e pus staroste de CernAuti de Mihai

VodA Racovita (Surete XII, 98) rAmane biv vel ban in 7235-36 (1727-28), supt Gr.
Ghica VodA, cand e fAcut iar4i staroste de Cernauti. (Surete XIV, 43-44, 61, 72). Dar
Alex. Amiras in cronica tradusA de dansul, unde vorbind pe larg de neamul Ghicule-tilor i de domnia lui Gr. Ghica VodA bAtranul, aratA a intre boerii radicati la ranguri de acest VodA a fost i D. Macri, care urmand la bania mare lui lordachi Cantacuzino, cumnatul lui Mihai VodA Racovita, rAdicat la rangul de mare spatar, a facut

ban mare pe Macri. (Let III, 152); aceasta cAtrA 1727. lar dupA 2 ani

1729

eind

VocIA in spAtArie a mai boerit boeri, pe Paladi Toader, nepotul lui Mihai VodA Racovita,
l'a fAcut din visternic ban mare, ce nici pre Macri banul nu Pa lAsat In pArere de
rAu, ce l'au fAcut staroste la CernAuti". (Let III, 152). Om de incredere pe langA Gr.

Ghica VodA el e rAnduit impreunA cu Luca vel visternic sA ducA doamnele 1 a lui
VodA i a boerilor in casele capuchihaelii. (Let III, 155).
2). La Pomarla.

www.dacoromanica.ro

SCHITA ISTORICA ASUPRA POMARLE1

15

Grapina, fata lui Isac StArcea i al MAricAl HArmantea, dupl care are zestre in Popeni.
Cumnatii sAi erau : Gligoraco StArcea, Tofana, mAritatA cu Ion Munteanul i Toader
parcalab, alt ginere a lui !sac StArcea. (Surete XII, 72 ; XXI, 62, 68). Se vede CA a
tinut 2 femei, larA in alte zapise se dA de ginere lui NecoarA Chicer uricar, nepot lui
Eremia Chicer diacul de supt Petru Rare VodA (Surete IV, 292); diac in 7165 (1657).
(Surete XII, 58) ; In 7166 (Isp. III, I, 88) ; el incepuse ca parcalab de tefAneti In 7154 (Surete
V, 283) ; apoi parcalab de HArlAu in 7163 (Ispisoace III, 1, 62, 89) ; stA parcalab la Harlau
i in 7176. (Ispisoace III, 2, 58, 97, 139), i revine parcalab de $tefAneti in 7178.

(lorga Doc. XXI, 260 ; Surete IV, 110); are vii inteo cArare cu T. Toropul la Feteti.
(Surete V, 57, 308); tot in 7154 are pricinA el i cu P. Chicer pentru un cal cu Dondu
i ia un bou si 3 lei pentru cal. El e stApAn In Jumatateni, unde are 2 stalpi impreunA
cu Isac i Neculai. (Surete IV, 115) ; aceasta in 7167 (1658) i 7168 (1660). Are pArt;
in Popeni in 7175 (1667) (Surete XII, 19); fiind nAna lui Stefan Tomita 11 imprumutA
cu 12 lei i-i ia zAlog pArtile sale din Jumatateni supt Duca VodA (Surete VIII, 22).
Intre Costantin Macri cApitan i Macri armaul, ce era deja mort in 7110 (1602)
(Surete IX, 70), se interpune un Vasile Macri diacul, care stapAnia in Holoucinti prin
7122 (1614). (Surete IX, 90, 91); el se aratA a fi fiul armaplui Macri mort cAtrA 1602.
(Surete IX, 62).
Armaul Macri tinea In cAsAtorie pe Nastea, asta inainte de 7105, fata lui Chicer
diac, nepoata Nastasiei lui Bainschie, strAnepoata Cristei, rAstrAnepoata Giurgii Jumatate. (Surete II, 182, IX, 62, XX, 99). Asa ca. neamul Macrietilor (gr. thaxpb,; =lung) nu

era de eri de alaltAeri, ci se rAdicA prin inrudirile sale la boerii Jumdtate :


Jurj Jurnatate
CrAstea
1

Nastea
x

Nastasia
Bainschie

Ana
. _ x

Marica

Hasan

Ilinca

fata

MArica,

Chicer leremia diac

Dracea
1

Iuraco Dracea

NecoarA Chicer uricar


1

Nastea

Macri armas 1- 1602


vatav

1)

Vasile Macri diacul


1

Constantin Macri parcalabul


Grapina
1

Dumitraco Macri banul, vAr primare cu Anita Mitreoae


15.

0 moarte de om. In toamna anului 1721 se intAmplA o moarte de om la

balta Dorohoiului Se dA de tire autoritAtilor, 1 VodA Mihai Racovita dA carte domneascA la rAzAii de PomArla
urmaii din Criste i Ionaco Cazacul stApAni pe o
a patra parte de moie de PomArla, mai ales cA Dumitraco Macri vel ban i staroste

1). Macri vatav de Iai cumpArA cu 200 talerl in 1598 tot satul Volocinti de la
mAtuele sale, bAtrana MArica HAsAnoae, Mina Dracea. (Surete IX, 66).

www.dacoromanica.ro

OH. OHIBANESCLI

16

de Cern Auti hi plAtise gloaba sa, ce i se venia pe cele trei sferturi din Pomarla. VodA
scrie : vA facem tire pentru o moarte de om, ce s'a aflat la balta Dorohoiului i dupA
obiceiu s'a dat sA plAteasca acea moarte toate satele de prin pregiur". VodA ii ameninta pe rAzei cA de n'or plAti ei partea lor de gloabA am dat voe dumsale Dumitraco Macri vel ban sA vA tina i partea voastrA de moie i sA dea dumnealui acei
bani, iar voi sA fiti lipsiti de acolo din ocina voastrA, nedand banii" (7230, Oct. Surete
ms. II, 348).
Nu tim de urmarea poruncii domneti ; se vede insA cA rAzeii i-au plata partea
lor din gloaba ugubinei, i au continuat de a-i stApAni pAtrimea lor din PomArla, cum
dovedesc actele ulterioare.
16. Hotarnica Pomfirlei. Tocmai in 7233 Julie 25 (1725) se face prima hotarnicA a PomArlei pe semne bAtrne vechi i pe hotard bMranem. Cum insA asemene
semne nu erau pe fata pAmntulul, fiind stricate, se ia mArturia unui om bAtran, Stefan
Malienco, sAtean din lublneasa, i precum a zis CA tie hotarul din vechiu pe unde
merge, a purces acel om cu brazda in cap inainte 1 aa ne-au dus pe hotarul cel
vechiu al Pomarlei :"
(soare rAsare)incepAnduse hotarul despre hotarul Mdgurii, de supt codru, dintr'un
stejar, ce iaste la Cuiani, in care s'a aflat semnul crucii, vechiu i noi l'am Moll cu

buor. $i dintr'acel stejar in jos 0 la vale pe podi la capAtul unor plmanturi s'a
aflat un steilp de piatr6 ros i lepAdat afarA, i noi cu totii unde am socotit cA vine
acel stalp l'am pus In capetele unor pAmnturi ; iar de acolo lar In gios i la vale
peste valea Nabs& i peste un hle0eu.dintAi au fost aceaste doao sate tot a unui
mo i a fAcut acel mo acel hAleteu, apoi sau despicat aceale doao sate pe frati,
adicA pe feciorii acelui mo = i se sue hotarul la deal, i cam din dosul piscului, s'a
aflat stalp de piatr vechiu ; i de acolo tot inainte 1 drept la drumul ce vine of

$ili0u, unde aici a zis tot acel om cl a fost stalp de piatrd, i nu s'a aflat, ci and
se va afla stftlpul acela sA fie hotar."
(miazAzi)
Deacia drumul spre soare apune, drumul ,il4eului i pe supt piscul
Urlii, la vale la matca vaii, la hAleteul ce iaste pre acea vale pre supt iaz i pe din
dos tot spre soare apune i la deal i la vale tot pe drumul, ce se pogoarA acel drum

in ualea lui Balaban.


(soare apune) $i din matca acei vAlcele a lui Balaban din capetele unor pAmanturi,

unde s'a pus stalp de piatr, merge hotarul pe coaste, cam la deal, i pre acel deal,
la capul unui pisc, ce iaste asupra cozii WI lui Obreja, unde s'a pus stalp de piatrA ;
de acolo la vale i peste parAul ce vine din selistea Pomdrlei, i pe la capul dealului,
ce vine ot Pomrla, pe la coada MIlii lui Obreja, 1 in sus pe langa esul prdului,
ce vine de la hAleteul Pomarlei Ong din jos de iaz, la podul lui Ruginei.
(miazA noapte) Deaici la deal pe culmea dealului, unde se povArnesc apele i deacii
in gios tot prin porniturile apelor pAnA iar in protriva acelui stejar, ce iaste in semnul
buorului de uncle s'a i inceput hotarul, dintAi.m (Surete ms. II, 349).
17. Vasile Macri pitar i C. Macri medelnicerul. Intre 1733 i 1786 se aratA
2 nume de Macri, Vasile Macri pitarul, stApan in $ilieu, tatAl, 1 C. Macri medelnicerul, fiul, stApAn in Pomarla, cum relese mai ales din faptul cA D. Macri banul cumpArase 1 in $illpu1) partea lui Nec. Costin post. fiul lui loan Costin batman cu 60 lei,

1). E locul a da pe scurt mersul proprietatii in $114eul de sus, dupA actele transcrise in o condicA specialA, scrisA de C, Tomida sArdarul in 1856.
In 7066 Mart 15 (1558) Alex. VodA LApuneanu intArete lui DragotA i surorilor
www.dacoromanica.ro

i7

SCHITA ISTORICA ASUPRA POMARLEI

cum sung zapisul ski de vanzare din 7230 Sept. 10 (Condica SII1eu1 No. 16). Zdelca
data in 13 Sept. 7230 urmeaza a fi isalita la Iasi de boeri I intariti de Von. (Condica
*input No. 17) i in zapis se zicea a din 44 jirebi cat are Silieul, Miron Costin a
avut 26 jirebii, cumparaturile lui Isac Balica batman ; iar C. Macri le are cumparatura
de mopl sdu D. Maori jicnicer de la Neculai Costin jicnicer, fiul lui Ion Costin hatmanul (Condica No. 23).

sale Magda si Ileana, nepoti AnuscAi satul $iliseu din sus de Dorohol, mole de pe
moaa lor Anuca de la Stefan Voda cel blitrAn (No. 1).
In 7118 Noembre 17 (1609), C. MovilA Voda intAreste lui Isac Balica hatman 3
locuri de casa in $ilieu cumpArate (No. 2).In acela an 7118 Dec. 27 (1609), tot lui
Isac Balica hatm. i se mai intAreste de C. MovilA Voda alte 2 locuri in $ilieu, cumparate cu 60 taleri de la Ilinca fata Ciornual; iar cu 30 taleri cumpArA partea lui
Grozav, cu vaduri de moarl in Jijia (No. 3).
In 7144 Mart 14 (1636) Vasile VodA intAreste Melintianii, fata lui Tudoran, i
feciorului ei Dumihwco $aidir 5 jirebii mosie in Siliseul de sus ; (No. 5); Tot D.
aidir mai cumpAra cu 70 de potronici (6 lei) o jirebie = 35 st. i 6 palme = in Siliseul de sus, in 7150 lulie 12 (1642). (Condica No. 9).
In 7173 Mart 13 (1665) Miron Costin fost parcalab de Hotin cumpara cu 30 lei
2 jirebil in Silieul de sus de la Gavrilas Gr. Ciornohuz. (Condica No. 10); greit se
pune zapisul din 7160 = 1652).
Tot Miron Costin vornic si Ileana sotia sa cumpArA cu 15 lel o jirebie de la Simeon in 7175 Ghenar 21 (1667) (Condica No. 11); iar in 7175 Noembre 4 (1666),
cumpAra cu 140 lei 9 jirebii de la Merauta (No. 12).
La o hotarnica nedatatA (No. 13). Ursul vornic de poarta alege in ilieu 26 ji.
rebii partea lui Miron Costin si 15 jirebii partea TAutuleasel. Ilia VodA Alexandra intareste in 7175 Noembre 8 (1666), cumparAtura lui Miron Costin in ilieu 9 prebli cu
140 lel. latA incrangAtura vanzatorilor (1, 2, 3, 4).
Saidir
= Melintiana
I

Dumitrasco,

$aidir

Irina
V. Musteat

uricar
1

= Istratie
I

Musteat

Anita

Mieraut,
2

A gahita,
3

Mitra
4

In 7223 Noem. 25 (1714) Nec VodA Mavrocordat da carte lui Nec. Ion Costin
vAtav de paharnicei sA ia de a zecea de pe iliseul de sus (No. 15); In 7230 Sept. 13
(1721), Nec. sin loan Costin hatman vinde lul D. Macri ban, cu 60 lei partite sale din
ilieul de sus (No. 16, 17). Treizeci de ani se poartA procese pentru $1iieu intre D.
Macri ban, fiul sAu Vaslle Macri pitar 1 C. Macri jicnicer si cu T. Damaschin, diaconul din Botoani, i apoi pr. Andrei si pr. loan, pana and in 7254 Oct. (1745) Ion
Nec. VodA Mavrocordat ii da rAmasi, divanul afland a Vasile MArct pitarul stApAneste
pArtile lui Miron Costin log. fiind neamul scYu, iar T. Curt stapnete 'Agile despre
Adrian pah. hiindu-i ginere (No. 18-22).
Vasile Macri pitarul murind inainte de 7267 (1759), fiul sau C. Macri jicnicerul
cere boeri hotarnici pe Tanasa Meleghi vornicul de poarta, care dA mArturie hotarnica in
25 lulie 7267 (1759) si alege !Agile lui Teodor Curt (Lupul), despre C. Macri jicnicerul.
Atunci se alege a Siliseul de sus are 441/2 jirebi a 35 st. jirebia cari fac 1548 stanjeni,
din care dau lui T. Curt (ginerele lui Andrian pah.) 18 jirebi = 555 stanjeni (recte 643 -i
jum. stanjeni); iar lui C. Macri jicnicerul ii da 26 jirebi = 780 stanjeni (recte 929 st.
jum). MAsurAndu-se *iliseul de sus iese : 53 fune fundul (sud) 26 funi mijlocul i 23
funi fundul supt Codru (nord) sau in stanjAni (1 fune =30 st): 1590 st., 780 st., 690
stanjeni. (Meleghi scoate : 23 fune nordul= 698 st.; mijlocul 26 fune= 1105 stanjeni (650
st. Macri + 460 st. Curt = 11101). In 7270 lunie 17 (1/62) C. Macri jicnicer poartA
jalobA la Gr. I. Calimah VodA contra lui T. Curt pentru paguba de 350 lei ce-i aduc pe
Buletinul Muzeului Municipal clean Neculce, Iai

www.dacoromanica.ro

18

OH. GHIBANESCU

In 1755 lunie 23, nAscand pricinA intre pitarul C. Macri si Nec. Gafencu din Hiliseu cl I se calcA mosia si i se coseste fanul de pe Pomarla, Matei Ghica VodA rAndueste pe lspravnicul de Had Au, PAun medelnicerul sA cerceteze pricina, sA-i aseze la
fata locului, far neodihnindu-se vre-o parte sA vie la divan a se judece (Surete ms. II, 350).
In 1786 lulle 8, C. Macri medelnicerul era mort sotia sa Catrina medelnicereasa, fata Tofanei, filca lui Ion Paladi vornicul, face jalobA la VodA sA i se aleagA

partile sale din Pomarla despre iiieu. VodA A. I. Mavrocordat scrie carte la SArban
Buhus biv vel pah. I la C. Crupenschl biv vel pah. sA cerceteze si sA stAlpascA, mAsurand mosla In lung si in lat fAcand si hartA inchipuitoare de starea locului. (Surete
ms. II, 350).
In anul 1796 Noembre 18 se porneste o cercetare generalA a hotarelor Pomarlei
despre megiesi. Cererea o pornise in 6 lulie i Tofana, mama Catrinei, face jalobA la
A. I. Ipsilant VodA pentru mosiile sale Pomdrla (sat intreg?), Popenii (jumAtate), BorodnIcenit (jumAtate) i Codrenii (jun-Mate). Hotarnica o cere sa i se facA in semne si
in stanjeni. (Surete ms. II, 351).
Despre Probote0i sI Tdrnauca a Zoitei Sturza se face o scrisoare de asezare
Intre Zoe Sturza si lonita BasotA clucer prin care se aratA cA pentru Tarnauca va
priml cele ce vor alege boerii hotarnici ; iar pentru Probote0i fiind pricinA de 11 odgoane in fundul *iliseului de sus, sA se tae in douA, dupA care boerii randulti lord.
Crupenschi comis si Gr. Cristea comis vor urma pravAtul mosiilor Pomarla si Probotesti,
unde iaste colt mosiilor, unde este si buor, si pe acel pravAt sA se aseze pietre hotarA
cu stirea imbelor pArti. (Surete ms. II, 351).
Despre $endriceni, Ion Gherghel pitarul ara tA o mArturie din 7144 Sept. 14
sl
o hotarnicA din 7152 Aug. 1 (1644), rAdicata de PavAl AlbotA vornic de
(1635)
gloatA, prin care se aratA cl hotarul despre Pomarla merge panA in lazul Boghiului,
care rAmane de hotarul Pomarlei si cA Boghiul care a iezit iazul, a fost socrul unuia
Dumitru (Surete XIV... ). Hotarul despre Pomarla mai merge si peste parAul de la coada
&VIII lui Obreja, la podul lui Rugind; cat despre parAul ce vine din hd1e0eul Pomdrlei acum IncAlcat de Maria VarnAvoala si feciorii ei, a jost ezit de Dumitrwo
Macri banul, cum atestA 7 bAtrani, a cAror nume II citeazA mArturia : Ion vornicul de
Pomarla, Stefan Pomarleanul, Toader Dulgherul, Stefan Borocea, lancul Buhutul, Martin
Rusul morarul, i pe preutul IonitA, ce a pAstorit peste 40 ani in Pomarla.
Despre ilieu1 Mariei Varnav a fost mai greu sA se facA lAmurirea hotarelor.
Cum era dansa o femee hrAparetA i buclucasA boerii hotarnici au fost siliti sA zAbAveascA. latA
pentru cunoasterea procedurii vechi tergiversArile Cc. Mariei si procedarea hotarnicilor :

1). I s'a trimes din Iasl, cartea gospod, care a gAsit-o acasA, I pe ea si pe cei
2 feclorl al ei, si au dat rAspuns cl va veni. 2). Ajunsi boerii hotarnici la Pomarla i
s'a trimes rdspuns prin scrisoare sA vinA ea, ori sA-si trimaeatA vechilul cu scrisori ;
ii s'a rAspuns de Vasile Varnav cA maica-sa nu este acasa, cA n'are boer hotarnic si
cA dansul
ca fecior nu Vie unde-i sant scrisorile mosiel. 3) la a doua chemare
prin scrisoare li se rAspunde de acelasi Vasile Varnav, cA el fiind copil mai mic in
casA la malcA-sa nu Vie ce sA rAspundA, si cA nici scrisori n'are. 4). I se scrie a
an oamenil ce sed pe Siliseu si-i stricA sAmAnAturile i fanatul. (No. 24). Intre 1833
1845 intrA in joc Anast. BasotA si C. Curt pentru impresurAri in *iliseu (No. 25-28),
mai ales cA incA din 1841 Anast. BaotA hatm cumpArase cu 91000 partea Agafiei Curt
schimband pArtile ei din Siliseu. Sandul Curt i Ileana Curt sotia sa au avut 4 feciori :
C. Curt clucer, (ia RAspopenii) Vasile Curt med., Catrina pr. lanacachi si Agajia
cAlugAritA.

www.dacoromanica.ro

SCHITA ISTORICA ASUPRA POMARLEI

19

treia oard ca nu e bine sa se impotriveasca, caci urnblele nu sant bune 1 ca-1 vor
fi de stricaciune ; Ii se rasdunde de acelai Vasile Varnav ca n'are cheile acasa sa
caute scrisorile fn scrin. 5) 1 se scrie a patra oard sa trimeata la mama lor sA aduca
cheile i sa scoata scrisorile din scrin; li se raspunde de acela1 V. Varnav ca n'are
cal sa trimeata om la maid-so. 6) Pe dud boerii cercetau hotarele despre $ilieu cu
marturi, afla boerii hotarnici ca a sosit Maria Varnavoae acasa ; I se scrie a cincla oard
A-i trimeata scrisorile ; li se raspunde ca (lama nu poate veni, fiind obosita, nici vechil

n'are, cu cine sa trimeata scrisorile, ci-i poftete sa vinA boerii hotarnici la $111eu.
7). In fine boerii hotarnici se duc la $ilieu, trecand peste datoria br. Acolo 11 se
arata hotarnica din 7266 lulie 20 (1758) radicata de Tanasa Meleghi vornic de poarta
1 Ilie Cracalie, de pe care iau copie, peste voinja medelniceresei, care le-a zis in
fata cd-i pare rdu cd le-a tngaduit sa vazd i sa scrie aceastd hotarnica.
WA cum aleg boerii hotarnici hotarul Pomarlei despre $ilieu Incepandu-se
piatra IntAia, care s'a pus la inchietoare despre Magura de la camp spre iazul Boghiului, in podi, de latura drumului ce vine de la Sdveni i merge la $ilipau,1
tot drumul la vale in capul dealului Ilrlei, uncle inteun dambuor de latura drumului
din sus s'a pus alt piatr ; i tot drumul pad in vale, la iazul Boghiului, in capul
iazului i de latura drumului, alt piatr; i de acolo tot drumul la deal i fn damb
din sus de drum piatr, 1 tot drumul pad in valea lui Balaban, i peste vale in
capul unor pamanturi s'au pus doao pietri, cari acolo s'a Mut 1 collul Pomarlei
margine din gios ; i de acolo la chiotoarea aZasta la deal, cam pe coasta, lara1 s'a
pus piatrA ;
de acolo pe culmea dealului alta piatrA ; i apoi in capul dealului
drept in muche, mai in sus de coada
Obreja iarli s'a pus piatrA ; 1 de
acolo la vale peste pardul Pomarlei, ce vine din Salite i da fn Obrejie 1 in capul
dealului Pomarlei, altA piatr ; de acolo pe coasta dealului spre opus i in dreptul
caselor medelniceroae Varndvoae s'a pus allA piatrA ; i de acolo pe coasta In
margine paraului, ce curge din iazul Pomarlei s'a pus plat* de acolo peste parau
mai in sus de podul lui Rugind supt iaz s'a pus plated ; de acolo la deal 1 tot pe
coasta intr'un dambuor de-asupra unor ponoraturi s'a pus plat* i iara1 tot pe
coasta i pe de-asupra ponoraturilor i in dreptul a trei radacini de ulmi marl 1 cate
trele in rand aproape una de alta s'a pus piatr; i de acolo prin radacinile ulmilor
tot pe coasta inainte s'a pus piatra; i de acolo s'a pus piatra fn capul Hilipeului
lui Curt 1 a dumisale clucerului lonig Ba$ota, caci !dna aici a mers Pomarla tot
coasta pre lung cu HhIieu1 medelniceresei Varnavoaei;iar de acolo purcede Pomarla coaste in partea din Hil4eu a dumisale clucerului ; i de acolo la deal tot
coasta cu Hilieul dumisale clucerului 'dna unde s'au dovedit poenile Popei,1arAi s'a
i de acolo la deal prin codru tot coaste cu Hiltpeul
pus platr langa un paduret ;
dmisale clucerului lonild Biwa pAn ajunge in coastele Tdrnaucai; 1 acolo este
capatul cel din jos la Codru despre Hilieul dmsale clucerului, iar chiotoarea din sus
a Pomarlei, la codru ajunge in coastele PobroteOilor la deal de lozia neagra cu 170
stanjeni gospod ; iar marginea Pomarlei de catra Magurd pe lung raman pietrele vechi
nestramutate". (Surete ms. II, 356).

Asemenea hotarnica noua sa fie intarita de Voda. La 3 Dec. boerii divaniti fac
anafora, pe care in 9 Dec. Von A. I. Calimah o intarete cu clausula ca se pune soroc
de 40 zile medelniceresii Maria Varnavoae sa-i aduca scrisorile, cad la din potriva
se va intarl stapanirea prin hrisov (Surete ms. II, 351). Cum insa lonita Baota clucer
era stapan prin motenire pe trei pdtrimi din Pomarla, I se intarete stapanirea i are
putere de a-i lua venitul din toate dupa obiceiu. $i zice Voda : poruncim domnia
plea i dmvoastrA ispravnici de tinutul Dorohoiului ca pentru acei ce vor fi lazand sau
www.dacoromanica.ro

20

GEL GHIBANESCU

se vor fi hrnind pe moia Pomarla, i nu se vor supune a da adetiul obinuit sa-i


supuneti implininduse de la danii dupd ponturi." (Surete ms. II, 360).
Sorocul de 40 zile trecu. Tocmai in 3 Martie 1797 cere de la Vocla sA i se
fac hrisov. Cancelaria pune incheere sa se cheme la divan dumneaei giupneasa
Maria Varnav cu om gospod." (Surete ms. II, 361). Atunci intervine lordachi Varnav
biv 3 post. frate mai mare cu Vasile Varnav i face intimpinare ca a gsit scrisorile
1 cere infatiare. Voda A. I. Calimah prin carte domneasca din 22 April, le pune zi de
soroc la sfaritul lui Aprilie i scrie clucerului lonita Baota sa vina cu scrisori dovezi
1 harta de stare locului. (Surete ms. II, 361).
Trece un an. caci de asta data lonita Baota se arata greoiu. Voda A. I. Calimah
se vede nevoit a scrie o noul carte domneasca la 31 Febr. 1798 ca la miezul Paresil
61 vina la divan cu scrisori dovezi ca se dea sfArit acestei pricini, cad altfel yet Ji
supdrat cu om gospod. (Surete ms. II, 361).
Caminarul IoniA Baota face o noua intampinare ca m'am sculat i am venit aice
la divan dupa ce am cheltuit cu dusul hotarnicului, cum i toate trebuintele care le-am
lasat in pamant, dar inchizandu-se atunci divanul am fost prelungit." La 14 lunie marele logolat pune incheere : la cercetarea de al doilea sa fie i dmlui Ion Rizul biv
vel vornic 1 Mih. Sturza biv vel vornic i numai decal sd la pricina sfarOm. (Surete ms. II, 362). In sfarit Vocla A. I. Calimah pune capat pricinilor i prin o noul
carte domneasca intarete caminarului Ionita Baota dreptul de stapanire pe tot locul
cu pricina din Hilieu, ce patimete impresurare despre Maria Varnavoae medelnicereasa. (Surete ms. II, 362).
18. Pomdrla lui Volcinschi fi Ralea. Dumitraco Macri ban stapania trei sferturi
din Pomarla de la 1729. De la Dumitraco Macri Pornarla trecu la fiul sari Vasile
Macri pitar i apoi medelnicer. De la Vasile Macri Pomarla trecu la fiul sau Costantin
Macri medelnicerul. Acesta prin zestre o da ginerelui sari Costantin Baota, tatal lui
lonita Barta, i bunul hatmanului Anastasa Barta.
Cat despre patrimea ramasa a lui Coste i Ionaco Cazacul, povestea este aceasta:
Dui:4 1719 patrimea din Pomarla trece la Dumitraco Potlog, cred prin zestre, caci
lipsesc actele ca s'ar fi vandut. Potlog are 2 fete : pe Anita mama lui Toader Manole
raze i pe alta MO, mama Martel Stdrcioaea, paharniceasa, stapani pomeniti in actele de dui:4 1778, ceia ce arata ca 60 de ani proprietatea a curs linitita pe aceasta
a patra parte din Pomarla. Se vede ca ei stateau in alte pAri, caci nu-si puteau cauta
de moii i Catrina Macrioaea medelnicereasa, soacra lui C. Baota, incepuse a le Indica hotarele. In 1778 Toader Manole cere de la Voda sa i se aleaga hotarele despre
partile Catrinel Macri. Von C. D. Moruz randuete ca boer hotarnic pe lonita Buznea,
iar ispravnicia de Dorohoi fiind ocupata i fiind ca noi avem trebuinta i nu ne da
maim ca sa mergem avand alte porunci a ante randuesc pe lonita Murgulet paharnic
sa mearga la Pomarla i sa aleaga stalpind'o cu pietre hotara. in masuri i semne despre
partea medelniceresei Catrina Macrioaea. (Surete ms. II, 363). In aceiai zi ispravnicii
de Dorohol scriu i lui lonita Buzne sa mearga cu hotarnic, randuit de Von, la Po!nada tot in acest scop. (Surete ms. II, 361). Cercetarea nu s'a putut face de aceasta data.
0 noul jaloba se face in 1780 contra medelniceresei Catrina Macri. Ispravnic de
Dorohol era C. C. Crupenschi paharnic ; acesta scrie in 9 Ghenar 1780 un Ilya catra
Cc. Catrina, ca aducandu-i-se de Mit T. Manole o carte domneasca pentru Pomarla...
iar de ai ceva a raspunde... poftesc sa am raspuns de la dumneta 1 sanatate". (Surete
ms. II, 364).
Mille cad la un fel de implcaciune. Nici Toader Manole, nici vara-sa Maria
Starcloae nu-i puteau cauta de moie i se invoesc cu cc. Catrina Macri ca ea sa caute
www.dacoromanica.ro

SCHITA ISTORICA' ASUPRA POMARLEI

21

i pAtrimea lor i sl le plAteascA arena Dupn un an de procese medelnicereasa Catrina Macri nu le-a dat de cat 3 galbeni i se provoacn o noun jalobn la Vodn C. D
Moruz ; In 3 Ghenar 1782 Vodn scrie carte la sulgerul Mihalachi sn cerceteze pricina
dintre pArti, mal ales cl Cc. Catrina Macri arAtase cA ea ar fi plAtit arenda In mana lui
Dumitrachi Potlog 1 pentru partea lui T. Manole. (Surete ms. II, 363). Toader Manole
41 mAritase fata dupA Gh. Talpn polcovnic i-i dase zestre optimea sa din PomArla,
cAci el stAtea in Mlennuti, unde era stApan Gh. Talpa, care cere 1 el in 1783 alegerea
pArtilor sale de zestre despre vecini. Vodn A. C. Mavrocordat rAnduete in 11 Sept.
1783 pe ispravnicii de Dorohoi : C. Varnav medelnicer i pe lordachl Crupenschl sulger sn cerceteze pricina alegerii hotarelor. Cercetarea nu se face nici de data aceasta.
Peste 2 ani, in 1785 Mal 30 boerii hotarnici, Ion Rale vornic de poartn i Hie Cantacuzino,
caci C. Crupenschi pah. ispravnic de Dorohol, era ocupat, merg la Pomarla 1 pentru a
putea alege partite noului reclamant, mnsurn toatn moia Pomarlel in stanjeni i semne.
Se face funie de 20 stanjeni domneti 1 se mAsurA pe 5 locurl in curmez1:
89 fune= 1780 st. ; lar optimea lui TalpA 222Y2 stanjeni.
c
79 c = 1580 st.; 4
c
e
197
c
c
3). Intre Hilieu-IbAneasa 66 c = 1257 st.; c
c
157
c
50 c = 1000 st.; c
4). Tot in c
c
w
c
125
. i)
w
5). In jos despre Dorohoi 39 c = 793 st. ; c
c
9972

1). Fundul supt codru,

2). In jos de sat

Aceasta este prima mnsurAtoare precisn, potrivit noilor cerinte, ce se Introdusese


in mAsurarea moiilor, fAcandu-se 1 harld inchipuitoare de starea locului.
In 1793 o noun jalbA se pornete de Gh. Tali:4 contra medelniceresel MArloara, i
VodA M. C. Sutu randuete pe ispravnicii de Dorohoi, Vas. Neculcea ban 1 M. Costachl
pah. sA cerceteze pricina. Lucrurile rAman aicea. Gh. Talpn polcovnicul 41 mAritase fata
lui Maria, intAi cu unul PAtraco, dar n'are copii ; al doile rand o mAritn cu sArdarul
lordachl Rale ; i tocmai in 1836 Febr. 1 Maria serdAreasa lui lordachi Ralea 41 va vinde
optimea el din Pomarla lui Anastasn BaotA hatmanul cu 2200 galbeni ; lar in 31 Oct.
1838 Mihai Sturza Vodn va da hrisovul de intArire Condica Pomarlei No. 12 1 13).
Tot Anastasn BaotA hatmanul intrase cumpArAtor I in optimea lui Volchischi, a
cArel poveste este aceasta: Maria StArceoae pAhArniceasa i-a fost mAritat pe flica sa
Smaranda cu Enachi Volcinschi inainte de 1800. Fiul acesteia Teodor Volcinschi la
Insuratul lui In 1814 Ghenar 28 capAtA ca zestre acestea: optimea din Pomelrla, de pe
maid-sa Zmaranda ; Puenii, NAhorenii, moille din raia, 12 bol, 12 vacl, 12 vite, o
bricA cu 2 cai 1 300 galbeni. (Condica Pomarlei No. 4).

Fiind departe de moie, Intru cat T. Volcinschi era supus austriecesc, el cere In
1). In a doua mnsurAtoare fAcutn Pomarlei in 1804 Tunic 9, din porunca lui A.
C. Moruz VodA, dupn cererea lui Enachi Volcinschi se dau aceste mAsuri :
1) Supt codru
89 odgoane ; iar optimea II odgoane 2V2 stj. = 2221/a stj.

2) Din jos de sat

19 stj. 3 palme = 179 stj.

it

18 stj. 5

w = 138 stj.

6
5

17 stj. 1

14 stj. 1 X w = 94 stj.

71

55
45

37

3) Intre Hilieu i
4)

IbAneasa
tlj

5) Fundul despre Dorohoi

= 117 stj.

AceastA noun mAsurAtoare este IntAritA in 5 Sept. 1804 de A. C. Muruz Vodn pe


numele lui Enachi Volcinschi (Condica Pomarlei No. 3).

www.dacoromanica.ro

22

GH. GHIBANESCU

29 Sept. 1820 sA se vanzA prin mezat optimea lui din Pomarla ; intinderile le dA dupA
hotarnica din 1804. Tocmai in 1823 Mai 4 VodA Ion Sandu Sturza scrie carte vorniculul de aprozi, C. Asian, sA strige la mezat partea lui Teodor Volcinschi, cu insemnare ca sl se intlinteze pe spatarul AnastasA BaotA 1 dacA Maria Talpl nu va nate
pretentie. La 5 Mai spAtarul Anastasie BaotA se prezintA la mezat i clA la hareciul
20000 lei i la 18 Sept. 1823 moia rAmAne asuprA-i; iar la 19 Sept. VodA lonita
Sturza intArete mezatul.

Acesta este in scurt istoricul proprietatii in Pomarla, care incepanduli povestea


de la popa Draghie din 1420 cand era un trup mare, se pulverizazA la urmai in
numAr de 12 generatiuni de stApani pentru a ajunge iar trup mare la 1838 in manule
hatmanului AnastasA BaotA.

www.dacoromanica.ro

Satul Cristeti, cu trupurile sale Popicani, Coeti

i Brbeti, din jud. Iai


(SCHITA ISTORICA)

1, Observe: Ili generale. In judetul Iai, in regiunea vechiului tinut MHOtura, de la Targul-Frumos spre miaza-zi, in comuna BrAeti, se afla satul Cristeti. Este
aezat pe valea Cristetilor i costia dealulul Dodu 9.
Are o suprafata de 1305 hectare 9, 168 case, 167 gospodarli, 712 locuitori, din
care 344 barbati i 368 femei.3)
Satele i moiile incunjurAtoare, azi, sant : la rsarit, BrAetii, la miaa noaptet
Prigorenii i Buznea la apus, Ganetii i la miazazi, Hndretii, din judetul Roman')
In trecut, dad ne ducem, satele 1 moille incunjuratoare erau : la rasarit, Ciuncetii5) i BrAetii, la miaza noapte, Prigorenii, Avrmenii 9 i Ruscanii (azi Buznea)
la apus, Moicetii i GAnetii 7) i la miazazi, Handretii.

In cele ce urmeaa, voi cerceta fiecare sat, aparte.


2. Pop4canii. Sec. XV-Iea. Satul la inceput se chema Popatcani (nonkmaili).
Numele lui vine de la Popatka (nonkitiK4), care e un derivat de la numele comun poi:4.
Apol, numele lui sun Popicani i Popitcani. Satul care in condica Lluzilor, din 1803,9
.

1). Harta stat. major, planele Targul Frumos i Podul-Iloaei. Dict. geogr. al jud.
lai, 85.
2). Dict. cit.

3). Dict. stat. al Romaniei, recensamantul 1912, Bucureti 1914, I, 474. In 1888,
erau 100 familii, cu 470 locuitori, Dict. geogr. cit.
4). Harta stat. major, cit.
5). Azi in trupul Braetilor. El avea uric de la lancu Voda Sasul (c. 1580), cum
se vede din ispisocul din 7142 (1634), Dec. 20 [Ghib. Surete II, 173-17*
f din ispisocul tau avut moul lor Giurgea Neacul stolnicul de la lancu Voda,...

coda i moie din sat din Ciunceti, ce-i in tinutul Carligaturel,. Cp. Ghib.
Sur. III, 254, IV, 34-35. Apoi gin Ciunca,, in fundul vaii Buda, Harta slat.
major, pl. Podul-lloaei i Dict. geogr. al jud. Iai, sub Ciunca i Corbala.
Inteun uric din 6953 (1445), April 5, se intaresc boerului Mihail logofatul :it
fratelui Duma postelnicul, intre altele, (cent, HA 6131536T* HA HMt r,s 6CT
g$HKA rrAH H rA KIWI tISHKA x<spma H MOILACTHO iHSHICA CTAHOR, (satele, la
Barzota, anume, uncle este Ciunca Stan i unde a fost Ciunca Giurgiu I
manastirea lui Ciunca Stan), Ulianitchi, Mat. 66-67, Uricarul XI, 60-62.
Cp. i satul Prigoreni, in Bul. loan Neculce, fasc: 5 (1925), 46, nota 3.
6). Azi in Prigoreni. Cp. satul Prigoreni, cu trupurile sale Avrameni 1 Mu!, in
Bul. loan Neculce, fasc. 5 (1925).
7). Azi, amandoua in Ganeti. Pentru ele, vezi satele Ruscanii (Buznea) 1 GAnetii, in Bul, loan Neculce, fasc. 6, 1926, 85 I urm., 98 i urm.
8). Uricarul VIII, 332.

www.dacoromanica.ro

M. cosTACHESCU

In Catagrafia Carligaturii, din 1820 '), se numete Inca Popicani, In Catagrafia din 1831 2),

se numete (Draga,, nume sub care aceastA parte este cunoscutA ( azi. 3)
Satul e mai vechiu de cat $tefan cel Mare i ar fi fost mai mare, decat II gasim
mai tarziu.
Din uricul din 6974 (1466), Dec. 8, vedem cum Stefan Voevodul Moldovil Intlrete vanzarea ce o face Popaeka i nepotul sau Micul, drept 150 zloti tatarati, catra
Moica I fratele sAu Costea a unui gloc, In pustie, la Carlig Murk intre PopaZcani, Ruscanl i Ganetiti, la Fantana lui $tiubei... pentru ca sali facA sat,.4) Acest loc de pustie,

care se afla alature cu satul Popaecani, ar fi intrat mai tarziu in el, pe cand aa pe el
se ,Intemeiaza satul Moiceti. Hotarul acestui loc este Insemnat astfel5): cincepand din
paraul lui Drago, pe drum, la varful deatului, apoi pe deal la..... dealului, apoi la tarink pang la marginea tarinii, unde au pus un stalp, apoi de la stalp pe drum, la
varful dealului, la un stejar Insemnat 1 dela stejar prin radiu, la drumul cel mare i la
un alt stejar Insemnat i de acolea pe drumul cel mic, prin radiu, la poiana Piscului,
tocmai la drumul cel mare, ce merge catra Ganeti i dela drumul cel mare peste camp
la hotarul Cupscului sY. Acesta-i tot hotarul din aceasta parte, iar despre Ganeti, sA
le fie dui:4 vechiul hotarl.
Documentul este important, caci ne aratA, pentru Intaiai data, numele satului Popa/cani 1 numele stapanulul Intemeletor Popaeca. Se vede ca satul nu era de mult Intemeiat. Alci cApAtase PopaEca loc, In pustie, la CarligaturA, de doua sate. In unul i-a
Intemelat sat, altul II vinde.
Documentul acesta este Intregit de cel urmAtor. In acest uric, din 6975 (1467),
Ghen. 1 7), Stefan Voevod IntArete lui Moica i fratelui sau Costea .dreapta lor vislujenie i cumpAratura, o selite, unde se cheama Fantana lui titibeiu, fntre GAneti,
Ruscani gi Cogegti, ce au cumparat, de la Costea, fratele lui Popaeca, drept 125 zloti
tatArati.. Hotarul sA-I fie dupa vechiul hotar.
1). Arhivele stat. Ia1.
2). Ibid.
3). Harta stat. major, pl. Targul Frumos, Intre satele Ganeti i Cristeti. Dict.

geogr. cit. 104: cLa rasarit de satul GAneti, pe coasta de est a dealului

Budeanul, se aflA urmele unui sat, ce se numea Draga...,


4). Bogdan, 14t, I, 114-116: fenoyre H4111H 114 Him* nomuttea H Helm, ero 4111K01/4,..
FI ()OMAN C/101/M14 HAW HA% MOHKG[11 11 u]spamoy ero KOCTIF WANG M*C[Td/Itt Hoye-

5y.

THHH F14 eptsnerwroyirk mem pornetticatte H Ai eXCH (1 01(CK4 11H H 4165101 1%116111 H
oy tpoyseesw entieum aa p[it SAJ r T4jT4PCKI1X... [taco AA IVCAAMT cork] cenox..
Ibid. est map roanoy m-kcToy A4 6CT 11046HUI 11 Wt 110TOK4 Aparoutetta Aoporoto

HA Hen Mita, T4 AHAOM FM... AHAJ, Til 114 topettoy AO 141411


TAKHAH

CTO/111, TA WT CTO/In

WT ASKA 4606C frkAra AO

Aoporoto

136411KOH

11,411 11HhJ rAe tun-

[ua] Rea AHAA Qv 311141611411 kJ 401(6, A

Aopore TA Olf 3114A1 6114 [IikI] AllOVTI11 A01^(6 [il W]T


[0]11C44] HA CA11101(10 K64II10VI0

Tod* AMINO AOPOr010 46p6C p*Ali Ao noirktta

Aoporol? tpo eAe[T e]ts rseetpe, 4 WT KeilliK011 NNW!! 4epec non* Ao vrairk
K6C KOTAIllt WT TON CrOpOHltl. A WT rz116111N AA 6CT HAI l&
11 0 CT4p0M8 verapto,.

KSIHEICKOKA. TO Hatt

6). La Bogdan, cit. 115 e:

(KZIIIOTWHA ?2. Controland locul, dupA o fotografie a


documentului, la Academia Romana, am gAsit: KtiluecKolia, al Coescului, sa-

tul Coma vecin.


7). Bogdan, D$t. I, 117-118 :

cenoirrid HMHH Fi*plIkl Al OIFKLI 6 Rim' 61'0 KOCTE....


noTeepAtme ecmo... ex 11p4K06 KILICAS)K611i6 H KS11,161116 tVAHW C64H41 6 1110Mi rAe C* 301{6T
1411066eKa K11E111110 4163CH rseetpie H N16XCH POIrCKAIIIII H A16Hili eottletpie tpo W1111 1101011HAH
WT KOCTH KPATA FlO6614KkIH4 SA PK6 SAATIIIK TATAPCKIJK,,, Cp. N. lorga, Studii 1 doc.

VI, 73.

www.dacoromanica.ro

SATUL CRISTESTI, cu trupurile sale POPISCANI, COSESTI i BARBE5T1

25

Din documentul acesta vedem ca Popa'eca are frail pe Costea i pe tatal, sau
mama, lui Micul. In partile cumparate de Moica i fratele salt Costea s'a intemeiat satul
Moiceti i), dupa numele lui Moica 2).
Nici o alt tire, din secl. XV-lea i al XVI-lea, nu mai am despre Popicani.
3. In secolul XVII-lea. Cu acest veac, tirile despre Poptcani incep iarai, din
nefericire numai in legatura cu satele vecine.
Intro marturie hotarnica, cam din 1635 8), a Prigorenilor, data de spatarul Ureche,

se spune: drum in kos pre langa matca vaei Lupului, deciia drumul in A'1,os pana la
un iaz batran, din capul iazului In os, pe matca vaei Lupului, pana unde sa impreuna
hotarul Pop4cani1or, unde iaste un stalpu de piiatra, langa matca Plotonitei...
In 7146 (1638), Mart 22 4), in o hotarnica a satului Avrameti, se spune : iar de
acolo matca Plotonitiu, 8) spre amiazazi, unde th fmpreun'd hotarul Avreimetilor, cu
hotarul Popicanilor. Aicea sd Imple tot hotarul AuromeOilor.D
in hotarnica Prigorenilor ( o seliti de sat
Tot aa in 7149 (1641), Sept. 19 6),
pe Plotonita, ce sa chiama la biserica de piiatr, cei in tanutul Carligaturei ) : de la

un stalp de piatra ce iaste !Ana Plotonit(a), aproape de beseareca de piiatra unde au


fost... din capul iazului, in os pre matca vaei Lupului, pan unde sa inpreun() hotarul Pop*anilor, unde iaste un stalp de piiatra, langa matca Plotunipi... ,
In acela an 7149 (1641), dupa Septemvrie ,), Vasilie Voevod, intarete hotarnica
de mai sus: pe matca vaei Lupului, pan unde sa impreuna hotarul Popicanitor...
In 7180 (1672), Nov. 20 8), este pomenit Costandin cparcalab ot Popicani
Interesanta este hotarnica din 7181 (1673), Noemvrie 23 9), prin care se arata
despartirea dintre Popicani i Moiceti. Hotarnica e facuta, pentru Ganeti i Moiceti,
de Irimice vornic de poarta, pentru despartirea dintre Popitcani i despre Cosati , aratand anumi i ci oameni megie au fost, care au tiut cu sufletile lor, pe unde sant
1). Pentru acesta, vezi Bul. loan Neculce, fasc. 6, 1926, 98 i urm.
2). Un Toader Moica dvornic de gloate i fratele sat] Tador spatar se intalnesc
ca martori, in documente, incepand din 6947 (1439) Mai 10 i pang in
6961 (1453), Ghenar 16. Vezi Bul. loan Neculce, fasc. 6, 100. In uricile din
6944 (1436), lunie 15 [Arh, stat. Bucureti, Episcopia Huilor, pac. 25 1,
Melchisedec, Cronica Huilor, I, 149-150, cu data 6940', i 6951 (1443),
Aug. 24 [Ghib. Sur. XX, 195-198], li se intaresc mai multe sate. Nu vAd
legatura intre cumparatorii din documentele lui Stefan cel Mare i aceti boeri.
3). Ghib. Surete, III, 170. Bul. loan Neculce, fasc. 5, 45.
4) Ghib. Surete III, 144. Satul Prigoreni, Bul. loan Neculce, fasc. 5, 48.
5). In 1847, paraul Plotonita este identificat cu Ciunca, Arh stat. lai, Tr. 1357,
opis 1543, dos. 213, fila 17 : paraului Ciunca, poreclit i Plotonita . Praul
Plotonita este amintit Inca in 6941 (1433), Ghenar 28 : <<in ccio ILI 11,10ToyunRov iht !we iht FIMIA ['AC Elthl wkroE milticKevA ) V. Bul. loan Neculce,

fasc. 6 (1926-1927), 98 i note e 7, 8 i 9.

6). Ghib. Surete III, 142, Bul. loan Neculce, fasc. 5, 48.
7). Ghib. Surete III, 147, Bul, loan Neculce, fasc. 5, 48.
8). N. lorga, Studii VI, 88.
9). 1) Arh. stat. Iai, Tr. 1357, opis 1543, dos. 213 fila 7, 240 verso [aici 7181,
Nov. 24] ; 2) asemenea ibid. Tr. 1357, opis 1543, dos. 163, fila 67 verso ;
3) ibid Tr. 1788, opis 2039, dos. 662, fila 30 verso. 1) Pentru inpresurare
moii Popiteanii despre moia Coetii, cu celelante saliti, 1853 Fevr. 14D.
2) Moiile Moicetii i Ganetii despre mola Handrestb. 3) Hotaritura
moiilor Moicetii i Ganetii despre Popitcanb. Ibid Tr. 1788, opis 2039,
dos. 343, fila 26: climpezirea hotaralor moiei Cristetii... dispri Ganeti...
i dispri Draga sau PopWani a mon. Doljati.. Dau hotarnica, dupa No. 1.
Buletinul Muzeului Municipal loan Neculce3 lai

www.dacoromanica.ro

M. CO STACHESCU

26

hotarale i pi undi au Omit Banu11): am purees cu brazda in cap, incepanduse


hotarul alAture cu hotarul Popikanilor, hotarul Muicetilor, de la o movilA din hotarul

Targului Frumos, di la movill in gios, pi ldngd rddiul Popilcanilor 1 de acole in


gios, pe drum, pin Ciretei rop, panA la capul rAdiului, din gios sau pus stalpu i di
la acel stalpu, pe drum in gios, 'Ana la movila mare, la un stalpu langA drum, de
acole pe drum in gios, panA la movila Banului la alt stalpu, di acole pin rAdiul Mululu!, alAture cu drumul dispre rAsArit, din gios di rAdiu, la capul rAdiului, din gios

langl drum, unde se inpreunA hotarul GAneiilor i cu a Moicetilor i cu a Co0Oilor,


un stalpu, iar di acole di la acel stalpu se incepi hotarul GAnetilor, allture cu hotarul

Co4tilor.
Din 7183 (1675), April 2 2), avem mArturia lui Miron Costin, vet dvornic : cum
au venit la noi Anghelachi i Constantin de Pop*ani, cu cinstita cartea MAriei sale,
scriind la noi sA mergem sA socotim cu oameni buni, pentru un loc de prisacd, cad
au el galceava, cu Dnei TAImAcioae paharniceasa, zicand Dnei jupaneasa TA1mAcioae
cl acel loc de prisacA este pe locul in hotarul satului Ruscanilor, iar Anghelache 1
Constantin au dat seamA cA acel loc este pe hotarul lor a Popicanilor... Mersam acolo,
la acel loc de prisacA, stransam oameni buni, bAtrani i targoveti 1 din pregiur meglai i sau tamplat acolo i DI. Manolachi comisul. Adusau i uricul Thrgului Frumos,

care scrie in semne, din movile in movile. Pentru care lucru aratA cA Ruscanii au fost
de ocolul Targului Frumos. Deci noi am socotit, precum scrie uricul i semne 1 precum mArturisesc oamenii buni i aa am ales cu sufletele noastre, cA acel loc de prisacd este pe hotarul satului Popicanilor. Deci noi, precum am socotit, aa am ales
acest lucru... precum am mers de am vAzut mvibele cele de hotar. Este prisaca aceea
pre locul Popixanilor, mai jos de movila ce este de hotar. Aceiai pricinA se aratA
i in documentul din 7183 (1675), lulie 1 3). Anghelache i Constantin de Popicani,
jAluindu-se pre jupaneasa rAposatului Talmaci, pentru un loc de prisacA din hotarul
Popicanilor, cA este hotarul lor, iar pahArniceasa cA e pre hotarul Ruscanilor, Domnul
Moldovei, Dumitru Cantacuzino, trimite pe Miron Costin prilejindu-se la tart 4), ca sA
socoteascA acele hotare, intre care hotare vine acel loc. Miron Costin, inpreunA cu
Manolachi comisul aflA cA nu este prisaca in hotarul Ruscanilor, ci pre al Pop4candor.

In actul din 7184 (1676), Mai 12 8), intre marturii cari adiveresc cumpArarea unei

Orli din Cristeti, de cAtrA Miron Costin, logofAtul, sant i Constantin parcAlabul i
Anghelache de Popicani. Acetia ca .feciori de boiari de lard... Anghelachi de Popicani, Costantin biv parcalab tij ottam (asemenea de acolea)>>, inpreunA cu altii, din
satele vecine, ScortAti, Albeti, sant marturi ai logofAtului Miron Costln, and cumpArA
pArti din satul RomAneti, din tinutul CarligAturii, cam la 1673 6). Intrunele locuri, Costantin e cApitanD 7). Asemenea, sant pomeniti, cam la 7185 (1677) 8), tot ca marturi,
in cumpArAri de Orli de moiie, din RomAneti, de cAtrA Miron Costin. Asemenea in
7185 (1677), Fevr. 16 9), in actul scris in Berbeti, unde se afla probabil Miron Costin,

1). DupA No. 2. Vezi i Bul. loan Neculce, fasc. 6, Ruscanii i GAne0i, 107.
2). V. A. Ureche, Miron Costin, I, 148-149. Originalul era la mAnAstirea Doljeti,
foastA proprietara a satului Popicani. Bul. loan Neculce, fasc. 6, 91.

3). Ibid. 150 151. N. lorga, Studii VI, 89. Bul. loan Neculce, fasc. 6, 91.
4). Era la moiia sa vecinA, Cristetii.
5). V. A. Ureche, Miron Costin I, 150 151.
6). GhibAnescu, Surete XIII, 9.
7). Ibid 10.

8). Ghib. Surete V, 37, 39.


9). Ghib. Surete V, 34, XIII, 13.
www.dacoromanica.ro

SATUL CRISTESTI. cu trupurile sale POPISCANI, COSESTI si BARBESTI

27

Anghelachi de Popiscani, Constantin capitanul de Popiscani ). La fel, In 7185 (1677),


Fevr. 20 1), scris in lai : .Anghelache Costantin ot Popiscani., alaturi cu altii, din Cudresti 1 Prigoreni.
In zapisul din 7185 (1677), Fevr. 26 2), vedem c Miron Costin logofatul eumpara

un loc de prisacA din sat din Carstesti, de la lacob, ce au fost parcalab i de la fimeia
lui Nastasia, fata lui Simian din Popiscani, 6au lost pdredlab2..
Important este zapisul din 7185 (1677), lunie 4 3), scris in Barbeti, prin care se
arata ca Anghelache Chiosea si Constantin 1 Gheorghita i Ion, feciorii lui Simion
parcalabul (din Popiscanl) s'au tocmit cu Miron Costin logofatul, pentru un heleteu,
iaz vechiu, ce este fnpotriva Popiscanilor, la care heleteu este un larmure din matca
paraului a lor de Popicani, iar un tarmure iaste de Brbesti i de Cdrstesti. S'au
invoit cu d-lui logofatul care a lAsat tot heleteul vechiu, pe sama noastra, in veci 1
and ne vom apuca sa ezim heleteu, d-lui sa nu se amestice. Si ei Inca au dat dumisale voe sA- faca alt heleteu, din pajiste, mai gios de acel helesteu vechiu. cad
i acolo este un tarmure a lor de Popiscani i un tarmure a lor de Barbeti. Si ala
ne am tocmit cu dlui, de va ineca apa din helesteul dsale ceva loc de hranA din hotarul nostru, noi sa rabdatn, precum rabda i dlui, pentru locul dsale, ce va ineca heleteul nostru. Acest iaz mai era acum vreo 30 de ani, in stanga drumului, cum mergi
de la Targul Frumos spre Cristeti. Pomenirea e i azi.
In 7204 (1696), lunie 7 4), Domnul Moldovii, Antioh Cantemir, dA dreptul dijmei
lui Gavrila i Toader, fiii lui Anghelachi, la Popicani, i din praila si din gradini.
Din documentele ce am, urmeazA ca satul Popiscani, in veacul al XVII-lea, umbla
in 2 batrani : Popiscanul si Anghelachi. Vezi urmatoarele.
4. Secolul al XVIII-lea. In 7251 (1743), Oct. 11 5), in o scrisoare de marturie
a unor oameni din Frateni, ") pentru moie in Batarati 7), inpreuna cu Mill din Albeti,
Scortati, Goeti 6), apare si Toader Barzul dela Popiscani.
Din 7258 (1750), Mart 27,8), avem, in rezumat, cartea de ramas asupra lui Criste
Arnautul, cumnatul lui Anghelachi, de ramas, ca n'are moie in Popiscani. Abia din
documentul din 7259 (1751), lunie 14 9) aflam stapani in Popiscani, unii din secolul
trecut, altil din secolul al XVIII-lea. Prin acest zapis, se arata a Stefan Bosie cAmaras
cumparA doua parti dintrun batran, din satul Popiscani, cei la Carligatura : una a lui
Costandin, nepot Popiscanului i alta a Dochilei, nepoatd de Jatd Popiscanului,
le cumpdrd dela Sandal Carp si sora Jul Tolana, nepoald de laid Popiscanului.
.Acest sat frnbld in 2 ball-did, un boirdn Anghelachi si un blrdn a lui Sandal
Carp. Ce din batranul lui Carp au vandut doa parti i una au ramas nevanduta. lar
acele dotta parti li-au vandut, drept 105 lei.
1). Ghib. Surete V, 35, XIII, 14.
2). Acad. Rom Ms 3336 Catastih de moiile dumisale Stefan Bosie cAm(a)ras,
let 7259, iuli 20, Tinutul Carligatura, fila 8.
3). Acad. Rom Ms. 3336, fila 8 verso, V. A. Ureche, Miron Costin I, 132-133,
N. lorga, Studii VI, 92.
4). N. lorga, Studii VI, 95.
5). Cond. Mitr. Mold. din 1818, II, 563, No. 15. Asemenea Bul. loan Neculce,
fasc. 4 (1924) 31.
6). In Bul. loan Neculce, fasc. 3 (1923), satul Goeti, cu trupurile Vrastatil, Sapticenii, Lacul Negru si FrAtenii, 31 si urm.
7). In Bul. loan Neculce, fan. 4 (1924), satul WWII, cu trupurile Onicanii, Podobitii, Batarastii, Stornestii 1 Plesetii,
8). Acad. Rom. Ms. 3336, fila 12.
9). Ibid. fila 12.

1 urm.

www.dacoromanica.ro

M. COSTACHESCU

28

Documentul este important, cad ne arata batranii satului: unul este Popicanul,
poate scoboritor din Popaeca, si altul Anghelachi, Sandul Carp si sora lui Tofana sant
nepoti de fata Popicanului. Sant prin urmare, in a patra generatie, ce ne arata deci pe
Popiscanul, tralnd pe la 1650, cam pe cand traiete i Anghelachi. Ca nepot al Popicanului, documentul ni-1 arata pe Costandin, probabil acelas cu cel ce 1-am intalnit mai
sus, ca martur, parcalab si capitan. Ca nepoti de fata ai Popicanului avem pe Dochita, Tofana 1 Sandul Carp. Din documentul din 1696, lunie 7, am vazut i pe fiii
lui Anghelachi : Gavrila i Toader. Cred ca nu greesc, admitand ca acest Anghelachi
e Anghelachi Cheosea, care impreuna cu Constantin, Gheorghita, Ion i Nastasia (soOa lui lacob, ce a fost parcalab) sant fiii lui Simion din Popicani, ce a fost parcalab,
dupa aratrile doc. din 1677, lunie 4 1 Fevr. 26.
In doua WV, din trei, din batranul Popicanul, in sat in Popicani, intra stapan
Stefan Bosie, camaraul. Din acela an 7259 (1751), lulie 20 1), avem cCatastif de moiile dumisale Stefan Bosie cam(a)ras... tinutul Cadigaturiio, cu scrisorile moiilor Carsteti, Popicani, Berbeti i Coeti, Ganesti, prfile sale.
In hotarnica Carstetilor, din 7271 (1763), lunie 24 2), in care se pomeneste helesteul Popitcanilor, alaturi de marturi, din Cristesti i Prigoreni, sant i Ion Ghineti

ot Popitcani i Constantin Burciurnan postelnicul ot tam i Vasile Sarbul ot tam. Din


o amintire de hotarnica din 1791, Avg. 25 "), vedem ca atunci, cautandu-se semnele de
despartire intre Popicani i Moiceti : Ceriteii roi, Movila mare, Movila Banului, RAdiul Mutului, nu s'au mai cunoscut. Cercetarea s'a facut in fiinta proprietarilor de Moiceti, Ganesti, Cristeti, Coati, oin fiinta reizcYsilor de Popiscani si a insus egumenul
Mnrei Dolje0i., Probabil, partea lui Stefan Bosie fusese druita mnstirii Doljati,
din judetul Roman.

Deci, la sfarsitul secolului, o parte de sat era stapanita de razai si o parte de


manstirea Doljeti.

5. Secolul X1X-lea. Stirile din acest secol sant putine.


In Condica Liuzilor, din 18034), Popicanii sant aratati ca fiind ai manastirii Doljeti, i are 6 liuzi.
In 1811, lulie 6 5), gsesc pomenit o hotarnica a moslei Popitcani, despre Coati
i Cristesti, pe care nu o cunosc mai deaproape.
La fel, pot spune despre o hotarnica din 1812 6), despre intalnirea hotarului Popitcanilor cu a Cosati1or.
Din 1817, Oct. 7), avem foaia de zestre, ce caminarul Nastasa Scortascul cid fiicei

sale Smaranda, in care, in afara de moia Carstetii, dela tin. Carligaturil, bez partea
razailor, impreun cu trupurile de mosie unite cu mosia aceasta, ii mai cla qparti din
mosia Popiscanii, de la tinutu Carligaturii, cat s va alegi, cari esti cumprata de mine,
fiind mosiia aceasta aldturatei cu Coscis(ih.
In catagrafia Carligaturii din 1819, 1820 8), Popiscanii sant a gmanastirii Doljeti
(cealalta era alaturata de Cristeti si considerata ca facnd parte din el) i are 3 liuzi

1). Acad Rom. Ms. 3336.


2). Arh. stat Iai Tr. 1765, opis 2014, dos. 100, fila 501 i urm. V. A. Ureche,
Miron Costin I, 187. Vezi hotarnica la Cristesti, sub anul acesta.
3). Arh stat. Iasi, Tr. 1357, opis 1543, dos. 213, fila 17.
4). Uricarul VIII, 332.
5). Arh. stat. Iasi, Tr. 1357, opis 1543, dos. 213, fila 7.
6). Arh. stat. Iasi, Tr. 1357, op. 2039, dos. 343, fila 29.
7). Arh. stat. lai, Tr. 1765, opis 2014, dos. 100, fila 502,
8). Arh. stat. Iai.

www.dacoromanica.ro

SATUL CRISTESTI, cu trupurile sale POPISCANI, COSESTI i BARBESTI

29

birnici : Vasale Mocan, Rauta Mocan, Costandin Ungurian (1 mijloc, 2 coada), i 6

bejanari din Cordun, far bir, poslusnici a manastirii (doi se numesc Ungureanu).
In Catagrafia Carligaturii din 1831 i), satul apare sub numele de Draga, stapnit

de manstirea Doljastii, vechil vatavul Ion. In sat sant 3 vacluve si alti 7 oameni eslugile si alli oameni fara bir, supusi la unii si altii ), Intre ei si Gheorghe Cotuna.

In 1847, Nov. 13 9, caminarul loan Fucs e rAnduit hotarnic pentru mosiile Cristesti, Berbesti, Cosasti si poenile Calugarului, toate intrun hotar. Mosia Popicanii era
a Man. Doljasti. Spatarul Teodor Vasiliu, proprietarul Cristestilor, cerea ca mosia Po-

picanii ce laras de la un loc s incepe cu mosia Berbestii i merge In gios, in despartire paraului Ciunca, poreclit i Plotonita, sa sa margineasca intinderea ei la capul
din gios, unde sa inpreuna cu hotarul Cristestilor, lamurit acest punct prin hotarnica
Cristestilor, din 7271, lunie 24, facuta de raposatul pahar. Alexandru Neculce i de
unde sa incepe i adevaratul hotar al Cosastilor, ce merge in gios, dandu coaste cu
Cristestii, iaras prin despartirea pArAului aratatD. Inginerul sustine ca nici mosiia Popiscanii, nici mosia Moicestii nu au inceputul stapAntrii lor, din aratata movila a hotarului Targului FrumosD. Din hotarnice, se dovedeste, spune el, cA : 1) mosiile Berbestii si Popitcanii, In cal:Mut de sus, sa incep de la un loc, in despartire lor, paraul
Ciunca, poreclit si Plotonita, cu 60 de stAnj. mai in sus de o ezatura veche, unde este
colt a 4 mosii Prigorenii, Buzne, Berbestii i Popitcani, netagaduit acest punct de nici
unul din proprietari... ; intre Buzne si Popitcani urmeaza unirea arbitrilor, dupa jurnalul
din 1844, iunie 25...p. 2) ca pe malul stAng a aratatului pArau stau cap in cap mosiile Berbestii si Cristestii... iar pe malul drept, asamine, cap in cap mosia Popitcanii
a mnrei Doljastii si mosia Cosastii.. (Aici drept si stang este privit de la miazanoapte
spre miaza zi, dinspre Targul Frumos spre Cristesti). 3) Ca dupa fireasca si neindoelnica intalegere, mosiile Berbestii si Popitcanii ca sa incep dela un loc, ca niste
surori, trebue sa stee bra la un loc, potrivit randuelilor din invechime pazite, la hotarituri.

Pricina, pentru despartirea mosiei Popitcanii a manastirii Doljasti, despre CrAstesti, cu silistile ei, a spatarului Teodor Vasiliu, a fost i in 1848, Fevr. 3 8).
0 hotarnica intre Popitcani i Cosasti avern din .1853, Mai 11 4 . Hotarile intre
mosiia Popitcanii, ce acum se afla In proprietaoa dum. hatmanului Mavrocordat,
luatel In schimb de la m6neistirea Dolj4tii i intre mosiia Co4tii, dela tinut. Esii,
proprieta a dum. spatr. Vasaliu, sau invoit de buna voi si cu multamire amanduror
par(ilor... ca de astazi inainte si in veci, din neam in neam, stapanirea intre aceste
doua mosii sa sa urmezi, dui:A chipul urmatoriu si anume : din piatra delanga fdnItIna
Borcii, ci esti punct viu si netagaduit, sa se masoare patru sute stanj. domnesti, in
sus, pe granita stapAnirei ce desparte Cosastii de Ganesti si unde sa vor inplini, sa
sa statorniceasca piatra si =vita. lara la parte despre rasarit, adica parAul Plotonita,
sa sa masoare patru sute zaci stanjani domnesti, in linie driapta, cu incepire masurii
acestor stanjani din ezatura uechi, ce sc7 afIcY In para.& Plotonila, la capul dialului
Comorii, punct asamene viu si netagaduit si mergand in gios spre Cosasti, acolo unde
sa vor inplini acesti patru sute zaci stanj domnesti, sa sa statorniceasca falls piatra
si movila, aceste douA petri si movili, de la o margine si dela alta, statornicite pe
printipul masurii stanjanilor aratat mai sus, vor sluja de doua puncturi statornice si

1). Arh. stat. Iasi, Tr. 644, opis 708, No. 339, tom IX, fila 9 verso,
2) Arh. stat. Iasi, Tr. 1357, opis 1453, dosar 213, fila 17.
3). Arh. stat. Iasi, Tr. 1788, opis 2039, dos. 734.
4), Arh. stat, Iasi. Anaforale 136, fila 4,

www.dacoromanica.ro

M. COSTACHESCU

30

vecinice i apoi dela o movila, WA la alta, sa sa traga pe piscu linie dreapta cu


brazda i cu pietrile trebuitoare, spre vecinica despartire Popicanilor de Coati, slujind masurile stanjanilor pomeniti mai sus, in printip, linie, pe planurile topografice,

a carie aplicatie i operatie, pe fata pamantului, sa sa faca, la 24 a lunii April, anul


cu rgatoriu

Pe la 1849, locuitorii, call se mai aflau in Popitcani sau Draga au fost stramutali in satul vecin Buznea, de catra proprietarul moiei Mavrocordat 1).

Din tot ce a fost, azi n'a mai ramas, cleat amintirea batranilor de Draga 1
locul cramei, ale carei ruine mai erau acum vre-o 30 de ani.
6. CoAtii. In veacul al XV-lea. In trupul de azi al Cristetilor, in capul de
miazazi al Popicanilor, avand la rasarit Cristetii i la apus Gnetii, era din vechiu
satul Coatii.

Satul e mai vechiu decat stefan cel Mare.


Numele satului vine de la Coescul. Sate, cu acest nume, avem In judetul Vaslui
1 Musce1.2)

Cea mai veche amintire a satului o avem in uricul din 6974 (1466), Dec. 8 3),
prin care aratandu se hotarul locului pustiu, din Carligatura, la Fantana lui Stiubeiu,
intre Popa6cani, Ruscani i Ganeti, cumparat de Moica i Custea, se spune : pe drumul cel mare ce merge catre Gneti, iar de la drumul cel mare, peste camp, 'Ana la

hotarul Cwscului:

cAo Korrairk KSIlleCKClid>> 4).

In uricul din 6975 (1467), Ghen. 1 5), aratandu-se o alta cumparatura a lui Moica
i Costea, Selitea 4Fantana lui stiubeiu, o apaza intre Ganeti, Ruscani 1 C(w0i
(cmeaca rzueipiti H memui poycKnuiti a MEN. K011161011)>. Satul era in stapanirea lui Co-.
escul sau a urmailor lui directi,.caci asta insemneaza: Ao Ko-rnlyk KSIIIsmona 1 Koinetpiti,
Alte tiri din acest veac lipsesc, cum lipsesc i tirile, pentru intregul veac al XVI-lea.
7. In secolul al XVII-lea. La inceputul veacului acestuia, satul Coeti a fost in
stapanlrea Pobratei. Cine 1-a dat i and ? Manstirea in veacul trecut, in a doua jumatate a veacului avusese, alturi cu Coetii, i stapanirea satului Cristetii. Oricum,
in ispisocul lui Alexandru Lapuneanu, din 7062 (1554), Mart 20, dat manastirii, pentru
satele sale, nu sant pomeniti Coetii 6). Va fi intrat in stapanirea mnstirei, dupa aceast data.
De la Vasilie, Voevodul Midovei, c. 1642 (Vezi doc. urmator) avem uricul 7), prin
care, ermonahul Gherasim, egumenul dela Pobrata, vinde Banului visternic i lui Simeon
Mihailescu, pentru 40 de oi i 3 cai, selitea Coetii, de la linutul Cariigaturii 8).
1). Diet. geogr. al jud. Iai, 104.
2). Vezi Diet. geogr. al Romaniel, sub cuvnt. Despre cel din Vasluiu, cp. M.

Costachescu, Observari istorice (extras din Anuarul *coalei Normale Vasile


Lupul", Iai 1927) i Bogdan, DSt. I, 432.

3). Bogdan D*1. 1, 114-116 Vezi satul Popaecani, sub anul acesta i nota.
4). Vezi satul PopUcani, pag. 24 nota 6.
5). Vezi satul Popaecani, sub anul acesta.
6). N lorga, Studii VI, 75.

7). Acad. Rom. L11/29,


8). Pentru Ba'nul i neamul lui, cp. satul Ruscanii i Gnetii, in Bul. loan Neculcea, fasc. 6 (1926 27), 89 i nota 7. Cp. i Movila Banului, in hotarnica
din 7181 (1673), Nov. 23 (satul Popicani). Pentru neamul tut Mihailescu,
cp. satul Ruscanii i Ganetii, cit. pg. 90, nota 3. Unul din ei este i lo-

naco Talmaci, pentru care, vezi jupaneasa Talmacioae, in 7183 (1675), April
2 (Satul Popacani). Asemenea prisaca lui Talmaciu, in 7181 (1673), Nov.
23, Ruscanii i Ganetii, loc. cit. 90,

www.dacoromanica.ro

SATUL CRISTEST1, cu trupurile sale POPISCANI, COSEST1 i BARBEST1

31

In 7150 (1642), April 6)), Vasilie Voevod intArete lui Vasile Banul, biv medelnicer i sotiei sale Alexandra, moiile Moicetii, Co?Wii i Zberoaia i allele, de la
CarligAturA.

Din 7177 (1699), Iu lie 11 2), avem zapisul, scris in Targul Frumos, prin care
Anita mArturisete cA rAposata sora sa, BAneasa (Alexandra) a dat nepotului sAu (BAnesei) Constantin moia Coetii i heleteul.
Prin hotarnica GAnetilor i Moicetilor, din 7181 (1673), Nov. 249), se aratA
despartirea intre aceste dou5 sate i Popitcani i CoAti (partea intre Popitcani i
Moiceti, vezi-o la Popicani, sub anul .acesta). ...SA inpreunA hotarul GAnetilor i cu
a Moicetilor i cu a CoAtilor, un stalpu, iar di acole, di la acel stalpu sd fncepi

pi holarul GclneOilor, aldture cu hotarul Cos4tilor i allture cu drumul i pe o


adiugd, ;Ana la Fdrztdria Borciului, di la Fantana Borciului, drept pistl As, la vadul
costiat, in Plotonild i peste PlotonitA in ceia parte la un stalpu i de acole la deal
la Cuibu Stdrcului 4) pe deal smnu intrun stejar, in costiA, undi sA pogoara la Preludce i prin Preludce la deal, pe un drum vechiu, panA in Dealul CoOscului, langA
lacu, la un stalpu, undi sA inpreunA cu hotarul Crdstetilor i in codru, panA undi sA
inpreunA cu hotaru Hondreii/or.,.

In 7205 (1697), Mai 6 5), Antioh Constantin Voevod, intArete stApanirea lui Manolache Ruset, postelnic mare 6), peste intreg satul Coetii, din CarligAturA, cu iaz,
camp, tarini, fanat, pAduri i cu tot venitul din hotarul acestui sat.
8. In secolul XVIII-Iea. Nici in acest veac, tirile nu sant multe.
In 7211 (1703), Oct. 17 7), printrun zapis, Manolache Rusat, ce a fost postelnic
mare, i sotia sa Irina, dAruesc Saftei, nepoatei lor de fiicA, heleteul cel mare dela
CoAti, tinutul CarligAturii.
Interesant, pentru istoricul proprietAtii satului Coeti, este zapisul din 7253 (1745)8):

cUn zapis dela Costache Lazul biv vel jic., la man ginerilui sAu, lui Stefan Bosie
camAra, precum de bunA voia lui au vandut CoWii, sat intreg, la tin(u)tul CarligAturn. Aijdere au vandut i a patra parte din sat din GAneti i din toat(e) hotarale,
cari sintu inpreunate cu satul GOnetii, cari aceastA moie, satul GAneatii au fostu du-

misale zAstri de moul nostru Manolache Ruset, vornicul cel mari, fiicei sale, mAtuii
lui Costache Lazul, anumea Nastasiia, Zau tinuto giupAniiasa Costandin Miclescul pAh.,
car(e) intamplanduisA de sau svArit i nermAindui copii, au rAmas sA o inpArtim nol
frAtente, adicA o parte fiii dumsali vor. Stefan Ruset i o parte mAtuisa CostAchioai
i o parte mAtueasa Silioneasa i o parte maica lui Costache Lazul, fiind eai top fitori vor. Manolachi. 5i a6asta parte a mumii lui Costachi Lazul, inpreunA i cu salui
1) Acad. Rom. Cr. col. 1909, 42, Bul. loan Neculce, fasc. 6, 104.
2). Acad. Rom. VII/166.
3). Arh. stat. Iai, Tr. 1357, opis 1543, dos. 163, fila 67 verso ; ibid. Tr. 1357,

opis 1543, dos. 213, fila 240 verso (are numai hotarnica intre Moiceti 1

Popitcani) ; ibid. Tr. 1788, opis 2039, dos. 343, fila 30 verso (necomplecta).
Originalul la Acad. Rom., Cr. col. 1910, 108-109. Satul Ruscanii i GA-

netii, cit. 107.

4). Aici greit ccuibu Stanculub, dar cp. N. lorga, Studii VI, 108 : (Cuitbul Starculub, cum e in adevAr.
.
5). Acad. Rom. VH/174. Arh. stat. Iai, Tr. 1357, opis 1543, dos. 213, fila 18 verso.
6). El stApanea i in satul vecin, Gnetii. Satul Ruscanii i GAnetii, Bul. loan
Neculce, fasc. 6, 106-109.
7). Acad. Rom. 11/280, Cr. col. 1907, 210.
8). Acad. Rom. Ms. 3336, fila 17. Satul Ruscanii i GAnetii, cit. 108-109.
www.dacoromanica.ro

M. COSTACHESCU

32

fntreg Copeaptii li-au vandut Costachi Lazul ginerilui s6u, lui 5tefan Bosie, drept 300
lei 1 sint iscAlit i Sandul Toma vist. i Gligori Crupenschi ph..

Din acest zapis se vede c satul Coetii, de la Manolache Ruset, vornic mare,
prin zestre a trecut in stapanirea fiicei sale, Nastasici, sofa paharnicului Costantin
Miclescu, dela care trece in stApAnirea unei alte fiice a lui Manolache Rusgt, maica lui
Costachi Lazul 1 acesta II vinde ginerelui sAu, Stefan Bosie amra.
5tefan Bosie apare ins ca ginere 1 lui Sandul Toma visternic i chiar in acela
an. Se vede c Costache Lazul i Sandul Toma erau rude apropiate, cumnati sau veri,
ca amandoi sl-1 poata socoti pe Stefan Bosie ginere.
Din acela an cu 7253 (1745) '), avem zapisul prin care Sandul Toma visternic
vinde, intre altele, ginerelui ski Stefan Bosie i helepteul Copeptilor: Aijderea 1
pentru hAleteul CoAtilor, andul danie dumlui Manolache Ruset, 6au fost vornic mare,
nepoatei sale Safti, nevestii meale, dupl cum arat 1 zapisul acel de danie, toate aceste par(t... i haleteul Cotilor, li-am vndut dumsale ginerelui meu, lui Stefan
Bosie...N 2). Ca martur isdlete i Costachi Lazul biv vel jitnicer 1 Grigorie Crupenschi.
Din 7254 (1746)9, avem documentul urmAtor, ce vorbete de cearta pentru heleteul Coetilor. loan Neculai Vvd cAtr Sturza vel logft. : cpentru un haleteu, de la
Coeati dela tinutul CarligAturii, 'eau fost a rposatului vorc. Ruset Mihalachi, deci fiind
1 satul Coeatii 1 satul GAnetii amandoa a vornicului Manolache, au socotit rposatul vor. Manolache, Impreun cu gupaneasa sa 1 lau dAruit acest hleteu intreg nepoatei lor Saftii, filch sulgeriului Neculai Lazul, cu zapis, in cari zapis hotAreati 1 deosAbeti pe alti fiori i nepot ai vorc. Manolache, ca s naibA treat:4, cAci numai
Saftii sau dat... 5i Safta avand gineri pe 5tefan Bosie iau dat satul Coeatii, in stApAnirea
sa i cu hAleteu intreg, cari haleteu lau i prinsu 1 lau intimiiat cu ezAturA i vrnd al
stapftni, iar freorii lui loan Salon, nepotii vorc. Manolache, nu tau ingAduit, tiind eai
satul Gneatii, ci au cerut giudecat, pricinuindu c giumgtate de apa acelui hAleteu
vine pre locul Ggnetilor.. Sturza vel logft. ,aea au gsit cu cale, cA s cade s
stea daniia acelor boeri nestrAmutat... i sau hotrt pricina sai dea paci filorii lui

Ion Salon hleteului acestuia.. Am dat aeastA carte la man lui 5tefan Bosie am(4)rau s aib a stpani acest hAleteu intreg, cat va cuprinde lumina apib).
Din 7271 (1763), lunie 24 4), avem hotarnica fcuta de paharnicul Alexandru Neculce, pentru satul Cristeti. In ea se spune intre altele : gap s'au stAlpit moia Carstetii, partea dsale medelnicerului Bosie, de cAtrA rzei, puindu-se hotar o peatr despre
apus, in marginea Cdrsteptilor, longd hotarul Copeptii, fnfrun pisc, cu bour, Intrun
stejaro)

Din 1784, April 23, avem zapisul lui Matei Milo sulger, prin care cumpara venitul pe un an, din Copepti 1 moiile alAturate, CrAsteti, Berbeti, Poiana Calugrului,
de la pitarul Chiriac Crstian 5).
Nu cunosc hotarnica CoAtilor, din 1791, Aug. 24 6). La aceastA (lath, moia era
a clucerului Anastasie Scortescul.
1). Acad. Rom. Ms. 3336, fila 13.
2). Vezi Berbetii i Cristetii, sub acest an.
3). Acad. Rom. Ms. 3336, fila 17 verso. Cr. col. 1907, 218. Ruscanii 1 Ganetii,
cit. 109.
4). Arh. stat. Iai, Tr. 1765, opis 2014, dos. 100, fila 501. V. A. Ureche, Miron
Costin, I, 189. Arh. stat. lai. Tr. 1357, opis 1543, dos. 213, fila 17. Vezi
Cristetii, sub acest an.
5). Acad. Rom. Cr. col. 1907, 204.
6). Arh. stat. lai, Tr. 1357, opis 1543, dos. 213, fila 17, Acad. Rom. Cr. col. 1907, 223.

www.dacoromanica.ro

SATUL CRISTESTI, cu trupurile sale POPISCANI, CO$E$TI i BARBE5TI

0 altA hotarnicA a femoii CoAti i Cristetib din 1795, April 14,1), incredintatA
de proprietarul lor, dum. AnastasA Scortascu, la 1817, Avg. 1 prin care... sA lAmurete
cA atAt movila Banului, precum 1 rAdiul Mutului sau cunoscut i sau dovedit la ace
hotAriturA..

9. Secolul al XIX, are putine tiri pentru Coeti.


Din 1801, August 10,2), cunosc porunca CAimAcAmiei, cAtrA ispravnicii tinutului
CArligAtura, sA cerceteze pricina sArdarului AnastasA ScortAscu, ce are cu stolnicul
Constantin Gheuca, pentru fAnul cosit, de pe vatra iazului, aflat pe moia sa, Coeti.
Nu am o hotarnicA din 18125): cunde trebuie a sA intAlni hotarul Popitcanilor
cu a Co0Oilor,.
In 1816, Sept. 134), cAminarul Anastasie Scortescu roagA pe Domn, ca sA se aeze pricina de hotare, ce are la moiile sale Coetii 1 Poenile CalugArului, cu cAminarul Manolachi Radu.

Coetii nu sAnt pomeniti nici in Condica Liuzilor din 1803, nici in Catagrafiile
CArligAturii, din 1820 i 1831, ceia ce inseamnA, cA erau numai siliti.
In 1847, Noemv. 13 5), cAminarul loan Fucs e rAnduit hotarnic moiilor Cristetii,
Berbetii, Co00ii i Poenile CAlugarului, toate intrun hotar, a spatarului Teodor Vasiliu.

In 1853, Mai 11 9, Coetii erau tot a spatarului Teodor Vasiliu. Pentru hotarut
intre Coeti i Popitcani, urmeazA o intelegere intre stApAnii amAnduror moiilor.
10. Satul Brboti. La rAsArit de Popicani, avAnd Ruscanii la miazA noapte,Prigorenii i Ciuncetii la rAsArit i Cristetii, la miazAzi; venea din vechiu satul Barbeti. Din cele ce urmeazA, vom vedea cA numele apare i sub forma Berbeti.
Numele vine dela Barba 7), sau de la un radical Berb.
Nici o tire nu am despre acest sat, care trebue sa fie foarte vechiu, din secolul
XV-lea i al XV1-lea. Uricile vechi vor fi pierit, odatA cu Balica, cel dintAi stApAn al
satului, ce-1 cunosc, dupA documente.
In secolul XVII-lea. Cel mai vechiu stApftn, cunoscut, al satului este Isac Balica,
hatmanul i pArcalabut Sucevei. Aceasta o aflu dintrun uric, din 7130 (1622), Aprilie 1 '5)
Iai, Tr. 1357, opis 1543, dos. 213, iila 7; ibid. Tr. 1788, opis
2039, dos 343, fila 29.
2). Acad. Rom. Cr. col. 1907, 206.
3). Arh. stat. Iai, Tr. 1788, opis 2039, dos. 662, fila 30 verso
4). Acad. Rom., Cr. col. 1907, 227.
5). Arh. stat. lai, Tr. 1357, opis 1543, dos. 213, fila 17. Vezi Popicanii, sub
acest an.

1). Arh stat

6). Vezi Popicanii, sub anul acesta.


7). Un alt sat BArbeti, mai des BArboi, la CArligAturA, a fost larva PAueti,
azi in trunul Pauetilor Printrun uric c. 1426, Alexandru Voevod intarete
fiilor lui $tefan Stravici, Toder i Petru, vislujenia tatAlui lor rim c(i,14 11,1
rou r,3,6 Err
Koznura,T$M1 ti !MAN r,S,6 err iiiia naSulectit+Az ii maopc
wkrx naonocu u Atidromniuc xACUAsill1/4, TOCTie IZARII,,111,11>) i altele. Acad Rom.
Pecete 215. Cp. Satele Baltati, Codreti etc., in Bill. loan Neculce, fasc. 7
(1928), 39, Nota 11 Alt sat Barbetii, pe Prut, avea uric dela Alexandru
cel Bun, citat in 7035 (1527), Mart 12, Acad. Rom. Cl2 Coriolan, Petru
Rare, Bucureti, 1909, 37-40, Ghib. Surete I, 223-5, XVIII, 122-124.
Un sat BArboi, al nepotilor lui Mic Barbosul. este pomenit in 7082 (1574),

Dec. 21, Ghib. Surete II, 274--276. Intrun uric dela Alexandru LApuneanu
se pomenete un Barbosul, i satul Berbeti (in Bucovina de azi), ce avusese
urice de IntAriturA de la Ilia i $tetan Voevozi, Ghib. Surete V, 10.

8). Acad. Rom. Pecete 124, Uricarul V, 378, V. A. Ureche, Miron Costin I,
198, 688.
Buletinul Muzeului Municipal 'loan Necu1ce 1ai

www.dacoromanica.ro

14

M. COSTACHESCU

Stefan Toma Voevod miluete pe Vasilie Roca stolnic (feu un sat anume Berbetii,
ce-i in tin. CarligAturii, cu heleteie I cu loc de mori, pe acele parae, care acel sat

de mai sus scris au Jost direaptd cumpdrdturd lui Balica hatmanul si 1-au prapddit
tn a sa hainie, atuncea cdnd s'au ridicat el cu mullime multd de oaste lesascd si
cu Constantin Vodd asupra Domniei mete si asupra schiptrului cinstitului tmpdrat
si care rdzbol idcdnd cu ddnpii, la apa
prea milostivul Dumnezeu i-au dat
pre &fist!, sub sabia Domniel mete, unde si oasele zac fag, tntru vecinica mdrturie"1). Hotarele vechi,
1). Isac Balica era cAsAtorit cu Nastasia, fiica lui Nistor Ureche [M. CostAchescu,
Neamul de boeri moldoveni Ureche, in Cercethri istorice (1. Minea), Anul IV, I (1928)
43. Pomelnicul Sucevitei, in Dan, MAnAstirea Sucevita 178, 39 i nota 1]. Era fiul lui
Melentie (Leontie) Balica 1 al sotiei sale Ana sau Scheuca [Dan, Manastirea Sucevita,
178, Nota 2, 171, 38]. Ana sau Scheuca era sora lui leremia MovilA lIbid, 171, nota
9]. Important, pentru aceasta, este uricul din 7091 (1583), Avg. 6 [GhibAnescu, Surete
XIX, 175]:

fr r 6 p r
enticKnz paAwEcKiii ii c gpaTli1A11.1 cRQHhtkI TOO,Hcl H EfteMiNs AgepHHIelt H CHMHWIt alipoA H e6CT(It1 11X tIJK1I<4 KI1kfl1Hr lititt KAAFIll,K1 rETAUF1.1 H CECTTA HX^

rirkica AtTH MOrlili il0r02156T1A. Melentie Balica era fiul vitrig al lui loan MovilA, care
se cAsAtorise cu Maria Balica [cp. Dan, Sucevita 38, 171, nota 9 ; N Iorga, 1st. lit.

religioase, pg CXIV, Studii V. 572, Hurmuzachi, Doc. XI, pag. XLIV, IV, prefata
CI-II; S. Zotta Arhiva genealogicA II, 242 ; V. A. Ureche, Miron Costin I, 726; Ghi-

bAnescu, Uricarul XVIII, 387 nota 3, 493 494, Surete XIX, 180, etc ] Melentie Balica,
cred cl e tot una cu Balica ceanic din 7085 (1577), Noemvrie 8: iiiipa nmia lii11-11C4
1141111-1HKAD [Ghib. Sur. XIX, 100]
din 7085 (1577), Dec. 5 : ex. n. MIKA, [Ghib. Sur.
V. 229], in 7087 (1579), April 8: cx. n. gclitlint1 nopTairk cstiagoiaro, [Ghib. Sur. XIX,
115], in 7087 (1579), April 27: ex. n. Cammi nopTawk alittenklp [ibid. 203], in 7087
(1579), April 26: cii. n GAMMA nopTap cto1mmikui.$3 [Ghib. Sur. II, 32] in 7087 (1579),
Mai 28: (ca. n. cantiKel nopTap.k 034,iacidua [Ghib. Sur XIX, 1181, in 7088 (1580), Mart
20: (it n. camitca liopTap ctithutou, [Ghib. Isp. P, 155], in 7038 (1580), Sept. 21, la
fel, [Ohib. Sur. XIX, 124], In 7088 (1580), Nov. 12: cit. n. naanca norrawk cSgaRcKaroz
[ibid. 127], in 7089 (1581), Fevr. 20, la fel, [Ghib. Sur. V, 154], in 7089 (1581), April
21, .[Ohib. Sur. XIX, 143], in 7089 (1581), Mai 8 : K. H. R,tHI ye,TmaHA H norrap-k

[ibid. 147]. in 7091 (1583), Mai 10: ex. n. iiitia IlOpT.1(rk ditlattelittroz,
[Ghlb. Isp. Ii, 1621, in 7091 (1583), Avg. 6: culn'ktigel torkrunm nII g1,11111,11 16TMal1d"
i g. n. Kamm,' riopTisp diligent!, [Ohib Sur. XIX, 175, 176], in 703 (1585), April 2:
ea. n. CAAHli ItOpTnirk atiaimarox. [ibid. 183], in 7093 (1585), April 7, la fel, [ibid. 188].
Aceasta este cariera politica a lui Melentie Balica, roman, din Tara MunteneascA [Dan,
cit. 38].
El a murit in 7094 (1586), Avg. 9 cca biv ghetmatm, [Ohib. Uricarul XVIII, 401].
El nu trebue confundat cu fiul sAu Isac Balica hatmanul [ibid. 401, 493]. Pentru cariera
lui Balica, cp. i Ghib. Divanurile domneti, in Bul. loan Neculce, fasc. 7 (1928), 28
i urm. CA Balica de mai sus, e Melintie, ne dovedete uricul din 7138 (1630), April
2 [Arh. stat. lai, Tr. 379, opis 410, dos. 1, divanul domnesc, fila 24]: eMeletie Balica hatm[an] fn zitele lui Petre Vvod. El a zidit triAnAstirea Balica, azi Frumoasa,
de la lai, cum se vede din documentul din 7177 (1669), April 8 [ibid. 22]: mdneisfire
din kos de Galata, ziditd de Melinfie Balica hatm. undei hramul sfintilor Arhangheli
Mihail 1 Gavriil i celorlalte fArA de trupuri puteri, mAnAstire, care in uricul din 1630,
c84eRcictwo),

April 2, e numitA csJdnta mandstire, ce se numeste Balicova, unde este hramul a

sfantului Arhistratig Mihail si Gavril i altor fArA trupuri puteri,. MAnAstirea Balica este
intemeiata intre 1582 i 1586 (anul mortii hatm. Balica). In 1630, April 2, cit. Miron

Barnovschi Moghila Vvd. ii intArete clocul ci are de danii i miluire de la Petru Vvod s
Ibid. Satul Borcetii, din lin. Soroca, dat mAnAstirii de .Gheorghi Moghila Mitropolit
i Melefie Balica hatm(an) In zilele lui Pare Voevod,D [Deci, Gheorghe MovilA a

fost mitropolit i inainte de 1587, Dec. 20, N. lorga, 1st bis. rom. II, 3351. Ibid. satul
Ulmii, din tin. HarlAului 41 este danii i miluire sfintii mAnAstiri dela Petre Vvod.
[anul 1582, dat mai sus, reprezintA inceputul domniei a treia a lui Petru Schiopul, N.
lorga, Histoire des Roumains, Buc. 1922, III].
www.dacoromanica.ro

SATUL CRISTESTI, cu trupurile sale POMCANI, COSETI i BARBWrI

35

Si fiul lut Melentie Balica, Isac Balica, a fost hatman i parcalab Sucevii. El joaca
rol insemnat sub ruda sa, Constantin Movila. Voevod. [domnete 1 Dec. 1607-20 Nov.
1611, N. lorga, Histoire des Roumains, III]. Ultimul document, ce cunosc de la acest
domn este din 1611, Nov. 23 [Acad. Rom. XXXII/105]. In 7116 (1608), lunie 10 [Acad.
Rom. XL1/8] este mare visternic. In 7116 (1608), Nov. 27 1Ghib. Sur. XXI, 168] este
asemenea mare visternic: f<licarc saAtma REA H PICT -*011HKY. In 7112 (16041, Nov. 1 [Ghib.
Sur. XXI, 144] e simplu boer : K-kplIOMS 1.10A1311118 Icaiat nammoRuz. In 7117 (1609),
lanuar 26 [Acad. Rom. XLI/13] e hatman 1 parcalab de Suceava. In 7117 (1609),
Ghen. 23 [Ghib. Sur. XXI, 172]: ritlill1lit1 KHTMAH H HAKI/1,16 CSLIAKCKIH)). In 7117 (1609),
Fevr. 4 [Ghib. Sur. II, 366]: eickrin H411.1 MIKA EtIAHRH KETAUHLI H HOZIalti6,1 CSLIAKCICArl.
In 7117 (1609), lulie 24 [Ghib. Sur. II, 133]: wg. H. HCMCA fiAilliKA reTMAHA H nozKznau
CSHARCKAP020. In 7117 (1609), Avg. 25 [Ghib. Sur. XXI, 177], la tel In 7118 (1610), Sept.

11 [Ghib. Sur. XX, 181] : Isac Balica hatman. In 7118 (1610), Nov. 17 [Ghib. Sur. II, 2661:
dicarc liaaib:a KeTMAH,. In 7118 (1610), Nov. 29 [Ghlb. Sur II, 246]: Cull IcaK licIAHICA KETAUH
H HPSKSAAH CSHAKCI:klz. In 7118 (1610), Dec. 27 [Ghib. Sur. II, 268] : 'dm 1iani1c4 reTAMHI.
In 7119 (1611), lunie 25 [Ghib. Sur. XX, 1921: .rimiS licmc Elmuige r6TManS u nommiun
athutocom8. In 7119 (1611), Avg. 9 [Ghib. Sur. XXI, 186]: dim utIAIIKA pi' AIM' Stains

El reuise, in scurta vreme, sa-i faca o frumoas avere, compus din sate, i,
cu siguranta i-ar fi marit-o, daca Intamplarile politice nenorocite nu i-ar fi sfarit

zilele, cum vom vedea mai jos. In cele ce urmeaza, voi cauta s reconstitui, dupa documente, satele lui Isac Balica (unele ale lui Melentie Balica). Cumpara in 7112 (1604),
Nov. 1, sub Eremia Vvod., drept 300 ughi, satul Borleti pe Siret, ce se numesc TAmaduianii. [Ghib. Sur. XXI, 144]. In 7116 (16081, Nov. 27 [Ghib. Sur. XXI, 168],
Domnul, Costantin Moghila Vvod, II da csatul lubanetii, pe apa lubaneasa, cu loc de
helesteie i de mori 1 iezere de pete... sat fost domnesc... ascultator de ocolul Dorohoiului, pentru credincioas slujba ce a slujit catra noi, intai, parintelui Domniei mele,
a

rposatului lo Eremia Voevod i Tarii noastre 1 apoi i Domniei mele, cnd am mers
Domnia mea, cdtrd scaunul Domniei mele, la Iasi, din Cetatea Hotinului... Cp. l
7125 (1617), Nov. 15 [Ghib. Sur. II, 100 -104]. In 7116 (1608), lunie 10 [Acad. Rom.
XL1/8], Constantin Movila ii intlrete lui Isac Balica mare visternic, i altora, satul
Iuca.,u1. In 7117 (1609), lanuar 26. [Acad Rom. XLI/13], Constantin Movila Vvod. Intarete lui Isac Balica cumparatura a 16 ogoare in lucasu. In 7118 (1610), Mal 11
[Acad. Rom. XVII/36], Constantin Movila Vvod, ii intarete 'Agile de moie, cumparate in Itica. In 7118 (1610), Nov. 17 [Ghib. Sur. II, 266] Constantin Voevod ii intarete in ilieul de sus, loc de doul case i loc de moara in Jijia, cumparate, drept

60 taleri de argint, i un loc de cas, in acela sat, drept 30 de taleri. Asemenea in


acela sat, Silieul de sus, de la tinutul Dorohoiului, un loc de doul case i vad de
moara in Jijia i alt loc de cas i cu loc de moara, in Jijia, toate drept 90 de taleri,
in 7118 (1610), Dec. 27 [Ghib. Sur. II, 268]. El avusese jumatate de satul Pietrisul,
din tinutul Romanului, cum arata documentul din 7139 (1631), Mai I [Ghib. Sur. II,
352-356]. Avusese parti din satul Pomarla, de la tin. Dorohoiului, cum arata doc. din
7155 (1647), lulie 13 [Ghib. Sur. III, 74-75] i 7152 (1644), Avg. 1 [Ghib. Sur. V,
3051. Avusese parti din satul Hertea, dela tin. Cernautului, cum arata doc din 7147
(1639), Ghen. 26 [Ghib. Sur. III, 323-324] Avusese vii la Cotnari si parti din satul
Dadeti, ce sant in hotarul Targului Frumos, cum arata zapisele din 7150 (1642), Mart
23 i 30 [Ghib. Sur. 112, 20, 21]. Avusese satul Parlitii, din tin. Sorocai, cum arata
doc. din 7139 (1631) Avg. 5 [Ghib Sur. V. 156]. Doc. din 7150 (1642), lulie 21 [Ghib.
Sur. IX, 139] arata ca avusese parti in Unchiteti, tin. Sorocai. In uricul din 7121
(1613), Ghenar 15, dela $tefan Voda Toma, caruia Balica Isac ii fusese potrivnic politic - Isac comielul se jluete Domnului, cum ca cand a Jost fn zilele lui Costantin Voevod s'a sculat Balica hatman si i-a luat... jumotate din satul Poscani,
jun-l/aka de jos si cu jumOtate din poiana tntre Sireturi, cu silo si cu mare asuprire si i-a aruncat 60 de taleri, dar jOrd uoia luiA, [Ghib. Sur. XXI, 189]. Documentul este foarte important, cad ne-ar arata felul cum boerii timpulul isi mareau
averile, daca n'ar veni dela tefan Toma, dumanul lui Constantin Movila Voevod ci
al boerilor ce 1-au sustinut i pe multi i-a ucis, confiscandu-le averile, cum s'a petrecut
www.dacoromanica.ro

36

M. COSTACHESCU

st cu Isac Balica. Cele spuse mai sus erau poate numai un pretext, pentru a intoarce
o vanzare. La fel e si doc. din 7121 (1613), Mart 26 [Ghtb. XX, 208], dela acelas
Domn, Stefan Voda Tomsa: Vin inaintea Domnului nepotii lui Albota biv dvornlc si se
jaluesc cu mare jaloba contra lui Isac Balica fost hatman (care era mort din vara anului trecut) csi au adus inaintea noastra mult mrturie de boeri si osteni de mai
inainte, de la Curtea domneasca si megiesi de prin prejur, ca atunci cand a fost In
zilile lui lo Constantin Voevod, le-a jacut lor ptIrd si nevoie si le-a lost luat, cu
putearea sa, jumatate de satul $ipoteanii, care acum se numesc Viddenil, pe Jijia
i cu mori gata in Jijia i a treia parte din satul Corldtenii, asemenea cu loc de moara
in Jijia, care-i in tinutul Dorohoiului si le-a dat pentru acea jumatate de sat de Vladeni, jumatate de sat de Rugsesti, pe Siret, in tinutul Sucevei si aceasta jumatate de
sat Rugasesti, iarasi o luase Balica de la Dochia Dracioae si de la fiii lui Mateias,
WA de voia lor ; [tar pentru acea a treia parte de] Corlateni, le-a dat satul Durnesti,
care fusese luat ...de catra Toader Mohila, iarasi cu puterea, in zilele lui Eremia Voevod
i le-a zvrlit 450 de taleri .o. Al hatmanului Balica fusese si satul Racintii, pe Nistru,
cum se vede din 7139 (1631) Mart 23 [Ohib. Uricarul XVIII, 398], Isac Balica avusese

si jumatate din satul Mogoasti, din Uarligatura, cum se vede din doc. 7138 (1630),
Aprilie 2 [Arh. stat. Iasi, Tr. 379, opis 410, dos. 1, fila 24]. Avusese, asemenea, satele
Verejenii i Heciul, din tinutul Sorocii, cum se vede din doc. din 7177 (1669), April 8
[Arh. stat. Iasi, ibid. fila 221. Din doc. din 7131 (1623), lulie 23 [Ohib. tsp. 12, 156] se
vede Ca avusese satele Visternicenii, Rogojenti si Roiecii, pe Raut, cu loc de moara in
Raut i helesteu si satul Mascani, pe apa Nistrului [cp. si Foaia pentru minte, inima
si literatura, 1845, 49]. Pentru aceste din urma si in 7132 (1624), Nov. 29 [Ghib. tsp.
12, 158] si 7131 (1623) Aprilie 9 [Uricarul V, 221-2221. El avusese si parte din Braesti, din tin. Harlaului, cum se vede din doc. din 7127 (1619), tulle [M. Kogalniceanu,
Arhiva romaneasca, ed. II, 54]. A avut si satul Barbesti, din tin. Carligatura, de care
e vorba in studiul de fata.
Amestecat, dupa moartea lui Eremia Movila Voda, in luptele pentru ocuparea scaunului Moldovei, de catra urmasii sai, inrudit de aproape cu aceasta familie, el si-a
pierdut capul. Spune letopisetul lui Miron Costin [Cogalniceanu, ed. I, vol. 1, 229-231]:
Apropiindu-se Stefan Voda Tomsea de teara, Constantin Voda. cu mumasa i cu fratti,
sei au purces la Lest, i cu cativa din boieri, intre carii era si Nistor Urechm Stefan
Pototchi, cumnatul lui Constantin MovIla Voda, strangand oaste, ca sese mii de oameni, cu Constantin Voda si cu fratesau Alexandru Voda, au plecat asupra lui Stefan
Tomsea. Acesta avea oastea tarit toata, apoi unii din capitanit lui Mihai Voda, veniti
din Tara ungureasc si multime de 'Mari Nohai, cu Cantemir. Lupta s'a dat la Cornul
lui Sas. La acel loc, Cornul lui Sas, este cotit Prutul, insa cotul se prinde in partea
despre rasarit, earl de aceasta parte, unde era tabara leseascA, este esita apa Prutului,
pept la camp. Intracela loc au facut ostile lui Stefan Voda si Tatarii nAvalA asupra
Lesilor, si n'au tinut razboiul nimica Lesii, cat intracela razboiu asa desirg s'au spaimantat si s'au amestecat Lesii, denice tunurile n'au apucat odata sa sloboadA,>. Constantin Voda si cu un comis Mihailescul, cazand pe mnele unor tatari, care vrand sa-1
duca Hanului, s'au inecat in Nipru. Perit-au si boierii toll, coli s'au prilejit de venisd cu oastea, tot oameni de casa leremiei Vodd, anume: Vasilie Stroici logojotul Balica hatmanul, Chirila postelnicul, Miron stolnieul h ,,Fost-au acest razboiu,
la Cornul lui Sas, in anul 7120 (1612).,) Cp. si N. lorga, Studii XIX 22-23.
Unele din documentele vremit pomenesc despre aceasta peire a boerilor. Un document din 7125 (1617), Fevr. 1, dela Radul Voevod [Uricarul V. 219] spune urmatoarele: Si au fost acel sat (Variatorii pe Bikrita) inainte dame i mi uire lui Chirila
postelnicul, dela Constantin Vv,, carele l'au perdut din vicleniea lui, and sau sculat
cu multime de lesi si de cazaci, cu Costantin Vvod. si au venit asupra lui Stefan Vv.
Tomsa si asupra pamantui acestuea si au facut mare razboiu cu dansii la Dorohoi pe
sos, intre Prut si intre Biea, unde ei insusi toll s'au prapadit cu toate ostile lor,
unde si oasele lor de fata se putrezesc, pentru vecinica marturistre).
Despre Balica hatmanul, in afara de cele date in istoricul Barbestilor, cunosc unmatoarele stir!. In doc. din 7127 (1619), luli [M. Cogalniceanu, Arhiva romaneasca, ed.
II-a, I, 54] de la Gaspar Vvd. se spun urmatoarele acele parti de ocina (din satul
www.dacoromanica.ro

SATUL CRISTEST1, cu trupurile sale POP1SCANI. COSESTI si BARBESTI

37

Printrun document din 7130 (1622), lulie 171), Stefan Tomsa Voevod intareste,
din nou, lui Vasile Rosca, mare arma, satul Berbestii, de la Carligatura, ce I-a pierdut Isac Balica hatman, in viclenie.
Tot in acelas an 7130 (1622), Dec. 18 2), Stefan Voda Tomsa darueste lui Vasile
Roca medelnicerul satul Berbesti, la Carligatura, care fusese al lul Balica hatmanul 1
1-a pierdut, cand s'a sculat, cu o multime de Lesi si de Cazaci, cu Constantin Vocia,
asupra Domnului si a tarii 3). Nu a putea explica, care e cauza acestei intariri repetate, sub acela domn si acela an.
In 7132 (1624), Martie 244) Radu Mihnea Voevod intareste boerului Vasilie Roca
vel medelnicer -gun sat, anume Barbestii, in tinutul Carligaturii, din uric de danie i

de miluire, pentru a lui dreapta slujba, de la Stefan Tomsa Yoda, care acesta a fost
mai inainte a lui lsac Balica hatman si 1 a praptclit intru a sa hainie, and s'a ridicat,
cu Constantin Vocla i cu multime de lesi i de cazaci si a venit in Ora Domniel mete
si au facut razboiu mare, cu Stefan Tomsa Vvd , iar Dumnezeu atot puternicul 1-a
dat sub sabia luix-. Tot Radu Voevod, in 7133 (1625), Fevr. 16 '), intareste lui Vasilie
Rosca medelnicer satul Berbesti, la Carligatura.
Important este hrisovul din 7135 (1627), Fevruarie 23 9 prin care Miron Barnovschi Moghila Vvd, ,cam miluit a noastra sfant ruga ce-i zidita din temelie, manstirea din Hangu, unde este hramul sfintei Vovidenii a preasfintei si curatei nascatoare de Dumnezeu ..cu un sat, anume Barbestii. in tinutul Carligaturii, care acel sat
a fost dreapta cumparatura unchiului Domniei mete lui Isac Balica hatman7), ;
.

BrAesti, dela tinutul Harlaului) ce au fost a Mai hatmanul, s'au fost luat pe sama
Domniei, inca. inaintea noastra de Stefan Vv. Tomsevici, pe dud insusi Balica au perit,
cand au fost venit cu osti lesesti, asupra lui Stefan Vv si care razboiu s'au facut pe
apa Jijiei, si in drumul Sasul, la vii, pe Prut. In uricul din 7127 (1619), April 15 [Uricarul XVIII, 289] de la Radul Vvd se spune, despre satul tuba iestii, din tin. Dorohoiului, fost domnesc: ql-a rapit de acolo, Isac Balica batman, in zilele sale si I-a fost
luat pentru sine, iar dupa aceia 1-a pierdut in hiclenie, cand a venit cu sabie si cu
multime de Lest, asupra acestei tari si asupra lui Stefan Voevod.), In uricul din 7131
(1623), lulie 23, dela Stefan Tomo Vvd. [Glib. tsp. 11, 1561 se spune despre satele
Visterniceni, Rogojani si Rosiecii, de pe Raut si Mascani, de pe Nistru, din tin. Sorocii:
-tacele sate au fost a lui Isac Balica hatm. si li-'au prapadit la a lui viclesug, cand s'au
legat ei si cu alii boeri pribegiti din Tara Lesasca, cu multa oaste lesasca si Cazaci
cu sabii si jacuri s'au venit asupra domnii mele i pamantulul nostru si mare razboi
s'au facut cu domnia me la apa Jajai, si tot puternicul Dumnezau i-au adus supt sabia
domniei mele, uncle si oasele lor fata sant pentru vecinica marturim In uricul din 7132
(1624) Nov. 29 [ibid 158] dela Radul Vvd., vorbindu-se de aceleasi sate, se spune :
au fost a lui Isac Balica hatm. si le-au prapadit din viclesugul lui, cand s'au legat cu
domnul lor Costantin Moghild Vod(d) i cu multame de Lesi i Cazaci, asupra lui
Stefan Vvod. s'au picat toti supt sabia tub>.
1). Acad. Rom. VII 171, Cr. col. 1907, 217.
2). Acad. Rom. VII/175, Radu Rosetti, Pamantul 139, nota.
3). La Rosetti, cit. gresit: casupra Domnului sau Constantin Vvc1).
4). Acad. Rom. Pecete 152, Uricarul V, 381-383, V. A Ureche, Miron Costin I,

199-200.

5). Acad. Rom. IV/285.

6). Uricarul V, 383-386, V. A. Ureche Miron Costin I, 200-202, Cr. col. Acad.
7)

Rom. 1907, 217.


'fatal lui Miron Barnovschi Vocla e Dumitru Barnovschi, iar mama Domnului
era Satta (Elisaveta), sora lui Isac Balica, Dan, Sucevita 38, 172 (Aid nota
2, gresit, ca Elisaveta era soil cu Melentie Balica, and in realitate era
fiica lui Melentie Balica.

www.dacoromanica.ro

M. COSTACH ESCU

38

mai inainte de aceastA vreme, ar fi miluit cu acel sat, Stefan Voda Toma , in domnia
dintaia, slugii noastre, Vasilie Roca vel arma, pentru hainie, de vreme ca a avut
razboiu Stefan Vocla Toma cu Con5tantin Voda i cu alli boer1, i alunce $1 [sac

Balica a peril f i cu ddnsul mull hoer!, $1 toate moVile lor le a impdrlit in mina
boerilor sell. lar pe urmd &elan Vodd cdruia 1-a Den!! steag de Domnie, de la
cinstitul imprat, sel domneascd el a socolit cu tot slatul sdu $1 n'a aflat nici
pre unul hain $1 a intors toate mo$111e lor In mdnele Jeciorilor $1 a neamului acelor
boerl,

care au azut ham acel rdzboiu. Si and a daruit Domnul Dumnezeu mie

Domnie, in mo0a Domniei mele, strans-am parintii 1 rugatorii arhierei ai Domniei


mele i boeri mari i mici 1 feciorii boerilor i i-am intrebat pre danii, pentru acest lucru, cade-se a stapani acele ocine acei boeri, oameni straini i de alt neam ?
lar ei toti, cu un glas, au raspuns, ca nu se cade a stApani oamenii cei straini, ci sa
alba a stapani cine va fi fecior i neam acelor boeri. Pentru aceia Domnia mea am
luat toate moiile unchiului Domniei mele, a lui Isac Hatman i le-am dat pe la manastiri i I-am scris pe dansul in sfantul pomelnic cel mare. Luat-am li acest sat, ce
scrie mai sus Barbetii, in tinutul Carligaturii, i 1-am dat la a noastra ruga, ce scriem
mai sus i i-am facut lui pomenire mare, din an in an, de vreme ca nu s'a aflat nimine mai aproape ruda, fara de Domnia mea i am dat pentru acel sat 270 taleri, lei
Wulf, credinciosului i cinstitului nostru, Lupul vel vornic, pentru ca a fost pus la
dansul zalog, de Vasilie Roca armau, pentru a lui nevoe, i am luat de la dansul 1
zapisul ce i-a fost facut Lupului vornic, i zapisul dela Lupul vornic, iarai 1-am luat
pentru credinta. Pentru aceaia, ca sa fie acel sat Barbetii, dela Domnia mea, ce scrie
mai sus, manastirli Hangului, danie i miluire i uric, cu tot venitul... ,
Din 7135 (1627), Fevr. 24 1), avem zapisul Lupului vel vornic. cEto az Lupul vel
, dvornic, gorneai zemli dau tire i marturisescu cu scrisoarea mia, de randul satului
Berbetii, ce iaste in tanutul Carligaturii. care sat fost-au dat de rapoosatul Stefan Vocla
Tomea
Dumnadzau-1 pomeneasca
lui Vasilie Rocai vornicul i Vasilie Roca fostu1-au zalogit la mine, drept doao sute *i eaptedzeci de lei. Care sat fost-au driapta

cumparatura Mai hatmanul

Dumnadzau-1 pomeneasca. Intraceia Maria sa Domnu

nostru lo Miron Barnovschi Moghila Voevoda, hiind de-o cas(A) 1 de un sange cu


Balica hatmanul, n'au vrut sa lase mqia dumisal(e) pre manule altora, ci-au rascumparatu-o. Si mi-au dat in manule meale dinnaintea Divanului acei doao sute i aptedzeci de lei. Si dreasele de dare 1 de miluire ci-au avut Vasilie Roca dela Stefan
Voda i dela Radu Voda, Inca le-am dat in man marii sale lui Vodb> 2),
1). Acad. Rom IX/21. V. A. Ureche, Miron Costin I, 689, loan Bianu, documente
romaneti, Tom. 1, fasc. I, 134
2). Acest Lupul vel dvornic este, cred, Lupu Habaescu, aratat ca mort in 7150.
(1642), Mart 30 [Ghib. !sp. 112, 21, V i N. lorga, Studii VI, 572]. El e
tatal lui Ion Habaescu [doc. 7128 (1620) Nov. 20 Ghib Sur. II, 229 301,
care, ca fin al lui Vasile Banul biv vornic, capata, dela acesta, in hotarul
Cacacetilor (azi in moia Buznea), apropiati, o prisaca cu 20 matce [satul
Ruscanii i Ganetii, Bul loan Neculce, fasc. 6. 90 Si nota]. Sotia Lupului
Habaescu vornic e Mariea Prajescu, fiica lui Stefan Prajescu stolnic [7166
(1658), lunie 12, in Ghib. Isp. III', 99, Arhiva soc. t. 1 lit. lai, anul XI,
4321. Pentru vornicii de Tara de jos, cu numele de Lupu, vezi Uricarul XVIII,
477, Ghib. Sur. 11, 161, 359 (intre anii 1631-1632). In 1631, amandoi vornicii, 1 cel de Tara de sus i de jos, se numesc Lupu. Unul din vornicii
Lupu, din acest timp, este viitorul Domn al Moldovii, dupa April 1634,
Vasile Lupu. Letopisetul lui Miron Costin, Cogalniceanu, ed. I, vol. I, 267,
270, 272.

www.dacoromanica.ro

SATUL CRISTESTI, cu trupurile sale POPISCANI, COSESTI i BARBESTI

In 7145 (1637), lanuarie 18 9, Vasilie Voevod imputerniceste pe calugaril dela


mnstirea Hangu, sa-i tie satele Berbetli, din CArligatura, si Pascanii, din Suceava.
In hotarnica satului Avramesti, din 7146 (1638), Mart 22 2), gsim urmatoarele despre
Berbeti : Iar hotarul acelui sat Avramestii sa inciape din matca Plotonitm, dreptu spre
soare rsare, intro movil sapata, deasupra BerbeOdor, iar de acolia in riadiul Hulturului...z

Din documente tarzii, din veacul al XVIII-lea, aflu ca manastirea Hangu nu i-a

stapanit mosia. Se vede ca neamurile lui Balica, cu pad, vor fi scos-o dela manastire.
Stirile asupra proprietarilor, urmatori lui Miron Barnovschi Movila, lipsesc. Incurcatura
poate fi cu atat mai mare, cu cat tirile se pot amesteca, daca nu procedezi cu cea
mai mare bagare de seama, cu cele privitoare la satul Barboii, din Carligatura, de
langl Paueti.
In 7170 (1662), Mai 22 '), o parte din Barbeti, la Carligatur, o are Ilie Smuncila.
In 7173 (1665), Julie 25 4), in alegerea hotarului intre Ciuncesti si Avrameni, a1Aturi cu marturi din Ganesti, Popiscani, Madarjaci, Scortati, Frateni, sate toate vecine,

gasim si pe Nica i Stanciul de Barbeti.


Zapisul din 7185 (1677), Fevr. 16 5), de danie a unei parti din Romanesti, in
Carligatura, lui Ion, feciorul lui Miron Costin, e scris in Berbeti.
In 7185 (1677), lunie 45), satul Barbeti era in stapanirea lui Miron Costin. In
lista multelor sate aflam i Barbetii, la Carligatura.7)
Miron Costin a dat aceasta movie zestre, fiicei sale Tudosca, mar-Rata cu Grigora spatar 8).

. 11. In secolul XVIII-Iea vi XIX-Iea. In 7222 (1 14), Aprilie 21 9), Lupul Costachi
vel vornic de Tara de jos cumpara, cu 250 lei, de la Tudosca, giuparteasa raposatulul
Grigoras, ce a fost spatar, fata raposatului Miron Costin, biv vel logft. moiile, satul
intreg Berbestii i parte din Crastesti, zestre dela parintele ski.
Important, pentru istoricul Barbestilor este zapisul din 7253 (1745)0), prin care
visternicul Sandu Toma vinde ginerelui sau Stefan Bosie satul Berbestii, ce iaste la
tinutul Carligaturii, sat intreg cu iazuri, care sat de bastina lui au fost a manastirei
Hangului si facand schimbatura manstirea Hangul cu dmlui Miron Costin, eau fost
vornic mare de Tara de gios, (land Miron Costin alta movie anume.... au luat satul
acesta Berbestii i mai cumparand Miron Costin i alte Orli de mosie din Carsteti,
care sa hotarasc cu Berbetii 1 dupa moartea lui Costin vornic, dumneaei 4-upaneasa
lui Miron Costin ") toate aceste Orli de moie i din Carstesti i din Barbeti li-au
vandut dumsale vornicului Lupului i vornic Lupul li-au vandut socrumeu lui Neculai
Lazul biv vel sulger i socrumeu mi li-au dat mie zastre. Asijderea i pentru haleteul
CoAtilor dandu-1 danie dumlui Manolache Ruset ci-au fostu vornic mare nepoatei sale
1). Acad. Rom. IX, 20.
2). Ghib. Sur. III, 144. Satul Prigoreni, in Bul. loan Neculce, fasc. 5 (1925), 47.
3). V. A. Ureche, Miron Costin 1, 730.
4) Ghib. Sur. 1V, 34. Aici greit, Babeti in loc de Barbesti.
5). Ghib. Sur. XIII, 13.
6). V. A. Ureche, Miron Costin I, 132-133. Vezi la Popicani, sub anul acesta.
7). Rosetti, Pamantul 249, Hasdeu, Arh. ist. III, 282.
8) Uricarul V, 388. Arh. ist. cit. 282 (Tudoscai spAt. Zmuci1.1A, V. A. Ureche,
M Costin, I, 212.
9). Acad. Rom. 11/300. Ibid. Ms. 3336, fila 14.
10). Acad. Rom. Ms. 3336, fila 13.
11). In realitate, fata lui Miron Costin, Tudosca.

www.dacoromanica.ro

M. cosTACHEscu

46

Saftl, nevestli meale, dupa cum arata i zapisul acel de danie, toate aceste Orli i
Berbeti, sat intreg I partile din Crasteti i hleteul Coatilor li-am vandut dumsale
ginerelui meu lui Stefan Bosie, drept 500 lei batuti...,)
In hotarnica Cristetilor din 7271 (1763), lunie 24 '), Berbetii se arata alture
cu Cristetii.

Pentru trecutul molei Barbeti, este foarte important documentul din 1765, Iulie
212). gDIn luminata peronca Mariei Tale, de iznoava am luat sama intre sfintia sa
Partenie, egumenul de la manastirea Hangu, cu lonita Bosie ot visterie, vechilu din
partea Ilincai jicniceroaie, giupaneasa lui Stefan Bosie jigniceru, pentru pricina moiei

Berbetii, de la tinutul Carligaturei, ce o cere numitul egumen dela Bosieasa, cu tin


hrisov de la Miron Barnovschi Voda, din let 7150, care de atunce i papa acum au
trecut 165 de ani, care hrisovu intarete manastirei pe multe moii i scrie i pentru
aceasta moie Berbetii, la care intrebandu noi pe vechilul Bosieasai ce are sa raspunda inpotriva acestui hrisov 1 cu ce stapanete acea moie, el ne-au aratat ca aceasta moie Barbetii au fost a Balical hatmanu 1 a Mironetilor 8) i intamplanduse
de au murit Balica hatmanul fiind hain i Mironetii lipsind de aicea, s'au luat aceasta
moie de Stefan Voda Toma I au dat-o danie lui Vasilie Roca ce au fostu arma
mare i Vasilie Roca au zalogit-o la Lupul vornicu, drept 270 taleri 1 apoi cazand
Domnu Miron Barnovschi Vocla i fiind neamu Balicai hatmanu au rascumparatu moia
Barbetii dela Lupu vornicul i au dat- o la manastirea Hangul. Pe urma viind in tara
neamul Moviletilor i a Mironetilor, toate moiile lor ce au avut ei, care le-au fost
luat Stefan Voda Toma i Barnovschi Voda, de le-au fost dat danie, pe la manastiri,
le-au luat inapoi, dupa cum i Miron Costin logofatul i-au luat moia Barbetii find
a lor 4), i rau le-au fost dat danie, neavand treaba cu moiile. 5i la aceasta s'au cunoscut 1 din scrisorile ce au fost pe aceasta moie... i cand i-au luat Mironetii
moiile au luat i scrisorile. Deosabit ne-au mai aratat i inpartala ce au facut Miron
Costin logof. de moii, feciorilor sai, in care inpartala este i moia Berbetii dela Carligatura, data zastre fiicei sale Tudoscai, ce au tinut-o Grigora spatar i Tudosca

au vndut aceast

mosie Berbe0ii Lupului Costachi vornicu i Lupul Costachi


vornicu au vandut-o lui Neculdi Lazu sulger t Neculai Lazu sulger au dat-o zestre
gineriseu Sandu, jeciorul Tomii negulitorul i Sandul au vandut Berbetii gineriseu

lui Stefan Bosie jigniceru, care de cond au luat Stefan Bosie mo0a Berbe0ii sant
20 ani mai bine. Am intrebat i pe numitul egumen ce raspunde inpotriva acestor
dovezi de mai sus aratate, sau de au stapanit manastirea aceasta moie vreodata. Egumenul alta dovada de stapanire sau scrisori, Mara dintracel ispisoc a lui Barnovschi
Von, in care intarete pe multe moii, cum ,i pe aceasta moie Berbetii, dar a sta!Atli n'au stapanit niciodata acele moii, alta n'au aratat. Si scrisorile ce sant la mana
Bosaesei, care acele scrisori cunoscut este, ca s'au luat dela manastire cu vreo giudecata, care eine poate sa tie de 165 de ani, dupa cum i alte moii ce arata Intracel
ispisoc, nu le-au stapanit, nici le stapanete, ce numai Baicenii i moia de langa
manastire, iar alte moii, toate s'au luat dela manastire cu giudecata domneasca... Care
dupa atatea scrisori i dovezi ce-au aratat numitul vechil al Bosaesei, stand noi de am
luat sama i de vreme ca aceasta moie niciodata n'au stapanit-o manastirea de 165 ani,
1). Vezi Cristetii, sub acest an.
2). Cr. col.

Acad. Rom. 1907, 222, V. A. Ureche, Miron Costin I, 202-204,

Uricarul V, 387

391.

3). Neamul lui Miron Barnovschi Movila. Ori a lui Miron Costin ?
4). Dupa un document dat mai sus, o avea schimb de la Manastirea Hangu.
www.dacoromanica.ro

SATUL CRISTE$T1, cu trupurile sale POPl$CANI, COSE$T1 t BARBE$TI

41

macar de au i fost dat danie 1 au trecut atatia ani 1 au umblat pentratatea maul,
ce scriu mai sus, cu toate scrisorile cele vechi, ce au fost la mAnAstire, care se vAd
la man Bosaesei i de atuncea i Ora acum mAnastlrea n'au stpanit niciodatA cu
acel ispisoc, ce-1 aratA egumenu. Al doilea cl la ispisocul ce au arAtat egumenul, Berle
cum cl hainindu-se Balica hgtmanu, au luat moia 1 au dat-o danie lui Vasilie Roca
armau, dar nu pomenete ce hainlacu au Mut 1 mai ales trecandu i atatia ani la
mijloc, peste 160 ani mai bine i fiindu i atatia egumeni, cum 1 patriarcul Alecsandriei Wind aice, de-ar fi avut mAnAstirea vreo dreptate, i-ar fi cAutat dreptatea lui.
Ce no!, prea inaltate Doamne, dupl a noastrl cun4inta i cercetare ce am fAcut, pe
scrisori i dovezi, ce ne-au arAtat Bosieasa, prin vechilul sAu, pe aceastA mosie Berbetii 1 dupl stpanirea veche ce au trecut atatia ani, aa am socotit, cl numitul egumen de Hangu rAu se acolisete de moia Berbestii
i aa am giudecat: Ilinca Bosieas6... s6-si stdpniasul mosia Berbestii cu band paces. IscAlesc : Ion Paladi vel
vornic etc.
In 1765, August 11 1), Domnul Moldovei, Grigorie Alexandru Ghica intArete anaforaua de mai sus: bine 1 cu cale au judecat velitii boeri 1 de vreme CA aceastA
moie BArbetii, decand au eit de sub stpanirea manastirel este vreme trecutA peste
160 i mai bine de ani 1 cu ce chip s'au instreinat de la mcimIstire nu se stie,
fiinda egumenul acei vremi n'au cAutat pricina aceasta, cum 0 singur fericitul patriarh, nu de multA vreme fiind aicea, de ar fi avut mAnAstirea vre- o dreptate, n'ar fi
lasat-o necAutatA 1 mai vartos cA aceastA moie BArbetii, dela Tudosca, fata lui Miron

Costin logofat i panA la Stefan Bosie jigniceriu, cu vanzarea au umblat in cinci maul
1 de cand se stApanete de Bosie, Inca sant 20 de ani, dupl dreptate, Domnia mea
am hotArit, ca sA stApaneascA jupaneasa lul Bosie mola BArbetii, cu bunA pace i
despre igumenu de Hangu, supArare mai mult sA nu anal.
Moia o dA Linn sotia jicnicerului Stefan Bosie, zestre fiicei sale, cum se vede
in hotarnica Crastetilor, partea lui ulordache ginerile jicnicerului $tefan Bosaip despre
rAz4, din 1771, Sept. 30 2). In ea se spune cdin capul Crastetilor, din hotarul Berbetilor.... La aceastA datA, Cristetii, CoAtii, Berbetii i Poiana CalugArului erau
tot o proprietate, cum se vede din doc. din 1784 April 23 3) StApanul moiei, in acest
an era pitarul Chiriac Crastian, de la care cumpArA Matei Milo, drept 130 lei, venitul,
pe un an, al moiilor din CarligAtura, anume Crastetii, CoAtii, Berbetii i Poiana
CalugArului.

Berbetii sant pomeniti i in hotarnica din 1791, Avgst 25 4) chotarale dispartatoare Creistestilor si Berbestilor di cAtrA Ciunceti i BrAeti ). In acest an Berbestii
erau ai clucerului Anastasie Szortescul, care stapanea i CoAtii i Cristetii 6). Nu
sant pomeniti nici in Condica Liuzilr, din 1803, nici in Catagrafiile din 1820 i 1831,
dovadA cA erau numai selite.
In 1817, Oct. 7 6), prin foaie de zestre, cAminarul Anastasie Scortescu, inpreuna
cu Cristetii, ii dA zestre fiicel sale Smaranda i Berbetii.
1). V. A. Ureche, Miron Costin, 1, 202, Uricarul V, 386.

2). Arh. stat. 14, Tr. 1357, opls 1543, dos. 163, fila 66 i urm. Vezi hotarnica
aceasta la Cristeti, sub anul acesta.
3) Cr. col. Acad. Rom. 1907, 204.
4). Arh. stat. cit. Vezi-o la Cristeti, sub acest an.
5) Vezi Coati, sub 1791, Aug. 24 i Cristeti 1790, Noemvrie 20. Cr. col.
1907, 223

6). Vezi Cristetii, sub anul acesta.


Buletinul Muzeului Municipal (loan Neculcei lai

www.dacoromanica.ro

M. COSTACHESCU

42

Mola este pomenita in 1845, lunii 24 1) cu ocazia unei neintelegerl de hotar /litre
Prigoreni i Braeti si Ciunceti: e intro piatra unde sa disparte astazi Berbetii de PrigoreniD.

In 1847, Noemv. 13 1'), and caminarul loan Fucs e randuit hotarnic, moiile Cristestii, Berbestii, Cogtii i Poenile Calugarului erau toate intrun hotar, a spatarului
Teodor Vasiliu.

12. CristeVii. In hotarul moiel Cristesti, de azi, intre Coasti, la apus, Barbeti, la miaza noapte, BrAesti, la rasarit i Handreti, dela tinutul Romanului, la miazgzi,

era de demult moia i satul Cristeti. Numele satului la inceput a fost Crasteti i
Carstet1, az insa nu se aude cleat Crasteti3). Numele satului vine dela stramoul
Crastea sau Carstea, (itoyaTii, imorr-k) 4) mai .vechiu de cat Stefan cel Mare, WA s pot
hotari cine anume este.

1). Arh. stat. 1ai, Tr. 1788, opis 2039, dos. 437, fila 47.
2). Arh. stat. Iai, Tr. 1357, opis 1543, dos. 213, fila 17. Vezi Popicanil sub
acest an.
3). Sate cu acest nume sant multe in tara : Carstesti, Iii jud. Olt, Cristeti, in
judetele Botoani, Iasi (in comuna Braeti unul 1 altul in corn. Holboca),
Suceava, Tutova. Cp. Dict. geogr al Romaniei i Dict statistic al Romaniei,
1915, II, 666, I, 114, 472, 480, II, 860, 974.
4). Mai deas in Moldova, e pronuntarea Crastea (1 Crasteti), din care s'a dezvoltat Cristea si Cristesti, azi general, in Moldova, dar, cred, ca nici cea de
a doua n'a lipsit, cum se vede, din uricul din 6998 (1490), Mart 17 [Bogdan,
D$t I, 432]: ffrAe sual icitprrk). Un sat stravechiu Crastetii, tot in Carligatura, 15 ktn. in linie dreapta de cel din coin. BrAeti, era intre Madrajeti,
Naroteti (Lungani), Codresti i Belcesti. Pentru el, vezi documentul de la
$tefan eel Mare, de mai sus, din 1490, Mart 17, ce0,0 114 KOZAHrSTS01 11,1
HAVk rA6 min KPCTt,7, prin care jumatate, partea de sus (despre apus), despre
Lungani cimnirkia LIACT rwrint suporiincii [sotia lui Narot, de sub Mexandru
cel Bun, stapanul Narotestilor, a Lunganilor] tvrr nOTOR TMIKVVIi IVA:. MaTIARA i fratele sat, Danul i surorile lor Zoica i Nastea, fiii lui lurle Davidescul, nepolii lui David comisul [acesta trgeste sub Alexandru cel Bun,
Radu Rosetti, Pam. 176] o vand lui Negrila Btarescul, intrand in satul Batargti, azi in trupul Sanestilor [Bul. loan Neculce, fasc. 4 (1924), 26 i arm.],
iar cealalt parte s'a pastrat cu numele de Crasteti 1 a ajuns mai tarziu
in stapanirea manastirii Galata [Uricarul V, 210, Hurmuzachi, Doc. XI, 232,
Nota 2, Arh. stat. Iasi, Anaforale 108, 44 verso]. Vezi i Bul. loan Neculce,
fasc. 7 (1928), 85, nota 6, 86 etc. Alt sat Crasteti a fost la Bacau, pe apa
Calnaului, dui:4 cum se vede din doc. din 6979 ( I471),' 2 Noemvrie [Bogdan,

D$t. I, 165], prin care se intarete acest sat lui Danciu Bolda. Acesta
avusese privilegiu dela Alexandru cel Bun, care insa arsese, cum se vede
din uricul din 7026 (1518 , Dec. 26. [Hasdeu, Arh. ist. I', 271 In 7001 (1493),
Noemvrie 4 [Bogdan, Dt. II, 31] se intgrete Nastasiei, fiica Mgrinii, nepoata
lui Crastea crWTHHH8 A*A4 CU KACT*... mizrretirrin Het %VII4,Wk rA6 RUl
nuipocnaity. Atte sate, cu acest nume, intre cele mai vechi, anterioare lul
5tefan cel Mare, cunosc 'Inca bi urmatoarele. In 6955 (1447), Fevr 11 [Directia fond. rel. Cernauti, 3, Wick. Moldovita, 61- 62]: gedi10 qio err OV
gukrrit rAe tki
3i8A6 mnscr.k. In 6963 (1455), lulie 2 [Ulianitchi, Mater.

84-85, Uricarul XI, 9-11, 79-811, HA Ovrri6 nonpaTrk rAe err W8A6
moovrk H AatititInz ws* HWA.6616.. Din aceiasi familie a cuvantului sant satele : Cristintli 1 Crastianesti. De ex. in 6945 (1437), Dec. 20 [Bul. loan
Neculce, fasc. 6 (1926-1927), 347] intre satele lui Mihai dela Dorohoi este

Kp8CTIME11,14, [satul Cristineti, corn. Ibnesti, jud. Dorohoi]


In
6935 (1427), Sept. 14 [Arh. stat. Bucureti, man. Neamtul, pac. 21/2, Arh.
soc. $t. lit. Iasi, XXIII, 337]: (HA oveTti WkA11.0 Hrl HAIRt ROSCTi111641IID. Acela
In 6954 (1446), Mart 11 [ibid. 211[4, in 6955 (1447), Aug. 22: ticostCTIEHelpil)
[ibid. Nicolaescu, Doc. slave, rom. 221], in 6958 (1450), Aug. 22 [ibid. 21/6],
in 6962 (1454), Dec. 8 [ibid. 21/7] :clatific,i,i6n6iiinz. In 6941 (1633), Noemv.
[3 Acad. Rom. V[95: ICKOICTTAHEIIIK, (la notin).

i cceno

www.dacoromanica.ro

SATUL CR1STE$TI, cu trupurile sale POPISCANI, CO*E$T1 ci BARBETI

43

Pentru pronuntarea Carstecti, alturi cu Crastecti, e dovada aimicrkz. i Kkorr-ka,


de mai sus. In sprijinul i a acestei pronuntdri, aduc exemple Ca : a..A
6 KIMAAIlkls, la
Carlani sau Carlana, dintrun uric din 6937 (1429), Fevr. 10 [Acad. Rom. 1 Bogdan,
Ms. 126],

clIA 10.1(1AHry.T8pHP,

intrun uric din 6939 (1431) Iunie 15 [Acad. Rom. LXXXV/42],

i Intrunul din 6942 (1434), Mai 25 [Arh. stat Bucurecti] : gun KKIpiowaTSpn) aici i
r A e KCT K1,10111111,V., alaturi cu eutt KORAHI'ATSOIAD, intrun Uric din 6934 (1436), Aug 12
[orig. fost la Alexandru Cantacuzino Paccanu], coin KonlirZATS1111, intrun uric c. 1427
[Acad. Rom. Pecete 215] : 144 Koznurrrsp.k, intrun uric din 6964 (1456), Fevr. 18
[Acad. Rom.], gun KoznurnTenc, intrun uric din 6917 (1409), Ghen. 28 [Acad. Rom. Pecete 1, Bul. loan Neculce, fasc.. 7, 191] Apoi mai e dovada ce(10... KpRIIHHAHH (Carniceni)D, intrun uric din 6956 (1448), Oct. 10 [Ghib Sur. V, 1P3], etc. etc.
Dna intemeetorul nu este vreunul din cnezii citati mai sus, poate fi unul din urmatorii boeri, mai vechi decat *tefan cel Mare : in 6919 (1411), Sept. 22 [Ghib. Arh. soc.,
t., lit., 14, XIV, 465, Surete I, 1] : (cit. n. Roam cupivrxmoro H Kpirrn Er0 HAIM Komi%
tIAHIHHKAD. La fel, in 6919 (1411), Sept. 22 [Hasdeu, Arh. ist. 12, 12]. La fel, in 6920
(1412), April 3 (N. lorga, Studii V, 530-1). In 6922 (1414), Avg. 2 : Vlad dela Siret
V fratele sail Hriste [Acad. Rom. LXIVII, N lorga, Viata agrara la Romani 70]. In
<C

6923 (1415), April 13:

R. II

RAAAA

LXXXV/41]. In 6926 (1418), Ghen. 15 :

IckliA KIM'TA 61'0 HAIM KIIRCTHD [Acad. Rom.


'IT/Ara/Hi HA KMAA 1-1 HA KORCTIO WT COAKk1D-

au parit pe Vlad I Crastea, din SolcaD. [Oreste Popescu, Cateva doc. mold. 3 -4].
Acest Carstea cennic, din Solca, in uricul din 7010 (1502), Mart 7 /Bogdan, DSt. 11,
198-200] unde sant amintiti nepotil sal este numit a Carstea Goraet,
ropnen,n, l'00.1611,1% 'cowl-big, fiul boerului Goraeta, Horaita

[cOyliSICORH Komi

Crastea ceanicul este acela cu Criste, din 6918 (1410), Martie 15 [Acad Rom. LXIII/
221 ; fail boeri, publicat in An. Acad. Rom. seria II, istotica, t. XXVII 252]. In 6922 (1414),

Dec. 20 [Bogdan, Album pal. mold. XVIII, Ghib. in revista Teodor Codrescu I, 65];

cll. nail Koccrrk (alaturi cu citmAn cp.k-retiorc,,) In 6929 (1421) : nal' Korrk) [Bogdan
album. cit, XIX Ulianitchi, Mat. No. 25] In 6930 (1422), Avg. 20 [Hasdeu, Arh. ist. l',
132] K. n. KACTH2.. In 6936 (1428), lulie 8 [ibid. P 121]; CH. n. Korriv In 6936 (1428).

Sept. 3 [Acad. Rom. Cr. col. 1908, 55] : K n. KoRCTH*. In 6937 (1429), Sept. 24 [Acad. Rom.
Pecete 2] : K. n lit7.CT11,. In 6938 (1430), Dec. 23 [Acad. Rom. 4606, fila 13 ; in Ghib. Sur. ,

XVIII, 29-32, lipsete], la fel. La fel, in 6941 (1433), lunie 15(?) [Arh. stat Bucureti], In
6942 (1434) Ghen. 29 [Arh. stat, Buc. pac. XXVII/1], Fevr. 10 [Wick. Putna 149], April 24
[Hum Doc. 12 , 852, Uricarul XVIII, 4-8], 6942 (1434), April 24 : K. n. KpCTHI [Hurm.
Doc. P, 853, Uricarul XVIII, 8, Ulianitchi, Mat. 42]. In 6942 (1434) Oct 8 [Arh. stat. Bucureti, fost a lui Hasdeu]: K. n. KORCT-b. Aici i ((HAIM KORCTA ReplisTAliz. In 6943
(1435). April 14 [Ohib. Sur. XIX, 51]; a. n. KocTu. In 6944 (1436), Aug. 11 [Acad.
Rom. XXXIV/1]: CFC n. Kpxurk. La fel in 6944 (1436), Dec. 7 [Hurm. Doc. 12 , 868,
Ulian. Mat. 53] In 6945 (1437), Fevr. 24 [Wick. Sct. Onufri 173-5, Woronetz und
Putna II, 151]. In 6945 (1437), Avg. 19 : K. n. Kprrn [Ulianit:hi, Mat. 54 -55, Uri-

carul XI, 4, 46-48]. La fel in 6946 (1438). Fevr. 17 [Hasdeu, Arh. ist. P, 4-5]. In
6946 (1438), Martie 5 [Acad. Rom. 273, Ghib. Sur. XVIII, 36 -38]: 4K. n. Korrk.
In 6946 (1438), Aug. 21 : K. n. Korrts [Arh. stat. 14, Pac. XXXI1I, 1, Ghib. T. Codrescu II. 1-3]. In 6947 (1439), Mart 12: K. n. Komi [Arh. stat. Iai, Uricarul
XVIII, 13-16, Uricarul X, 124-6]. In ( 947 (1439), April 3 : K. n. Komi) [Acad.

Rom XLVII/227]. In 6947 (1439), Mai 10: ct. II. glic-r-k [Universitatea de 14, Ghib.
Uricarul XVIII, 17]. In 6937 (1439), Iulie 2 [Hurm. Doc. 12, 876, Ulian. Mat. 57-58],
lulie 15 [Ghib. Sur. XVIII, 48-49], lulie 30 [Acad. Rom. Pecete 268, Ghib. T. Codrescu
I, 145 -148, Sur. XVIII, 43-45], Oct. 26 [Ghib. Arh. soc. V. lit. Iai, XXV, 178 Sur.
XVIII, 46]. In 6950 (1442), Aug. 30 [Arh. sf. Spiridon Iai, Dumeti, IV, No. 1, Ghib.
Isp. P, 13-16]: CK r1. Korrk. In 6951 (1443), Mart 6 [Hurm. Doc. 12, 880-1, Ulianitchi, Mat 60-61, Uricarul XI, 51-53]; dK, II. KIVACTI-12.. La fel, in 6951 (1443), Mai
7 [Hasd. Arh. ist. II, 123], Mai 14 [Hurm. Doc. P. 882-3, Ulianitchi, Mat. 61 621.
In 6951 (1443), Mai 18 : as. 11. KpKc-rk) [Arhiva sf. Spiridon, Iai, RoVeti-Brebu VIII/1,
Ghib. Isp. li, 17]. In 6951 (1443), Mai 28 : K. n. Kosvraz [Ghib. Sur. V, 1-15] La fel
in Mai 31 [Ghib. Sur. X, 1]. In 6953 (1445), Aug. 8 : IR. U. KOSCTI10
Acest boier Korrk este acela cu Crastea marele, ce apare In 6950 (1 4 2),
Fevr. 24, drept la locul unde apare i celalt, in lista boerilor martori: a K. ii. 4Kprr
www.dacoromanica.ro

M. COSTACHESCU

44

LAmurit nu tiu nimic despre Cristeti, in secolul al XV-lea,

$tirile Neap,. cu date scoase din documente, cu Inceputul secolulul al XVI-lea.


Astfel In uricul din 7062 (1554', Martie 201), se spune, intre altele, ca satul CrAstestii,
din tinutul CarligAturii, ca fost cumpArAtura..., [lui] Cozma vel postelnic. Deci, cel mai

1). N. lorga, stun VI, 75,


[Hurm. Doc. 12, 878, Ulianitchi, Mat. No. 53] si April 5 [Bogrea, in Anuarul
de ist. nationala, Cluj, III (1926', 532 Ghib. Sur XVIII, 120-121. Pentru acela motiv,
aratat mai inainte. este acelas cu uCrAstea bAtrAnul., din 6951 (1443), Mai 30: us. n.
Keinisoro*

torrii CTAporo). [Hurm. Doc. 12. 884-5, Ulianitchi, Mat, 62] i lunie 8:

i.

n Kprrn cTnporo

[Acad Rom. 1/2, Ghib Sur. XVIII, 52- 54].


Poate ca este acelasi cu c94118 spacTt), care, In 6956 (1448), Oct. 10 [Ghib.
Sur. V, 1181 cla mAnAstirii Neamtului satul

CiptHIPIANN

iu

nosoaTira.

Este acelasi si cu Cristea dvornic, din 6944 (1436), April 21 [Ghib. T. Codrescu
I, 88-891, In lunie 13: ug. 11. KpraTH AliNINI114,1) [Acad Rom, XL/2]. lunie 15: alt. II.
KORCT* AKOMIRKJ) [Arh. stat. Buc. Episcopia Hui, Pac XXV/ 1], lulie 17, la fel [Hurm.
Doc. 12, 869, Ulianitchi, Mat. 48], pentru cA In lista boerilor martori apare exact In
locul celuialalt.

Din cele de mai sue, reiese cl pan Cristea ceasnicul, pan Cristea, Cristea marele,
Cristea BAtrAnul i Cristea dvornicul este una i aceiasi persoanA.
Un alt boher Cristea, al acestor timpuri, este Cristea Negrul El nu e acela cu
Cristea de mai inainte, de vreme ce, In unele urice, apar amandoi. Cristea Negrul apare
Apare in
In 6943 (1435), Noemvrie 25 [Arh. stat. Bucuresti] ci. n. KOCTR t1001iOrc

6944 (1436), Mai 23 [Wick. Putna 150-151]. In 6944 (1436), lulie 24: ug 11

Knrrn

[Arh. sf Sdirldon, Iasi, Blageti, V11/1, Ghib. Isp. 11, 9, etc.]. In 6944 (1436),
lulie: cK. ci. KNICT* t1001-10[10] [Acad. Rom. IX/76]. In 6944 (1436), Sept. 8: ug tr.
ISPRCTH 40014:1'01 [Acad, Rom. LXX1X/147]. In 6945 (1417), Fevr. 24, apare si Cristea
si Cristea Negrul [Wick. Sct. Onufri 173-5, Woronetz und Putna II, 151]. In 6945
(1437), Iulie 20, Intarindu-i-se lui Cristea Negrul iazerul Cerlenul, se arata ca a slujit i
sub Alexandru cel Bun [Ghib. Sur. IX, 1 2]. In 6946 (1438), Fevr. 23: c3. n. Komi
tiopnoro, [Arh. stat. Buc. R. Rosetti, Bohotin, 2], In 6946 (1438), Mart 5: pe lngA
c r. ci. KlcTi ilopnor, apare si Koscr* [Acad. Rom. Pecete 273, Ghib. Sur, XVIII, 36
38/, In 6946 (1438). lunie 20, apare Cristea Negru i Cristea [Wick. Bochotin Solca
11, 205]. In 6947 (1439), Martie 12, apare eg. ci. K(IXCTFI goinoroz i rconamna [Arh.
stat, Iasi, Ghib. Uricarul XVIII, 13-161. La fel In 6947 (1439) lulie 2 [Hurm. Doc. 12,
876, Ulianitchi, Mat. 57 58], lulie 15 [Wick Horodnik, 201-3], April 3 [Acad. Rom.
XLVII/22i], Octomvrie 26 [Ghib. Arh. soc. st. si lit. Iasi, XXV, 178, Sur. XVIII, 46.
In 6948 (1440), Aug. 6: cK. a. Kprrn alonnow [Acad. Rom. Pecete 6]. In 6950 (1442),
Fevr. 24: s. n. RpeTts tioonoro, $i CrAstea marele. [[-lurm. Doc. I', 878-9, Ulianitchi,
Mat. No. 53]. La fel In April 5 [Anuarul de ist, nat. Cluj, Ill, 532, Ghib. Sur. XVIII,
gopnorez

120-1]. In 6951 (1443), Mart 6 : arc. R. KORCTH LIORROPOz, j C/CpICTII, [Hurm. Doc. 12,
880 -1, Ulianitchi, Mat. 60- 61], La fel in Mai 7 [Haul. Arh. ist. P, 123], Mai 18
[Arh. sf. Spiridon, Iasi, Rosiesti-Brebu V111/1, Ghib. !sp. l', 17]. In Mai 30: all 11.
MICT1-1 ,10111101`0,3, i tot aici cspern crapor
,Hurm. Doc. P, 884-5, Ulianitchi, Mat.
62]. In Mai 31: aR, U. Kp8CT`k LICipH06., i tot aici 0%ffp) [Ghib. Sur. X, 1], In lunie
8; ay. P. ICTH tlO3110re) i tOt aid capyrn cTapor,:, [Acad. Rom. 1/2, Ghib. Sur. XVIII,
52-54]. In August 24: ua, n. Komi tioonorc) [Ghib. Sur XX, 196]. La fel in Noemvrie 29 [I. Bogdan Album paleogr. pl. 36]. Asemenea In 6954 (1446), Ghenar 25
[Ulianitcht, Mat. 68], tulle 20 [Arh. stat. Buc. Pac. XXI/5]: as. n. 1:11XCTH 400110MI,
Un alt Cristea e Cristea lucAseanul U.:0%ff* tosamir.s., cAruia in 6950 (1442), Mart 8

[Hasd. Arh. ist. 1', 74] I se IntAresc sate. Intre boerii martori nu aflu vreun Cristea.
Alt Cristea e Cristea Vurnutai ori Vornutar, ((RAMS KOSCTA Kopn8T,ut, cAruia in
6942 (1434), Oct. 8 [Arh stat Bucuresti, fost al lui Hasdeu, Ghib. Sur. XIII, 2] i se
Intareste satul RomAnesti, din CArligatura.

Alt Cristea e pisar Acesta apare in 6949 (1441', April 23 [I. Bogdan, Album pal.
mold, pl. 35]: cmic KirArrk. Ca pisar, e aratat si In 6960 (1452), Oct. 27 [Ulianitchi,

Mat. 77-78].

www.dacoromanica.ro

SATUL CRISTESTI, cu trupurile sale POPI5CANI, CO5E5TI i BARBE5TI

45

vechiu stapan cunoscut al satului a fost neastampratul boier, Cozma 5arpe postelnicul.
Documentul nu Inseamn de la cine i cand a cumparat satul Comma 5arpe postelnicul.

Aceasta n'a putut fi decat intre 1501-1523, cand acest boier a fost postelnic ').
El era frate cu Costea Gnescul, prcalabul de Neamt2, i avea o sorA, Magdalina,
Toti erau, poate, fiii lui Ion Ganescul, care ii avea numele de la satul Ganelti, de
1). Cel intli document, In care il aflu pomenit e documentul din 7009 (1501),
April 25 [Bogdan, D5t. II, 181, urma in postelnicie, lui Duma, nepotul de soil al

Domnului. Este pomenit ca postelnic, cu numele intreg : Rogma 11140116 sau numai 111,10116,

pana la apusul lui 5tefan cel Mare. [Ibid 11, 181-241. Este postelnic In toata domnia
lui Bogdan Vvd. 1504 2 lulie pana la 1517, April 18. Aa in 7014 (1506), Mart 22
[Acad. Rom. LXXV11/3], 7015 (1507), Fevr. 22: 0.:?, rt. 111.10fle HOCTHAMIKA Ghib. !sp. 11,
44!, aceiai data [Ghib. Sur, XVIII, 94 originalul la mine], Fevruar 28 [Ghib. Sur. XVIII,
98, 102], Mart 1 [Ghib. Uricarul XVIII, 82], In Mart 22 : ui. 11. soam4 mole flOreeil-

iiuw [Ghib. Isp. P, 48], in 7016 (1508), Fevr. 16 [Ghib. Sur. X, 8], Mart 2 [Ghib,
Sur. 1, 65], Decembrie 14 [Ghib. Sur. XVIII, 105, IX, 131,, 7017 (1509), lulie 13 [Acad.
Rom. Pecete 266], In 7021 (1513), Mart 5 [Hasdeu, Arh. ist. I. 120], In 1515, April
20 [Hasdeu, Arh. ist. 11-, 157], in 7024 (1516), Dec 10 [Ghib. Sur. XIX, 54], In 7025
(1517), Ianuar 17 [N. Iorga, Studii V, 550 -1] 1i pastreaza functia de postelnic 1
sub Stefaniia Von (domnete de la 1517, 18 April, !Ana la 1527, lanuarie 14). Astfel,
II Intalnim in 7025 (1517) Dec. 8 [N. lorga, Studil VI, 74], Decembrie 15 [Bogdan,
Album pal. mold. pl. 75]. In 7026 (1518), Ghenar 23 [Ghib. Sur. XVIII, 173], Ghenar
28 [Ghib. Sur. I, 180], in 7026 (1518), Dec. 26 [Hasdeu, Arh. ist P, 127, Ghib. Sur.
1, 258], in 7027 (1519!, Ghenar [Hasdeu, Arh. ist. It, 38], Dec. 27 [Ohib. Sur. V, 219",
in 7028 (1520), April 23 [Ghib. lsp. 1', 54, Uricarul XVIII, 87] : cR n. Koama 11160ne..,,,
lulie 15 [Ghib. Sur. XVIII, 1111 in 7029 (1521), lunie [Glib. Sur. XVIII, 115], in
7030 (1522), Fevr. 4 [Uricarul XVIII, 92], in lunie 24 [Ghib. SAr. I, 159], Julie 2 [Ghib.
Sur. XVIII, 177] Octomvrie 29 [Ghib. Sur. I, 245]. In uricul din 7031 (1523), Martie
15 [Ghib. Sur. 1, 371] nu mai figureaza in lista boerilor martori. Se va fi indepartat,
sub un pretext oarecare, iar In g7031 (1523), Martie 20, pribegit-au 5arpe postelnicul,
de frica lui $tefan Voda, in tam leasca [Giurescu, Let. Tarii Moldovel, pana la Aron
1

Voda, 128. Vezi i Bul. loan Neculce, f. 7 (1928), 4-11.


2). N. To ga, Studii VI, 74 Intrun uric din 7025 (1517), Decemvrie 8. dela $tefan
cel Tank. Vin cAupanul Ganescul, parcalabul de Niamtu i giupanul Cozma postelnicul
i sora lor MagdaIina, i impart moiile lor. Documentul face parte din actele Gnetilor, din Carligatura. Ganescul parcalabul de Neamt nu poate fi decat Costea, Oralabul de Neamt.
In aceasta vreme, sant doi parcalabi de Neamt, cu numele Costea: unul e Costea
Cada i altul Costea.

Costea Cada este acda cu Costea Cada slolnicul din 7016 (1508) Fevr. 2

[Wick. Woronetz 189], Fevr. 16 [Ghib. Sur. X, 9, Uricarul XXIII, 166]: gKOCTI3 tossme),
Mart 2 [Ghib. Sur. I, 67], Decemvrie 14 [Ghib. Sur. IX, 13, XVIII, 105], din 7021
(1513), Mart 5 [Hasdeu, Arh. ist. 12, 120], in Mart. 7: cCostea stolnicA, [Acad. Rom.

Pecete 149, lulian Marinescu, Bogdan III cel Orb, 111 -112] din 1515, April 20 [Ibid.
P, 157]: gCostea Cada stolnic. In 7024 (1516), Dec. 10 [Ghib. Sur, XIX, 55]: fg. 11.
KOCTF, R. H. KOHMill itaimmas IIHM611.111X . In 7024 (1516) Dec. 10: Costea Carje i Condrea, parcalabi de Neamt [Acad. Rom. Pecete 87, Marinescu, Bogdan III, 114-5.
Aceasta e deci tot una cu celalt. Intrun document cu data nesigura, 7024 (1516) (?)
Dec. 18 [Ghib. Sur. XVIII, 169] i pastrat numai In o copie, gasim: ig, n. KOCT6 Kpzuo
II iintrn Kotimiti naptC,141MIC136...)
Acest Costea Cada stolnic i apoi in 1516 parcalab de
Neamt impreuna cu Condrea, apare iard0 din 1525 (din 1524 lipsesc documentele),
ca parcalab de Namt. Aa In 7033 (1525), Fevr. 12 [orig. la .Arh. stat. Chiinau, publicat de I Minea, in Cercetari istorice, Anul IV, partea a II-a]: cii. n. KW/CH H K. n.
aottnico HillS,K.MARVVIC 11E,H611,1061), in Sept. 9 [Acad. Rom. LXXII/2, Coriolan, Petru Rare

32-34]. Apoi, la fel. din 1527, sub Petru Rare. In 7035 (1527), Martie 15 [Ghib.
Sur. I, 120, XVIII, 123, 125]: cg. n. Komge Ii g. KontS

HOZKAAAROKH HEA1611,CICHX),.

In 7035

(1527) Mart 13 [Gill!), Sur. I, 359]. La fel in multele urice din 1528. In 7036 (1528),
www.dacoromanica.ro

46

M. COSTACHESCU

MO Cristeti '). Acest Ion Ganescul, care ii avea numele dui:A satul Ganeti, se numea,
poate, i $arpe 1 e acela cu Ion $arpe, de sub $tefan cel Mare 2).
Chestiunea, In aceasta privinta, ramane deschisa, in ateptaree datelor ce le vor
da documente, pe care eu Inca nu le cunosc.
Prin tradarea lui Cozma $arpe postelnicul 1 Costea Gnescul parcalabul, moiile
le-au fost luate de domnie. Tarziu, cred dupa Petru Rare, moiile s'au inapoiat urmailor, In a caror stapanire le aflam.
E necesar a vedem eine sant urmaiii acestor boeri.
Uri flu, cunoscut, al lui Costea parcalabul este Vascan 8).
Sotia lui Cozma $arpe postelnicul se numea Draga i era fiica vestitului parcalab

Mart 4 [Uricarul XVIII, 104], Mart 13 [Ghib. Sur. XVIII, 128], Mart 19 [Ghib. Sur. I,
204], Mart 22 [ibid. 363, II, 337], Mart 28 [Ghib. Sur. XVIII, 131], April 4 [ibid. 135],
April 8 [Uricarul XVIII. 114], in 7037 (1529', Mart 11 [Ohib. Sur. XVIII, 1381 Mart
20 [Ghib. Sur. IX, 181, Mart 23 [Ghib. tsp. li, 56], Mart 25 [Ghib. Sur. 1, 231], in
7038 (1530), Mart 3 [Hasdeu, Arh, ist. 11, 133]. Aceasta este ultima data, dupa documentele ce cunosc, in care intalnesc pe Costea Cade, parcalabul de Neamt.
In 1515-1524, parcalab de Neamt, alaturi cu Condrea, este Costea, fail indoiala
Ganescul. Aa apare in 7023 (1515), Dec. 21 [Acad. Rom. XCV/9, Marinescu, Bogdan
III, 114, Wick. Woronetz 105] 7025 (1517), Ianuar 17 [N. lorga, Studii V, 550-1], in
Decemvrie 15 11. Bogdan, Album pal. mold, 751: ca. n. KocTe n n. KonAon niimanann WI,

nsmua., in 7026 (1518), Ghenar 22 [Ghib. Sur. 1, 173], Ghenar 23 [Ghib. Sur, XVIII,
171], Ghenar 28 [Ghib. Sur. I, 179], Decemvrie 26 [Hasdeu, Arh, 1st. li, 28], in 7027
(1519), Ghenar 9 [ibid. 38], in Decemvrie 27 [Ohib. Sur, V, 219], in 7028 (15_0), April
23 [Ohib. -Is!). 11, 54, Uricarul XVIII, 86], lulie 15 [Ghib. Sur, XVIII, 111], in 7029
(1521), lunie 1 [Ghlb. Sur. XVIII, 115!, in 7030 (1522), Fevruar 4 [Uricarul XVIII, 92],
lunie 24 [Ghib. Sur. I, 158, Uricarul XXIII 24], tulle 2 IGhib. Sur. XVIII, 177], Octomvrie 29 [Ghib, Sur. I 245], in 7031 (1523), Martie 15 [Ghib. Sur. I. 371]. In toate
documentele apare cu numele de Costea. El a fost ucis de $tefanita Voda in Roman,
in 7032 (1524), Septemvrie 7, precum spune cronicarul. aVa za n d boerii... moartea lui
Arbure hatmanul... cu totii s'au intristat de vrajmaia lui $tefan Voda.,. cu totii s'au
ridicat asupra lui, ce nimica n'au folosit... s'au rsipit printralte tar', lasandu-i ocinlle 1 moiile, Mil pre Costea pdralabul i pre Ivaco logofatul I pre Sima visternicul I pre altil pre multi i-au prins vii i le-au Mat capetele in targ in Roman)
[Giurescu, Let. Tarli Moldovil 'Ana la Aron Voda, 129-130].
1). Intrun uric din 7105 (1597), lunie 25 [Acad. Rom. Cr. col. 1908, 59], Nastasia,'
sotia lui Mustea Uricarul (fiii lor : Toader Boul stolnicul, Gavril diacul, Patraco, Dumitru, 1onaco 1 surorile lor Antimia 1 Efrosina) se arata nepoata lui $earpe postelnicul. In 7129 (1621), April 8 [Ghib. Sur. II, 157] se spune: cTanasie ci sotia lui Titiana, fiica lui Gligorie Mustea... nepoata Anei, stranepoata lui Ion Gnesculx.. Intrun
document din 7125 (1617), Noemvrie 25 [Suret al mau] Patraccu Ciolpan i fratele
sau Dumitru $uvrav (vezi doc. de mai sus, din 1597) se arata feciorii Nastasiei, nepoti Todosiei, giupaneasa lui Dan hatman, stranepoti lui Cozma $erpe vel postelnic.
2). Acad. Rom. Ms. 111, fila 17, intrun document din 7098 (1590), lulie 2, popa
Tonna, feciorul popii Hie ci cu nepotil arat ca mocil lor [rupt] i fratele sau Ion
$erpe aveau privilegiu dela batranul $tefan Voevod, de cumparatura pe o parte din
satul Dersca.
3). Arh. ist. 11, 35. Este pomenit intrun document din 1545 (August ?), prin care
Petru Rare, care a urmarit cumplit pe boerii ce se rasvratisera in potriva lui $tefanita Voda, prin solul sat!, gramaticul Avram Banilovschi, cere dela Sigismund August, principele Litvaniei, sa-i extradeze intre alti boeri refugiati in Litvania i pe
eVascan, nepotul de frate al lui $erpez. Nici o alt Vire nu mai am, din documentele
de tpa aceasta, despre urmaii lui Costea Gnescul parcalabul.
www.dacoromanica.ro

SATUL CRISTE5TI, cu trupurile sale POPI5CANI, CO$E$TI i BARBE$T1

de sub Stefan cel Mare, HArman 1) 1 al Nastei, fiica lui Costea, nepoata lui OanA dvornicul, de sub Alexandru cel Bun 2).
Un fiu al lui Cozma arpe, care a fugit cu tatAl sAu In Po Ionia, se numea Nicoarl

i care se vede era un Milt' de mare valoare a).


Cozma 5arpe postelnicul a mai avut 4 fiice: Anghelina, Nastasia, Maria i Sofia 4).

El ii avea aezarea in satul 5cheia, azi VAleni, din tinutul Romanului, unde este I o
bisericA, Muth de el, In 1519 5).
El reuise sa-si aibA o avere frumoasA, care consta din urmAtoarele sate, unele
ale sotiei sale Draga : 5che1a 5) la Roman, Hodoretii, la CArligAtura 5), ce I-a schimbat
apoi pentru satul Homiceni, de la Neamt 5), VlAdenii la Roman 7), CrAstetil pe Calni,
la Bade), patru [Ali din Ilieeti 5), satul unde a fost casa OancAl, pe CracAu 8), MAnAst(rea Turbatului, care se numete acum [1518] Brusturii 8) satul Tatomireti, la gura
Orbicului 5), selitea PAuletil, pe Prut
satul DrAguetil, care acum se numete MihAiletii [1555] pe Bahlui, la Ckligatura 1!), satul Latcanii, pe Bahluiu, la CArligAtura 1s),

1). Intrun uric din 7082 (1574), Aprit 13 [Ghib. Sur. XIX, 831:

callreAHH4 MONA..

fia Aogca Apznilin Aogike naea Kpismaea nplscsAasa. Asemenea in doc. c. 7144 (1636),
Ghen. 24 [Ghib. Isp. IP, 213] : cci4Temim cirkreem K-kplyk owe HACTACilA HHSKA APRMINH KHtillwk KOHAAA intone HOCT64HHK H (VT ZHI% ems 48118n mac ppmae) etc.

2). Uricul din 6997 (1489), Mart 13 [Bogdan, D5t. I, 373] : CHave-k H spaT Ku
KOCT6 OVHOIrKoH6 WAHH Acoptinca..., 1 din 6998 (1490), Noemv. 26 [Bogdan,

ChlHOHEI

cit. 436 440]:

a...HACT* HAHHH MIA KAMAHA,,, CKIHOKK KoCTHHH...)

3). Hurmuzachi, Doc. 113, 600, pentru anul 1527 : gMgce dne amice sincere nobis
dilecte. Revertitur ad vram Mgclam et terram Moldaviensem Nicor Scharpa, optimus
juvenis, qui fugiens crudelitatem et summam injustitiam Stephan!, waivodae, nuper defuncti, venerat, cum patre suo ad nos, quem nos propter ejus virtutes fovimus et gratia
nostra prosecuti sumus.... postulamusque ut illum et benigne excipiat ad bonaque ejus
paterna restituab. Cp. ibid. 440-441, pentru rolul lui 5arpe In Polonia. Asemenea N.
lorga, Convorbiri lit. pe 1901, Despre rAzboaele lui Petru Rare.
4). Documentul din 7062 (1554), Mart 20 IN. lorga, Studii VI, 75]. Asemenea In
7063 (1555), April 9 [Wickenhauser, Homor, 98-100] ; c(Dan portar de Suceava i
'
...Ispisoc de
sotia sa Todosia, fiica Mariei, nepoata lui Cozma 5arpe postelnicul..;
mArturie i de InpArtall ce 1-a avut dela Domnia mea [Alexandru LApuneanu] Anghelina, Nastasia 4i nepoata lor Todosia, fiica Mariei
Doc. din 7082 (1574), April 13
[Ghib. Sur. XIX, 8* CANNAHHA monaVA Aotica Apsreeti Aotitke [MU KIDSMAHA nplicsmsa
H CfCTp14[HHIIEHH IH AASSpiHKA H 4,0MM AO LIKII HACTACIN MOHdfil H 8H8K4 11K H4CT4Ci4 A011101

IISK4 ALIA! II THHC ,A,0401 Apzreen A(4H,H RANA Krammia HAKAAASA...3. Cp. pentru
urmai Ghib. Sur. II, 157, Acad. Rom. Cr. col. 1908, 59, Ghib. Isp. IP, 213, Ghib. Sur.
XXI, 109-111,

TSAOCiH

5) N. lorga, Inscriptii I, 18: .H3HoniHimi, H nomotpia ra GS pack catie nauk-cosma


HliflpHE

HoCTIAHHKk cksm cke Kpamk Kh CKOTI AIWA WT H1KA1H ...lipH

uroclipirkm rAph

CTE$(1114 ROfKoAH H HALIAT 344T K (ITO HRH MCIO NWT A H ChROKIHH CIA TOHSA,i AiTA MeH,4
IOH KV>, asemenea Melchisedec, Notite 130. Dict. stat: al RomAniel, 1915, II, 796, aratA
IW

ca la VAleni este o gArlA numitA a 5arpelui.

6). Ghib. Isp. P, 82.


7). Ghib. Isp. IP, 213
8). Hasdeu, Arh. ist. I', 27-28, Ghib. Sur. 1, 258-262.
9). Ghib. Sur, V, 217.
10). Ghib. Sur. XIX, 83.
11). Wick. Homor 98-100.
12) Acad. Rom. Pecete 87, lulian Marinescu, Bogdan III cel orb, 111-115.
www.dacoromanica.ro

M. COSTA CHEscu

46

satul Poenile, la tinutul Romanului i satul Dobrua 1), apoi un sat langl Visterniceni i
langA ChiinAu 2). Unele din aceste sate au fost schimbate drept altele.
A avut apoi, prin cumpArAturA, cum am vAzut mai-sus, satul Cristet1, din CarligAtura
In 7062 (1554), Mart 20 8), satul era al mAnAstiril Pobratei, numArat intre celelalte
sate ale mAnAstirii, pe care le intArete Alexandru LApuneanu Crastetii, In tinutul
arligAtura, dat de Anghelina, Nastasia i Todosia (soil 1 nepoatA) i pentru sufletul surorilor sale) Maria, Sofia, care acel sat au fost cumpArAturA tatAlui lor, Cozma vel postelnicz.

Nu fiu prin ce imprejurare satul CrIsteti s'a intors iarAi in stApAnirea fiicelor
lui Cozma Sarpe postelnicul.
In 7093, (1581), April 54), Petru Voevod Moldovei intArete vnzarea fAcutA de
Nastasia, a satului Carstetii, lui PAcurariu, Ionaco Nistor, Dumitrn 1 Vasile.
Asemenea in 7095 (1587), April 5)5), Petru Voevod intArete stApanirea lui PAcurar, lonaco I Nistor, pentru moia Carsteti, ce a fost cumpAratA de la Nastasia.
Se vede cl mai dinainte vreme avea i mAnA stirea Neamtului o parte de stApanire in Carsteti, cAci printrun zapis din 7105 (1597) lunie 18)8), Isala egumenul i tot
soborul de la mAnAstirea Neamtului mArturisesc cu sufletele lor cA a venit inaintea lor
PAcurar, din satul Carstet1 i ei i-au vandut o prisacA a mAnAstirii Neamtulul, din
hotarul CrAstetilor, drept 24 taleri intregi.
Acest loc al mAnAstiril Neamtului nu poate fi deck Poiana CalugArului sau CA1u2Arul, cum se numete 1 astAzi 7).

13. Cristetii In sec. XVII-lea. Stirile din acest secol sant multe.
In 7143 (1635), lulie 6 8), Vasilie Voevod Moldovii intArete stApAnire lui Anton
din PAcani, In satul Carsteti, cumpArat dela Nastasia, fata lui Ionaco.
StApanirea in o parte cel putin din Cristeti nu e destul de lgmurita, la sfAritul
secolului al XVI-lea i inceputul celui de al XVII-lea, cum se vede din documente de
mai tarziu. Din 7149 (1641), Decembrie 17 9) am cartea de la Vasile Voevod, care ne
vorbete de alti proprietari, cleat cumpArAtoril din 1585, April 5. In ea se spune cA a
venit inaintea Domnului 1 a sfatului sAu cDavid i sora sa [Anita], fiii lui Ionaco
Titul, nepotil lui NicoarA Liciul 1 s'au pArit de fail cu boerul Domniei mete Ionaco

CujbA, blv vel vornic, pentru jumatate de satul Cdrste0i, partea de jos, zicand ei
1). Acad. Rom. LX1V/185.
2) I. Bogdan, Album paleogr. mold. pl. 75 Ghib. Sur, X, 196, 197, 200, 216.

3). N. Iorga, Studil VI, 75.


4). Acad. Rom. Pecete 114.
5). Acad. Rom. IV/250.
6). Acad. Rom. V11/165. Asemenea ibid. Ms. 3336, fila 5, vo, cu data greitA 7190,
lunie 18.
7). Harta stat. major, pl. Targul-Frumos.
8). Acad. Rom. Vl1/178.

9). Acad. Rom. V1I/176. Ibid. Ms. 3336, fila 9,

tvat nifinAoule np-kA team


CRIS*TA A4RHA H MTN% ero [alum] CHOK I Hum 411110 I1,11 RSA Klink
HHKOAP WHOA H Tf MI 34 4HII, CA noAptue rcnAgaiute HWHAIIIK0 KnICIVA RI% RM BOP MIK

flptA

II81111r

PAH I1CI4QKHH4 CMO KXCT11H tIACT HflHh11 PfKIIPH WHN KAKI) AZPINIT K SHCEZ AKOPHHK TA4

CMA CR RMHKA EIPICMOKAFFIf. 4 soApena renAltam SKA3OR4A Hpf,A, HAM Emu; mu


&1 KIIKSI1MHif WT
HISON EtApHORCKtiti RRA4 KAKO Wil CFRf K8111111 WT ranpunam H WT
MTN% fr aHTlMi4 CNRI rnuropuitt H WT AVAINTP4IIIKO H ROAT Ir COAOM011 cum AnsspuRssie
RICH INN Ft HICOAPR 11114 FOlt pAAi AKA CTO H WCHM Af CtT BAdTH mum MRpFt. T*M NAT
rcuARmue cesAuxom IIA 11 Fiz I10 npanss,oto u no %MOHO SIMCKON H uisfrkToicom Kt% HCTHH K4K0
nOAORHIld

coec

emstmunee leptAkuuKoete(?) ,A,AKFIA TOTH MINH RICH %VT (1SKII G0,1101111 ronArteau ectrams AROIl-

FMK, iia BOCTAAN AARNA, H CICTIJA f r [MINNA] WT RFC 3.11011 a Roirkpute rcuAnamte neumucau
811p4KHAC* WT nptA Hanoi H HOCTARHA CORN *IfPfH. WT TOA* 1I4 rip k,L I14 III HAVIAlT MAN
ToraTu AmtHA H cerrpa Fro HA IROA*11 NH ronmamu HWIIMIIKO KSKRI 34 Cid TtM...4

www.dacoromanica.ro

S'Af UL CRISTESTI, cu trupurile sale POPISCANI, COSESTI si BARBESTI

46

ca tine CujbA dvornic aceasta jumAtate de sat, cu mare inpresurare. lar boerul Domniel
mete unde a aratat Inaintea noastrA un ispisoc de cumpArAtura dela Miron Barnovschl
Voevod, cum el si-a cumpArat dela Gavrilas si dela sora lui Antemia, fiii Gligorcil i dela
Dumitrasco 1 fratele lui Solomon, fiii Maricai, toti nepotii lui Nicoarl Liciu1,1) drept
280 zloti, bani buni. Deci Domnia mea i-am judecat dupA drept si dupA legea tad! i
am aflat in adevAr cA au luat inaintasii lui David toti acesti bani din manele boerului
Domniei mele CujbA dvornic. $i au ramas David 1 sora lui [Anita] de toatA legea.
lar boerul Domniei mele mai sus scris s'a indreptat dinaintea noastrA 1 i-a pus fieral.
De aici inainte sA nu mai aibg David i sora sa a se plange contra boerului Domniei
mele Ionasco Cujba, pentru aceastA park niciodatA in veci*.
Din 7158 (1650), Avg. 4 2), avem zapisul, prin care Iftinca, fata Rusului, nepoata
lui PAcurar si lonasco, feciorul IftincAi i Chilsiia asemenea fata lftincai, \rand a lor
driapta ocinA i movie, din sat din Carsteti, din tot locul ce s'ar alege, partea Iftincgi,
i cu loc de prisaca, lui MihAila Harutul, ginerele surorii sale Costandii, drept 35 galbeni.
Cam din acelas an 3), Ghenar 6, avem zapisul, prin care Costanda, fata lui lacob,
nepoata lui PAcurar, vinde partea ei de mosie, din Carstqti, lui MihailA Harutul, din
Balasineti, drept 10 ughi roii de aur.
Tot cam de la aceiasi data 4), avem zapisul, prin care Ignat i Costanda i Stefan
si nepoatele lor Irina i Antimiia i Nastasia, \rand a lor driapta ocina, cata parte au
avut In sat in Carsteti, din pomet i din helesteu i din fanat 1 din tot locul, din
partea lui Pacurar, lui Mihaila iHarutull, din Balasinesti, drept 15 galbeni de aur.
Din 7166 (1658), lulie 10 5), avem zapisul scris in Targul Frumos, prin care Todosia, cu feciorii ei Gavril i Catrina, da jupanesil TudoscAi un loc de prisacA in

Carstesti, drept 20 lei bard gata, care-i este de la parintii sai.


Din 1661 Incepe a cumpara Orli de mosie, in Cristesti, Miron Costit.
Din 7169 (1661), April 28 6), avem zapisul prin care Gavril Metco i marng-sa
Tudosiia, nepoata lui Jonasco, dinpreuna cu surorile lui Catrina si Uliana, vand a lor
driaptA ocing i mosie, ci au de pe mosii lor, la sat la Carstesti, cat/ li se va alege
de pe mosul lor Ionasco i cata parte li se va veni din mosii cei sterpi, care s'au inpartit la toll fratii, lui Miron Costin, biv parcalab de Hotin, drept 75 lei batuti.
Din 7170 (1662), April 3 7), Todosia, fata lui Drgan, nepoata lui Ionasco i cu
feciorul ei GavrilA Marco vand parcile lor din sat din Carstesti, tinutul Carligaturii,
partile ce se vor alege ale mosului lor lonasco, cu loc din vatra satului, din camp, din
fan*, din poeni, din cutatituri, din radiu ce este asupra satului si partea ce se va
alege din poiana Clugdrul, asemenea si partea din o mosie stearpa, le vand lui Miron Costin, parcalab de Hotin, drept 70 lei Wulf. Intre boerii martori: logofatul, Neniul si Gavrilasco Neniul i Stefan parcalabul, Toderasco comisul i Talmaciu ce a fost
comis i Rosca ce a fost visternic. cSi nime dentru frail sau samintlile noastre sa
naiba amestec, cAci am intrebat de toll pre randu si le-am pus i zi). La tocmalA au
mai fost si toti razeii, anume Arsenie din Prigoreni 1 lonasco Prebici tij din Prigoreni si Pentelei feciorul lui Costantin din Carstesti si Goe din Munteni2).
1), NicoarA Liciul era fiul lui lonasco Liciul si nepotul Liciului celui batran. Pentru
neamul acesta, ca si al lui Ionasco Cujba, vezi Uricaru1 XIV, 97, 224 226.
2). Acad. Rom. Ms. 3336, fila 3

3). Acad. Rom. cit. f 3.


4). Ibid. fila 3.
5). Acad. Rom. 11/289. Ibid. Ms. 3336, fila 8.
6). Acad. Rom. Ms. 3336, fila 6.
7). V. A. Ureche, Miron Costin I, 89.
8). E satul Jora, de langg Targul Frumos,
Buletinul Muzeului Municipal rIoan Neculce, Iai

www.dacoromanica.ro

M. COSTACHESCU

Din 7170 (1662), April 30 1), avem ispisocul lui Evstratie Dabija Voevod, prin
care se spune cA Agahia, fata Sohiicai, nepoata lui Ionaco i feciorii ei Gavril i Vasile
1 all! feciorl 1 fete ale ei, vand din a lor dreaptA ocinA 1 mole, din jumatate de
sat de Carsteti, la tinutul Carligaturii, a treia parte, cu loc In vatra satului i in Orilla
1 cu tot locul, lui Miron Costin, parcAlabul de Hotin, drept 60 lei, bani gata. Asemenea
todosaia, nepoata lui Ionaco, cu feciorul sat: Gavril Marco 2) i fetele Catrina i U-

liana, vand din acela sat, partea lor cata se va alege de pe moul lor Ionaco 1 cat
11 se Va Veal din partea unor nioi sterpi, a caror parti au ramas Impartitoare pe frati,
aceste pArti liau vandut iarai lui Miron Costin, parcalabul de Hotin, drept 75 lei
bani gata i din poiana ce se cheaml Calugarul, cat se va veni partea acestor parti.
Din 7170 (1662), lulie 4 3), avem un zapis de la TAnasie i fratii lui Toader i
Nicolai i surorile lor Nastasia i Maria, feciorii Ursului de Carsteti, prin care valid
partea lor de ocinA din Carsteti, jumAtate de moe, partea lui Miron. Asemenea :
din poiana CAlugArului iarai au vandut partea lui Miron, din camp i din tot locul,
cu tot venitul, lui Miron Costin, vel vornic de Tara de jos, drept 60 de lei.
Din 7172 (1664), Ghenar 29 4), avem zapisul Nastasiei, fata Lupului Copilului de
RomAneti 9) i feciorului ei Pentelie, prin care valid o prisaca, ce au avut la Carsteti,
fn tinutul Carligaturii, cu casd i cu zemnic i cu pomet cum e obicina prisdcilor,
lul Iordache marele spatar, drept 25 lei bani de argint, de fata cu Miron Costin, parcAlab de Hotin.
Din 7176 (1668), April 15 6), cunosc zapisul, prin care Toader sin TrincAi, ginetele lui Costa ot Carsteti, din tin. Carligatura, vinde un loc de prisaca la sat Carsteti,

din tin. Carligatura, Alexandrei Iordachioaei sptaroae, drept 181 ei bAtuti, bani gata.
Zapisul cel de cumpArAturA, ce au avut de la parintii lor l-au pierdut In cele resmerife ce au lost.
In 7176 (1668), Septemvrie 14 7), Pintilie, fiul lui Costantin din Crasteti, ia 10
lei, dela Miron Costin vel vornic, ca sA tocmiasca cu dumnealui, cu o moie, ce le
este cumparaturA, anume Goiana, ce se cheamA Calugrul i sa o vanda dumnealui
vornicul.

Din 7176 (1618), Oct. 6 9), cunosc zapisul, prin care Pintilie i surorile sale Por7
hira i Alexandra i vArul sAu Hilotie i vArAsa Maftina sora lui Hilotie i alti frail cai
notri,, cavand noi triabA sA rascumparam alte pArti de moie de aiureaz,, vand ocina

di poiana din Calugari tyce neau ramas de la parintii notri, care le au Jost lor cumpdrdlurd de la cdlugdri,, lui Miron Costin, mare vornic, drept 28 lei batuti.
Din 7177 (1669), Ghen. 21 9), avem zapisul dela Ilea i sorusa Ana, feciorii Nastasii, nepotii lui Toader UsnA, prin care vand a lor driaptA ocinA i moie ce au avut
de pe moul lor Toader UsnA 1 de la strAmoul lor Vasile, din stalpul moului lor lui
Toader UsnA, a treia parte, din vatra satului i din camp 1 din poeni i cu loc de
prisacA in read, deasupra satului Carstetilor i cu pomet 1 a treia parte a lor din
1). Acad. Rom. L1/9, ibid. ms. 3336, f. 2, V. A. Ureche, Miron Costin 1, 89, Arh.
stat. lai, tr. 1357, opis 1543, dos. 163, fila 66.
2). In Ms. 3336: Gavril Mitco.
3) Acad. Rom. ms. 3336, fila 2 vo.
4). Acad. Rom. V11/161, V. A. Ureche, Miron Costin 1, 95, N. lorga, studii VI, 85.
5). Satul RomAneti din tin. Carligaturii.
6). V. A. Ureche, Miron Costin I, 103. Acad. Rom. VII/168.

7). N. lorga, studii VI, 86


8). Acad. Rom. ms. 3336, fila 6, V. A. Ureche, Miron Costin I, 697,
9). Acad. Rom, V11/162. V. A. Ureche, Miron Costin 1, 108-9. Acad. Rom. ms.
3336, fila 5.

www.dacoromanica.ro

SATUL CRISTE5T1, cu trupurile sale POPI5CANI, CO5E5TI i BARBE5TI

51

stalpul stramoului lor, din poiana, ce se chlaina Calugdrul, acestea le-au vAndut lui
Miron Costin, vel vornic de Tara de jos, drept 30 lei batuti.
Din 7177 (1669), Ghen. 23 '), cunosc ispisocul dela Duca Vvd. Moldovii, prin
care se intArete lui Miron Costin cumpAratura de mai sus.
Din 7177 (1669), lulie 12), cunosc zapisul, prin care Vasile Albul i femeia lid
Nastasia i fratii lor Tanasa i Toader 1 Nicolai 1 Marica, fecioril Ursului, nepoti lui
Tiron, stranepoti lui Pacurar cel batrAn vand ocina i moia lor din sat din Carsteti,
in tin. Carligaturii, o jumatate de batraq, partea moului lor, lui Tiron, feciorul lui Pacurar, din vatra satului i din camp i din tarina i din pAdure i din poiana CAluglreasca, lui Miron Costin, drept 60 lei batuti.
Din 7177 (1669), lulie 23), avem ispisocul lui Duca Vvd., prin care Todosia
fata lui Dragan, nepoata lui Ionaco, vinde partea sa din CArsteti, tin. Carligaturil
din vatra satului, din camp, din taring, din curaturi, din rediul de deasupra satului 1
din poiana Calugarul, lui Miron Costin, drept 70 lei bAtuti, bani gata. Asemenea PAntelei i surorile Porhira . a, valid partea lor din poiana Calugarul, cumparatura pa.
rintilor lor de la cAlugari, o vand lui Miron Costin, drept 20 lei.
Din 7177 (1669), lulie 9,4) avem ispisocul lui Duca Vvd. Moldovii, prin care lutarete vornicului de Tara de jos, lui Miron Costin, pe jumatate de bAtrAn din CrAsteti 1

pe partea ce se va alege din poiana Cellugdrului, ce a cumparat dela Vasile Albul 1


femeia lui Nastasia i fratii lor Tanas, Toader, Neculai, Marica, feciorii Ursului, nepoti
lui Tiron, stranepotl lui Pacurar cel batran.
Din 7177 (1669), Iulie 155), avem ispisocul lui Duca Vvd. Moldovii, prin care
!LIM-We vornicului de Tara de jos, Miron Costin, toata partea ce a cumparat, drept
70 lei, de la Tudosaia, fata lui DrAgan, nepoata lui Ionaco i de la feciorii el Gavril
MitcoM din sat din Crasteti, ce se va alege, din vatra satului, din camp, din tarina,
din fanat, din poeni, din curaturi i din radiul ce este asupra satului 1 cat s va alege partea din poiana ce se cheama Calugarul 1 ce le va veni parte dintrun mo
starpu al lor. Asemenea mai intarete partea ce a cumparat din poiana Calugarului,
drept 20 de lei, de la Pintilii i surorile lui, Porhira i Alexandra i de la verii lor
Hilotie i sora lui Maftina i alti frati ai lor, partea lor, ce se va alege, ce a fost dreapta
cumpAratura parintilor lor dela calugarl.
Din 7177 (1669) Avgust 2 7) este zapisul de la Mariia Harutoae, fata Costandli,

nepoata Rusului, stranepoata lui Pacurar, scriind c'au Mut tocmeala, pentru partea ei
de moie, din Carsteti, ce se va alege despre alti hap i pentru alte parti, ce-au mai
cumparat in Carsteti, inpreuna, cu sotul su Harutul, partite lui Ignat i a fratinesau
Costanda i a lui Stefan i a unor nepoti ai lor, Irina i Antemla 1 Nastasiia, nepoli
lui Pacurar, i partea Iftincai, fata Rusului, nepoata lui PAcurar i a feciorilor ei, lonaco i Chelsiia i pentru partea lui Dumitru Bardila i a surorii lui [boc gol] din
Hbati8), a fAcut tocmeala cu Miron Costin, vel vornic de Tara de jos 1 au luat
1), Acad. Rom. L1/14, ibid. ms 3336 fila 5, V. A. Ureche, cit. 109.
2). Acad. Rom. LI/18, ibid. ms 3336, fila 3. La V. A. Ureche, cit. 1, 114-115
data lunie 27.
3). V. A. Ureche, cit, I, 117.
4). Acad. Rom. LI/12, V. A. Ureche, cit. I, 115, Arh. stat. Iai, tr. 1357, opis
1543, dos. 163, fila 66. Acad. Rom. ms 3336, fila 3.
5). Acad. Rom. LI/15, ibid. ms 3336, fila 6 verso, V. A. Ureche, cit. 116-117,
Arh. stat. lai, cit.
6). La V. A. Ureche cit. Miron.
7). Acad. Rom. 11/279, ibid. ms 3336, fila 3,
8). Sat peste codru, la tinutul Romanului.
www.dacoromanica.ro

M. COSTACHESCU

52

dela dumnealui 50 de lei ci dupl ce se vor alege acele pArti, pe cat i s'a mai face,
sA-i mai dea. Marturi sant: Gligorac HabAcAscu vel vornic, Gavril Costache vel spatar,
Toderacco lordache spatar, Ion Racovita vel comis, Eremia i Ursul vornici de poartA.
Din 1178 (1670), Oct. 25 1), avem alt zapis de la Maria Harutoae, fata Costandii,

de vanzare pe toate partile cate aratA In zapisul ei de mai sus numit, cA li-a fost pus
zalog, drept 50 de lei, la Miron Costin vornic, apoi li-a vandut toate acele pArti, cu
spatar,
tocmalA i cu plata deplin, drept 64 lei batuti. Martori Toderacco lordache
Gavril Costache vel spatar, Ion Racovita vel comis, Contac logofat, Dumitracco Rocca
vornic, Gheorghe i Ciocarlie vornici de poarta.
Din 7178 (1670) Dec. 2 9, avem zapisul dela Pantelei ci surorile lui Porhira ci
Alecsandra, feciorii lui Costantin, nepotii lui Toader Usna, stranepoli lui Vasile CBceicescul4) ci cu verii lor Hilotie i Maftina, feciorii lui lonacco, iar strAnepoti lui
Vasile, scriind c'au vandut a lor dreaptA ocina, mocie, din sat din Carstecti, a patra
parte dintrun mos, care mos a fost a strAmocului lor a lui Vasile CacAcescul, din vatra
satului j cu o casA ce este in salicte ci din campu c1 din poeni i cu partile lor, ce
le au in poenile, ce se chiamA CalugArul, toate li-au vandut lui Miron Costin vel vornic,
drept 40 lei batuti.

Din 7178 (1670), Dec. 12 9, avem ispisocul lui Duca Vvd. Moldovii, prin care
intarecte lui Miron Costin marele vornic, cumpArAtura, a patra parte dintrun astar),
moc, din satul Carstecti, tinutul Carligaturii, cutnpArat, cum ne aratA zapisul de mai
sus, de la strAnepotii lui Vasile CacAcescul.

Cam din 1670 9, avem zapisul, prin care Marica Borcoaia ci neamurile sale vand
lui Miron Costin, vornicul de Tara de jos, partite din fund, din poiana CalugArul, din
Crastecti.

Cam din 1670 7), avem zapisul, prin care Agapia, fata SofiicAi, nepoata lui Ionaccu ci altii %rand ocina lor, din Carstecti, din tin. Carligaturii, din jumatate de sat,
a treia parte, iar din tot satul vine a cesea parte, lui Miron Costin, drept 60 lei batuti.
Din 7179 (1671), April 13 8) avem zapisul, prin care Marica Todosoae i cu gi-

nerele sat' Toader, se invoesc cu vornicul Habacescul, pentru stApanirea unui loc de
prisacA, de la Carstecti.
Din 7179 (1671), Mai 4 3), cunosc zapisul, prin care Ion Aprodul ci fratesAu TAnasie, feciorii Costandii, nepoti Rusului, strAnepoli lui .PAcurar, au vandut a lor drepte
WV de mocie ci de cumpArAturA, din sat din Carstecti, din partea din jos, din jumAtate de bAtran, ce se inparte in cese parti, patru pArti, insA douA pArti ce le sant dela
Wit* ci douA pArti de cumparAturA, dela fratele lor MihAilA Pietrariul ci sora lor
MArica, le-au vandut lui Mironacco Costin vornic, drept 40 lei bAtuti.
Din acelac an, inainte de 4 Maim), trebuie sA fie zapisul, fArA veleat, prin care MArica, fata Costandii ci fratesau MihAila (Pietrariul), stranepotii lui PAcurar, din sat din

1). Acad. Rom. VII/159, ibid. ms. 3336, fila 4.


2). In ms 3336, grecit: Costache.
3). Acad. Rom. VII/158, V. A Ureche, cit. I, 121, Acad. Rom. ms 3336, fila 6
verso.

4). Din satul vecin Cacacectii, azi iii trupul Buznii, v satul Ruscanii (Buznea) ci
GAnectii, in Bul. loan Neculce, fasc. 6, 86 ci arm.
5). Acad. Rom. LI/16, ibid. ms. 3336, fila 7, V. A. Ureche, cit. I, 123.
6). Acad. Rom. C/126.
7). V. A. Ureche, Miron Costin 1, 196.
8) Acad. Rom. XLVII/183.
9). Acad. Rom. VII/145, ibid. ms. 3336, fila 40 verso.
10). Acad, Rom, ms. 3363, fila 4.

www.dacoromanica.ro

SATUL CRISTESTI, cu trupurile sale POPISCAN1, CO5E5T1 1 BARBE5TI

53

CArsteti, au vAndut pArtile lor de movie, din CArstevti, din tot locul vi din poiana
Colugdrului, fratelui lor Ion aprodul, drept 27 lei.
Din 7179 (1671) Mai 7 1), cunosc ispisocul lui Duca Vvd. Moldovii, prin care intArete lui Miron Costin, partile cumptrate din sat, din CArsteti, tin. CArligAturii, drept
40 lei, dela Ion Aprodul vi fratesAu Tanasie, feciorii Costandei, nepotii Rusului, strAnepotii lui PAcurar i lui Nistor (v. zapisul din Mai 4).
In hotarnica GAnetilor i a Moicevtilor, despre Popicani vi CoAti, din 7181
(1673), Nov. 23 2), dupA ce se terminA hotarul dintre GAneti vi CovAti... cpe un drum
vechiu, panA in dealu CovAscului, l'AngA lacu, la un stAlpu, undi sA inpreunA cu hotaruf
Crdsteftilor
fn codru pdnd undi sd Inpreund cu hotarul lidndreVilorz.
Din 7183 (1675), Martie 25 3), cunosc zapisul prin care popa Costantin sin popil
Irimii, din sat' din CArsteti, prin care spune cA a avut tocmalA cu Miron Costin vornicul sA-i vandA partea lui din sat din Carsteti 1 din Glureni vi din Muncel, ce I se

va alege partea lui, ce se cheaml Bond4ascd i i a dat Miron Costin zece lei IAtuti arvonA, pftnA va trimete dumnealui vornicul sl vadd locul i de-i va plAcea sl I-1
plateascA deplin, iar de nu sl-i dea banil inapoi.
Din 7183 (1675), April 204), avem zapisul, scris in Berbeti, de la ArsAnie, feciorul Rusului, dinpreunA cu nepotii lui, Gheorghie, feciorul lui Teabici celui bAtrAn vi
Costantin i Miiarea l sora lor Mrica, feciorii lui Tebiciu vi Marco, ginerele fratelui
Tebici i Ignat i Gheorghie, ginerele lui Dumitravco i Toader TrincA, toti nepoti vi
strAnepoti lui Vasile CAcAcescul din arsteii, scriind c'au vAndut lui Miron Costin vel
vornic a lor driaptA ocinA ! movie i cumpArAturA, ce au avut dela alti frati ai lor,
din sat din CArsteti, dintrun batran, trei pArti, din vatra satului i din cAmpu vi din
poiana satului vi din poiana ce se chiamA Cdlugrul, drept 90 de lei.
Cam din aceia datA este zapisulb) dela Marica Borvoia, dinpreunA cu fata ei
Iftimiia i cu ginerisAu Toader RotilA vi nepotul su Toader Trinca vi fratii ei Costantin vi Gavril vi Anita 1 Catrina. vi Toader Albici i Porhira I cu toti nepotli lor,
scriind c'au vAndut lui Miron Costin, vel vornic, a lor dreaptA ocinA i movie, toate
partile for, ce se vor alege, din fanat vi din poiana CAlugArului, drept 50 lei batuti.
Din 7184 (1676), Mai 12 2), avem ispisocul lui Antonie Ruset Vvd. Moldovii, prin
care intArete lui Miron Costin, cumpArAturile din ultimile douA zapise, in CArstevti, la
CarligAturA. Zapisul intAiu spune cl e fAcut dinaintea lui Toader RotilA, ginerele Boroaei, i Constantin pArcAlabul I Anghelache de Popivcani vi Ursul de Ciunceti i

Ion Soltuzul de TArgul Fri, mos i popa loachim dela biserica domneascA din Targul
Frumos I Manolache comisul Al doilea zapis (WA veleat) e fAcut i dinaintea lui
ArsAnie celui bkitrAn.

Din 7184 (1676) Sept. 14 7), cunosc zapisul, prin care popa Vasco din CArstevti,
vinde partea lui 1 a surorii lui, de acolo, lui GavrilAv a LucAi, ce a fost spAtar al
doilea, pentru doi boi i o vacA.
Din 7184 (1674), Nov. 14 8), cunosc zapisul, prin care popa Vasco vinde partea
lui din CArsteti, lui Gavril Luca pArcAlab, pentru 2 boi.
1). Acad. Rom, LI/24, ibid. ms. 3336, fila 4 verso, V. A. Ureche, Miron Costin I, 135.

2). Vezi Popivcani i Covevti sub acest an. Asemenea satul Ruscanii vi GAneti,
in Bul loan Neculce, fasc. 6, 107.
3). Acad. Rom VII/164, ibid ms. 3336, fila 8, V. A. Ureche cit. I, 131.
4). Acad. Rom. VI1/160, ibid. ms. 3336, fila 7, V. A. Ureche cit. 131.
5). Acad. Rom. ms. 3336, fila 7 verso.
6). Acad. Rom. LI/21, ibid. ms. 3336, fila 7 verso, V. A. Ureche, cit. I, 150-153.
7). Acad. Rom. LXXIII/15, nesigur.
8). Acad. Rom LXXIII/18, nesigur, ,
www.dacoromanica.ro

54

M. COSTACHESCU

Din 7185 (1677), Fevr. 261), cunosc zapisul, prin care lacob, ce a fost parcalab,
i femeia lui Nastasia, fata lui Simion din Popicani, ce a fost parcalab, au vandut lui
Miron Costin logofatul, un loc de prisaca din sat, din Carsteti, drept 20 lei, ce I-au
avut i ei cumparat, tot drept aceti bani, acest loc de prisaca, de la Tudosia Mitcoai
i feciorii ei Gavril 1 Catrina2).
Din 7185 (1677), lunie 43), serfs in Barbeti, avem actul de invoialg, pentru un
heleteu vechiu, in potriva Popicanilor, la care heleteu este un tarmure din matca
paraului de Popicani, iar alt tarmure de 13Arbeti i de Carsteti.
Din 7186 (1678), Sept. 154), cunosc zapisul lui Balica de Carsteti, cu sotia i
feciorii lui, prin care vand partea lor, de acolo, lui Gavril Luca, capitan din Tara Romneasca.

Din 7188 (1680), tunic 23 ), cunosc zapisul, prin care Vasile, feciorul Oonesi,
din Rocani, vinde lui Enache gramaticul o prisaca a lui din Carsteti, pentru o vaca.
Nu cunosc anul cand au incetat cumparturile lui Miron Costin in Cristeti. Dar cam
din 1680 este urmatoarea insemnare scrisd de Miron Costin6): cSatul tot Crastetii,
la tin. Carligaturii, se Inparte in 5 moi, carii se pomenesc la urice.
Sementia celora ce sant in urice:
2 moi pol, care fac giumatate de sat, au tinut Borpaia, cu oamenii sal, A gahia
cu oamenii sal I Marco i Marcuta cu oamenii sal i mi-au vandut Agahie cu oamenii
sal i Marcuta cu oamenii sal. Au ramas partea, cat se va alege a Boroaei nevanduta, ce se va alege, din cinci moi pol, partea ei. Deci mai au Pol mo au tinut
Harutoaea cu oamenii, cu fratii i cu feciorii Ursului.
Deci mai au vandut Ursul 1/2 mo i Harutoaea partea sa ce i se va alege 112
mo 1 partite a unor surori ale sale, care le-au cumparat iar de la dansele 1 n'au
mai ramas nevandut. a unor frati a ei.
Pol mo au tinut Harutoaea, iar cumparaturi dela alte samintiile sale i mi-au
vandut mie acel pol mo.
Un mo au tinut Arsanie, cu nepotii sal, in patru pAri. Dentru acestu mou
mi-au vandut nepotii lui Arsenie cu voia lor trei parp i lui Arsenie a 1/4 parte au
vandut ot tam,.

Moii Carstetilor: Pacurar, Ionaco, Vasilie.


Moii sterpi: Nistor, Dumitraco.

La aceti 2 moi sterpi s'au dat sama Arsenie batranul [nedescifrabil] i lonaco
moul Boroael, Marcoaei i Agahi, insa unul de dnii s'au vandut lui Pacurar moului celui dentaiu giumatate de mo 1 acel pol mo au cazut pe sama Harutului ot Balosaneti 1 ce mi-au vandut mie Harutoae..
14. In secolul XVIII-lea. *tim, din documente, ca partea din Cristeti, de cumpat-Murk a lui Miron Costin, a fost data zestre fiicei sale Tudosca7), giupaneasa spatarului (irigora. Alta parte din sat ramasese razeilor.
1). Acad. Rom. ms. 3336, fila 8.
2). Vezi mai sus, zapisul din 7166, lulie 10.
3). Vezi Popicanii, sub acest an.
4) Acad. Rom. LXXIII/16, nesigur,
5). Acad. Rom. 11/287. Nesigur.

6). V. A. Ureche, Miron Costin I, 797-798.


7). Satul nu e trecut intre moiile celor 3 fii ai lui Miron Costin: Ion Costin,
Safta stolniceasa i Tudosca spatarului Zmucila, din actul din 1742, in Hasdeu, Arh. ist, III, 281 283.
www.dacoromanica.ro

ftiTUL CR1STESTI. cu trupurile sale POFISCANI, COSESTI i BARBESTI

In zapisul din 7221 (1713), Sept. 1 1), Ursul pevetul vinde jupAnului Sandu Tomei
o jumAtate de satul arsteti, din tin. CArligAturii.
Prin zapisul din 7222 (1714), April 21 2), Lupul Costachi vel vornic de Tara de
jos cumpArA cu 250 lei, dela Tudosca, giupAneasa rAposatului Grigora (ZmucilA), ce
a fost spAtar, fata rAposatului Miron Costin, biv vel logofAt, moiile, satul Intreg Ber-

betii i park din Crdste0i, ce le are zestre dela pdrintele sdu.


cunosc zapisul, prin care Stefan Bosie cAmAra
Din 7253 (1745), tulle 10
cumpArA, cu 20 stupi, pArtile din CrAsteti ale lui MihAlachi, fiul Ilinci, fata Pevetului.
Din zapisul din 7253 (1745)4), fArA lunA i zi, dat de Sandul Toma visternicul

ginerelui sAu Stefan Bosie, aflu cd pdrlile de mo0e din Cdrste0i, care se hotdrdsc
cu Berbe0ii, de cumpArMurA lui Miron Costin clupA moartea lui Costin vornic, dumneaei giupftneasa lui Miron Costin9, toate aceste parti de movie i din arsteti 1 din
BArbeti li-au

vAndut vornicului Lupul i vornic Lupul li-au vdndut socrumieu lui

Necolai Lazul biv eel sluger

i socrumieu mi liau dat mie zestre.. toate aceste

pArti i Berbetii sat intreg i pdrfile din Crdste0i..: iam vandut dumisale ginerelui
meu lui Stefan Bosie drept 500 lei batuti i miau dat dumlui toti banii deplin i iam
dat i zapise vechi pe aceste moii 8).
Din 7257 *(1749), fArA lunA i zi7), cunosc zapisul, prin care Stefan Bosie cAmAra

cumpArA cu 5 tel pArtile din CrAsteti, dela Ion Chiribu i Sandal fata Ursului peavet
de pe moaa lor Boroae,.
Din 7258 (1750), fArA lunA 1 zi 8), avem zapisul prin care Stefan Bosie camaral
cumpArA, cu 13 lei, partile din arsteti, ale lui Ion sin Lupul peavet din partea Boroae., care s'au rAscumpArat dela Sandul Toma visternic.
Din 7259 (1751), lulie 20 9) este catastihul de moiile lui Stefan Bosie cAmAraul,
dela tinutul CArligAturii, intre care pArtile din CArsteti, Popicani, Berbeti i Coeti.
Foarte importantA este hotarnica din 7271 (1763), lunie 24 10), fAcutA de biv vel
paharnicul Alexandru Neculce, dela Prigorenii vecini. ((Din luminat(A) poronca preinaltat
Domnului nostru Ion Grigori Ion Voevod, am mers la sat(u1) CArstetii, ci iasti In tinut
arligAturii, care moii iast(e) a dumsali Stefan BosAi, biv vel Par., ci au cumpArat de
la socrul dums[a]li Sandul Toma v. vist. i Sandului Tomii iau fost zAstre dela Neculaiu
Lazul biv vel sulger. Si au mai cumpArat duml(u)i jicniceriul BosAi i alti pArti din
arsteti i di la alt rAzA i mergAnd noi la numita moii CArstetii, am strAnsu pe
tot rAzAii i megieii de penpregiur, anumi Grigorii Pivit rAzA din CArsteti i Vasill
TAutul zet Ursul cApitan, iarA rAzA din CArsteti i pe Stefan Pascal, mazil ot Scortati i Costandin CalcAintraur ") mazil ot tam i Ion Ghinet ot Popicani i Costantin
1). Acad. Rom. VII/152.

2). Acad. Rom. ms 3336, fila 14.


3). And. Rom. ms. 3336, fila 10.
4). Ibid. fila 13.
5). In realitate Tudosca, fiica lui Miron Costin. and Miron Costin a fost ucis,
tocmai ii inmormAnta giupftneasa. V. Ion Neculce in Cogalniceanu, Letopisete ed. I, vol. II, 266.
6). Vezi CosAtii i BArbetii, sub acest an.
7). Acad. Rom. ms. 3336, fila 10.
8). Acad. Rom. ms. cit. fila 10.
9). Acad. Rom. ms. 3336.
10). Arh. stat. Iai, tr. 1765, opis 2014, dos. 100, fila 501 i urm. V. A. Ureche
cit. 187 i urm. Arh. stat lai, tr. 1357, opis 1543, dos. 213, fila 17 18 ;
ibid. dos. 163, fila 66 i urm.
11). CalcA intraiure.

www.dacoromanica.ro

s6

M. COSTACHESed

Burciuman post. ot tam i Vasili Sirbul ot tam i Ilii Tautul mazil ot Prigoreni i am
fAcut mAsura funie de triizAci stanjani 1 stAnjinul de 8 palme de om de mijloc i am

inceput a masura pe dealul Comorii, pen millocul mopii den potriva ezAturii hele-teului Popicanii, ce iaste in apa Plotonildi, pe lungul moii, in gios dialul, panA in
hotarul Brdeptilor, in ruptura drumului, din gios, ci mergi la Roman i au qit Aptezaci i nol funii. Si am mAsurat i margine mopii despre opus, pe apa Plotonitai
1 sau gAsit optzAci I doA funii, pan in vAlciaoa ce merge drum(ul) la Roman. Si am
mai masurat 1 vale Cdrsteptilor dispre rasArit, ci mergi aldture cu hotarul Brdeptilor
fl a Clunceptilor, In sus, pan in hotarul Berbeptilor i sau gAsit 79 funii i sau pus
plata hotar, despre rasarit, in matca vdii Lacului. 5i mAsurAnd i capul moii, din
sus, din piatra aceia, pan in iazul Popicanilor, aldture cu Berbeptii sau gAsit triizaci
funii 1 am pus piatra hotar, in zare dialului, despre apus, de valea Lacului1) i tot

spre apus coasta cu Berbetii, pe din sus de fintirimul Cdrsteptilor i de helepteul


dums(a)li Jiar. Bosdi, ci iasti intraZastA mOii 1 tot spre apus, in dialul Comorii
intrun piscu, in potriva iazului Popicanii 1 sau pus piatrA hotar. Si am mAsurat i
capul mo11 din gios I am gasit 22 funii, 19 stAnjAni. $i am ales pddile dums(a)li
jicniceriului Bosii pe scrisori, ci niau arAtat, 60 funii 14 stAnjAni2) 1 au rAmas i partite rAzailor 18 funii, 16 stanjani3), cu 4 funii, ci au mai dat lipsa, ci nau agiuns 30
funii latu moii din gios. Si aa sau stalpit moie CArstetilor, parte dums. jicnicerului
Bosii, di catra rAza, puindus hotar- o piatrA dispre apus, in margine arstetilor, lAngA
hotarul Coatil, intrun piscu i bour intrun stejar i deacole la deal spre rAsArit, in
muchia dialulul, in curmAtura, in rAspintilia drumului sau pus platrA i de acole la vale,

pe din gios di locul cii de prisaca a dums(a)li Neculcia biv vel pa h(a)r(nic), la vale
spre rAsarit sau pus piatrA langA drum i spre rAsArit pisti parAu, pan in hotarul Brdeptilor l atata sau inchiat parte hotarului dums. Stefan BosAi jicnicer, dispre pcYrlile
rdthpilor din Cdrstepti. 51 intracesti hotari a dums. jicnkr. Bosii ari si dum[nealu]i
paharnicu Alicsandru Neculce &A locuri de prisAci, cu pomAt, cu scrisori vechi. Aijderea i Grigoril Pivit iarAi art un loc de prisacA, cu ispisoc dela Vasili Voda, din
let 7143, tot intracest hotar, cii partia jiar. Bosai. lar in poiana CcIlugdrului rAzaii
nau triaba, cAs vandut tot, dupA cum scrii mArturie dums. logofAtului Miron, care iasti
la man rAzAilor i toatd poiana iaste Cdlugdr, CAlugarul rAmAni la stapanire dums.
jacniceriului Stefan Bosai, rAzaii sA naibA a sA amestica. Aijdere i pentru heleteul

din Carsteti sl ail:4 a sA stapani i razaii peck li sau cuvenit parte din campu, di
vremi cA alt heleteu nu sA mai afla pe Carsted. Si aa sau inchiet tot hotarul Carstetilor. Si dupA cum am ales i am hotArit, am dat i noi aciastA incredintata marturii, cu iscAliturile noastre la man dums(a)li Stefan Bosai ..) Let 7271, lunli 24.
Alta jotarnicA este a jicnicerului Sandu Ilie, din 1771, Sept. 30 4), cuprinzAtoare,

cum au urmat pricinele hike rozepii de Cristefti, cu lordache, ginerele jicnicerului


Stefan Bosai i cum au mAsurat moia Crastetil, cu odgon de 30 stAnj., din cap in
cap, incepand intai din valea Lacului, din capul CrAstetilor, din hotarul Berbetilor,
alAture cu Ciuncetii, BrAetii, pan in capul moiii din gios, in ruptura drumului, ci
se pogoarA la vale i mergi la Roman 1 au iatu 84 odgoane i sau mAsurat iara pe
lungu, alature cu apa Plotonita, din protiva ezAturii iazului vechiu a Popitcanilor, putan
mai gos, panA in drumul ci mergi la Roman, in gura Calugarului, in marginia luncil

1). La V. A. Ureche, cit. greit: Valea Cicului.


2). La V. A. Ureche cit. greit: 7 funii, 14 stanjeni.
3). La V. A. Ureche, cit. greit: 14 funii, 17 stanieni.
4). Arh. stat. la1, tr. 1357, opts 1543, dos. 163, fila 66.
www.dacoromanica.ro

SATUL CRISTESTI, cu trupurile sale POPI$CANI, COSESTI i BARBESTI

57

i au iat 74 odgoane, iar capAtul din sus aldture cu Berbetii, din valea Lacului, pAnd
in apa Plotonita, in iazul vechi au istu 28 odgoane din peatra ci au pus in ruptura
drumului, in deal, "And in vale, in margine luncii, cum pre larg aratd hotarnica aceasta).
In 1781 1), Costantin Pevetul ot CarligAtura vinde vArului sdu Gligorie sin Ursul,
cdpitanu ot Scorta5ti, moia din Carsteti.
In 1784, April 23 2), avea moie in CArsteti i pitarul Chiriac Crastian.
In 1790, Noemvrie 22 9, Cozma TAutul, Postolache Buhul i logofAtul Anastase
Scortescu se pricinuesc pentru moia CArsteti, din CarligAtura. Toll acetia au Orli
in satul Carsteti, cum se vede din actul din 1791, Fevr. 14 4).
Din 1791, Aug. 25 9, avem mArturia lui lonita Ene, vornic de poartd, i Dumitracu lanodi, logofAt de taind adi cercetare, ci au fAcut hotarile dispArtatoare Crdstetilor 1 Berbetilor, di cAtrA Ciu(n)ceti i Brdeti, 1 dupd ci aratd aastA dispartare

pdnd la ruptura drumului, ci mergi la Roman, undi hotarnicile vechi opresc capatul
BraeVilor, au cercatu sd afle di mai sntu inainti sAmne a Brdetilor, dispArttoare de
moia CrAstetii i poenile Calugarului i mergAnd inpreund cu post. Costache Sturza
stApan Braetilor i cu marturii ci au fost pin codru, !And la un copaci de stejar, in
cari sau gAst bour, ci esti in culmea dealului, langa drumul ci mergi la Roman, intri
poiana ci sd numeti Iosdpu, ci iaste pe BrAeti i intri poiana numitd Tiron 6), ci
esti pe mo0a clu'eerului AnastasA Scortascu i di la bourul acesta drumul pe deal, inainti la altu bour intrun stejar, in Dealul mare, iard langd drumul ci mergi la Roman,
undi sd sfdrdscu Brdetii i poenile CalugArului, in hotarul HndreOilor i di la sat-unite aceste intorcnd iard inapoi, la peatra hotar, deasupra \rail Buh nii, au pus di au
jeicut Jam la copaciul cu bour, dispre poiana Iosdp i Tiron, i dupd praveilul petrii
cAutdnd drept asupra bourilor di la codru sau vAzut ca liniia pietrii cautd dreptu inainti pe ruptura drumului cel din sus, ci mergi la Roman 1 la vale piste drum i piste
vale Buhnii i tot inainti la dial, prin codru, Mud in curmeza, pe un picior di deal
i apoi la vali, la pardul Ciunca7). i piste prAul Ciunca, la deal, pnd la copacii acei
cu bouri, asupra cAriia liniei au dat rdspuns post. Costache, cd ari hotarnici vechi i
dupd ci li va aduci, atunce va rdmne odihnitu, cum aratd mrturiia aceasta).
In 1793, lulie 7 8), Anastase Scortescu clucerul are pricina cu Constantin Gheuca
stolnic, pentru moia CArsteti.
Din 1795, April 14 9, gAsesc pomenitA o hotarnicA a moiei CoOsti i Cristeti,
incredintatd de proprietarul lor AnastasA Scortascu, la 1817, August 1, prin care se
lAmurete ca atht movila Banului, precum i Reidiul klutului sau cunoscut i sau dovedit la ace hotAriturd.
In 1798, lunie 17 19, Anisia i Anita, fetele lui Gligori Pevitul, dau partea lor de
moie din Carsteti, din tin. Carligaturii, clucerului Anastasie Scortascul.

1). Acad. Rom. Cr. col. 1907, 204.


2). Ibid.
3). lbid 223.
4). !bid 205.
5). Arh. stat. Iai, tr. 1357, opis 1543, dos. 163, fila 66 i urm. ibid. tr. 1357,
opis 1543, dos. 213, fila 17 i urm.
6). Vezi Harta stat, major, pl. Tdrgul Frumos.
7). Ibid.

8). Acad Rom. Cr. col. 1907, 224.


9). Arh. stat I4i, tr. 1788, opis 2039, dos. 343, fila 29, ibid. tr. 1357, opis 1543,
dos. 213, fila 7.
10). Acad. Rom. Cr. col. 1907, 224.
Buletinul Muzeului Municipal clean Neculce, Iqi

www.dacoromanica.ro

58

M. COSTACHESCU

. 15. In secolul XIX. In Condica Liuzilor din 1803 1), Carstetii sant aratati ca
fiind proprietatea serdarului AnastasA Scortescu. Are 21 liuzi.

In sat mai erau si rzi, cAci in 1803, lulie 19 2), Ion sin Gligori cApitanul vinde
surorii sale Ileana, partea sa de mosie din Crasteti, din tin CarligAturii.
In 1808, Sept. 4 9 Sandul TAutul biv ispravnic de copii i altii fac jalb, in pricina stApanirii in Cristesti, din CarligAtur, contra lui Stefan SAcarA i neamurile lui.
In 1809, lulie 104), Divanul Moldovii intArete stApanirea lui Cozma TAutul, fecior
lui Vasile TAutul, peste partea de mosie din Carstesti, tin. Carligaturii.
Din 1811, Noemvrie 1 9, am urmAtoarea notitA, intro carte: .S se stie de cand
am venit eu preutul Gheorghie in Crastesti, 1811, Noemv. 1 .
In 1816, lanuarie 129, cAminarul Anastasie Scortascu are mosiile Carstestii si
Poiana CalugArului, dela CarligAtura.

Din 1817, Octomvrie ) avem foaia de zestre, ce cAminarul NastasA Scortascu, dA


fiicei sale Smaranda : (Mosia Carstestii di la tanutul Carligaturii bez parte razdOlor,

InpreunA i cu trupurile de movie celi unite cu mosiia aciasta [pArti din Popiscani si
CoAstii], dui:4 cuprindere scrisorilor, ce ni s'au dat 1 mie de zas(re, cu aAzari,
casA sindilitA i pe timilie de piatrA si inbrAcati odAile i alti casA gios, cu douA odai
si cuhne iarAs sindihte, grajdi, surA i cAsoae, cu scanduri de stejar i iarAs sindilite,
iazu, viia, biserica de lemn durate) i crasmA in sat cu casA sindilitA si pivnit de
piiatrA, cari aceste toati sant Jacuti de mine..
Importanta este Catagrafia din 1820 ). In acest an, Cristestii erau ai sArdarului
lanacachi Gherghel, probabil, ginerele cAminarului AnastasA Scortascu. In sat erau 45
liuzi, intre care aflAm nume ca: Ion zAt (ginere) Buzatul, Nechifor san Gavril, Toader
vornic, Ion Cibotaru, Vasale Nistor, Ion CenusA, Samion Buzatul, Cozma Cibotar, Mihai
Rusul, Toader zat Ciuciul, lonita a DI/me/WA Samion Tirogan, Grigori HArAtAu, IonitA Ungureanu, Grigori Bancild, lacob Ungureanu, Zaharia Nistor, Aron Ciobanul,
Ion Saraduc, Hie Balduciuc, Ion Olariul, etc. (10. trunte, 20 mijloc. 15 coad6). Apoi
14 slugi W bir, intre care: Stefan BAncilA, Andrii Ciuciul, etc.
In catagrafia din 183110), satul era stApanit de banul Enacachi Gherghel.
In sat era preot la biserica sfintilor apostoli Petra si Pavel, Gheorghi san preotul
Vasali11). Apoi, diaconul Neculai san diaconul Hie. In sat sant 5 nevolnici, iertati de
sat (de bir); intre care: Andrii san Vasali Suciu, Petre san Vasali Rosca. 9 vAduve,
intre cari, Maria lui Ion Ghibuc, Ilinca lui lonitA Rus Tlmaciu, Ilinca lui Ion Dunere.
Apoi 2 dascali la biserica. 12 birnici havalegii, intre cari : Luca san liii Parlea, Ion
so Toader Ungurian, Vasali sari Alecsa Serediuc, lordachi san Luca OnutA, Gheorghi
sin Toader Chistrui. 20 birnici breslai: Enachi sat] Alexandru Rusu, lacob sari Du1). Uricarul VIII, 332.
2). Acad. Rom. Cr. col. 1907, 206.
3). Acad. Rom. Cr. col. 1907, 225.
4). Acad. Rom. Cr, col 1907, 197.
5). In Vietile sfintilor, Septemvrie, ed. Neamt, 1807, proprietatea mea. Acesta este
preutul Gheorghe GAnescu, strAbunicul meu, dupa tatA. A fost, dupa asta,
multA vreme, panA pe la 1850, preot in Ganesti. Era fiul lui Vintild, mocan,
din CAsuni, din Ardeal.
6). Acad. Rom. Cr. col. 1907, 207.
7). Arh. Stat. Iasi, tr. 1765, opis 2014, dos. 100, fila 501 si urm.
8). Este i astAzi.
9). Arh. stat. Iasi, tr. 166, opis 184, dos. 19, fila 47 si urm.
10). Arh. stat. Iasi, tr. 644, opis 708, dos. 339, fila 11 verso.
11). Nu e GAnescu, care in acest an era in GAnesti.

www.dacoromanica.ro

SATUL CRISTESTI, cu trupurile sale POPICANl, COET1 i BARBESTI

59

mitru Ungurianu, lonita Chelban Ungurianu, Toader san Grigori VArAtAiu, Dumitracu
zAt [MmHg, Simion zAt Vasa li Pevilu'), TanasA Ciuciu. 18 slugi i alti oameni fArA
bir, supui la unii i altii: Vasli Peuifu vatav, Dumitru san Dumitru Ghenuf, Iftodi
san Gavril Onutu, Alexandru san Toacler Miron, Grigori san Andrii Ciuciu. Apoi 4 oameni streini, fArA cApdtAi, 1 jidov orandar.
In 1844, Cristetii erau proprietatea sArdarului Tudurachi Vasili 0).
In 1846, erau preoti, In CrAsteti, erei Neculai i Ere! Gheorghie3).
In 1847, Noemvrie 134), cAminarul loan Fucs e rndult hotarnic al rnoiilor Cristetii, Berbetii, Coatii i poenile CAlugArului toate intrun hotar), a spat. Teodor
Vasiliu : pe malul stang a arAtatului parAu (Ciunca, poreclit i Plotonita) stau cap in
cap moiile Berbetii i Cristetii (a spat. Vasiliu), iar pe malul drept asAmine cap In
cap moia Popitcanii a Mnrei DoljAtii i moia CosAtii,... Cristetii I dA coaste cu
Cotii.
In 1848, Fevr. 3 5), pricinA Intre mAtiAstirea DoljAti cu spatarul Teodor Vasiliu,

pentru despArtirea moiei Popitcani, despre Crasteti, cu silitile ei.


[UrmeazA schita de hartA].

Mihai Costachescu

1). Din neamul rAzeilor din trecut.

2). Arh. stat. Iai, tr. 1788, op. 2039, dos. 437, fila 19.
3). Arh. stat. Iai, Mitrice, dosarul 2450.
4). Arh. stat. lai, tr. 1357, opis 1543, dos. 213, fila 17.
5). Arh. stat. lai, tr. 1/88, opis 2039, dos. 734.
www.dacoromanica.ro

Schifci a Criste?tilor,

Miazd noaple

cu trupurile Pop*ani, Ccwti

TARGUL FRUMOS

$1 Brbe?ti.
1

Ruscani

Moiceti

Popicani

--,-

Prigoreni
Br be t i

Ciunceti

u
cc

-4-.

...

c
0

Cdaceti

Gneti

Coti

-...

Cristeti
BrAeti

Hndreti

[ Judetul ROMAN]
Miazd zi
www.dacoromanica.ro

DOCUMENTE
A). LOCURI
I. 7091 (1583). Mai 7. Marica, jupaneasa lui Pata dvornic, vinde o casa In lai,
drept 1500 aspri, lui Irimie dvorc.

Petru Vvod. boj. milost. gpdr. zemli Moldavskoi.


Iata au venit Inainte noastra i inainte a notre moldoveneti boeri mari i mici
Maria gupaneasa lui Pala dvornic, de a ei buna voe, de nimene asuprita, nici silit i
au vandut un (sic) a ei casi din E, cu cuhne i cu grajdiu care ace mai sus scrisi
casi i cuhne i grajdi e au facuto pe locul parintelui 1 rugatoriului nostru chir Teofan
mitropolit i au vanduto al nostrului credincios Irimie dvorc. drept una mie cinci sute
aspre. si sau sculat al nostru credincios Irimie dvorc. i au platit tot deplin acei sus
scri bani 1500 aspri In manele Maricai kiupanesii Patai dvorc. inainte noastra i Inainte a notre boeri. Si daca noi am vazut de buna voe tormala i deplina plata, iar
noi aijdere i de la noi am dat i am intarit al nostrului credincios Eremie dvorc.
ace mai sus zii casi cu cuhne 1 grajdi, ca sai fie lui neclatita nici odinaoara in veci
1naintea acetei carp a noastre. Sau scris in E let 7091, Mai 7.
Singur D[omnul] au zis. Stroici vel logft. iscal.
Bisanul.
I.

p. g.

Sau posleduit.
[Copie la Academia Romana, Ms. 3316 pg. 174.

Scrisorile casilor din EI].

II. 7137 (1620) April 30. Soborut de la Man. Solca vinde lui Dumitraco Buhu
nite case, drept 40 matce stupi.

Chir Evloghie episcop, eromonah Gheorghie egumen yes sabor obte a mnstirei
Solca l) scriem i marturisim cti aceasta scrisoare a noastra, cum noi de a noastra bun
voe de nime nevoiti nici asupriti niam tocmit cu dumlui Dumitraco Buhu logft al

triile, cu nite casa ce am avut dare de Stefan Von Toma din Targul din E Inainte bisericei cei albe i pentru aceste casi niau dat dumlui logft Buhu patruzaci matce
stupi i catava paine. Pentru acee ca sa fie dumsale driapta casi i cumparatura In

\red i nime din fratai notri alti calugari sa nu sa amestice a mai invalui sau a part
Inainte scrisorii noastre. Si noi aijdere sa avem a scrie pre dumlui Dimitrie Buhu
logf. al trifle i pre :,uparteasa dumsale Iliena 1 fii dumlorsale la svantul i marele

1). Corectat din Scul.

www.dacoromanica.ro

DOCUMENTE

62

pomelnic. De aceasta scriem i mArturisim cu scrisoare noastrA sA sA tie. Pis u las


velet 7137 9, Apr. 30.
AdicA eu Episcopul Evloghie scriu insumi cu mama me i mArturisesc.
[Acad. Rom. ibid 1.

[I. pi

III. 7147 (1639), Dec. 2. Stefan B our biv clucer vinde casele din lai lui Dimitraco Buhu, drept 40 galbeni buni.
AdicA eu Stefan Bour biv clucer scriu i mArturisAsc cu cest zapis al nostru cum
am vandut dumisale vist. lui Dimitraco Buhu casile noastre din E ce slut langA bi-

serica AlbA, care casi au _lost data de socrul nostru $lefan Vodd mandstirii Sole&
iar mono's/. Solca ni lau dat mud cdnd niam Insurat i niau dat dmlui vist. patruzAci de galbeni buni. Si in tocmala noastrA au fost dumlui Savin vorc. i dumlui Dimitraco Soldan vel vorc., cu Ureche spatar i Lupul PrAjAscul camr. i Gheorgita
Stefan postelnic i Patraco staroste de Putna. Deci ca sA ain dumlui ale scrie i in
catastivul targului. Si pre mai mare credinta niam pus i iscAlitura. Si am scris eu
singur ca sl s t1e. Pis u las, let 7147, Decv. 2.
Stefan Boul blv clucer, Savin vorc. Dumitraco Soldan vel vorc., Ureche spatar,
Lupul PrAjAscu vel corn., Gheorghie Roca vist,
Sau poslAduit.
[Ibid. 175 verso].
IV. 7159 (1649), April 7. Irina fata lui NecoarA vinde un loc de cask in lai,
drept 15 ughi dascalului Ipatie.
AdecA eu Irina fata lui NecoarA din tArg din ..Ei mrturisAsc cu acest zapis al

meu, cum am vandut un loc de casi ce este in targu in E pre ulita CiubotAriascA,
mai la dial de feredeu, intre locul lui Buhu i intre locul Furtunii, dascalului Ipatie
drept 15 ughi, de nime nevoit nici asuprit, ce de a me bunA voe, lam vandut ca sAi
fie lui pomanA i cumpArAtura i cuconilor sAi i in tocmala noastrA au fost multi oameni buni, anume, duhovnecul sAu preotul Grigorie protopopul 1 diiaconul Samson de
la svntul Atanasie i diaconul Stefan ot Vovedenie i dinainte lui Grigorie potcovari
i denainte lui Dumitru dArAban gazda ei i nepoata ei Marie i denainte lui PanA
negutitoriul 1 denainte lui Gheorghie Pevetul i denainte lui Grigorie tii pevetul ot
Sueavskoi tArgu, Si eu Apostol pevetu am scris acest zapis ca sA sA tie. Si de mai
mare credintA niam pus i pecetele i iscAliturele. Viet 7159, Apr. 7.
Grigorie, Maria, Irina, Dumitra.
Sau posleduit.
[Ibid 176].
V. 7172 (1664), April 21. TAnase 1 loniti, feciorii lui Emachie vist. vand nite
loud de casA cu pivnita de piatrA, in lai.
AdecA Noi TAnasie i cu fratemeu loniti feciorii lui Enachie 'au fost vist. scriem
i mArturisim cu cest zapis al nostru, cum noi de bunA voe noastrA, de nime nevoiti,
nici nsupriti am vndut a noastrd driaptA ocenA i moie nete locuri de casi cu pivnita de piatrA in trAg in Ei, din sus de Feredei, intre Caraca Bulger i intre Popa
Vasilie de pe poartA, care acele locuri de casi cu pivnita au fost cumpArAturA tatnenostru lui Enachi vist. dela Ene i alti poporeni de acolo i sA aibA dmnlui a face

1). Corectat din 6.


www.dacoromanica.ro

DOCUMENTE

63

i dres domnesc pe acest zapis al nostru. Aceasta scriem i mArturisim i pentru credinti am iscalit s sa tie. U let 7172, Apr. 21.
Tanasa, tonna Caraca sulger, Gorovei 1130. Popa Vasili.
[Ibid, 177 verso].
VI. 7177 (1669) April 7. Die Sturza i altii dau mArturie cl Andronache feciorul
lui Gheorghe fost uari vinde un loc de cask in lai, lui Andronea fost pArcalab, drept
200 tel batuti.
Se ubo noi Ilie Sturza biv vel stolc, loan Racovita vel comls, i Statie vel clucer
Vasile MAlai vt. logft. I ContA 3 logft. i Scr let Serbul postel i Apostol Catargiu
postd. i Ursul i Irimice, i Ciocarlie, i Rusul vorc. glotnii i Chirild biv AU. i Gavril
biv armas scriem i mArturisim cu acest adevArat zapis al nostru, cum au venit inainte
noastrA Andronachi feciorul lui Gheorghie ce au fost uari mare dintra lui bunA voe
de nimene silit nici asuprit i au vandut a Iui driaptA ocend i moie un loc de cas,

ce iau fost lui dela tatAsAu Gheorghie uAri i tatAsAu lau fost cumparat dela LepAdatuli

care loc este pre ulita RusascA, din locul lui Enachie, pand in locul Sandei, fata lui
Curt. Acesta loc lau vandut dumsale lui Andronec Eau fost parc. aice in E i giupanesii dumsale Tofanii drept clod sute tel batuti l iau Mcut plata deplin 200 lei bMut.
Numai zapisi Eau avut de la maim lui LepAdatu sau rdsdrit, iar de sA vor afla candva
la cineva, acelue om nici de o credinti sA nu fie, ca sA sA e 1 sA de la mama lui
Andronec. Deci i noi dacd am vAzut intre danii de bund voe tocmalA i de piing plata
am iscalit cu totii i inpreund cu Enachie, ca sA aibA a face Andronec i dresi domneti. Si eu Andrei Mihulit am scris.
U las let 7177 Apr. 7.
Andronache pitar,
Ilie Sturza stoic,
Apostol Catarg. postd.
Ion Racovita vel comis
Vasile Mdlai vt. logf.
Scarlet SArbul postd.
Arghira lui Rali Gavril biv arma stefan Ciocarlie vorc.
Irimice vorc.
Costin 3 logft.
State vel cluer.
Si eu Enachi carele sant vecin cu acest loc lipit pe din sus.
Si eu Sanda fata lui Curt, care sint vecin din dos, cu voe noastrA au cumparat
duml. Const. Ciuce parc.
[Ibid. 178].
VII.

7178 (1670), Dec. 22. Antemia jupineasa lui Lupaco Bucium fost stolnic

mare 1 Andronic BAcalul pentru nite dugheni, pe ulna rusascA, in la.

Adecd eu Antimie kupaniasa lui Lupaco Bucium Eau fost stoic mare scriu i
mArturisdsc cu acest adevArat zapis al meu, pentru nite loc de dugheni, de aice din
targu din E, ce este pre ulita Rusasca intre locul lui Enachie i intre locul Sandei fetii
lui Curt, care loc au fost a Csanii cumnatAme, 'gupaniasa lui Lepdatul i lui LepAdatu
i sau intamplat de au fost cu Gheorghie uari la o slujbA i au pagubit parte lui dolzAci i doi galbenI. Deci sd fi dat Gheorghie uAri acei 22 galbeni pentru Lepadatul
i sal fi luat locul zalog pentru acei galbeni, iarA acniu fecioru lui Gheorghie uari,
Andronachi sau sculat fara tire me i au fost vandut locul lui Andronachi Bacal ce au
fost i para. drept 200 lei. Intracee Andronec au Meat dughene i pivniti de piatrA
pre acela loc cu multa cheltuialA. Deci noi dacA am vAzut cau intrat om strain pe moie
noastra, numai pentru'acei 22 galbeni nam vrut sAl lasAm pe Andronec sA fie locul, ce
am eit la divan la mArie sa Duca Vvd. cu Andronachie feciorul lui Gheorghie uAriul.
Deci mArie sa Vodd i cu divanul niau giudecat de vreme ce miau fost mie sor(A)....
giupaneasa lui Lepadatul Axana sA dau eu acei 22 de galbeni lui Andronachie feciorul
www.dacoromanica.ro

64

DOCUMENTE

-4-

lui Gheorghie uariul vi sam tii eu locul i movie vi Andronec sav e banii de unde iau
dat. Deci eu pre dupa giudetul Marii sale lui Voda marn sculat i am dat la Andronachie feciorul lui Gheorghie uariul 22 galbeni denainte a tot divanul i au statut locul
In sama me Deci Andronec Baca lul fiind facula multa cheltuiala pe dugheni vi pe pivnip au strans multi negutitori i oameni buni vi mi sau rugat cu mare rugaminte sa
priimesc acele 200 lei ce au fost negotul locului vi priste acela pretu sami mai de 175
ler 1 sai dau locul. Intracie eu vazand rugaminte lui vi vazand eu atata cheltuiala ce
au fost pus pe dughiana 1 pe pivniti preste cele 200 lei ce au fost dat lui Andronachie
pe loc, care era pretul 375 tel nam vrut sal las intratata paguba, ce am statut cu dansul
la tocmal, din toata voe me vi am priimit de am luat cele doa sute lei, ce au fost
negotul dintai 1 preste acele 200 lei, Inca miau mai dat 175 lei, care sa fac preste
tot trii sute vapte zaci i cinci lei vi acevti bani ce mai sus scriu 375 lei datumiiau
Andronec Bacalul cu fimee lui Tofana tot lei batuti bani gata 1 eu din toata voe me,
am dat lui Andronec Bacalul i fimeii sale Tofanii locul cat au fost a lui Lepadatul 1
a kupanesii lui, care loc este din locul lui Enachie OM in locul Sandei fetii lui Curt,
ca sa le fie in veci driapta ocena i movie vi nime din feciorii mei sau din nepotii
mei sa naiba a sa mai amesteca peste tocmala me. NM eine se va mai scula din feciorii mei cu vre o galciava asupra lor sa fie de mine neertat vi de Domnul Dumnezau
ce au facut ceriul i pamantul vi de precinstita maica lui i sa fie blastamat de 318
svinti parinti ce au fostu in Nichea cetate ce svanta. Si aceasta tocmala am facut vi
banii am luat denainte dumlorsale boerilor celor mari vi.... precum dumlor Solomon
Barladeanul vel logf. i Miron Costin vel vorc. nijuie i Gligora Habavascul vel yore.
vinie i Neculai Racovita hatm. i Stamatie vel postc. i Gavrilita vel spatar. i Ursachie
vel vistiiar i Hie Sturza vel stoic. i Gligora vel medE. i Ion Racovita vel coms. i Costandin vel sulger i Lupaco vel jad'. i Panaiote vel vatr. 1 Alde vet uari i Contav 3
logf. i Apostol Catargiu postcl i Dumitraco Roca i Stefu Gherghel i Gligora Ciocarlie
I Ursul dvornec glotnii vi multi negutitori i vecini de prin prejurul locului. Si pentru
mare credinta pusuniam pecetea. Si au iscalit aceti boeri tot. Deci sa aiba a face vi
dresi domnevti. Si eu Andrei Mihuleci uricar am scris. U las vlet 7178 Decvr. 22.
Antimlia gupaneasa lui Lupacul Bucium. Solomon Barladeanul vel logf. Miron Costin
vel vorc. Grigora Habaascul vel vorc. S'au posleduit.
[Ibid. 179 verso].
VIII. 7178 (1670) Dec. 22. Marturia Antemiei, giupdneasa lui Lupavco Bucium,
pentru un loc de dugheni, din targul Iavi, pe ulita Ruseasca.
Adeca eu Antimie kii.upaniasa lui Lupaco Bucium Eau fost stoic. mare scriu vi
marturisasc cu acest adevarat zapis al meu, pentru nivte loc de dugheni de aice din
Ev, ce este pre ulita rusasca intre locul lui Enachie vi intre locul Sandei fetii lui Curt,
care loc au fost a Csanii cumnatame kupaniasa lui Lepadatul 1 lui Lepadatu i sau
Intamplat de au fost cu Gheorghie la o slujba i au pagubit parte lui de doazaci i
doi galbeni. Deci sa fi dat Gheorghie uvari acei 22 galbeni pentru Lepadatul 1 sai fi
luat locul zalog pentru acei galbeni, iarA acmu feciorii lui Gheorghie uvari Andronachi
sau sculat WA tire me i au fost vandut locul lui Andronachi bacal ce au fost vi
parclb drept 200 lei. Intracee Andronec (sic) au facut dughene vi pivneti de piatra pre
acela loc cu multa cheltuiala. Deci noi daca am vazut cau intrat om strain pe movie
noastra numai pentru acei 22 galbeni nam vrut sal lasam pe Andronec sa fie locul ce
am eit la divan la maria sa Duca Vvd. cu Andronachie feciorul lui Gheorghie Uvariul.
Deci maria sa Von 1 cu divanul niau giudecat, de vreme ce miau fost mie sor(A).....
giupftniasa lui Lepadatul Axana, sa dau eu acei 22 de galbeni lui Andronachie feciorul

www.dacoromanica.ro

DOCUMENTE

65

lui Gheorghie UAriul 1 sAmi tii eu locul i moie 1 Andronec sa e banii de unde

iau dat. Deci eu pre dupa kudetul mArii sale lui Voda mam sculat i am dat lui Andronachie feciorul lui Gheorghie uariul 22 galbeni denainte atot divanul i au statul locul
in sama me. Deci Andronec Bacalul fiind fAcuta multa cheltuiala pe dugheni i pe
piVniti au straits multi negutitori 1 oameni buni i mi sau rugat cu mare rugaminte sa
priimesc acele 200 lei ce au fost negotul locului i priste acela pretu sAmi mai de 175
Iei i sai dau lozul. lntracie eu vazand rugaminte lui i vazand eu atata cheltuiala ce
au fost pus pe dughiana i pe pivneti, preste cele 200 lei, ce au fost dat lui Andro'nachie pe loc care era pretul 375 lei, nam vrut sal las intratata paguba ce am statut
cu dansul la tocmala din toata voe me i am priimit de am luat cele doA sute tel ce
au fost negotul dintai i preste acele 200 lei Irma miau mai dat 175 lei, care sa fac
preste tot trii sute apti zaci i cinci lei i aceti bani ce mai sus scriu 375 tel datuMiiau Andronec BAcaini cu fimee lui Tofana, tot tel batuti bani gata i eu din toata
voe me am dat lui Andronec Bacalul i fimeii sale Tofanii locul cat au fost a lui LerpAdatul 1 a giupanesii lui. Care loc este din locul lui Enachie pana in locul Sandei
fetii lui Curt, ca sa le fie in veci driapta ocena i moie i nime din feciorii mei sau

din nepotii mei sa naiba a sa mai amesteca peste tocmala me. Insa cine sa va mai
scula din ieciorii mei cu vre-o galciava asupra lor sa fie de mine neertat 1 de Domnul
Dumnezau ce au facut ceriul i pamantul i de pre cinstita maica lui. Si sa fie biaslamat de 318 svinti parinti ce au fost in Nichee cetate ce svanta. Si aciasta tocmala
am facut i hanii am luat denainte dumlorsale boerilor celor mari 1.. precum dumlor
Solomon Barladianul vel logf. i Miron Costin vel vorc nijnie i Gligora HabAAscul vel
yore. vipie i Neculai Racovita hatrn. i Stamatie vel post. i Gavrilita vel spatr. i Ursachie

vel vistiiar i Hie Sturza vel sto!c i Gligora vel mede. i Ion Racovit vel corns. i Costandin vel sulger i Lupaco vel jau, i Panaiote vel atr. i Alde vel uari i Conta 3
logf. i Apostol Catargiu post. i Dumitraco Rocan i Stefan Gherghel i Gligora Ciocarlie i Ursul dvornec glotnii i multi negutitori i veclni de prin pregiurul locului. Si
pentru mare credinta pusuniam pecetea Si au iscalit aceti boeri tot. Deci sa aiba a
lace i dresi domneti. Si eu Andrei Mihuleci uricar am scris. U las vlet 7178, Decvr 22.
Antimiia giupaniasa lui Lupacul Bucium. Solomon Barladianul vel toe. Miron
Costin vel yore. Gligora Flabaiascul vel vorc. i top ceilalti boeri iscaliti i ali
tnarturi (sic).
{Acad. Rom. ibid. 179].

IX. 7 181 (1673) Martie 3. Stefan Petru Voevod hotarate in Ora dintre Andronec Bacalul i Sanda, fata lui Curt, pentru un loc de casa din targul Iai.
Noi Stefan Petru Vvoda boj. milost. gpdr. zemli moldavscoi.
Adeca au venit inainte Domnii mele i inainte alor notre moldoveneti boeri a
mari i a mici Andronec Bacalul de aice din targul Eii inpreuna cu fimee lui Tofana
i au parit de fati pre Sanda fata lui Curt care o tane Tanasie ce au fost Orel. pentru
un loc de casi de aice din targu din E ce este pre ulita rusasca intre locul lui Enachie
i intre locul Sandii, care loc dintai au fost a lui Lepadatu i a giupanesii lui a Axanii
i dela Lepadatu lau cumpArat Gheorghie uariul, iara pre urma lui Gheorghie uariul
sA se fi sculat Andronachie feciorul lui Gheorghie uariul i au vandut acel loc Sandei fetei lui Curt i lui Enachie drept 160 de tel batuti i dupa acie sa sa fi
sculat Sanda inpreuna cu Enachie 1 iau vandut locul acesta lui Andronic Bacalul
i fimei lui Tofanii drept 180 de lei bAtut. Intracie Andronic Bacalul [au facug pre
loc casi i dughene 1 pivniti de piatra cu multa cheltuiala ca sa sa hraniasca tiindusa ca este locul a lui i cumparat pre bani crutati (sic) ai lui. Deci daca liau
Buletinul Muzeului Municipal tIoan Neculces lai

www.dacoromanica.ro

DOCUMENTE

66

gMit acele toate sau sculat Antimie Buciumoae i cu gineresau Andrie Darie i au
eit la divan i la Ora la Duca Voda cu Androniti Baca lul i cu Andronachie feciorul
lui Gheorghie LOH zicAnd Antimie Buciumoae ca este locul acela a unii matui a ei a
AxAniel ce au fost dupA Lepadatul i sal fi luat Gheorghie uariul cu inpresuratura
numai pentru 22 galbeni. Deci divanul au dat cum sa tie Buciumoae acel loc i Andronec Bacalul sa cee i sa e banii de unde lau dat. Deci Andronec Bacalul fiind
facuta multa cheltuiala pre acel loc cu casi i cu dughene i cu pivnita, nu sau indurat
sa Iasi munca i cheltuiala, ce Inca preste pretul ce au dat Sandei ktii lui Curt 1 lui
Enachie 180 lei i preste banii ce au cheltuit pre casi i pre pivniti i pre dughene
485 lei mai datau Antimiei giupAnesli lui Bucium stoic doA sute i cinci zaci de lei
batut, care sau facut pretul preste tot dat fara cheltuele 430 lei, iar cu cheltuiala casii
i a dughenilor 1 a pivnitii sA face 915 lei. $i cetie bani iau dat toti Andronec Bacalul cu fimee lui Tofana. $i precum lau giudecat Duca Von Andronec zice ca nau
mai mersu sa intrebi sau sa cee banii ce au dat Sandei, nici iau tutors Sanda nici
un ban, ce iau tutors numai Enachie dintracei bani, pre giumatat(e) ce au fost pal te
lui i zisa Andronec Bacalul ca este mare strAmbatate, cal stau banii dati in doa locuri
pentru acel loc i cu multa napaste, Deci Domnie me am giudecat drept, de vreme ce
au aflat Duca Vocla cu divanul cA au fost vAndut Sanda fata lui Curt rau cu Enachie
i lau dat giudetul sa fie a Antimii Buciumoae acel loc i Andronec sa e banii de
unde iau dat lutal. $i Domnie me am socotit ca nu poate Andronec sa plateascA acel
loc in daft rAnduri, ce de vreme ce au fost vAndut Andronachie ficiorul lui Gheorghie
uariul rau Sandei i lui Enacchi i Sanda cu Enachie au fost vAndut lui Andronec,
am giudecat cu tot sfatul tare! sa intoarca Sanda fata lui Curt i Enachie toti banii ce
liau dat lor pe acel loc Andronec 1 Sanda cu Enachie sa cee banii ce au dat la
Andronachie feciorul lui Gheorghie uariul. i acesta giudeti sA ste neclatit in veci de
veci i altu nimene sa nu sa amestece a mai phi preste acest adevarat zapis. Inac ne
budet. U Iasoh vlet 7181, Mart 3. Noi Stefan Petru Vvd. Mihul.
[Ibid. 181!.

X. 7181 (1673) Mart 4. Marturia boerilor mari in para dintre Andronic Bacalul
1 Sanda, fata lui Curt, pentru un loc de casa din tArgul lai.
Vasilie vel logft i Grigorie Ghenghe vel dvorc dolnii zemli i Ionaco Bal vel
vorc vinii zemli 1 Alexandru Buhu hatm. i pare. SuEavschii I Costandin vel post. i
Apostol vel spatr i Hie Sturza vel ceanec i Toader lorgaghie vel vist. i Stefan BrAescu vel comis i Enachie vel clar I Dimitraco Roca i Si lion i Simion Ghenghe i
Gheorghita i Beni dvornici glotnii scriem i dam tire cu aceasta adevarata carte a
noastra, pentru multa Ora ce au avut inainte Marii sale Domnului nostru lui Stefan

Petru Vvd. Andronec Bacalul de aice din tArgul Eii i fimee lui Tofana cu Sanda
fata lui Curt, care o One Tanasie ce au fost Orel. pentru un loc deca si de aice din
tArg din E ce este pre ulita rusasca intre locul lui Enachie i intre locul Sandei, care
loc dintai au fost a lui Lepadatu i a fimei lui AxAnie $i dela Lepadatu lau cumparat
Gheorghie uariul, iar pre urma
Gheorghie uAriul sa sa fi sculat Andronachi feciorul lui Gheorghie uariul i au vAndut acel loc Sandei fetei lui Curt 1 iui Enachie
drept 160 lei i dupa acee sa sa fi sculat Sanda inpreunA cu Enachie i au vAndut
locul acesta lui Andronec i fimei sale Tofanii drept 180 lei, intracee Andronec sau
sculat i au facut pre locu casi i dughene i pivnita de piatrA cu multa cheltuiala, ca
sa sA hraniascA tiindusa ca este locul a lui i cumparat pre bani crutati ai lui. Deci
daca liau gatit toate acele toate sau sculat Antimie Buciumoae 1 cu feciorei ei i au
www.dacoromanica.ro

DOCUMENTE

67

eit la divan i au parit la Duca Vod(a) pre Andronec I pre Andronachi feciorul lui
Gheorghie uAriul, zicand Antimie Buciumoae ca esti locul acela a unei matu a ei a
Axanii ce au fost dupa Lepadatul i sal fi luat Gheorghie uariul cu inpresuratura
pentru 22 galbeni. Deci divanul au dat cum sa tie Antimie Buciumoae acel loc i Andronec Baca lul sa e banei de unde iau dat. Deci Andronec Bacalul fiind facuta multa
cheltuiala pre acel loc cu casi i cu dughene i cu pivniti, nu sau indurat sa Iasi
munca i cheltuiala, ce Inca preste acela pret ce au dat Sandei 1 lui Enachi fArA

cheltuiala casilor mai datau Antimie Buciumoae 250 lei batutl, care sau facut pretul
preste tot fara cheltuele 430 lei. Ina cheltuelile casilor 1 a pivnetii sA fac 915 lei i
aceti bani toll iau dat Andronec Baca lul i Tofana. Si precum lau giudecat Duca VodA,

Andronec zice ca nu iau mai dat Sanda banei, numai ce iau dat Enachi parte lui pe
giumatate i zisi Andronec ca are mare strambatate despre Sanda, cai stau banii dap
in doua locuri, pentru acel loc. Deci Marie sa Vod(A) au giudecat cu tot divanul, de
vreme ce au fost vandut Sanda rau, sa de Sanda toll banei lui Andronec call au luat
din maim lui. Si Sanda sa cee banei de unde iau dat inpreuna cu Enachi, Pentru acee i noi daca am vazut dela marie sa Vod(a) giudect ales drept facutam i noi dela
noi aceasta adevarata scrisoare, cum sa fie de mare marturie 1 credinti la maim lui
Andronec Baca lul 1 a fimeii lui Tofanii. Si pentru mari credinti am iscalit noi toll. Si
eu Mihulet am scris ca sa sa tie. U las vlet 7181 Mart 4.
Vasilii Ciaur vel logft. Grigorie Ghenghe vet vorc. Alexandru Buhu hatm.
Costand post. Apostol vel spat. liii Sturza biv pahr. Toader lordache ye!, vist.
Stefan Braescu vel comis. Enachi vel clu. Dumitraco Roca vorc. Si lion vorc.
[Ibid, 183].
XI.

7186 (1678). Oct. 31.

Tofana Androniciasa vinde nite case din lai gi-

nerelui sau Andrei.


Adeca eu Tofaila Androniciasa scriu 1 marturissc cu acest adevarat zapis al

meu, de nime silita nici asuprita, ce de a me buna voe am vandut a me driapta ocina
i moie nite casi din targu din E pre ulita rusasca in trgul eel mare pre ulita
rusasca (sic) cu pivneti de piatra dumsale ginerelui meu Andrei, pentru caci miau luat
o fata i mam bucurat, caci sa ma platiasca de datorii i miau dat bani gata asi sute
lei, de mam plata de datorii, Ina ce mai face pretul mai mult am dat zastre fetii mete
casii fie driapta ocena i moie i cuconelor dumsale de va da dumneau sa aibl feciori, iar alIt feciori sau gineri sau aIi oameni de ai mei sa naiba triabA i la aceasta
tocmala. sau tamplat multi oameni buni negutitori vecini de prin pre4ur.... Si Panaite
ginerele lui Tanasie i Chiriiac nepot lui Mitrofan 1 Necula ginerele lui Chiriiac i
Panaite ginerele Chirei i Paladie faclieri i Dumitru Bacal 1 Ghiorghie gineresau 1
Gheorghie Asian 1 Dumitru Tacon 1 Popa Doroftei, egumen dela Nicoreni (sic) i
multi oameni buni megie de prin pregiur. Si mam rugat acestor negutitori de sau
iscalit. Si pentru mai mare credinti miam pus degitul. Si eu lordachi diacul de camail am scris zapisul ca sa sa tie. U las let 7186, Oct. 31.
[Ibid. 185].
XII.

7217 (1709), Sept. 25. Mihai Racovila Vvod, pentru Ora dintre Matei

Sturza, fost camara mare 1 Mihulet, fost capitan.

Noi Mihai Racovit Vvd boji milost gpdr zemli moldavscoi.


Adeca sau parit de fall inainte Domnii mete boerinul nostru Dmlui Matei Sturza
ce au fost camara mare cu Mihulet ce au fost capit. pentru Un vOcarit dela Domnie

www.dacoromanica.ro

68

DO CUMENTE

lui Costandin Duca Vvd cleia tant. Cernautilor din velet 7210, care au fost soti amandoi
la acel vacarit ci la istovul slujbei au statut la socotiala ci neputandusa socoti sAnguri
ci fiind intrace vreme marsu acolo la Cernauti Dumlui Neculai Costin biv vel vorc. au
oranduit patru boeri anume pe Gheorghe Goian i Paraschiv vamecul i Filip negutitoriul ci Andrei ginerile lui Ene Hatm. ca sa le e sama ci stand la socotiala cateva
zile liau ales toata socotiala ci iau Mut tabla iscalita lui Matei Sturza carn(a)rac in care
sant iscaliti ci ei amandoi ci socotitorei i sau aflat din toata socotiala asupra Sturziii
camc. ramaciti 78 tel ci 10 potr. i acei bani iau dat Sturza la Cerbul jadv. in nicte

bani ce au fost luat ei dela Cerbul de au dat in vacarit, care fiind de fati ci Cerbul
Adv. au marturisit i au luat acei bani de la Sturza ci tamp andusa de sau dus Sturza
fn Ora lecasca au lasat izvodul acel de socotiala iscalit la Mihuleti iara Mihuleti afland
vreme, nefiind Sturza de fati sau apucat ci au stricat izvodul acel iscalit de socotiala
Sturzii ci au incarcat pe Sturza cu Oliva bani ca sa sa mantuiasca de datorie Cerbului
ce era asupra lui sa de ci parind Cerbul Adv. la domnie lui Antiohie Von pe Mihuleti pentru ace datorie ci Mihuleti aruncand datorie asupra Sturzii, aratand izvodul
acel adaos de clansul i sau fost facut carte ca s vanzi casile Sturzii din Ec i alta ce
ar mai gasi i iau vandut casile ci iau luat ci triizaci de matce i nicte paine. Acmu
viind Sturza din tara lecasca ci apucandusa Mihulet iar cu para asupra Sturzii, ca sa
sa mantuiasca de datorie Cerbului Adv. socotirn domnie me ci iam dat in sama a cinstiti i credincioc boerilor noctre, dumlor Ion Buhuc biv vel logf. ci Neculai Bacota
vel vist. Costandin Costache vel coins. ca sa le e sama ci stand la socotiala au aflat
toate izvoadele stracate de Mihuleti umbland cu viclecug, iar asupra Sturzii nimica nu
sau aflat i Mihuleti umbland cu viclecug, iar asupra Sturzii nimica nu sau aflat ci
Mihuleti nici cu atata nu sau lasat ce sau cercut sai dam in socotiala dumsale Lupului
vist. cad dumlui au fost vist. mare atunce. Datulam Domnie me ci in socotiala dumsale ci stand la socotiala iarac ci dumlui au aflat ci au adeverit cum au stricat Mihulet
izvoadele ci au umblat cu viclecug. lar asupra Sturzii nimica nu sau aflat ce iau facut
napaste Sturzii ci sau indreptat Sturza din toata socotiala. Pentru acee adeverind acecti
boeri ce scriem mai sus, cum Mihulet au stracat izvoadele ci au unit:at cu viclecug ci
iau vandut casile ci iau luat stupii ci pane far de isprava ci Sturza sau indreptat, ni-

mica asupra lui nu sau aflat, lam dat rams pe Miculeti, ca sa de pace Sturzii ci sac
e Sturza ca site ci acela ce liau cumparat sac e banii dela Mihuleti ci stupii sai de
Mihuleti cu roi de casi ani ci toata paine ce iau luat sal de. Si sau mai facut ci alta
carte Sturzil tot pe acesta (sic) poveste, iscalita de Domnie me. Si aceastA para sa nu
sa mai parasca piste carte Domnii mele. Aceasta scriem. U las let 7217 Sept. 25.
[Ibid. 187].

XIII. 7219 (1711) Noem. 13. Nepolii lui Buck m stoic. daruesc un loc de casa,
in laci, in Ulila Feredeilor, lui Hie diacul de vist.

Adeca Noi Lozoschi Durac ci Gavril Leca post. i cu fratemeu Nun post i Vasile
vt. mede. ci cu cumnatatneu Cosd. Bucium ficior lui Gligorac Bucium biv vel mecIZ si
Miron sardr ci fratii mei, feciorii Tudoscai, fetii lui Bucium stoic. carei santem toti
nepoti lui Bucium stoic, de ficiori ci de fete, scriem ci marturisim cu acest zapis al
nostru, precum nui toti niam invoit pentru un loc de casi din targ din Ec din ulita
Feredeilor intre casa lui Toader Jora biv vel sulger ci intre casa lui Grigorie Ghenghe
biv vel vorc, ci lam daruit cu totii ginerilui nostru lui Hie diiacul de visterie, ca sa fie
clumsale dreapta danie i pe zapisul nostru sa aiba durnlui ac face ci dres domnecti.
www.dacoromanica.ro

DOCUMENTE

69

Si pentru mai mare credinti niam iscalit cu totii. Si eu Grigori diiacul de camarA am
scris zapisul ca s sa tie.
U las let 7219 Noemv. 13.
Lazonschi Durac. Gavril Leca Costandin Bucium post. Nun post.
[Ibid. 1891.

7223 (1715), Italie 20. Anita Agioae da ginerelui sau case i pivnita.
Adeca eu Anita Agioae datam zapisul meu la mana ginerilui meu lui Gheorghiti,
cum sa sa tie ca am dat casile, pivnita, locul cu totul zastre, neavand alta sal dau
gineriului meu i fiicei mete Mariei, ca sa le fie moie in veci, cuconelor l nepotilor 1
nici fiiul meu Gheorghl triaba sa naiba, fara ginerile meu Gheorghiti. lar Inca i pe
mine din casi sa nu ma scoata, ca sa ad cu damn, pan la dare sufletului I aceasta
tocmala sau facut fnainte a multi oameni buni, care mai os sor iscali, anume Toader
popa domnesc, Ion Cepragariul biv staroste, Gligore Capatana aprod. Let 7223, luni 20.
Anita soacra. Popa Toader. Ion Grigori Capatana. Eu Gheorghie am pus degetul. Nastasia giupaneas(a) lui Dumitru martor, Eu Andronachi bOrbieri gpod am
scris i am iscalit.
[Ibid 189].
XIV.

XV. 7235 (1727) Deco. 24. Mihalache Sturza vinde fratelui su Sandului Sturza
casele din Iai, din Ulita Feredeilor.
Adeca eu Mihalachi Sturza 1 cu sotul meu Anita datam adevarat zapisul nostru
dumsale fratelui nostru Sandul Sturza vel spatar sa sa tie precum am vandut dumsale
casile noastre din E drept [loc gol] lei 1 niau dat dumlui banei deplin in mana noastra,
care casi sant pe ulita feredeilor 1 sa hotarasc cu casile dumsale lui Costandin Costachi h atm. 1 cu casile dum. spatarului Pa lade i cu casile spatrlui It le, care le avem
noi dela raposatul parintele nostru loan Buhq hatm, Si la aceasta tocmala sau tamplat
multi boeri, care mai gos sau iscalit Si pentru credinta i noi am iscalit.
Let 7235 Decv. 24.

Mihalachi Sturza. Radul Racovita biv vel cmra. Costachi hatm. Paladi spatr.
Sandul Racovita, lordachi Asian, Stefan R-oset vorc. Neculai biv vel sulger. Costachi
vatav za paharnicei, Andrei Roset. lordachi Catarglu biv med. Mihalachi Luca am
scris zapisul. lar de nu sar intampla sa nu traiasca copila, s MIA am Intoarce aceti

doa sute cincizaci lei drept cat sau vandut casile, insa aceti bani sa mii de cumnatul
Mihai la, iar bade Sandu sa aiba pace
Radu Racovit biv jacZ.
[Ibid. 1901.

XVI. 7236 (1728), Mai 12 Paisie egumenul dela Rachitoasa vinde lui Sandu
Sturza nite case ale manastirii, din lai, pe Ulita Feredeilor.
Adeca eu Paisie arh. i egumen dela manastire Rachitoasa, care am venit dela
svanta manastire Vartopedul (sic) care este hramul svintei blagovitenii bogrodita ce
este la Sveta Gull, care inchinandusa manastire Rachitoasa svintei manastiri Vatopedul
viind eu egumen la Rachitoasa, toate cate au fost moii, bucate, tigani liau dat ctitorii acetii manastiri in sama me impreuna cu alte moii, datumiau 1 nite casi In tarp in
E, care casi sant pe ulita feredeilor, alature cu casile a raposatului Ion Buhu hatm.
1 aceste casi au fost a rapousatului hie biv vel spats., pentru aceste casi socotind ca
www.dacoromanica.ro

DOCUMENTE

70

svintei manastiri RAchitoasii nici de un folos nui sant, cad tot gazda de oaspeti de
liau stracat i liau rAsApit 1 sfatuindumA i cu alti frati care sant tot a svintei MAnastirei Vatopedului, socotitam ca mai bine este i mai de folos sA sA vAnda ci tru (sic)

acel bani sa fie agiutorl pentru datorie mAnAstirei ce vechi, care am gasito. Intrebatam ci pe titorii noctre ci dumlor incA aca au socotit toll, cl aca este mai bine
ci mai de folos sA sA vAnda 1 aca scosuliam la vanzare i aflAndusa cumpArAtori
dumlui Sandul Sturza marele vistr. fiind dumlui ci reiz4 de pe casile ce au cumpArat
dela raposatul loan Buhu hatm. ci fiind ci de neamul ctitorelor notre niam tocmit ci
niam acazat cu dumlui ci i Ham vandut drept [1. got] lel ci niau dat dumlui tot banei
deplin in maim me. Drept acee ca sai fie dumsale de acum driaptA ocenA i mocie
neclAtit nici odinaoarA in veci, dumsale ci fiilor dumsale 1 a tot rodul ce lar alege
DumnezAu a domesale. Si la aceastA tocmalA multi boeri marl de cinste care mai gios
sau iscalit. Si eu pentru mai mare credinti mam iscalit inpreunA cu alti frail dela
svAnta mAnAstire Vatopedului. Si am pus i pecete svintei mAnAstiri.

u las let 7236, Mai 12


Arhm. dela Vatoped i egm. dela RAchitoasa adeverezu Atanasie. loan egm. Teofan
adeverezu. Darie Donici vel vorc. mart. Costachi hatm. lordachi pitr. Toader Pa-.

ladi biv vist.


[Ibid. 191].

XVII. 7268 (1770) Fear. 22. Dumitraccu Pa lade vorc. cla lui Dumitru GrAdinar
un loc de casA.
Precum sA sA ctie cA am dat lui Dumitru GrAdinari un loc de cas(A) aice din
vale de ograda me sac faca cas(a) ci sa aibA a o stapAni casa ci locul cu pace, caci
eu iam dat loc ci 'Ana la moarte lui ci a fimei lui ci a copiilor lui nime sA nul supere
intru nimic. lar tamplandusA ca sA sA ducA el de acolo, ori copii lor sa aibu a le intoarce
banii pe casi, ori sac ei casa de acole. Si pentru credinta liam dat aceasta scrisoare
la mAna lor ci am iscAlit.
let 7268 Fevr. 22.
Dumitraccu Paladi vorc.
[Ibid. 192].
XVIII. 1775 Aug. 14. loan Cantacuzino biv vel spatar schimbA cu hatmanul
Dumitracco Sturza un loc in lai.

loan Cantacuzino biv vel spatar adeverim cu aceastA scrisoare a me pentru o


bucala de toe ce este intre coltul gradinel noastre ci Intre ograda dumsale hatmlui
Dumitracco Sturzil, unde au fost moara de cal a lui Negel, care loc Hind in coltu nu
sau inchis in gradina noastrA, ce au ramas afarA de ingraditura gradinii despre svete
Gheorghie, pe care loc au fAcut casi dumlui rAp. socrumeu Dumitracco Paladi i au
acAzat intrace casi pe Dumitru GrAdinariul, pentru care bucata de loc ci ace casi niam
acazat cu dumlui hatm. Dumitracco Sturza ci am facut schimbu, precum arata mai gios.
BucAtica ace de loc unde au fost moara lui Negel am dato dumsale hatlui Dumitracco
Sturzil, de astAzi inainte sa o stapaniasca dumlui. i dumlui hatm. Sturza incA miau
dat locul cat lane din poarta dumsale cumnatului Costandin Paladi pahr. in sus MO
ulitii marl, din poarta dumsale ci par/ in pod, mergAnd pe denainte ogrAzii dumsale
pahar. Paladi i pe denainte ograzil noastre par In coltul ogrAzii noastre despre drum
i de acolo in stAnga pe langa ograda noastra, pan unde sA svarcacti ograda noastrA
despre sveti Gheorghie, care acest loc au fost dumsale hatm. Dumitracco Sturzii danie
dela pre inallat Domnul nostru Marie sa Grigorie Alexandru Ghica Vvd. cu hrisov din
www.dacoromanica.ro

DOCUMENTE

11

velet 17G4, luna Sept. 2, care acest loc cat arata mai sus mi lau dat dmnlui hatm.
Dumitraco Sturza mie dandumi i hrisovul de danie ce au avut. *i de astazi inainte

sal stapanesc eu 1 sa fac cemi va fi voe pe acel loc. lar pentru casa lui Dumitru
Gradinariu sau aazat dmnlui hatm. Dumitraco Sturza cu Dumitra fimee gradinariului
I iau dat patruzaci de lei pe casi i de astazi inainte sa ne stapanim fiite care locurile dupa aAzare ce am Mut, precum arata mai sus. *i asamine scrlsoare miau dat
i dumlui hat, Dumitraco Sturza la man mea, in care am poftit i pe preosfintie sa
parintele Mitropolit i pre alti boeri ce sau tamplat de au iscalit. Velet 1775 Avg. 14.
loan Cantacuzino spatar.
i eu MihAlachi Floncu am scris cu zisa i eu invatatura dumsale spatar loan Canta
[Ibid. 193].

Obs. Documentele dela [XVIII, inclusiv, sant comunicate de d. M. Costachescu.

XIX. 7218 Martie 15 1710 (MO. N. Alex. Mavrocordat Voevod scutete ire!

preuti i trei diaconi ce sant la cele 2 biserici armeneti de ori ce dare, angarii i
havalele.

MACTIRI renmpx semmi mwmageKoti.


Scriem domnia mea la boiari i la top slujitorii. carii yeti imbla ori cu tleiN fial de
hi' thigoMe 11161111MS

11J6KwAd. Ratieb)

slujbe a domniei miali aicia in targu In Mina. facem t(i)re tuturor, pentru trei no.kwitii
i trei diaconi ce sintu la 2 besearici armeneti. aici in targu in Iai. 1 carii au obiceaiu ca top preaotii ce sintu in Iai prea la bisearicile Moldoveneti. sA nu deal nimica. nici zloti. nice lei. nici tater!. nici la fan. nici la ghiata. nici la gunoi. nici la
alte dari. i angherii la nimica. ate sar hi. prea altii aicia in targu in Ial. 1 sA fie
in pace de desiatin(a) de stupi. 1 de gortina de mascuri. i de camdna cojocdrlascd.
nimea nici un val sa nu li fad. ce de toate sa aiba scutial(A) preoum au i alp preaoti de prea la besiaricile moldoveneti. nici sA alba a le duce Turd. sau Tatari. sau
alp oameni streini. la caseli lor. fara voia lor, nici aternuturile lor sa nu li ia la Turd
sau Tatari. nicea oltuzul. sau pargaril la casall lor sl nu li facA nice un zulum. ce

de toate sa le dea pace. preacum le scriu agile i de la alp domni 'eau fostu inainte
de noi. ca cine liar face val. ori cat de putin peste carte domniei miali. unit ca aciia
de mari certarea vor fi de la domniia mia. intraltu chip na hi alasta scriem.
lw Nicolae Voevod.

I.

u las vlto 7218 Mart 15.


p. roi domneti mid.
Axinte uricar

XX. 7268 Dec. 30 (1759) regeste. Neculai Calaraul i femeia lui Maria socrii
Saftii din 1794 vind cu 23 lei Mariei Apostoae o casA pe iaz.
..-.cSau adus de NO inainte noastra, pe acel Isacu jidov, carue la intrebare ce I sau
facut cu ce dovezi trage el in stapanire locul acesta, au scos de au aratat doao zapisa

insA unul din veleat 7268 Dekmvre 30, adica de and sint trecuti 34 ant de la un
Neculai CalAraul, cu fimeia lui Maria. adica socrii jAluitoarei cu care vandu unei Martel

Apostoae o cascl pe tazu care au facuto ei, ii dau i un stanjen patru palme de locu
din coastile casii in IMuri i de napoia casii 4 stanjeni de locu i pretul vanzarei 23 lei".

www.dacoromanica.ro

boctimENT8

72

XXI. 7269 Noembre (1760) regeste. Maria Apostoae vinde cu 25 lei jidovului
sac casele sale de supt vama cea mare pe loc domnesc.
Al dollea zapis din veleat 7269 Noemvrie, cu un an in urma celuealait zapis, cu
tate vinde i Maria Apostoai numitului acestuia jidov casa aceia ce au cumparato de
la Necu lai Calararl cu pret 25 lei i o arata cc, iaste supt coma ce mare pre locti
domnesc cum pre larg dovidete zapisele aceste.

XXII. 7272 Mart 25 (1764) la0. Vinetia cu ginerele ei I. Matasariu se obligl ca


de CrAciun sa dea lui Luparo staroste de ciocli hartiile locului vandut lui.
AdicA eu Vinetie Inpreuna cu ginerile meu lonita MAtasar. datam adevarata serisoare nbastra la mana dumisali: Luparo starostelui de Eocli : precum sa sa tie, cA
vanzand eu Vinetie : un loc de cas : starostelui Luparo: precum arat : in zapisul cel
de vanzare i pentru zapisile cele vechl. nefiind acum fata scrisorile cele vechi: cat i
pentru o scrisoare de danie: ce facusAm eu Vinetie la mana ginerului mieu : lonit:
MAtAsar: care liau fostu zAlogit nol amandoi: niam apucat Inainte : a oameni buni i
niam pus zi la CrAciun : sl le scoatem de unde sant zalogite scrisorile i sa le dau In

man starostilui Luparo, iar netiindu-ma de cuvantu precum niam apucat. sa alba
dumnialui starostele Luparo a ne apuca cu scrisoare noastra. la g.udecat i sal dAm
toate scrisorile i cat cheltuial sau plinial sar faci sa fie toate despre nol i pentru
credinta niam pus degitilli. cu voe me. let 7272 Mart
Et1 Ionit MatAsar am pus degetul cu voe me.

25.

XXIII. 1778 Mart 25. Ursachi i Gheorghe vand cu 50 lel o vie de la Socola pr.
MatatOchi de la biserica din Curte gspd despre Doamna.
Med eu Ursachli 1 eu Gheorghie 1 cu alte neamuri a noastre din satul Socola
de la linut gului carii mai kos niam iscalit pre numi i niam pus 1 degitele. facutam
adivarat i incredintat zapisul nostru la man sfintii sale preotului Manolachi de la
biserica din curie gspd despre Doamna sa sa tie ca de bunA voia noastra un pogon de vie i giumatate cu livada el. iam vanduto drept 50 lei adica cincizaci lei, pe

care vie i nof am luato pentru o datorie de la Sandul justwl din Vale addncd
( drept aptezaci I cind de left care vie este in Vale adand, ce pe din sus sa hota-

lrate cu alta vie a sfintai sale preotului Manolachi, far pe din bps sA hotarate cu via
llui Gheorghie scufelnicul lui Beldiman i dandumi pArintele Manolachi toti banli deplin

in mana noastra, iam dat acest zapis la man sfintil sale ca sa stapaniasca viia cu
pometul ei precum sA arata mai sus. cu bunA pace I nesuparat despre nimeni. sai fie
sfintil sale driapta ocina i moie In veci iar noi sA avem a rAspunde, i zapisul San-

dului fusta Inca lam dat la mana parintelui Manolachi In care zapis a lui Sandul
fusta arata ca zapisale cele vechi acestii vii ar fi furate de la mana lor I ori and
sar gAsi undeva sA fie rasuflate, sa nu sa tie in sama i pentru mai adevaratA credinta niam pus I degeteli.

let

1778

Mart

25.

X Eu Ursachi On Irimie am vandut cu voe me.


X Eu Oheorghie aprod sari Simion am vAndut cu voe me.
I eu Iacov diac za divan am scris cu zisa i Invatatura lui Ursachi i a lui Gheorghie.

www.dacoromanica.ro

DO CUMENTg

XXIV. 1787 April 29 14*. Carte prin care N. Roset vel log. randuete pe S.
Ciogole vornic de poarta sa aleaga hotarele casei Tudoscal din Muntenimea de sus.
Prea Inaltate Doamne

Jaluesc Marii tale ca aice in E in mahalaua Muntenimei de sus am o casa cu


locul iei cumparatura, i fiind ca locul nu este hotArAt, ma rog marii tale se flu randuita la dlui vel logofat ca sa rAnduiasca un vornic de poarta sami hotarasca locul i
sal stAlpasca i cu pietre hotara, i sami de i marturli hotarnica pe obiceiu, ca sAmi
pot stapAni locul far de suparare, i precum a fi mita Maria tale.
Roaba Marii tale
Tudosca famei shad din mahalaoa Muntenime de sus
din Ei

in dos :
Mergi la dmlui vel logofet.
Ap. 27.
Dmta Stefan Ciogole vornici de poarta, dupa jaloba a6asta 'eau dat Marti Sale tat

Von gastA femei anumi Tudosca, pentru locul casii sale din Muntenime de sus, sau
cerut sa i s(A) stalpasca cu pietri hotar, iata te rAnduim sa mergi la stare acestui loc,
I strAngAnd pe toti razAli 1 megieii de pre imprejur, dupa scrisorl dovezi ce va fi
avAnd, de va fi drept locul a jaluitoarii i fArA pricina sal alegi de catra alte locuri cu
masuri in stAnjAni i sal stalpeti cu pietre hotarft, i sa faci i marturie hotarnica iscAlitA

de dmta cum i de totl razaii i altii ce sa vor intampla la hotarAt dupa obiceiu, iar
de va nave pricinA despre vre-o parte, atunci cu pietri hotara sa nul stalpeti, ce cu
marturii ce vei da la parte ce sa Ode i cu hart6 asemine de stare locurilor sa vie
i aicia impreunA cu ea ca sa 11 sa de hotarare dupa cum a fi cu drept.
1787. Ap. 29.

Neculai Roset vel logofat


Gh. Sturza vel logofat

XXV. 1794 Mart 24. Safta se jaluete contra jidovului Isac ca-i incalca locul de
casa de supt Curtea gospod ; i judecata da rAmas pe jidov, cA nu l'a stApAnit 20 de
ani i nu-1 avea danie, fiind locul domnesc.
Safta femei saraca de aici din E prin jaloba ce au dat cAtra pre inaltat Domnul
nostru Maria Sa Mihail Constandin Sutul Voevoda au aratat ca aice in E$ supt Curtea
Gospod vechi avand nite casa parintati pre locu gospod care sau stApAnit de moii
i parintil socrilor ei, 1 cA nimeni stapAnitori asupra locului, nu sau aratat, apoi dupa
moarte socrilor ei stricAndusa casa au prifacuto ea, tiind ca iaste local sAu, acmu sau
sculat un Isac jidovul, cu pricina ca ar fi cumparat de la socrul ei un bordel cu o
bucata de locu din locul casai ei unde stapanire nici odata na avut, i aducAndu vornic de poarta lau i hotarAt, cuprinzindu mai tot locul casH, i pentru aEasta au Mut
ceriri ca prin giudecata sa afle dreptate cu care jaloba fiindu rAndulta la acest departament sa cercetam i sa indreptam, sau adus de fatA inainte noastra, pre acel Isacu
jidov carue la intrebare ce i sau facut cu ce dovezi trage el in stApAnire locul acesta,
au scos de au aratat doao zapisa insa unul din veleat. 7268 Dekemvre 30 adica de
and sint trecuti 34 ani de la un Neculai Calaraul cu fimeia lui Maria adica socrii
jaluitoarel cu care vAndu unei Marie! Apostoae o cath pe iazu care au fAcuto ei, ii
dau i un stAnjen patru palme de locu din coastile casii in laturi i de napola casii 4
stAnjini de locu i pretul vAnzarei 23 lei, al doile zapis din veleat 7269 Noemvrie, cu
un an in urma celuialalt zapis, cu care vinde, i Maria Apostoai numitului acestuia
jidov casa aceia ce au cumparato de la Neculai Calaraul cu pret 25 lel 1 o aratA
10
Buletinul Muzeului Municipal loan NecuIce Iai
www.dacoromanica.ro

bOCUMENTE

74

cd iaste supt voma ce mare pe locu domnesc cum pre larg dovidescu zapisele aceste, inpotriva carora zapisa, numita jaluitoare au statut pricinA, arAtand ca de osabit

cl ea nici o tiintA de vanzarile aceste nu are, dar apoi 1 jidovul acesta nici odata
stApanire na avut, precum la aceasta niCi insui jidovul nu au putut mai mult tagadui

ce au marturisit adevarul cd Ina din cealaIM o#ire stricondusd casa ce au avut


acolo sau dus aiurea de au trait i locul de atunce 1 parA acum nu lau mai stapanit,
la care standu giudecata de au Mut cercetare i de vreme ce din insui zapisul jidovului cu care au cumpArat el casa de la acea Marie Apostoai sa dovedete cA locul
casai au fost Domnescu ne dat danie nimAlui 1 dupa ce sau stricat casa el incA in
curgere de 20 i mai bine de ani, stapanire nau avut ce tot de jeluitoare sau stApanit
precum nici insui el nau tagaduit, apoi dupa toatA dreptate i dupa obiceiul p5mdnfulfil ca un loc ce au lost Domnescu ne dat nimrui cel ce lau avut supt stapanire
panA acum acela dar so protimiscIpte i de acmu inainte sal stApaneasca i nu poate
jidovul cu zapisele aceste al trage in stapanire aid el nul are danie de la Domnie
nici lau stapanit de atata vreme I pentru aceia dar am kudecat ca numita jaluitoare
Salta, dui:4 stapanire ne stramutata Ce au avut asupra locului acestuia sA aibA i de
acmu inainte al stApani cu buna pace i ne supArata mai mult despre acest Isac jidovul
cArue I sau i luat din mana atat zapisile de sus pomenite cat i marturie hotarnica ce
iau fost dat la manA lanachi Matrenki vornic de poartA care din poroncA dupA jaloba jidovului au fost hotArat locul acesta la trecuta lunA Noemvrie anul 1793 i sau
dat la maim jaluitoarel danduise i de la noi a'eastA carte de giudecata.
1794 Mart 24.
Costandin Greceanul vornic
Mihai fora vornic
Costandin . . . vornic

sau trecut la condica.


In dos: 4 scrisori a lui Ivanu Sarbul brat lui Dima GimalAul.

csau trecut la perelipsion dupl porona


Dumitru logofAt

98 Ghenar 29.

XXVI: 1795 Sept. 15 lafi. Tudosca lui Vasile Salahorul vinde cu 490 lei lui

$Arban Perietanu casele sale din Muntenimea de sus despre PAcurari.

Adeca eu Tudosca sopa mortului Vasile Salahorul adeverez cu acest lucredintat zapis al mieu, cA dupA moarte numit sotului mieu rAmAindumi copii facuti
cu dansul i pe urmA murind 1 copii am ramas eu clironoma lor pe o casA 'eau avuto
sotul mieu, cumparatA de la Anton Ungurul i de la maicAsa Catrina, aicea in oraul
EVi fn mOhOlaoa Muntenimii dispre POcurar, care se megleate din sus cu Enachi
Chiperi, i din kos cu preotul Ilie i de la dial cu drumul SArii iar de la vali pan la
un loc cu drumul cel mart 1 de la un loc spre coltul cel de kos cu Anita fameia lui
Simion, i fiind cA eu am limas insarcinata cu datorii tot pentru grijile sotului mieu
1 a copiilor, i neavand alt chip de plata. am scos la vanzare casa aciasta puindui 1
slim cruce, spre intiintare tuturor in curgere de cateva lunl de zile, i gasindusA mutereu dmlui Arban Perietanu biv vet pitar care miau dat pretul acel cu multumita mea,
490 lei adeca patru sute noaozAci lei, am vanduto dumisale, dandumi toll banii deplin
In manuli meli. Deci de acmu inainte sA aiba dmlui a stApani casa cu locul ei cat se
aflA ingradit icu pivnita ca pe a dmsale driapta, cumparatura, atat dmlui cat i fii
i nepotii i strAnepotii dmsale in veci, dandui i scrisorile ci am avut asupra casii,
www.dacoromanica.ro

DOCUMENTE

75

i spre mai adevarata credinta netiind cartea miam pus numile i degetul in -loc de
pecete ca sa s criaza i sau iscalit 1 alti oameni de cinste marturi.
1795 Sept. 13.
X Eu Tudosca sotia mortului Vasile Salahor am vandut.
Eu Marie Chiparoae ma(r)tura.
La aeasta vanzare mam intamplat i sant martur Andrii Pivnicer.
Ion Tautul sulger martur.
XXVII. 1796 Dec. 1 1a0. Marturia hotarnica a lui Gh. Tautul vornic de poartA
intru alegerea i hotarnicia locului cumparat de post *Arlin Perietanu in Muntenimea
de sus.
Din luminata poronca preainaltatului domnului nostru Marie Sa Alexandru loan
Calimah Voevod, fiind !Indult de dmlui Cunstandin Paladi vel logofat ca dupa jaloba
ce au dat dmlui *Arban Perietanu biv vel pitar cd ari o cas6 cu local el In mahalaoa
Muntenimii de sus i sa impresoara dispre megiei, i mi sa potoncete sa mergu sA
cercetezu, undi fiind fata dmlui pitar cu scrisori i dovezi cum i toti mahalagii megiei i de va fi locul dumsali pitar impresurat sal indreptez, scotandul de supt impresurare, 1 pe la locurile ce va fi trebuinta sa pun 1 pietre. Dupa poronca am mersu
la mahala la stare locului, am stransu razai, mahalagii de prin pregiur, anumi pe preotul
Ilie de la sfete Neculaiu, pe Anita mortului Simion Goia ispravnic za aprozi, fata preo.
tului Dumitraco ot Vovidenie raza pe din os cu locul dmsale pitar i pe preotul

Dumitraco ot Vovidenie tata Anitei mortului Samion, 1 pe Marica sotia mortului Enachi
I Grigori nepot Ralii, ginere Marie! Chiparoai raza pe din sus cu locul
dumsali pitar 1 loan bacalul mahalagiu de piste drumul Pacurariului de la vali in
dreptul locului dumsali pitar, unde fata fiind i dmlui pitar am cerut de la dumnelui ca
sa arate scrisori dovezi asupra acestui loc ca sa s vazA cu ce II trage la al dumsale
stapanire 1 miau aratat un zapis din 1775 lunie 27 a lui Anton Ungurul impreunA cu
maicasa Catrina de aice din E, ce da la mana lui VasAli. Salahoriul. in care arata ca
au vandut un loc de casa de aice din E care loc este din sus de Toader Canta 1
langa Enachi Chiperiu in mijloc intre danii intre amAndoi in mahalaoa Muntenimei
despre Peicurari, care loc lau vandut dreptu cinzaci lei dupa cum pre largu arata
zapisul. Al doilea o marturie din 1779 Ghenar 6 de la cativa mahalagii ce dA la mAna
lui Anton sail lonita saiman hat(manesc) pentru navalire ce da Maria Negrei, fimei ce
au luato acest Enachi Chiperiu asupra acestui loc, cum ca acel loc lau apucat ei cu

Chiperiu,

cincisprezece ani mai inainte ca au fost casa lui lonita Ungurul tatal lui Anton, iar Maria
acelui Enachi sau rugat la mahalagii ca sa o lese sa faca o casuf A, sa sa odihneasca
i dupa cum au tiut stapanire, au dat aZasta marturie la maim lui Anton. Al treile un
zapis din let 1795 Sept. 15 de la Tudosca sotiia lui Vasli Salahorul iscalit I de
cativa marturi, intarit i de catre dmlor velitii boeri ce da la maim dmsale pitar *Arban

in care scrie ca dupa moarte sotului sAu Vasile Salahoru ramaindui copill fAcuti cu
dnsul i pe urma murind i copiii au ramas ia clironoama pe o casa ce ati avutu
cumparata sotul iei de la Anton Ungurul i de la maicasa Catrina, aice in orwl Iasii
in mahalaoa Muntenimii despre Pdcurari care sa megieete. din sus cu Enachl
Chiperiu, i din iros cu preutul bile, i de la dial cu drumul Sdrii, iar de la vale par
la un loc cu drumul cel mari i de la un loc spre coltul cel din Zros cu Anita fameia
mortului SAmion, i fiind ca ia au ramas insarcinata cu datorii atat pentru grijile sotului ei cat 1 a copiilor ei ci neavand alt chip de plata, au scos la vanzare casa aeasta
puind si seimnu crucii spre inctiintare tuturor in curgire de cateva luni de zile, i
www.dacoromanica.ro

76

DOCUMENTE

gasindusa muteriu dmlui arban Perietanu biv vel pitar, care iau dat pretul acel cu
multumita ei patru sute noazeci lei, dupa cum pre largu arata zapisul. Al patrulea o
tidulA domneasca din 1795 Sapt. 30 de la preinaltat domnul Alexandru loan Calimah

Vvod, poroncitoare Mit dmlui hat. lordachi Rizu, in care scrie ca *Arban Perietan
biv vel pitar, in anul acesta au cumparat o casA cu locul ei vi cu pivnita aice in orwl
Epii In mahalaoa Muntenimii de la o Tudosca fimeia mortului Vasiie Salahoriu drept
patru sute noaozaci lei, i dupa a hrisovului hotarare sa porunceti sa pui ca sa s facA
public* atat la fata locului cat i in tot oravul, pan in asa luni de zile spre intiintarea tuturor acelor ce II sA vor cAde dupA dreptate protimisire dupa cum pre largu
arata tidula domniasca. Al cincile o scrisoare de la hatmanie catra Gheorghe telalbaa
din 1795 Oct. 8. ce i sa porunceti ca dupa hrisov gospod sa s fad publicatie in
divanu gospod la fata locului i pe toate ulitele oraplui Eii i in toate mahalalele cetindusa i copiia zapisului de vanzare, dupa cum pre largu arata, i tot in dosul acestel
tidule din 1796 Ap. 3 iscalita de Gheorghe telal baa face raspunsu catra hatmanie cum

ca au facut publicatie dupa cuprindere tidulii intocma i pre deplin, dupa cum i sau
poroncit para la inplinire de ase luni hotarate vi nu sau ivit nimene din rudenii nici
din razevii sau megievil ca sA rascumpere. Al asele, o carte de la dmlui lordachi Rizu
hat. din 1796 Mai 4 in care faci invtiintari catrA Maria sa VodA ca au pus de au publicarisit in curgere de vase luni vi mai bine i nau evit nimine, nici din rudenii cu
vanzatoare, nici din razevi sail din megiei ca sa rascumpere. Al aptele o carte domneasca de stapanire din anul acesta 1796 Mai 28 dela made sa Alexandru Ion Calimah
Vvod in care scrie ca in anul trecut 1795 Sept. 13 crediaos boeru MArii sale *Arban
Perietanu biv vel pitar, prin zapis incredintat de dmlor velitii boeri au cumparat o casa
cu locul ei 1 cu pivnitA aice in oravul Eii in mahalaoa Muntenimii, di la o Tudosca
sotia mortului Vasile Salahoru, cu pret drept patru sute noazeci lei; apoi tot atunce la

Sapt. 30 dupa jaloba ce au dat catra Maria sa au cerut ca sa s fad publicatie vi


sau scris tidula catrA dmlui lordachi Rizul hatman, ca sA fad legiuita publicatie la
stare locului pan in asA luni de zile, spre intiintare acelor ce dreptate ii va da protimisire a rascumpara, i dupa mArturia de invtiintare ce au aratat d-mlui pitar catra
Maria sa Voda de la dmlui hatman i sau dat carte de intaritura 1 de stapanire pe ace
casa cu tot locul ei, 1 cu pivnitA, precum arata mai sus, ca sa aiba a o stapani ca
pe a sa driapta vi cu buna credinta cumparatura. Al optule, un zapis iscalit de cativa
martori din leat 1796 lull 6 de la Maria fimeia mortului Enachi saki= hatmanesc ce
da la maim dmsale pitar Sarban, in care scrie ca locul lui Vasile Salahoru ce este alature cu locul ei pe din gios cumparandul dmlui pitar asupra caruia au Mut i legiuita
publicatie sau indemnat i ea cu fiiul ei vi au vandut din locul lor zaci stanjani in
curmeziv cari lau i masurat, adica zaci stanjeni capatul de la dial despre drumul
Srii, i zaci stanjeni de la vale despre drumul Pcurarilor, i cincisprezaci stanjani
patru pol palme margine din sus despre locul ce au dat gineresau zastre Grigori nepot
Ralii, vi margine din kos despre locul dumsale pitar ce lau luat de la Tudosca femeia
mortului Vasile Salahoru noasprezaci stanjeni.
Aceste sant scrisorile dmsale pitar Sarban Perietanu vi pentru ca s aflu dispre
care megiev este impresurat locul dmsale am cerut de la preotul Ilii hotarnica ce ari
pe locul sau, cum 1 de la Anita fimeia mortului Samion Goia ispravnic de aprozi, cari
locuri sant pe din ,5,-os alature cu locul dmsale pitar adica doi pietre in coltul di la
dial langa drumul Skil din sus de locul sau, undi sA disparti cu locul dmsale pitar. i
miau aratat i alte doi pietre in coltul locului ski de la vali, cari aceste pietre au zis
ca sant dispartitoari intre locul sau i intre locul dmsale pitar. Au aratat 1 Anita fimeia
mortului Samion Goia o hotarnicA din leat . . . . in cari aratA masura stanjenitor din
www.dacoromanica.ro

DOCUMENTE

77

jur imprejur acelui loc, i fiind cA pietre dispre locul dmsale pitar nu sau gaslt, ci numai pietrele a marginii din jos, atat a coltului di la vale dispre drumul Pdcurariului,
cat i a coltului di la dial ce este alature cu locul tui Gheorghi Rugina, i Wand stanjan dupa masura palmii ce este intrace hotarnica pe acel loc am masurat din piatra din
coltul di la vali de langa drumul Pacurarilor alature cu drumul in sus pan unde sau
plinit cincisprezaci stanjeni dupa cum ii scrie hotarnica i acolo sau pus piatra dispartitoare locului Anitii despre locul dmsale pitarului cari piatra sau pus di la dial de

drumul Pdcurarilor, Idsdnduth si drumul de sasd stdnjeni si patru palme. dupd


cum arald si alte hotarnice. Am masurat i capatul de la dial al locului Anitil incepandusa cu masura din gios din piatra ce desparte intre Gheorghe Rugina i intre
Anita, am mers cu masura in sus pan unde sau plinit asasprezece stanjani, dupa cum
ii scrie hotarnica care Vine in liniia pietrii ce sau pus acum di la dial de drumul PAcurarilor suma acestor stanjani, si dupa ce margine aEasta din cs,r'os sau indreptat despre
locul preotului Ilie i 4ispre locul Anitii Goi mei, am mersu i la margine locului din

sus a dmsale pitar ce sa hotarAte cu locul Mariei mortului Enachi Chiperiu, unde
fata fiind Maria cu gineresau Grigore nepot Ralii unde in locul de la vali dispre apus
Idngd drumul Pcurarilor lasandusa drumul iarai de sase stanjini patru poi palme,
cum i alt piatra am pus di la dial despre miaz6 noapte aldture cu drumul Sdrii de
la vali, iarasi dispartitoare locului dumsale pitar despre Marie Chiperoae, i dupa ce
sau lamurit tot locul dumsale pitar despre ceilanti megiiai cu pietrele ce sa arata mai
sus i din sus 1 din k o s , am facut stanjan de opt palme gospod i am inceput intai
a masura din coltul locului despre rasarit de la doai pietre ce sant de la vale de
drumul SOH 1 am mersu cu masura la vale alature cu locul preotului Ilie pan iarai
la doai pietre ce sant coltul locului preotului Hie de la vale si sau gasit cincisprezeci
stanjani, i iarasi am masurat dintraceste doai pietti tot la vale alature cu locul Anitii
fimeii mortului Samion Goia pan in f3iatra ce sau pus alature cu drumul Peicurarilor

di la dial i sau gasit noai stanjeni patru palme, insd cu patru stdnjeni a unii &ill
ce au inchiso toll mahalagii nejiindule trebuiloare. $i din piatra aasta am luat cu
masura in sus akiturea cu drumul POcurarilor pan in piatra ce sau pus acum despartitoare locului dumsale pitar despre locul Mariei Chiparoai i sau gasit doaizaci i
unul stanjani trei palme. Si din piatra aasta am masurat la dial alature cu locul Mariei

Chiparoae pan in piatra aasta ce sau pus acum de la vale de drumul Sdrii alature
dispartiioare locului dumisale pitar despre locul Mariei Chiparoai, i sau gasit cincisprezece stanjani patru palme i din piatra aciasta am masurat i capatul locului de la
dial aldture cu drumul SOH!, mergand cu masura in gios pan la cele dcl pietre ce
sant despartitoare locului dmsale pitar despre locul preotuitti hie, de unde am luat cu
masura intaiu, i sau gasit doizeci i apte stanjeni trei palme i cu aceste masuri sau
incheiet tot locul dmsale pitar, precum sa arata mai sus nefiind nici o pricina despre
megiai. Dupa cercetare i masurile ce au facut am dat aasta marturie hotarnica la
maim dmsale pitar Sarban in care sau pus i pecete portii gspd, I am iscalit.
G. Tautul vornic de poarta.
1796 Dek. 1
I. p. t ii6tRiTe ijiiii roculom 1782.
XXVIII. 1798 Mai 19 Iasi. V. Dima armaul vinde cu 600 lei pitarului Sarban
Perietanu locul din Muntenime de sus.
Adiverez cu acest incredintat zapis al mieu, la mana dumsale pit. Sarban Perietanu precum sa s tie, a de nimine silit, nici asuprit, ce de a mea buna voe, am vandut
un boc adec in kirgul 1asii, in Muntenimea de sus, ce iaste intre drumul PAcurarilor

www.dacoromanica.ro

DOCUMENTE

78

i intre drumul Sarii, de unde se impreunA amandoi aceste drumuri i in ;7'os panA in
locul Mariei Chiparoaei, impreunA cu binalele ce sant Mute pe acest loc, adica o baale, o craema cu pivnita ei, i o cas deosabita de sazut, drept 600 lei, adica sase
sute lei, care loc i mie imi iaste danie de la Costandin feeorul babii Catrinii, precum
arata zapisul sAu ce lau dat dmsale cari iaste din velet 1779 Apr. 18, deci de acmu
inainte sa MIA a stApani dmlui acest loc impreunA si cu binalele aratate in veci neclatit, atat dmlui cat si clironomii dumsale cu bunA pace, iar intamplanduse vreo dinioarA a sA scula cineva, ori din niamurile meli sau alti cu vreun cuvant de pricina
asupra dmsale, eu sA aibu a raspunde, iar dmlui sa nu fie supArat, si pentru mai adevArata credinta am iscalit mai isand i alti obraze cinstite ce sau intamplat fata marturi,
Eu Vasile Dima armasel adiverez.
1798 Mai 19.
X Eu Antimia sotia lui Vasile adiverez.
si eu am scris cu zisa lui Vasilie
i a sotiei sale
lanachi Dan jicnicer
la facere acestui zapis niam intamplat i noi f ata si santem marturi :
Nicolai Stamatiu clucer
Petrachi Buzila jit.
lordachi Pascal
lancul Slovai

si eu preut Ilie am fost fata.


Eu *tefana sor lui Vasile armaelu am fost fall.

XXIX 1798 Mai 21 lapi. Cartea hatmAniei (Sandu Sturza) catra Ghe orghe telal
basa sa strige la mezat 6 luni de zile vanzarea caselor pitarului Sarban Perietanu, din

Muntenimea de sus.
De la hatmAnie

CatrA Gheorghii telal bas, Mudd dmlui *Arban Perietan biv vel pitar prin zapis
din anul acesta 1798 de la un Vasile Dima armasul si Aftimia sotia lui am cumparat
un loc cu binalele ce sant facute pe acel loc, o badge i o crAcimA cu pivnita ei i
o casA osabitA de sazut, aici in orcq .1a0i la Muntenime de sus drept 600 lei, pentru
cari dupA cerire Eau Mut ni sa scrii prin tidula gspd. ca sa sa faca legiuita publicatie.
Drept aceia iatA ti sA poroncesti ca. sa faci publicatie atat acolo la stare locului cat i
pe toati ulitile oraplui i in divanul gspd in curgire de asA luni de zile ca sa s intiinteze toll si ori cari din rudeniile vanzAtoriului sau din megiei a vra sa rAscumpere
cu protimisis sA vii aici la hAtmAnii sA s arAte, si dupA cercetare sA i sa de i marturii ca sa poatA rAscumpAra, cAci and pan la vadeao de sasA luni nu sa va arAta
nime 1 cei cu protimisis sa rascumpere atunci sa va da marturii cumparatoriului dupa
care sasi facA i intritura gospod de stApanire, i pe urma ori ce dreptate va avea
1798 Mai 21.
cineva a rAscumpara nu va pute sA rAscumpere.
trecut
Vasile Sandu Sturza hatman
pe aceiai hArtie:
Dupa porunca ce mi sau poruncit prin tidula alasta de cAtra dlui hat(man) am
facut rAnduita publicatii intocma dupA cum mi sa poruncesti si fiindca nimini nici din
rudenii nici din megiei sau dintralti ttu sau arAtat sA cei protimisire de rAscumparare,
pentru acei am dat 1 eu aZasta tidula de savArsire poruncii.
Gheorghian telal baa
1795 Noemvri 25
I. p.
1 eu am scris cu zisa lui telal basa
Hie diiac de divan
www.dacoromanica.ro

DOCUMENTE

79

XXX. 1798 Mai 21 lai. Alex. I. Calimah VodA carte cAtrA hAtmAnie (Sandul
Sturza) sA insArcineze un vornic de poartA sA strige la mezat vanzare caselor cumpArate
de arban Perietanu pitar, aflAtoare in Muntenime de sus.
hv Alexandru loan Calimah Voevod cu mita lui Dumnezeu domn tArii Moldaviel.
Cinstit credinZos boeriul domnii meli dmlui Sandul Sturza hatman sAnAtate.
FiindcA SArban Perietanul pitar, prin zapis dintracest an i lud Maiu 19, de la
Vasile Dima armAAl i Aftinie sotie lui Vasile au cumparat un loc cu binalele ce sant
fAcute pe acel loc o bAcAlie i o crAsemA cu pivnita ei 1 o casA osAbitA de Azut aice

In orau E?ii la Munkenime) de sus drept 600 lei asupra driia cerand cumpArAtoriul
ca sA i sA fad publicatie, iatA scriem dumitale sA rAndueti pe telal baa ca sA fad
publicatie atat la fata locului i in tot orau pe toate ulitele i in divan domnesc i pretutindeni [Ad in asA luni de zile spre inViintare tuturor, pAn la care vade arAtandusA
cineva ca sA cear protimisire de rAscumparare, acelue oricine va fi ii vei da dmta martulle cu arAtare ce rudenie este cu vanzAtor sau ce rAzAie od megieie are ca viind
la divan sa sA cerceteze, iar dad pAn la vadeaoa de asi luni nu sA va arAta nimini
rAscumpArAtor atunce, vei da dmta mArturie cumpArAtoriului prin care sA arAti cA dupA
poronca domnii meli sau fAcut legiuita publicatie In curgere de ase luni i cA nimeni

rAscumpArAtori nu sau aratat ca dupA aceiai mArturie sA sA fad cumpArAtoriului i


intAriturA de la domnie me.
1798 Mai 21.
I. p. domneti
procit vel logofet
sau trecut
Acta Baldovin Iai.
Matei Condicar

XXXI. 1798 Dec. 10 kW. Hatmanul lordachi Romano rAnduete sA se facA publicatie de mezat a caselor lui Arban Perietanu pitar din Muntenimea de sus, cumOrate cu 600 lei de la V. Dirna armAel.
lordachi Romano hat(man) i pArcAlab Sucevei.

DupA luminatA poroncA a prea inaltat domnul nostru Alexandru loan Calimah
Vvod ci prin tidula din anul acesta 1798 Mai 21 sau dat cAtrA hAtmAnie, ca sA s facA
legiuita publicatie in curgere de asA luni de zile, pentru un loc cu binalele ce sant
fAcute, pe acel loc, o bAcAlie, o crA'emA cu pivnita ei, 1 o casA osAbitA de Azut, aici

arban Perietan
biv vel pit(ar) de la Vasile Dima armAel i Aftimia sotia lui drept 600 lei randuindusA pe Gheorghii telal bai au fAcut publicatii in curgert de asA luni de zile, atat
acolo la stare locului cum i In divanul domnesc i pretutindeni, i trecand i piste
vade, nimine nici din rudeniile vanzAtorilor nici din megiaii 1mpreurai nu sau arAtat
In oraul Iaii la mahalaoa Muntenimii de sus, cari liau cumpArat dmlui

ca sA facA vreo cerere de protimisis sA rAscumpere. Drept aceia sau dat aZastA mArturie
dmsale post. arban Perietan cumpArAtoriul locului, ca sA poatA faci i 1ntAriturA domneascA de stApanire.
.
.1798 Dekv. 10.
trecut In condicA
Iordachi Roman() hatman
XXXII. 1798 Dec, 29 la?i. Cartea divanului de stApanit datA pitarului SArban
Perietanu pentru casele, ce le-a cumparat cu 600 lei de la V. Dima armael.
Intiintare sa face cu aZastA carte a divanului cA dmlui SArban Perietanul biv vel
pitar, cu zapis din anul acesta 1798 Maiu 19, au cumpArat un loc aice in oroul laii,

ci iasti hare drumul Pdcurarilor fi fnlre drumul Seirii de unde sei Impreund amanwww.dacoromanica.ro

80

DO CUMENTE

doaf aces!! doaf drumuri pl in kos pana. in locul Mariei Chiperoaei impreun i cu
binalele ce sant facute pe acest loc, insa o bacalie i o craem cu pivnita ei, i o casa
deosabit de ezut, ci iaste la mahalaua Muntenimii de sus de la un Vasile Dima armael i sopa lui Antimiia cu pret drept ase sute lei, cum pre largu arata zapisul incredintat fiind i de alti multi marturi. Apoi tot atuncea la Mai 21, cu tadula domneas
catra hatmanie sau randuit ca s i s faca legiuita publicacie dupa a sobornicescului
hrisov, hotarim 'Ana in asa luni de zile spre intiintare tuturor acelor ci dreptate le
va da protimisis de rscumparare. Acum prin marturiia ce au adus la divan de la dlui
lordachi Romano hatman care iaste din 10 zile a lunii acestiia, arat ca dupa poronca
domneasca sau facut publicatie atat la stare locului cum i in divanul domnesc i
pretutindine in hotarata vade de as luui i nimeni nu sau aratat a cere rscumparare
nici cu un fel de protimisis. Drept aceia fiind ca dmlui pitar au implinit datoriia cu
facire legiuitei publicatii, lath dar ca de la divan sa intarecte stapanire dmsale, asupra

aratatului loc ca sa alba al stapftni impreuna cu binaleli ce sant pe ansul intocma


dupg cuprindere zapisului, ca pe a dmisale driapta ocina i cumparatura f ir de nici o
stramutare in veci.
1798 Dek. 29.

lordachi Canta vel logofat


Mihail Jora vel logofat
Nicolae Roset vel vornic
Bal vel vornic
T. Bal vel vornic
T. Paladi vel vornic
Vasile Roset vel vornic

sau trecut in condica


Matei Condicar
XXXII!. 1800 Mart 29. Marturia hotarnica radicata de Gh. Tautul vornic de
poarta a locului pitarului Sarban Perietanu, din Muntenimea de sus despre vecini.
Den luminata poronca preinaltat domnului nostru manila Sa Costantin Alexandru
Ipsilant Vvod. fiindu randuit de dmlui Costandin Bal vel logolat de tara de ,o,",-os ca
prin jaloba ce au dat inaltimii sale dmlui Sarban Perietanu biv vel pitar au al-Mat ca

aice in ora$ul E0i la mahalaoa ce so nume0e Muntenime de sus, Inca den anu 98
au cumparat un loc cu binale pe clansu, o bacalie i o carIma cu pivnita ei 1 o casa
deosabita de ezut de la un Vasile Dima armacu ci sotia lui Antimia, asupra caruia loc
au facut i legiuita publicatie i sau dat i intaritura de la divan, i mi sa poruncete

ca sa merg la locul de mai sus aratat stringand ci pe toti megieii mahalagii cu dovezile ce vor ave sa fac cercetare, i loc ce sa va dovedi ca este a dmsale pitar sM
mason cu stanjan domnescu i sal stalpescu i cu pietre hotara pe la locuri ce va fi
trebuinta i va da dreptate, dupa care sa dau ci marturie hotarnica dupa obiceiu. Dupl
poronca am mersu la mahalaoa Muntenimea de sus la locul dumsale pitar Sarban,
care loc este hike drumul SOH! i intre drumul Ncurariului i din sus de locul lui
Grigori Rale ciobotar zat Mariei Chiparoaei, care loc merge alalure cu drumurile pan
fn reispOntie, unde sO disparte druml Sari! de drumul POcurarilor, fata fiind i din
mahalagii dmlui Stefan biv vel capitan ce este din sus i de la dial de drumul Sari! ci
Gligore Rale ciobotar ce este megie pe din gios alature cu locul acesta ; ci mai intAi
am cerut la dmlui Sal-ban scrisori pe acest loc ca sami arate, ci dfnlui au scos de au
aratat un zapis din 1798 Mai 19 de la un Vasile Dima armacelul i sotiia lui Antimiia
iscaltt fiind de multi marturi in care arata ca de nime silit nici asuprit au vandut
un loc aice in targu Ecii dmsale pitar Sarban Perietanu in Muntenime de sus ce este
www.dacoromanica.ro

bo CUMENTE

81

Intre drumul Sari! pi Mire drumul Pacurarilor, de unde sd InpreuncY arndndof aceste
doaf drumuri i in hos Ora in locul Marii Chiparoal, impreuna si cu binalele ce sant
facute pe acest loc adica o Male, o craZma cu pivnita ei i o casa deosebit de ezut
drept 600 lei, care loc i lui iau fost danie de la Costandin feeOr babii Catrini precum
arata zapisul sail care este din 1779 Apr. 18, al doile o tidula dela Maria sa Alexandru loan Calimah Vvod, ce scrie catra dmlui Sandul Sturza hat. ca sa randuiasca

pe telal baa sa faca publicatie pentru acest loc de sus aratat pan in asA luni. Al
treile o tidula din 1798 Mart 21 iscalit de dmlui Sandul Sturza hatman scriind catrA
Gheorghe telalbas ca sa fad publicatie in curgere de asA luni de zile tot pentru loc
de sus aratat, i in doao tiduli la 1798 Noem. 25 iscalit Gheorghe telal ba in care
arata ca dupa poronca ce sau dat prin tidula de cMra dmlui hat. au facut randuita
publicatie i fiind ca nimene nici din rudenii, nici din megiei, sau dintraltii nu sau
aratat sa ceie protimisire de rascumparare. Al patrule o marturie din 1798 Dekv. 10
de la dmlui lordachi Romano hat in care aratA c dupa lumina(ta) poronca Marii sale
Alexandru loan Calimah VodA, ce prin tidula de anu acesta 98 Mai 21 ce sau dat catra
hatmanie ca sa faca legiuita publicatie in curgere de 6 luni de zile tot pentru acest loc
ce da dmlui pitar Sarban ca sa poata face i intaritura ; al cincilia o carte din 1798
Dekv 19 de la dmlor velitil boeri in care arata ca dmlui Sarban Perietanu biv vel pitar

cu zapis din 1798 Mai 19 au cumparat un loc aice in ora la5ii ce este infre drumu

Pacurarilor vi Intro drumul Sari! de unde sa Impreuna aceste dot drumuri i in


gios !Ana in loc Mariei Chiparoai impreuna i cu binalele ce sant facute pe acest loc,
insa o bacalie, i o crUma cu plvnita ei ci o casa deosebit de azut ce este la mahalaoa Muntenimei de sus de la un Vasile Dima armael i cu sotia lui Antemila cu pret
drept 600 lei, apoi tot atunce la Mai 21 cu tidula domneasca catra hat. sau randuit ca
sa sa fad legiulta publicatie pan in 6 luni de zile spre inctiintare tuturor i prin marturia ce au adus la divan de la dmlui lordachi Romano hat. arata cA dupa poronca
domneasca sau facut publicatii atat la stare locului cum i in divanu domnesc i petutindene in hotarata vade de 6 luni i nimene nu sau aratat a cere rascumparare nici
cu un fel de protimisire, si fiind ca dmlui pitar cau implinit datoria cu facere legiuitei
publicatil si de la divan sa intarecte stapanire dumsale asupra aratatului loc. i dupa
ce sau vazut aceste scrisori, ce liau aratat dmlui pitar Sarban sau cunoscut ca acel loc
este drept a dmsale i au facut stanjan de opt palmi domnecti 1 intai am mersu unde
sa desparf amdndouei drumurile adica drumul Peicurariului vi drumul Sari! ci luand
cu masura dinfre drumuri in o s alafurea cu drumul Peicurarilor pana in locul lui
Gligore Rale Zobotar zet Mariei Chiperoai sau gasit doizaci i trei stanjeni, ci iarasi
am luat cu masura din drumul Pacurariului ci la dial alature cu locul lui Grigori Rali pan
fn drumul Sarii i sau gasit doisprezacl stanjani ci patru palme latu, i luind cu masura
iarai din locul lui Gligore Rali in sus alature cu drurnul Sarii pan intre drumurile de
unde sau inceput i sau gasit doizaci stanjani lassindusa vi drumul Pacurariului de
vase stlinjani vi drumu Sarii de frei sIdnjani ci trebuinti de a se pune pietri nau
fost de a se pune fiindu drumurile hotara, iar despre locu lui Gligore Rale, ciubotariu
sau despartit cu doa pietri hotare, una land drumu Pacurariului si alta langa drumu
Sari!, i dupa cum sau ales i sau masurat acest loc am dat alasta marturie hotarnica
la mana dumsale pitar *Arban.
1800 Mart 29.
G. Tautul vornic de poarta

I. p t FlqTt
13uletinul Muzeului Municipal tIoan Neculce. lai

www.dacoromanica.ro

1101111,111

rOC11101 1

1782.

11

82

DOCUMENTE

XXXIV. 1831 Mai 20. Hotarnica unui loc de casA in Muntenimea de sus a Zoitei
Iano, rdicat de V. PAdure, vornic de poarta.
Zoita fiica lui Costandin Iano, aducndumi poronca cinstitului divan din 2 lulie a
anului trecut 1829, cuprinzAtoare asupra cerirei Inscris ci au fAcut cinstitului divan spre
a I sA dizbatl de supt impresurarea megiailor un loc al seiu pdrinlsc aicea In orcq
Eii In mahalaoa Pdcurarilor, 1 dupA cercetare I ci au urmat rAposat vornic de poartA
Costandin Timircsn, nu au fAcut nici o lucrare, in urmA de cAtrA cinstitul divan sau
orAnduit pe rAposat boiar logofAt Andronachi Donici, din care pomenitul boer dupA
cercetarea ce au urmat la fata locului au 1 rAportuit clnstitului divan la 10 April aacela curgMoriu an 1829 1 dupA cuprinderea poroncii cinstitului divan intrAnd in pAtrunzAtoare cercetare sau aflat intocmai cercetarea urmatA a rAposatului logofAt, fiind
cA Enachi Zugravul i la a'eastA cercetare tot cu nemultAmire sau arAtat i raportuind
cinstitului divan de cercetarea ce au urmat, din care urmnd i infAtoare in cinstitul
divan Intre amndoao partile, i la 13 lulie sau mai orAnduit i pe dmlui vornic de
poartA Mihalachi Milea inpreunA cu mine din partea numitului Zugrav, ca sA urmAm
cercetare la fata locului i sA le facem punerea la cali, i dupA cercetare ce am urmat,
sau aflat intocma cercetArile urmate mai denainte, din care numitului Zugrav nu iau
mai rAmas cuvnt dupA atatea cercetAri ce sau urmat la fata locului i cunoscnd obijduirile jAluitoarei au rAmas ca sA sA pue la cali prin invoiall 1 trecand vreme la mijloc
numitul Enachi Zugrav impreunA cu al doilea bArbat i cunosand acele zadarnice cheltueli urmate, inaintea noastrA au fAcut 1 invoialA clandui unul la man altuia spre a
lipsi toati aceli prihAniri urmati de mai inainte. Deci eu in cuprinderea poroncii cinstifului divan vAzind intre amaindoa prtile unire am cerut de la jeluitoare ca sAmi infAtoAzi scrisori dovezi cu care are locul intru a sa stApAnire, i mai intAi meau infA-

un zapis din 1792 Dehembre 2, prin care sA aratA 0 Anastasi Petrachi 1


lleana vinde o casA cu locul iei lui Lefter Ciubotar 1 sotiei lui Marica ; al 2-a zapis
toat :

din 1799 Ghenar 8 cA Leiter Ciubotar ImpreunA cu sotia lui Marica vinde giupanului
Costandin lano i sotiei lui Anita o casA cu locul iei ; al 3 a zapis din 1828 knie 15
cA jAluitoarea Zoita fiica lui Costantin lano sotul lui Toader Popa vinde o casA cu
locul iei lui Cristian Kinder i sotiei lui Cristina, aicea in ora E0i In Mahalaoa
Munlenimei de sus in dialul rdpii Boghiului i scrisoarea de invoialA din 1831 Sept.
5 de la Catinca i sotul sAu lordachi ButA vel cApitan ; 1 vAzAnd cum cA locul este
drept a jAluitoarei, am inceput a mAsura locul cu stnjftnul gospod, care palmA a stalljenulul aice pe margine sA insemneazA, incepand cu mAsura mai intAi din fata drumului
ce sA numete drumul Boghiului unde sau pus in margine lui 2 pietri hotar cu primirea amAnduror pArtilor despartitoare acestor locuri, locul jAluitoarei de locul CatincAi
clironoama mortului Enachi Zugrav, rAmAind locul sAu indeplinit dupA cuprinderea hrisovului ce miau infAtoat din leat 1797 Sept. 25; i din aceste 2 pietre hotar intorcnd
cu mAsura la dial spre rAsArit pAnA in locul slobod a unui .... tAlmaei, parte aceia despre
amiazdzi aldlurea cu drumul sau gAsit doisprezAci stAnjeni trei palme, unde sau pus

o piatrA hotar despArtitoare acestor locuri. De acolo din ace piatrA hotar intorcand cu
mAsura spre miazAnoapte alAture cu locul numitului tAlmaci pAn unde sau implinit apte
stnjeni, undi sau pus doaa pietre hotar. De acolo din aceli doaa pietre hotar tutor-

cnd cu misura la dial spre rAsArit prin fun dul locului TAlmaciului pAnA In marginea

hudifei ci meri la Boghiul, ci au fost din invechime, i in turpina unui soc, partea
aceia despre rAsArit sau aflat nouA stAnjAni trei palme undi sau pus I doaa pietre
hotar Intorcnd cu mAsura spre miazAnoapte alAturea cu hudita i prin rAdAcinile unor

soci ci au fost pin gardul acestui loc, On unde sau implinit noaa stAnjAni in dreptul
larAi unii rAdAcini de soc, undi sau pus 1 doaa pietre hotar ; de acolo din acele 2
www.dacoromanica.ro

DOCUMENTE

83

pietre hotar intorcand cu masura spre apus pe muchia rdpii Boghiului pan in locul
mortului Zugrav partea aceia despre miazanoapte sau aflat asa stanjani sasa palme,
unde sau pus i doaa pietre hotar ; si de acolo din muchea rapii din acele 2 pietre
hotar intorcand cu masura spre amiazazi pan in doaa pietre hotara ce au fost din invechime desparcitoare acestor locurl 1 tot inainte pan In fata drumului intre cele 2
pietre hotar de unde intaiu cu masura am inceput partile cele despre apus sau aflat
optsprezece stanjeni trei palme, i cu aceste 6 masuri sau incungiurat tot locul jaluitoarei, iar soma peste tot din giur impregiur fac 62 stanjini 7 palme ; de urmarea i
cercetarea ci am facut la fata locului am dat atasta marturie hotarnica, puindusa i
pecetea portli gospod.
Vasile Padure vornec de poarta

1831 Mai 20
uetie'rt nopu,iu rocuora,z 1782.

XXXV. 7188 Mai 9 (1680) Iupi. Zapis de zalogul unei case din BrAharie a lui
Bejan abageriul pentru 24 lei catra Mihalcea abageriul.
Adec eu Bejan abageriul, facutam zapisul meu la man dum I sali kupanului MihalEii abageriul, precum am luat de la dumnia I lui ban. 24 de lei si mam apucat sai
dau dumsali banii la Sinta I marie mic. i am pus zalog la 'liana dumsali un loc de
cas ce am I avut hi ulila brahdrii langA casa Petrului fustasul. iara I de floi da banii
la dzi sa fie dumnalui volnic am lua locul cel de I cas sa fie a dmsale i la tocmala
asta sau tnplat i Toader abageriul martor slug dumsale gupanului Mihalci, i I Andreiu
sin Nicli. i eu PcItrwo abdgeriul am scris zapisul I 0 am br/lu i eu Bejan
pentru credinta mai gios i am I pus i degetul sa fie de bung credinta.

u las let 7188 Mai 9,


X Bejan platnic
X Toader martur
X Bun(A)masa martur
X Andrei martur
az Patrasco iscal.
XXXVI. 7221 Septembre 3 (1762) fai. Enachi negutitor cumpara cu 50 de lei
casele lui Toderascu i a Calitei pe ulita majilor (Brhariei).
Adec eu Toderasco. si cu sotul mieu Calita. i cuconii sotului I mieu Calitii, anum.
Dumitrasco si Ion, scriem si marturisim cu acesta ade I varat al nostru zapis, ca s fie
de bund credinta la man dmsali Enaki I Gandul negutatoriul pecum iau vandut o cas
cu locul ei cat iaste I ales i stalpit de vornicii de poart. precum scrie marturia I vornicilor, carii loc taste pe ulifa mjilor carii alga' sou chemat mai I
inte ulifa brohdrii, Vasta cas si cu locul ei de nim siliti nici asuprit om vandut dmsale drepbs ban
gata 50 de lei si neau facut plata deplin in manule noastre si iam dat i zapisele ce
am avut de cum I paratura de la Bejan abagieriul si marturila de la vornicii de poarta
I si de la megiiaii denpregur. ca sai fie dumisal dreapta oda I si mosie. dmsali si
giupanesii si cuconilor dumsal. si aces ta zapis sau facut denainte a multi oameni
buni. anume Popa I Vaslie snk popa lui Paval ot Vovedenie, si Paraschiv blv vame
i Toma Alivra i lacob zet Avram Murait si Matoiane, si I Ursul fAcliiarul si Mihal
Millar, i Patrasco abagiiar si noi I pentru credinta neam iscalit.
I

Toader sin Ianachi iscal.

u las It. 7221, msta Sept. 3 dni


www.dacoromanica.ro

84

DOCUMENTE

popa Vasilie ot Vovidenie


Dumitraco X,
lonite snh eg (X)
Calita X,
snk eg
Matoiane zet Melestian mart.
Ursul fAcliar mart X,
lacob zet Avram Murait mart X
Mihai fAcliiar mart. X
Irina snk Alixandru fA.c. gspd x
az Statie dliac ot batman Antioh Jora am scris zapis.
XXXVII. 1794 lunie 7 lap'. M. C. Sulu VodA dAruete stolnicesei Maria Costandachi un loc domnesc la Vaslui despre malul BArladului in laturi de cate 120 stanjeni.
Iw Mihail Costandin Sutul Voevoda,
Cu mila lui Dumnezeu domn Orli Moldovvei.
SA face tire printracest hrisov al domniei mele tuturor acelora ce sA cuvine a
ti 0 dupA jaloba ce au dat domniei mele, dmneei stolnijasa Mariia Costdndchioae
Wand rugminte ca din locul domnesc ce iaste la tdrgul Vasluiului necuprins i nedat
nimArui, sa facem mill sAi dAni o bucatA de loc unde sA fad i toatA asezarea i

cask deci sau scris cartea domniei mete dmlor ispravnici de tinut Vasluiului, ca sA
cerceteze de iaste acolo loc domnesc, nedat Oa acum nimAruia. Acum dar sau vAzut
de cAtrA domniia me scrisoare de intiintare de la dmlor ispravnici de Vaslui cum si
altA scrisoare mArturie a .catva targoveti de Vaslui din anul acesta 1794 Mai 2, cuprin-

zAtoare 0 dupA cercetarea ce sau fAcut, au aflat o bucatA de loc domnesc la targul
Vaslulului, fiind locul necuprins de nimene i nedat nimAruia pAnA acum, care loc sau
gAsit de o parte mai din kos despre soare apune, i mAsurand malul alAturea cu apa
BArladului in gos sau gAsit 120 stAnjeni domneti si mAsurand la deal i in podi deasupra sau gAsit iari 120 stAnjAni domneti i mAsurand in sus sau chezA pAnA in casa
unui Vasile Epure targovAt 1 sau pus sAmne alAture langA case, i sau gAsit WA 120 de
stanjani I de acole la vale pAnA in apa BArladului de unde sau inceput mAsura intiu si
sau gAsit intocma iar 120 stAnjeni. Deci adeverindune din mArturiile at-Mate cA acest loc

este domnesc i slobod nedat, iatA miluim pe dmneei stolniceasa Mariia Costadchioae
i iam dat aeastA bucatA de loc ca sA facA case 1 hotAram ca de acum innainte sA
MIA a stApani acest loc in toate semnile atat dmneei cat i urmail dmsale, cu bunA
pace i nesupArati de cAtrA nirnine, asupra cArui loc sAi fie hrisovul acest al domniei
mete de intAriturA statornicA nestrAmutat i neruiit in veci, care sau intArit 1 cu al
noastrA domniascl iscAliturA i pecete.
la let 1794 lunie 7.
lw Mihail Sutul Voevoda
Canta vel logofet pricatoh
Pecete domneascA in tu ro: Itv AIK. Kyr. c T. RR, 1793 cap de boy, paserea.

XXXVIII. 1856 lulie 9, Ia,5i. Man. DrAghici post. vinde cu 15 galbeni un loc
viran de la Copou de langA via sa lui P. Istrati ti Gh. Handra.
HArtie timbru .de la I la 1000 lei. 5 lei.

Zapisu de vAnzari

Anul 1856 luna luli in 9 zAle /jos iscAlitul faci stiinta a locul I din antul viei
salt di la Copou din sus de panlul dispre fdnIdnd pand cdtu Id ne tntindiria lui
spre aslinlitul soarelni unde sd mdrgineste cu san/u vechiu j Mire amdndod drurnurili, unul pe volt, altul ci sd scoboard la biserica de la I Copou pe dial ci pAnA
ast4za lam aNutu '-airiu slobod fall nici o bina sau aca I retu pe dAnsul, de candu am
I

www.dacoromanica.ro

DOCUMENTE

85

viia de la manstire sfintalor trei lerarhi I din E cu bezwan, acum am trecut


dreptatile meli de asupra acelui loc j lacuitorilor din Copou i anume Petrachi Istrati i
luatu

Gheorghi Handra insa lui Pe I trachi partea din g-osu i lui Gheorghi parte din sus
precum sa vor inparta ei prin mijloc fara sa am eu vren suparari intru catu de putan
pentru nimica asupra ca I rora dreptata am priimit eu 15 + adica cinsprzaci galbeni
i maintai santu dato I ri a plati bezmnul manAstirii . . . . precum sa vor pune la
cali, pentru a I easta liam facutu doa hartii totu intro cuprindere la maim fiiticaruia,
ci de a stazi innainte raman ei stapanitori pe locul acel de la antul vii unde in sus
insa far I sa aiba nie dreptati la apa nici intru nimica pe locul viei meli -i spre creI

dinta I am iscalitu puindumi i pecetea spre intocmai urmari.


M. Draghici postelnic (pecete)

XXXIX. 1805 Noembre 6. C. Bals vornic, epitropul casei raposatului camara


M. Razul capata voe de a vinde la mezat o casa a clironomilor, din Muntenimea de
mijloc, pentru plata datoriilor casei 1 o cumpara el cu 4000 lei.

Costandin Bal vel vornic de tara de jos intiintare fac prin acest zapis precum
fiind eu randuit epitrop de catra prg inaltat domnul nostru Maria sa Alexandru Costandin Muruz Vvoda asupra casel raposatului boer Mihai Razul biv vel camara, 1
dupa savarirea numitului boer ramaind casa insarcinata cu multe datorii pe la unii i
altii 1 nefiind alt chip de a sa putea plati creditorilor, sau socotit ca din acareturile
raposatului boer, sa sa %/arida cu soltan mezat spre plata datoriilor ramasa. Pentru care
Wand aratare InAltimii sale mi sau dat luminata tidula domniasca poruncitoare catre
dmlui vel vornic de aprozi, Ca intre alte acareturi a raposatului boer ci sau socotit a.
sa vinde, sh pue telal sa strage la sultan mezat pe obiceiu, i un loc de cash de aice
din ora de la mahalaua Muntenimei de mijloc, a carui marime este 48 stnjeni lungul
despre amiazazi 1 25 stanjeni capatul despre apus i 39 stanjani lungul despre rasarit
i 241/2 stanjeni alta margine, dupa hotarnica din anii 1779 August 26, si dmlui vel
vornic Inca au dat tidula dumsale la trecuta luna Avg. 15 catra Gheorghe telal ba
poruncitoare ca sa strige la soltan mezat aratatul loc in divanul domnesc i pretutindene
pre toate ulitele oraplui in curgere de 40 zile, carile strigand cu necontenire in curgire de

doi Juni si douazaci zile de la 15 Avg. pana la 5 Noemv. a cur& orului an, adaugandusa muterii pre obiceiu, pretul cel mai bun eau eit la strigare ce mai de pe urma
4000 lei adica patru mii lei lau dat dmlui hatman Sandu Sturza peste care nimene mai
adaugand, cu primire me sau facut hare/ in divan asupra dmisale hatman cum pre largu
sa arata in dosul tidulii de mezat, cari sau incredintat de catra dmlor velitii boeri a1
divanului, care sutra de bani de mai sus aratata numarandui dmlui hatman in manule
mele, pe langa acest zapis al meu di ce de veci vanzare i sau dat dmsale i toate serisorile vechi i noi, eau avut casa raposatului boer asupra aratatului loc, deci de astazi
inainte i in veci sa aib a stapani dmlui i in urma clironomil dmsale din niam in
niam, acest loc in pace i nesuparat de catra nimine, ca pre un drept lucru al dumisale
ce lau cumparat de la soltan mezat cu buna credinta, st dupa randuiala pazita, Meandui i dresa domneti pe acest rapis al meu, in care insumi am iscalit poftind i pre
805 Noemv 6
alte obrazi de sau iscalit marturi.
K. Bal vel vornic
T. Bal vornic martur
Durnitrie Sturza vel vornic
Manolachi Dimachi vornic martur.

Costantin Canta vel vornic martur


lordachi Roset vist. martur

www.dacoromanica.ro

DOCUMENTE

86

XL. Ford an (c. 1808). Planul caselor i a cramei sulgerului Zaharia i a sulgerului Costin (azi casele d-nei Eug. Vargolici str. sf. Atanasie),
0

merge spre tdrgul boilor

ce

n
el)

........
....mm

cT

fantana

......

bia

II

..... VS

au

1:3 0

ta.

crama sulumblatoare
gerului Zaharia
grajdiul
I

umblatoare

0..0

casa
sulgerului
Costin

KZ =

0=

'Nada

grajdul sulger, Costin

XLI. 1806 April 17. Jalba lui Costandin la Voda contra lui Sava Rezmerita epitrop
care nu-i da socotelile epitropiei sale, cere sail rscumpere dugheni din tdrgul Boilor
Pre Inaltate Doamne,
De la parintii mei avand ramas aice in ora o parechi de casa in mahalaoa
Muntenimii, cari casa au fost zastri maicii mele de la bunamea Anastasiia CoviVasa,
apoi dui:4 ce 1 tatal meu cum 1 maicame sau savarit, ramaind eu i cu alt frate al
meu copii mici, iar bunamea Anastasia CovrUj-asa, voind punere la cale a noastra, prin
diatile sale Inca din anii 1785, casali ci au fost zastri maicai meli leau hotarat sa fie
numai in partea mea, cum i osabite ramaituri a parintilor mei, iar fratelui meu Neculai
iau dat alte lucruri de ale sale, adica o craema cu loeul ei tot aice in Ei i viile ot
Odobeti cum 1 alte lucruri, pe carile Inca In viiata fiind lau i casatorit. lima fratele
meu aratandusa cu nite urmari proaste, prapadind din cell ce iau dat, i despartindusa 1 de fimeia ce au avut cazand la datorie, sau radicat bunamea Anastasiia 1 iau
vandut casale acele care au fost zastri maicii .mele in vreme and eu eram Inca nevrasnic, cu cari bani ar fi plata datoriile fratelui meu, i In potriva au hotarat sami
ramae mie craema cu locul ei, aceia care era data In partea fratelui meu, dupa vremi
murind fratele meu, au murit i buname i au ramas epitropi doi negutitori, insa unul
unchiul meu Stefan Ciornei i altu Sava Razmerit (rudenie fiind adica nepot de frate

bunii mele), ca sa sa epitropisasca craema aeasta pana and eu voi veni In vrasta.
Sant acum mai trei ani de cand eu viind in vrasta, unul din epitropi Sava Razmerit
tot mai prelungete acum de dreapta clironimiia, adica craema aeasta, aratand ca ar fi
avand a tragi cativa bani cheltuelili grijilor bunii mele, mau indatorit 1 pe mine cu
cativa bani, iar alte ori Imi arata nite chipuri cum a acaretul acesta sar cadea al
trage el ca un neam cei este, pentru ca eu 1 cu fratemeu am fi prapadit tot, insa dui:4
cum mam Incredintat, scoposul dumisale este acesta ca cu prelungirile cemi face, sa
ma incarce cu dobanzile banilor din vremi in vremi sa ma mai imprumute i pe mine
ate pupil. ca supt acest chip sami rapasca dreapta motenlrea me. Eu ma rog Inaltimil tale fiind ca sant venit In legiuita vrasta, sa fiu randuit in cercetarea dmsale vel
logofat sa ne randuiasca un om a divanului pe care va socoti sa ne ia sama de toate
condeile banilor ci ceri dmlui de la mine, i ceia ce sa socoti cai cu dreptul sai
platescu sam eu acaretul In stapanire. Pentru ca eu mam aazat cu dugheand in tdrgul
Folesti, 1 aice in E am gasit un negutitor, carile au primit sam dea schimbu alta
craerna iarai cu locul ei mai buna 1 mai noao, insa pentru ca aceia so alld in targul boilor aice in Es, i craema me esti putin mai la vale, macar di esti i mai slaba
priimete sami de adaos 2250 lei, adica cu prefolositor schimbu pentru mine, cad raman 1 cu acaret, eu 1 bani gata, cu care nu .numal ca toata datoriia o pot plati, dar
www.dacoromanica.ro

87

DO CUMENTE

Inca pot sami mai rme i de chivernisal, i acest Sava Razmerita arata pricinuiri
numai pentru ca s scap din !liana acest folos acum de o data i pe urma sa ma induplece cu incarcaturi nedrepte sami rapasca motenire me mai cu nimic si precum a
fi mita marii tale.
robul inaltimii tale
Costandin nepot de fata Anastasiei Covrigesai
care acum mam aAzat la argul Fole#ii
larata ca dinspre un Savva Razmerita de aice din Esi ce iau fost epitrop asupra
cunui acaret de motenire. -Acum el de trei ani de cand viind la legiuita vrasta, iar
,cacel numit epitrop 11 prelungeste nedandu-i dreapta mostenirea sa, si il incarca cu
enite condee de bani; tot scoposul lui fiind ca cu chipuri de incarcaturi sai rapasca
lacaretul. Pentru care sa roaga ca prin cercetare dsale vel logofat s sa socotiasca cu
epitropul sat! acesta, i ce va fi cu dreptul sai plateasca, i sa ia acaretul in stapacnire, pentru ca au gasit un negutitor s faca un schimbu pre folositor pentru dansulD.
In dos : D-ta vel logofat al tarii de 4os dinpreuna i dmlui vel vornic al obstii
cercetati.

2 logofat

1806 April 17.

XLII. 1808 April 30. Scrisoare de asezare intre Zaharia Panaite sulger i Gh.
Costin sulger pentru crasma ce o are, dand 500 lei despagubire.

Prin aasta scrisoare a me adeverez dmsale sulger, Zaharia Panaite ca sa s tie


ca la cumparare casai mele cu locul i tocmala fiind cu raliosata Nastasge Covri;1-asa
vanzatoare ca margine locului meu ce pe de la dial pe despre locul cralmei iarai a
dmsale cand imi voi face zaplazii sa pui franghie dintron colt a locului meu i OA
in celalat colt, i pe unde va calca franghia pe acolo sa pui zaplazii, cum pre largu
arata zapisul de cumparatura ; i acum dupl ce i dmlui sulger au cumparat de la clironomii Covrigesii cra6ma cu locul ei, vrand dmlui a nu ma ingadui sari.' pun zaplazii
pe unde calca franghia ca sami trag locul impresurat la stapanire, cu toate ca am avut
giudecata i la divan 1 sau hotarat ca dupa taria zapisului sami eu locul la stapanire ;
dar apoi stand dmlui la invoiala i cu alte obraze cinstite si prieteni ruganduma sa
nui stric binalele ce au pornit sa faca pe loc i sami dei 500 lei, bani si trei palme
loc la mijlocul locului, unde esti tari cotit in ograda me, care acele trei palme in lungu
sa marga numai in cinci tumurugi de ograda, am priimit i eu dupa cretineasca datorie,
i luind deplin acei 500 lei, dupa ce voi indrepta zaplazii acolo la mijloc cu acele trei
palme, iar spre capete i:din sus i din gios, pe unde am pus i petre cu dmlui pe
supt zaplazii in patru locuri, cealalalt loc catra mine in ograda craernei din locul acestu
ce au fost cu pricina, de acum inainte sa il stapaneasca dmlui cu buna pace in veci
precum niam invoit, numai straina binalei ce face dmlui precum am avut vorba acum
sa nu o faca ca sa curga in ograda me sau pe zAplazi i spre incredintare am iscalit
cu man me iscalind i alp ce sau intamplat.
Toader Noor sluger mam tamplat
1808 April 30.
Eu loan Marin martur
Eu 'Sava Razmerita
Eu Ion Costin sulger

Eu Ion martur
am scris cu zisa dmsale Gheorghe Costin
Raducanu

www.dacoromanica.ro

88

DOCUMENTE

XLIII. 1808 April 30. MArturia lui V. Bucur vornic de poart in pricina caselor
lui Zaharia Panaite 1 sulger Oh. Costin,
Prea cinstiti dmv. boeri,
La pricina ci au cu dmlui sulger Gheorghi Costin, rAspunsurile mete sant aceste,
i dmlui casa dumsale o ari cumparatA de la Covri2asa, Inca de la anul 1795, cuprinderea zapisului dumsale de cumparAtura esti precum sA vedi, ear eu crAema cu locul iei
afarA din cuprinderea ingraditurii casii dmsale sulgeralui o am luata cu schimbu, di la
clironomii Covrigesii, in vreme de cand sant doi ani, i dupA ce am sAvArit schimbu
Hind cA in schimbul acesta am dat i bani, temAndumA de o asAmine supArare, precum
acum dumnealui sulger vra sl mA superi. Nam dat banii deplin, ci am proprit 1500
lei, pAn mai pe urmA sA videm de nu a nati vreo pricinA. i aa dindatA peinu atat
dumisale sulgerului cat i tuturor megiesilor impre4.urai am publicarisit sAvarire schimbului meu, 1 cu ce randuialA, fAcandule 1 cuvant ca de au vreo pretentie cariva, sA
o fad, ca nu cumva pe urmA sA fiu in vreo supArare, i dintre toll megieii iar dmlui
sulger sau arAtat tot cu aeastA pricinuire 1 atuncie, iar in putere cuprinderii zapisului
acestuia, de cumparAtura casAlor dumsale, vrandu 1 atunce a tragi aeastA bucatA de
loc dup6 cum I acum ceri, si .indatA ce sau aratat cu aastA pretentie atuncia eu indata am fost silit de am adus de fatA pe clironomul Covrigesii, de la cari am luatu in
schimbul, cari clironom era nepot de WA CovrigesAi, si casa aeasta a sulgerului era
data zAstri mumil acelui clironom i dupA ce sau infatoat clironomul cu sulger, vrand
clironomul nu numai a nul ingAdui la aeastA cerire a sa cari si acum o faci de la mine,
dar incA sAi ia i casa de sub stApanire ca pe o driapta zAstri mumii sail, vAndutA de
buna lui, dupl moartea mumii sale I in vreme nevrAsnicii lui, (Hind i alte pricini in
mijloc), care dupA toate pricinile ce au fost, la ce de pe urmA dmlui sulger au rAmas
fArA de a pute ave mai mult cuvant atunce, i cu invoire prin cuvant cu clironomul
sau multamit de au radicat zaplazul ogrAzii din stApanire veche dupA cum cumpArasA,
i lau mutat mai spre mine, dupA cum se aflA 1 in zi de astAzi i cu toate cA cu pAgubire imi era, dar 1 eu socotindumA ca sA nu mai fiu in supArare mam multamit,
vAzindu multamit i pe dmlui sluger, i socotindu cA nu voi mai fi in mai multA supArare pein i acei 1500 tel iam rAspuns clironomului, insA la ace invoialA i muliemire in scris nu sau fAcut, dar marturi sant, acum dmlui sulger vAzindu cA clironomul
sau sAvArit din viata, mA suparA cu aeastA ceriri. Pre cinstiti Dum. boeri eu statornicindumA intrace invoiala, cari arAt Dumv. am inceput lucrare de bina acolo cu multA
cheltuialA i supgrare care imi pricinuete dmlui acum, mi sA pare cA este fArA nici un
cuvant de rAspunsu, cAci dud dmlui nu priime ace invoiala cu clironomul, nici eu nu
primem schimbul, i nu eram intratata suparare i cheltuialA, cari la aeasta mA rog
dumvoastrA di dreptate, dar de va tAgAdui dmlui de invoiala care arAt cl am fAcut cu
clironomul i nu sa da credintA nici marturilor mei, sA incredintazi dmlui cu jurAmant
i sfete Neculai, cA nu este aa i atunce a da dreptate, mai vartos cA zapisul D-sale
de cumpArAturA dupA tiinta ce ave clironomul lau i dovedit neadivArat, cA adevAratA
cumpArAturA este 1400 lei, 1 in zapis este pus 2000 lei, dar eu la ace nam a faci,
statorniclt fiind i multamit Mud rAmas cu invoiala ce au fAcut cu clironomul, atunce
pre plecat la mila DumvoastrA.
Zaharia Panaite sluger

XLIV, 1808 April 30. Jalba sulg. Zaharia Panaite contra sulg, Gh. Costin cA-I
oprete a-i zidi odaile pe linia de hotar.
CAtrA cinstita logofetie

FiindcA dmlui sulger Zaharia miau adus cinstita tidulA a logofetiei cei mari, prin

www.dacoromanica.ro

boCUMENTE

89

care mi sA poroncete ca sl merg sA cercetez la o pricinA pentru un loc ce am cu


dmlui sulger Gheorght Costin, dupl care poroncA am mers la stare locului i intrAnd
in cercetare aa am aflat, dmlui sulger Gheorghe Costin intAi au scos i miau arltat
un zapis scris din velet 1795 cu care au cumpArat nite casA cu loc cu tot de la Nastasia Covrigeas5, care casA liau fost avut datA zAstre CovrikasA fiicli sale Catrinii,
intAi, ce au tinut Ion PoroZnicu i murind atat fiicasa cat i gineresAu la urmA Covi4;asa, au vAndut casAle acestui sulger dupA cum arata zapisul cA i le vinde in 2000 tel
casAle cu locul lor cat sA aflA ingrAdit pe cat au stApanit 1 glneresAu. DeZ fiind cA
zice in zapis cA cand va vra cumpArAtoriul sA pue zaplazii sA tragA linie despre casa
vAnzAtoarei, intron coltu pAnA intraltul 1 acum dmlui sulger Zaharia fiind in casa az
crUma Covrigesai o are schimbu i cumpArAturA de la Costachl clironomul CovrigesAi,
pe care loc vrand a face patru odAi langA zAplazii sulgerului Costin, dmlui au oprit
meterii sA nu lucrezA, cA are sA traga linia, cArue acum eu lam zis, cum in trecere
de 13 ani de nu au tras linia, dmlui au zis cA nau avut vreme, iar acum ii cere linia
dupA zapis. Drept acie dmlui sulger Zaharie aducand fall pe Sava Rezmerit care au

fost fall la vanzare casAi, aa au mArturisii cA dupA tocmala ce au avut sulger Costin
cu Covri;asA 1700 lei casAle aceste cu loc cu tot la urmA sulger fAcand zapis cu un
logofAt loan Popa au pus in zapis 2000 lei, 300 tel mai mult, scriind i aciasta ca
cand va vre sAl facA zAplaj sA tragA linia dintron colt pAn intralt despre crAEmA iar i
and au cetit zapisul auzind vanzAtoarea de linie ar fi tare pricinuit zicAnd cA nu lii
linii, ci atata tie cA cAnd au stApanit gineresAu cu fiicAsa locu, 1 cM este stApauire
din vechi ingrAdit atata 11 vinde, iar nu mai mutt; atunce ar fi zis dmlui sulger Gheorghl
Costin ci nui nimic de aceia, numai fiindcA zaplazii sant strambi unul mai afarA, altul
mai inlAuntru, acest cuvant lau pus ca sAi poatA indrepta, au rAmas acel cuvant scris
in zapis sd tragd linie 1 dupA acee cAt au mai trAit Covrik'asa nu sau ispitit dmlui
a cere linia, iar dui:4 moartea ei 1 mai vArtos acum doi ani, aratA sulger Zaharie cA
vrand sulger Costin sA facA zAplazi i so's tragd linie, la care vAzand sulger Zaharie
cA cu ae linie vra sA intre in loc sAu, aratA cA au trimes la Foleti 1 au adus pe
Costachi vAnzAtoru de la care au fost cumpArat crAema, a cArue au fost avut banii in
maul incl 1500 lei, 1 fiind acEl Costache vAnzAtoru iar fi zis sulger Zaharie sA rAspunzA, cl vra sAl intre in loc sulger Costin, I la urmA ii va opri din bani ; atunci
acel Costachi Wand impreunA pe Sava RAzmeritA fiindui mo au mers la sulger Costin
1 dupA multe vorbe ce ar fi avut cu dmlui, ar fi priimit a face aeaste linii in trei
bucAti, adicA o bucatA pAnA la un loc i alta pAnA la alt loc, i alta pAnA in capAt, iar
nu linie din cap pdnd In cap; i pe asa !tale au pus tumurugii zaplazului, care la
aasta, osAbit cA mArturisAte Sava RAzmerit, dar mArturisAsc incA doi oamini. Neculai
SArbu, crA6mar, ce au fost atunce, cum un PavAl teslar ce iarA ar fi fost fall, cA cu
punerea zaplazului itunce ar fi mai luat loc dintra sulgerului Zaharia la une locuri ate
o pain* la altele 1 cate oe.co, 1 aa sar fi impAcat atunce l ar fi pus zAplazii, fAcandui 1 doh) oddi cu temelie de piatrA tocma langA zaplazi i streina neprimiind
sulger Zaharia sAi pici streina pe locul sAu o au traso inapoi cum i sulger Zaharia
au fAcut o dughianA, bucAtAtie cu temelie de piatrA i o fdatdad de piatrd i eitoare,
tot in margine zaplazilor. Deci acum dupA moarte lul Costachi vAnzAtoru, sulger Zaharie stricand bucAtAria acee i "mai punand temelie de piatrA A facA patru odAi,
dumnelui sulger Costin iarAi is cere linie dintron colt a locului pAn intraltu, din care
colturi eu am tras linii cu frAnghie 1 IntrA in locul Zahariei la mijloc cu 9 palme.
Deci fiind cl in zapisul ce cumpArA sulger Costin aratA i mAsurare de stanjeni unde
este i o palmA pusA cu care zice cA au mAsurat locul i dupA mAsurile ce sant pusA
in zapis nu i sA ajunge la sulger Costin o palmA pol din fata i data palme din dos,
Buletinul Muzeului Municipal cloan Neculce3 14

www.dacoromanica.ro

12

90

DOCUMENTE

pentru care masurl am iutrebat pe logofat loan Popa scriitorul zapisului zicandui &A
arate cum tie el de masurare acee, i el ae marturisati ca zapisul Vie ca lau scris

el, tar de msura sau de palma ce ar Ji pusd In zapis el nu, are nici o *tiing.
Drept acee eu dupa cercetare ce am facut cum am adiverit curgere pricinii acectia,
fac aratare cinstitil logofetii.
Vas Ile Bucur vornic de poarta

1803 April 10

XLV. 1815 lun11 9. Marturia hotarnica a lul Vasile Bucur, vornicul de poarta,
pentru masorictea in stanieni a locului cu casa pe el a Mariei lui Gh. Blanarul de la
vale In dreptul grodinei gospod.

Dupa jalba ce au dat catra preenaltatul dornnul nostru Scar lat Alexandru Calimah
Vvod, Maria sotia lui Gheorghie BlAnariul de aice din Iasi pentru o casa ce ar fi avanduo cu locul ei aice dela vale In dreptul gr6dinii gospod, pe langa care casa mai
antartu dmlui rapousatul polcovnicul Manolachi Bal fiind epistat podurifor au facut un
hindichiu pe unde au abatut scursura unui paraut, care hindichiu nu numai ca iar fi
inchis fata casii locului situ, dar and vol vrea sa sa faca 1 pod peste hindichiu atunci
trebue sa i sa mai e din locul el spre acazarea podului i spre lipsa i stricaciunea
locului sau ce i sar fi facand au facut cerire ca pentru o huldicioara ce ar fi alaturea
p ntre locul casii sale i pintre locul unei Dochita sa i se dea acea huidicioara nefiind
trebuincloasa mahalalii, dupa a carie cerire fiind eu oranduit de catra dmlui vel logofat
lordachi Cantacuzino, am mers la fata locului i intrand in cercetare aca am aflat, ca
jalba ei au fost adevarata l pentru stricaciunea ce i se face despre acel hindechiu i
sa a:lea a i sa da numai jaluitoarei acea huidicioara numai fiind CA i Doichita razazita de allturea filnd femee saraca i mult pricinuind cu cerire ca s o impala ace
uliZoara, s e i e dintransa ; la urma am statut de learn invoit intracestaci chip : fiind
di aZasta huidicioara este infundata despre rasarit despre chir Costandin Panul cu o
magazie ce au facut i Doichita ii are facuta umblatoarea teata in huidicioara la cal:Mu! despre Costandin Panul, am lasat umblatoare Doichitei de au ramas intreaga in
capatul huidicloarel i am pus o piatra hotar langA amnari, la coltul umblatorii din care
coltu al umblatorii am tras cu franghie drept la stalpul porta Doichlii ;Ana unde sau
Implinit doisprezace stanjani, sl am pus o piatra langa stalpul portii Doichitii, afara din
stalpul portii, despartitoare locului Mariii de locul Doichitii, din care piiatra mai are
Maria un stanjen, Marl din cei doisprezace, macar -CA in linie aZasta pentru o preputina
burdugatura dupa invoiala lor ; am mai pus o piatra i dintrace piatra merge linie
dreapta la stalpul portii Doichitii, I intracelai chip learn impala ulita de au luat Mariia
locu dintramandoao capetele huidicioarei, WA Doichita au luat loc atat cu umblatoarea
cat i din burduful huidicioaril i au ramas multamite i o parte i alta. Apoi cerand
Maria sad hotarasca tot locul sau care loc fiind in trei colturi lam masurat i pe despre
rasarit incepand cu masura din piiatra ce o am puso Intliu MITA stalpul coltului umblatoril Doichitii 1 margand alaturea cu umblatoarea 1 cu locul lui Panul i cu locul lui
Ivanciul Geamanlaul i ;Ana in stalpul portii Mariii jaluitoarii, !Ana unde sau implinit
treisprezece staniani, i am pus piiatra despartitoare de locul Geamanlaului i din piiatra
aZasta abatand masura pe despre ameazazi am mars alaturea cu poarta Mariei un stalljan asA palme, fiind poarta cam cheziata ci tot inainte pe malul hindichiului am mars
liana unde sau impreunat masura cu cei treisprazece stanjani ce sa arata mai sus, unde
sau cuprins huidicioara i sau pus piiatra, mai inapoi cu un stanjan langa stalpul portil
Doichitii I cu aceste masuri ci pietre hotara am cuprins tot locul acesta al Marii, insa
piatra atasta despre hindichlu au venit treisprezace sianjani i asa paime, iar peste
www.dacoromanica.ro

DO CUMENTE

91

tot, adunarea a cute trete masurile, sau facut treizaci i noao de stnjani, 1 as palme
pentru care lam dat alasta marturie hotarnica pentru care am iscalit puind 1 pecetea
portii gospod.
Vasile Bucur vornic de poart
1813 luni 3.
Eu Dochita raaza cu voe mea
t 116116TE nNtu,ni mums 1782.
XLVI. 1814 Aug. 6. Marturia hotarnica a lui Neculai Corbul vornic de poarta
pentru alegerea locului Nastasiei lui M. Orbul, in mahalaoa Muntenhnei.
Din jaloba ce au dat catra pre inaltat domnul nostru Scar lat Alexandru Calimah
Vvd. Nastasie sotia mortului Mihalachi Orbul de aice din Ei, au Mut cerire ca sa I

sa randuiasca un vornic de poarta i sal hotarasca o casa cu locul ei ce are. la mahalaoa Muntenimei dupa a careia jaloba fiind eu oranduit din poronca dumisale Costandin Bal vel logofat ca sa marg la. stare locului i sa cercetez de este casa cu locul
ei drept a jaluitoarii, deci mergand la fata locului mai intai am cerut scrisorl dovezl,
i jaluitoare au scos un zapis din let 1787 April 5 de la un Pavel Racul seiman hatmanesc de aice din Ei, ce vinde barbatului jaluitoarei de mai sus aratate locul acesta
cu casa drept 60 lei, in care zapis de vanzare sant i alti marturi iscaliti, care loc acum
sa hotarate cu locul Will sale beizade Mavrocordat, i incredintanduma de vatavul
Neculau om a maril sale Beizade i de alp razei inprekurai ca este drept a jaluitoarei, am pus 'Matra hotar alature langa tumurugul zaplazului bezadelii din dial de
drum la poarta, i incepand cu masura cu stanjan gspod, alature cu zaplazul beizadelil

la dial parte despre miazanoapte, Ora In fundul locului in colti intrun hotar ce sa
megieete cu locul ispravnicului Petrachi ci este la temnita sau Olaf 32 stanjani i dot

palme i doi parmace, i din hotarul acesta am purces cu masura parte despre rasarit
in curmezi pail in locul cramil pitarului loan Mateia sau aflat asa stanjeni 1 asa
palme iar parte despre amiazazi merge pail in drum ce intra in ograda marii sale
Belzade sau aflat triizaci i trii stanjani iar fata drumului parte despre apus dintro
piatra hotar ce esti in ograda dumsale pitar Ion Matei 1 Ora in hotarul de unde am
inceput cu masura intal sau gasit patru stanjani 1 o palma i un parmac i aa cu aaeasta masura i pietre hotara sau ales i sau deosabit locul jaluitoarei de locurile megieite, iar piste tot a patru masuri din giur impregiur sau facutu aptezaci i asa
stanjani i o palma i trii parmace, i dupa cum am ales i am hotarat i ani deosabit
lam stalpit i cu pietre hotara (land i aceasta marturie hotarnica la maim numitei de
mai sus intru care ant i iscalit puind atat palma cu care sau masurat cat i pecetea
portii.
1814 Aug. 6.
(I. p. porpi gospod 1782)
Neculai Corbu vornic de poartA
XLVII, 1820. Perilipsis de pe toate scrisorile locului casAlor dumisale medelnicer
Costandin Sucevanul ce sunt in oraul Eii in mahalaoa Muntenimii de mijloc.

1779 luli 1. Un zapis de la Gheorghii Smirtul petrariu i sofia ta Paraschiva


prin care \rand o casA cu locul ei lui Andrei Hariton copil din casA drept 115 lei care
casa esti in mahalaoa Muntenimei de mijloc pe locu domnescu.
1779 August 24. Un zapis de la Andrei Hariton prin care vinde un locu de casa
din mahalaoa Muntenimii de mijlocu dsale vel logofat Vasile Razu drept 30 lei.
1779 August 26. 0 marturie hotarnica de la Vidracu Cantir vornic de poarta
www.dacoromanica.ro

DOCUMENTE

92

i Neculai vornic de poarta prin care arata ca din poronca Mariei Sale Costandin
Voda au mers la mahalaoa Muntenimea de mijloc la trei locuri de casa a dumsale Vasile
Razu vel logofat ce le are cumparatura i strangand pe mahalagii impregiurai 1 dupa
zapisle de cumparatura cautand strei locurilor, cari fiind aceste trei locuri alaturea
unul langa altul la hotararia Ham facut tot unul 1 masurandule cu stanian domnesc de
giur impregiur am pus pietre hotara 1 iau dat 1 aceasta marturie la maim dumsale
Vasile Razu vel logofat.

1805 Avg. 15. Tidula de la vornicia de aprozi catra Gheorghi telal baa, prin
care poroncete ca dui:4 tidula domniasca sa strage la mezat locul de casa ce este a
cumparatorului Mihalachi Razul intru care tidula sa arata ca la 1805 Noemv. 5 sau
facut numitul loc hareciu in divan asupra dumsale hatmanului Sandul Sturza cu 4000
lei 1 tot intru aceasta tadula la Noemv. 12 arata dumisale hatmanul Sandul Sturza ca
fiind vechil din partea dumsale banului Neculai Hrisoverghi, pentru care au dat i bani,
ramaihd dmnealui star& pe numitul locu ca un drept cumparatoriu.
1805 Noem. 6. Zapis de la dmlui Costandin Bal vel vornic de tara de gios,
prin care arata ca fiind epitrop asupra casei raposatului boer Mihai Razu biv vel camara spre plata datoriei casei au scos la mezat numitul locu care sau vandut cu 4000
lei -dmsale hatmanului Sandul Sturza.

1806 Aug. 16. 0 scrisoare la banu Hrisoverghi data dsale caminaresii Elenii
Sturza de invoiala ce au facut pentru locul acesta de, casa ca sal ingradiasca cu zaplaz
sai fad 1 casa pe dansul i asaminea 1 dmneeai caminareasa sai dei in schimbu 17
pol pogoane vie la Necoreti 7500 lei bani.
1812 Ghenar 22. 0 scrisoare de la dmlui banul Alecu Beldiman i sotul sau
Elena Costandache prin care arata ca au facut schimbu cu Ilinca dascalita i fiiul
sAu Costandin Necolau dand casale ce avea dmlui banul in targul Eii la mahalaoa
Muntenimea de mijlocu, i luand de la dascalita i de la fiul sau Costandin Neculau castle
ce au IangA Prapadoamna Paraschiva mai dandule i 15000 de lei bani gata.
1820 Ghenar 12. 0 marturie de la C. Neculai Cerbul vornic de poarta de cercetare ce au Mut din poronca locului casalor acestora dupa cuprinderea hotarnicei vechi.
1820 Ghenar 18. Tidula domneasca catra vornicia de aprozi poroncind ca sa
sa scoata la mezat casale cu locul lor din mahalaoa Muntenimei de mijlocu ce sant a

medelnicerului Costandin Neculau pusa amanet pentru bani ce este dator ca sa sa

Ana de veci.
1820 Mart 14. 0 tidula de la vornicia de aprozi catra telal baa a sa striga la
mezat numitele casa cu locul lor ce sant a lui Costandin Neculau intru care tidula sa
arata ca sau Mut areci locul cu casale asupra medelnicer. Costandin Sucevanul drept
8105 lei.

1820 Marl 20. Zapis de la medelnicer Costandin Neculau de vaazare casalor cu


locul lor in mahalaoa Muntenimei de mijloc, facandusa vanzare prin mezat drept 8101
lei catra medelnicerul Sucevanul.
1820 Mart 21. Carte de la divan data medelnicer. Costandin Sucevanul intari-

toare asupra locului ce au cumparat de la mezat.


1820 Decembre 2. Jaloba medeln. Costandin catra domnul ca sa poronceasca a
sa intregi locul cumparat de la mezat dui:4 vechia hotarnica de la 1779 Avg, 26 1

poronca de la vornicia de polite (sic, pro politic) catra vornicul de poarta Vasale
Bucur ca sa urmeze dupa cerire a face cercetare locului i pe unde va afla impresurare
sal intregiasca.
1820 Dec, 4. Marturia hotarnica de la Vasile Bucur vornicu de poarta prin care
www.dacoromanica.ro

93

DOCUMENTE

aratA cum au cercetat toate mAsurile locului $i cum lau intregit dupA cuprinderea hotarnicei vechi,
XLVIII. 1820 Ghenar 12. MArturie hotarnicA a lui N. Corbul vornic de poart,
asupra caselor lui C. Nicolau med. din Muntenimea de mijloc.
DupA jaloba ce au dat cAtrA Maria Sa VodA dmlui caminar Dumitrachi Florea la
1819 Dekv. 28 cu al-Mare cA avand amanet un loc de casA cu ni$te odAi in mahalaoa
Muntenimii de mijloc a dmsali medelnicer Costandin Necolau pentru chezA$ie ce au dat
dmlui caminar la dmlui spatar Vasile Miclescu, aflAndusl dator dmlui medelnicer dsale
spatar 1 fiind cd dmlui caminar sau pus la cale cu dmlui spatar pentru plata banilor
au facut cerere ca sA s scoatA acel loc la soltan mezat sA sA vAnzA de veci spre ai
implini - banii $i a scApa 6 chezA$ie, cu care jalobA rAndultA la cinstita vornicie de
aprozi am fost eu orAnduit din poronca cinstitei logofetii cei mari ca sA mArgu la arltatele casA cu locul lor $i sA fac cuviincioasA ce(cetare dupA orAnduiala pAzitA dupA
putere scrisorilor ce va ave.
La care urmAtoriu fiind poroncii am mersu la stare locului JlimpreunA cu pArAtul
$1 am cerut scrisori dovezi de stApAnire asupra locului $i mai intAi au scos un zapis
de stpAnire caselor cu locul lor, din 1812 Ghenar 22, in care zapis aratA cA acest loc
cu casA au fost a dsale Alecu Beldiman biv vel banu, $1 invoindusA cu mama pArAtului
$1 cu fiul sAu medelnicer Costandin Necolau au fAcut schimbu de iau datu casile aceste
cu locul lor $1 15000 lei bani mamii parAtului $1 mama pArAtului iau dat dsale banului
inprotiva acestui loc cu casA alte casA cu locul lor IAngA biserica Prapadoamna Pa-

raschiva.

Al 2-a a mai scos o mArturie hotarnicA din 1779 Avg. 26 iscAlitA de doi vornici
de poartA adicA de un Vidra$cu $i de Necolai Rale vornic de poartA, intAritA $1 cu
pecete portii gospod, care Vasile Razu vel logoilt, arAtAnd cA sau mAsurat locul acesta
cu stAnjAn gospod, intru care hotarnicA sau vAzut $1 palma pusa cu care sau mAsurat
locul acesta. VAzAnd $1 alte scrisori cu vechi cu noai, $i dupA putere scrisorilor ce am
vAzut mam incredintat cA locul acesta cu casile este drept a pAratului medelnicer Necolau, $1 nu ave nici o pricinA de a impiedica mezatul. IncepAnd a mAsura locul cu
stAnjAn gospod dupA palma ce era pusA in hotarnica veche locul din rAspAntiile drumurilor parte despre amiazAzi in lungul locului pAnA in locul clironomului rAposatel
Nastasie BuzdugAneasa. sau gAsit 48 stAnjAni, qind mAsura intocma dupA cuprindere
hotarnicii vechi, mAsurAndusA $1 ulita drumului sau gAsit 2 stAnjAni 5 palme, iar hotarnica veche pomene$te drumul numai de 2 stAnjAni.
lar parte despre apus alAture cu locul clironomilor BuzdugAnesii in curmezi$ au
e$it 24 stAnjAni, 1 palm, iar in hotarnica veche sA aratA cA mAsura aciasta este 25
stAnjAni, care sA cunoa$te cA cu 5 palme sA impresoarA de cAtrA ulita $1 cu 2 palme
sA ImpresoarA de cAtrA locul BuzdugAnesei.

$i am tutors mAsura din coltul locului parte despre mlazAnoapte tot alAture cu
locul BuzdugAneVilor $1 pArA in ulita Copoului, sau aflat 37 stAnjAni, iar in hotarnica
vache sA pomene$te 39 stanjAnt mAsura u6asta, am mAsurat $1 ulita drumului ce vine de

la Copou $1 sau aflat 3 stanjAni pol mAcar cA in hotarnica veche nu se pomeneVe de


.cati stAnjAni au fost ulita Copoului, $1 nici pietrile hotarA nu sau putut gAsi, fiind astupate cu omAt, si aciastA parte sau mAsurat numai dupA zaplazii ogrAzii $i lipsa acelor
2 stAnjAni ce nu sA ajunge nam putut afla de cAtrA ulita sA impresoarA sau de cAtrA
locul BuzdugAnesii mai ales cA nici scrisorile BuzdugAneVilor nail fost fata arAtAnd
stolnicul lancul Anghelichi cA scrisorile sunt la Episcopia Romanului.
Am mAsurat $i pArtile despre rAsArit din coltul locului din sus in curmezi$ alAwww.dacoromanica.ro

94

DOCUMENTE

ture cu drumul pAnA in rAspintinile drumului de unde am inceput cu mAsura intAi 1


sau aflat 24 stanjeni pol, eind intocma dupA cuprindere hotarnicii vechi.
lar binalele sunt aceste :
3 odAi cu sobile lor cu divanuri.
1 grajdiu cu paretii de scanduri in care pot sA incapA 10 cai i o urA care aceste
toate sint supt un acoperemant.
1 un bordei la poartA.
1 pivnitA de piatrA de '7 vas, iar ograda din giur impregiur ingrAditA cu zAplaz
cam vechiu 1 o poartA veche, i dupA cercetare ce am fAcut am dat i eu aciastA
mArturie la man dumsale caminar Dumitrachi intru care mam i iscllt 1 nu lipsesc
a intiinta cinstita logofetie.
Neculai Corbul vornic de poartA
1820 Ghenar 12.

MX. 1820 Ghenar 19. Vornicia de aprozi rAnduete pe Costantin telal baa s
strige la mezat casele lui C. Nicolau medelnicer la cererea lui D. Florea caminar, In
Munlenimea de mijloc.

De la vornicia de aprozi cAtrA Costandin telal baa


DupA jaloba ce au dat mArii sale lui VodA dmlui caminar Dimitrie Floare cu cerire ca sA sA vanzA de veci prin mezat casele cu locul lor de aice din oraul Eii din
mahalaua Muntenimii din mijloc ce sant a medelnicerului Costandin Neculau pus amanet

pentru bani ce este dator, cercetand dm. vel logofAt de tam de glos, sau vAzut sinetul
numitului datornic din anul 1816 Mart 16, cuprinzatoriu CA sau imprumutat cu 10000
lei, in vade de doi ani de zile, puindu amanet casAle arAtate cu locul lor cu indatorire
cA de nu va plAti banii aratati cu dobanda lor la vade, sA sA vanzA amanetul 1 dar
vAzandusA a au trecut vadeaoa ciau avut i nau plAtit banii, 1 piste vade Inca vAzandusA trecuti peste un an i zAci luni, i nici acum nau urmat a plAti, sau gAsit cu cuviinta cerire jAluitorului i mai intAiu sau orAnduit pe vornic de poartA Neculai Corbul,
sA cerceteze dui:4 rAnduiala pAzitA, de nu sant in vreo pricinA despre megiei aceste
casA cu locul lor care cercetare urmAndusA i prin marturie ce au dat la 12 zAle a
acestei luni Ghenar, aratA CA aceste casA sAnt pe drept locul lor, pe care mAsurandul
cu stAnjAn domnescu dupA hotarnica ce sau vAzut din anul 1779 August 26 de la doi
vornici de poartA, sau aflat intru aceastA mArime, dupa insui palma ce este pusA pe
ace hotarnicA adicA lungul locului despre miazAzi pAnA in locul BuzdugAnetilor 48
stAnjAni deplin dupA hotarnicA unde i ulita drumului sA aratA de doi stAnjAni, iar acum

sau gAsit de doi stAnjAni i 5 palme, iar parte dinspre apus alAturea cu locul BuzdugAnetilor sau aflat 24 stAnjAni, 1 palm, larA dui:A hotarnicA sant 25 stAnjani, zicand
vornic cA 5 palme ar fi in drum i 2 palme sA impresoarA de locul BuzdugAnetilor ;
au mAsurat i parte despre miazAnoapte tot alature in locul BuzdugAnetilor pAnA in
drumul Copoului i sau aflat 37 stAnjAni, iar hotarnica aratA 39 stanjani. iar drumul
Copoului este de 3 stAnjAni i giutnMate, insA hotarnica nul aratA cat este de mare,
nici scrisorile BuzdugAnetilor nu liau vAzut ca sA se afle impresurare acelui stanjAn
fiind la Episcopie Romanului, iar parte despre rAsrit sau aflat deplin dupd hotarnica
de 24 stAnjAni i giumatate, i sant i aceste binale adicA : trei odAi cu toate cele trebuincioasA, un grajdiu de scAnduri i o ura supt un acoperemAnt, o pivnita de piatrA
1 altele, cum aratA mArturia rAnduitului vornic de poarta. Drept aceia dupA poroncitoare tidulA gospod din 18 a acestei luni Ghenar cAtrA aceastA vornicie Ii sA scrie ca
www.dacoromanica.ro

DOCUMENTE

95

sA strigi la mezat casile arAtate cu locul lor in hotArata vade de 40 zAle pe toate ulitale oraplui i in divan spre intiintare celor ce vor fi muterei sA cumpere (care cumprAtor ce va fi va cAuta i impresurArile locului ce sant arAtate mai sus) i cu cel
mai de pre urmA i mai bun pret ce va ei in mezat dupA impliniria vadelii arAtate sA
sA Mel hara in divan asupra muteriului ce va fi cArue cumpArAtor pe langA serisorile
locului ce va lua, i sA va intAri stapanire i prin carte Marii sale lui VodA.
1820 Ghenar 19
Alecu Canta vel vornic
3000 lei evel mezat
4000 lei Razu spatar Ghenar 25,
4200 lancul stolnic
8100 adicA opt mil nol sute lei dlui spatar Grigore Razul.
Ghenar 1.
Divanul

Drept opt mil una sutA cinci lei inainte noastrA au luat sAvArire prin mezat CasAle arAtate cu locul lor, cu cel mai de pe urmA i mai cu pret ce lau dat dmlui med.
Constandin Sucevanu. Drept aceia spre a avea mezatul acesta deplinA credinta 1 tArie
sA adiverete de la divan.
1820 Mart 14
Dumitru Sturza vel logofAt

D. Ralet vel vornic


Dracachi Roset vel vornic
Calimach vel vornic
Costandin Canta vel vornic
Costandin Conachi vornic
L. 1820 Mart 20. C. Neculau medelnicer vinde cu 8105 tel lui C. Sucevanu casele sale cu locul lor in Muntenimea de mijloc.
Costandin Nicolau biv vel medelnicer fac fiut 1 IncredintAz prin acest zapis al
mieu, cA avand aice in oraul Eii la mahalaoa Muntenimei de mijloc nite casA cu
locul lor, liam fost pus amanet la anul 1816 pentru 10000 lei ce mam fost imprumutat
de la dumn. caminar Dimitrie Fiore, cu vade de un an de zile cu hotArare cA de nu
voiu putea plAti banii la vade sA sA vAnzA amanetul, i apoi trecand vadeaoa i piste
vade in destulA vreme, i neputand plAti banii, au pornit dumnelui caminar cerire prin
jalobA ca sA sA vanzA amanetul sA poatA inplini banii, care cerire a dmsale fiind dezlegath i prin insui zapisul mieu, dat de atunce din 1816 Mart 16, sau gAsit de cuviintA ca sA sA vanzA amanetul i mai intAiu sau orAnduit pe Nicolae Corbul vornic de
poartA sA cercetezi dupl rAnduiala pAzitA ce loc au aceste casA a mele, i de nu iaste
in vreo pricinA dispre megiei, care cercetare urmAndusA i prin mArturlia ce au dat
rAnduitul la 12 zile a trecutii luni Ghenar, aratA cA aceste casA sant pe drept locul lor,
pe care mAsurandul cu stanjAn dupA palma ce iaste pusA pe hotarnica veche ce sau
vAzut din anul 1779 August 26, de la doi vornici de poartA i dupA mAsurile aceia1

hotarnice, sau aflat intru aZastA mArime, adecA lungul locului dinspre amiazAzi pAnA in
locul BuzdugAnetilor 48 stAnjAni deplin dupA hotarnicA, unde i ulita drumului sA aratA

de doi stanjAni, iar acum sau gAsit de 2 stAnjAni i 5 palme parte dispre apus alAture
cu locul BuzdugAnetilor sau aflat 24 stanjAni, una palma, iar dupA hotarnicA sant 25
stAnjAni arAtand vornic de poartA 0 5 palme sant in drum i doa palme sA impresoarA
de locul BuzdugAnetilor, au mAsurat i parte dispre miazAnoapte tot alAture cu locul
BuzdugAnetilor pAnA in drumul Copoului i sau allat 35 stAnjeni, iar hotarnica aratA

www.dacoromanica.ro

DO CUMENT8

b(3

39 stAnjAni i drumul Copoului iaste de trei stAnjAni i gumatate (insA hotarnica nul

aratA cat iaste de mare), nici scrisorile BuzdugAnetilor nu liau vAzut ca s afle impresurare acelor stnjAni fiind la Episcopiia Romanului, iar parte dispre rAsArit sau aflat
deplin dupA hotarnicA 24 stAnjAni i 41-umAtate, intru care mAsuri sl incheie mArimea
locului acestor casA arAtand i binale ce sant pe dansul, cum pre largu aratA mArturlia
aeasta, dupA care la 18 zile Ghenar, am dat poroncA prin domniiascA tidula cAtt dmlui
vel vornic de aprozi sA rAnduiascA pe telial baa sA strige la mezat casAle arAtate cu
locul lor in hotArata vade de 40 zile, pe toate ulitAle oraplui i in divan spre intiintare celor ce vor fi muterei sA cumpere, i cu pretul cel mai de pe urmA sA sA facA
hareZ in divan (i cumpArAtoriul ce va fi sA caute impresurArile locului sus arAtate)
i prin osAbitA tidula a dmsale vel vornic cAtrA telial baa de la 19 zile aceiai lunA
Ghenar, sau scos la mezat casAle arAtate cu locul lor, i de atunce 1 pAnA la 14 zile
acestei luni Mart urmAndusA facerea mezatului cu necontenire, pretul cel mai de pe
urmA i mai bun adecA opt mii una sutA cinci lei lau dat dmlui med. Costandin Sucevan, cu care multAmindumA eu sau fAcut hareciu, in divan asupra dumsale medelnicer,
cum sA aratA sAvArirea vanzArei acestor casA cu locul lor 1 priimind deplin arAtatii
bani 8105 lei de la dmlui boeriul cumpArAtoriu am dat impreunA cu zapisul acesta i
toate scrisorile Eam avut asupra acestor casA cu locul lor 1 de acum inainte i in veci
in puterea mezatului i a zapisului meu acesta sA aibA atat dmlui medelnicer cat 1
motenitorii dms, din niam in niam a le stApani cu tot locul in cele adevArate mAsuri
a hotarnicei vechi, fiind cumpArate cu bunA credinta, asupra cArora casA sA facA dmlui
medelnicer i toate intAriturile cuviirgoasA.
Costandin Neculau medelnicer

1820 Mart 20

Divanul

SAvArindusA vanzarea alestor casA cu locul lor prin mezat dupA toatA rAnduiala
pAzitA, i cu multamire vAnzAtoriului precum 1 insu prin zapisul ski acesta adiverete
Drept aceia spre a ave zapisul acesta deplinA credintA i intArire sA adiverete de la
divan.

Dim. Sturza vel log.


Const. Canta vel vornic
Dim. Ralet vel vornic
Conachi vornic
Alecu Canta vel vornic

1820 Mart 23.

Dracachi Roset vel vornic


T. PrAjAscu vel spatar

LI. 1820 Mai 18. Jaloba lui C. Suceveanul med. pentru locul cumpArat la mezat
in Munleniine de au:floe de la C. Nicolau medelnicer.

Prea InAltate Doamne,

La trecuta lunA Martie, am cumpArat de la mezat nite casA cu locul lor aice in
oraul Eii la mahalaoa Muntenimei de mijloc, ci era a medelnicerului Costandin Nicolau, scoasA in vAnzare din poronca InA4imei taie, spre plata datoriei numitului medelnicer, care loc fiind cA sA aflA impresurat de cAtr A megieitele locuri, dupA cum
aratA tidula mezatului, cA la cercetare ci sau fAcut prin rAnduitul vornic de poartA la 12
a trecutului Ghenarie, locul lau aflat impresurat.
MA rog Inaltimil tale sA sA rAnduiascA pricina aEasta la locul cuviitgos, ca sA sA
facA indreptare impresurArii intocma dupA cuprindere a vechii hotarnice ci are locul
acesta din anii 1779 August 26, fAcutA cu multumire a toti megieii de atunce intru care
www.dacoromanica.ro

DOCUMENTE

97

sant i iscahti 1 puindusa i pietre hotara fiind ca lipssc cu totul sA mi sa deie marturie dupa randuiala.
A Inaltimei tale, pre plecata i presupusa sluga
Costandin Sucevan biv vel medelnicer
Iai'
In dos:
D-ta vel vornic al pallet sa cercetezi jalba aZasta.
1820 Mai 18
Costandin Sutul vtori logofat
No. 4458.
De la svornicia politiel

Catra d-lui vornic de poarta Vasile Bucur


Din jaloba pre larg vei intalegi d-ta aratare i cerere ce face jaluitoriul medelnicerul Costandin Sucevanul ca avand aice in lai un loc cumparat prin mezat, de la
medelnicer Costandin Nicolau sar fi impresurand despre megieitele locuri i au cerut
ca sa I sa scoata de supt impresurare 1 sa sa stalpasca cu pietri hotara. Deci te orandueti vornicia sa mergi la fata locului i adunand de fata pre toti megiaii cu toate
scrisorile lor fata fiind i dmlui medelnicer cu scrisorile ce are sa faci cu amaruntul
cercetare i atat din scrisori precum i de stapanire din vechiu urmata dovedind loc
dmsale medelnicer cat i masura cu stanjan gospod pre la locurile ce va cere trebuinta
i nefiind pricina despre vreo parte sal i stalpeti cu pietre hotara (land i marturie
hotarnica pre obiceiu ; iar ramaind vre-o parte cu nemultamire, pietre hotara nu vei
pune, ce and marturie i harta cu buna inchipuire de stare locului sal trimeti alce ca
sa sa pue la cale.
1820 Dekv. 2.
lanacachi Neculce vornic
LII. 1820 lunie 10. Cartea lui M. Gr. Sutu Voda catra hatmanie pentru vanzarea
la mezat a caselor lui C. Sucevanul medelnicer.
lw Mihail Grigoriu Sutul Voevod cu mila lui Dumnezau domn tarli Moldaviei
Cinstit i credincios boeriul domniei mete dlui Alexandru Manu hatman sanatate.

Dupa jaloba ce au dat domniei mele supt N. 8940 d-lui medelnicer Costandin Sucevanul, cu cerere ca sa sa faca legiuite publicatil asupra a zaci stanjani loc domnesc ce
au cumparat langa locul casalor sale ce are aice in oraul Eii la mahalaoa Muntenimii
de mijloc, cercetand dmlui vel logofat de tara de kos, sau vazut zapis de cumparatura
dintracest curgator anu i tuna 1820 lunie 1, iscalit de vanzatoriu Gheorghle Buzdugan,
cu cuprindere ca de a sa buna voe au vandut 10 stanjani domneti, din drept locul
casalor sale ce le ari clironomie de la parinti aice in oraul Eii la mahalaoa Muntenimii de mijloc numitului medelnicer cu pret 2500 lei, care aceti zaci stanjani sint la
margine locului casalor sale despre apus, cum pre largu arata zapis acesta, incredintat
fiind i de dlui vel logofat. Pentru care sa scrie dmtale sa orandueti pe telial bae sa
publicarisasca vanzare acestor zaci stanjani domneli de loc, dupa a sabornicesculul
hrisov hotarare in hotarata vade de 6 luni de zile cu necontenire atM la stare locului
intre toti megieii vanzatoriului precum i pe toate ulitile oraplui 1 in divan, spre Intiintare tuturor acelor ce dreptate le va da protimisis a rascumpara, aratand anume
cine iaste vanzatoriul i eine iaste cumparatoriul, i pretul vanzarii acestui loc, i daca
Oa la implinire vadelii aratate, sa vor ivi cineva cu cerire de protimisis ori din neamurile vanzatorilor sau din megiei sa cercetezi D-ta ce niam sint cu vanzatoril sau ce
megieie are i sa dai marturie cu care viind la divan sA sa cerceteze i de li sa va
eade protimisis vor rascumpara, iar dad pana la implinire vadelii aratate nu sA va
arata nimene cu cerire de protimisis, atunce randuitul telial baa iscalindu publicatie de
Buletinul Muzeului Municipal clean Neculce) iai

www.dacoromanica.ro

13

DOCUMENTE

neamurile i megieii vAnzAtorilor i aIii ce vor auzi publicatie i incredintand i el cA


au urmat cu facere publlcaiei, dupA poronca domniei mele, vei da i dmta osAbitA
mArturie cumpAratoriului de sAvArire publicatiei dupg care sA i sa de i de la domniia
me intAriturA.
Itv I MX

l'p I Gs I

K 1819

1820 lunie 10
vel logofet

cap de bou
1.111. 1820 Dec. 4. Iai V. Bucur vornic de poarta mAsurA locul lui C. Sucevanul
din mahalaoa Muntenimei de mijloc spre Copou.

DupA jaloba ce au dat dire Pre inaltul domnul nostru Mihail Grigore Sutul Voevod
dumnialui medelnicer Costandin Suceveanul, cu rugAtoare cerire ca sA fie rAnduit la locul

cuviineos, spre a sA scoati de supt impresurare un loc de casA cil are aice in oraul
411i, la mahalaoa Muntenimii de mijloc, ci lau cumpArat prin mezat de la medelnicer
Costandin Nicolau, cu care jalobA rAnduit fiind la cinstita vornicie politiei, de acolo mi
sau triimiis porunca in scris tn dosul jalobii ca sa merg la fata locului sa fac cuviincioasA cercetare i scotindul de supt Impresurare sAl stAlpesc i cu pietre hotara. Deci
in urmare poroncii am mersu la fata locului, unde fatA fiind atat jAluitorul cu toate scrisorile a dot locuri de casA ce le are pArintAti, unul alaturi despre apus de locul medelnicerului, i altul a surorii dumsale iari alAture din sus dispre miazAnoapte de locul
medelnicerului, iar dispre rAsarit i despre amiazizi a locului acestue fiind drumuri nu
slut alti megiei.

i intai dmlui medelnicer a scos de au aratat hotarnica locului ci

este din anul 1779 Avg. 26 iscAlitA de doi vornici de poart, Vidracu Cantir 1 Neculai
Rale 1 intarita cu pecete portii ; al doile tidula gospod ci este dintracest an curgAtor
1820 Ghenar 18 poroncitoare cAtrA dumnialui Alecu Canta vel vornic de aprozi ca sa
sA vanzA prin mezat aratatul loc ; al treile tidula vorniciei de aprozi cAtra telal baa
poroncitoare sa urmezA strigare mezatului, intru care tidulA arata cum sau fAcut haree
locul la 14 Mart a acestui an, asupra dumsale medelnicer Costandin Sucevanul ; al patruli zapisul vAnzAril de veci acestui loc de la Costandin Nicolau cAtrA medelnicer Sucevanul tot dintracest an Mart 20, intarit fiind zapisul i de cAtrA dmlor velitii boeri ai
divanului, care aceste tadule cum 1 zapisul vAnzarii aratA cA la cercetare ci sau fost

fAcut locului inainte de a sl scoate la mezat dupA masurile aratate la holarnica locul
sau aflat impresurat, 1 imputernicesc pre cumpArAtori spre al intregi In urmA. Apoi am
cerut 1 la dmlui Gheorghie Buzdugan &Anil arate scrisorile acelor dot locuri ci le are
dispre apus i dispre miazA noapte de locul medelniciarului i arAtandumi hotarnicile
sau vazut toate mai not i in urma hotarnicil de sus aratatA a medelnicerului Sucevau,

$1 aa dar Wand stAnjAn de opt palme gspod cu palma ce sau gAsit insAmnatA pe
hotarnica veche a locului medelnicerului am Inceput a masura locul medelnicerului din
coltul din if os despre rasarit din drumul Copoului dintro piatrA veche hotar ce sau
gAsit, unde am mai pus i eu alta, i mergand cu mAsura alature cu drumul ci merge
dispre rAsArit cAtrA apus, plasa locului dispre amiazazi pAnA unde sau implinit patru
zaci i opt (48) di stAnjAni dupA hotarnicA am pus piatrA hotar i la aeastA mAsurA sau
aflat asA palme i giumAtate inpresurate de locul dumsale Gheorghie Buzdugan cari

sau luat; de acolo am purces cu mAsura in sus plasa dispre apus alature cu locul lui
Gheorghe Buzdugan i sau aflat stAnjAni deplin 25 dupA hotarnica, i am pus piatrA
hotar; de acolo am intorsu cu mAsura spre rAsArit plasa locului despre miazAnoapte
alAture cu locul surorii dsale Gheorghe Buzdugan pAn in drumul Copoului pan Intr'o
piatrA hotar vechiu ce sau gAsit !Rugg care am pus alta ; i fiind cA la aceastA plasA
sau aflat iarai un stAnjan lipsit impresurat tot de locul lui Buzdugan, sau luat i sau
www.dacoromanica.ro

99

DOCUMENTE

implinit lug deplin dupa hotarnica, 39 staniani. Am masurat i al patrle plasd ce


dispre rasarit aldlure cu drumul Copoului i sau gsit deplin 24 pol stnjni, dupa
hotarnica i asa sau implinit de Our inpregiur msurile atat locul medelnicerului deplin
dupa hotarnica si sau stlpit. Dupa aciasta am ispitit 1 msura locurilor dumsale
Gheorghe Buzdugan cu stanjan ce am facut dupa palma ce sau gasit insamnata pe
hotarnicele locurilor sale, masurand din pietrele ce am pus colt din gios locului medelnicerului allure cu drama! spre apus pan in margine drumului Copoului cel de
pe kingd casdle CantacuzineOilor i sau aflat stanjani intocma dupa hotarnice. *i
asa dar vazand si dmlui Gheorghie Buzdugan ca locurile sale intru aceasta masura

sant intocma, au times fara cuvant de impotrivire si sau multamit; in urma au mai
scos dmlui medelnicer Costandin Sucevanul Inca un zapis tot dintracest an lunie 1 de
la dmlui Gheorghe Buzdugan, prin care arata ea au vandut de veci medelnicerului zaci
staniAni domneti loc din locul sail din parte despre rasarit Mature cu locul medelnicerului cel are cumparat de la mezat, care staniani zace sa sa masoare din locul medelnicerului spre apus i apol sa marga hliza aceea din drumul ce este pe dila vale i
in sus !Ana unde este latimea acelui loc, care zapis este intarit i de catra logofetia
cea mare la 4 a aceiai luni lunie, au facut cerire medelnicerul ca si acesti zace startjani sa i sa masoare i sa sa stalpasca cu pietre despartitoare de catre locul rams a lui

Buzdugan, si sa sa aletureze langA locul medelnicerului. Deci intru fiinta de fall a


dumsale Gheorghe Buzdugan vanzatoriul sau i masurat pe trei locuri, intai aldlure cu
drumul cel di la uale, al doile din coltul locului medelnicerului cel di la deal, i al
treile fundul acestei hlizi dispre miazanoapte, di catra locul dmsale caminarului Sandulachi Catichi, fiind el locul dmsale Gheorghie Buzdugan mai merge din locul in sus
Inca 11 stanjani trei palme, masuranduse la trustrele masurile tot cate 10-staniani dom-

nesti, cu stanianul alcatuit dupa palma ci sau pus aice pe hotarnica si sau pus I trel
pietri hotara la implinire masurilor. Insa fiind ca locul dumsale Gheorghe Buzdugan
dupa hotarnicile ce are sa vede a fi impresurat de catra megiesitele locuri di la dial
sau de catra cele de la vale, candu va cauta impresurare i o va scoate sa OA a
trage i medelnicerul parte din locui impresurat pe cat cuprinde !Mime acelor zace start-

jni si dupa cum am cercetat si am ales puindu i pietre hotara pe la locurlle aratate,
am dat i aciasta marturie hotarnica dumsale medelnicer Costandin Sucevanul, intru
care iscalind am pus i pecete portii gospod.
Vasile Bucur vornic de poarta
1820 Dekv. 4.
t 11646TE ilopikiii rocuoms 1782.

hartie turceasca

LIV. 1833 Tunic 10. C. Sucevanul medelnicer vinde cu 2400 lei postelnicesei
Marioara Jora casele sale din Muntenimea de =floc.
Costandin Sucevanul biv vel medelnicer incredintaz cu acest zapis al mieu prin
care fac tiut el eyelid aice in orasul Esii la mahalaoa Muntenimei de mijlocu niste
casa facute insusi de mine pe locul cumparat de catre mine de veci dnpa cuprinderea
scrisorilor lui, aceste casa cu locul lor nefiindumi trebuitoare de a me buna voe 1 de
nime silit liam vandut de veci cu tot locul lor dumsale K.K. postelniciasa Marghioala
Jora cu pretul care la tocmala intre noi sau alcatuit de 2400 galbeni adica doi mii patru
sute galbeni austriacesti care bani iam si primit toll deplin in mantle mete de la dmneei
K.K. cumparatoare si din parte me iam dat dmsale acest zapis de vanzare impreuna sl
toati scrisorile ce am avut asupra acestor casa cu locul lor cari scrisori sant In numar
de 17 piste tot, iar locul casalor acestor pe cat astazi sa MIA cuprins prin ingraditura
sa alcatueste din giumatate locului cumparat de la medelnicer Costandin Neculau dupl

www.dacoromanica.ro

100

DOCUMENTE

zapisul sgu adicg 19 stgnjAni 1 giumgtate la plasa despre miazgnoapte i 22 stAnjAni


la plasa despre amiazgzi algture cu drumul mai sant i 10 stAnjAni de locu cumpgrati de mine de la Gheorghe Buzdugan 1ipii cAtre locul cumpgrat de la Neculau la

plasa despre apus dupg cum pre largu aratg zapisul de cumpgrAturg i mArturia hotarnicg de la Vasile Bucur vornic de poartg din anul 1820 Dekv. 4, iar giumAtate din
locul lui Neculau parte despre rgsgrit este vgndut de mine de veci mai inainte prin
osgbit zapis dmsale sardar Alexandru Belcik intru a cgrue stApAnire i se aflg i dar
de acum tnainte i in veci in putere zapisului mieu acesta sg aibg atat dumneei K.K.
Postelniceasa cat i motenitorii dmsale din niam In niam a le stApani cu tot locul lor
In cele adevgrate mgsuri de stAnjAni argtati mai sus fiind cumpArat cu bung credintg
asupra cgrora casg sgi faci dmneei KK. i toate intgriturile cuviincioasg.
Constantin Sucevan vAnzAtori
Iai 1833 tunic 10.
T. Bal logolgt mattur
lancu Anghelichi ban martur
Hristea Chid martur
Pap Hind la aceastg cu bung voe vAnzare incredintgz de martur
Sandu Crupenschi vornic
Mihalachi Nacu nepot martur
Teodor Nicolau martur

Ng Hind la aceastg vgnzare iscglesc de martur


loan Neculau nepot martur

M. Botu atrar

Divanul de apelatie a taril de sus


Clironomii rgposatului medelnicer Costandin Sucevanul prin jalbg cAtrg acest divan
au fAcut cerire de a II sA intgri zapisul cu cari particularnic au cumpgrat dumneei postelniceasa Marghioala Jora (acum Paladi) de la rAposat medelnicer casgle cu locul lor
de aice din E0 la Mahalaoa Muntenimei de mijloc ; deei cercetandusg atunce titlurile proprietglii infAtoate de jAluitori sau luat incredintare cg aceli casg cu locul lor

au lost drepti a rgposat medelnicer i apoi la 19 Sapt. 1834 supt No. 889 sau scris
orgenetii adgii ca sg publicarisascg vgnzare acelor casg in vade de asg luni potrivit
glasuirii sobornicescului hrisov i de la agie sau priimit raportul supt No. 5070 in algturare cu publicatia iscglitg de ascultgtori din cari sau vgzut cg nu urmiazg nici o
pricing impedicgtoare acestei vgnzgri. Drept aceia di vreme ce formalitAtile publicanisinll acetli particularnice vgnzgri sau indeplinit i nici o pricing impedicatoare nu sau
ivit, pentru aceia se adevereazA de cgtrg acest divan vecinica stApAnire a dumsale postelniceasa Mgrioara Jora, pe argtatele casg Cu locul lor.
Costachl Sturza agg
M. Radu aga
director paharnic Vasile LAzgrescu
C. Lipan spatar
ef loan Pangrati
Sectia I
divanul giudecgtoresc a Principatului
I. p.
No. 3751
Moldaviei 1834k
1835 luni 9 zile

Octane Grozii, din ocolul Iailor.


LV. 7188 August 8 (1680) MO. Noi Duca Voevoda, bojiu milostiiu gospodar zgmli
Moldavscoi, adicg acestu adivArat al nostru credincios i cinstit boiariu Costantin posIelnic mare slujind domnil meale 1 tarii noastre cu dreptate i credikoasg slujbg ; i
domnia me vzind a dumsale driaptg slujbg i cu credint, milostivituniam domniia me
din osgbitg mila noastrg i iam dat i am miluit pe dumnalui de la noi intra noastra

www.dacoromanica.ro

DOCUMENTE

101

tara Moldavii cu un loc de odae din hotorul tdrgului noslru 1ailor, unde sd chiamd
la oddile Par/el, de unde sd impreund cu parlea din &os ce au dat Stefan Petra
Vodef lui Alexandra beizade, unde scr Mmpind cu local domnescu la odaia Par lei,
si merge In ros pe oalea Cdcainei ; l iard0 s kimpind cu local 1.5au dat Stelan
Vodd Petra lui Alexandra beizade, i de acolo din local Posadnicilor despre opus

partea din sus unde s tmpind cu local Rugenilor, ce un cdlugdrii de la Treisjelitele, l trece pe la movila Hemesitului spre opus, i dei In Cdcaina, uncle sd
tdmpind cu local mcYndstirii lui Aron Vodd sl Ceric i merge In sus pre vale Ciricului si sd impreund cu local Posadnicilor, si partea din 4os merge spre rdsdritu ; atata iaste hotarul acestui loc de odae ce mai sus scriem, ca sai hie de la domnia
mea boiarinului nostru ce mai sus sa zice Costantin postelnic mare driapta ocina i
danie i miluire i uricu i intgritura cu tot venitul dumsale, i cuconilor sai i a tot
rodul sat' nerueit i necltit in veci. Iarsi dupa a noastra viiata si domnie pre eine
va alege Dumnezau a hi domnu inteanoastra tara Moldaviei, sau din cuconii notri sau
dintralta samentie ca s nu alba a strica dania i miluire noastra, ci sa aiba a da i
a intgri, iara cine sa va ispiti a strica i a rasipi daniia i miluire noastra acela ca
s hie neertat de clout Dumnezau Eau facut ceriul i pamAntul, i de toti sfintii i sg aibg
parte cu procletul luda i cu trecletul Ariia intru nesfariti veci amin. Sangur domnul
au poruncit. Sau scris in Iai, vlto 7188 August 8.
lw Duca Voevod.
Pecetea gospod.
7193 Margie 25 (1685) Iasi.
milostiu gospodar zemli Moldavscoi.
LVI.

Iw

Dumitrasco Kantakozino Voevod, bojdu

Adica acesta adevarat al nostru credincios i cinstit boiariu Costantin marile posstelnic slujind domniei mete i Orli noastre cu dreptate i cu credinta deci i domnie
me vazandu al dumsale driapta slujba, milostivitumam din osabita mita noastra i am
dat dumsale de la noi intranoastrg tail a Moldovei, cu un loc de odae din hotarul
ldrgului EOlor unde sa chiama la oddile Partel, de unde sa impreung cu parte din
os Eau dat Stefan Petru Voda lui Alexandru beizade, unde sa tamping cu locul domneszu la odaia Partei, si merge in ,;ros pe vale Cacainei, i iargi sa tamping cu locul
ceau dat Stefan Voda Petru lui Alexandru beizade, i de acole din locul Posadnicilor
partea cea din sus despre apus, unde sa tamping cu locul Rufenilor cel tin caluggrii
de la Treisfetitele, i trecu pe la movila Harnesitului spre apus de da in Cacaina, unde
sa talnete cu locul manastirii lui Aron Voda in Ciric i merge in sus pe valea Ciricului si sa impreun cu locul Posadnicilor, i partea din ,24 o s merge spre rasarit, atata
este hotarul acestui loc de odae ce mai sus scriem, ca sg fie i de la domnia me boiarinului nostru Costantin vel postelnic driaptg ocing si marturie i danie i uric de
intaritura cu Lot venitul dumsale i cuconilor sai i cu tot rodul sau neclatit nici odanaoarg in veci. lar dupa a noastra viata si danie, pre eine va alege Dumnezeu a fi
domn tarii noastre Moldaviei, ori dintre cuconii nostri sau macar i dintraltu niam, ca
sa naiba a strica dania si miluire noastra aZasta, acela sg fie neertat de domnul Dumnezeu ce au facut ceriul i pamantul i de toll sfintii i sa aiba parte cu trecletul luda
V.Anzgtoriul i cu afurisitul Arie, in cei nesfariti si nenumarati vecii amin.
U Ias let 7193 Martie 4
lw Dumitraco Canta Vvoda.
Pecetea domneasca.
LVII. 7226 Decembre 23 (1717). Iasi. Adica eu Dumitrachi biv vel armas feciorul

raposatului Costantin 6au fost postelnic mare, scriem cu acestu adevarat zapis al mieu,
cum eu d nirne silit ce de a me buna voia am vandut a mea driapta ocina i moie
www.dacoromanica.ro

102

DOCUMENTE

un loc de uncle s chiatua oddiile Partel cu 500 lei din hotarul hIrgului Esilor, ce
iaste danie parintelui mieu lui Costandin postelnicului, de raposatul Duca Voda cel batran ;

am vnduto dmsale nepotului meu lui lordachi Cantacuzino vel comis drept 500 lei
batuti, ca sal fie dmsale driapta ocina 1 movie dmsale i giupanesei dmsale vi cuconilor dmsale, vi iam dat dmsale vi ispisoacile cele vechi, ca sa aiba dmlui a face i
dresu domnescu ; deci ca sa naiba a s mai amesteca altii din neamul meu, la aciast
moie, ce ca s fie a dmsale nepotului lordachie Cantacuzino vel comis precum mai
sus scriu, vi pentru credinta am iscalitu.
7226 Dechemvre 23.
Dumitrachi biv vel armav Ghedeon Mitrppolitul, Sarban Cantacuzin, Toader
Cantacuzinu.

Obs, Costantin Cioban vel post. 7178 Iulie 12 (Surete IV 203) urmeaza lui
Stamati Hiotiu post supt Gh. Duca Voda in a 2-a domnie, 7179, 7180, 7181 lunie

supt Stefan Petriceaico Voda, inlocuit in 7182 supt D. Voda Cantacuzin cu Alex. Costin
postelnic, iar supt Antonie Ruset Voda vine Alex. Ramandi vel postelnic 7184 7185,
7186, revine ca vel postelnic in 7187 supt Duca Voda in a treia domnie ; vi in 7188,
and capata danie locul din ocolul lailor, la octane Grozei, 7189, 7190, 7191, ramane
postelnic supt Dumitraco Cantacuzino Voda si in 7193, cand capata o noua intaritura

a domniei Duca Voda la Martie 25. In vara vine domn C Cantemir i Costantin Ciobanul ivi pastreaza postelnicia i supt el in 25 Aug. 7193 dar e inlocuit in 7194 prin
Alexandru ; urmeaza insa a fi pomenit ca biv vel postelnic in 7195, 7196, 7197, 7198,
din acest an nu mai e pomenit in actele
LVIII. 7261 Mai 20 (1753) 1ai. Iordachie Cantacuzino vel logoft, adiverezu cu
acasta incredintata scrisoare al noastra ca facand diiata de impartire tuturor moillor
mele 1 a viilor si a tiganilor, 1 de toate zestrile i bucatele ce am dat fiilor mei vi
fiicelor mete, hotarand partea fiestecaruia cu dreptate, precum arata diiata mea. Dara
socotind ca toate ale lumii se trec ci insuvi omul cat nemerniceste In lumea aZasta i
vietuete, cu vreme iaravi sa muta catra ceialalta viata nemuritoare, unde are a da
sama de toate faptele lui la infricovatul i nefatarnicul gudetu a domnului nostru Is.
Hs. neputandu acolo nime al aguta, nici fii, nici prieteni, nici putand lua cu sine nimica. Cu ce dar voiu putea aguta sufletului la lasul cel infricoat al mortii 1 sa attain
pre gudecatorul milostiv, aflam dovada sfanta scriptura ca cu milostenie sA imblanzevte
Dumnezau i cu sfintele liturghii, unde sa giunghie mielul lui Dumnazau rascumparnd
pcicatele noastre cu sangele ski i pomenire celor raposati la sfintele liturghii. Deci i
noi vazand oranduirile ce au facut pre osfintitul chir loan mitropolit pomenire la sfintele liturghii pentru cei ce sau ingropat la sfanta mitropolie, la care vreme fietecare
sa sa pomeneasca, aratand i fiestecare ce au dat mitropoliii scris intro condica cu
build oranduiala, i la zioa insamnata s Mel insui mitropolitul care va fi dupa vreme
sfanta liturghie i sa slujasca parastasa pomenind acei morti, scriind numele lor i la
pomelnicul cel mare 1 pomenirile cele obivnuite la sfintele liturghii. Mam hotarat i eu
ori unde sa va intampla sfarvitul vietii mele sa sa aduca oasele mete la stanta mitropolie sa sa ingroape, unde zac vi oasele solii mele Catrini, i a o sama din fii novtri,
1 sa fim i noi i fii novtri, Nat aeasta pomenire. Si am dat danie sfintii mitropolii
o moie a/ noastra anume Odoile Grozii in tanutul Eilor, care sa hotaraste cu alta
movie a Mitropoliei, unde iaste i un halesteu, care moie iaste despre moul mieu
Costantin Ciobanul, vel postelnic, tot61 maicdme, i eu am cumpdrato de la fiiul
sdu unchiul mieu Dumitrachi ye! armau in 500 lei, iar moumieu ii iaste danie de
la Duca Voda batranul i intaritura de la alti domni, hotarata cu bolovani dupa cum
scriu isp!soacele domneti. Si am dat toate acele ispisoace vi zapisul unchiului mieu

www.dacoromanica.ro

DOCUMENTE

103

lui Dumitrachi de vanzare la sfnta Mitropolie In maim preasvintitului Chir Iacov mitropolitul ; nime din fii notri nau triabA a sA amesteca, sA stea nestrAmutatA la sfanta
mitropolie, nici cu vanzare, nici cu altu chipu sA nu sA strAmute de la mitropolie. Aijderea am mai dat sfintei Mitropolii 16 pogoane de vie lucrate la Tifeti la tinutul Putnii
i un tigan anume Arban DurilA cu copii lui danie sA fie robii mitropoliei, sA MIA mitropolia a face i ispisoc domnescu pe aceste toate. AeastA parte am fAcut sufletului
mieu, care lucru iaste plcut i lui Dumnezeu, a sA ruga cei vii pentru cei morti, ca
prin ruga lor sA sA milostiveascA sfintiia sa DumnAzeu spre sufletele noastre, i ne rugm sA nu fim uitati de pomenire aeasta, ca vAzand noi tocmala ca aeasta hotAratA i
mal tare fiind incredintat cA sfintiia sa Dumneau de nime nu sA poate amgl, i de
nu vor plini cei dupA vreme presfintiti mitropoliti aeastA pomenire rAnduitA, acesti daruri ce am dat pentru pomenire noastrA, credem cA insui DumnezAu nu ne va lipsi de
plata lui, carele i I dar dAruete tuturor, i pentru mare incredintare am iscAlit i am
pus pecetea mea ; toate aceste scrisA mai sus sant cu zisa me scrisA precum i cu slova
me am scris ca sA s criazA.
7261 Mai 20.
lordachi Canta vel logofAt, Inochentie Episcop Huilor Aristarh Hrisoscoleu
visternic

(pecete)

Obs. Donatorul Iordachi Cantacuzino, i cu ZrupAneasa lui Catrina, era nepotul


dupA mantA a lui C Ciobanul marele postelnic. Tata( sAu a fost Ion Cantacuzino Deleanul, insurat cu fata lui Costantin Ciobanul postelnicul. Vasile, Gheorge (Pacanul)
loan (D(leanul) Ecaterina (Costachi), Hie vist sant feciorii lui Toderaco lordachi, nepoti lui Iordachi vist. de supt Vasile Lupul. Iordachi Cantacuzino marele logofAt are
aceti copii : lonitA cAs. cu Zoita sora Jut Gr. Ghica Vodg, lordachi cAs. cu o RoseteascA, Balaa (G. Aristarh), Safta (C. Cantacuzino din Valahia).

LIX.

7262 lunie 18 (1754) IcW. Itv Matei Ghica Voevod, bojiu milostiu gos-

podar zemli Moldavscoi ; intiintare facem cu acestu hrisov al domniei mete tuturor cine
pre dAnsul va cAuta, sau citindu pre el va auzi, cA iatA vlind Inainte domnii meli i
inainte a cinstiti i credincioi boiari domniei meli cei mad cinstit pgrintele i rugAtoriul nostru sfintii sa presfintitul mitropolit al tArii Iacov al nostru pre cinstit duhovnicescu au arAtat o carte de danie de la cinstit i credincios boiarul domniei mete dumnelui Iordachi Cantacuzino biv vel logofAt din anti 7261 Mai 20 scriind dumnealui cA
f Rand diatA de ImpArtire tuturor mo5iilor dmsale i a vitelor i a tiganilor i de toate
zestrele i bucatele ce au dat fiilor dumsale i flicilor dumsale hotArand parte fietecui
cu dreptate precum aratA diiata dumsale. Dar socotind cA toate ale lumii sA trec i insui omul cat nemernicete in fume aeasta i cu vremea iarAi se mutA cAtrA ceialaltA
viiatA nemuritoare, unde are a da samA de toate faptele lui la Infricoptul i nefAtarnicul giudetu a domnului nostru Is. Hs. neputand acolo nime ai agiuta, nici fii nict
prietenii, nici putand lua cu sine nemica. Cu ce dar voiu putea aj-uta sufletului la easul
cel infricoat al mortii i sA aflAm pre udecAtoriul milostiv, aflAm dovadA sfAnta scripturA cA cu milostenie se imblAnzc5te DumnezAu 5i cu sfintele liturghii, unde sA giunghie
mielul lui DumnezAu rAscumpArand pacatele noastre cu sangele sAu i pomenire celor
rAposati la sfintele liturghii Deci i noi vAzand orAnduiala ce au fAcut preosfintitul chir
Iacov mitropolit pomenire la sfintele liturghii pentru cei ce sau ingropat la sfAnta mitropolie, Ja care vreme fie5tecare sA sA pomeneascA, arAtand i fieticine ce au dat
Mitropoliei scrisA intro condicA cu bunA orAnduialg, 5i la zioa insAmnatA sA fac5 insui
mitropolitul care va fi (LTA vreme sfAnta liturghie i sA slujascA pArAstasA pomenind
acei morti scriind numele lor 5i la pomelnicul cel mare i pomenirile cele obi5nuite la

www.dacoromanica.ro

104

DOCUMENTE

sfintele liturghii. Mam hotrAt i eu ori unde sA va intAmpla sfAritul vietii mele sA sA
aducA oasele mete la sfnta Mitropolie s s ingroape, uncle zac i oasele sotii mele
Catrinii, i a o samA din fii notri, i sA fim si noi 1 fii nostri intru aeastA pomenire.
Si am dat danie sfintei mitropolii o movie al noastrA anume Oddile Grozii in tinutul
Eilor, care sA hotArAste cu altA moie a Mitropoliei, unde iaste 1 un hAIAteu, care
moie iaste dupA mouI mieu Costachi Ciobanul, vel poOelnic, fatal maiceime, i eu

am cumpa'rato de la flu! sdu unchiul mieu Dumitrachi Del armw in 500 lei, iar
moumieu Ii iaste danie de la Duca VodA btranul i intAriturA de la alit domni, hotArAtA cu bolovani dupA cum scriu ispisoacele domneti. Si am dat toate acele ispisoace
i zapisul unchiului mieu lui Dumitrachi de vnzare la sfAnta Mitropolie In mAna preasfintitului chir lacov mitropolitul; nime din fii notri nau triabA a sA amesteca, sA stea
nestrAmutatA la sfAnta mitropolie, nici cu vAnzare, nici cu altu chipu sA nu sA strAmute

de la Mitropolie. Aijderea am mai dat sfintei Mitropolii 16 pogoane de vie lucratA la


Tifesti la tinutul Putnii i un tigan anume 5Arban Durild cu copii lui danie sA fie robii
Mitropoliei. MastA parte au fAcut sufletului dumisale, care lucru iaste plAcut i lui Dumnezeu, a sA ruga cei vii pentru cel morti. Pentru aceia i domniia mea dacA am vAzut
atastA scrisoare de danie la sfAnta Mitropolie, de la domniia me Inca am dat si am
intArit cn acest hrisov al domniei mele dania sfintei mitropolii ca sAi fie moiile acesfe
stAtAtoare in veaci cu tot venitul lor, i spre a Zasta iaste credinta domniei mele mai sus
scrisl Male! Ghica Vuod i credinfa prea lubili Ili domnii male Grigore Vvod i
Gheorghe Voevod i credinta a cinstiti

i credine'oi boerii domniei mele cei mari


dumnialor Radul Racovila vel logofAt, i Manolachi Costachi vel vornic de tara de os,
i Ion Bogdan, vel vornic de tara de sus, i Dumitrasco Paladi batman, i Neculai Sao
vel postelnic, i Vasilie Roset vel spatar, i AristArh Hrisoscoleu vel vist., i lonita Paladi
vel ban, i Neculai Caragi vel caminar, i lordachi Cantacuzino vel pah,, i Costachi Duca
vel stolnic, i IonitA Cantacuzino vel comis si credinta tuturor boerilor mari si mici. Si
sau scris hrisovul domnii mele acesta in scaonul domnii mele in Iai intru al doile anu
a domniei mete de TAnasie biv cAmAra za izvoade logofAt de tainA.
7262 luna lui lunie 18.
lw Matei Ghica Voevod, pecete domneascA Andronachi treti logofat procitoh.

LX. 1802 Octombre 10. la?i. Neculai RosAt biv vel logof At instlintAz cu aZastA
scrisoare, cA avAnd pricinA cu sfAnta mitropolie pentru un clin de loc ce era intre
moie me Posadnicii i intre moiia sfintei Mitropolii, care sA incepe din vale Posadnicilor, unde este capAtul cel mai lat i merge ingustAndu-se panA in moo/la Hc7meOulu/ i acolo la movilA rAmne ascutit. Pentru care neam invoit cu preasfintia sa

pArintele Mitropolitul Iacov i lam dat hi doi din valea Posadnicilor i pAnA in movila
HAmesitului, trAgAnduse i brazdA pe unde sau despartit, adicA din valea Posadnicilor
pe linie dreaptA si tot Neagra pAnA in movila HAtnesitului, I ;umAtate ce din sus au
rAmas de Posadnici mosiia me, iar i';umAtatea 'ea din ,;.;os au rAmas de mosiia sfintei
Mitropolii, si sau dat si scrisori de inbe pArtile ca sA lipsascA cu totul pricina alasta,
ca nici. eu de astAzi inainte sA nu mai pot cere de la sfAnta mitropolie nici sfAnta Mitropolie de la mine.
Neculai Roset logofAt.
1802 Octombre 10.
LXI. 1798 Seplembre 20. MArturie hotarnicA a mosiei Penisoara.
Din luminata poronca inAltimii sale MAria sa Alexandru Calimah Voevod, care prin
tidula gospod din 1798 lunie 27 ni sA poronceste pentru despartire hotarAlor a doao

www.dacoromanica.ro

DOCUMENTE

105

bucati de loc ce are sfnta Mitropolie, aice Iiingd


; insa o bucata de loc ce sa
numete Penivoara, i alt bucata ce sa numete odaia Partei sau a Grozii i Intre
moville manstirii Treisfetitele Rulenii i Pitcanii, la care Preosvintiia sa parintele Mitropolitul nu s multamete, nici dupl harta ce iaste facuta de pitariul Climent, zicand
ca nu sar fi nimerit semnele ce prin scrisorile Mitropoliel i a manastirel i a meglevl!or sa arata. 5i clupa cerire ce au Mut preosfintiia sa printele Mitropolitul catra
Inaltimea ta, ne randuevte ca sa mergem la fata locului, unde sa fie de MO i dumnialor boerii Zau fostu mai inainte randuiti spre aCastA cercetare, adica dmlui spatar
Mihalachi Luca. 51 avand inainte harta acea facuta de pitarul Climent 1 scrisorile amanduror partilor, cum vi a megiailor s facem o de iznoava cercetare foarte cu arnaruntul vi in frica lui Dumnezau i de vom cunoavte ca ace hada iaste facuta intocma
dupa stare locului i dual cuprinderea scrisorilor sa o adeverim 1 noi, far de vom
cunoavte ca sau facut vreo grevala s indreptam, .adaugand semnile ce va fi lipsind, vi
indata s dam i sfarit. Deci dupa porond mergand la fata loculul fiind vechil randuit din parte mitropoliei svintia sa protosinghelul chir Venedict dichiul Mitropoliei,
iar din parte manastirii sfintia sa chir Anthim dichiul Treisfetitelor. 5! chemand i pre
pitarul Climent cu harta ce au facut, am inceput a cerceta stare loculul 1 semnele hotaralor dui:4 scrisorile de imbe partite. 51 fiind ca harta am afiato cu totul greita nefiind facuta dual stare locului, am inceput a face de al doile cercetare vi harta, i cerand ca s ne nate vechilul preasfintii sale parintelui Mitropolitului cu ce scrisoil i
dovezi stapaneti aceste doao bucati de loc ce sau aratat mai sus, la care vechilul
preosvintiej sale niau aratat aceste scrisori ce sa vor arata mai kos.
a) Scrisorile Mitropoliei pentru moiia Penisoara din hotarul tdrgului Evil di
pe Cdcaina.
1) Un ispisoc domnescu din anii 7182 Sept. 8 (1673) de la Stefan Petru Vvd,
in care scrie pentru credinIos boerinul maril sale Alexandru Draco sulger cel mare,
slujind domniei sale cu credinta 1 taril cu mare dreptate, domniia sa sau milostivit cu
o bucatd de loc din hotarul tdrgului E$ului 1 au trimis pe credinZos boiarul maril
sale Niculai Donici jacnicerul cel mare de au ales i au hotarat alasta bucata de loc
despre hotarul targului Esului, care hotar sa incepe din coltul viilor lui Penivoara din
sus, deacii muchea dealului in sus pana dreptu niste oddi ce se cheamd Parka, unde

sau pus un stalpu de piatra, de acole drept spre apus preste coada hdle#eului lui
Penipoard la deal pana la o prisacd ce sd cheamd a Mdricufei; de acole pe costiva
in g'os pe langa gardul viilor din kosu la cerdacul ce sd cheamd cd au lost a lui
Pen4oard, i de acolo pe din gos de iazul lui Penivoara peste Cdcaina in ceia parte
spre rasarit, Oa Iii coltul viilor din kos i pn fn zarea dealului, atAta iaste tot
hotarul acestei bucati de loc.

2). 0 scrisoare din anii 7186 Fez). 6 de la Alexandru Beizadea sin Antoniu
Ruset Voevod in care scrie precum sau milostivit vi au miluit pe sluga sa Curbet armavul cu tot locul ce iaste la Penivoara 1 cu tot venitul ce sar alege ca s aiba a luoa
de a zacea din pane, din fanat, din gradini i din tot locul pentru cal iaste a domniel
sale dreapta ocina i mosie. Pentru aceia domniia sa sau milostivit 1 au miluit pe
sluga sa Curbet ce scrie mai sus ca sai fie lui dreapta ocina 1 movie, nimene sa nu
aiba al opri,

3). 0 carte gospod de tntdriturd de la Moria sa Costantin Voeuod din anii


7201 luli I in care scrie precum au venit inaintea dotnniel sale Curbet ce au fost
capitan de mazili i au aratat niste carp de miluire de la Alexandru beizade sin Antonie
Roset Voevod i ispisoc de intaritura de la raposatul Costandin Voevod pe nivte pArl
de ocina de Lipova ce iaste la tinutul Tutovei i pre un loc de prisaca de la Clobl14
Buletinul Muzeului Municipal tIoan Neculce, iui
www.dacoromanica.ro

DOCUMENTE

106

neti ce iaste la tAnutul Vasluiului, vi pre locul lui Peni$oard despre Cocaina fn locul
telrgului nice la la0. Pentru aceia 1 domniia sa vgzand adevgrata danie 1 miluire de
la Alexandru beizadea vi ispisoc de intgriturg de la Costantin Voevod dg vi intgrete.

4). Un zapis de danie de la o Anisia caluggrita ce au fostu fgmeia lui Curbet


ce au fost arma din anii 7219 Mar lie 21 ce dg la man sfintii sale pgrintelui chir
Ghedeon mitropolit precum sg sg tie pentru o moie ce iaste la Penioara di pi
COcaina in locul trgului aice in Ei, care iau fost danie vi miluire cu ispisoc de la
Alexandru beizade sin Antonie Ruset Voevod, cg au socotit de bung voia sa 1 au inchinat vi au dat aZastg movie la sfAnta mitropolie din El, mai ales pentru sufletul mgrii
sale lui Alexandru beizade, i a pgrintilor mgrii sale; 1 pentru sufletul solului sgu lui
Curbet i pentru sufletul ei, i dresele ce au avut de la Alexandru beizadea vi alte carti
de intgriturg liau dat la stanta Mitropolie ca sgi fie driaptg ocing 1 moie in veci stgtAtoare. Avijderea 1 nivte dresg ce au mai avut pe aeastg movie i sau rgsgrit, i fiete
and sar afla vreo intro vreme sg aibg a sg lua vi sg sg dea la sfgnta Mitropolie, iar
cine sar ispiti a sg amesteca ori din sgmintiia sa sau mgcar i dintraltii sg fie treclet
i blAstAmat de domnul Dumnezeu.

5). Un ispisoc gospod din anii 7219 April 6 de la Dimitrie Cantemir Voevod
in care scrie precum au venit inaintea mgrii sale sfintia sa pgrintele chir Ghedeon arhiepiscop i mitropolit Sucevei i au argtat un zapis incredintat de la Anisia cAluggrita
care au fost femeia lui Curbet ce au fost armav, iscglit de sfintia sa pgrintele chir Pahomie Episcopul ot Roman, i chir Calistru Episcopul ot RAdluti i chir Sava episcopul
ot Hui vi de alti boeri marturi, precum aratg acela zapis ce sau scris la numgrul 4.
6). 0 carte gospod din anii 7235 April 27 de la mgria sa Grigorie Ghica Vodg,
in care scrie ca au dat sfintil sale chir Ghedeon mitropolit 1 pre cine ar trimite sfintia

sa la moia sfintei mitropolii la Penioara ce iaste aproape de laA sg fie volnic cu


cartea domniei sale a scoate di pi hotarul mitropoliei pe Ursul i pe MihAilg i pe altii
cari Ad cu odgi cu vite pe locul Mitropoliei i fac stricAciune multg in taring vi in
fanata vi in grgdini vi sg aibg a merge cu toate bucatele lor sg azg pe locurile lor i
nime sg nu aibg a sta in potrivg.

b). far vechilul mandstirii Tresfetitelor aceste pentru local Copoului din hofarul tdrgului

Esu bd.

1). Un ispisoc gospod din anii 7221 feirO de' luncY de la Mgrila sa Niculai
Alexandru Voevod, in care scrie cg socotind Mgria sa vi pentru sfgnta mAngstire Copou,
fiind cgzutg i lipsitg, o au miluitu cu o bucatO de loc din hotarul domnesc a targului EuIui, care loc iaste alAture cu locul sfintei mgngstiri Copoului, i hotarul acestui

loc sg incepe din piatra ce iaste deasupra vii lui Mgzgrachi negutitoriul despre tArgu
drept spre rgsgrit, pAng unde sg impreung cu locul ce iaste un hAleteu la CAcaina a
mAngstirii lui Danco, iar in sus merge spre amiazgnoapte, tot algture cu locul lui Curbet
despre rgsgrit, iar pe9despre apus cu local mAngstirii Copoului pgng la hotarul Rufenilor, cari movie iaste tij a mAngstirii Copoului. Aeastg bucatg de loc de gur imprekur
precum scrie mai sus cu pometi i cu pgraging de vii, i cu loc de grAding, i cu
pgdure vi cu tot venitul ce au dat danie la sfgnta mgngstire ce sau numit mai sus Copoul,
ca sd fie de la domnia sa driaptg ocing i movie i danie i uric stAtgtoriu in veci.
2). 0 mOrturie hotarnicd din anii 7253 Noembrie 1, de la Lupul vel stolnic, ce
scrie cg din poronca Mgriei sale loan Nicolai Vvod, face tire cu aZastg mgrturie hotarnicg, cg jAluind sfintia sa pgrintile Ezgcheil arhimandritul 1 egumenul de la sfAnta
mAngstire Tresvetitele din Evi, zicAnd cg inpresoarg svintia sa pgrintele mitropolitul
Kirio Kir Nechifor un loc de prisacg ce au tinuto Mariuta Sturza, care loc de prisacg
iaste pe locul mAngstirli Copoului, i iaste dat mAngstirii de rAposatul domnu Vasilie
www.dacoromanica.ro

DOCUMENTE

107

Vvd, ctitorul manastirii, hotarOndusa moia Copoului cu moia sfintei Mitropolii ce are
danie de la Curbetoae, care mopie iaste pre Cdcaina ; la care moie dupa poronca

marii sale au mersu i au stransu oameni buni i aratOnd mitropolia un ispisoc de la


rOposatul *tefan Petru din let 7183 Septem. 8, care scrie in semne ca sau hotrat acel
loc a Mitropolii de Idngd tdrgul Epikr, i au cercat semnile moii Mitropolii pe acel
ispisoc in semne 1 aa au aflat ca impresura Mitropolia acel loc de prisaca a Maricutei di pi locul Copoului, cad hotarnica Mitropoliei scrie ca au miluit Stefan Patru
Voda pe Alexandru Dracut ye! sulger cu o bucata din hotarul tdrgului Epului i au
trimis pe Niculai Donici vel jitnicer de au ales i au hotarAt acel loc ; i hotarul sa
incepe din coltul viilor lui Penipoard din sus, deaci muche dialului in sus pana drept
nite oddi ce sd chiamd Partea, unde iaste stalpu de piatra; de acole drept spre apus

peste coada hdlepteului lui Penipoard la dial WA la o prisacd ce sd chiamd a


Mariculii, care o au impresurat Mitropolia cu nedreptate din moia Copoului i acolo

au pus o piatra hotar din dial de drumul ce vine pe costipa, care desparte acel loc
de prisaca a Maticutii despre moia Mitropoliei, 1 ramAne acel loc de prisaca pe
moia Copoului; i de acole in kos pe costia pe Idngd gardul viilor din kos la cerdacul ce sd chiamd cd au lost a lui Penipoard, 1 de acolo pe din kos de iazul lui
Penioara piste Cacaina in ceia parte spre rasarit 'Ana in coltul viilor din k,os i {Ana
in zarea dialului. AtAta iaste hotarul acei bucati de loc a Mitropoliei, iar acel loc de
prisacA a Maricutii ratlike pe moia Copoului dupa hotarnica Mitropoliei i precum au
aflat au indreptat hotarale pe semnele ce sa arata.
Dar fiind ca moia Penipara a Mitropoliei despre rasarit de unde sa incepe hotarul dui:4 ispisocul Mitropoliei, ce iaste aratat la numarul intai, sa hotarate ar mopia
$orogaril a mandstirii Golii alaturi cu drumul ce merge pe dial, in capatul din gios
despre amiazizi cu locul haleteului ce sa numete a manastirii Dancului iar acmu sa
stapAnete de atrar Necola, iam indatorit pe amandoua pOrple ca sa scoata toate
scrisorile ce au, adica manastire Golia pentru Sorogari, iar atrar Necola pentru locul
haleteului, la care neau i aratat:
a). Scrisorile patrarului Necola pentru heIepleul Dancului cu locul lui.
1). Un suret di pi un ispisoc de la Manila sa Costandin Duca Vvd din anii
7210 Fev. 16, In care scrie pentru sfanta manastire Dancul din targu Ei, unde iaste
hramul sfantulul Arhanghel Mihail, .1 iind mai inainte biserica de mir, iar acum Maria
sa o au facut manastire mare, i o au inchinat la Svetagora la 40 de mucenici, i dupa
altele o au miluit Marla sa i cu un hdlepteu ce iaste in hotarul tdrgului Epului pc

Cdcaina din sus de targu de Epi i au triimis de au hotarat dmlui loan Buhu vel
logofat i dmlui Gavril aga i Bejan Hudici vornic de poarta, i sau socotit din iazu
in I;os o impistriald de arcu, pentru cod de sar tOmpla sd scY fried andua vre un
iazu mai 45.os. sd nu Inece moara acestui iazu ; iara hotarul sau inceput de supt un
budai ce iaste in costia despre apus din sus de fantana cea mare i sau facut movilila acole i trece piste Cacaina, piste nite valcele ce sant inpotriva, una in costia
despre apus, alta in costia despre rasarit WA Intrun piscu despre rasarit in costia,
iar sau facut movilita, 1 pre amandoao partite de haleteu cdt trage ornul cu sdgeata
in pistreald din margine apil In laturi, i sau Mut semne tot movilite, trei despre
rasarit 1 trei despre apus tot pe costia i sau pus i piatra prin movilita i in sus
tot in potriva semnelor pana unde va akunge apa daca se va ezi.
2). Un suret di pi un ispisoc de la Maria sa Mihai Racovita Vvod din an!! 7212
April 11, In care scrie ca mergAnd sfintia sa parintele leremia egumenul i cu tot
soborul de la sfanta manastire Dancul au aratat uricul ce sau aratat mai sus pentru
haleteu. Pentru aceia 1 Maria sa Voda da i intarete iarai pe acele semne ce sau
www.dacoromanica.ro

DO CUMENTE

108

zis mai sus 1 osAbit mai miluete i maria sa pe aEastA sfAntA manastire Dancul cu
altA bucatA de loc din locul domnescu ce sd numepte Vacola pe Ciric.

b). Scrisorile indndstirii Golia pentru mopia $orogarii.


1). 0 mdrturie hotarnicd de la Costantin StAnescul vornicul de poartA din anit
1783 Octombre 29 in care scrie a din luminata poronca mgrii sale Alexandru Costandin Vvd, filnd rAnduit de dmlui Costantin Roset vel logofAt dupA jaloba ce au dat
mArii sale sfintia sa pArintele Mitrofan egumenul de la sfAnta mAnAstire Golia arAtand

cl In =Oa Sorogarii lAnga Ei are mAngstirea danie de la domni i de la boeri cu


scrisori i acum ace moie sar fi 1mpresurAnd de cAtr megiei, cergndu ca sA sA hotgrascg. Dupg porona mergAnd la stare locului au strAnsu megieii imprejurai carii
sA rAzAAscu cu mngstire Go Ile, anume pe parintele egumen de Dancul, i pe parintele
Chiril egumen de Aron VodA 1 alti oameni buni din Sorogari, i cercetAnd pricina au
intrebat pe pArintele Mitrofan egumen de GolAe ca sA arAte scrisori dovezi pentru aceste
pArti de moie din Sorogari, sfintia sa :
a) Int& au scos un suret di pe un ispisoc de la mAria sa rAposatul Mihai MovilA

Vvd (sic) din anit 7116 la care scrie cA viind inainte mArii sale egumenul i cu tot
sAborul de la sfAnta mAngstire Vatopedul au arAtat un zapis de la Pawl!, carele au
Jost dregeitoriu tdrgului Epului, precum el au dat doao vii din Sorogari mAngstirii
pentru sufletul sAu 1 au mai dat i o dughiang i o casA cu pivnitA ce au cumpArato
de la lonaco feciorul Marii i pe acel zapis au dat i IntAritura mArii sale.

6) au mai arAtat un suret di pe un ispisoc de la Gapar Vvd din anii 7118


scriindu cA au venit Inainte mArii sale chir Eremie csarhul i Mitropolitul Silivirii i cu
arhidiaconul Parthenie i cu protosinghelul Siona, cu un zapis de la kupAneasa Chiritei
Dumitrachi postelnic cum cA au dat la sfAnta Patriarie a Tarigradului o vie ce iaste

la Epi, ce iau fostu i ei cumpArAturg de la Manole ce au Jost POrcdlab la Roman,


care vie iaste lAngA via Dediului, 1 pe urma Mitropolitul i cu toti cei mai de sus
scrii au vAndut via aceia mAngstirii GolAei 1 dupg zapisul lor au fAcut i IntAriturA
domneascA.

r). Au mai aratat un zapis la Dumitracu preotul domnescu i de la fii sgi din
anii 7140 scrlindu cA au vAndut a sale doao vii din Sorogari din dialul cel bAtrAn din
fall lAngA Costandin feciorul popii Badii, care vie au rAmas de la mumAsa Nastasiia
fata popii lui Gherman i liau vAndut lui Dumitrachi Fulger cAminariul cel mare 1 0pgnesei dmsale MaricAi drept 150 lei batuti.

A) au mai arAtat un zapis de la Pang nepot Neniului vornic i de la femeia sa


Simina fata Anitei nepoatA Alexei 6au fost postelnic din anii 7156 scriindu cA au vAndut

o vie din Sorogari din dialul din k o s ce iaste pe lAngg via surorii sale Marii, au vanduto lora negutitoriul drept 50 lei bani batuti.
6) au mai aratat un zapis de la Leondari abAger din Ei din mill 7179, scriindu
cum cA au dgruit doao fAlci de vie ce iau fostu de cumpArAturA aice la tArgu la Ei la
dial la Piciorman intre via lui Gapar Zasornicariul i intre via lui PAtraco Ungurul,
carele iau fostu cumpArAturA driaptA de la Anita Ungureanca, 1 o au dat danie sffntei
mAnAstiri Golge din Ei.

s). Au mai arAtat un zapis de la Manole din Todereti iar din anii 7179 scriind
cA o vie de la orogari aice la Epi, ce iau fost lui cumpArAturA de la nite cumnati
al lui anume Ionaco Stefan, au dato i au dgruito lorggi ce au fost vame 1 'eupanesii sale Lupei i flilor sgi ca sA le fie dreaptA danie i moie.
6). Aijderea au mai arAtat un zapis de la Vasilie ce au fost izbae i de la femeia sa Nastasia Ord de veleal, scriind cA au vAndut o vie de la Sorogari ce au fost
lAngg StavAr i IgngA Chelsie, care vie au fost a lui Bogdan armanul, i Bogdan au
www.dacoromanica.ro

DOCUMENTE

109

vanduto Candachiei surorii lui Vasilie izbae, cu zapis arminescu, i el au dat zapisUl
cel arminescu, in mama lorgai negutitoriului fratele lui Stay Ar, neapucand sorusa sai
facA zapis 1 au vAndut a6a vie lorgAi drept 90 lei.

u). Au mai aratat un zapis de la Ursul din anii 7233 scris la man lui David
croitoriul, scriindu cA iau vandut o curalurd $i cu pol pogon de vie, care vie iaste la
Sorogari, i a fost de batinA a mousAu lui David, i intorcand cheltuiall unui fecior
al lui Gheorghie, au rAmas iarAi la David via.
,0,) Au mai arAtat un zapis de la David croitoriul i Grigorie Croitoriul din anii
7242 in care scrie cA au dat danie un pogon de vie parasita cu pomi inAuntru ce iaste
la Sorogari sfintei manastiri Go lai, care i moie unde era via lui era iar a manastirii
Go lai i alt pornat ce iaste printre via lui Enachi vatavul 1 printre via lui Panaiti,
iarai lau dat danie sfintei mAnAstiri GolAe.
0 Au mai arAtat o hotarnith cu iscalitura dmsale Costandin GAndul vtorii vist.
i cu iscalitura lui TanasA camaraul de izvoade din anii 7263, scriind a din poronca
marii sale Matei Ghica Vvd mergand la Sorogari la locul unde era pricina intre manAstire GolAe i intre lonita vameul pentru viile i livada lui Ursachi ce au fost visternic mare, care sa stapAnea de VArnav vameul, tragandusA kupAneasa dmsale din
niamul lui Ursachi visternicul. Au luat sama 1 sau dovedit cu Andronic armanul din
Ei 1 cu Vasile Prebagu/ cei zic i Borcaz, arAtand despartire cea prin o s a vii(or
lui Ursachi vist. de cAtra via i pamantul lui Bogdan Armanul, ce iaste alature pe din

gos, i dupA marturia lor i a altor au gasit 20 stanjeni cate de 8 palme i o palmA
i un lat de manA luati din viile lui Bogdan armanul in lat i ingrAdili in stApanire
viilor lui Ursache, incA i vie gata facutA pe aceti stanjani in dial in capul vii de la
dial, 1 dupA dreptate au pus bolovan de piiatra, i au rams aceti stAnjani la stapanirea Golaei ca sa ia zaciuiall din toate Cate or fi pe aceti stAnjAni.
Ai) Au mai aratat o dim?" greceasth de la Manoil Paleologul din 1609 April 18
scriindu precum au dat danie manastirii Golae via de la Sorogari la locul din gios
unde iaste gradina 1 prisaca cu 30 stupi.
si). Au mai aratat un zapis de la Paval Paleologul grecescu din 1607 scriindu
cum cA au dat danie mAnastirii GolAei doao vii de la Sorogari pentru sufletul lui aprope
de via sfintei mAnAstiri sfeti Neculai, i langa a popii leremia care ii era cumpArAtura,
una de la Ionaco i alta de la MArica Hristoae, i aijdere i cu locul cumpArat de la
Petre Ungurul aflandusa i acest loc alAture cu acele vii.
ri). Au mai arAtat Lin zapis de la Petriceaico Voevod din anii 7181 scriind ca
au dat i au miluit sfAnta mAnastire Golae cu un loc de vie de la Sorogari, care loc

de vie iaste dreptu domnescu, intre dialul Sorogarilor i intre groapa, ca sai fie de la
Maria sa driapta ocina 1 moie.
) . Au mai aratat o carte de la Vasilie Iaurul ce au fost vel logofat peste ispisocul Marii sale Petriceaico VodA din 7181 i alt rAva de la Andrei Abaza clucer

scriindu la jeciorii sai cari erau dejmari la kirgul E0or, ca sA de pace acelui loc
pentru dejrnA din 7185.
ni). Piste aceste ispisoace domneti i zapisA, i mArturil ce sau arAtat mai sus

zice ca sar fi mai sculat un Chiriac staroste de teslari zicand ca el au cumparat de la


un Costantin Casian Nor lui Grigora Casian ce au fost vatav la viile domneti o bucata

de loc, aratand i un ispisoc de la Maria sa Ion Theodor Vvod din anii 7269 Marlie
27, in care scrie ca au miluit pe Grigora Casian ce au fost vatav de vierii gospod de
la Sorogari i de la groapA cu un loc de gradini din locul domnescu de la Sorogari,
care loc lau fost avut ingradit i cercetand prin oameni buni de la Sorogari, mai vartos
pe un Sofroni de acolo, au dat sama ca acolo unde arata Chiriac a au fostu acel locu
www.dacoromanica.ro

110

DOCUMENTE

a lui Casiian, care lau cumparat el, au fost I vii din care lua manastire Golae dijma,
i5i nascand aCasta pricina au spus dmlui vel logofat i mergand egumenul i cu Chiriac
inaintea dmsale au pus zi de soroc !Ana la 15 zile a lui Avgust i atunci ii va aduce
scrisorile, carile neaducandu la vade scrisorile de iznoava au jaluit egumen de Golae
cerand ca sai afle diatele. Si dupa poronca ce i se da prin tidula gospod ca sa marga
i numai cleat sa hotarasca moiia 5orogari a manastirii Go Mei, au mersu i fiind 1
Chiriac starostele de teslari fata i un cumnat a lui i Sofroni din $orogari, nici atunce
Chir lac nescaiva scrisori nau scos fara numai tot ispisocul de la maria sa. Ion Teodor

Vvd. ce sau aratat mai sus, i cunoscandusa ca aasta bucata de loc ce au facut maria
sa danie au fost din drept locul manastirii Golaei, nici insui Chiriac nau mai avut
cuvantu de raspunsu, ce au statut de sau invoitu cu egumenul de Go lae, and i zapis
la mAnAstire Go lae, dandu 1 ispisocui marii sale loan Teodor Voevod tot la manastlre
Golae. $i aa vazand invoiala intre egumenul i intre Chiriac au inceput a masura; i

intaiu au pus o piatra in zare dialului din sus de groapa gospod intre drum la mijlocul moiii la parte din gos despre amiazazi ; i de acole drept spre rasarit pana in
dreptul jdnIdnii Magdei i sau aflat 14 odgoane fAra 5 stanjeni 1 stAnjenul de opt
palme gospod, i odgonul de 25 stdnjdni, i acolo din sus de fAntana Magdei au pus
doao pietre hotara ; de acolo drept spre miaza-noapte pana in pdrcYtd ,orogari1or i
au aflat 13. odgoane, 11 stanjeni, i acole in malul paraului $orogardor 'au pus piatra
hotar ; i de acolo paraul in sus dreptu la dial spre apus partea despre miazanoapte

i panA in dreplul bisdrica i sau aflat 17 odgoane 20 stanjeni ; i acole din margine
drumului din vale de bisarica au pus o piatra hotar ; de acole drept la dial tot spre
apus pe dinaintea portii Catrinii Tudurioaia i pana intro piatra hotar vechiu, care
cazusa i o au indreptat la loc i au aflat 4 odgoane 5 stanjani ; i de acolo tot la
dial spre opus pang in zarea dealului pana unde sau implinit 5 odgoane, 16 stanjani
i acole in zare dealului din sus despre apus i despre miazanoapte au pus o piatrA hotar.
$i de acole drept la vale i tot spre apus ca pe din sus de o asdzeiturd de groapc7.
unde au dat sama ca au fost o prisaca a manastirii, pana unde implinindusa 13 odgoane, au pus 2 pietre hotar chiotoare in vale despre Cacaina, coltul moiei despre
miazanoapte i despre apus ; Si din pietrele aceste au masurat in gos pe costia drept
spre amiazazi pe lngd mahd Cacainei pe despre rasarit, pana unde sau imPlinit 19
odgoane i 12 stanjeni i au pus 2 pietre hotar chiotoare in coltul moii despre amiazazi i din sus de groapa gospod i din pietrile aceste drept la dial spre rasarit* pana
in zare dialului i pana in piatra ce o au pus intai, de unde au inceput a masura i
sau aflat 11 odgoane i 2 stanjani. $i cu aceste masuri i pietri hotara au inchiet toata
moia din gur impregur.
Deci intrand noi in cercetare spre aflare hotaralor acestii bucati de loc ce sa
numete Penkoara a sfintei Mitropolii, dupa ispisocul marii sale Stefan Petru Vvd din
anii 7182 Sept. 8, dui:0 cum pre largu sau arAtat mai sus la numarul intai, am aflat ca
inceputul hotarului Penioarii cel arata ispisocul ca iaste din coltul viilor lui Penioara
din sus, acum lb cuprinde manastire GolAe cu hotarnica lul Costantin StAncescul vornicul

de poarta, care pre largu sau aratat mai sus la numarul intaiu; dar de vreme ce el
nici o dovada vederatd, atat din tate scrisorile manastirii Golai, ce sant aratate in
hotarnica de mai sus, cat i dintralte dovezi i marturii nu arata Ca au putut afla, ca
sa de dreptate manastirii Golgei, a lua hotarul moiei Penioarei i de acole sa miarga
cu incungurare semnelor hotara, dupa cum santu aratate pe rand in hotarnica Stancescului, i apoi dupa ce au ajunsu pe la poarta Tuduroaei i au mersu in zare dealului
i trecea drumul i sa faca la vale, i apoi in os pe malul Cacainei pe despre rasarit i iara1 dreptu la dial spre rasarit (dupa cum sau insemnat i in hada) pana in
www.dacoromanica.ro

DO CUM81\ITE

111

zare dialului la piatra din coltul viilor din sus ; am socotit cA rAu i fr dreptate an
trecut drumul spre apus, cAci ispisocul Mitropoliei de la mariia sa Stefan Petru Vvod,
nici cum nul lasA, pentru cA incepandusA hotarul din coltul viilor din sus, line tot
drumul ce iaste pe muche dialului. Drept aceia dar thud ispisocul Mitropoliei mai
vechiu de cat o mild din scrisorile mAnAstirei GolAei i arAtand i anume hotar coltul
viilor lui PenioarA din sus, i apoi muchia dialului in sus pAnA unde sA impreunA cu
hotarul oddilor Grozii i vAzAnd cl nici o scrisoare la mAnAstire GolAe din cat sau
arAtat prin hotarnica StAncescului pentru movie nu iaste, ce numai pentru vii vi locuri
de vii, i acole unde impresura mAnAstire GolAe pe mitropolie vii nu santu, nici sA
cunoscu semne cA au fost vii vreodatA, vi mai ales cAutand noi vi la stApanire mitropolii ce de atata ani i Ong acum dupA ispisocul ce au avut, am cunoscut i aEasta
a in vreme ce vornicul StAncescul au hotArat moiia Sorogarii, Mitropolia nici o tiintA
nau avut, nici altL megiei, fiind hotarnica iscAlitA numai de sAngur vornicul de poartA
i pentru aceia au hotArAt pe unde au voitu.
Am fnceput a mAsura de acolo din coltul villor lui Penipard din sus care acum
sA numete groapa gospod, drumul spre miazAnoapte, unde sau impreunat cu hotarul
oddilor Grozii cei zic si Partea, linia had? i sau aflat 1655 stAnjAni ; i de acolo
peste coada hei1e0eului lui Penioard spre apus la prisaca Mdriculii la o piatrA scoasA
ce sau gAsit lAngA margine drumului de la dial, care o mArturisevte i hotarnica mAnAstirei Tresvetitelor ce sau arAtat mai sus la numArul al doile, linia a doao i sau
aflat 1000 stAnjAni, i de acole sau fAcut linie drept la via Anil& Gheorghiloaei in

capAtul de la dial despre apus, mergand linia prin via lui Cerbul jidov i pe de la
dial de prisaca lui i pi de la dial de via lui monah Nican 1 pe de la dial de via
atrariului Toader Mdcdrescul; insA ae'astA linie sau tras acolo de la hotarul ce sau

gAsit de la vale de prisaca Meiriculii in margina drumului de la dial de via Gheorghiloaei, pentru cA scrie ispisocul mitropoliei cA de la prisaca MAricutii merge costiva
in 4os pe langA gardul viilor din kos la cerdacul ce se chiamd cd au Jost a lui
Pen4oard dar care ar fi acelea vii i la ce loc sau numit cerdacul lui PenivoarA, vreo
temeinicA dovadA nam putut afla, de vreme ce dupA carte de blAstAm ce au fost fAcut
presventiia sa pArintele Mitropolitul pentru aceste pricini, doao mArturli intrun chip
nu sau gAsit.
Am socotit cl viile cele mai vechi sA rAmAe pe moia Copoului dupa ispisocul
Mitropoliei ce scrie CA merge pe la gardul viilor din ; os ; iar cele ce sA cunoscu mai
noA sA rAmAe pe movia Penioarii, de vreme ce pre vederat sA cunoscu viile cele mai
vechi din cele mai noao, atat din stare lor cat i din pometi, mAcar cA dmlui spatar
Lupul Balv in mArturia hotarnicA ce au dat la mAnAstire Tresvetitelor, scrie cA loate
viile rAman pe-moia Copoului. Dar a6asta noi am socotit a fi cu nedreptate, de vreme
ce toate viile ce sAntu mai noao pre vederatu sA cunoscu, i poate fievtecine sA inteleagA cA sAntu fAcute de curandu. Si de acole din via Gheorghitoaei sA can abate Ilnia
cu 30 graduri mai spre rAsArit, i merge drept la hotarul unde stA de sA inpreunA cu
hotarul locului hAlevteului ce sA numevte a rmAnAstirii Dancului, care acum sA stapanevte de atrar Nicola, fiind nevtiute celelalte semne ce le aratA ispisocul mitropoliei
despre aeastA parte; atata numai cat am luat luminare din ispisocul mAriei sale Neculai
Alexandru Voevod ce sau arAtat mai sus, care scrie cA au miluit pe mAnAstirea Copoului cu o bucatA de loc din hotarul domnescu a trgului Eu1ui, i hotarul sA incepe din piatra ce iaste dinspre via lui Mazarachi negutitoriul despre tArgu drept spre
rAsArit, pAnA unde sA impreunA cu locul ce iaste un hAleteu a mAnAstirii Dancului, iar
fu sus merge spre miazAnoapte tot alAture cu locul lui Curbet despre rAsAritu, iar despre
apus cu locul mgnAstirei Copoului pAnA 1 4 hotarul Rufenilor i fiindcA acestu ispisocu

www.dacoromanica.ro

112

DOCUMENTE

niau dat a !lite lege ca la ce loc stA hotarul locului unde iaste hlesteul mAnastirii Dancului, acolo sA impreunA si hotarul lui Curbet cu hotarul Copoului adicA Penisoara cu
locul Tresvetitelor si de acolo mArgu tot alAture pAnd la hotarul de la prisaca Maricutii,
FAcnd cercetare ca sA vedem la ce loc stA hotarul locului mAnAstirii Dancului
dupA scrisorile atrarului Necola ce sau al-Mat mai sus la numArul hal si la nnmrul
al doile, am gAsit urme din movilita pe costise despre rAsArit din gos de groapa gospod la coada iazului, si fiind a pe iastalaltA costisA nam putut gAsi fiind locul cu totul
ponorAt dupA vreme, am mAsurat dintracea movilita pAnA la marginea CAcainei despre
rAsArit i sau aflat 100 stAnjeni, deci athta am mAsurat si pe costisa dincoace despre
opus, i sau venit pe la mijlocul costiei i asa sau indreptat aZastA al patrule linie,
adicA viind linie al treili de la hotarul ce iaste lngA drum la prisaca Maricutii prin
viile arAtate mai sus, drept la via Anitei Gheorghitoai, pAnA unde sau aflat 670 stAnjAni
si de acole drept la semnul ce sau pus la locul unde sau socotit cA sA cade sA se impreune locul Copoului cu locul Dancului i cu Penisoara pAnA unde sau aflat 1263 stAnjAni linia al patrule. Iar de acole drept la vale pintre o ezAturA de iazu, si pintre o
cruce mare de piatrA piste CAcaina in ceia parte spre rAsArit la dial prin antul viilor
lui PenioarA la coltul din gios si la drumul ce merge pe dial al cincile linie si sau
aflat 330 stAnjeni.

Deci cu aceste linii ce sau arAtat mai sus si mai pre largu sau insAmnat si in
hartA ; am incun7,;urat rnWa Pen4oara a sfintei Mitropolii, i dupA a noastrA socotealA precum am hotArat si am dat aZastA mArturie hotarnicA la sfAnta Mitropolie de
noi iscAlitA ; iar pentru moia ce sA zice odaia Partei sau a Grozii, sau fAcut arAtata
1798 Septembre 20
mArturie hotarnicA cu arAtare iarAsi de toate pricinile el.
Lupul Bal vel spatar.
Mihalachi Luca spatar.

LXII.

1798 Sept. 20. Din luminata poronca inaltimii sale, MAriia sa Alexandru

Calimah Vvd, care prin tidula gospod din 1798 luni 27, ni sA porunceste pentru des-

partirea hotarAlor a douA bucAti de loc ce are sfAnta mitropolie aice Idng EV, insA
o bucatA ce sA numete Peni$oara i alte bucAct ce sA numete odala Partei sau a
Grozii i intre mosiile mAnAstirei Tresvetitele, Rufeni i PlIcanii, la care preosfintiia
sa pArintele Mitropolit nu se multAmete nici dupA harta ce iaste fAcutA de pitarul Clemente zicand cl nu sar fi nimerit semnele, si prin scrisorile Mitropoliei I a mAnAstirii
i a inginerilor sA aratA. Si dupA cerire ce au fAcut Presfintia sa pArintele Mitropolitul
cAtrA inAltime sa, ne rAndoeste ca sA mergem la fata locului, unde sA fie de fata si
dmnelor boerii ce au fostu mai 1nainte spre aciastA cercetare, adicA dmlui spatar Lupul
Bal i dmlui spatar Mihalachi Luca si avnd inainte harta ace fAcutA de pitariul Climentu i scrisorile amAnduror partilor cum si a megiesilor sA facem o de iznoavA cercetare foarte cu amAruntul si cu frica lui Dumnezeu, i de vom cunoate cA acea hartA
este fAcutA intocma dup5 stare locului si dupA cuprindere scrisorilor sA o adeverim i
noi, iarA de vom cunoaste cA sau fAcut vreo gresalA sA 1ndreptAm, adAugnd semnele
ce vor fi lipsindu 1 1ndatA sA dAm si sfArsit. Deci dupA porund mergAnd la fata locului, fiind vechil rAnduitu din partea Mitropoliei sfintia sa pArintele protosinghelul chir
Venedict dichiul Mitropoliei, iar din partea mAnAstirii sfintiia sa chir Andries dichiul
Treisfetitelor si chemAnd sl pe pitariul Climent cu harta ce o au fAcut, am inceput a
cerceta stare locului i sAmnile hotarAlor dupA scrisorile de imbe partile, 1 fiind cA
harta am aflato cu totul gresitA nefiind fAcutA dupA stare locului, am Inceput a face de
al doile cercetare i harta si cernd ca sA ne arAte vechilul preosfintiei sale pArintelui
Mitropolitului, cu ce scrisori si dovezi stApftneste aceste doao bucAti de loc ce sau
www.dacoromanica.ro

DOCUMENTE

ii

arAtat mai sus, la care vechilul presvintiei sale niau si arAtat aceste scrisori ce sA vor
arAta mai h'os.
a).

Scrisorile mitropoliei pentru mosia odaia Parte! cei zic pi a Grozii din

linut Esului pe Cdcaina.


a). Un ispisoc gospod de la MAria Sa Duca Vvd din anii 7188 Avgust 8, in
care scrle cA au miluit pe Costandin postelnicul cel mare un loc de odae din hotarul
tArgului Evului, unde sA chiamA odAile Partei, de unde sA impreunA cu partea din kos,
ce au dat Stefan Petru VodA lui Alexandru beizadea, unde sA intAmpinA cu locul domnescu la odaia Partei, i merge in kos pe valea CAcainei vi iarAsi sA intAmpinA cu locul
6au dat Stefan Petru VodA lui Alexandru beizadea ; si de acolo din locul Posadnicilor
despre apus partea din sus, unde sA impreunA cu locul Rufenilor ce stApftneau cAlugArii
de la Treisfetitele i trece pe la morile Hemesitului spre apus, i dA in CAcaina, unde
sA intAmpinA cu locul mAnAstirei lui Aron VodA in Ciric, si merge in sus pre vale Ciricului si sA impreunA cu locul Posadnicilor si parte din kos merge spre rAsArit ; atAta

este hotarul acelui loc ce sau scris mai sus


n) Un ispisoc gospod de la Dumitrasco Cantacuzino din anii 7193 Martie 25
dat .iarAsi lui Costandin postelnicul pre acelas lo ce sau arAtat mai sus, iarAsi cu aceia
noimA si arAtare de semnele hotarA.

r). Un zapis de la Dumitrasco biv vel arma din anii .7226 Dechem. 23 In care
scrie cA au vAndut a lui driaptA ocind si mosie un loc unde sA chiamA odeiile Partei
din hotarul targului Esilor, care rnosie au avuto de la rAposatul pArintele sAu de la Costandin
vel postelnic, iar lui iau fostu danie de la bAtranul Duca VodA, aceia au vanduto lui lordachi

Cantacuzino vel comis dreptu 500 lei, ca sAi fie dumsale driaptAocinA i movie.

A). Un zapis de danie de la rAposatul boeriu lordachie Cantacuzino vel logofAt


din anii 7261 Mai 20, in care scrie cA au fAcut danie a6astA mosie sfintei Mitropolii,
care mosie sA numeste odeiile Grozii hotArandusA cu altA mosie a sfintei Mitropolii,
unde iaste si un hAlesteu anume Penisoara.
6). Un ispisoc gospod de la MAria sa Matei Ghica Voevod din anii 7262 lunie 18,
in care scrie cA viind inaintea mArii sale preosfintitul Mitropolit chir Iacov al mArlei
sale prea cinstit duhovnic, si au arAtat zapisul de danie ce sau arAtat mai sus, dA si
intAreste i mAria sa larAsi pe acele semne a ispisocului ce sau scris la No. 1.

B). Scrisorile mein. Treisfetitele pentru Rufeni si pentru Pilcani din ocolul
hirgului Esulai.
1). Un isplsoc gospod de la mAria sa Costandin Duca VodA din anii 7211 Martie
26 in care scrie pentru sf Anta mAnAstire Copou, care iaste din sus de tArgul Esii intre
vii, unde este hramul sfAntului Atanasie, fiind pusteitA si rAsApitA din vremile rAscoalelor,

mAriia sa o au grijit, si o au acoperit si o au inzestrat cu o bucatA de loc din hotarul


targului Esului imprek'urul Copoului si cu un sat anume Rufenii aproape in ocolul tArgului Esilor; asijderea si un sat anume Pipanii akiture cu Rufenii, care sat au fost
a Copoului cu o bucatA de loc a triia parte dintracestav sat din Piscani ce au rAscumpArat domniia sa de la Frangule ce au fost vames, dupA cum pre largu sA aratA intru
acel a ispisoc.

2). 0 mdrturie hotarnicd Piro de ueleat de la Irimice vornicul ce scrie cA avand


poroncA sA mearga sA socoteascA pentru rndul hotarului Rufenilor care sintu a sfintei
tuAnAstiri a Treisfetitelor au mers i au strnsu diva oameni si precum au apucat din
bAtrani iau spus cA sA incepe hotarul dintrun rAdiu ce sA chiamA MAgura, pe din kos
de vie alAture, unde au fost prisaca Cupariului ; deci dumnialui clucerul State intrasA o
bucatA de loc din partea cAlugArilor de la prisacA in kos cAtva ; vi ace bucatA de loc
o luasA dumnialuf State clucerul fArA ispravA. Asijderea si pentru doao pArti ce au cumBuletinul Muzeului Municipal tloan Neculcep lai

www.dacoromanica.ro

15

DOCUMENTE

incA liau adus si liau


pArat mAria sa Vasile Voevod din partea Piscanilor acele
stalpit, cari parti liau cumpArat !nada sa Vasilie VodA de la armasul MormAscul si de la
fratele sAu Silion ; deci precum au ales si au stalpit fArA Vire.
Deci intrAnd noi in cercetare spre aflare semnelor hotarA a oddilor Parfet dupA
ispisocul mitropoliei ci sau scris mai sus la numArul intAi lam aflat cu o noimA in afarA
din rAnduiala obienuitA, cad nu merge intr'o linie pe semnele hotarA, ce sare de la un
coltu a mosiel la altul. Cu toate aceste noi am socotit a fi de agunsu, pentru cA zice
acest ispisoc cA despre apus sA hotArAste cu pArAul CA caina si in capatul din gos cu
locul lui Alexandru beizade, adicA cu Penisoara, iar despre rAsArit cu Ciricul si merge
pAnA sA impreunA cu Posadnicii.

Deci fiind cA in capAtul din kos a odAilor Partei din apa CA cainei mergand spre
rAsArit pAnA in capAtul Vacotei sA hotArAste cu Penisoara, mosie iarAsi a sfintei Mitro-

polii, si de acolo din capul Vacotei tot drept spre rAsArit pAnA in drumul cel mare ce
merge pre valea Ciricului cu Vacota a mAnAstirii Dancului, dupA cercetare ce sau fAcut
sAmnilor hotarA, i scrisorilor mAnAstirii Dancului, fiind fatA si svintia sa pArintele chir
leremia arhimandritul i egumen de la mAnAstirea Dancul, cu multamire si priimire
amAnduror pArtilor sau indreptat aEastA linie precum sau arAtat in hada ; i mAsurAndusA din Cacaina i WA in linie sau aflat 71281 stnjni (sic) 1 de acole in sus
drumul cel mare ce merge pe valea Ciricului i pe valea Posadnicilor pAnA sA impreunA cu Posadnicii. Deci cercetand noi ca sA videm unde trebue sA sA impreune hotarul
odAilor Partei cu Posadnicii despre aEasta parte, niau arAtat dmnului logof Atul Niculai
RosAt o copie de pe o mArturie hotarnicA din anii 7208 Noem. 15 de la Pilat vornicul
de poartA ce scrie cA fiind rAnduitu ca sA miargA sA hotArasca satul Posadnicii parte
din iros, despre mosia mAnAstirii lui Aron VodA, au mersu si au strAnsu oameni buni
si au inceput hotarul din malul Prutului si dui:4 ce agunge din hotar in hotar piste
valea nucilor si la dial in varful dialului sau pus hotar o movilA de pamnt ; si de acolo
la vale pisti valea rAdiului si la dial prin capul rAdiului de sus, care sA rAspunde rddiul
lui Colman i sau pus hotar in capul rAdiului o movilA de pAmantu deasupra rAdiului,
si de acole in curmezis in zarea dialului si in o s pAnA intrun stalpu de piatrA vechiu,
unde sA inpreunA i alte hotarA. Dar mai cercetand noi i in scrisorile mAnAstirii lui
Aron VodA care sA hotArAste cu mitropolia despre rAsArit, am aflat W7 ispisoc de la

Evstratie Dabija Vvod din anii 7170 lunie 18 mai vechiu de cat hotarnica lui Pilat
vornicul ce sau arAtat mai sus cu 38 ani, ce scrie cA au dat danie mAnastirii lui Aron
VodA o bucatA de loc din hotarul targului EuIui, incepAndusA hotarul acestei bucati
de loc din matca pAraului Ciricului din iazul vechiu ce au fostu a lui BArboiu si care
Merge cu incungurare hotarAlor din sAmnu in sAmnu precum pre largu sant arAtate,
in care ispisoc sA *tinge la hotarul satului lucsenii a mAnAstirii Agapii, zice cA de
acolo intorcAndusl vale drept spre apus pe langA hotarul CotmAnestilor pe deasupra
rAdiului Cotmanului la o piatrA unde sA impreunA trei hotarA hotarul argului Eii i
a satului Fetione0ii i a satului Colmdnetii, iar de acole dintru acele trei hotarA, vale
spre apus dintrun piscu la piatra deasupra HArtopului, unde sA impreunA cu hotarul
satului Posadnicii ; de acolo vale pe drumul cel mare ce merge la targul Eii, pe la fAntAna lui Cercel ; acel drum mare spre Iai pe la vale Posadnicii ; care merge pe pArAul
Ciricului pe la iazul in potriva mAnAstirii, din a noastrA socotiall asa ne dA a intelege
cl l coltul mosil Mitropoliei acole trebue sA stea, unde sA ImpreunA cu Posadnicii la
coltul mosiei mAnAstirii lui Aron VodA drumul ce iaste pe vale Posadnicilor, iar mosia
mAnAstirli lui Aron VodA vine despre rAsArit spre apus prin capAtul CotmAnestilor si a
Fetionestilor si pAnA la un locu tot cAtrA apus cu Posadnicii, pAnA sA inpreunA cu hotarul Mitropoliei In drumul cel mare pe vale Posadnicilor din sus de fAntAna lui Cued,
www.dacoromanica.ro

DOCUMENTE

115

Si de acolo dreptu spre apus alAture prin capAtul Posadnicilor pAnA unde vor sta Posadnicii. Deci rAmAne ca sA &udece cinstitul divan dupA cercetare ce va face, unde
trebue sA stea Posadnicii despre aeastA parte ; i de acolo din locul Posadnicilor parte
din sus despre apus sl miargA pAru CAcaina in ;"-os spre amiazizi pAnA unde sA impreunA cu Penioara la coada iazului lui Penioara precum sau arAtat In hada.
larA locul Rulenilor a mAnAstirii Copoului sA rAmle precum au fostu 1 pnA
acuma, cAci nici cum nu pot trece piste apa CAcainil numai cu un coltu 1 cu altul sA
stea in apa CAcainel, mAcar cA dmlui spatarul Lupul Bal aa II dedesA linia. Dar noi
am socotit a fi cu grea1A, cAci dupA linia dumisale un coltu a moii Rufenii 11 lAsa
Mitropoliel i de i lazul Copoului, ce iaste mArturisit de toti iarAi mitropoliei fArA
nici un cuvntu ; iarA pentru cl voia dmlui spatar Lupul Bal ca sA facA sA margA
Rufenii alAture cu Pitcanii, aeasta iarAi nu poate, de vreme ce sA dovidete din serisorile mAnAstirii Treisvetitele cA locul Rufenilor au fostu locu domnescu din hotarul
targului Eului, i lungul acestui loc merge pe despre rAsArit alAture cu pArAul CAcaina,
i lovete cu capAtul din sus in coasta Pitcanilor, iar margine despre apus merge a1Ature cu drumul Botwmitor, dupA cum sA IntAlege dintrun ispisoc din 7210 Fevruarie 20
de la Costandin Duca VodA ce scrie cA au miluit pe mAnAstirea Copou cu o bucatA
de loc din locul domnescu din hotarul tArgulut Eilor inpreurul mAnAstirii, 1 au trimes
pre Pilat vornicul de poartA de au hotArAt acel loc i au inceput hotarul diasupra fAntAnel ZmAului in piscu sau pus stAlpu de pliatrA, i deacole dreptu la dial spre rAsArit
alAture cu antul la drumul cel mare carile merge printre vii sau pus stAlpu de piiatrA ;
i de acole dreptu in sus pe drumul cel mare prin capetele viilor pAnA la Tanga i de
la Tanga tot in sus pe drumul cel mare pAnA In dreptul a doao crud de piiatrA sau pus
stAlpu de piiatrA despre rAsArit ; i de acolo drumul in sus prin rAdiul tot pe drum la
vale alAture cu hotarul Rufenilor, pAnA unde sA impreunA cu hotarul MArzAtilor i cu
hotarul lui Costandin gramaticului sau pus stAlpu de piatrA lngA drumul MrzeOilor.
Acestu ispisoc pre vederat dA a intalege cA Rufenii mArgu in lungu allturea cu
drumul Botoanilor i cu pArAul CAcaina despre rAsArit, mai ales cA 1 stare lor aa
este. precum sA cunoate i din hartA, cA nu pot merge alAture cu Pitcanii; i mai ales
cA in vechea stApanire i a mitropoliii pentru odAile Partei i a Copoului pentru Rufeni
de 118 ani incoace tot aa au fostu pe aceste semne ce sau arAtat mai sus i nici o
datA ce mai micA pricinA nici despre vreo parte pentru impresurare acestor hotarA nau
fostu, mergAndu stApAnire de la o mnA la alta cu aeastA rAnduialA, adicA postelnicul
Costandin i in urmA fkorul lui, Dumitrachi armaul au stApAnit 38 de ani adicA de la
7188 Avg. 8 i pAnA la 7226 Dechemvre 23 ; i cumpArAnd rAposatul logofAtul lordachi
Cantacuzino urina aeasta odile Partei au stApAnito 35 de ani adicA de la 7226 i pAnA
la 7261 Mai 20, i pre urmA dAnd danie aceastA moie la mitropolie o stApftnete de 45
ani tot pe aceste semne.
Pentru aceea dar i noi aa am hotArAt ca dupA cum pAnA acum sau stApAnit
asemenea i de acum inainte tot aa sA sA stApAneascA pe semnele ce sau arAtat mai
sus, i s'antu arAtate i In hartA ; deci dupl a noastrA socotialA am dat i aeastA mArturie hotarnicA de noi iscAlitA.
1798 Septemb. 20.
Costandin Bal vel vornic.
Gavril Conachi spatar.
Dln Condica Mitropollel 1as1 fata 179-204. Cf. Surete ins. L11, 600 seq.
LXIII. 7204 Martie 12 (1696) Iai. Enachi aparul cumpArA cu 5 lei o casA de-asupra haznalei de la Ion i Iftinca,
AdecA eu Ion i sotu meu Iftinca scriem i mArturisim cu acestu zapis al nostru
preacum am vAndut Q cas C14 IOC CU tot de supra haznalii dumisale lui Enache aparul
.

www.dacoromanica.ro

DOCUMENTE

116

dereptu 5 lei vi mau dat ban gata sli hie draptA movie vi copiilor lui vi la tocmala
noastrA sau prilejit multi oameni buni vi bAtrAni anume Ion aparul vi Andreaiu apar vi
pentru credintA marn pus vi degetili sA hie de credintA.

X Ion apar
Eu Ion tircovnic am scris zapisul sA s vtie.

lt 7204 Mart 12

LXIV. 1795 Sept. 12 Iat. Ion vatav de aprozi cumpArA cu 10 lei un loc de
casA din deal de budaiu de la S. Buzdugan vi Anita.
AdicA eu Stefan Buzdugan inpreun cu sotul meu Anita de aicea din lav, care mai
jos neam pus nurnele vi degetili, fAcutam adevArat zapisul nostru la mAna dumilorsale
loan vatav de apari vi al sotului dumisale Nastasii, precum sA s vtie cA de nime silit
nici asupriti ce de a noastrA bunA voe learn vAndut dumilorsale un loc de cas aicea

de la deal de buddiu in mahalao Muntenimet de sus, care loc i lam vAndut


dumilorsale cu 10 lei adecA cu zece lei buni, care bani ni iam luoat top deplin de la
dmlor in mAnule noastre, deci de astAz inaiute drnlor copii, nepotii vi strAnepotii dumilorsale sA aibA al stApAni pAnA in veaci neclintit vi neruvait ca prea dreaptA ocinA vi
movie al dumilorsale vi nimene din neamurile noastre sA naibA nici o volnicie de a sA
amesteca ca s strice vi sA rAscumpere aastA de bunA voia noastrA vAnzare, iar de sA
vor ispiti ori vi care din neamurile noastre cu vreun fel de iconomi ca sAl rAscumpere
noi sA avem a rAspunde iar dmlor cumpAratori di nim sA nu fie supArati intru nimicA
cari la aZastA vAnzare vi cumpArAturA sad tamplat vi alp oameni buni vi mahalagii carii
mai gos sau iscAlit marturi atat vi noi pentru Za mai adevAratA credinta in kos neam
1795 Sept. 12.
pus numele vi degetele ca s se creaz.
Eu X Stefan Buzdugan adeverez vi am pus degetul de bunA voie.
Eu X Anita sot dmsale am vandut cu voia me.
Eu x lonita mov Angel cu voia me sau vAndut.
in 1cr

Eu Stefan tAlpAlar mahalagiu, mam tAmplat martur


Eu loan apar mahalagiu mam tAmplat martur

.Si eu care mai g-os am iscAlit am scris acest zapis cu zisa vi buna voia acestor
de mai sus arAtati.

Neculai dascal ot sfete Neculai cel nou

LXV. 1796 Avg. 17 1(*. Sim. Ciocklan apar cumpArA cu 6 lei o casA in vatra
Bahluiului de la T. Bordeiu vi Zoita.
AdicS eu Toader Bordeiu fustav impreunA cu sotul meu Zoita care mai gos nearn
pus degetili fAcutarn adevArat vi incredintat zapisul nostru la mAna dmlorsale SAmion
CiocArlan apar iinpreunA cu a sotului sari Vasilai precum sA s vtie a de nimene siliti
nici asupriti ce de a noastrA bunA voe, learn vAndut dmlorsale un loc de cas in vatra
Bahlutului care loc este pArintAsc drept vase lei, adicA 6 lei bani pe care iam luoat
top deplin in mAnule noastre, deci vAzAndune noi toat plata pre deplin In mAnA, de
astAzi inainte drnlor, copii dumilorsale, nepotii, strAnepotii sAi sl albA a stApAni in veaci,
ca pre o driaptA ocinA vi movie a dumlorsale, neclintit vi nestrAmutatA atat despre noi
cum vi despre alte neamuri ale noastre, iar de sar scula cineva din neamurile noastre
ca sA intoarcA vi sA strice aeastA de buna voe a noastrA vAnzare vi ori ce fel de iconomii
volnici sl nu fiiA, vi de sar tAmpla ca sA evim vi la ,.;udecatA atunce noi sA avem a rAspunde iar dmlor cumpAratorii de sus arAtati sA nu fie suparati intru nemicA, care la
a'eastA vAnzare vi cumparAtura sau tamplat vi alp oameni buni vi mahalagii vi sau iscAlit
www.dacoromanica.ro

DOCUMENTE

117

marturi, atAt i noi pentru cea mai adevAratA credinta mai gos neam pus numele i
degitile in loc de peceate ca sA s creazk
1796 Avgust 17.

Ea X Toader Bordeiu fusta gospod am vandut de bunA voia mea.


Eu X Zoita sot lui am vAndut de bunA vole me.
Eu X loan apar sin Chiriiac Sfid martur,
Eu X loan apar sin Andria martur.
Eu X Andreiu Curd apar martur.
Eu X Gavril Ciolan apar martur.
Neculaiu dascal ot sfte Neculaiu
LXVI. 1811 lulie 12 100. Dr. Evstratie Rola jalbA cAtrA domn pentru nite locuri
de cask vecine cu casele sale din Iai.
Pre cinstit divan al Cnejiei Moldaviei
Fac rugAminte pre cinstit divan cA avAn(d) trebuinta pentru o casA aproape de
casdli meli de am tine lemne i alte pentru casa me am cumprat o casd cu pulin
loc lra'neascd proaski, aice In ia la mahalaoa Munlenimei de sus, in vale de
caseile mele In s la Bahlui de la c4meaoa Pdcurariului, mai incoaci despre
Bahlui spre rdsdrit i fiind cA casa nare ogradA i eu voi sA cheltuesc a faci dupA
zapisul ce am de la vAnzAtorii acestii casA i de la megieii rAzAi, ce au iscAlit la
vAnzare cu bunA voe lor 1 apoi dupA tocmala ce am avut cu Nastasia sora mortului
Simion CiocArlan apar 1 cu Maria fata lui i cu lordachi Epure cibotar, cumnat mortului learn dat 500 lei bani tot in mAnili lui, i pe IngA zapisul acesta nou, mau dat
i altul vechiu ce au fost cumpArat 1 mortul Simion CiocArlan apar de la un Toader
Bordeiu fusta dupA cum zapisul aratA din let 1796 Avgust 17 1 acum la acest curgA-

tor an 1811 lunie 6 am cumpArat eu 1 dupA orAncluiala locului orice voiu sAmi fac, mA

rog pre cinstit divan ca sA mi sA facA publicatie in curgere de 90 zile fiind el am sA


fac IngrAditura casii, dupA cum mai sus arAt dmvoastrA.

Si sunt al Dms. deapurure pre plecatd sluga


cSA roagA dms. ca sA i sA facA publicatie
in curgere de 40 zile pentru o casA proastA
cu putin loc a ei, ce au cumpArat in acest
curgAtor an 1811, lunie 6, de la Nastasia sor
mortului CiocArlan apar i de la Maria fata
mortului, i de la lordachi Epure cibotar,
cumnat mortului care casA este aice in Iai

Doflorul Evskalie

la mahalaoa PAcurari in Asul Bahluiului


din coace de cimea, despre rAsArit de la
vale de casAle dmsale ce au fAcutd>
In dos: e sa sA arAte intAiu scrisorile.2.
Roset vtori logofAt

1821 lull 12

De la divanul cnejiei Moldovei


cAtrA cinstita hAtmAnie

Fiind cA dmlui doftorul au arAtat de sau vAzut la divan i zapisul numitilor vAnzAtori ce iaste din 6 zile a trecutei- luni lunie cu care au cumpArat ace cask deci cinstita hAtmAnie dupl cerere dmsale va binevoi a rAndui pe telal baa ca sA facA publicatie

in curgere de 6 luni de zile atAt la stare focului cAt i pe toate ulitele oraplui pretutindeni spre intiintare celor ce dreptate le va da ca sA poatA rAscumpAra i cu protimisire
audeniei cu vAnzAtorii, sau a megieiei, i and la hotArAta vade sA va arAta cineva,

www.dacoromanica.ro

DOCUMENTE

118

ca sA Zara protimisire de rascumparare, unora ca acelora facndulisA de catrA cinstita


htmanie cercetare, ce rudenie sau ce megieie au cu vanzatorii, sA i sA de marturie

la mana cu care viind la divan sl se cerceteze, i de va avea dreptate, vor intoarce


banii cumpAratoriului, i vor rascumpara, iar and la hotArAta vade, nu sA va arata
nimine, ca sA ciarA protimisire de rascumparare, atunce sA se de mArturie la mAna
dmsale doftorului, precum cA dupA poroncl sau urmat publicatie intocmai, in curgere
de 6 luni i cA nimine nu sau arAtat a cere protimisire de rAscurnpArare, dupa care sA
i sA intareasca stApAnire i cu carte divanului pentru ca in urmA sA nu mai poatA nime
a rAscumpAra.
vornic
...log.

LXVII.

1811 Iu lie 15.

...spatar...

trecut.

1819 Mai 6 100. 0 marturie a mahalagiilor pentru un drum lAnga Dinu

blanar.

AdicA noi mahalagii dam aciasta marturie a noastrA la mAna dumsali giupAnului
Dinu blanari precum sA sa tie cA in frica lui DumnAzAu martdrisim Ca' drum au fost
pi Idngd gardu Muntencii vechiu de sa scobord aparii 91 iard drumu di la poarta bordeiului la vali pand In Bahlui, i sculdndusa Ilinca sora Platonovicioaei au tngrdit
cu gardu drumu din giosu, cari si noi mahalagii Jacem tire ca sa" sd Jacd gardul

tot pi undi au Jost gardul cel vechiu, care sdnt f aid tumurugii porlii si rdddcinile
parilor iaa tim i mArturisim in frica lui DumnezAu i chemandune fatA ori i dud
vom merge i pentru mai adevAratA credinta am pus numele i degetele.
1819 Mai 6.
,< Eu Enachi taIpalar am pus numili i degitul martur
X Eu Zamfira teleleita am pus numili i degetul martur
X Eu Ilinca teleleita am pus numili i degetul martur
X Eu Matei calara am pus numili i degetul martur
, Eu Maftei Botezatul am pus numili i degetul martur
X Eu Todosie AkcibAoe am pus numili i degetul martur

X Eu Sotir croitoriu am pus numili i degetul martur


X Eu Teodor vezetiu am pus numili i degetul martur
X Eu lancu Teslariu am pus numili i degetul martur
X Eu Nastasiia Taingila am pus numili 1 degetul martur
Eu Catrina Neguleasa am pus numili i degetul martur
X Eu Dumitru cioclu am pus numili i degetul martur
X Eu Stefan mehter am pus numili i degetul martur
X Eu Mariia tiganca am pus numili i degetul martur
X Eu Costantin Mindirigiu am pus numili i degetul martur
X Eu Maria Barzoiasi am pus numili i degetul martur
X Eu Smaranda UrAta am pus numili 1 degetul martur
X Eu CrAste bulucbae mArturisascu am pus numili i degitul
X Eu Lupu chitariu am pus numili 1 degetul martur
X Eu *tefana am pus numili i degetul martur
X Eu Costandin Grecu am pus numili i degetul martur
Eu loana doftoroaia am pus numele i degetul martur
X Eu Gheorghi CAIdarari am pus numili i degetul martur
Eu Manole cioclu am pus numili i degetul martur
X Eu loan Ghebe am pus numili i degetul martur
Eu Dumitru sin Roca am fost fata i am isclit
X Eu Vasilie Ciobotariu am pus numili i degetul martur
www.dacoromanica.ro

DOCUMENTE

110

X Eu Casiana leromonahia marturisscu in frica lui Dumnezau ca drumu au fost


giumatate pe locul meu i giumatate au fostu pi locul doftorului i din gios au fost
pe langa parau iar drumu i am pus numili i degetul.
Si eu Stefan sin Stoica am scris cu buna primiri di mai sus iscalitii.
LXVIII. 1825 April 31. Matei i Maria soti cumpara cu 1200 lei de la Ion Nachi
un loc cu cas pe el langa casele dr. Efstratie Rola.
Adec noi care mai k o s ne vom pune numele i degetele datam adevarat i incredintat zapisul nostru la maim dumsale i)upanului Matei i sotii durnsale giupanesel
Marii i fiilor dsale, precum s fie tiut ca de a noastra bun voe nesilitt de nimeni
nici asupriti, am vanclut dmsale un loc ce sant i binale pe (Mitsui, de veci vnzare,
care loc s afl de la vale de casale doftorului Evstratie cu pret hotarat de 1200 lei,
care toti banii tocmala iam primit deplin in mantle noastre la facerea zapisului, care
tot cuprinsul locului se arata prin hotarnica ce au facuto vornic de poarta ; unde 1 toate
zapisele vechi ce sant pe acest loc sant de fata i trecute in hotarnica i de acum
inainte dmlui sa fie stapanitoriu in veci, atat dmlui cat i copii din copii a dmsale nestramutat i nimene din nemurile noastre sa nu indrazneasca aceasta de voe buna vanzare ce cu drepci bani numitii cumparatori au cumparat sa o aiba ocina i moie, iar
sculandu-se cineva cu pretentie spre a intoarce acest loc ori la ce illidecata ar merge
sa nu li sa tie in sama, cad sunt drepte ostenelile noastre i noi sa avem a raspunde
fiind ca i noi lam cumparat de la neamuri cu drepti banii notri i nau nimene tre.
buinta fiind 1 iscaliti in zapisul ce am cumparat i pentru mai adevarata credinta netiind carte am rugat pre scriitor de neu scris numele i noi am pus degetile, la care
poftim i pe alti oameni mahalagii i care vor voi s iscaleasca.
1825 April 31.

X Eu loan Nachi am vandut de buna voe


X Eu Anica sotia lui loan de buna voe am vandut
Erei preutul Mihail mam tamplat fata
Eu Anton Raulet mam intamplat fata
Erei Vasile mam intamplat fata
Si eu Dumitru Roca am fost MIA
Eu Stefan Andrieoae am fost fata i mahalagiu cu voe me
Ierei Andrei am scris cu primire amanduror partilor.
Ohs. Documentele dela XIXLXVIII inclusiv stint comunicate de d. Oh. Ghibanescu.

www.dacoromanica.ro

B). LUCRURI
LXIX. 7135 Ghenar 1 (1627) lapi. Nebojatco logoft Ii pierde moia VlAdenii
de la Turia, lai, pentru hitlenii.
11w di 11110H ILIPHORCKIH ITIONIAd HO6K0,401. COMIO MIIdOCTI1O

1'0 Cil0Aapic 364L1/1 410dA411-

CHOH. W)H6 MAN l MHAOHddtt H flOTHIPAHAH 4C4111 1d *T01111 tarkriimi H6ROK4TKO 1101'46T.
114 6H I1P4KOH WT1IiIII ii KUKSfl46IIIC WT 1lCflhICK 3d KIIK8II461I16 4TO HAIM ndll 611 116KO1ATKO

Aoro416T vwr U41111141 HO6KOA4. C640 NAHA% K4XkkIIH Hd Tspie CR CT411 II CR 66C ImliKoA.
4T0 S KOAOCT MCK0d48. 4TO TO6 C640 6CT II0d11010 34 FIIIK$0461116. 11611OH4TKO A01'0*. os
Kwkrinth ero l'ativrona. WT KeICH41.6 I1lefiT6A114* r6T4H4Ii. 34 neT CTO TAA6i111 C13614111111K.
A 6M5 H11110 RHKSIIII6I1I6 WT 111L4pm4 KH'kl'11116 Kupim, IIOCT641111K4., a KRA4 ihI4 HZ Allhl fidE.
Ran AO tio6Komi. A WH RUA HZ3HM4A T06 C640 34 KHKAIICTKO. WT l'a4s-rou4. KIrkilii16 lieROKATKO 40r0*6T 11 Aaa ero Roirkpmal 1141II6418 GII4R6 IIOCT.
tosToaa rocnoACTKcath
II

CR IIRC*K sowkwi Haunix. cz,moTmcom 34 pam TOR C640. H tvEcrkToKom owkaa Ka Ro

ileiloOlawrcia Ad Kali'kplIHT T06 C6A0 3d litIlid*HCTKO. 1101163<6 116 KIM KOHUII 116603<4TH0
Aoro* tia Toe 11465ampt3 Roe Romi. 3411e3<e H3H6f1H/A%. rocnomps cgoero I'4111I1413 HO:KOMI.
MIME 1181116 sodrkpini RHIIInticau el1aK6 nom CAM 141,1711A TVE C640 KIIII1p6i1611 I1IZA*1111
lid Ttione, cst CT4R. HR pSicu. FM-kr/INN. .1.'4T0114 116CO3<LITH06, T*41 134 AU. 1<il1<0 AA 6CT ii
WT H4C KI4H4.1 HITIIHHS H HIIKSIIA6H16. 11 HOTKORMA6Hi6 H Spait
H*101. II OH Ad C* 116 844HW46T.

11611001116111I 0 1111K0403<6 lid

flHC S MC HATO 9-31346 4IC11,4

I'611 8.

lw Miron Barnoschie MoghilA Voevod, cu mila lui Dumnezeu domn tArii Moldaviel; adia am dat i am miluit i am intArit inine Gaftonei, cneaghina lui Nebojatco
logotht, pe a ei direaptA ocinA i cumpArAturA din ispisoc de cumpArAturA, ce-a avut
jupAnul ei Nebojatco logofAt de la Gapar Voevod, satul anume VlAdeanil la Turie cu
Aleteu i cu tot venitul, ce-i in tinutul Iailor ; care acel sat iaste drept de cumpArAturA

lui Nebojatco logofAt cu cneaghina lui Gaftona de la Vasilie Septelici hatman drept
500 taleri de argint ; iarl lui i-a fost cumpArAturA de la MArica, cneaghina lui Chirita
postelnic ; iarA and a fost in zilele lui Alexandru Voevod, iar el I-a fost luat acel sat
in hitlenie de la Gaftona cneaghina lui Nebojatco logofAt i l-a dat boiarinului nostru
lui Enache postelnic. Deaci intr'acestea domnia mea i cu toll boiarii notri cercetat-am
despre acest sat, i aflat-am judet, cum nu se cuvine ca sA se ia acel sat pentru viclenie, cAci cA n'a fost vinovat Nebojatco logofAt pentru aceia lui Alexandru Voevod,
cum i-a fost ales domnul sAu Gapar Voevod. Deci al nostru boiarin mai sus scris
Enache postelnic singur a intors acel sat mai sus zis, VIAdeanii la Turie, cu hAleteu,
In manule cneaghinei Gaftonei a lui Nebojatco ; drept aceia ca sA-i fie i de la noi
direaptA ocinA i cumpArAturA i uric nerueit niciodAnAoarA in veci; i altul sA nu sA
Scris in lai la anul 7135 luna Ghenar 1.
ameastece.

www.dacoromanica.ro

DOCUMENTE

It.......-.1-..-

121

LXX. 7146 lord lund 6 (1638) 101. Vasile VodA Lupul intArete lui Lupul Coroteanul 14 salae de tigani ce-i avea de la Petru VodA Schiopul
noTamsAnAa. emu cafrk
l'eopria Koporr*ium an ero npaKin KoAonu. loraun lIlT HCMICOK. SA li43A*..

HIV ILICHAi6 10610 AA. 6 M. r. 3. M. WM rcumtamu MAIL H


Ht1 I 1116A1r

Mille. tiro HMAA. Se RS' 6MS I APIIAH A0104S6TS. WT Hell% ItJ6KOA4 HAIM* 11,Hr4HH.
l'AROHA II cz Ift6HA er EXAAM. H CI AkTH MX. I
cr
c FIONA C C
H 1116*l'A CIS
1teTirk it Marino u Mau.
C
/
cc

C
!I CZ
C Itai1HH4 Ii c

H TWA IftVH CZ 5E6H A

a
NAVA
H TIRE Gnan CI HACTACHR H
[1

A*

Eactige

c i116 H CH4WW11 ii

I TH 11K 4,0d/A H Fop RANI.

KpR4101-1 OS H6114 61' ZISUITISIIA.

If AS%i4.

H Il8plo C

Airartuht u A-krril IlK (1811:4,

11

ill'AttsiM

H THai ApSriu csAntu SA IJ,Hl'ttHII. unii,Irk ToaA611 I A8A,v,rk.


H

AtTn ux: Fop&

II

AiSH
ANIMA H
FA HA H qoppara

cz mew ero.

NRCIHKA.

H KPICTH HA.

K. IiK11 AT. H 114611N4. H TOAA6P. H


61'0 illISPHHKA I H AkTfi
(3136MfAl. H ARk AkT11 4'k ALIA11.
H l'AuptiA cs >Kenn 61'0. &HA. H A*TH UK : 11ACTACIA. H IlAkH HA. 11 MONK& H 1111T11-

H THIR

31/K4. CZ SC611.1

mire.
H

ii

HWHAIIIKO.

To4A6p RIIIIIHH* CI H66114 I 6A18 AOAK4 H A'kTH UK 41411111,4. H ArmwrpS. H 111411fHICA


f111..
Tomurk CIS St6II4 61'0. a1lt111HK4. u Ak f TH UK TO4A611 H Kottik.
Kzii,A.
11

11

MI-1W i1 GOO& H IIHCTop. CZ AkTH CHM II6TCHW4H. H AK* I AO411,H. T*A1 PAH. THK Rk1111hp*Apetietam. Konouu. 11,H l'AH H. ICAKO AA ESA6T CASS* H41116M8 I 61111111111CM1. Fewprie. Koporrku. ii tv'r HU. fl4KH KOANIH lorAnn, H SpHic H 110TISOSHIA6III6. nenopt+ I 111611110 IIHKOMOR
114 K'kR11 1r10111 i H. H HH AA C H 6
VA% 11 RI A6T Flp*A CHM MICTOM HttIIIHaW.
ON" MC Kil*TO

G&W rCfl,tHc Reirkti

9MS

XICII,A... S

pecete cAzutA
l'akoun ill:vrermn

6641 1101'0$6T,

+ AVMHTOMHKO

hv Vasille Voevod, cu mila lui Dumnezeu domn tArii Moldaviei, adicA domnia mea
am dat i am intArit inine slugii noastre lui Gheorghie Corosteanul pe ai lui direpti robi
tigani din ispisoc de impArtalA, ce l'a avut unchiul sAu Dragan logofAtul de la Petru
Voevod, anume t; ganii: Gavriil i cu fAmeeia lui BAlaia i cu copii lor ; i Stejul cu
fAmeaia lui Irina si cu copii lor : Petrea i Maghila i Ivan; 1 tij Ion cu fAmeaia 1
cu copii lor ; i Radul cu fAmeaia lui CAlina 1 cu copii lor Lie i Simion 1 Vasilie ;
1 tij Slav cu fAmeaia lui Nastasiia i copii lor Dochia i VArvara
i Creiciun cu fameaia lui FAntAna ; i Duma, 11 lurco cu fAmeaia lui DrAghina 1 copii lor Lupul I
Agafia, i Manila i Simziana i Ciorraia ; i tij alte sAlae de tigani anume: Toader
Dudulea i cu fAmeaia lui VAsiica 1 copii lor Gora 1 CArstina ; i tij Uzuca cu fAmeaia lui MAriica i copii lor Ihnat i Gavril 1 Toader i Eremia 1 doi copii cel
mici (trk mmu); i Gavril cu fAmeaia lui Anna i copii lor Nastasia i Ileanna i Marica
1 Antemiia i Ionaco ; i Toader VWn6 cu fAmeeia lui Dolca 1 copii lor Annita i
Dumitru i Mariica ; i Tonwa cu fAmeaia lui MArlica i cop!! lor Toader i Coltea
1 CAta i Anghelina i Sora; i Nislor cu copii sAi Petriman, si doao feate ; drept
aceia aceti de mai sus zii tigani robi ca sA-i fie slugii noastre mai sus scrisA, lui
Buletinul Muzeului Municipal loan Neculce. Iai

www.dacoromanica.ro

16

DOCUMENTE

122

Gheorghe Coroteanul i de la not drepti robi tigani i uric i intgriturg nerueit nici
odAngoarg in vecl vecilor. Si altul sg nu se ameastece inaintea acestei Orli a noasfre.
In lai la anul 7146 luna..... 6
Dumitraco
Gavril Mateini vel logofAt
Insui Domnul a poruncit.
Obs. Sunt 2 surete: unul vechiu scris de un cgluggr cu slovg popeascg ; poartg

anul 7146 ; altul scris de Vasile uricar i zice cg n'are data.

LXXI, 7164 Februarie 5 (1656) Iasi. 0 moie a lui CAcAcialg pentru 4 vaci
cu vital.

Adicg eu Stefan CAcAcialia, scriem i mgrturisgscu cu cestu zapis al mieu cum eu


de bung voia mia, de nime nevoit nice asuprit, ce cu a mia bung vreare am vandut o
parte de oZing ce sg va aliage giumgtate din partea lui Ionaco CAcAcianul fratemieu,

dintrun mo a trela parte, aciastg parte de ocing o am vgndut, lui Vasilie Bleandei,
dreptu patru vaci cu vitei, ce sg va aleage dintracel mo a treia parte, din sat din
Crinceti, ce sintu in tinutul Vasluiului i aceastg tocmalg a noastrg sau Mut denaintea
lui Gavrll din Crinceti, i denaintia lui Ion de acolo, i Costin de acolo, i Hilohie i
Goria I Stihie i Mihalcia i Stefan tot de acolo, i alp multi oameni buni care sau
prilejit la aciastg tocmalg i pentru credit* au pus pecetile ca sg fie de credinta intru
viaci neclgtitg.

X Gavril
X Gorie

u las It 7164 Fevr. 5.

x Ion
X Stihi

X Hilohie
X Costin
X Mihalcea Stefan iscal

7168 Ghenar 29 (1660) regeste. Vecinii de pe Cobala ot HArIgu.


....Un zapis din veleat 7168 Ghenar 29, intru care scrie, adicg eu Dumitraco
biv visternic, scriu cu acest zapis al nostru cum niam tocmit cu dmlui Tira ce au fost
jicnicer mare, pentru giumgtate de sat de Cobgla ce iaste la tinut HArlgului facutam
schimbu cu dmlui i am dat dmsale giumAtate de sat de VIAdeni de la Turie, de la
limit Eilor, 1 cu vecini i cu giumgtate de heleteu ce iaste cu pete, iar cele heletee,
ce sant neezite din toatg giumgtate sg tie dmlui din tot satul in giumAtate i cu locuri
de prisgci i cu pgdure precum iaste locul satului. lar vecinii numili de mosie ce sant
slobozt ei, ce cum fi va fihe op ti va aye, iar dmlui jicniciarul Tira au luat giumgtate de sat de Cobgla de la Brgescul cu schimbAturg, iau dat la Hotin glumgtate de sat
Brgesculul pentru Cobgla i la tocmala noastrg au fostu nene stolnicul Nacul i oldan
i Contg logofatul i Gheorghe Septelicl vornicul, de Botoani, i lonasco ceau lost
postelnic brat meu i Gavrila Brgescul i alti feciori de boeri cap sau intAmplat la
aceastg tocmalg a noastrg i pentru credinta niam pus pecetile i iscgliturile, i nime
dintru ruda noastrg sg naibg a strAca aceastg tocmalg, de aceasta scriem
LXXII.

LXXIII. Fara data. Pentru o cumg.


Alexandro, sa trimiti mAne la cutmg doar vom puteo cheltui sg dgm bani lui Hie
ca doomna au dzis, sg dau eu acei bani i Ilie forte mg strange de bani ce pre alta
naavem pre ce lua atate bani diZ sg o triimiti sg mg tiu eu intro parte aEastati scriu
eu A fanin sg trimiiti sg vindem ceva sA cum(pg)rAm ceva bucate de postu.
az Gligorie biv spatar iscal
www.dacoromanica.ro

DOCUMENTE

123

LXXIV. 1809 Mai 12 regeste. Pentru sate din raiaoa Hotinului.


7254 luni 17. MArturie hotarnicA de la acei randuiti a dupA cartia domniasa
au mersu la trei moii Stolniceni, i ZAhAicani, i StAngAcenii cari sunt una langA alta 1
sA incep cu un capAt din hotarAle ce sant pe culmea dialului ce iaste cu dumbravA i
mergu in lungu dreptu in sus pAnA in apa Ciuhurului i langA apa Ciuhurului sant i
vetrile satelor cu tintirim i cu iazuri 1 cu vaduri de moarA i cA au mArturisit imprekuraii cA aceste trei sate trec in lungu locului i peste apa Ciuhurului, dar f iind raia
cu sale turce0i nu sau mai ceiutat ce piYnd fn apa Ciuhurului li sau inchiet hotarul
mai jos fiind i alta mArturle hotarnicA tot din acel an lunie 25 cuprinzAtoare pe Stolniceni, i StAngAceni i PArjolta i HMO arAtandule i mAsurile i mai iaste i altA mAr-

turie tot din acel an lunie 28 osAbitA numai pe StAngAceni i iaste i hrisov de intAriturA asupra hotarnicelor pe Stolniceni 1 Stangaceni tot dintracel an lull 23 de la Ion
Neculai VodA.

1772 Sept. 27. 0 mArturie hotarnicA pe moia ZahAicani ce era a vist,

lonitA

Canta, trecand i peste Ciuhur.


1808 April 22. Carte de la divan cAtre sulger Ghiorghi Ciohoranul cl dupA hotarnicile ce are dlui vornic Costachi Sturza una din 1772 pe ZAhlicani i StAngAceni,
alta din 1784 pe giumAtate de sat de Pojujani a cAror capete trec piste Ciuhur in
tinut Hotinului, pe care sunt ocupate alte numi de sate ce sl numesc Pociumbenii,
PociunbAutii, clla lui Kiurtu, i cala lui Bekir, care sau i dat in stApAnire dmsale
vornic fiind in cuprinderea hotarnicilor dsale sA cercetezA numitul sulger ca sA afle
sAmnile mArimii lor de la care iaste i mArturie tot din trecutul an 1808 Mai 12 cu
al-Mare pre largu in ce chip au dovedit sAmnile dupA arAtare oamenilor ce locuesc
acolo, i a pe pol sat Pojujanii sA numete acum CAla lui Kiurt, arAtand 1 ce acareturi sant pe Stolniceni ii numete cala lui Bekir, asamine arAtand acareturile, pe
ZAhAicani sA numesc PocimbAutii di pi nite tarani de un iaz asAmine arAtand i ce
acareturi sant, pe StAngAceni sA numesc Pociumbetii iarai di pi acei tArani, I iarai
arAtand ce acareturi sant.
Deci scrisorile vechi numai pentru StAngAceni pomenesc cA le iaste sAlfte in tinut
Hotinului pe apa Ciuhurului, far pentru celialaite moii scrisorile vechi nu pomenesc
nimica de tinut Hotinului ce numai cu iazuri i mori in Ciuhur, iar hotarnicile ce &Int
Plcute dupd cuprinderea Hotinului de Turci care sant intArite i cu hrisov domnesc,
zic cA au mai tinut oamenii din vremea aceia, cl capitele acestor moii ar fi trecut piste
Ciuhur in tanut Hotinului.
1809 Mai 12.
Th. Bal vel logofat
Manolachi vel vornic
Dumitrachi Bogdan vel vornic
loan TAutul paharnic

LXXV. 7256 lunie 23 (1748). Spita curgAtorilor din PAtraco Botez,


PAtraco Botez

Patraco

loan

Irimicea

Toader, fata

Grigore, lrimiia

TAbArtA

2 vist.

www.dacoromanica.ro

124

DOCUMENTE

LXXVI. 7260 (1752). Foaea de zestre a Mariei.


Un harhalu cu diamanturi si cu leftul cu diamanturi, in care santu 20 diamanturi mari i 38 diamanturi mai mici.
0 pareche de bratari de aur cu diamanturi din cari santu 14 diamanturi mari
i 28 diamanturi mid.
0 pareche Arji cu bannuri cu ciubucurile de diamanturi.
0 pareche Arji de jmaragdu cu ciubucurile de diamanturi.
10 iruri de margAritare.
Un inelu cu mi diamantu mari i 10 mai mici impregiuru.
Un inel cu 2 diamanturi.
2 inele Cate cu un diamantu.
Un inel cu un rubin i cu 2 diamanturi de laturi.
Un inel de zamfir albatri.
Un inel cu zmaragdu verde.
0 salba cu 20 galbeni cate de 5 i 1 galban de zace.
0 salba mai mica de 20 di galbeni cate de unul.

LXXVII. 7270 Mai 13 (1762). 0 vaca pentru 10 lei, i masa de cununie.


Adica noi mahalagii de Muntenime de sus, care mai g-os ne vom iscali, scriem
i marturisim cu a'easta marturie a noastra pentru Oghinia mama lui Mateiu, care flind
ai;unsa cu vrasta batranetilor si fiind i bolnava au cunoscut scurtarea vielii sale, au
chemat pe preutul Grigore fiindui duhovnic, de au spoveduito, altile Zau marturisit nu
sa stie, iar intrebando duhovnicul ce are de grija dupa moartea ei, ia au zis cA alta
nare nimica MA cat casa aceala sai fie de grija dupa moarte i dupA cum au marturisit inaintea duhovnicului, duhovnicul niau spus noao mahalagiilor dupA cum au marturisit ca nadejde de grija ei, casa ii esti si cine a grijio aceluia scY Pia casa, iar
pentru o vaca ce o cumparase cu fiZorul ei Mateiu cu 10 lei (land ia 4 tel 1 Mateiu 6,
pe acea vaca. dar ea avAnd trebuinta de bani au cerut banii de la Mateiu cei dadesa
pe vaca, ca sa pun6 masa de cununie s rmnd vaca a lui, i el iau dat banii,
carii dadesa la vaca, si de cand iau dat banii de au pus masa au trecut 1 an la
mijloc, i Mateiu au grijit pe maicasa Oghinia in 2 randuri.
lar pentru alte maruntisuri ce iau ramas, are 1 o neputin6oasa de fata, bolnava
care nu esti harnica nici sa s hraniasca, fiind foarte neputinZoasa, ia avut lonita fratele lui Mateiu cu 6 ani mai nainte sau casatorit inainte mortii manisa 1 sau deosabit
de dansa, i el nici un ban nau cheltuit la moarte fara cat Mateiu au cheltuit si au
grijito 1 dupa cum stiu asa mArturisascu inainte lui Dumnezau si inainte kudecatii, 1
pentru credinta niam pus degetile.
let 7270 Maiu 13.

Eu x Ionita Ciolan martur


Eu X Ion vatav martur
Eu X Lupul Ivan martur
Eu X Postolachi Handrugan martur
eu X Paraschiva mam tamplat la grija
In dos: Ghinia mama lui Mateiu.
LXXVIII. 1777 Ferruarie 21. Un blanar (C. Papazoglu) falit la Vaslui.
Costandin Papazoglu blanariul si cu tovarasul lui Petru, care fiind AzAtoriu aicea
in targul Vasluiului, sl luand bani de pe la unii altil, cu dobanda ca sa sa chivernisasca,
www.dacoromanica.ro

DO CUMENtE

.,

125

i ramind mofluzi, au fugit, i dui:4 fuga lor Wand cercetare de cat datorie au ramas
datori, i ce au Minas pe urma lor i sau dovedit ca sant datori, la dmlui Mihalachi
Cerchez biv vel jicnicer 30 lei cu zapis i 12 lei la dmlui lancul biv vel arma iarai
cu zapis, 1 30 lei la Grigora Chihae, iarai cu zapis 1 2 lei 60 bani la Misaila
Chihae far de zapis, ce le dedese bani sai faca nite cojoace, cari O. fac datorie dreptu

74 lei 60 bani pe urma kr, i Wand cercetare 1 dupa izvodul ce au lasat mai sus
numitii blanari la fugirea lor de pe unde au sa ia de la unii altii, cata datorie sau dovedit ca iaste Nina am i Implinit, ins 6 lei de la egumenu Fastacianu pentru o giube
cu pace ce blanisa a bucatariului sviintii sale, 2 lei 60 bani la vatavu Moisai pentru
nite cojoace cei lucrase, 2 lei 30 bani de la lot dachi Turcanu pentru nn cojoc ce iau
lucrat, i 2 piei ce iau pus la cojoc, 90 bani de la Istratie Ciobanu datorie driapta ce
sau luat al lor 3 lei un tulpan vechiu 1 altul mai nou i o tergura, ce ramasese pe
urma lui i sau vandut 4 lei pe 13 pol pe mita 1 pe nite furda cal a lor ce sau vndut
51 bani pe o pelce de mel tij a lor ce sau vandut, 60 bani pe o gua vulpe proasta
tij a lor, ce sau vndut, cari cuprind piste tot 19 tel i 51 bani gata, cercetand dintraciasta datorie de au ca sa s mai scada cevai sau dovedit iarai dupl izvodul lui
2 lei 69 bani la dmlui jicnicer Mihalachi pentru o vulpe i lucrul ce iau lucrat i 6 lei
la dmlui arma lanciul pentru lucrul ce iau lucrat, un leu la Grigora chihaia care sa
fac cu bani gata i cu scadere lucrului ce au lucrat 32 lei i tot mai raman datori cu
42 lei 60 bani i Wand cercetare de au mai ramas ceva pe urma lor ca sa sa plateascA aceti bani i alt nemica nu sau dovedit ca au ramas pe urma lor, fall de cat
o casa cu pivnita i o dughiana cu bordeiu care acestea sau 1 strigat la mezat ca de
sa va gas! un bun muteriu sa platiasca datoria, i nime nu sau gasit ca sa le cumpere, am fntrebat 1 pe Grigora Chihaia fiind ea acea casa au fost pusa zalog la
dansul drept 30 lei, sa primeasca i dughiana impreuna cu casa drept 42 lei 60 bani
1 ceilanti bani ce va mai prisosi piste datoria lui sa de datornicilor ca sa nu ramae
nime paguba ci cauta cu vicleug ca acela ca sa ia casa cu pret mai gios de cat li
iaste pusa zalog i fiind ca dughiana cu bordeiu nu face banii ce mai prisosascu din
suma pretului ci cere Grigora Chihaia casa, unde era toti datornicii mai sus numitilor
blanari fata iam intrebat pe toti cum i pe altii streini cine va sa primasca aceasta
casa i cu dughiana in pretul acestor bani i nimene nu sau aflat ca sa raspunza la
aceti bani. Deci fiind ca dmlui jicnicer Mihalachi iaste paguba i de 12 vulpi ce i
liau stricat de mai sus numitii blanari la dubala, care vulpi nu sant nici de o triabl
sau incarcat 1 cu aceti 42 de lei 60 bani i au luat casa cu pivnita I dughiana cu
bordeiu asupra dumsale i a plata celorlalti datornici, deci fiind pricina intracest chip
am dat aceasta carte a noastra la maim dumsale Mihalache Cerchez biv vel jicnicer,
ca sa stapaniasca aceast casa 1 dughiana de mai sus aratata cu buna pace, aclasta
Sandul atrar ispravnic

1777 Febr. 21.

LXXIX. 1815 lulie, regeste. Masoritea Maldaretilor la Tecuci.

997 stanjani capatul despre apus

910 stanjani cal:Mut despre rasarit


1887 : 2=987 stanjani gospod
din acetia Elenco Manu are 133 stanjani i anume :.
44 st. 2 palme Catrina Foiculeasa 7265 (1757)
44 ,, 2

Nastasia Taranca 1794 Oct. 13

loan Calapod 7272 Febr. 21.


5 4
39
133

latagan

www.dacoromanica.ro

DOCUMENTE

126

LXXX. 1826 Marl 26. 0 festA a agli Ilie CogAlniceanu.


Arhon polcovnic lonita Zaharia

Iti vestesc de o Jestd ce era Rata a 0 se faci de cAtrA dmlui aga Hie Kogdlnijanu, voind a te da in bir i a ti sA lua carte de privilegiu ce tam scos pentru cl
sau intiintat el Hai fi alcAtuit cu rAzAii de acolo cArora liai fi dat bani spre rAscumpArare unor pArti de moie de care sA enteres4li dmlui i pentru cl am aflat eu i
lam rugat pentru hatArul meu sA nut facA acest neajuns, indatorindumA cati voiu scrie
i de vei desface acest plan a dumsale ce sA atinge de enteresul, miau fAgAduit i au
i hotArAt cA vei fi nesupArat. Pentru aceia dar ca un prieten grAbesc all face cunoscut,
ca sA te desfaci cu totul de plan a dmtale ce sA atinge de enteresul dmsale agAi, cAci
te incredintAzu cA dupl ce nimic nu vei pute isprAvi, apoi vei fi prigonit pentru totdiauna de cAtrA dmlui, i ceea ce acum era gata a ti sA face, 1 prin mijlocire me, sau
oprit, apoi sA va aduce intru impliniri, WA a te pute folosi in urml.
a dmtale slugA Tudorachi Manole
1826 Mart 26.
Adresa : cinstit frate dmsale polcovnicului lonita Zaharia cu fratasca dragoste
la RApi

LXXXI. 1845 Ghenar 17. Un vecsl a slugerului C. Stavrat,


FlindcA un vecsdl de una sutA galbeni ce-mi datoria cumnatul Mihalache Dimitriu

care vecsdl era cu data de 15 Noembre 1844, mi lau plAtit prin numArare a 50 galbeni
(in naturA) in naht i 50 prin alt vecsdl in privire cA dumnealui a uitat cA acel yeas&
lam rupt la vremea mai sus aratatA eu, ci prin aceasta adeverez cl oricAnd s'ar ivi
(lucrul ce nu sA poate) sA sA cunoascA ca o hArtie albg.
Sluger Costachi Stavrat

1845

Ghenar 17

LXXXII. Fdrd an. Spita neamului Durac.


Miron Bucioc stolnic (7168)
Maria Bucioc
Toader clucer
N.

Lozinschi Durac

Catrina
+4'

""' ..
=

Cr. Cr

DU co a'
ta)

Enake Durac

Ileana
C. CApotici

Neculai
Fectila

lonit FectilA
sm
NI

Axinia
Stefan I labacescul

Anita

Safta
Hie Abaza

Dinul

C4con

pu

,_...

.;.-Z

."

,-I

FectilA n1
1:0

1134

M
C a:
I

a al.

crq .

fatA

Stefan
VArzaru

IP

fatA

C. SAvoiul

GE"'

DU

CD

www.dacoromanica.ro

g
Catrina
Dima PA rpArita pi.

DO CUMENTE
LXXXIII. o. 7168 (1660).

127

Spita Braevicilor.

Boris Braevici
Duma Braevici,

Nastasia,

popa Griga

Ileana

Maria

Gafta

BrAescul

Nastasia, Odokia, Cozma, Vasile


5

Prodan, Gligorie
7

Sofronia,

Lupul

10

11

DrAguta, Anisia, Nicorici Stefan, Gavril, Alexandru


2

12

13

14

1, 2, 3, 4, 7, 8 vAnd ;Agile din Dumeni lui Grigore stolnicul.


5, 6 \And lui Mica ; iar fiica acestuia Anu.pca (9) impreunA cu numerile 10, 11,
vind lui Ilie Bucioc.
12, 13, 14 vind lui Miron Bucioc cAtra 7168 (1660).
LXXXIV. 7169 lanuar 2 (1660).

oltuzul vi prgarli mart de Trotuv.

Adec eu Simion i Vasilie. CHIs Precop.

olan. ot Mogoveti, scriem i mArturisim

cu cestu zapis al nostru. cum am vndut a noastrA direaptA movie, o vie la sat la
MogoAti, dumsali, lui Savui ce au fostu cAmAra, dreptu optu galbeni, bani buni, ca
sAi fie, dumsale, direptA ocinA, i cumpArAturA, dumsale i cuconilor dumsale i nepotilor lui, i nime dentru oamenii notri, sau din cuconii nostri, ca sA nu sA ameastece
nice antorce, 1 aciastA tocmall sau f Acut denaintea Neculai Che(ra)nii soltuzului de
Trotu si a doisprezece pArgari anume Costantin Lungul 1 Martin Foto

pargart

mari 1 dinaintea a multi oameni buni, anume Ion Gealepeul 1 Temeli vamAs i popa
Mihalachi i Constantin Buho'd i Dumitracu Condrea si Toader Co'dorva i pre mai
mari credinta am pus pecetea tArgului 1 am iscAlit toll i eu Gligoravco am scris acestu
zapis ca sA s tie. Pecete Trotuului (o mAnA i un ciocan).
let 7196 Ghenar 2

LXXXV. 7200 Noembre 24 (1691). Satul Ocna.


Adec eu Gligoraco CozmAscul fAcutam scrisoare mea dea bun credintl, la mana
dmsale lul Timus 1 a lui Vasilache, precum am vAndut eu dumilorsale parte mea den
sat den MogoAti, din casA gata, 1 din cAmpu i din pAdure, din tarinA cu tot vinitul
toatA parte me ce sA va aleage, am vAnduto dumilorsale cad mai sus scriu i mlau
dat dumnalor treai lei, i alegandusA parte mea sA aibu a faZ dumilorsale zapis pentru
creadinta am pus 1 deagetul sA s tie.
u Ocna vlt 7200 Noemv. 24
X Oligoraco CozmAscul
Neculai pisal

LXXXVI. 7203 August 3 (1695). 0 groapA de fanat.


AdeacA eu Radul parcalabul mArturisAscu cu acestu adevArat zapis al meu, precum
am vAndut dumilotsale vamiului Timu 1 dumsale vamiului Vasilachi, a me driaptA

cumpArAturA din sat din Mogoati, o groapd de jam* de la satu lui dreptu trei lei
bAtuti i mi au mai dat dumlor iar trei lei, cari bani aceti iam fostu datu iau popii
www.dacoromanica.ro

DOCUMENTE

128

lui Gligora arhond pre moiie, deci s

aib dmlor a popri aceti bani din parte popii

i mi au mai dat un leu care am dat eu Focii i altora, de le au fostu de cheltuial


cand miau dat danila parte lor din sat, apoi dania mi sau stricat, cari bani fac apte
lel i aceti bant mi au dat dmlor deplin, iar de are cineva a raspunde sa OA a intreba cu mine i de mor dovedi sa aibu lau antoarce dumilorsale banii 1 pentru creIt 7203 August 3
dinta am 1 iscalit.
Radul parcalabul ; i mam tmplat az Stefan Fene iscal.

LXXXVII. 7217 Mai 2 (1709). Luare de grumazi.

Adec eu lonit Popa Mcutam zapisul meu la maim dumisale gupanului Vasilachii,
precum miau facut dumnialui bine cu 5 lei 1 1 zlot ca sa aibd ai da dumisali banii

iar de oi fugi cu banii dumsale i ma afla vreundeva s aiba dumnelui a ma lua de


grumazi i sai aibu ai da banii cu dobanda, i pentru credinta mam i iscalit.
let 7217 Mai 2
Ionita Popa X
lei o vaca tij am dat Grozatilor pentru lonit.

LXXXVIII. 7223 April 26 (1715). Un cal 20 lei.


Adec eu Ion sin Nica facutam zapisul mieu la maim dumsale giupanului Timu
logofat pecum santu dator dumsale cun cal ca s dau dumsale, candu va veni dumnalui
la E -iar nefiind calul sa am ai da 20 lei pretul calului iar de sar tampla a (im)bla la
vreun giudet sa fie toata cheltuiala despre mene.
Ion sin Nica i pentru credinta mam iscalit.
vleat 7223 April 26.
Ermonah Arsenii egumen ot Tazlau

Ion Nica platnic


Cost. Beldiman parcalab.

Si eu Iftimie diacul am scris.

LXXXIX. Fdret an. Un prost scriitor.


Adec eu Dumitraco BrAescul precum noi inde noi nau dat un tigan noo Pratol
iar celati tigan Zor mai fi sai e bade Apostol ca6 au rnlat den cheltuit sd lidu sd
dator sai mai e mai multu, neu durot ace ne eti frail i celzdd la ce datorii sal
platim de unde esti despre noi in pace.
i eu Dulnife0 BrAescul.

Documentele dela LX1XLXXXIX inclusiv sunt comunicate de d, Oh. Ghibanescu.

www.dacoromanica.ro

.DOCUMENTE

XC. 1804 Noembre 2.

129

Apa la lai

Noi Alexandru Constantin Moruz Voevoda cu mila lui Dumnezeu Domn prei
Moldavia
Dupl ce cu agutorul atot puternicului Dumnezeu am sAvArit adusul apelor aice in
oraul E01, atat acele de la ,5'apte oameni i de la Aron Vodd eat i acele de la CIric,
care sau impArtit in cimele la ulite i pin mahalale, dupA cum s vAd, cu multA cheltuialA i ostenealA Domniei mele pentru indestulare tuturor orAAnilor ce erau cu totul
lipsiti de apA.

InsA aceste ape neputanduse a sA sui mai sus ca sA indestuleze i parte de sus
a oraplui, ace parte in care -se cuprinde 1 mahalaoa Muntenimei de sus i de mijloc,
sA aflA 1 pAnA acum lipsitA de apropiere apelor. 5i acum prin jaloba ce au dat mahalagii cAtre Domnie me, au fAcut rugAminte i cerere spre a li sA da a noastrA Dom-

neascA voe 1 ajutor ca sa aduca 0 tn parte aceea apele i izooarele ce sant.pe


mo0e Copoului in multe locuri prin vii i pe afarA la satul ce sA numete Muntenii,
puind i el din preunA i cu casele boere0 ce sant intraceste mahalale atat suma de
bani la cheltuiala ce sA va face cat 1 toatA osteneala pentru adusul acestor ape. Drept
aceea socotindusA de cAtrA Domnie me aceastA cerere cu toatA rAnduiala i cu cuviintA
pentru obtescul folos a tuturor celor ce lAcuesc in parte aceea, hotArAsc prin carte

aceasta a Domniei mele, intiu ca s5 poatA de la locul de sus arAtat a aduna toate
izvoarele ce sA aflA acolo, fArA de nici o oprire despre nimene, insA lasAnd la locul
acela pentru trebuinta lAcultorilor de acolo, cu cime fAcutA la un loc sau doao, doao,
sau trei mAsuri de apA, iar ceealaltA sA o ia pogoranduo prin oale pentru trebuinta i
indestulare oraplui, ce se aflA totdeauna lipslt de apA, cei i in primejdie focului, 1
ori care din lAcuitorii de sus pomeniti, va prinde la cheltuiala adusului apelor acestora
pe cat va da la cheltuialA, parte ce I sA va veni din apA sA fie dreaptA a sa nesupArat
de cAtrl nimene, cum i izvoarele de unde sA va lua apa sA fie nesupArate, i sA nu
indrAzneascA cineva a deschide sau a strica strAmutand curgerea apei din oale, ca sA
sA de stricAciune drumului apelor, cAci unul ca acela dovedindusA se va pedepsi.
Pecete tu ro capul de bou, corbul 1793 Al. K M. Vvd.
1804 Noembre 2,
Procitoh vel logofAt

Sau trecut in condicA Matei condicar


Nola. Istoricul Manolake DrAghicl vorbind despre activitatea domnitorulul Alexandru Constantin Moruz scrie: (a inceput i alte lucrAri in ora, precum i adunarea

apelor ce lipsea mai cu temeiu... au indreptat cursul multor izvoare mari de la Ciric
in Iai... au mai scoborit el i alte ape de la Copou spre indestularea pArtel de sus

a Iaului i aceste izvoare pAnA acum incA circuleazA prin imbunatatirile adAugite de Mihal

VodA Sturza. RAposatul Scarlat Pastia, lost primar al Iailor, in broura sa intitulatA
(Despre origina apelor din Iai (Iai 1896 pag. 28 1 29) vorbind de apele aduse de
la Copou pentru indestularea locuitorilor din mahalalele Muntenimea de Sus i de Mijloc
scrie: (Cum s'au recoltat aceste ape 1 and anume aceasta nu se cunoate. Singurele
documente ce se cunosc in prixirea aceasta sunt hrisovul lui Moruz VodA din 2 Noemvrie 1804, prin care dA drept PAcurArenilor sA aducA apele din partea locului in
interesul alimentArel acestei pArti 1 actul prin care visternicul Sandu Sturza la 12 Decemvrie 1829 dAruete spatarului Dimitrie Danu o mAsurA de apA,. Prin publicarea
prezentului hrisov se elucideazA chestiunea alimentArei cu apA a pArtii de sus a oraului lai. Este probabil cl Domnitorul Wand, lucru rar, sacrificii bAneti din banii visteriei pentru aducerea apei de la Ciric i Aron Von pentru indestularea pArtii de jos
a oraplui, nu a mai putut da ajutor (Arlen pentru mahalagii din cele douA Munteniml, autorizAndu-i insA de all aduce apele pe cheltuiala lor proprie, de vor putea i indemnandu-i
Buletinul Muzeului Municipal tIoan Neculce, MO

www.dacoromanica.ro

17

bOCUMENTE

130

a se asocia pentru realizarea acestei intreprinderi gospodareti, care trebuia neaparat


savArit. Acest hrisov poarta aceai data ca hrisovul dat Pacurarenilor.
Vom vedea cum boerli au tiut sa se foloseasca de aceasta incuviintare tragand
apele din satul Munteni.
1805 Aprilie. la$i.
Imparteala masurilor de apa ce sau adus in tovarale de la satul Muntenii ce este
XCI.

din sus de Copou, de boerii ce sa arata mai jos, cu cheltuiala tuturora ate ate masuri de apa sau venit fietecaruia dupa carele sau analogisit 1 cheltuiala.
1805 Aprilie.

Mdsuri
a)
b)
c)
d)
e)
1)

g)
h)
i)

pol

Dumnealui Logogt Costandin Bal$ au dato Mcdrescului


1 lui beizade Mavrocordat

Dumnealui Logo fdt Costake Ghica.


Dumnealui vornic lancu Leu.
Dumnealui Hatmanul Sdndulake Sturza.
Dumnealui Hatmanul Neculai Stratulat.
Dumnealui Visternic Alecu Bal$.
Dumnealui Vornic Lupu Bal$.
Dumnealui George Tufecci ba$6 (Leondari).
Dumnealui Poste laic Necolake Bal$.

4
1

3
1

2
4
19

Adeca noa spre zece masuri fac dupa cum sau masurat in vreme

cand sau alcatuit Inainte tuturor boerilor aratati care sau Intamplat, deci fitecare din
tovara1 are sa o traga din tahminu ce este la dumnialui Hatmanul Sdndulake Sturza
unde se aduna toate apele, 1 din tahminu ce se afla in gradina Postelnicului 35 pai
mai la deal, de unde se desparte apa Dumnealui Logojt Costake Ghica, Mdcdrescului si Tujecci ba$a 1 dui:4 vreme ori de vor scade apele Or de vor prisosi peste
aceste mAsuri, Dumnealor intru acea stare intru care se vor afla apele dupA analogie
sl o traga dea pururea. Si de se va intAmpla ori cAnd vro stricAciune apele de la
matca lor i pAnA la casele Hatmanului Sdndulache Sturza, cata cheltuiala se va face
cu meremetul O. fie fietecare din tovarai dator a OM dupA analogie, ipentru cl Dum.
nealul Visternic Aleco Bal$ are aceste trei masuri, iam dat acest izvod iscalit de mine.

fdrd isaliturd
Notd. Acest izvod scris pe hartie albastra cu filigrama 1810 trebue sa fie o
copie de pe originalul inmanat boerului visternic Aleco Bal, caci nu poarta iscalitura
i este scris cel putin cu cinci ani In urtna, dupa cum ne arata filigrama. El prezinta
un mare interes evidentiand spiritul de asociatiune dintre boerii vremei, cari cu sacrificii baneti se alcatuesc inteo .societate pentru indestularea gospodarfflor lor cu ape
aduse din satul Muntenii de la Copou.

Masura de apa este egala cu 2520 oca in 24 ore sau 3 metri cubi 800 litruri

400 grame.

Cred ca identificarea boerilor tovarai ar prezenta oare care interes precum i

identificarea locurilor pe unde erau aezate aceste case.


I. Logoldtul Costake Bal$ zis Ciuntu, unul din cei apte stalpi ai tArei, personagiu considerabil la sfAritul secolului al XVIII:a i la Inceputul secolului al XIX. Era
fiul marelui logofat Lupu Bal i al Anei, fiica lui Costantin Catargi, frate cu logofatul
Gheorghe Bal (de la Dumbraveni) i cu Teodor Bal mare vornic i cu Ion Bal.
II. Mdcdrescu. In condica liuzilor din 1803 gasim pe un medelnicer Toderaco
Macarescu i pe un maior lonita Macarescu, care scutesc de bir nite slugi a bor. Tot
In acea condica vedem ca medelnicerul Toader Macarescu stapanete moia Balosati,

www.dacoromanica.ro

DO CUMENTE

131

in tinutul Tutovei, probabil el el este tovarAul pomenit in contractul publicat. Pe lista


nobililor din Basarabia din 1817 gAsim iar pe Toderacu i Pavel MAcArescu vel serdari.
III.

Beizadea Mavrocordat. Este beizadea Dumiku Maurocordat, fiul lui Cons-

tantin Neculae Mavrocordat, domn in nenumArate rAnduri in Moldova i Muntenia. Beizade

Dumitru Mavrocordat este nascut in anul 1740 i a murit in anul 1817, inmormAntat
fiind la moia sa Criste0i din judetul lai ; a fost cAsAforit cu Maria, fiica logofatului
Dumitru Sturza de la Criteti. A avut doi fii: primul Costantin a fost cAsAtorit cu Casandra Bal, sora logofatului Lupu Bal *i a Saftei Bal, cAsAtoritA cu Grigorie Brancovanu, ultimul descendent al voevodului Constantin BrAncovanu. Constantin Mavrocordat
a avut o fatA Zoe, care a fost adoptata de Grigore Brancovanu 1 cAsatoritA cu Domnitorul Munteniei Gheorghe Bibescu Voda.
IV. Logofdtul Costake Ghika. Personagiu considerabil al vremei. A jucat cele
mai mari 1 preponderente roluri de la 1774 Oa la moartea lui in anul 1828. Si el
era unul din cei apte stAlpi ai tArei. In jurul personalitAcii lui i mai ales in privinta
starei sale civile s'a stArnit o suma de studii istorice, care nu au ajuns insA la nici o
conclusiune precisA. Versiunea preconizatA de Radu Rosetti in studiul sAu asupra

urmailor lui Grigore Al. Ghica VodA decapitatul, publicata in Convorbirile literare din
anul 1902 pretinzand cA logofetii lordake i Costake Ghica autorii ramurilor Ghiculetilor din Moldova sunt fii Catindi Ghica sora lui Gr. Al. Ghica Voevod, cAsatoritA cu
Dumitru Gheorghiadi Sulgeroglu, este o versiune care nu se bazeazA pe nici un document ci numai pe o pretinsa traditie oralA. Combaterea acestei afirmatiuni nu poate
intra in cadrul acestor notite. Aceasta calomnie a fost rAspAndita de paharnicul C. Sion,
dumanul inverunat al Domnitorului Moldovei din 1849 Gr. Al. Ghica, care sa trAgea
din logofatul Costake Ghica, fiindu-i nepot de fiu. Este aproape sigur ca logofetii lordaki
1 Costake Ghica sunt copii Marelui spatar Matei Ghica, fratele lui Gr Al. Ghica Voda,
care a fost traitor i in Moldova ; ei au mai avut un frate Alexandru mort in exil in
Rusia, unde intovArAia pe unchiul sAu Gr. Ghika Von i o sorA Smaranda, sotia
domnitorului Constantin Moruz, cu care Ghiculetii erau cumnati.
Costake Ghica nAscut probabil pe la 1745 intovarAeste pe unchiul sau surgunit
de Rui la Petrograd in anul 1769 Sub a doua domnie in Moldova a unchiului sAu

Gr. Al. Ghika este vel camara, ridicat de cAtra cumnatul ski C. Moruz la rangul de
hatman la 1784 i rAmAne in acest rang pAnA la 1804, cAnd este inAltat la rangul de vel
logofdt. Moare la 1828 i este inmormAntat la biserica sf. Spiridon din 14. La 17
Septemvrie 1778 s'a cAsAtorit cu MArioara Cantacuzino, tanAra vAduvA a lui Ramadan
Costin, fiica logofAtului lordake Cantacuzino Deleanu, de la care ia mare zestre.

Nepot de frate al Domnitorului Grigore Alexandru Ghica cumnat al domnitorului Alexandru Constantin Moruz, probabil om iscusit i cu mare experienta a treburilor publice, el ii agonisete o avere considerabilA primind chiar in dar de la nepotul
sat! Domnitorul Al. C. Moruz moia Comaneti, ultima mo0e domneascA. Situatiunea
lui politica a fost in mare vaza in decursul mai multor decenii, cu toate ca citesc Intr'un raport al consulului prusac Kiinig din 1788 cA lordake i Constantn Ghyka favoritii lui Alexandru Ion Mavrocordat, sunt aratati (sub domnia lui Al. Ipsilanti, nouri
trecAtori I Costake Ghica este mult mai tAnAr ca fratele sau Iordake i sora sa Domnita Smaranda Moruzi. Costake Ghica a avut trei fii: George autorul ramurei Deleni, Alecu (Bilboquet), tatAl domnitorului Gr. Al. Ghika de la 1849, I Dumitru
autorul ramurei ComAneti
i o fata Catinca mAritatA cu un Sturdza. El a tiut probabil prin capacitatea lui sl se pue bine cu Ruii, del el este favoritul kneazului Potemkin, care ii stabilise curtea in anul 1787 in casele hatmanului Costake Ghica.

Cadavrul lui Potemkin, care moare in drum spre Rusia, este adus la 14 tot la

locuinta lui Costake Ghika.


Mai tim dintr'o petitie a fiului sAu Dumitru, petitie adresatA impAratului Austriei
in anul 1822, cA Costake Ghica a fost ridicat la rangul de print de cAtrA tarina Caterina II-a.
A iubit i artele, cAci citiM in Manolake DrAghici la pagina 116 din vol. II: (In
zilele Sutului s'au inflintat pentru intAi4 data in 14 teatru de societate in casele hatmanului Kostake Ghyka. DouA locuinti ale lui ne sunt cunoscute : prima unde este astAzi
Facultatea de medicinA ; din ce cauzA nu se tie el a vAndut acest palat visternicului

www.dacoromanica.ro

DOCUMENTE

132

Bal inainte de anul 1796 stabilindu-se In Muntenimea de sus In casele socrului sau
lordake Cantacuzino Deleanu, pe locul unde este astazi Universitatea noua.
Manolake Draghici ne spune la pag. 82 vol. II din timpul ocupatiunei ruseti
1806-1812 iar senatorul Milanovici locuia in casa Ghicai la Copou, in care este acum
teatru, ce are opera itallana* Logofatul era obinuit a gAzdui ci fete mai simandicoase.

Masura de apa care c'o rezerva prin actul de tovaracie este desigur pentru casa lui
din Muntenimea de sus, pe locul actualei Universitati. In ciuda ponegritorilor vechiului
regim nu putem invoca fara un pic de emotiune aceasta figura a batrAnului diregator
Costake Ghica 1

V. Vornicul lanculeu este fiul lui Lucake Ianculeu celebiu, care a avut i doul
fete : Catinca casatorita cu Lascarake Rosetti i Pulcheria tasatorita cu visternicul lorgu
Bal. Aflam din Efemeridele lui Caradja ca acest Lucake Ianculeu avea o vita la Ortachioi, unde avea de vecin pe capugibaa, care a omorat pe Grigore Ghika Vocla in
1777 : dupa odiosul asasinat Lucake lanculeu fiind in laci face vizita turcului, cu care
era in cei mai buni termini.
Pe Alexandru lanculeu il gasim vatav de aprozi in 1778, inaltandu-se la rangurile
de hatman i vornic de tam de jos in slujba divanului judecatoresc.
Casa lui era pe actuala strada Muzelor, unde era din vechi ulita lui Ianculeu, inchisa astazi intre corpul principal al spitalelor sf. Spiridon i corpul de case, unde se
dau consultatii gratuite. (Planul lacilor din 1844).
VI. Hatmanul Sdndulake Sturza. Fiul logofatului Stefnita Sturza; la 1779 este
al treilea postelnic i se casatorecte cu Catinca, fiica domnitorului Constantin Moruz.
Si el a jucat un mare rol la sfarcitul seculului al X VIII-lea i la inceputul seculului al
XIX-lea ; a fost unul din cei vote stalpi ai Wei. La 1810 era mort. S'a ridicat la rangul
de visternic i pe urma la hatmanie. Logofatul Kostake Sturza, ministrul lui Von Sturza,
era fiul Mt. Locuinta hatmanului eta actuala coala militara. $tim dupa Draghici, ca in
anul 1822 hatmanul gazduete pe Salih Pap, comandantul armatei turcecti venita pentru
a zdrobi pe etericti la 1829 gazduete plenipotentiarii turd i la 1827 primete vizita
lui Ribeaupierre. A fost caimacanul lui Scarlat Calimah la 1802. $i Gh. Sion in Suvenirri
Contimporani, vorbecte de C. Sturza i casele sale de la Copou. ($coala militarA),
VII. Hatmanul Neculai Stratulat slujba important, hatman, la 1807 vornic i la
urma logofat. La 1819 era mort. Poseda moia Branicteni din tinutul Neamt, care modie
este vanduta la mezat in 1819 pentru plata datoriilor. Deci functionar integru.
VIII. Visternicul Alecu Bals fiul logofatului Costake Bal Ciuntu. In casa lui s'au
perindat multe ilustratiuni ale secol. XIX-a, in timpul ocupatiunei ruseti de la 1806-1812
dui:4 cum vol al-Ma. Cetim in Arhiva Senatorilor din ChiinauD de Radu Rosetti, III

p. 58 ca boerul Alexandra Bal a pus la dispositiunea Ruilor casa lui, unde au pe-

trecut mult timp Afraxin, Platov, ducele de Richelieu (viitor prim ministru a lui Ludovic
al XVIII lea in Franta), Langeron, Tucicov i la urma Golenisef Cutuzov, care a biruit

pe Napoleon. Acest din urma ii rezervase pentru el aceasta casa, dar platzmaiorul

trimise in gazda la Alecu Bal pe generalul Rievza ; Bal refuza de a-1 primi, de aceea
se nate un conflict, pe care il aplaneaza Cunicov.
IX. Vornicul Lupu Bal pe atuncea vornic al Orli de jos in slujba divanului
judecatoresc, ajunge logoftul dreptatei in 1835 in primul minister a lui M. Sturza. A
fost casAtorit cu Ana Cantacuzino, apoi cu Efrosina Ghika. Copii a avut pe Grigore
Bal ministru sub Voda Cuza, o MA Elisa casatorita cu Al. Moruz Pechianu, apoi cu
George Beldimar, i pe Caterina casatorita cu Vasilake Sturza, caimacanul de la 1858.
Lupu Bal a murit in anul 1844 ; era proprietarul moiilor Bozieni din tinutul Neamt ci
Pribeti din tinutul Vaslui. Fiica lui, Elisa Bal a donat Eforiei spitalului Sf. Spiridon
casa sa din str. Lascar Catargi, probabll casa ei pArinteasca.

X. Georgie Leondarie Tufeccibaa era un arnAut venit din Albania, insurat in

Basarabia cu vaduva Ecaterina Buznea.


Era proprietarul mociei Ungheni din tinutul lai ci mocia Ungheni din Basarabia
precum ci mocia Ciuciulea, tot din Basarabia ; aceste moii au fost luate pe nedrept de
clironomii sotiei lui numiti Buzneti.
Tufeccibaa i sotia lui sant inmormantati in biserica Sf, Haralambie, care o man-

www.dacoromanica.ro

DOCUMENTE

133

tuise ei de zidit la anul 1805. Casa lor trebue sA fi fost in aproprierea bisericei (vezi
Teodor Codrescu Uricarul XVII pag. 475 i Gh. Ghibanescu in revista (Viitorul, 11).
In jurul sat' s'a format o legeala i anume : in timpul domniei lui CQnstantin Ipsilante
(1802-1803) erau cete insemnate de haiduci i talhari, cari aveau cutezanta de a calca
satele i chiar oraple. Cea mai infricoptoare dintre aceste bande era comandatA de
un nefer de Arnauti, frate cu George Tufecci Bap. Vodd il insarcinA pe acest din urmA
sA prinzA i sA ucidA pe fratele MI, ceea ce i facu Tufecci bap, prinzand i ucigand
pe fratele sAu langA satul Bozieni din tinutul Neamt, aducand inteun desag capul fratelui ski spre a-1 arAta Domnitorului, care l'a rasplAtit cu o moioara, legenda pretinde
c el a disparut in urma (vezi Calendarul pentru toll Romanii scris de N. D. Popescu
pag. 34 si 55) Manolake DrIghici nu se unete cu legenda pretinzand cA dupA acest
fapt George s'ar fi retras la moioara, cu care l'a rasplAtit VodA Ipsilante i ca a zidit
biserica Sf. Haralamb cu locuinte pentru preoti imprejurul ei.
XI. Postelnicul Neculai Ba4, fiul lui Teodor Bal logofat i fratele lui Lupu
Bal, despre care am vorbit, a fost casAtorit cu o fiicA a logofAtului Manolake Costake.
Toderita Bal caimacanul de la 1857 era fiul sAu.

Cei 7 stAlpi ai tarn, din care trei au fost tovarai la aducerea apelor de la satul
Munteni, erau : Costake Ghica logofat, Dumitru Sturza (MiclAupni) logofAt, bunicul lui Dumitru Sturza fostul ef al partidului liberal, el a fost autorul proectului de
alcAtuire aristocratico-democraticeascA alcAtuit inainte de anul 1816. Visternicul OHgorw Sturza, tatal domnitorului Mihai Sturza, visternicul Sandulake Sturza, visternicul
lordake Roznovanu, fiul logofetului N. Roznovanu 1 tatAl visternicului N. Roznovanu.
logofAtul lordake Cantacuzino Pwanu, tatAl lui Lascarake Cantacuzino Pacanu.
LogofAtul Costake Ba4 (Ciuntu).
XCII. 1811 Octomvrie 30 laV. Incuviintarea egumenului mAnastirei Copou data
Hatmanului Sandulake Sturza pentru a cAuta izvoare de apA in via mAnAstirei.

Dumnealui haiman SAndulake Sturza fAcand cerere la mAnAstire ca sA aibA voe sA

caute pe molia mdn6s1irei Copou 1 in via mAnAstirei unde se socotete mai cu inlesnire a se gAsi izvoare cu apA MO. la un loc unde sA nu sl pricinuiascA stricAciuni
nici la vie nici la !Nada. Deci cu primirea mAnAstirei are dumnealui toatA voe sA rAnduiascA sA caute izvoare cu apd i ori ate ar gAsi adunandu-le la un loc sA le ducA
la casa dumisale nesupArat 1 ne oprit de cAtrA nimene i spre incredintare i sigurantie sau dat dumisale aceastA scrisoare de la mAnAstire ca altii niminea sA nu ail:4
voe a Mita i a lua aceste izvoare de apA de la acele locuri ce sA dau dumisale
Hatma nului.
(iscAlit)

Inokentie Trei lerarhistul.

1811 Octomvrie 30

XCIII. 1831 Septemvrie 20. Vornicul Costantin Sturza dAruete doul mAsuri de
apA comisului Vasile Pogor.

Spre rAsplAtirea indatoririlor ce am cunoscut de la Dumnealui comis Vasile Pogor


iam dAruit douA mAsuri de apA din apa casei mele adusA de la Copou ; aceste mAsuri

de apA dumnealui va fi volnic ale duce cu a sa cheltuialA de la casele mete unde va


voi, stApanindule atat dumnealui cat 1 urmaii dumnealui in veci.
Ei 20 Septemvrie 1831.
(iscAlit) K. Sturza vornic
Casa Cimelelor
AceastA dAruire de doao mAsuri apA fAcutA de Dumnealui vornic Costantin Sturza

dumisale comisului Vasile Pogor din apa ce dumnealui vornicul are la casa dumlsale sA incredinteaza i de cAtre aceastA casA spre a avea lucrarea ei in toatA vremea.
2 iscAlituri indiscifrabile.

Iai anul 1831.

www.dacoromanica.ro

Septemvrie 24

134

DOCUMENTE

Note. AceastA danie de douA mAsuri de apA fAcutA de vornicul Constantin Sturdza
comisului Vasi le Pogor precum i dania fAcutA In anul 1829 de cAtrA visternicul Sandulake Sturza, tatAl vornicului Constantin Sturza, spMarului Dimitrie Danu, despre care
pomenete d-1 Scar lat Pastia in broura lui asupra wOriginei apelor din 14* probeazA
cl apele au fost aduse de la Copou, centralizAndu-se la casa hatmanului SAndulake
Sturza, este ins curios cum SAndulake Sturza 1 fiul sAn Constantin dispun de aceste
mAsuri de apA permitandu-i de a le dArui.
Vornicul Constantin Sturza, mai pe urmA logofAt, este fiul hatmanului SAndulake

Sturza ; a jucat un mare rol in politica tarei din acea epock fiind logofAt al dreptatei,
activitatea lui este foarte cunoscutA,
Comisul Vasile Pogor s'a nAscut in anul 1792, moare in anul 1857. La 1819 domnitorul

Scarlat Calimah prin pitacul din 15 lanuarie 1819 11 boerete fAcAndu-1 vel serdar motivAnd astfel aceastA cinstire : cincredintandune cA cu adevArat neamul sAu 1 din vechiu
au fost din rAnduiala neamurilor boereti i Inca acum unii din urmaii sal se aflA cinstiti in cinuri de boerie,
Apoi Ion Sandul Sturza il face comis la 1826, MihAlake Sturza If face spAtar la
1838, agA la 1840, postelnic la 1844, Grigorie Al. Ghika 11 ridicA la rangul de vornic
la anul 1852 i caimacanul Toader Bal il numete preedinte al divanului apelativ in
16 Decemvrie 1856. La 1838 este directorul departamentului dreptatei. Tot in acela an
Noemvrie 7 este loc tiitor al departamentului dreptAtei in urma demiterei logofAtului
Constantin Sturza.
Vasile Pogor a fost i un scriitor apreciat al vremei, bun cunoscAtor al limbelor
franceze, greceascA i ruseascA. A publicat mai multe satire, care au avut mult rAsunet
atunci. El a tradus la 1838 epopea lui Voltaire .gHenriada editatA la Bucureti de cAtrA

Eliad, cu care Pogor a intretinut o corespondentA, pe care o posed, i care prezintA

mult interes. In urma lui au rAmas multe manuscrise nepublicate. Pogor a fost cAsAtorit
cu 2oe Cerkez, avand un fiu, Vasile Pogor, unul din fondatorii Junimii2. i o fiicA Anastasia, mAritatA in Basarabia cu Dumitru BantA.
XCIV. 1849 Julie 10 1(20. Contract de toodrd0e pentru ref acerea apeducelor
de apd InJiinfate in anul 1805.
In puterea hrisovului de privilegiu ce are mahalaoa Muntenimea de sus 0 din
mijloc de la rAposatul Domn Alexandru Constantin Moruz Voevod din anul 1804 Decemvrie 2, de ai aduce cu a lor cheltuiall ori ate izvoare se aflA In satul Munteni de
pe moia Copoului precum i prin vii i Matt i a se indestula cu apA 1 aceste ma-

halale. La anul 1805 sau fost Incercat o tovAraie de au adus apa, dar cu trecerea
vremei mAntuindu-se din viata multi din acei tovarAi inct apAducerile acestea rAmAind
in pArAsire drumul sau stricat i apele sau abAtut, ink mahalalele pomenite se aflA
acum in desAvAritA lipsA i de adApare 1 cu toful expuse in primejdie la intAmplAri
nenorocite de ardere, sub iscAlitii alcAtuesc tovArAie atAt pentru facerea din nou ale
acestor apAduceri cum i pentru tinerea lor In bunA stare pe viitor dupa chipul urmAtor :
I. DupA tocmeala inchelatA cu suiuljii pentru facerea din nou a drumului de la
obArie pAnA in grAdina Dumnealui LogofAtului Constantin Sturza ate 25 tel pentru
fietecare stAnjAn 1 pe inchipuire de a se putea aduna i aduce pAnA la 25 mAsuri

apA, iar plata cAtrA suiljii avand a se face in patru vadele, ne indatorim a da fietecare
acum inainte in maim dumisale Postelnicul Vasile Pogor cAte una mie tel pentru fietecare mAsurA ce de pe deosebit izvod are a trage fietecare din noi precum i mai in
urmA la vadelele insAmnate prin contractul suiulgiilor spre a nu se face nici cum sminteall la lucru cu legatura, cA care din noi sau acum sau in viitorime va da smintealA cu
plata banilor ce i se vor analoghisi sA fie depArtat din tovArgie i sA prApAdeascA ori
call bani vor fi apucat a da, iar tovArAia sA poatA disposa de apa rAmasA WA stApAn
precum folosul sAu o va povatui fArA sA poatA fi intru nimica suparatA de cAtrA tovarAul picat din dreptatile sale prin neplata banilor.

www.dacoromanica.ro

IDOCUMENTE

115

II. Casier atat pentru cheltuelile de acum la facerea din nou a drumului cum si
pentru viitorime pentru tinerea lor in buna stare 1 pentru Tngrijirea si imparteala apelor

pp la tovarasi dupa izvodul iscalit, am socotit cu totii si am Mut pe Dumnealui Postelnic Vasile Pogor unul din tovaii, pentru alcatuirea ostenelei pe cat/ vreme va purta
sarcina aceasta, ne indatorim ai da fara plata una masura apa In ograda dumisale cu
cheltuiala tovarasiel, peste masurIle ce i se vor cuveni ca tovara si pentru care are sa
plateasca.

III. Dad din intamplare sau acum sau dupa vreme nu sar pntea indeplini numarul de 25 masuri apa, Impartlrea catimei cat se va afla In flinta are sa se Imparta
drept pe cisluirea partilor iscAlite, asemenea i prisosind peste masurile sus insemnate.
Iar aceasta atarna dea dreptul de Dumnealui casierul numit.
IV. Ramane In vointa fiestecarui din tovarai apa ce va veni In partea sa, sau a o
tinea toata pentru Intrebuintarea sa, sau a impartai si pe altii intr'un osebit al sail folos.
V. ApAducerea are sa se fad cu cheltuiala tovarasiei pana in gradina Dumnealui
Logofat Costache Sturza, unde are sa fie visteria apei, iar de acolo fietecare tovara
pana unde va voi asi slobozi apa sa o va duce si o va 'Astra cu particularnica sa
cheltuiala in Ingrijire nefiind aceasta intru nimic pe tovarasie,
VI. De la obsteasca visterie a apelor are sa se faca impartirea materialnica osebitelor parti, pe tavi, iar casa aceasta a Impartirei va sta sub Inchiderea si pecetea
dumisale casierulul, care si laste sub Indatorirea de a privighea ne Instrambatirea vreo
unuia din partasi fie la lipsa fie la sporire de apa.
VII. Dumnealui casierul la savarsirea lucrului intreprins acum va Inf Atisa socoteala
de cheltuiala facuta si dad vor prisosi banil din acei incredintati dumlsale if va intoarce
tovarasilor dupa cisluire, lar neajungand fiete care va fi dator a numara partea sa indata.

VIII. Daca dupa vreme prilejurile vor fi fndemanatoare a se face apaducerea a=


ceasta pe Kiontesa de Her, sau daca se vor mai descoperi izvoare spre Inmultirea
catimei apei, dupa sfatuirea Intre tovarAsi se va hotara inscris urmarea.
1849 lulie 10.
Stefan Catargi
Alecu Ghika vornic
Kostake Sturza logofat
Fiind ca D-lui visternic Aleco Sturza nau voit a primi partea sa am luato eu lordake
Ghica logofat
N. Mavrocordat
Postelnic Vasile Pogor
N. A. Mavrocordat
A. Roznovanu
Postelnic I Ghika

XCV. 1849 lulie 10 laA Izvod cum are sa se imparta apa ce sa aduce de to-

varasia supt iscalitilor.

Masurl
4 adeca patru
logofat Kostake Sturza
patru Aleco Roset Roznovanul
<
4
c) 2
doa logofat Aleco Sturza In locul dumnealui sau alcAtuit tovaras

a)
b)

<c

d) 2
e) 2
f) 2
g) 2
h) 2
i) 2
j) 2
k) 1
25

a
c
a

c
a

a
<

pe d-lui logofat Iorgu Ghika.


dol vornic lancu Ghica
doa logofet Stefanake Katargiu
doa vornic Teodorake Gjiica
doa vornic Nico Mavrocordat
doa vornic Aleco Ghica
doa beizadea Nicolake Vogoride
dol postelnicul VasAle Pogor
una masura casaieriea
Adeca doa zeci si cinci masuri, pe care sau impartit si plata fa-

www.dacoromanica.ro

16

bOCUMENTE

cerel din nou a apaducerei i pe care i in viitorlme urmeaza a se analoghisi cheltuelele tinerei.

Kostake Sturza logofat


Fiindca dumnealui visternicul Aleco Sturza nau volt a primi partea sa am luato
eu lordaki Ghica logofat.
I. Catargi
V. Pogor
Ion Ghica
N. A. Maurocordat N. Mavrocordat Alecu Ghica Vornic A. Roznovanu
Notd. Din cuprinsul acestui act de tovaraie se constata ca apele aduse la anul
1805 de catra boerli vremei 'au abatut stricandu-se conductele ; se alcatuete insa o
alta tovaraie in anul 1849 de catra alti boeri urmaii vechilor tovarA1 sau cumparatori
a locurilor de casa ale lor. Apele aduse la 1805 dtserviau mai multe cartiere, pecand
tovaraia alcatuita din nou in anul 1849 intereseaza in deosebi drumul neesistent in 1849
intereseaza in deosebi drumul neesistent in 1805 al Copoului: Podul Verde actuala
strada Carol.
Vol cauta a identifica aceti tovarli.
I. Logojdlul Kostake Sturza pomenit in notele precedente (casa lui era actuala
coala militarA).
II. Alecu Roznouanu vornic 1 apoi hatman era fratele visternicului Neculai Roznovanu i tatal colonelului Roznovanu ; el este f le prince Rosetti Roznovanu, grand maitre
de la police de Moldavie membru in societatea franceza pentru instructia elementara.

El a stapanit foasta casa a logofatului Costake Ghika, actuala facultate de Medici*


foast palat domnesc sub Al. Const. Moruz, i care a ars la 9 August 1844. Probabil cA
hatmanul ii construise o nota locuinta la Copou.
III. Logojeitul Alecu Sturza este fiul lui Mihai Sturza i al Caterinei Sturza. Il
gasim spatar la 1824, visternic la 1826 lulie 25, din care functiune a fost mazilit de
Rui la 1828. In timpul domniei lui Mihai Sturza neam cu dansul nu ocupa nici o dre&ode 1mportanta, Wand opositiune. La suirea in scaun a lui Grigorie Alexandru Ghika
in lulie 1849 el este ridicat la rangul de mare logofat, ministru al trebilor din launtru,
preedinte al consiliului, Irma el moare in Noembrie 1849. Alecu Sturza a fost casatorit
cu Elena Ghika, fata lui D. Ghika (Comaneti), nepoata marelui logofat Costake Ghika.
Din aceasta casatorie s'au nascut doi copii: Alexandru (Nabuco), casatorit cu Alexandrina
Bal 1 Olga casatorit cu printul rus Obolenski, descendent din Rurik ; asemenea mare
alianta nu au avut deck Cantacuzinetii stabiliti in Rusia. Sotia lui Alecu Sturza, con-

tesa Elena Sturza a jucat un rot preponderent in societatea timpului. Ea a fost insarcinata de catra toti membrii familiei Sturza de a starui la curtea imperiala din Viena
pentru a se recunoate Sturzetilor titlul de conti (vezi Radu Rosetti Amintiri). Dintr'o
corespondenta a el, care este in posesiunea mea, este cert ca nu a putut obline aceasta
confirmare ; totu1 din corespondenta sus mentionata se constata ca a fost cat se poate
de bine primita de imparateasa mama a Austriei precum i de Principele Metternich in
anul 1847 (casa lui era foasta casa Mavroienp.
IV. Logoldtul lorgu Ghika alcatuit tovara in locul logofatului Alecu Sturza, era
fiul marelui logofat Costake Ghika 1 a Marioarei Cantacuzino. Este autorul ramurei
Ghika Deleni, a fost casatorit cu Profira Bal avand de fiu pe vornicul Teodor Ghika
casatorit cu Phenot eta Stirbeiu, tatal lui Constantin 1 Grigore Ghika Deleni.

V. Vornicul lancu Ghica casatorit cu Efrosina Filipescu era fiul slui Alexandru
Chin consilier de stat i brigadir rus, casatorit cu Catinca Rizo. Acest Alexandru brigadir era fiul logofatului lordake Ghica. Vornicul lancu Ghica este autorul ramurei
GhIculetilor Brigadiri.

VI. Logoidtul Stefanachi Catargi caimacanul de la 1858. Casa lui era unde a

fost consulatul Austriac (azi Caminul studentelor Regina Maria).


VII. Vornicul Teodorake Ghica era fiul logofatului lorgu Ghica mai sus pomeuit.
Casa de la Copou 1 astazi se afla in stapinirea fiulul sari.
VIII. Vornicul Nicu Maurocordat, mai intaiu hatman, era fiul lui Alexandru Mavrvcordat i al Caterinei Bal; era cumnatul domnitorului Gh. Bibescu din Muntenia. El

a fost silit sa se retraga din hatmanie la 1843, pentru Ca a refuzat de a se bate in


duel cu un boer.

www.dacoromanica.ro

DOCUMENTE

137

IX. Vornicul Alecu Ghica (Kefal) cAsAtorit cu Catinca Miclescu, fiul spAtarului
Dimitrie Ghica 5i al Ruxandei BaI5, Dumitru Ghica era fiul logofAtului lordake Ghika.
Vornicul Alecu a fost tatAl lui Costake Ghica cAsAtorit cu Elena Negruti, avand de fii
pe Eduard i Albert Ghica.

X. Beizadea Nicolake Vogoride caimacanul de la 1857 era

fiul caimacanului

Stefanake Vogoride de la 1822 din timpul Eteriei, tatAl sAu ajuns la adnci batranete
era un personagiu considerabil cu mare trecere la PoartA. Fiul sAu caimacan la 1857
era un pAtima anti-unionist, a fost cAsAtorit cu Cocuta Conake fata marelui logofat,
i bun moldovan Costake Conake.

XI. Postelnicul Vasile Pogor despre care am pomenit mai pre larg inteo pre-

cedentA notita. Casa lui era actuala casA a d-lui Gh. BrAtianu din str. Coroi.
Aceasta a doua tovAraie infAptuitA de boerii de la anul 1849 a luat fiintA i
apele au fost din nou aduse imprA5tiindu-se la mahalagii tovarA5i, chiar 5i departamentul
public a uzat de aceast inlesnire, cAci in condica cpentru primirea banilor pentru apAducerea, citesc urmAtoarele: a Cu departamentul public sau fAcut tocmalA ca sA se lase
in dreptul cAzArmilor ce sA zidesc la Copou din jos de drumul apelor ce sau fAcut
acum din nou cu cheltuiala tovArA5iei, zece mAsuri apA, pentru care de la pomenitul
drum 5i pAnA la ci5meaua ce s'au zidit ducerea apei sA se facA pe cheltuiala tot a departamentului public.

AdicA zece mii lei s'au primit in socoteala a 30 mii lei care sau indatorit departamentul a da spre plata apelor, 10 mAsuri apA 1851 lulie 20,.
Mai tArziu drumul apelor s'au stricat din nou din cauza neingrijirei, pAnA cand
sarcina de a alimenta acest cartier cu apA a revenit comunei 14.

Documentele de la XCXCV cu notele respective sunt comunicate de d. Vasile


Panopol.

XCVI. 7037 (1529) Marl 24. Petru Vvod Moldovii intArete lui Lume 51 softel
sale Dobrua satul Chilianii, de deasupra Prutului.
Suret asAmine 5i intocma di pi ispisocu sarbesc de la Petru Vvod din leat 7037
Mart 24.
Facem intiintare ctr aceastA . carte a noastrA tuturor cine pe dansa va cAuta sau
cetincluse va auzi, pentru acest adevArat slugA a noastrA Lume 5i fimeia lui Dobru5e
cl iam miluit pre anii cu diosebitA milA a noastrA datam 5i am intArit lor de la noi
intru al nostru pAmnt al Moldovii pe al lor dreaptA ocinA 5i cumpArAturA a lor, din
dres de la pArinteli domniei mete Stefan Vvod un sat deasupra Prutului anumi Chilianii.
Pentru aceia sA li fie lor de la noi uric i cu tot vinitul lor i ficiorilor lor 5i nepotilor
lor 51 a tot neamul lor ci se alege mai aproape net-6pH nici odatA in veci. lar hotarul
acelui di mai sus sat ce este deasupra Prutului anumi Chilianii sA fie dispre toate Ortile dupA hotarAle celi vechi pe unde a umblat din vec. i spre aceasta esti credinta
domniei mele de mai sus scris noi Petru Vvod 5i credinta a pre iubit fiului domniei
mele Bogdan i credinta tuturor boerilor no5tri a marl 5i mici. lar dupa a noastrA viati
cini va fi domn din fii sau din neamul nostru sau ori pe cine va alege DumnezAu a fi
domnul taril noastre Moldovii sA nu strice a noastrA danie i intAriturA ci sA de i sA
intAreascA de vreme ci 5i noi am dat 5i am intArit, pentrucA este a lor dreaptA ocinA
5i pentru mai mare tArie 51 intAriturA a celor di mai sus scrisA am poroncit credincios
boeriului nostru dumsali Toader logft. sA scrie i a noastrA peciti cAtre aceastA carte a
noastrA sA o legi.
Sau scris in Hu5i.
Sau tAlmAcit de Gheorghie Evloghi Dascal 1785 Dcmvr. 2.
[Suretul al meu].
Buletinul Muzeului Municipal .Ioan www.dacoromanica.ro
Neculce. Iali

18

DOCUMENTE

138

XCVII. 7133 (1625), lulie 15. Ionaco din Ivaneti vinde Coescului, drept 6
galbeni i 6 potronici, partea sa din sat din Ivaneti.
Eu lonaco den IvAneti marturisescu cu ceast(a) scrisoar(e) a m-k cuniu am
vAndut part* in* den sat den IvAneti cu tut ce este al miu giupdnului Coescului i
miu dat 6 galbeni buni i 6 potronici de mam platit de o dajde. lar dna o vom socoti
i se vor biciului omeni buni, ce va face mai mult de aceti bani sa dk i banii ce
santu mai sus scrii ni lau dat in maim Nacului i Lupului dajnicei sa se Vie. Si am
dat zloti, zlotul cate optu potronici de argintu, ca ae'k imbla acmu.
Pis u Coeti vlt 7133 luli 25.
[Original hartie. Colectia mea],

XCVIII. 7203 (1695), August 25. Rava pentru a opri o moVe a unor oameni,
pentru un cal ce au dat intro groapa.
t Toader biv vel arma staroste de Putna datam ravaul nostru lui lordachie
Stroescul comisul sA hie volnic cu ravaul nostru a tinea i a opri o movie i pometi
ce or hi din sat din (log gol) a unor oamini care au dat un cal intro groab() a lui
Ion Stroiescul jitnicerul precum are i carte marii sale lui Von i cu giudet de la scaun
sa platiasca calul cu 50 di lei i de catre nime oprial(A) sa naibA. lar cui a pare cu
strAmbul sa platiasca calul i sa-i tie moia, Si nime sa nu ste in potriva scrisorii
nostre. lar cini ar vrea sA tie moia de nu or plati calu sat ia cu prjina. Aceasta
scriem. U Foceni It, 7203 avg. 25.
Toader staroste.
[Original, hartie. Colectia mea].

XCIX. 7243 (1735), Julie 12. Nectarie egumenul dela Galata, vinde Mitropolitului Antonie jumatate de sat de TurbAteti, din CArligatura, drept 150 lei, pentru ca sa
faca zidul Ga latii.
t Adeca eu Nectarie arhimandritul i egumenu de la sfAnta m[A]n[A]stire Galata
fAcutam acestu adevaratu zapisu nostru la cinstita mAnA sfintiei sale pArintelui Chiru
Antonie mitropolitul precum sa sA tie a am vAndutu sfintiei sale giumAtate de satu
di Turbateti ce taste la tinutul CArligaturei, care aceasta giumAtate di satu di TurbAteti este a m[A]n[A]stirii Galatii V au fostu vAnduto rapoosatul parintili Hrisantu patriarhul di lerusalim dumisali Costantin Costache vel logft, fiindu i ceia giumatate de

satu a dumisali i au ramas totu satul intregu a dumisale vel logft i pe urmA sau
sculatu dumnlui vel logft i au datu ace giumatate satu di cumpAratura ceau fostu a
GAlatii iar la Galata danie m[a]n[a]stirii I ceialaltA giumAtate de satu a dumisali mai
di multu au dato danie sfintii mitropolii. si ramaindu acel satu giumAtate a Mitropolii
i giumatati a Galati!, 1 iata acum trebuindu-ne bani pintru ca se1 facem zidiul GdWU am vAndutu aceasta giumatate de satu di TurbAteti ceau fostu a GA latii sfintii
sale parintelui mitropolitului dreptu o sutd i cindzaci di lii i miau datu parintili mitropolitu tort banii diplin in mAnule meli i noi aceti bani vom sd chelluim la zidiut
*i au ramas acestu satu Turbatetii totu intregu a mitropoliii i
mid]n[distirii Ga
cAndu am vAndutu aceasta giumAtate de satu di mai sus sau intanplatu boeri marl i
mici i egumeni carii vadzAndu plata deplinu toll sau iscAlitu ca sa alba ai faci parintili mitropolitul 1 ispisoc' domnescu di intariturA pe zapisul nostru.

U las It 7243 luli 12.


[Original hartie, in colectia meal.

Scrisoarea lui Checo uricar,

www.dacoromanica.ro

DOCUMENTE

139

C. 7248 (1740), Apri lie 3. Costin logofat de sulgerie face danie o casa a sa
din Focsani preutului Sava dela biserica sfantului Arhanghel,
t Adeca eu Costin logft ot sulgirie slug dumisali lui Stavro vel sulgiriu ficiorul
lut Stefan Blnariul scriu i marturisescu cu acestu adivaratu si incredintatu zapisul

meu precum s s tie caci eu di nime silitu nici asupritu ce di a me bun voe avand
eu o cas facuta di mine in targu in Focseni care casa iaste langA tintirim bisericii
undi este hramul svantului arhanghel am socotitu i am datu ace cas danie moliftii
sale preutului Savii di la aceasta sfanta biserica ca sai fie di la noi dreapta danie i
miluire pentru pomenire noastra i a parintilor no5tri si nime altii din neamul nostru
sau dintraltii sa naiba treaba nici sa s amesteci la aceasta casa caci eu am facuto si
am dat-o acestui preutu danie ca s ne pomineasca la svintili si dumnedzaiestili leturghii in viata lui si sai fie mosie statatoare In veci. Irma si acestu preutu sa aiba
datorie necontenitu a ne pomeni in viata lui la toate svintili rugi iar di sar intampla
acestui preut sa se muti di acolo la alta biserica ,si nu iar trebui ace casa i de ar vre
sa o vandza sa aiba aceasta dutorie ca sa o vandza iaras unui preutu de la aceasta
biserica ca si acela preut cear cumparao sa MIA a ne pomeni pre noi la svintili rugi,
sa ne fie iaras pomana si acestu preutu ce. iau dato iara luand bani pe casa tot sa
aiba a ne pomeni catu ar trai. si la aceasta danie sau intamplat multi oameni buni
cari mai gios au iscalitu. si nol Inca pentru mai mare credinta am iscalitu ca sa fie
di buna credinta.
U las let 7248 April 3.
tefart si Sanda parintii lui Costin neam iscalit.
Costin iscal.
Simion Chesco uricariul am scris cu zisa i cu voe lui Costin i sint martur.
[Original hartie. Colectia mea].
Cl. 1791 April 23. Monahul Chesarie Costache, pentru averea ci s'a venit, osebit
de fratii sai.
t Monah Chesarie Cost[ache]1) fiiul rapaosat[u]lui Grigora Costachi clucer i a
Marii Cant. adeverez la manta fratilor miei, precum sa sa stie ca din toata clironomiia
parintasca inpartinduni intocma frateste au venit si In parte mea o mosie Vascautii in
tint. Sorocii, cat cuprinde in hotarnicd i cata parte (judecanduma eu sangur cu a me
cheltuaiala si osteneala voi scoate) din mosiia Vascani in tint. Falciiului i zaci pogoani
vie la Crucea de gios, paragina, in tinutul Putnii i sasa salasi tigani di vatra, anume
Andrei Stangl i Gheorghi Stanga i Chirica Stanga, Toader Stanga, Gheorghe Godica
si Vasilie Dodoiu cu tigancile 1 copiii lor, ce sant in casale lor necasatoriti, dupa numArarea ce sau facut In coace de preot Vasile din Malaesti I apte Was de tigani
zastrea maicii noastre Marti Cant, ce sa afla si pan acum la unchiul nostru vist. Enache
Cant. carii sl acetia iaras cu a me cheltuiala si osteniala sai scot. lar pentru cateva
pall de movie ce sant in tint: Dor[o]hoiului zastrea moasei noastre Ilinca Cant. baneasa
i care !Ana acum nu sau mai scos, eu Chesarie si cu serban fratele nostru sa avem
a pune cheltuiala, trucla i osteneala in tocma ca sa le scoatem si ce vom scoate, doaa
parli sa eu eu Chesarie, iar *erban numai o parte. Carl ori de vom scoate ceva ori
de nu vom scoate mai multa suparare sau vorba pentru aceasta intre frati sa nu fie,
cum si pentru acele de mai sus ce am ca sa stau eu sangur sa le scot, iaras dupa
cum mea sluji norocul, au de moi folosi, sau de moi pagubi, sa ma multamasc far mai

1). Este fratele Mitropolitului Veniamin Costache,

www.dacoromanica.ro

140

DO CUMENTE

multA vorbg. Deci de acum inainte nimenea mai mutt, nici de micatoari, nici de nemicAtoari, tigani, moii, vii i altele sl nu aibu a cere nimic, ce sA fiu multamit cu
aceastA de mai sus aratatA parte, cu care mam priimit, de a me bunA voe. lar cerand
vreo giudecatA sA nu mi sA tie in samA. Deci de aceastA parte sA nu mai fiu supAcat
de frau!. Si ori ce va mai fi de dat, bani, tigani, moie sau vie la cineva, eu sA nu
aibu nici o supArare a da, nici sA ceiu a lua nimica. Ci pentru a mea parte avand
vreo supArare de cineva dator sA fiu eu a sta 1 a mA giudeca cu cheltuiala mea pentru
indreptarea pArcti meli, iar and i cand nu numai a me parte ci ori a cAruia frate al
nostru se va lua de istov ceva din clironomia pArinteascA dator sA fim cu totii ai intoarce pentru aceia parte cei va lua. Care pentru de mai sus numitA parte moie,
tigani i vii am luat toate scriorile In man mea ate au cuprinsu pe partea mea. Si
pentru mai adevAratA credinta nu numai eu sangur di a mea bunA voe mam iscAlit
intArind cele de mai sus arAtate ce Inca i top fratii i alte obrazA cinstite ce sau intamplat spre mai bunA intArirea a bunei vointe 1 priimirei mele de istov sau iscAlit.
.
1791 April 23.
Chesarie monah adivereazA celi di sus. Veniamin igum. i mattur. SArban Cost.
martur. Gheorghi igum. martur. Monah Vasiian martur. Si eu am scris cu zisa svin.
pArintelui Chesarie, Grigore Hudeci.
[Original hartie. Colectia mea].
CII. 1812 Mart 15. Veniamin Mitropolitul Moldovii i sora sa Elisaveta monachia
fac danie averea lor fratelui lor Sarban Costache.
Smeritul Veniamin proin Moldavia i Elisaveta monahi fii rAposatului clucerului
Grigora Costache i ai rAposatii Marii Cant. facem tire prin aceastA carte a noastrA
ce dam iubitului i mai micului fratelui nostru spat, Serban Costache i fiului sAu Iancul.
CA de vreame ce noi am ales viata cea trasA despre ceale lumeti i singuraticA a
cinului monahicesc facem desAvarit vechil din partea noastrA pe dmNi pentru ori ce
trebuintA de dreptate sar cuveni sau de pre tatul sau de pe maica noastrA a ceare i
a trage din ori ce feliu de averi atat din Moldova cat 1 din moiile Hotinului care sar
cuveni casii noastre la toll fratii i ori ce sA va cuveni 1 va scoate de la ori ce feliu
de loc toatA acea parte a noastrA o 1 dAruim i o faceM pentru de apururea i in
veci danii i dAruire numitului nostru iubit frate SArban i motenitorilor dum[I]i din
neam in neam cu nestrAmutare, pe cari i dAm dum[s]li aceastA danie i dAruire in
scris iscAlitA de noi insune i i icredintatA cu pecetile noastre.
1812 Mart 15.
Veniamin proin Moldavia. Elisaveta monahie. Eroshi monah. Silvestru duhovnic
din S. m. Neamtului.
[Original hartie. Colectia mea].
Documentele dela XCVICII inclusiv sant comunicate de d. M. CostAchescu,

www.dacoromanica.ro

C). PERSOANE
i.
Baotetii i

11

ANASTASIE BApTA Logofdt

n. 1797 lanuarie 22 rn. 1869 Dec. 30


1. De i azi nu mai este nimene din familia Baota fri linie bdrbdteascd, am vazut
util pentru largirea cadrului studiilor de persoane, cari au ilustrat laii in trecutul sau
sa ne oprim in acest al 8-a numar asupra figurii lui Anastasia Basotd, marele logofat,
intru cat el a fost mare proprietar de case in Iai casele gimnaziului Stefan cel
Mare a avut cas de banca in lai 2 ani de zile, prin 1843-45, a fost unul din
marii filantropi i grafte ie dureaza Institutul Anastasie Basotd de la Pomarla (Dorohoi).

2. Vechimea famine/ Basotd. Pentru intaia oara gsim amintiri de un Manoil


Baota in hrisovul lui Alexandru cel Bun din 1427 Dec. 4, cand face danie man. Neamtului un sat uricit Basoteanii. Numele in plural al satulul Basoteani arata cA cel putin

doul generatiuni de Baota au trecut pe acolo, de la 1350-1427.


3. Numele Basotd. Nume apelative cu sufixul ot-old avem foarte multe in secl.
XV i XVI-a : Albota, Arnota ; Babota, Barzota ; Calota, Caota ; Dobrota, Dragota,
Epota, Fumota, Ferota, Ticota, Vacota etc. Sufixul ot, ot (OT. oTs) a fost insa apelativ
grohota, etc.) i apoi a trecut la a depentru numele comune (chicot, depot,
www.dacoromanica.ro

GH. GHIBANESCU

142

numi numele propril ; i acest sufix s'a alipit la tot felul de tulpini : latine (Albota,
CaotA), slavone (Dragota, Dobrota), maghiare (Coota = tap) 1 chiar cumane-tatare
(bq + old ---- BaotA). Ba in turd insamna i primul, deci cap. Urmeaza deci ca
Baota ar fl dubletul lui Capota.

4). Basotestii in sect. XVI-a. Intre 1427 i 1580 n'avem nici o tire despre
urmaii lul Manoil Baota; intru cat insa Baotetii apar in 1580 in satul Bodeti, disputandull razeple cu neamul lui Ciolpan, boeri mari i supt Stefan cel Mare, cad
Sandru parcalabul de Roman intre 1479-1507, e un Ciolpan :

La 1580 apar 2 frati Baoteti : Toader pivnicerul 1 Anton ; ei se dau de veri


primarl lui Dragan 1 Gheorghita Ciolpan. Legand stapanirile in moia Bodetii ar ei
aceasta incrangatura pentru secl. XV XVI.'

1) Bod (= Dogariu)

1) Baota (.=-- Cdpotd)

2)

2 i 3) x

(moie confiscata pentru hitlenie de

la Bodeti i o da lui
4) Ciolpan Sandru comis in 1479,
apoi parcalab

1427 Manoila Barg.

3)
4)

x. Baota z
1

5)

Baota cel batran casatorit CU


fata lui Sandru Ciolpan
parcalab de Roman

Gh. Ciolpan
= Agafia

fata

Ciuhoreanul
I

6)

Toader

6) Dragan, Gheorghila,

Anton Baota c. 1580

1> 0 II 2

Baota
F). g.

INNI

a
=2

Acest T. Bapta pivnicerul se judeca cu verii sal CiolpaneVi. de la care cum*


rase partile lui Dragan 1 Ghiorghita, aa ca in Bodeti in pragul secl. XVII erau
aceti stapani:
V2 Gh. Ciolpan

1/2 fata

Bapta batranul

1/4 Anuca 1/4DumitraV4DraganV4Gheorgita I


1/

1)

Anuca

Dumitra

/4

I4

31/2 Toader Baota

Toader Baota

1/2 Anton Baota

Anton Bapta

pivniceriul

5). Basote0ii In secl. al XVII. In acest secol Baotetii radica toate treptele
puteril i dau o serie de urmai, cari mai de cari cu rosturi politice in trebile Moldovei.

Cei 2 frail Baoteti, Toader i Anton lasa o descendenta numeroasa, de 1 incrangatura lor nu e riguros clarificata, ci dedusa din acte ulterioare. lata o prima serie
de Baoteti in intaia jumatate a secl. XVII-a.

www.dacoromanica.ro

BA5OTESTI1

6).

Toader BaotA postelnicul

II 00 Zm ril
Marica
c

II
....
rl C3

-,
cn

I 1A$I1

',9,

n=

ri E.co

t-

0 5
-.D

ro O

`Cn

0
zz

r-th

E1).*-

cn cn.

....,.....,

CD

5/4

CD

----Miron

Gheorghe
vornic

Ciolpan Nastasia
clucer

4;e

.C./)

0.4

14A

Anton BaotA

Patraco
Baotd

g.

vel logo fAt

=Grozava
= Maria
Ileana

,r.
O

Ilc > I>


a I(
.-...r./3

III-PII

---.

..-T; 2.,

to

-,

lax

c-,
n

i.

g p)

c
CD

fm

.-t

r)

171)

n.

0'
co

.r.n

so
,...-

In Pomelnicul Bisericanilor avem bogate tiri de Baoteti prin daniile I ctitoriile fAcute la aceastA veche mAnAstire ; iar in diplomatica slavo-romanA a sec!. XVII,
in intAia lui jumAtate, numele lui Miron, Juraco, Gheorghe, 1 mai ales a lui PAtraco
BaotA marele logofAt yin foarte des. DAm iscAlitura lui Patraco BaotA.

Prin CiolpAneti, Baotetii se fnrudesc cu Cantacuzinetii, iar acetia prin femei


cu Lupul Coe/ vornicul, devenit Vasile VodA Lupul. IatA explicarea suirii vertiginoase a
lui PAtraco BaotA, din diac In 1605, mare logofAt in 1634 1635 Mai, and moare.
De acest BaotA vorbesc 1 letopisitele Orli, ca i de Cehdneti, cari sufer inchisoare
fn Edecule la Tarigrad pentru politica vremei.
6). In a doua jumAtate a secl. XVII se pomenesc In acte I letopisete de urmaii

lui PAtraco BaotA, pe and pentru urmaii lui T. BartA se pierde urma, iar una din
fete, mAritatA cu marele vornic Toma Cantacuzino, se prevaleazA ginerele in istoria
Orli, nu socrul I
IatA incrAngAtura pentru aceasta a doua jumAtate din secl. XVII-a :

PAtravo BartA

7).

logofAtul

=Grozava, Maria, Elena

8. Toader, Zosin
stolnic

BaotA

hatman
=X
7.

Gheorghe BaotA
vornic

Nastasia
Gavril,

Maria

BaotA

Ionaco
PrAjescul

Alexandru
sterp

Despre Zosin Bwid hatmanul avem mai multe tiri i In zapisele timpului
1864 fiind domn in a doua domnie Dumitraco VodA Canta-

i fri letopisete chiar. In

cuzino, vAzand CA Alexandru Buhu, iscusit militar, nu vrea sA primeascA hAtmAnia a cAuta

i a ales ft; pizma un boer, care era mai sarac i mai prost, pe Zosin BaotA i l'a
fAcut hatman, mAcar cA era de neam vechiu, dar nu era harnic la acea boerie. (Let.
1P, 225).

BAnuim cA din cauza vremilor de rAzboae, cari au dus otirile Moldovene prin
Ardeal i pe la Buda pAna la Beciu (1683), unul dintre Baoteti s'a rezletit de tail I
a rAmas in Ardeal, dand natere tulpinii Baotetilor, stApani de moii in Zagra pe lang4
NAsAud, oameni de litere, medici, luptAtori pe terenul politicii nationale.
www.dacoromanica.ro

GH. GHIBANESeU

144

8), Ramura Bwteascd din Ardeal are din vechiu proprietate in Zagra, jud. NAsaud. Au tire tradilionala in familie cA se coboard in linie dreapta din Baotetii din
Moldova, din care unul s'a fost razletit in Ardeal supt Duca VodA in rAzboaele purtate
de Domnii romni cu armatele turceti !Ana la Cassiu i apoi in Pesta pAnA la Beciu,
cAtrA 1683, and cu despresurarea Vienel.
Dui:4 arAtArile dr. V. Bwtd, medic primar al jud. Cluj, 1 actele procurate mie
personal, bunul tuturor Baotetilor din Ardeal, Zagra, NAsAud, a fost Teodor Ba?otd
(1804-1861) cAsAtorit cu Evdochia Zinveliu, fatA de invalator. Acest Teodor BaotA
era urma in linie dreapta a primului BaotA, care s'a aezat in Zagra, unde a fAcut o
mAnIstire, i in carq s'a adApostit In 1763, episcopul P. Pav Al, de unde a condus diocesa
Blajului, urmArit de furia norodului.
In seria Bartetilor de prin 1683 gAsim acetia : stolnicul T. Bwki, fratele
hatmanulul Zosin BaotA I cAruia i-am dat de urma pe Neculai (Nicodim BaotA)

prin presumtie, Gavril i Alecsandm Baofd, frati, fecioril lui Gh. BaotA vornicul,
1 pe cari spita ii dA WA urmai. Aceti patru Baoteti erau veri al doilea intre dnii.
Numai cercetandu-se tirile ce se pot gAsi in vechile carti ale bisericei din Zagra
1)1 alte izvoare locale, am putea afla succesiunea celor 4 generaliuni de Baoteti scurse
de la Baotetii din 1683 1 T. BaotA din 1804.
latA dupa datele dr. V. BaotA din Cluj incrAngAtura urmailor lui T. BaotA :

Teodor BaotA 1804-1866


Evdochia Zinveliu
i

Petru

Grigore

BaotA

BaotA

1833-1897
--Floarea

n. 1834 1835

Vasile
Maria
BaotA jude
n. 1837-1837
Motcu-Dambul

1836-1908
Amalia Szabo

Zinveliu

1847-1884

c. 1857 lunie 8

(Zagra)
I

dr. Vasile,
BaotA

1883
I

1888

Pompei

BaotA

BaotA

Victor preut, Florica, Tiberiu i alp 9 copii toll morti


Pop

locot.
1

fad

(infiazA pe Vasile
BaotA dr.)

Ovid

3 Hi. 3 fete
morti toti la Abruct

Evdochia
Paul Fetti

Emil
BaotA

2 MeV

9). Bapte$tii fn secl. XVIII. Din cei 2 frati : Toader BaotA stolnicul i Zozin
BaotA hatmanul se trage a 9-a serie de Baoteti in pragul secl. al XVIII-a.
IatA incrangAtura :
8.

Zosin Ba1otA (frati)


hatman

Toader BaotA
stolnic

=x

x
1

9. Neculai BaotA

(Nicodim calugAr)
Axinia

Patraco
Zosin

Toderaco

BaotA

post.

stolnic

-x

www.dacoromanica.ro

Ba otA

cn
s.
0.0

::=1

0, ,t
I

<
-,

-1:1 r-

0CI)ep
e)
r+ vo

su

(verl primari)

BASOTESTII SI 1A$11

145

Despre Neculai Baota tim multe in diata sa, in care spune cu accent plangator
toate pteniile lui cu visteria Orli, saracirea casei sale, calugarirea lui ca Nicodim monahul ; diata ii este din 1728 Martie ; era om debtul de batran, avea fat/ mritata de 20
de ani, adica prin 1700 ; el fusese visternic mare supt Mihai Voda Racovita, and a
cheltuit 7000 galbeni mai mult pentru trebile tarii. Ceilalti Baoteti sant amintill prin
actele timpului, dar frA situatii in stat, familia fiind scazuta i economicete i politicete.

Din urmaii celor din generatia 9-a, dam numai cateva nume, de care se leaga
descendenta barbateasca a Baotetilor pentru generatia a 10,
9. Neculai
Baota

(Nicodim)

Toderaco
Baota
post.

Patraco
Zosin
Baota

10. Toader i 5 fete loan, Andrie, Stefan Vasile


Bapta
Zosin Baota Baota Bapt

(lorest) spatar

ban

lonita
Baota

Costantin
Basota
ban

med.

o Macriasa

sulger

Despre toli aceti Baoteti din spita a 10-a avem tiri razlete in actele secol.
XVIII din jumatatea a doua ; dar aceste tiri sant de intregit, cad nu cunosc toate
actele, i numai eu in ale mete Surete i lzvoade manuscripte, mai am Inca de cules
multe tiri despre Baoteti ; dar mai nici unul nu radica treapta unei boerii mai insemnate. Singur C. Baota banul izbutete a spori bunul familiei prin o fericita casatorie
facuta cu o fata din neamul Macri de la Silieu i Pomarla i leaga numele acestei
familii de acel colt de tail Pomarla din Dorohoi pentru a se lega azi pe veci
prin institutul, ce onoreaza neamul Baotesc in ochii notri ai tuturora I
Nascut pe la 1720, se insoara catra 1750 cu fata lui Vasile Macri, fecior lui C.
Macri, stranepot lui Dumitraco Macri banul, mort in 1710, rdstranepot lui Cost. Macri
(Lungul) parcalab, acesta fecior lui V. Macri diacul, i acesta fecior armaplui Vas.
Macri din 1602. Cu aa vechi inaintai ai sotiei sale, cu moiile ce le ia de zestre, a
putut C. Baota banul sa sporeasca vaza numelui sau i prin fii sai sa lese putinta
unor noul mariri politice in arhondologia tarii.
10). In a doua jumatate a secl. XVIII ne ocupam numai de urmaii lui Costantin
Baota i loan Zozin Baota (lorest) i care sant acetia :
10. loan Zosin Baota
Costantin Baota
sulger (lorest)

ban

o Macriasa

Maria
I

11.-Neculai, Antohi, Teodor, 2 fete


Baota Baota
sterpi

Baota
ban
Zoe Calmutchi

lordachi, Gligore,
Baota

Baota
ban

lonita
13aota

spatar
Elena Boldur Costache
Latescul

Teodor Baota are 3 fete i pe Andrei Baota caminar, casatorit cu Ruxanda Gr,
Ventura.

I1tz4

'12

are' if CV a

(loan Basoki
spatar)

-ozte Tc,C (Toader Basotd

ban)

Dintre copii lui Costantin Baota ban, avem pe Grigore Basotd, stapan in Uideti, i nu lasa decat 2 fete : pe Ecaterina Buhalscovna 1 pe sotia lui Alecu Botez.
Buletinul Muzeului Municipal 'loan Neculce, Iai

www.dacoromanica.ro

19

GU. GHIBANESCU

146

11). Cel mai interesant dintre.copiii lui C. Basota banul a fost IoniI Basotd, marealul nobilimei Basarabene, 1 despre care avem bogate tiri in actele ruseti ale Basarabiei. Nascut la 1762, el moare in 1846 Noembre 26. S'a casatorit cu Elena Boldur
Costachi Latescu, nAscutA pe la 1773. Ocupa diferite slujbe in Basarabia. E decbrat cu
ordinul sf. Ana. Spatar in 1813, el ramane de a stanga Prutului. Zidete din piatra pe
temelii noul biserica din PomArla in 1811 Mai 20, cu hramul Duminica tuturor Sfintilor ; iar in 1813 HO in lespede frumoasa inscriptie a Macrietilor i Baotetilor, i
pe alta lespede in parete sapa pomelnicul familiei.

IONITA BA,,SOTA ban

marefalul nobilimei din Basarabia (1825-1829)

.Anul 1710 Oct. 28 au rapousat I robii lui Dumnezeu i sa odihnesc I supt aeasta
piatrA Maria gupaneasa 1 lui Macri biv vel logofat I mare fiica lui Donici vel logofat
impreuna cu Vasilie, Dimitrie Ion nepotii sAi de feciorb, la aceasta inscriptii Anastasie
Baota logofatul adaugA urmatoarele:
i
la anul 1846 Noembre 26 spre 27 Ila 4
easuti de noapte Evropie nesti dupa miezul noptii au rapousat I loan Basotd brigadieru i cava I leru rusesc crucea sf. Annei, cu cordon I pe grumaziu, fiind in vrastA
de I 84 ani impreuna i cu fii sai.)
I

12). Anastasie Basotd logoldtul. Cu acesta se inchee seria barbateasca in spita


Baoteasca. El e cel mai reprezentativ membru al familiei BaotA, caci a legat de nui deci a neamului intreg marele aezAmant de culturA .cinstitutul Anastasie
mele lui
Basota de la Pomarla. Nascut pe la 1797 Ghenar 22 a trait o viata agricola, legata
de moia sa, iar slujbele politice i s'au dat rar i la intervale mari. Taal sAu lonita
BaotA hotArandu-se a rAmanea in Basarabia, fiul sAu Anastasie a rAmas sa conduca
trebile molei dupa 1814, cand n'avea de cat 17 ani. El rAdicA repede treptele boeriei
de spatar 1 ban, in 1820 supt Mihai Voda Sutul, bar caimacanul St. Vogoride 11 face

www.dacoromanica.ro

BASOTE9TII SI 1A$11

batman In 1821 ; el rAmne ca hatman 30 de ani

147

nefiind prieten Sturzestilor

lonita

si Mihaisi e fnaintat ca logofAt dupA 1853 de Gr. A. Ghica VodA.


Insurat cu Ecaterina Bals el avu prilej all rotunji averile, Intregind domeniul
Pomarlei, prin cumpArarea unei pAtrimi de la Volcinschi si de la Maria Ralea si TalpA.
Spirit prevAzAtor si ordonat el n'a putut cleat sa-si sporeascA averile, cumpArand si
alte mosii : Livia, Sfarcautii, Popenii, HilisAu, VIAsinestii, Batinesti, CocorAnii, casele

din Iasi. Face casA de bang in Iasi, In 1845. Societate cambialdo, vArsftnd un capital de 44635 galbeni, avnd ca contabil pe lacob Buiucliul ; reparA din temelli bisericile din CocorAni, HilisAu, Lisna si PomArla.

Biserica sf, Neculai din Cocordni (1819)


reziditd 1855 Mai 1-1856 de log. Anastasie Baptd

Pentru intelegefea IncrAngAturii celei de a 12 generatiuni de Basotesti clAm spita.


lonitA BasotA maresal
11. Teodor BasotA ban
= Elena Costachi Boldur LAtescu
= Zoita Calmutki
I

Andrei
12.

trei fete

BasotA

caminar
Ruxanda

Sotia

t 1849

13.

Raluca

Anastasie BasotA logofat,


Ecaterina Bals

fata

Ruxanda-

Elena

Gh. Cantacuzino 9

inecatA

Alecu Botez agA


=A. ForAscu
1). Din aceastA Elena Gh. Cantacuzino, se trage d-na Roxana Ion Inculef, fast mi.
nistru, prin tatAl slu Anastasle D. Milliade, fedora! Elenel BagotA marital cu Gh. Cantacuzlno.

www.dacoromanica.ro

148

G1-1. GHIBANESCU

Pentru intelesul mai pe larg al fatniliei Baota indrept pe cetitor la al XXIII volum
din Surete i Izvoade, consacrat Baoteti(or i Pomarlei.

13). Case le Bapote0i din la0. Locul i cu casele de pe el, ce ocupa azi Girnnaziul Stefan cel Mare, au fost cumpArate de stat in 1897 cu suma de 125000 lei de la
avocatul Nicu Nanu, reprezentantul aezatnantului Anastasie Baota de la Pomarla. Zidul
mare, gros i inalt, care imprejmuia locul i la strada Sar Ariel, a fost darimat i locul
supus alinierii actuate. Case le au fost amenajate pentru coala pastrandu-se toatA economia cladirii 1 in exterior i in interior. Locul actual cuprinde o suprafata de 8942

mp., din care casele ocupa 530 mp., afara de cladirea facuta mai apoi ca sala de
gimnastica ; iar ograda 1 gradina ocupa o suprafata de peste 8500 m. p

Casele aceste au stat in stapanirea lut Anastasie Baota. de la 1838 1869, iar a
institutului Pomarla de la 1869 pan N 1897, deci in total un rAstmp de 59 de ani.
In 1838 lulie 1, hatmanul Anastasie Baota cumpara cu 1800 galbeni blanci imparateti (= 66600 lei) casele cu locul lor de la logofatul lordachi Catargiu. Casele erau
arse in acel an, aa ca refacerea lor in starea cum se vAd astazi este facuta de inui
Anastasie Baota dupa 1838. In 1839 i se hotarnicete din nou locul de catra sArdarut
Hristea Ciuca, asesorul judecatoriei de Iai, asistat de V. Padure vornicul de poaltA, de
inginerul V. Popovici. S'au aflat atunci aceste msuri: latura despre opus in rand cu
ulita Sarariei 26 st. 5 palme (=-- 59 m.); latura despre sud, 66 st. 5 palme (=149 m.);
latura despre rdsdrit 35 st. 9 palme (= 80 In.); iar latura despre nord, formeaza un
zigzag de 100 stanjeni (= 223 metri), incunjurand locul lintirimului bisericii Curalarilor
i locul cu blnale a lui A. Bohotineanu.
Log, lordachi Catargiu a lost cumparat casele cu locul lor in 1814 Ghenar 22 de
la comisul Manolachi Manu cu pret de 75500 lei, cad de 1 acesta apucase a vinde
aceste case in 1809 Aug, 20 spatarului Vasile Poset, cu 77600 lei, dar neputand plati
de cat o parte (31670 lei) iar restul de 46430 lei ne mai putandu-i plAti, i se stricA
yanzarea i aa trece locul cu casele de pe el la lordachie Catargiul.
Comisul Manoil Manul avea casele sale motenire de la tatl salt log. Scarlat Manul,
i sotia lui Ecaterina Sutul, care le .aveau cumparate in mai multe trupuri 1 anume:
a). Locul cel mare al sulgerului Alex. Fote, cumparat in 1800 Mart 25 cu pret de
8400 lei.
b), Locul lui Marin bldnariul in partea de sud cumparat cu pret de lei 205,
24 bani, in anul 1800 lulie 20.
c). Locul cdpitanului Stefan Mantea, cumparat in 1801 Mart 27 cu COO lei.
d). Locul lui 1. Pascal, cumparat in 1800 Noem. 24 cu 500 lei.
e). Locul cu bezmn luat de la biserica Curlari in 1801 April 14, cu 30 lei pe an.
Totalul dar a cumpArAturilor din 1803- 801 a fost de 9701 lei.

Fiecare faie de loc din cele 4 incorporate la un loc de Sc. Manul, ii are istoricul salt
a). Locul lui loan $1 Mihalachi Pascal. Catra 1650 deci-supt Vasile Lupulii a-.
yea aezare aid un Gligore Budeacul ; se zicea atunci ca lozul venia pe ulila din alard,
kIng6 biserica Curolarilor. Ulita din afara incepea pe atunci din jos de biserica sf.

Neculai cel sdrac, mergea pe ulita de azi Vasile Conta, taia ulita lancu Leul, cuprinsA
azi intre corpul principal al spitalului sf, Spiridon i salele de primire ; intra in ulita sf.
Teodor i taia drumul Sarii pana in ulita Hotinului, iar biserica Curdlarilor exista
deja in 1670, and Istratie i Irina cumpara cu 80 lei casele de la Vasile lordachi 1
Safta cu copii lor Patraco 1 Maricuta, cari i acetia o aveau cumparata de la Gr.
Budeacul.

TrAiau in 1670 aceti cetateni ieeni prin acest loc : preulul Ion of Curlari,
Cretul Curalarul, lancu i Curt (Lupul) Sarbul, Neculai a Merlei, Mihail curatar, Mewww.dacoromanica.ro

BASOTEST1I $1 1A$11

149

Mug parcalabul, Gheorghe, lane, Iano nepot lui Lambu, Udrea sin Tuzull, Dumitraco,
Dumitru erbetgiul i attn.
Istrati Celiscop i Irina stApanesc locul 'Ana la moartea lor ; far fata lor Maria,
mAritatA cu un Dumitraco valid tocmai in 1723 Aug. 4, casele de Iting finfirimul
bis. Curd lari cu 85 lei lui Pavel cupet i TudoscAi. Locul venia intre Curt i Gligoraco seiman hAtmAnesc. 4 mahalagii atestA vAnzarea, preuful Grigora of Curdlari,
State aprodul cu nepotul sAu Enachi, Grigora al MAricutei SArarita 1 Vasile diacul.
Nu trece anui i In 1724 Mart I, Gligoraco al MAricutei SAraritei cu sotia sa
Anita vecini cu locul lui Pavel cupet fac un schimb ; iau de la Pascal un loc de casA
cu bordel i-i dau locul cu jaritea casei cumpArat de el de la Irina femeia mortului
Istratie Celicop, vecin cu locul lui Pascal ; Marturi: preulii Panaile, loan i Lupul
cle la Curdlari.
Trec 60 ani i tocmai In 1784 Iunie 23, preutii de la CurAlari, loan lancul, Enachi,
Costantin fac o transactie cu Maria, motenitoarea negutitorului Pascal i al TudoscAl,
i-i dau 2 stAnjeni din locul bisericii la fundul locului Mariei i iau in schimb un stAnjAn i 2 palme, sA se deschidd o hudild ca sA poatA veni norodul la biserica Curalari.
In 1784

erau aceti vecini: Fote pe de la deal, Pascal pe de la vale; local CurAlarilor

pe din sus, i drumul SArAriei pe din gios. Hudita venia in lungul locului pAnA in ulita
SArAriel.

In 1800 Noembre 24 fratii Ion i Mihail Pascal valid log. Sc. Manu cu 500 lei
locul lor, ce cuprinde 2 locuri de casA ; vecinii locului unit erau: Stefan polcovnic pe
de la vale, Fote pe de la deal, Ore rAsArit cu drumul ce merge la CAcaina i spre
apus cu locul bis. CurAlarilor.
b). Local lui Alexandra Fofe sulgerul are acest inceput. CAtrA 1650 ii avea aezare
acolo u0erul despre Doamna, Panaile. Acesta Ii mAritA fata lui Maria, dAndu-i in

zestre locul sAu cu casA ; fiica acesteia, Anita, impreunA cu sotul ei Ivan Cazacul 11
vind in 1706 April 25 cu 7 lei, tiganului GAnglu jumAtate loc de casA de pe alga
Muntenimel. IscAlesc multi marturi : pr. Gligorwo of Curdlari. Istratie Justa, aga
Costandin, comisul Avraam, Sava, Barbu lAcAtu$, Vasile, etc.
DupA doi ani 1708 Febr. 18 VasilicA cumpArA o casA cu locul ei Idngo biserica Curdrariului cu 35 lei de la NastasA i Irina. Marturi Maria erbdrila, Andronachi mesdrciul (casap), NastasA Murgulet i PavAl CrAmarul.
In 1711 Febr. 20. Vasile Ciubotar cumpArA cu 38 tel casa cu locul ei de la Vasile
1 Dumitru. Vecini cu acest loc erau Ent Cacule negutitor, Andronachi mesArciul i
Vasile Ciubotarul, cumnatu-sAu. Marturi sant dati acetia : Toader negutitor, Pascal buliba hatmAnesc, Stanciul buliba i cei 3 megiei.
In 1718 Mart 1 Neculai BAzgAu zlafar i BAjana cumpArA cu 26 lei o casA cu

locul ei pe alga Ocnii de la Vasile fecior Mariei, nepot lui Panainte uierul i de la
femeia lui Irina. Casa aceasta avea vecini pe V. Spin i Vasile a Chelii i pe Andoni
bucAtariul. Marturi iscAlesc : popa Gavril ot Curdlari, Eni Cacule, Pascal capitan, Stati
aprod, Axinte, Vasile cizmar.
In 1721 Mart 9, Duca i Safta cumpArA cu 40 tel o casa cu locul ei de la Vasile
sin Chetrei i de la Axinia, sotia lui.
In 1728 April 15 Enachi Sandu cumpArA cu 92 lei o casA Idngcl biserica Curdlarilor de la Toma Dima bAcalul. El rAscumpArA prin drept de protimisire aceastA casA,
intre casa lui Toma a lui Dima i Neculai Dima, intru cat Ene Cacule, luase ca zestre
ceste case prin femeia sa Maria, nepoata lui Dima bacal i au fost vandut-o apoi lui
V. BuhAescul diacul de camarA; acesta apoi o vanduse lui Toader cupet.
www.dacoromanica.ro

GH. GHIBANESCU

150

In 1731 Mai 9. Fote negutitor cumpArA cu 21 lei o casA de la Nastas6 Hrin i


ai lui ; casa venia intre casa lui Pascal, i Zamfira i locul bis. sf. loan.
Cum 10 cumpArA cas3, Fote se apucA i face mari meremeturi la casA 1 ca
mAreascA ograda 1nchide drumul case/ Duceii, mai ales cA gAsise tovarAs in aceastA
samavolnicie pe un alt megies, pe Vasile Cazacul din Curte 1 cu femeia sa Zamfira,
Se cerceteazA pricina de cAtrA I. Mustea 1 Iereu loan ot CurAlari in 28 lulie 1731 i
se hotArAte cA nu este cu cale sA inchidA drumul DucAi, i lArgete hudita mai mult
in dreptul caselor Zamfirei i mai putin in dreptul caselor Fotei.
In 1731 Sept. Enachi Saute brasovanul vinde cu 150 lel lui Dima negutitor casele
sale de lAngl bis. CurAlarilor. IscAlesc o sumA de marturi : pr. Tarta ot CurAlari, pr.
Lupul TAratA fiul lui tij, pr. Ion zet pr. TarAta 1 altii.
In 1734 Febr. 20. Vasile Cazacul din curte icu Zamfira vnd cu 70 lei casa lor,
de pe ulita Hagioaei lng casa lui Fote negutttor, lui I. PanA. IscMesc neamurile.
In 1734 Gr. Rata cumpArA cu 45 lei o casA de la Lupul tiganul zet BArgAu o
casA !Ana locul lui Grigora i in dosul caselor lui BArgAu.

In 1738 Ghenar 31. ama negutitor ii vinde casa, ce i-a fAcut-o de la deal de
casele Fotei, despre bis. CurAlarilor lui Enache polcovnic, pentru a-i plti datoriile sale

1060 lei, ce imprumutase de la dinsul cu dobinda din zece unsprezece pe an.


In 1793 April 20. Fote negutitorul cumpArA cu 130 lei casele Bejanei lui BArgAu
tigan fiindu-i vecing.

In 1751. Ion a lui Grigora capAtA danie locul de dughianA din Serrdrie, spre
tdrgul boilor de la pArintii sAl.
In 1755 Mart 9. Dumitraco cupet cumpArA cu 20 lei de la Ion Grigore Rata
cibotar pi ulila Hagioaei de la deal de S(Yrdrie.
In 1756 lunie 12 se juded pricina intre Anita fata NiculAiasAi, sotia Dime! cupet
i intre loan Bogdan vel log. pentru o casd cu pivnild leingd bis. Pogordrea sf. Duh
(Curdlarii).

Trecnd peste o samA de procese, ce privesc pe Anita i datoriile sutului slu,


care i-a cheltuit zestrele sale In 1758 Mart 10 Anita vinde lui Fote un loc de ,casA, pe
din Fits de locul dumisale, dar din vale de Curdlari.
In 1758 lunie 12 se 'face o nouA orAnduire intre Anita sotia rAposatului Dima, i
cum casa cu pictnita de 1AngA CurAlari arsese odatd cu arderea targului, cA nu rAmAsese

deck temelia de piatrA, dAnsa in tArie a luat piatra din temelie fArA sA alba drept, de
oare ce sotul ei Dima rAmAsese dator cu 700 tel lui Enache Braovanul, de la care
cumpArase casa ; acesta murind, zapisul de datorie a rAmas la jupAneasa lui Catrina ;
lar aceasta s'a dat danie cu tot ce a avut dAnsa marelui loguft loan Bogdan, cAruia
ii revenia acum casa lui Dima pentru 300 lei i viile de la Sorogari drept 400 lei. DAnsa
recunoate gresala 1 e ertatA, de oarece apucase a da piatra pentru reparatiile de la
CurAlari.

In 27 lunie 1758 pentru a se curma pArele dintre vArul lui Enache polcovnicul
Nicodim cAlugArul i intre Ion Bogdan log. i intre Anita, se vAnd casele fui Fote
negutitorul i aa el ii mArete locul caselor sale cu jaristea caselor Anita
In 27 Noembre 1763, Fote negutitorul cumpArA cu 65 lei 2 locuri de casA de la
Paraschiva sotia lui Dumitraco Pascal, care se mAritase de al doilea cu M. TalpA cApitan i pentru creterea copilului mic, ce i-a fost rAmas de la sotul ei, a vAndut aceste
f doa o bucAtele de loc care le-au fost cumpArat in dosul ogrAzii dsale Fotii, dar fiind
loc putin nu e de fAcut nici casA nici dughene .pe dAnsul.
Fote negulitorul era proprietar pe aceste lozuri Inca de la 1731 ; i izbutise a-i
mAri locul prin diferite cumpArAturi, i fiul sAu Alex. Fote sulgerul le stApAnete pAnA

www.dacoromanica.ro

BASOTE$TII SI IASI!

151

la 1799 Sept. 25, caul pentru datoriile, ce avea de platit, cere sa i se vanza la mezat
casele sale ce le are in kW in targul de sus in capatul ciobotariei langa biserica
Cura lari. Mezatul tine de la 25 Sept. 1 la 19 Mai 1800 raman asupra logofatului Scar tat
Manu.cu 8400 lei.

In 15 Martie 1800 Alex. Fote sulger da zapis de vanzare la mana log. Sc. Manu
pentru 8400 lei; casele se precizaza astiel: in 1,ai In tdrgul de sus In CapdtuI
Hagioaei, unde se s_Idue0e Ciobotdria Idngd biserica Curdlari lor.
c). Locul lui Moisei blanariul are acest inceput: lnainte de 1710 Mart 25 stapaneau acest loc Ionaco Anghel, fratele Ursului Pletosul, 1 Maria ; la aceast data ei II
vand Mariei fata Jul Bargau i sotului sau Gavril cu 10 lei. Vecini casei erau : casa pr.
Gligoraco, casa lui lane Cacule, casa lui V. Ciobotariu, casa lui Pascal cramar, ce-i
inpotriva ciobotariei. Iscalesc de marturi, pr. Roman ot Curalari, Vasile Spin staroste
de Ciobotari, Pascal cramar, Racial ciobotar, Vasilita negustor, Vasile al Erbaritei
ciobotar,

In 1718 luni 15 Neculai BArgau 1 Bejana ii vand lui Lupul cu 15 lei casele lor.
In 1723 lulie 30 Gligoraco i Maria iau in zalog pentru 23 lei casele Anitei, ce veniau vecine cu casa lui lacob armanul, casa lui Paval, casa lui Spin.

In 1751 Gligoraco ginerele Radului cu solia sa Maria, ii impart locul de dugheana din sus de Seirdrie, villa ce merge la tdrgul Boilor, ce vine in lung pang in
locul Dimei negulitorul iar in larg cat tine dugheana, la 5 feciori ai sal alocul cu masurd cafe de o dugheana i fitecaruia cat unuia cat altuia i lungul i largul, i sa nu
aiba a se inchide unul cu altul nici in fata nici din dos.
In 1757 lulie 20 Nicoli cumpara de la Stefan Gr. Rata cu 18 lei un loc de dugheana de la dial de Sararie pe ulita !Ana locul fratelui sau lonita Rata, vandut de
acesta lui D. Pascal.
In 1798 Julie 6 Andrei Ciobotarul cumpara cu 310 lei de la Maria, sotia lui Maftei
ciobotarul un loc de casa, vecin pe din jos cu locul lui Alex, Fote, pe din sus cu locul
lui lonita blanariul, din laid cu ulqa Srdriei. Duna un proces la divan, Andrei Ciobanul ciobotar vinde cu 270 lei casele lui lonita Moisei blanar i solid sale Ileana.
In 1800 Julie 20, log. Sc. Manu cumpara de la lonita Moisei 94 coti pamant din
locul caselor sale, cumparate de la Andrei Ciobanu ciobotar i platind cate 2 lei 22 bani
cotul, ii vine 205 lei 24 bani.
d). Locul cdpitanului St, Manta are acest inceput. Pe la 1700 ii avea el-4mA pe
acest loc de vale de biserica Curdlarilor un Ursu cr4rnar ; el are de cumnat pe unul
loan ; acetia si-au vandut crama lui Gligore Beliu i Mariei, care o tin o bucata de
vreme i in 1725 April 15 ei o \rand cu 10 lei lui Grlgorie Hilohie din Cotnari.
Tot in vecinatatea acestui loc mai traia unul Gheorghe, a carui fata, Tudora calugarita, cla danie in 1726 Ghenar 9 casa cu locul ei negutitorului Pascal ; locul venia
din ulild pdnd In fintirimul Cureilarilor iar spre rasarit Ora in treinile chiliilor calugaritilor Natalia i Sofia. Aceste 2 calvarite mor in vremea rascoalelor Muscalilor
(1711) fiind ele aproape de moarte cheama pe protopopul de lai, pr. Tarata de la Curalari, i declara duhovnicului ca la moartea lor ele n'au lasat de cat 5 lei i 2 chiliute de latura tintirimului bisericii Curalarilor. Chiliile au stat pAnA la catane (1715),
aid au fost arse de cine au putut i a Minas locul pustiu intre raspantie i l'a cumparat cu 15 lei Mihail negutitorul la 1732 Februarie.
Alt loc cu casa pe el se vinde in 1745 Noembri 18, cu 100 lei de Grigore Cojocar
negutitorului Chirita 1 locul acesta venia din jos de bistrica Curalarilor. Dupa 7 ani
Chirita negutitor schimba cu Vasile Sontu cojocar i Maria, dandu-le caseles ale ce
sunt de vale de Curalari, i iar o alta casa a lor din Sararie alaturea cu ograda caselor

www.dacoromanica.ro

152

GH. GHIBANESCli

lui; 1 mai da pe de-asupra i 50 lei. Duna 2 ani,


1754 Noembre Vasile Sontul
1 Maria 11 vand jupanului Andrei 1 Saftei locul de cas de langa Curalari cu 40 lei,
Andrei
era nepot mitropolitului de Savastia Gherman vinde cu 300 lei lui A-

nastasie blanar din Golia casa cu locul ei din vale de Curalari land tintirim fn 1764
Decemb. 2.
In 1784 lunie 25 boerii divaniti masura locul lul C. Pascal i-i gsesc aceste
dimensiuni : 16.5 palme din ulita SarAriei pana in locul lui C. Mazilu saptor in lemn,
nordul; 14 1 stailjeni latura despre rasarit alturi cu locul C. Mazilu ; 4.5 stnjeni
latura din sus despre hudita ce merge la biserica ; 8 stanjeni spre tintirim WA in locul
lui Toma Pascal ; 15 st. latura de sud.
In 1792 April 24 Chiriac calfa de pietrari cere sa i se masoare locul cu casele
pe el, ce le are in mahalaua &IMO din vale de biserica Curlari, cumparat de la Ileana
Braovenita. La 30 April 1792 vornicii de poarta cerceteaza locul, citesc actele de proprietate i-i dau hotarele. Dar aceste cercetarl le Meuse Chiriac calfa de pietrari, ca
peste 3 zile in 2 Mai 1792 s vand casele cu locul lor polcovnicului C. Mantu i
femeli sale Casandrei cu 1200 lei. Dupa 2 luni fn 5 lulie 1792 C. Mantu vinde lui
Alex. Fote portrel casele sale din mahalaua Fainei de vale de biserica Curdlari despre
altar.
In 1801 Mart 27 Stefan Mantu capitan vinde cu 2140 lei lui Scarlat Manu logofat,
prin mezat i tocmai in 1803 lunie 4 se iscalete zapisul de vanzare. 0 data intrat
locul fn mana log. Sc. Manu, s'a fncorporat la celelalte locuri cumparate de el i a format trupul mare al caselor Manu din Sararie.
e). Locul cu besmein Logofatul Manu fncepuse a-i face casa mare in 1801 ; de
aceia avand nevoe de o parte din locul bisericii Curalari, intra fn fntelegere cu Mitropolitul lacov i ia cu bezman o parte din locul ce se megieia cu locul log. Manu, care

4l face casd; se arata largimea locului luat cu bezmn i platete 30 lei pe an embatic ; aceasta fn 1851 April 14.
Aceste sunt tirile luate pe scurt din cele 99 acte, ce privesc casele Baota i
publicate de noi in loan Neculce VI. 112-166.

www.dacoromanica.ro

III). MANUSCRIPTE
Dintr'un sbornic Ardelenesc. A) Opt Evanghelii din Molitfelnic.
1). Pg. 65: 3444A/1 evrnia Ae ne Fvu si r 61) zise domnul. adevru ad I evru zic
voa ca cela ce va I asculta cuvintele mele si va crea I de intru cela ce mau trimes I prea
mine are viata de vecie I si la pgubituri nu va merge I ce trece diin moarte in vliall I
adevaru adevru zic voa apro I piese vreame i acum estk andu I mortii vor auzi glasul
fiiului I lu dumnezau. 1 carii voru I auzi viiavor. I ca cumu area tatll viiata I pag. 66
intru elu asa dede si fiului vIiatA I s aib intru elu I i puterea dede lui 1 kudecat sa
fad Ca fiiu ominescu estk I nu va mirareti de alasta ca va vini Easul in carele toll
cei dinu morminte vom auzi glasul lui I i vor merge ceia ce au facut I bine intru inviiarea vietii iara ceia I ce au facut rele intru inviere pAgu I birei nu pod eu s facu
de minei nimicah I cum auzu udecu i kudecata I mia diriapta estk ace nu ca I utu
voe meh ce voe celue ce tilau I trimes. a tatlui 'OHRE H A9TRAms.
2) pg. 320. prea cu intelepeune I sa ertAmu auzindu sfnta Evghlle bun vestire de la Ion sa socotim2) I . pg. 321. In v(r)emea aceaia dusasa Is. in Erslimu I ce
e in Erslimu la fntana Oei ce s chiama I ovreaete Viteazda cinci foiuorurea avea
intru acele zAcea multi bolnavi orbi I si ologi si uscati astepta clAtitul apei ingerul amu
alu domnului in toll J pogorie in fntn si turbura apah 1 I cine intra intdiu dupa
turburatul apei I sntos erah, altil de bola era tinuti I era acolo unu om de 38 de ani
aveh intru I bola lui acesta vzu Is zadndu si I intelesese ca multi ani are in bola.
gill lui vrearei s fii sanatos rspunsA lui I bolnavul domne omu nam cndu s tu I rburii
apa sa ma aruncea in fantna iara I candu mergu eu altul mainte I pag. 322. maintea
de minea au intratu grai lui Is. I scol eti patul tau si imbla si acie I sanatos fu omul
5.1 luo patu lui si imblah I era Sinbta intraceiah zih. graira jidovi I vindecatului Simbata estk i nu ti se cade I sa iai patul tau elu raspuns lor cine I mau Mut sntos
acela meau zis eti patul tau si imbla intrebara el unde esti I acela om cell zis lieh eti
patul tau I si inbla vindecatal nu tieiah cine iastk Is. amu s ascund iara nrodul era
isi la loc. dupl aceeh afl el Is. in besereca i zis lui iata amu .sntos fusesi I de
acum s nu mai greaesti s.a nu fie I tie mai rail duss omul si zis liudeilor I ca Is.
este de mau Mut sntos I .
3). pg. 326. Prok. alelulia I morie tah domne fn veacu celniavoiu I din niamu
fn niamu fi de devrul Mu I Evglie ot Luc(a) I 3)
In vreame aceia merge Is Mtn.: Erehonu I si lata u brbatu celu chiema Zacheiu I
si acela era mai mare vamesilor si I acesta era omu bogatu si cAuta s vaza I Is. cinea
estk si nu pute de nArod ca I de crescut era micu si nainte curd I de sa sui intrun
fragariu ca prea acie I vrea sa traca Is. si dead vinisa la I loc Mita Is van el si zis
catra elu I Zacheiu destinge kos. astzk in casa I ta cademisa a fih si detinsa gousu
Seel. XVII.

1). loan cap. V, vers. 24-30.


2). loan cap. V vers 1-15.
3). Luca cap. XIX v. 1-10.
Iai
www.dacoromanica.ro

Buletinul Muzeului Municipal *loan Neculce

20

MANUSCRIPTE

154

1 prinsa elu bucurosu i vazura toti I ramtira graindu cA ce catra u barbatu I pag. 327
pacatos infra sa sa rapausa statu Zacheiu I i zis catra domnul WA k umAtate de avu I tie
meh dau saracilor i s cineavah I obiditu intorcui de 4 ori zis catrA elu Is ca astazi
spsenie casei acetie fu I a i acestai fiiul lu A vram est!, ca vini fiiul ominescu sa
cautea i se mantuiasca I peritii.
4). pag. 332. aliluiiah psalmu 50. awhile of M(a)th(eiu)1). In vreame aceia
chiema Is doi I sprazace invatatori ai lui I i dede lor puter(e) sprea duhuri I pg. 333
nectirate ca sa le goniasca ei 1 s vindece I toate lAngorile i toate bolile intru I omeni
aceti 12 trimese Is zis lor. i grai in cale paganilor nu I mergeriti i in cetate Samari I nenilor nu intrareti ce mai vartos I mergetih catra oile perite in casele I creatinilor
imblandu marturisiti I graiti ca apropiise inparatie ceriului bolnavii vindecati stricatii I
curatiti dracii goniti In ciste luoati I in ciste datih.
5). pg. 336. 4/111i181d. r11101C. 1 nomiiastime 111 lali0 ne MO q, EH. ecaam evraie. wrr
M(a)r(cul ,) In vreame aceiah chema Is 12 I ucenici i incepu ei ai trimete I doi cate
doi 1 dede lor putere I sprea dhuri necurate i porunci I lor nimica sa nui iah prea
cale I numai un toiagu nece bucate I nece banea (sic) nece prea brane arami nece I in
coltuni incaltatih i nu vA inbrA I careti in 2 veiminti. i lor unde sa all intra in casa
aceiah I sal suiti panA veil ei de acole i cati nu vor preaimi voi nece I pag. 337 va 1
prahul e esth suptu pRorele I vostre intru marturie bor. adevaru I graescu voA mai iuoru
va fih Su I domului 1 Gomorului in zua de p,udetu I de cats cetatiei aceieh in eire
I propoveduise sa sA pocaiascA 1 draci I multi gonise 1 ungeti cu untu I multi langezk
I s vor vindeca.
6). pg. 339. .1.16,101(Isra npoK. #1,0Mlie CIOATE All rams aqtawroya alieor 1 3) zis
domnul ucenicilor lui sa nu sa I spamantezA ini mile vostre nece sa va I spAreti auzitati
cum eu zii voaa I ducuma I vinivoiu catra voi deli fi I iubinduma cucuroi (sic) ati fi
amu ca I zicu ducuma catra parintele mieu i ca parintele mai mare estk de mine i I
acum zic voa mainte WA nu va fi de candu va fi creadinta sa aveti ce nu voiu grai
multu vinitamu acetii lumii I pag. 340 iata lume cl iubescu parintele 1 cum I au zis mie
parintele aa facu sculativa I de biamati de aice eu simtu vie adeverita I i parintele
lucratoriul estk toata vita de mine nu va face rod. scoteovoiu I eh 1 toata ce va face
rod. curatiovoiu iah I ca mai multu rod sa aduca. ce voi curati simteti I de cuvantul ce
graescu voa fiti intru I mine i eu intru voi a vita (sters nu potu) I nu poate faZ rod
de ei de nu va fi I in vie eu simtu vie i voi simteti vitele cine va fi Intru minea 1
eu tntru el acela faceva rod multu I cA fart mine nu puteti face nimicah I iara cine intru
mine nu va fi aru ( ncavoiu afarA ca vita i se va I pg. 341. o voiu bAga i va arde
iarA de ye I ti fi intru mine 1 graiurile mete intru I voi fivor. cui all vre sA cereati
fiva voa.
7). pg. 346. dai '. peK rti nomrhiotim6 ti CII,EAll Mlle 'Paso'e I ktrrnie w'r /MIT I 4)
pg. 347. 4s di in farisei sa mance cu nainsul i I merse Is in casa fariseului ezu I
iata I o muere diin cetate ce era pacatosa I i tiu a iade in casa fariseului. adusa I
u vas cu miru i sta Mg/ pRorele lui diin daraptu plAngese i incepu a udah I
pRorele lui cu lacrAmile eih i cu parul I capului tersa 1 sAruta pRorele lui 1 I le
unge cu miru. Vazu farisaul ce chemase I el zis catrA sine grai aZastah de aru fi fostu I
proroc tiraru I cum i ce muere atinsese I de el. ca pacatos estk i rAspunsA Is. I zis
cAtra el Simone amu ati zice ore ceh I elu zis invatatore zi. a doi datornici I era inI

1). Matei cap. X, v. 1; 5-10.


2) Marcu cp. VI v. 7-13.
3). loan cap. XIV, 27-31 ; XV, 1 7.
4). Luca cap. VII, V 36-50.
www.dacoromanica.ro

MANUSCRIPTE

155

prumutu datu orecine unul era datoriu 5 sute de banih. altul cinzeci I nu avur ei sA de
amAndurora lAsA el I carele mai iubi el rAspunsA Simonu I zis paremisi c cui al lAsatu
mai multu I Is zis direptu kudecai i s Tutors/ I pg. 348. vezi aseasta muere intraiu in
casa tah I apA pkorelor mele nu dedei. eh aasta I cu lacrami udAmi pieorele i cu
pArul I capului tergele skutAturA numi dedesi I aZasta de andu amu intrat nu incetA
sArutAndumi pkorele cu untu capul I numi unses eh atasta cu miru ungemi j pkorele
dereptu aceiah tie grAescu I el leseese pAcatele ei multe CA iubi I multu e cui sA putinel
ertA I putinel iubi. zis ei lasarAtira I pacatele i incepurA cee ce ede cu nansul a grai
intru ei eine I este acesta ce pAcatele lasA e J Is. zis cAtrA muerea creadintah ml I nI

tuitA pasA in pace.

8). pg. 353. iii11-11101fla 401f3H'i6 AON11101PA 4 ati A6 rpm I Tel. 6vriIe WT AAA. Is
pg. 354. zis domnul sl veil Ilsa omenilor I greaalele lor Maya 1 vowa tatalu
I

vostru diin ceriu greaele vostre e sA I nu yeti (Asa omenilor greaalele lor I nece tatat
vostru va lAsa greaalele vostre I e cndu vA postiti nu fireji ca fata rnicii ce s intristazA strAmutndu I ( fata sah sA s inviascA omenilor I cA s postescu direaptu grAescu vwa I luotusau plata lor ce tu cAndu te I cdndu te (sic) posteti unge capul tau I
i fata ta o spal sA nu te iveti I omenilor cA te postAti ce tatal tAu ce estit in tainA
vedeva taina I tah i dava tie aeve nu ascundereti I comora vostrA in pAmntu i oh vermii I o rAzbescu si putrAdelte i furii I o sap& 1 o furA ce ascundeti I comora la ceriu
unde nece vermii o I rAzbescu nece putrAdete i furii I nu o sapa unde estt comora
vostrA acie I va fi 1 inima vostrA.
I

B). Cauinte la zile mari: 1) Poueste la morli.


pg. 135. Cuudntarea s(vd)n(ului lonu Zlataustu

pg. pail.

Aducemu intraasta zih mai de fo(lo)su I de atu in zAlele mai de demultu. i j intru
invatatura mai cu folosu el d I e multe ori cuvIntul lui Dumnez I Au mAngAe durere
omului i invAta. I tura lui DumnezAu sparge grije I multi de cela ce era omeni marl I
ore andu intra noi acum nusu aice cu noi. ce au la domnul simtu I chemati au begi
in paturile lor I i prea toil prea aceia ataptAi mo I rte i multu plansu este acum I
intrA noi i vaetu i suspinarea mare I i multA grlje i nevoe in besere I cd i farA de
samA plAnsu i la I crami fArA de cuviinta de I pg. 136. aeasta sA nA aducemu aminte
graindu cu laudA i cu rAbdare sA p I reaimimu morte coconilor nostri si I a fratilor
notri si sA nu vA parA ca I au peritu si eih cAtrA Dumnezau mergu I macaru i tineri
moru tin va bAnui I cA cAtrA cei pristAnk din ceriu I sA ducu ci nu trabueste sA plangemu I i sA susipinAmu ce mai vArtosu I sA nA veselimu i sA nA bucuramu de mortii
notri I . Si mai multu sa plAngemu i sA su sipinAmu de noi carii trAimu j intru pacatele nostrA cele rale. I CA de nu ne vom astAzk socoti i I luoa aminte ca simtemu
I

cu I pAcate data Candu vom ave I pg. 137. 03. ak bra acolo w va. da focului I nestAnsu unde va fi acolo mAndrul sau puternicul celu I farA ingAduire sAracilor I undesu
prAnzurile i cinile I cu multe bucate unde esti. I bAuturah cu trimbite si cu I kocuri unde
i danturile i I cntecele muerilor curve i I belie o menune marea frail I lor cum paharul acesta inpreau I nA esti, tuturora i cela I celu iubescu tuturora esth I cu cutrAmuru vine Zasul mor p tiei i trAbuete astepta I morte cu draga mare cA nu I estk nece

de u rAu morte ce mai I pg. 138. vArtos estk de folosu morte ca omului I esth morte
rApaos cA cine more I indireaptazAsA di in pAcatele sale i sA lasa de asupreala a acestiii I lumi i dacA more numai fa I ce rAu sprea rau i omul dacA I more nu manic prea
I

1). Matei VI, 14

21.

www.dacoromanica.ro

156

MANUSCRIPTE

Dumnezau ca I cu inteleptul inteleptu veri I fi ci cu alesul alesu vet ft rd


-dAoms. 3. c.
Kaj 0 ome intelege ca morte estk I direapftlor rapaos morte I coconilor mangaerea
morte estk I robilor scaparea. truditilor I odihniala. datorilor plata I trpadatorilor odihniala I paracilor inpacare pacatelor I ci de nara fi morte singuru nanu I pg. 139. poe.
cede cl agile sA desface prea j adevaru frica va fi atuncih ci multu cutramuru ci
grije ne I spus cl neincetate lacramt ci plansu nemanganiatu ci suspini I fara Mere
cAndu de naprasna I domnul va vini sprea scaunul (adaos : ce naltu) i I prearadicatu
atuncl ceriul I va Invalui ca o hartie ci stelele I vor s intunecah i tariile ceriului I sa
vor cutramurah. ci vor cure na I ite lui i morzmintele sa voru decchide i mortii sA
vor scula I cl raurile voru sacah. I [Ion zae. 16 gl. 5] dara noi cum vom pute stah
I

pg. 149. sa damu raspunsu cAndu Danielu prorocul I sa spamnta f indu elu s(van)tu
cutra I muratu fu dara noih fiindu pac I dlos (sters) Atoci cum vom pute rabda cugetu I
ome creactine I te socotecte iata ca I te hranectih 50 de ani sau o 100 ci I te inbogatacti ci cuprinzi l dom I nectih in Zasta lume. dara dupa aceaiah daca vine motte.
ce al stransu cui I va ramAne ace vel inblah I ca ci celu omu bogatu ce graecte s(van)tu
ILuc. 831 ca elu nu sa naltA cu cugetul f ci o s in iadu sa plecA cu sufletul I pintru
aceiah trabuecte sa plangemu I de pacatoci nu numai dad. moru pg. 141. pos. ce Inca
pana simtu vii in Zasta lume 1 iarA direaptii noi sA na bucuramu I pa(na) sirntu vli ce
1

ci dad moru Inca -tra I buecte sa na bucuramu ca slmtu vii I acaru moru totu viiaza
cum zice I Solomonu na tile carte de pita [glav 10] I iara pacatocii macaru simtu
vii I vai -de eii pana traescu ca dad j moru nu numai omenilor greacescu I ce ci lu
Dumnezau cum zice I [4rm n] intru iadu cine sa va spovedi tie I domne. iara noi nu
oprimu plan 1 sul desprea mont. ce ace sa pla J ngemu nu ca cei fa(ra) nadejde, de I
invierea ci cum facu ci acum I pg. 142 multe mueri, aceia de plangu ci chi I otescu
pintru sa le vaza omenii I numai nu cu inima amara ce ca sa le I laude omenii. I iarA
plangere smerita ci cu sama I eh te va duceh sprea pocaianie. ci nece odata cu a1

Zasta in pacate nu vei I cadeh. lanA prea pacatocih trabue I cte ai plange ca simtu fara
de I stintanie ci fArA botezu ducusa I ci din afarA de curte inparatului fivor cu cei
amarati draci ci I cu osinditii cum ziE evglestu I Von gl. 8.1 adevaru graescu voao
ca varecine I nu sa va nacte dim apa ci dun dhu I nu va ave a intra intru imparatie
pg. 143, pos ceriului i sa plangemu sprea carii I moru Intru avutie ci din avutia I lor
nece o mangaere nu cau facut I sufletelor sale. carii au avut I puterea aci spala pacatele
ci I cau vrutu pute dobandi inpara I tie ceriului, iara noi rugamu I prea puterrticul Dumnezau sa na I de inpAratie ceriului acum ci pur I ure pAna in vecie de viiacu I aminu,
[pe margina ce. ceal I ce urz I zi pAm I ntul I sprea ta rie lui qrailom or cx- r.
J

Na rojdstuenie Hva (la na0erea lui Hristos)

rn

11

ael K CK a.

pg. 247. Is. nascu .t, Vetleemul Jid I dovescu in zAlele lu Irod craiu. iaca I mon
Ird1 (sic) de la rAsaritu vinira in lerusalimu. f zacandu unde estb cel craiu I jidovescu,
carele au nascut ca amk vazut steaoa lui sprea rasa, itu ci a venitu sa na inchinamu
lui I bra auzAndu aceste trod craiu I sa turbura i totu Erusalimul cu elu. ci aduna
prea toti ma marii popilor i cartularli omenilor I ci intrAba de ei unde i sa nasca
Hs. I WA ei zisera lui in Vethleemul I ludiei el ace estk scris de I prorocul LI.
pg. 248. ci tu Vethleeme pamantul I Iudei cu nimicA nu ecti mai I micu intru domniile jidovecti I ca dintru tine va eci povata care I le va pacte omenii miei Iislateni.
I

Atunci Irod prea ascunsu chiama prea maghi (filosop) ci Intraba de eih vreame in
cart sau aratatu steaoa I ci trimese prea eih in Vethleemu zise I ducetiv(a) iscoditi cu
www.dacoromanica.ro

MANUSCRIPTE

157

dedinsul de cocon i dad la veti afla da I timi tire ca se viiu 1 eu sl ml inchinu


lui. I iarA ei ascultarl prea craiu I i mersirA i iatA steaoa care vAzurA la rasaritu
merge. 1

pg. 249. innainte lor panA vini de statu desupra unde erah Coconul. I iarA dacA
varurA (sic) steaoa sl bucurarl I cu bucurie mare forte. i Intrandu in casa. aflarl
I

i prea Marie muma lui i cazurA de sA I inchinara lui 1 dechisArl comorAle


sale I adusArA lui darure. auru 1 tamAe I i zmirnA. I i luarl raspunsu in somnu sA nu
coconul

sa intora catra Irodu ce prea altA cale I sA sA intord la tara loru.


Acesta esti. tMlCul acestii Eughelie.
Domnul nostru Is. Hs. au nascutu I din' s(vA)ntA fkorita Marie. fatA I vArgura. de
aici trAbuete sA timu.

pg. 250. ce hAsnuete nol cu natere lui in ZastA I lume sau ce folos au adus noaA
nilor nAscutulu domnului nostru a lui Is. Hs. I avem de aice 7 folosuri a ti.

creati

Folosul de prima acestd estk inMiu


Isai gl(au) 9. Omenii ceiah ce era mai nainte I intru intunereculu mortiei 1 Intru intunerecul iadului acum vA bucurati i vA veseliti cu ceh I veselie mare a vecilor
netracuti I ca lumina naterei lu Is. Hs. au rasaritu intru totu desavrAitu strAlu I cete
intru noi dumnazAirea in trai feta. I lumina tatalui, lumina fiiului I lumina dhului s(vAn)tu.
acum in lume. I
I

pg. 251. sau aratatu sprea luminarea 1 cu I ratire a toata lume. I apa vie curltore. care curA dinu I izvolul celui curatitoriu care I estk Is. Hs. domnul nostru ca elu
cu nascutulu lui prea noi pacAtoii .carii a fostu fiorii mAniei pri I ntru pacatele 1
I

gremelele nostrA I fiZorii lu Dumnezlu na fAcutu I cum grAete s(vantu Pavl apos(to)lu.
Titu gl(au) 2. s(/i)h cl sau arAtatu mila ceh sp(a)sitore I a lui DumnezAu tuturora
omenilor I InvAtindu prea noi ca se lepadAmu I necuratiile 1 pohtele lumeti I cu trazvie
cu direaptate 1 I cu sfintie sA viemu In 'e asta lume. I
I

pg. 252, siih 11. ateptAndu nAdejde ce fer I fella 1 vinirea ce strAlucit I ore a
slaveei a marealui Dumnezau I 1 a mAntuitoriului nostru Is. Hs. I carele sau datu prea
sine pintru I noi ca s nd rAscumpere prea nol dinu I tota strimbAtate 1 sai cura
tasca lui omeni alei sutton j spre fapte bune. I
I

alu doile folosu estk acesta I al mWereai a lu Is. Hs. fn 6astd lume. I
Datusau prea sine noa i toate I simtu ale lui 1 liau schimbatu I cu noi i elu
intru noi lacu ete cum grAete la lonu I gl(av) 15 zde(ala) 51. cum mA iubi prea
I

mine tatAlu. I

pg. 253. ae i eu iubescu prea voi IA I cuiti in aceia dragoste a 1116 sa veti
tine poruncile mele ratnA I neveti intru dragoste me. cum i I eu poruncile tatalui mieu
amu I tinut i rAmanu in dragoste lui I Solonu 255. 1 totu binele lui ce area intruna
cu noi inmparte i pre noi soti ne face prea ocina lui la inp I ratie. ceriului I cautA
bine 1 socotete catii I esti mlstivu candu i Inparte I inparAtie ceriului cu nol. I
I

alu trdile folosu alu na0erei lint Is. Hs.


lasti acestah cum trupulu I .
pg. 254, sau inpelitatu dinu dhul s(van)tu I i din fieorita Marie, i sau legatu prea
sine cAtra noi cum nece Intru I un chip nu sa poate desparti I de noi ci cu dragu mare
iubete j prea noi panA savrAitu cu noi estk I i cu DumnezAu prea noi nau inprea I
unatu i nau legatu cu dhul I s(vAn)tu cu fagAdaiu cu paceeh I ce au Mut fntru noi
cu tatalu I ca elu nAi nol cale i direapta j teh elu esti. increadintare nostrA I catrA
s(vAn)ta beserecA i ne tine I cu Ode mare catrA sp(a)senie I bra clad vin(i) vreame
www.dacoromanica.ro

MANUSCRIPTE

158

deplina [scris pe margine cu rosu: dupA 4 sute si 30 de ant] tri I mese DumnezAu pre
fiiul sAu I Galata gL 4 zac. 18.
pg. 255. cel nAscut di in muerea supus suptu legeh ca pre cei de suptu lege sai
i sA fimu fii lu Dumnezau.

rAscumperea ca se luomu fagaduinta I fieiasca

alu patrul jolosu a na.gere lui Hs.


Fostau domnul nostru Is. Hs. pintru noi robu i plecatu si blAstamatu I cum prea
noi sa no facA slobdonici si direapti i bl(ago)s(lo)viti fkorii sal I Bit gl(av) 12 cum
gral domnul lu Avraam l zise lui Avrame ei din casa tah earl I si din rudele tale
si din casa tata I nitAu prea celu pamntu care I eu tie voiu arAtah si eu tine I voiu
pune om marea i te voiu
pg. 256. bl(ago's(lo)sevi i punevoiu sA fii vest itu si cu nume marea i veri fi
bl(ago)s((o)vitu blsvivoiu ceiah ce blsvescu i voiu blastmah ceiah ce tine bla I stama
si In tine blsvisAvor toate rudele prea pamantu pintru ramasi 1 ta ta carele esth Hs. I
aZasta blsvenie au luoatu I si liuda a lu lacovo patriiarhul ca j ndu lacovo avea sA moarA
1 chiema pre toll fkorii sai i blsvi pre I ei blsvindu prea toll fii lui
blsvi prea liuda
i zise lui I Ishod gl. 49. luda tu esti acela carea prea tine vor I lauda fratii tai mAna
tah I in cerbiceh vrajmasilor tai .
pg. 257. innainte ta sl vor pleca fiorii I tatanitau I luda leu tinAru prea mare
lucru ar sosi I cA nu sA va luo de la tine toiagul I CrAescu nece invatatoriul de la pilorele I tale. pana nu va vini $ilohu celu trimatatoriu i elu va fi asteptare I limbilor.
acesta va legah manzaco I rul sail la buum vieei i puiul asiniei I sale cAtra vita vinieih lava in vinu I vesmAntul sAu. i in singele oiei I tambariul ski mai frumosi I simtu
ochii tai de cAtu vinul i dintii lui mai albi vor fi de I laptele. I Cum zis patriiarhul
lacovo si acela legA maecoiul sAu catra
pg. 258. vine zice domnul Hs. la s(van)tu lonu I eu simtu bugumul vitei celu I aI

devaratu i tatalu miu lucrAtoriu esth. I Ion gl. 15 me' 50 sill 1, sill 5. Eu simtu buZumulu
voi vitele I si la aZasta s.(van)tA vita multu roditore I a viei ceii intelcpte au legatu fiiul I
lu Dumeau ustenitul maEcoiul I sau prea cele narode nenumArate I carele veietui mainte
far lege I si dubitoceste i puru I rea inblah in giugulu robiel pAcate I lor i suptu sataniel munciti I cu nAscutulu domuului Is. Hs afarA I au fostu sloboziti. I
I

Alu 5 folosu ce au folositu nds I cuful lu Is. Hs. In Zastd lume. I


pg. 259. Prea noi curataste cu nastere I lui ceh s(vAn)tA de pacatele nostrA cele
rale si spurcate. j t de iznoavA au nAscutu prea noi I ci nau curatitu i nau fAcu(tu)
direpti si fAra de moarte i I sa viemu pAnA in veci. i ne face I prea noi sA fimu in
lauda slavei lui. carii nadajduimu mainainte I in Hs. pint(r)u a'easta I ze 17 Ejes gl(ao)
1 zde 218. nu incetezu a da haru cu inimA I curatA cu creadinta diriaptA
ca domnului
nostru lu Is Hs, I tatalu slaveei sl de nue! dhul intaleptii si alu arAtariei intru cunostere
lui Is. Hs. domnul I celu di in vecie. cA totea print(r)u elu simtu noaA date.
I

alu 6 I .1)
pg. 260. pre totu eas(u)lu mA inbiiu slujba s(vea)ti strasti a. a I cndu. slaviti ucenici.
I

la spalar. euda I sara luminaras(A) atunce Iudaa. u. u adim. a. a. celu cdndu rau paharnicu argintul iubindu. luminardsd. attic! I neputinZosul intunecA i celor. argintu.
derpre r. r. farA de lege z;udecatori tine der(e)ptu I elu iiudecatolui tinia vndurate...
I

1). Fata 260 fiind Arita de scriitor s'a gAsit diacul Daniel din Vela (lVT Imo) si a
scris o rugAciune din slujba sfintei strastii, adicA a patimilor lui Is. Hs ; iar alt cetitor
a crezut de cuviinta sa-si cerce condelui, intercalAnd intre rAnduri sau pe margine cele

tipArite cu cursive.

www.dacoromanica.ro

MANUSCRIPTE.

159

tine. I. fdrd I jeird de lege. vezi lubitoriul de arzgintu. ce pentru I aceste sA grA(i)m.
v. s. sldvit cer. Sp(a)si H(risto)vu. pis diec Daniel. ot Veta... r I hrvu. u. Or de lege.
pg. 261. cl cum au luatu domnul nostru I statere (sic) cu trap di in fiEurita I Marie,
ase i noi a m luoat ttupului celu MA de morte I prea viiata vecilor. i di(n)tru acela
trup alu lui I ca i dinutrunu izvoru sA varsA totA I boglie nostrA de la DumnezAu
cum I sA viemu si noi cu elu in vecih I cum a poroncitu prea s(vAn)tu Ev(an)gh(e)lestu
Ion I glav 6 zac 24 s(ti)h 57. cum mau trimes pre mine tatAlu I celu viu 1 eu viezu
prinu tatAl, ase si cela ce va mAnca prea mineh si acela viiazA pintru I mine cA eu
simtu apA vie I i bAne vie cum estk scris I M(a)th(ei). dhul s(vAn)t au vArsatu darurile
pg. 262. sale prea noi darul dhul s(vAn)tu esth I !Hui lu DumnezAu Hs. prea I noi au I
I

vArhsatu darurile lui DumriezAu I luoh i vArsA prea noi tote bunatAti I le lui.
alu eptele folosu avem aici
Domnul nostru Is. Hs. au fAcut Vprea noi sA fim cArAtori beserecii I lui Dumneau.

prea viiata de viacu I cA iatA ce grAeste s(vAn)tu Patru I Pdtru gl(av) 1 za. 58. I paramie s(t0h 15 ce cum cela ce vau chiematu I s(vAn)tu voi hind f ti sfinti I in toatA
viiata vostr. I cA sA nau vrut naste Is. Hs. noi amu vrut toti peri ce au nAsc I ut dereaptu noi pAcAtosii cum I
pag. 263. cum prea noi sA descumpere de la morte ca viiata de la ladu la ceriu
de la intunerecu la luminA I de la pAmAntu innaltie ceriului I cum esth sorele luminatu
in fApturele cele vAzute si veselu i I fromus. I asijderi i nastere lu Is. Hs. I prea plmantu au fostu mai slAvitA de cAtu toate naterAIe crai lor si a inpgra)cilor Omant (e)sti pintru cA elu esth inpAratu I a toti inpAratii si domnul I a toti domnilor pintru
aEasta I trAbueste noaA sAlu mArimu 1 si cu cinste sAlu lAudAmu .
pg. 264. in dzua invieri sA ne I luminAmu. oameniii I Pastele dmnului pastele I cA
di moarte cAtre j viiate, O. de la pAmAntu spre ceriu Hs DmndzAulu I nostru neu rAdicatu I de biruire sAi cAntAmu. I SA ne curAtimu samtirile I si sA vedemu neatise I lumina
invierii pe Hs. I strAlucindu si vA bucorati I dzicAndu 0 era sA audzium I de biruire sAi
I

cAntAma I

pg. 265. * * * oy, nt mt at. *It * iti

Ceriurile cu destoinicie I sA se veselasche.


iarA. parnntulu I sA sA bucure. ca sA prAznuescu I luma Ea vAzute... toate. si. Ea nevAzute... cA Hs. sau I sculatu. veselie veciloru. I Venict sA bemu. beuture. noa I nu di piatrl.
neroditoare. facAtore. de minuni. ce di I ne I putredulu. izvoru. din mormAnt I ce nu
ploatA. Hs. de carele I ne interimu. I Acuma toate sA inplurA de luminA I . cerul si plmAntulu. i cele cesu. de 1 dedesuptu. ca se prAzniascA. totA I fAptura. scularea lui. Hs.
de care I sau neintAritu. 1)
pg. 266. si sA nA rugAmu lui ca dumnezAulul nostru sA nA spodobascA in vedere I
tnnnpArAtie lui dumnezAu. I ce cu veselie si cu bucurie de veci netrAcuti cum zice I
I

Isaia zaE 4 carea ochiul I nau vAzut si urechi I nau auzitu. ci bine gate I ste DumnezA(u) noal aceia I inpArAtie sA dobAndimu. i noi I cu darea domnul nostru Is. Hs. I a
cArue slava inpreaunA cu I tatAlu si cu dhul I s(vAn)tu. acum si purure I in veci de veiacu
aminu. I

1). RAmAnAnd goale prin sArituri fetele 264 si 265, un alt cetitor al acestui sbornic

a gAsit de cuviinta sA scrie cu un condeiu de rAu scriitor 5 rugAciuni din Canonul


Invierii. I

www.dacoromanica.ro

IV. Inscripiii i notile de pe carti


1, 7165 Mai 12 (1657). Pe o Evanghelie slavon6 de la man. Berzunti.
111*CT. 4.14H HI 111:1THAE NAN rg111,Iprie LII6 I *AII EOEKOAd.

Ao motiaertip E6p3EHCK46 H

CZ KZ I rkM EOirk(3HNI. 8-B1T 31)36.

Luna Mai 12 venit-a loan Gheorghie Stefan Voevod la manstirea Berzuntului i


cu toti boiaril. la anul 7165.
Obs. Dupa ce sfinti man. Cainul zidita de Gh. Stefan Voda, ctitorul domn se
duse cu intreg sfatul velitilor boiari la man. Berzuntul, ot Bacau i egumenul manastirli insemna pe Evanghelie aceasta notita. Corn. de par. Ursacescu Hui.

2,Pe un zapis de case din Botoani, se citete aceasta pecete: t netieTe:


EOTO : ROHN

rt3n8H

Txp-

(sic) 1780.

3. Pe un Paraclitiki. Ian. 7257 aug. 13, tiparit de Duca Sotiriovici. (Casa Regala, Bucureti):

tin numel(e) tatelui i a fiiului (fata 11); i a sfantului dhx amln (fata 15). aEast
sfanta carte au cumparat (fata 19), dumnialui Cicira Ivan i cu fiCorul (fila 23) seu
Stefan 1 cu sotele (sic) sa (fata 27), Aniara i ha fie (fata 55) i toat semintie lui
(fata 69), pintru sa suflete (fata 87) celor mortk (fata 101) alt. (fata 109). pintru tatemieu Stefan maica f Parasca i pintru sementie m. I i o dau la svinta beserica I fata
110) la Ninetk la hramul nostru (fata 119) a naterii... (fata 120) i cin a departa de
la beserica (fata 134) Ninetilor se fie anaroema (fata 140) de T i Ili de otet (318 parinti) amin (fata 144) 1 pe carp au dat 6 florintk (fata 448). [scris de alta mAna: t.se
alba poman pintru sufletele denie] i pintru tot morth (fata 451)
4. 1836 lanuarie 10. Pe un mornuInt in biserica cu hramul cuvioasa Paraschiva
la Igeti (Tutova):
Sta xaltat 56.04; xaflanithrq; ax I MoozowAaw; rij; Max.sovCa; x21 iro
xal 1,..TcX4eTiov, iv I ar(Lv 39 akma

or

I cacop

jtU

ivirifig.

1836 IavvSapEu 20.

Aici zace ilustrul Cavaliotis din Mushopolisul Macedoniei i posesor Igetilor i


BlAgetilor, Hind de ani 39. venica amintire. 1836 lanuarie 20.

5. 1790 Mai. Iasi. Pe o lespede mormntala a brigadierului Panaghiodor Nicovulos (2.20 m. lungime,
1.00

latirne).

Cic Tin avBoOTarov xal gozoTa-cov xino;

Ilavayfo6o)pov xoXu0puvti xal TcoXup.a SkacrtaTov &or,El.= Tr% v xal'vap.gtxhp TpaxTii.) 705 R(011
Tcirot; 7capdpz(Jaavta I xai xap& vij; d.rroxpitopo; To5 Posolou a?xarEpivr,; aiPtCpcq
PACW:05 bCppt4 71.1.1.0iv":1 v.a1 TiK TiNta; I Tot; iliou (3? aNp.(pou zaf3aXicov yev6p.evov TaEuriesavvri
'av iaaatbrg; Mo)aPia; tt iai. MCC& grla MCC-I09 En: 7C0 I T,CRANCAI ex arpat.sia; Paa; av)
'Ebpcovsa xai v.

xpArtv I

7.4 '00op.2mil; 'nal; 13aatXtv; t Ilpoter(2; pooTtiro .,...atov

CAtrA prea gloriosul 1 ilustrul Domnului domn Panaiodor cel ce multe a Hptuit 1 multe a invatat, insarcinatul de afaceri pe langa Poarta otomana, i al regelui

www.dacoromanica.ro

INSCRIPT1I SI NOTITE DE PE CART!

1-61'

Prusiei sfetnic particularnic, Inca i la tractatul de la Cainargi membru aseso-r, i pe


langa Imprteasa Rusiei Ecaterina a doua onorat cu oficiul de secretar intith 1 Mut
cavaler al ordinului sfantului Vladimir, a murit in Iaii Moldaviei la anul 1790 in tuna
lui Mai supt comanda lui Potemchin, In vrsta de 61 ani.

(flit accente i spirite)


I Maxehvcov ;tom liccriv et; (3totov MoVaktE

b:
Ilept%3cov tponlov flapaiCawpv Notociou), t
0,2100`)TC4 Tap) p.tv-rwas Y.EvEU&E

xuo; ciktpvrov

afilp.2XEM MOM 17VEUIL2 icoXov Stxuo

Fip.tv CAE ll7C0.0 veponeacrtv

ou ycy CAELT avBetov Easta apETTIc.

Vzand pe ilustrul Panaiodor Nicovul, in ale Macedoniel laturi adus la viata, iar
in Moldavia murind i Ingropat fost-a tot aicia trupul lui, iar sufletul intru tot inaltat
glasuete astfel: clsat-am muritorilor o neOirbitcY glorie, cod fnca n'a plerit slava
virtu filar bOrbdteti,*
CAHrilAll118 H KaRtItVkpl IIAHMIOAOPOCK IIIKOIWAOCI I 11136CTAHWHC/i1 RE AWAKE lid 11.16CTIS
IIKAtTO OTS PON<AECTILI I xpliCTOKAr 790 HI Mirk
eUi
I rOAIr OT

AEC/ATI IleilliOMS

ArkCatill,* npli apmin nOAN I rilelitliO HMACTROMS CIATAI111111r0 KIVA341r. rpill'OpiA I fill644H.
APORINA flOTEMICHIla TAIIPIPIECKArO.

Brigadir i cavaler Panaiodor Nicovulos pristvitu-s'a in lai intru cel de al asezeci i unul an de la natere, In anul de la naterea lui Hristos 790 in a tui Mai tuna
in vremea oteniei supt conducerea principala a ilustrului cneaz Grigorie Alexandrovicf
Potemkin Tauricescul.b

6. Pe un molitfelnic slavon (Muzeul Pr. Ursacescu din Curteni, Falciu).


al*C(11/1) Mal-1 KI BOHM EVAN

(II C) /MANI noxkpum.

BAT

reoprie Ille I

4SAH KO6K0A AO MOHtICTHp fierieliCKAM

-1-30(F.).

In luna Mai 12 zile, venit-a loan Gheorghie Stefan Voevod la manastire Berzuntului i cu toti boerii la anii 7165."
Obs. Cred ca cu prilejul sfintirei man. Cainul, care a fost la 7165, Stefan-Vocla
cu tot divanul s'a abatut i pe la man. Berzuntul, ctitorie Bogdaneasca i egumenul a
scris _pe molitfelnic notita de mai sus,

?.Pe o Evanghelie, Ramnic 7254 (1746), bis. Paraclisul din Cotnar.


Agasta sfanta Evanghelie. iaste. a dumisale Stefan Bosie camara I cumparata cu
dreptl banii a dmsale, i au dato la I svanta bisearica a dmsale ce iaste la satul Zlodica
la Cotnar I ca sa sa citeasca In toate zilele pentru folosul obtiei 1 pentru pomenirea
dmsale. Martie 18 let 7261 (1753)".

8. tin Pomelnic (triptih) la bis. Paraclisul din Cotnar.


Radul, Vasile, Profira cu fii i tot neamul lor Stavar, Maricuta, I Ecaterina su
Grigorie, Patina, Zanfira I cu fii i tot neamul lor ; Maria,
fii 1 tot neamul lor.
Gapar, Pettachi, Elena cu I tot neamul; Vasile, Elena cu fil i tot neamul. Stefan,
lordachi I Maria cu fii i tot neamul. Ieroshimonah Teuctist, ieroshimonah I Aftanasie,
shimonah Potapie, monah loanichentie, Shimonahia I Agaftonica, monah lulian, i tot
neamullor.
Pe latura stangO a triptihului e icoana sf. Mihail; la mijloc e Troita, pe laturea
dreaptO e arhanghelul Gavriel.
Buletinul Muzeului Municipal tIoan Necuices Iai

www.dacoromanica.ro

21

i62

l NOTITE DE PE CART1

NSCRIPTII

9. 1832 Oct. 18. Pe mormntul spatarului V. Coroi (bis. sf, Neculai cel sarac Ia1).
Vast le Coroiu spatariul Intracest umed mormant,

Supt alasta stand mare sa priface In pmnt ;


La una mie opt sute treizAci I doi spre sfrit,
CAtrA optuspreace Octombrie din viata sau savarit.
Sotia sa Elencul, Dimitrie fratele lui,
Si loan Cerchez pitariul cu ale lul doa femei,
Cu Ancula ce au fost maica pomenitilor sal Hi,
$1 Tudora Za dea doa aice sant Ingropati.
Cum 1 tanara Maranda care au avut barbat
Pe micul Cerchez ce iargi tanr au fost Ingropat.
Toll aice In mormntul acest negru-s-astupati.
Trecatoriule, suspin i plange pe-acest mormant,
In care atftta oameni s'au prifacut In pamant1
Cata de-i vezi, cunoate-I In Orfila i 'n noroi,
Care-i Cerchez cel cu minte? care-i Vasile Corot?
Care-i maica ? Care-i fiica ? care-i that- sau batran ?
Care-i robul acel garbov ? care-i falnicul stejar ?
Toti sant de o potriva tarna, pe toti supt picior Ii calci,
Omule, ca i mine pamant negru ai BA te faci 1
Unde-i dara ingamfarea, ticaite muritor ?
Caci In curand vei ajunge vierme slab i Orator.

Ferete-te i suspina, stile cu glas de om bun.

Dumnezau sa-i izbaveasca i sA-1 ierte ca un bun.


Obs. Pentru a fntelege aceasta inscrlptle, bogata In nume de Coroetl, dam In scurt
spqa Corolor, coplata dupi origlnalul, ce se pastreazi la d. A. C. Cuza, un stranepot dupi
mama a lui Vaslle Corol l IntArlta de dlvanul domnesc al Moldovel lo 1816 Noem. 20, and
Vaslle Corol era paharalc. (Surete ms. XXI, 191).
1

Coroi comis 1625 (In Valahia)


= Alexandrina
I

Grigore
Coroi

Simeon
Coroi

lacomi
Coroi

Abaza
Coroi
vornic

1706

Gavril,
Coro!,

Stefan
Corol post.

lonita,
Corot

Luca
Coroi

Grozava

1706

Gheorghe, Sandul Simeon, Antohi,


Coroi, vel capitan Coroi
Coroi
de darabani spatar

Cristea, Manolachi,
Corol
Corol

Sanda, Nastasia

=Ruxanda
I

Sarban

lonita Coroi

Vasile Coroi
pah,

=Elena Cerchez sorA cu Dimitrie Cerchez


(a)

Ionit Coroi

stolnic

Gheorghe
Coroi
vist.
= Antita P. Casimir comis

Neculai,
Coroi

Smaranda,
-= C. Cuza

6 Vasile
Coroi

Zmaragda,
Puiheria
= Manole
din Botoani
lonita Coroi

loan,
Coroi

Alex. C. Cuza

Mihai,
Coroi

Vasile,

Coroi

Stefan,

www.dacoromanica.ro

fata

Costachl,
Coro!

Gheorghe
Coroi

Costantin, Alexandru

INSCRIPTII SI NOTITE DE PE CART!

163

Nu e WA interes a da i spita suitorilor dupA mamA a lui Gh. Ion Cuza spatar,

tatAl lui C. Cuza, i care a fost cAsAtorit cu Aneta Gh. erban, scobortoare din Palano
yel ban al Cralovei(?), tot dupA spita aflAtoare la d. A. C. Cuza (Surete ms. XXI, 192).
1
Paiano vel ban al Craiovei (?)
I

Floreasca
vist.

Zoita

=Gulian6

MovilA

stolnic

Andronic
vornic

Zoe

= Teodor

Balaa

= Ion SArban clucer


I

Smaranda,
Gheorghe, Teodor, PAuna,
arban = Giosan
arban
spatar
caminar

Maria,

Ruxanda

= Antohl Coroi pah.

Smaranda,

Aneta,

= N. Sion ban
I

Grigore,
Sion

Neculai, Gheorghie, g.
colonel
el"

'

Teodor

Costantin
E mandi

A. C. Cuza

Emandi

Lascar,
Sion

Gheorghe,
Sion

Anastasia

=Manole

Artur, colonel
Sion
= VAlescu

Sion

=N. Gane

Neculae

= Sion

fi

Maria

=Marcu

6 Costantin, loan
=Smaranda
Coroi
7

Anastasia,

= Gh. Ion = Emandi


Cuza spatar

Emil,

fatA

Emandi =Grig. Vericeanu


Cum insA piatra ne vorbete de rudele lui Vas. Coroi despre sotie, latA care pot
tirile despre Cercheze#1 (Surete XIV, pp. LXV seqq.)
1

Cerchez bAtrAnul 1594


I

Cerchez spAtarul= Tudosca 1630

2
3

lonitA Cerchez stolnic = Irina


I

Alexandru,
Cerchez

Neculai,
Cerchez

Stefan Cerchez comis


Anita Enachi Paladi post.

Andronic,
Cerchez
vornic

= Axana Jurie CApotici


5

Maria,

Miron spatar,
Cerchez
6

Vasile
Cerchez cAmAra

= Maria Gheuca

ionita,
Cerchez

Mihalachi

Ruxanda,

Tudurachi Cerchez

lonita

Cerchez ban

I=X

=x

Elenco

Cerchez pitar = Vasile Coral spatarul


= Ancuta
= Tudora
= Smaranda Racovita

www.dacoromanica.ro

V. VARIA
Ciii. 7328 Oct. 20 (1729). Diata Casandrei, fata Mitrei vornicul prin care lasa
averile sale verilor sal Negrea ci Nicolai.
De vreme ce intmplare cea viitoare iaste nevazut 1 MO I vi Ingerilor necunoscuta pentru ca numai la Dumnzau toate santu I cunoscute. drept aceia eu Casandra. fata
Mitrei vornicului am socotitu I mai innainte pana nu ma cuprindia sfarcitul vielii mele,
cl pan im sintu I mintill Intregi ci sanatoasa, sa fac diata ci s dove descu gandul meu,
ca dui:4 petrecere me. sa nu ramae galtava, intre neamur I pentru cad eu am fost fata
de boeru mare l am fostu b)gata bucate multe am avut. I i odoari scuiripe ci toate
sau prapadit in viiata noastra Inca par am fostu cu bo erul meu inpreun. ea odorali
meli santu pusa Wog pentru 60 de lei la Small turcul din Par ladu (sic) iar altele
sau prapadit mai inainte, iar pentru movie tau limas I zapisele de BlAuzi toate ate au
fost de cumparaturi leam dat varumeu Negrei ca sal fie I mocie statatoare in veci. acijdere ci viele de la Carlomanecti cimi sintu zestre de la tatal meu iar learn dat Negrei
toate ate santu, far viele de la Liecti ace las cuvantu I dupa petrecere me sa fie a
varulul meu Neculaiu ci movie de la Cuca I iar altele bucate i dichisurile casal earn
ramani cu toati sa ma grijasca toate I pomenile sam faca par la anul i trei sarindari
sami de sa s faca pentru sufletul meu I ci a boeriului. iar tiganii carei sintu de pre
mama sa fie ertati pentru sufletul meu i atasta dilata sau scris de nainte dmsale
Gheorghil pitarul, cl dmlui Toderacco 2 log. ci dmlui Manolachi Costachi vel capitan,
iar oricine din moctenitoril I mei sau din kudecAtori ci din boeri sau din cei bisaricecti
sau din cel lumecti ar vre sa intoarca sau sa strice atasta dilata a me sa aiba a da
raspunsu I la stma ci la infricocata zi aceie a rasplatirii inainte giudecatoriului I celui
drept. l nefatarnic dmnului nostru Is, Hs. Dun-maul tel adevaratu
It 7238 mst Oct. 20
qi eu preutul Toader am scris
X Casandra filca Mitrei vornic.
cu Invatatura dumsale I sintu martur,.
I

C1V. 1802 lunie 1. C. Balc log. cumpara cu 13000 lei pe an veniturile podurilor din lac'. Se dau ponturile acestor venituri.
Ponturile venitului podurilor de aice din Eci, dupa cum sau dat intracestu anu, de
la cochil vechi. 1802 lunie 1.
1. Tril parale sa e de tot dobitocul ce va fi la car, I caruta, cari va intra in
Eci ori cu ce maria 'de vandut, macar 1 trecatoari, insa pe marf a trecatoari va plati
numai and va intra in Eci. iar la edit sa nu sa superi.
2. Una Rol para sa e de tot dobitacul ce va fi la car i caruti. cari va intra in
E. cu unt, cu mien!, cu dark cu sau, cu cue de fier, cu bacalie, cu sari, cari va fi
de vandtit, insa pentru sare and ocnile vor fi dati in credinta i sa va randui vreo
sama de call pe la tinuturi ca sa aduca sari cu pret hotarat de la visterie cate cat sa
e chirie, cate dintracell cara vor intra in targ cu sari sa nu fie suparati a plati bani

www.dacoromanica.ro

VAR1A

165'

podului lar cari vor fi tocmite pentru chirie cu rizapazar iar nu cu pretti hotaratu de
la visterie, acele vor plati venit podului caragia.
3. Una pol para s s ia de tot dobitocul ce va fi la car I car* care va intra
in E cu chereste i cu var i cu piatr, i cu caramizi or de vanzare de va fi, ori macar 1 pentru trebuinta oraplui de va fi, iar pentru cheresteaoa, piatra I caramida i
varul ce vor aduce dmlor boeri pan la vel stolnic, pentru trebuintale sale cu satenil
sai sau cu scutelnicii sai sa nu sa supere a plati, jar de vor cara boerii aceste cu alti
oameni cu plata. vor plati venitul podului dupa cum sa arata mai sus, luindusa banil
podului de la drain, macar i din satile dmlorsale boerilor de vor fi oameni, i vor
dovedi cumparatorii ca au luat acel oameni vreo plata sa aiba a lua banii podului, cum
i pentru podelile ce vor aduce pentru trebuinta podului, de aice din ora cu randuiala
on fArA plata ori cu plata de la visterie, cum i cell ce sa vor plati pe afara pe la
sate, de catra d-mlor boerii epitropi a podarilor sa nu sa supere de banl podurilor,
iar podelile ce vor cumpara din targ cu rizapazar vor plati vanzatorii podelelor cate
una para de tot dobitocul, dupa cum i aRe chereste.
4). Trei parale sa sa ia de toata vadra de rachiu, care va vini 1 va intra in
E cu caru sau cu polobocul masurandus cu cotul, luindusa banii de la carati.
5). Cinci parole sa sa ia de tot dobitocul ce va fi la car cu bute cu poloboc
di yin ce va intra in EV, ori boerescu macar, de vor aduci, i cu scutelnici ori manastireti sau a cui vor fi i ori de unde va fi, far pe vinul ce va ei din E sa nu
sa superi, fiind ca au platit cand au intrat in E, i banii sa sa plateasca de carau.
6). Trei parole sa sa ia de tot dobitocul ce va fi la car, i caruti, cari sa va
!nal-ea di E ori cu ce fel de marfa va fi, iar pe marfa ce duc negutatorii di E la
iarmaroaci, la targuoare i la Copou la dus nu vor plati, iar la intorsu and vor intra
in E cu marfa sa de carau ate fret parole.
7). Cara le ce vor intra in E cu parr, cu nuell, cu spini 1 sa vor dovedi ca
sant pentru trebuinta fieVecarue din oraeni sa nu sa supere intru nimica, de vremi ce
sa aduci pentru trebuinta lor, iar nu de vanzare, iar care vor fi de vandut sa plateasca
cum plateti i cheresteoa asamine i pentru ori ce fel de zahare, va aduci fiete cini,
i sa va dovedi ca esti pentru trebuinta casai sale, iar nu de vanzare sa nu sa supere.
8'. Negutatorii ce vinu de pe afara la iarmaroacile de aice din E i vor treci
prin targ ca sa nu sa superi a plati de trei ori, vor plati carauia la intrare, in targ
odata, i altu data la intoarcerea lor de la iarmaroc inapoi.
9). De tot carul cu fanu, cu iarba, cu lemne de focu, ce va intra in tang i va
fi de vanzare sa la cab una para de tot giugul, iar cari ce vor intra in targ cu zahire
de vanzare sa sa. ia cati doi parali de giug, iar de nu vor fi de vanzare aceste 1 sa
vor aduci pentru trebuinta celor ce le aduc sa nu sa supere. Asemene 1 peutru fanul
ce vor aduce targovetii iar pentru trebuinta grajdiului gospod i boerii cu satele dmlorsale sa nu sa superi. cum i lemnele de focu, fanu, iarba, ce vor aduci lemnarii i

darvarii gspod 1 boereti O. nu sa supere.


10). Ori ce fel de cherestele, indila i var i piiatra, oali pentru acoperemant ce
vor aduci cu randuiala pentru trebuinta curtii gospod, sa nu sa supere Insa cei ce vor
aduci aceste datori sa fie a lua ravaa de la dmlui vel vist. spre adiverire ca sant din
randuiala, pentru trebuinta curtii gspod, i apoi sa nu fie suparat.
11). Scutelnicii boereti ce vor aduce fan i lemne pentru trebuinta caselor dmr

lorsale asupra carora vor avea prepus strangatoriul acestui venit ca ar fi lmblind cu
nescaiva chipuri de meteuguri sa le ceie ravaele dmsle vel vist. de incredintare ca
sant scutelnici boereti, i fanul 1 lemnele acele ce duc iaste pentru trebuinta dlorsale
luand ravae ca aceste de Incredintare sa nu fie suparati, i de la acei ce vor ave
www.dacoromanica.ro

GH. GH1BANESCU

166

strambatati acestui venit prepus cA fac mestesuguri spre pAgubire venitului podului,

supuind supt numele scutelnicilor boerilor cell ce aduc in targ sl alba a lua zAloagl
de la crAu I fAcandusl cercetare de se va dovedi cl sant de acei si nu au a plAti
venit podului vor fi slobozi, iar de s& va dovedi cA au imblat cu chipuri de InsAlAcluni
spre pAgubire venitului podului, atunce sA plAtiascA 1ndoit.

Pentru negutitorli suditi, ce vor aduci marfl aice in Es, sau vor ridica marfl
de alce ori vor treci la alte locuri cu marfA pe aice prin oras, banii podului sA sA ia
dui:4 ponturi precum sA aratA mai sus, insA de la cArAusia ce vor aduci sau vor duci
marfA sA sl ia banii, iar negutAtori sl nu sA superi.
13). Cel ce vor cumpAra acest venit a podului, de sl vor ispiti sA e de la cineva
mai mult de cat hotArAste ponturile aceste, nu numai cA vor 1ntoatce ci au luat mai
mult, ce Inca sA rAmAie pAguba de dreptul ce sA va cAdea sA la.
14). Pentru zAloagele ce vor lua de la acei ce sau hotArat sl plAtiascA acest
venit a podului de nu le vor scoate pAr la trei luni, sA aibl voi prelungindule prin
stire dmisale vel agA sA le vanza de istov.
15). Odce rAmAsite vor arAta cA au din venitul podului sA nu le tie in samA,
iar agiutor la inplinitul banilor sA Ii sA de.
12).

16).

CumpArAtoril venitului podurilor sA de chize sigur rAspunzAtor pentru toatA

suma banilor, ce va cuprindi la vanzari, care chizAs sA fie plAcut dmlorsale boerilor
epitropi ai podului, si banii ce vor ajunge vAnzare podului la strAgare ce de pe urmA
analoghisindusA pe 12 Juni, sA aibl a da cumpArAtoriul randuri, cat va veni analogon
pe fiestecare tuna, plAtind nesmintit la 15 a fiestie cArie luni.
Cu aceste ponturi de mai sus arAtate sau vAndut venitul podului, pe un an ce sl
1ncepe de la zi IntAl a lunii lui lunie 1802 velet, i pAn la sfArsitul lunii lui Maiu 1803,
la cinstit si credincios boeriul domniei meli dmlui Costandin BaI biv ye 1ogol6t
drept 13000 tel adicA treisprezece mii lei, cari bani sA alba ai da cu analogon cate
1083 tel 40 bani pe fiestecare lunA.
Pecete domneascA In tu ro: by fin. iU. GS. go.
1801

vel vist.
dupA condica visteriei Costandin Veisa
ot visterie
CV. 1806 Noemb. 25. Focpani. A. C. Muruz VodA judecA cu divan pricina
dintre Hristodol vornicul de Vrancea si Intre sAtenii din 14 sate sA se reguleze In 10
ponturi toate pricinile.
Noi Alexandru Costandin Muruz Vvoda cu mila lui Dumnezeu domn tArii

Moldaviei

DupA jalobele, cu care neau IntAmpinat la hotarul domne.Flii noastre Jon, lAcui-

torii din patrusprezece sate de la ocolul Vrancii, plAngandusA de asuprelele ce ar


fi trAgand dispre un Hristodul vornicul de Vrance (ce este i cumpArAtor venitului
acestel mosii) rAvna dragostei ce avem cAtrA supusii nostri lAcuitori spre a nu sA plangi
nimene de nedreptate 1 asupriri, lucru ce esti cu totul impotrivA 1 nesuferit auzului
domniei mele, niau oprit din drumul c6Mtoriei noastre i 1ntradins cu domneasca
noastrA tAdulA, sau randuit pricinile lor in cercetare cAtrA ai nostri cinstiti si credinciosi boeri, dmlui vel vornic Manolachi Dimachi i dmlui Dimitril Manul biv vel post,
si dmlui Alexandru Calfaolu biv vel clucer, si dui:4 cum sau aflat arAtArile lAcultorilor,
si cell dinpotrivA rAspunsuri a pArAtului, cum i in ce chip de cAtrA d-lui sau gAsit cu

www.dacoromanica.ro

VARIA

16/

cale, au fAcut arAtare domniei mele prin anafora cuprinzAtoare in treisprezece ponturi,

care:esti din 22 a curgatoarei luni Noembre. Deci spre mai bunA odihnA i linktire
despre amAndoao partite, i ca sA nu mai rAmAe Intre danii pricinuiri din care sA fie

siliti a sA mai cheltui cu venirea pi la E, statutam de am facut divan poruncind de


sau infatoat Inaintea domniei mele pre jAluitorii locuitori din preunA cu paratul Hristodul, unde dupA ce sau cetit anaforaoa boerilor oranduiti, intrand i insumi domnie
mea in cercetare patimilor pricinilor cuprinse la anafora, care sau cunoscut i de cAtrA
domnie me rigiudecate dupA dreptate. Asemene i de cAtrA noi sau hotArat sA sA urmeze, iar acele cari trebuinta au cerut a sA Indrepta cu deosebite cercetAri la fata
locului, sant acestea.
a). Mai Int Ai pentru secAturile de fanat i de arAturi ci sau jAluit lAcuitorii cl
liar fi aveind Mcute cu toporul din codru mereu, i cum cl in curgAtoriul anul acesta,
unele dintracelei curAturi sar fl luat de la cei ce liau avut i sar fi dat altora ; aciasta
urmare fiind cA sau fAcut de cAtrA insui namesnicii i vornicii satelor lor pe anul acesta, aa sau hotArat sA sA urmeze, adicA fietecare unde au fAcut fanaturile i arAturtle, sA li aibA a lor ca sA nu rAmle fArA de fan i fAr de trebuilkoasa hranA piste
an, i aceia a cui vor fi acele curAturi sA nu poatA a face nici un fel de cerire, iar de
acum Inainte pentru ca sA lipsascA dintre clanii cu totul a6astA prigonire, fiind cl
vechiul obiceiu al pAmantului de obtie In toatA tara legiuete ca pentru acei ce au
asemine curAturi deschisA cu toporul din pAdure ori de danii sau de pArintli i moii
lor sA le stApaniascA hrAnindusA intransele fArA a nui pute scoate stApanul moiel, de
cat numai dejma obinuitA are sAi tragA de la unii ca aceia. Am hotArat domnila mea
sA sA facA cercetare la fata locului, unde sA fie toti lAcuitorii de fatA, i prin carte de
blAstAm curAturile de fanat si de arAturi cate sA vor dovedi fAcute cu toporul din pAdure fAcutA de cAtrA unii din jAluitori sau mAcar de pArintii i moii lor sA le stApaniascA aceia a cui vor fi fArA nici o strAmutare, dandusi numai obknuita dijmA de a

zAcile stapanul moiei, i pentru ca sA fie tiute aceli sAcAturi 1 curAturi sA sA i mA-

soare ori In Mei sau In pogoane mArimea lor i sA sA dea tidula pe numele acelor a
cui sA va dovedi cA esti, ca cu chipul acesta sA nu mai ramae Intre clanii pricinA de
gAlceavA pentru alasta.
g). Pentru una sutA apte zAci 1 una de fAlci ci au jAluit lAcuitorii CA ar fi cosit
numitului orAndator, fiindcA Ins41 lAcuitorii au mArturisit cl din vechiu sant obknuiti a

face ate o clae de fan de tot satul pe anu la vornicila de Vrance, i orAndAtorul au
rAspuns cA in numArul acestor Mid sar pute ImbrAca acele ate 13 clae de tot satul,
iar pentru cat fan au fAcut mai mult liar fi plAtit munca lor de o Jake aisle trei let
sA BA cerceteze la fata locului in ce mArime era ei lAcuitorii obknuiti a faci acele clAi
de fan, adecA de o falce sau mai mutt li dupA mArimea acelor obiZnuite clai de Mu,
sA sA facA socotealA i de nu vor treci mai multe fAlci fAcute vor rAmane acele 171
fAlci In potriva acelor clAi de fAnu, iar pentru cati vor treci mai mult, dacA orAndato-

riul nu va fi avut tocmala nici va fi plAtit In bani dupA cum au arAtat, aceli fAlci sA
sA dea acelora cui le vor fi cosit,- trAgandui orAndAtoriul numai dejma obidnuitA, insA
cu adastA deosAbire, dacA lAcuitorilor le va fi trebuinta numai pentru hrana dobitoacelor
lor, iar fiind de neguttorie, atunce sA sA lasA orandAtoriului, I el sA le plAteascA munca
lor de falce dupA cum va fi plAtit acolo impregiur.

r). Al treile pentru un leu adetiul de carA de tot gospodariul 1 pentru 20 parale
ce sant obilnuiti lAcuitorii a da pe anu claca vornicilor de Vrance, dupl cuprindere
anaforalii urmAndusA, pe cei nevolnici 1 neputineoi, cum i pe vAduvile sArace sA nu

sA supere cat de purm la a'eastA dare, i ceia ce li sA va fi luat, sA li sA dea Inapoi.


A). Al patrule, pentru muntii de vArat oile i pentru suma caAlor Hind cA IAwww.dacoromanica.ro

GH. GHIBANESCU

It38

cuitorii dupl aazarea 'eau avut cu stapanul moiei sant indatoriti a da numai ci au dat
i in anul irecut, i ei sau jaluit ca ar fi dat in drit,mai mult, iarai dupa cuprindere
anaforalii urmandui sa sa faca cercetare i pentru cata suma de oci sa va dovedi ca au
dat mai mult sa le platiasca orandatorul de oca dupa cum sa va fi plata i la alti caarii.
e). Al cincile pentru locul de imau vacilor ci sau pascut pe muntele ci sa numete Bout, pe cat s va dovedi a au platit in anul trecut, atata s fii indatorati la,

cuitorii a plati i pe anul acesta, Insa din locurile de Os sau Indatorit orandatoriul a
le da ceva mai mult loc de ema.
3). Al ascYle. Pentru vanzarea marfurilor ci es din Vrance, fiind a acolo esti
un vechiu obicelu a fi de apurure statornicit numai un negutitor, carue pentru lesnitoriul

folos ci anume el de la dansul cu imprumuturile de bani la toate nevoile lor, Ina* ei


au marturisit ea nu sant volnici a vinde marfurile lor la alti negutitori streini, ci numai
aceluia i cu pret ceva mai Zros din cat sa vinde orice fel de marfa afara din Vrance.
Sau cercetat marfa ci au dat ei pe anul acesta i dupa insu netagaduirelor, precum au
vanduto In anul trecut, la nimica nu sau cunoscut a fi asupritii pagubici de catra oranclator, ci Inca mai sporiti de cat in anul trecut, atata numai pentru vanzarea mitalor
peste 18 parale ci leau plata orandatoriul, sau indatorit sa le de cate o para mai mult
de toata oca, iar pentru anii viitori ca sa nu mai fie intre danii pricina, sau hotarat
ca orandatoriul sa fie dator pentru orici tel de marfa vor ave lacuitorii de vandut sa
MO cu clanii tocmala in scris i cu zapis, iar dud intre danii nu sa vor putea invoi,
sa fie datori a vini inaintea starostilor de Putna, unde chemanduse de fata i cinci asa
din negulitorii frunt4 aa sa sa savarasca tocmala in scris, i dupl aceia sa sa urmeza.
s). AI sapte1e. Pentru dijma pogoanelor de popuoi, fiind ca pe anul acesta,
sau fostu Indatorit lacuitorii ei din 25 parali ci era aAzati cu stapanul molei, s de
pe un pogon numai 15 parale, lasandulisa zaci parale ca sa fie datori a duci tot vinul
cat va trebui la Vrance fail chirie, i sa cercuiasca 1 vasale trebuinZoasa, pe anul
acesta aa sau hotarat sa sa urmezi, iar pe anii viitori vor da ei dijma Cate 25 parale
1 nu vor fi suparate cu dresul vinului sau cu cercuitul vaselor.
a). Al optule. Pentru doao capre ce sau aratat unul din jaluitori ca i sar fi luat far
de plata, sa sa cercetezi i dud va fi aratare lui minciunoasa sd sd perti cu 30 toegit
A). AI noaole. Pentru oranda rachiului ci au avuto cumparata lacultorit. dupa
anafora sa sa cerceteze.
I). AI zcile. Pentru vinul stracat din vara trecuta aZasta pagubire sa cuvine a,
o suferi stapanul moiei, i stapanul de va fi avut tocmala cu vreunii din locuitori cu
aceea sa caute.

Aa intocma la toate precum sa arata mai sus hotarandusa poroncesc ca unul


din dumv. starosti sa mergei la stare locului, i intocma urmand sa faceti cercetare i
punere la cale, far pentru de sa cuvine a One i lacuitorii vinu sau rachiu pe la casile
lor; aceste raman ca dupa ci sa va vide contractul in ponturi ci au dat lacuitoril la
stapanul moiel, sa va da hotararia domniei meale In ce chip sa sa urmeze i sa va
1806 Noembre 25
trimite la divan ca sa sa dea la lacuitori.
I. pecetii gospod
procit vtori logofat
csau alcatuit de dmlui sulger Vasile Santee Intru acelai stapanire.
Vasile Scantee sulger

Masa cople sau scos di pi condica de agile ce au dat maria sa dottmul Ale-

xandru Muruz Vvd. la venirea marii sale In targul Focani i posladuindusa de noi sau
aflat Intocma.
Matei Costin clucer
1807 Ghenar 13
Vasile Santee sulger.

www.dacoromanica.ro

VARIA

169

CVI. 1827 Fevruar 8 la$i. Mitropolitul Veniamin desfiintaza egumenatul cAlur


gAresc de la biserica Toma Cozma, lAsand'o bisericA de mir.
Ina It prea osfintite pArinte,
Fiind cl la bisArica sfAntului Apostol Toma din mdhalaoa Pdcurarilor ci iaste
ziditd I de rdposat mopl meu, de catrA insui rAposatul sau fost aAzat egumen pe
pArintele I Meletie Ocnianul cu scrisori intAritoare, dui:4 care au igumenit I pAnA la
moarte. i fiindcA azastA bisAricA sA aflA in proastA stare I in cat nici preotii slujitori
nu au chip a sA iconomisi intocmai precum I Ii sar cuveni i eu abia int-Ampin cheltuelite bisAricii, cu untdelemn, tAmAe I lumAnAri i altele, neavand chip a plAti lefi slujitorilor, rAmAind ei numai I cu venitul de la poporAni, in cafe putin venit intra I lua I

parte i egumenul. Pentru aeasta mA rog preaosv. sA nu sA I mai rAnduiascA egumen


de acum inainte acolo, ci sA rAmAe cheltuiala ci va I fi a bisAricii in man a unuia din
slujitori, precum acum iaste insAmnat j cu aeasta pArintele bAtranul loan iconomul, ca sA
poatA slujitorii I bisAricii a sA inlesni din venitul ei, cu cele de trebuintA, I va rAmane
I preaosv. pomenire.
1827 Fevr. 8.
al inalt prea osv. fiiu sufletesc 1 plecat sluga
I. Ralet spatar
In dos :
FiindcA la biserica sfantului apostol Owma de aice din orauI laii, mahalao#
PAcurarii, am fost orAnduit proestos pe arhimandritul Meletie Ocnianul, supt indatorire
I cA de la sine sA facl zid de piatrA in pregiurul besericii, oaf pentru ederea I slujitorilor besericii i alte infromusatari i podoabe in lAuntru besericii J carele nu numai
cA nici una dintru acesti nau implinit, dar incA i din venitul besericii I ce sA pute
aduna de la poporAni, lua in trebuinta pentru sine ; aa dar fiind cl aeastA sfAntA
besericA nu are nici un feliu de venit allul, de cat numal I cA agiutorul poporAnilor 1
ceia ce sA proaresesc a da, dintru aeasta sA intimpinA I atat cheltuiala besericii cat i
a slujitorilor ei ; drept aceia hotArAm ca de astAzi I inainte mai mult egumen i praestos
la EastA besericA sA nu sA rAnduiascA pe nimene I ce sA rAmAe bisericA de mir, precum
i alte sfinte beserici cu asAminea stare sA I gAsasc aicea in ora, rAmAind insArcinare

purtArii de grijd asupra iconomului loan I ce acmu sA aflA slujitoriu la aeastA beseria,
i dupA vreme la altil asAminea cucernicii sale. aeasta hotArAm a sA urma i a sA
pzi cu nestrAmutare.
1827 Fevr. 13.
cPoftim i pre alti frati arhierei pe carii j Dzeu i va rAndui in locul nostru la
aeastA eparhie sA intAreascA kastA I smeritA hotArare, i sA nu sA ia hrana preutilor
slujitori la I aastg sfntA besericA, mAcar orice scrisoare ar arAta cAlugArii, mo I tenitorli, rAposatului arhim. de vreame ce nici el fgAduinta nu o au plinit. I
I

Veniamin Mitropolit Moldaviei


CVII. 1827 Martie 11 la$ I. Sturza VodA scutete bis, Toma Cozma 6 liuzi
de toate darile i havalelile ce s pe Ora.
lw loan Sandul.Sturza Vvoda. cu mila lui DumnezAu domn Orli Moldaviei. SA
face tire cu aeastA carte gspd a domnii meli, cl prin jaloba ce au dat cAtrA I domnlia

me rugAtoriul nostru pArintele iconomul loan de la bisArica de aicea I din E1. a sf Antului Apostol Owma 1 a sf. mucenitei Ecaterina, au fAcut ru I gAtoare cerire ca spre
oareicare agiutor a acestui lAca, carele nu are I nici un agutor de vreun venit, sA bine
voiascA domnia mea ai face cuprindere I de miluire prin slobozire de ,a scull putini oametki streini. Deci I domniia mea avand deapururea plecare cAtrA sfintele lAcauri spre
a le I face ceie prin putintA a;utoruri de inlesnire, nu am trecut cu videre I rugamintea
Buletinul Muzeului Municipal gIoan Neculce* Iai

www.dacoromanica.ro

22

OH. GHIBANESCLI

170

igasta, ci bine voind, iatA prin aEastA carte gospod a doinniei meli 1 ce sA dA acestii
sf. biserici hotArAm ca gAshidu biserica sd liudl oameni strAini adui de acurh
inainte -de piste hotar, fArA nici un amestec de vreo dare cu lAcuitorii tarn, sl aibA
ai scuti de I toate Odle i havalelile, urmAndusl i pentru clAnii ca si pentru J alti
asAmini bejAnari oameni strAini, drept aceia poruncim tuturor J cui sA cuvine a sA urma
intocmai.
1827 Martie 11. .
I

pecetea domneascA in tu ro: 1Iw I Hu, I ca I CT, K


(sau trecut la condicAv Petrachi Idieru paharnic

K.

1822

vel vist.

Pentru un cal de colac.


Pentru una pArechi de pistoale i postav de un I mintean nem invoit i dat uh
cal cart 1 avusdm fi eu de colac I am dAruit dmsale k. lorgu Hartular din bun pio&resul I meu i pentru buna venire a dmsale sArdar Grigore Precup a socrului.
CVIII. 1827 Dek. 27.

Dek. 27 1 1827.

I. Boce

C1Xe 1829 elanoier 28. Memoire remis A Son Excellence Mr. la Marechal par
Ie vistiar George Rossetti (adaus 1?oznovano) le 28 Janvier 1829.
Plein de zle et de respect pour executer l'ordre supreme de votre Excellence,
fai ache comma membre du Divan excutif de faire a chaque moment de nouveaux
sacrifices pour surmonter les obstacles pralablement prepares A la constitution de ce
'

Divan.

De concert avec les membres mes collgues je me suis d'abord occup de Vaccomplissement des ordres trouvs en stagnation ; on aurait bientOt reconnu la fruit de
nos travaux stl n'y avait eu des entraves, et pour comble cette communication tardive
provenu du mauvais tat des postes, comme p. e. un paquet de Galazi arrive en 20
jour &.
Pour ce qui rgarde le transport des vivres de Scouleni & Lipcani, & le boil de
construction pour le pont du Danube, vu l'mportance de ce deux articles je me suis
d'abord effray de l'inaction A la quelle ils furent exposes ci devant nanmoins, pour
ivoir vote au choix d'un Ispravnich pour le district de Jassi, le quel devait ncessairement remplacer celui qui s'est oppose d'actompagner les chariOts de transport de
Scouleni jusqu'a Foxani, d'apres les dispositions du Divan, comme mon choix tombait
sur une personne de credit, capable de remplIr sa tftche d'apres son activit MA reconnue dans cette fonction qu'il exergait encore lors de l'occupation de la Province,
le quel se refusa de lui-meme de servir sous l'administration prcdent, comme je
tAchais de charger la dit personne de cette fonction, & de l'obliger meme a s'y tendre
d'apres le consentement de deux autres membres, on s'est appercu des obstacles opposes 1A dessus par !Instigation d'un troisiCtne membre, qui s'efforga de faire installer
dans cette fonction un jeune Monsieur sans experience pour annuller mon choix. II est
pOurtant notoire, que mon recomand(adaus M-r Bourky) est revetu du titre de grand spatar.,
gu'll jouit d'une certaine considerations dans son Pays, & qu'il est repute comme propre au
servite; il n'est pas moins vrai que l'administration prcdent a nomm le Caminar

George Baldovitz, de la domesticit du Prince Mourouzi, Ispravnik A Romano Ie


Paharnik George Oprichano, de la domesticite de M. Bogdano, Ispravnik A Barlade
le sardar Etienne Brinza, de la domesticit du Pere du vistiar actuel, Ispravnic a Herlau
4. Au surplus, d'apres les usages du Pays, la position antrieure de ces Messieurs ne
www.dacoromanica.ro

VARIA

171

peut en rien iufluer sur leur position actuelle, si leurs moyens & leur merite les permettent d'occuper de pareils postes subalternes.

Enfin, dans une piece livre par Mr. le Vice-Prsidence en personne dans la
seance du Divan, quoique depourvue de toute forme, il appert, 10 ncessit de tenir
le journal pour les afjaires Russes. 2 La pluralit des voix decide. 3. L'galit
parmi les membres, point de preponderance, point de priorit pour aucun... 7 Comme

Monsieur le Marechal s'est informe que des intrigues rgnent entre les membres
du Divan, 4 ne s'occupent aucunement des aliaires pour les quelles le Divan est
institu, Il ordonne que les membres du Divan soient d'acord & attentifs sur ce
point, car en cas contraire l'on loignera celui qui ne se conjormera pas aux instructions donn6es au Divan avec defense d'occuper aucun autre emploi. 80 En
cas que les voix soient egales pour la nomination des lspravnicke ce sera alors au
vice-President de decider.

Votre Excellence pourra se persuader facilement que les dispositions ci dessus ont
et solennellement excutes par le Divan ofrant au journal, on a fait l'preuve, &
vu les difficults qu'il opposa A la marche des affaires par un retard defavorable &
incompatible avec les circonstances, tous les membres convinrent avec le concours meme
de Mr. le vice-President que chaque bureau du Divan soit tenu de presenter journellement un resume de ses travaux, & que pour les points les plus essentiels on redigeat
le journal d'apres les regles dj rquises qui sont meme en execution. Quant A la pluratite des voix & il est certain que jamais discussion n'a pas eu lieu a cet gard, que
pas un membre n'a pas sone meme a la preponderance ; il est pourtant question, que
les membres convenus dans une affaire soient eux memes responsables pour, l'excution, car comment pourrait tomber la responsabilit sur celui d'un avis contraire dont
l'opinion pourrait etre bonne, & comment se pourrait-il d'ailleurs qu'un membre quelconque soit destitu ou condamn A l'offense pour n'etre pas d'accord pour une opinion
qui lui paraitrait contraire au bien de l'administration, & defavorable pour le service de
l'arme?
Cette ininteligence etait au jour quand un rapport arriva de Scouleni contenant,
que les conducteurs arrives pour le transport des vivres de l'arme seraient en grand
partie disposes, d'apres l'arrangement fait par leurs villages memes, de charger plus de
trois Tzetfertes qui furent destines au transport par deux boeufs, fonds apparement
sur la vigneur des boeufs, & esprant un payement analogue ; les paysans aux-memes
ont propose au Boyard Depute de les faire charger 4. A 5. Tzetfertes par deux boeufs.
Les discussions commencerent l-dessus, & j'tais d'avis que l'on fasse charger
le nombre des Tzetfertes que la force des boeufs pourrait supporter, afin de hater le
transport jusqu'A ce que le tenis & le chemin sont propices; il n'y a eu pourtant que
des difficults pour la resolution ainsi qu'on a dil la proroger. Le lendemain on redigea le journal, je me suis encore exprime dans le journal meme que la charge soit
rgle conformement A la vigueur de boeufs, c. a. d. si les boeufs sont jeunes ou
faibles, que l'on ne chargeAt sur eux plus de 3. Tzetfertes, au contrair, s'ils sont robustes & capables A un plus grand polds, qu'on en chargeAt 4 A 5 & meme de plus
pour la clrit du transport, parce qu'il est evident qu'une charge qui excderalt la
force de boeufs, & une autre qui serait au dessous de leur force, l'un & l'autre cas
pourrait devenir funeste dans des moment si critiques oil un dgele inattendu portrerait
prejudice au transport.
Quatre membres de sont nanmoins decides ques l'on fasse charger sans exceptions A 4. Tzetfertes par deux boeufs, & sans prendre en consideration la force des
boeuf ils ont generalise la W.sure. II en rsultera dons, que s'il arrive que des boeufs

www.dacoromanica.ro

172

GH. GHIBANESCU

faibles ou jeunes encore succombent au poids, & deviennent hors d'aat de transporter
leur charge jusqu'a Foxani, les vivres seront jets ca & l sur le chemin en attendant
qu'une nouvelle requisition des chariOts puisse avoir lieu, ce qui pourrait priver Parme
d'une partie de ses provision & ruiner le Pays.
Enfin, le 6-me membre M. le vistiar actuel s'est prononce en ces termes, que les
chariOts ou traineaux de transport ne doivent pas etre charges au de l de ce qu'ils
peuvent contenir, puis que la requisition en fut fait par le Divan en conformit du
nombre des habitans & non de celui des chariots de transport &.
La singularit d'opinions qui parait influer sur les affaires, & nous menacer d'un
avenir defavorable, a dfi retarder plus de 24 heures la reponse du Divan pour l'objet
ci
dessus au Depute de Scouleni, & la meme chose a eu lieu pour Lipcani.
Ces observations suffisent pour faire connatre que des travaux si imposans ne
pourront qu'prouver des entraves & porter prejudice aux besoins memes de l'armee,
ainsi qu'ils ne pourront pas etre meme continues d'abord que des obstacles se lvent
de tout cote par la divergence d'opinions.
Quant a moi, consacre entierement a un arret supreme de votre Excellence fose
rcourir a sa haute clmence pour y trouver .un asile A cette responsabilit que je ne
saurais meriter autrement puis que rien ne se fait dans le Divan selon mes avis, fruit
de ma longue experience dans l'administration du Pays.
Le choses en cet tat, ma presence dans le Divan excutif loin de produire quelque bien pour l'administration par suite des mesures aussi prvoyantes qu'acceleres
pour user de faibles ressources qui restent encore au Pays, & fournir aux besoins pressants de l'arme, je ne puis y' etre que contrarie a chaque instant & spectateur des
entrAves, des mesures onereuses a l'administration du Pays & a la marche des affaires,
enfin lentes & peu utiles pour le service de l'arme.

www.dacoromanica.ro

VI. Ia0I in cronicari i in clatorli strAini


(seria VIII-a)

laP sup! Mihai Vodd Racoolld Infra cea de a treia a lui domnie

(1716 Feuruarie 24-1727 Septembrie 25)


1). Mihai Von Racovita a avut parte de 3 domnii. la Moldova. Intdia lui domnie
a fost la* 1704 i a fost de scurta durata. Domn evlavios, el 1 sotia lul Ana doamna,
au zidit : biserica sf. Lazar, biserica Curtii domneti de pe poarta (tocmitA), Mitropolia
veche, pe ulita mare, risipit apoi de lacob Putneanul, zidind alta biserica in locu-i.
A fost dumAnit de Antiohie Von Cantemir, care a varsat bani la Turci i 1-a

luat locul In 1706.

Vine in scaun cu a doua domnie, imediat dupl Antohie Von Cantemir, prin
singura osteneala lui i prin prietenii sli, la 1707. Incepandu-se zarva cu Carol XII i
cu Svezii lui i tarul Ruilor, Petru cel Mare, dui:4 3 ani de domnle se mazili i fu
inchis in Edecule.
Cu a treia domnie Mihai Von vine in scaun in 7224 (1716) i pana s se tocmeasca iucrurile la poarta cu investitura (25 Decembre 1715) zablvi, pled din Tarigrad
la 16 lanuarie i ajunse in Iai la 24 Februarie, in sdptdmeina breinzei.

2) Familia lui Mihai Vodd Racouild. Neamul Racovita era prea cunoscut in
tara Moldovei, ca unul ce daduse tarii inalti demnitari : Intru inceput avem pe marele
vatag Cehan, care pe atunci secl. a XV1-aera un fel de ispravnic de tinut. Din fii
sai : 7'oader Cehan e sulger, lona$co Cehan mare vornic, far Ptrwo Cehan %/Mag.
Dintre feciorii lui PrYtrwo Cehan vatag i ai Elenei: Apostol Cehan cla natere
ramurei de mazili-razei din Fereti i Falciu (icani). Andrei Cehan Racovild e postelnic, ati trei frati sant dati frA boerie : Toader Cehan, Zosin Cehan 1 C. Cehan ;
iar Rdcovit Cehan a fost logojaI al doilea supt toatA domnia lui Vasile Voda Lupu,
i mare logoldt supt fiul sat: Stefan Lupul Voda. Casatorit cu Tofana, fata marelui logofat P. Soldan de supt Vasile Lupu sporete i averea i situatia politica.
Din cei doi fii ai sai : loan Racovild este vestitul comis, om de cinste i de
socotinta, ajuns apoi mare vornic tarii de sus ; el se incuscrete cu Cantacuzinetii prin

asatoria sa cu ,Nastasia fata Tomei Cantacuzino ye! vornic; iar Neculai Racovil6
hatmanul 1 marele logoft, s'a casatorit cu Maria fata Lupului Bal.

Din cei 2 frap Racoviteti: loan i Neculai, traiau intru cea de a treia domnie a
sa la Moldova aceti Racoviteti Mihai Vodd Racovild, care fusese casatorit de 2 ori ;
intai cu Salta neiscutd C. Cantemir Vodd; deci era cumnat cu fratii Antiohie i Dimitrie Cantemir ; cu toate acestea erau dumani la cutite pe teren politic ; cumnat era i
cu hatmanul Lupul Bogdan, de pe femee, iar a doua oara casatorit cu Ana, fata Dediului Codrean spatar, de la Barlad, Mihai Voda avea 4 surori, toate maritate; Anita
maritatA cu lonita Paladi spatarul; una maritata cu lordache Cantacuzino Deleanul ;
Maria, mai-Hata cu stolnicul Costanachi, i Tojana, maritata cu spatarul Hie Enachi
Tifescu (Frige Vaca), iar de. frati avea pe Dumitrewo hatmanul, casatorlt cu Ilinca M.
Cantacuzino spatar.
Veri primari de pe unchiul sau Neculai erau : loan Racovit pah., Andrei Ra-

www.dacoromanica.ro

174

GH. GHIBANESCU

cool/6 post., Ecaterina l pc Sajta mAritat cu lordachi Ruset vornic ; deci erau 11
veri primari, toti la curtea domneascA i in jurul domnului.

Iar copii din cei 2 frati erau cei 6 copii ai lui Vodl M. Racovita cronicarul
zice 8 copii i 5 copii ai lui Dumitraco hatmanul ; i anume : Cost. Vodd Cehan
Racouild, cAsAtorit cu Soltana Manolachi spatar ;

beizade, cAsAtorit cu Smaranda

C. Mavrocordat ; Stefan Vodd cAsAtorit cu Ruxanda C. Ipsilant, Mihalache beizadea


cAsAtorit cu Anastasia Sutu i apoi cu fata spat. M. RacovitA ; Ruxanda cAsAtoritA cu
Gr. Costachi Negel comis i Ecaterina cAsAtorit cu Scarlat Ghica Vodg.
Iar copiii lui Dumitraco hatmanul erau acetia: Radul Racouild logofAtul, cAsltorit cu Maria Buhu. Ionig clucer, cAsAtorit cu Elena Razu, Dumitrafco vornic cAsAtorit cu Despa Paladi Andronic, o laid cAsAtoritA cu Ion Bogdan, i o fat cAsAtoritA
cu lordachi Lupul Costachi.
Nu se putea Curte domneascA mai plinA de neamuri : frati, veri, cumnati, socri 1
inrudiri mai cu toate familiile mari de domni i boeri : Ghiculeti, Mavrocordati, Sutuleti, PAIAdeti, CostAcheti, Cantacuzineti, BogdAneti, RAzeti, Buhueti, Ipsilanti,
Manolachi, etc. ; iar dupA socri cu Cantirnire0ii 1 Codrene0ii de la BArlad.

3). Divanurile lui Mihail Vodd Racovitd, Nu e fr interes de a da in alAturare


cele fret divanuri de veliti boeri, in cele trei domnii ale lui Mihai VodA Racovita, dupA
Ion Neculce:

domnia I
vel logotht

vornic tara de jos

domnia II

domnia III

Hie Catargiu (nepot


Antiohie Jora (nepot A ntiohie Jora
dupA sotie)
de cuscrA)
Lupul Gavrilita Cos- Luau Gavr. Costachi
lordachi Ruset
tache (cuscru)
(cumnat de varA)
(cuscru)

tliat de Turci, apoi


Darie Donici

vornic tara de sus


batman i parcalab
Sucevei

postelnic

spatar.

paharnic
visternic
stolnic
comis

loan Sturza
Lupul Bogdan (cum- Manolachi Ruset
(cumnat de vart)
nat)
D. Racovita (frate)
Lupul Costachi (cus- Dumitraco RacovitA (frate)
cru)
Neculai lord. Roset C. Ipsilant (cuscru)
Manolachi Ruset
(cumnat de varA)
(nepot)
Ilie Frige VacA Ti- IonitA Dediul (socru) lonita Paladi (cumnat)
fescu Enachi (cumnat)
D. Mavrodin
C. Ruset (nepot)
lonita Bal
lonita Paladi (cumnat) lonita Paladi (cumnat) C. Costachi (nepot)
D. Ursachi (rudA)
Preda Paladi (cuscru) Costandachi (cumnat)

prin lonita)
D. Racovita (frate)

Cost Gavrilita
lord. Cantacuzino
Costachi (nepot)
Deleanul (cumnat)

De aceste divanuri, alcAtuite din rudele cele mai de aproape, vorbete loan Netoti erau mari 1 tari, slugile lui cele de boerie erau mari 1 tari i obraznici, dupA cum este firea mojiceascA,
culce, rudA i el cu Mihai VodA RecovitA : neamul lul

iar cei strAini stau in !Mud de mansupurl, cA nu incApeau de CupAreti i de neamurile


lui Mihai VodA 1 de slugile lui,. (Let 112 280).
lar vorbind de a doua lui domnie, zice cronicarul, cA chivernisala 1 cinstea
tArii era dupA lordachi Ruset vornicul, macar c n'avea boerie ; ce vra el sa facA era.

Mut i de domnie.. (Let II' 289).


lara in a treia lui domnie scrie acela cronicar, i nu era nici unul din boerii
lui Mihaiu VodA mai de cinste dect altul, a era mai tot un nem, boerii cei bAtrni ii curatise pre toli ; unii i murise, doamna lui era de treab, Nina 1 milostivA ;

www.dacoromanica.ro

IASII iN CRONICARI SI tN CALATORII STRAINI

175

cuconi cinci pi cucoane trei ; i-i era casa cam grea ; doi cuconi ii tine zalog la Turcei..
(Let 112 351).

Din aceti boeri, Lupu Costachi vornicul fu Mat din porunca lui Gin-Ali-pap vezirul, la Dunre dupa Ora lui Nec. Von Mavrocordat. (Let 112 351). El era cuscrul
lui Mihai Vod, i in loc puse vornic pe Darie Donici, ruda prin lonita.
ArAtarile Cronicarului sant verificate i intregite prin actele timpului:
a) In intdia domnie ni se amintesc i aceste nume : Misail mitropolit, Lavrentie

Episcop de Roman, Ghedeon Episcop de Radauti i Varlaam, episcop de Hui; apoi


Ion Neculce vel aga, Ilie Ca(argiu biv vel comis, D. Cuza biv vel spatar, Sandul
Sturza jitnicer, lord. Cantacuzino biv vel visternic, Hie Cantacuzino atrar, apoi biv
vel pah., lon Abaza postelnicel, V. Buhdescul vornic de poarta, Oh. Bogdan jitnicer,
Nec. Costin biv hatman, Ion Buhup biy vel logoft, Pavel Ciocdrlan biv vornic, Panaiote biv post., Gh. Apostol biv vel vist., Stefan Silion vel medelnicer, Dediul biv
vel medelnicer, Darie Donici vel clucet, Ion Sturze vel serdar, Nec. Ilie vel sulger,
Papal Rugind vel jitnicer, Stefan Luca 3 vist., C. Costachi 3 log., Bejan Hudici
vornic de poarta (Surete VIII, 329, N. lorga Doc. V, 405, D. Dan, Episcopia Radauti 177).

b) In a doua domnie se mai gsesc aceste nume: Ion Buhup biv vel logofat ;
Nec. Costin biv vel vornic, Pavdl Ciocdrlan biv vel vornic, Maxut biv vel postelnic,
Savin Smucild vel ban, Scarlat Dabija biv vel paharnic, Gavril Miclescu biv vel
paharnic, Oh. Apostol biv vel vist., Ilie Calargiul biv vel vist , lonapco Isdcescul
vel medelnicer, Sol. Costachi vel clucer; Stef. Luca 3 visternic, lordachi Ruset biv
vel vornic, D. Cuzea biv vel spatar, Pavd1 Rugind jitnicer, Gheorghiep, Bejan Hudici i V. Rojnild vornici de poarta, Ioniid Paladi biv vel vist., Nec. Bapold vel
visternic (Nicodim calugarul), Ste/an Roset vel stolnic, C. Sbiera 2 log., C. Paladi biv
vel sulger, Ion Abaza vel ceanic, T. Bujoran biv vornic de gloata. (Cronica Huilor
175, I. Antonovici, Doc. Barladene III, 91 ; Uricar XX, 84, Surete ms. XXII, 845; Bul.
corn. mon. istorice VIII, 75).
.
c) In a treia domnie, de i ne lipsesc acte pentru unii din cei 11 ani de
domnie, se mai gasesc aceste nume de boeri : in 24 Aug. 1716 Gaud! Costachi vel
stolnic dupa Costandachi, Darie Donici vel vornic, dupa Lupu Costachi, T. Lambrino
medelnicer, lonitcY Paladi biv vel spatar, Sandul Stanza vel ban, Apostol Lecca serdar, lordachi Cantacuzino- vel vist., Stefan Luca 2 logofet, C. Costachi vel spatar,
Ionild Cazimir postelnic, Lupul 3 log., C. Macri 2 med., Ilie ot visterie (Surete ms,
XVII, 425).

In anii urmatori se mai dau aceste nume : I Sturza biv vel vornic, Apostol vornic de poarta, Gligore Cucoranul vornic de poarta, Vasile Rojnild tij, Adam Luca
sulger, Sandul Sturza vel clucer,. Apostol Leca serdar; Sandal Sturza vel ban ; apoi
Episcopatul in 1720 era acesta :* Ghedeon Mitropolit, Gheorghie Episcop Romanului,
Calistru Episcop Radautului, lorest Episcop Huilor, Gavril Costachi vet siolnic, 7'.

Costachi vel comis, Mogldea Brdescul vel medelnicer, Iordache Ruse! vel clucer,
Solomon Botez vel atrar, Vasile Sturza vtori log., Lupul Gheuca 3 log., Grigore
Cucoranul, T. Cujbd, Gheorghild i Manolachi vornici de poarta; (Surete VIII, ms....
XXII, 279).

lar in 1724 divanul ,lui era acesta: Gheorghle Mitropolit, Atanasie Episcop de
Roman, Calistru Episcop de Radauti, forest episcop de Hui, llie Calargiul vel logofat, Dade Donici vel vornic Orli de jos, Stefan Roset vel vornic tarii de sus, Dumitrapco Racovild batman i parcalab Sucevii," Sandul Sturza vel ban, Cost. Roset
vel paharnic, lordachl Cantacuzino vel visternic, Gavril Costachi vel stolnic, T. Paladi vel comis, Costachi vel medelnicer, lordachi Costachi vel clucer, Lupu Gheuca
www.dacoromanica.ro

176

GH. GH1BANESCU

dtrar, C. Ba4 vel atrar, Nec. Costin 2 log., P. Costachi 3 logofAt ; Gheorghild,
T. Cujbd, Gr. Cucoranul .11 Anghelachl vornici de gloatA. (Surete ms. V, 620).
4). Catanele la Iasi. InscAunat Vod Mihai Racovita in 24 Fevruarie, n'avu linite In primul an de domnie. IntAi a fost o secetA i foamete mare ; pane nu s'a
fAcut, nici malaiu, un pumn de vie, numai fan i orz s'a fAcut i putinele mere, iarA
alte poame nu s'au fAcut". $i cronicarul in bigotismul sAu (Alex. Amiras) zice cA aceste

toate erau semne de nenorocirile ce aveau sA vinA peste tail". (Let 1112 123) iar N.
Mustea spune c ,,,in acest an a fost timp rAu cu rAceli, cA nici la sf. Gheorghe nu era
codrul inverzit i nici cAmpul, i a fost scadere in vin, in vii i in toatA roada". (Let 1112, 57).
In adevr fiind lucrurile tulburi /titre Turd i Nemti, vizirul l'a trimis pe Mihai
VodA la 1ai singur, fArA doamna sa. Boerii din Muntenia spariati de cruzimile lui Nec.

VodA Mavrocordat, mai ales dupl omorirea lui Antim Ivireanul, mitropolitul, se inteleg
cu Nemtii i yin i prind pe VodA Neculaiu i-I duc in Sibiu, unde 11 tin prisonier un
an de zile. In aceste vremi tulburi i de rAzboi,.cum Turcii pierduse i Temevarul i

Belgradul; mii de catane intrase in larA pe la Cain, pe la Neamt i pe la Campul


lungul din Bucovina ; aa c tara dintre Siret i munti se clduse cu Catanele, far Mihai
VodA sA stApAniascA numai pe lAngA Iai i Orhei, VodA Mihai de teamA mai mult
dormia in Cetatue i in fiecare sarA in alte case, c se temea de boerii sAi haini.
Pentru a preintimpina ori ce primejdii, Mihai VodA trimesese tire la Tatari sA

vinA spre Iai intru apArare. Soli au fost D. Macri banul i C. Costachi visternicul ;
1 In loc de tielmii Tatari, ei venise mai multi i se aezase cu tabAra supt Aroneanu la movila lui Constantin Vodd. Aici se aflau ei in ziva de 10 lanuarle 1617.
Din cetatea Neamtului se porni cApitanul Frerrl cu un podgheaz de 200 catane ;
1 lovi Pacanii, de acolo Cotnarii i mergAnd becisnicete cu zabavA au lovit Iaii in zi

de 10 lanuarie inteo Joi pe la 8 ceasuri din zi =2 dupd amlazd.


I. Neculce nu Vie sau cred cA se face a nu ti, cA Frent intAi a lovit Cainul, venind de la BraAu. Aici cu 20 catane ocupA mAnAstirea i tot aid era i Vasile Ceaurul
stolnicul, iscoditorul acestor zarve, cAci voia sA ajungl el domn prin Nemli i Wand
tiflul de Grof de la ghinArariul de BraAu, baron Detin i de la Stainville, ghinArarul

de Sibiu se uni cu unii din Moldoveni i boeri ca acel Miron biv sArdar si cu fiastrul
sAu Gheorghie Velicico, sulger Asian i Contescul cApitan i indemnarA pe Frenta cApitanul sA ocupe cetatea Neamtului, 1 implAndull celatea de bucate stAteau acolo ca
cum ar fi dobAndit toatA Moldova pinA fri Siret cum Nemtii tineau Oltenia pinA in Olt.

Dar doi domni inteo tali nu pot fi", zice cronicarul N. Muste (Let

1112, 59) i A.

Amiras (Let 1112 124).

.Din Cetatea Neamtului plecarA podgheazul la 1 Ian. Joi, venirl apoi la Cotnari,
de unde catanele au apucat drumul spre 1ai, pe leahul cel mare, spre TArgul Frumos

i Podul lloaei, cu gaud sA Mire ziva In 1a1, cdnd odihneste domnul dupd amiazd,
tocmai cum spune i inscriptia de pe crucea lui Ferenz Gioi Ghenar 10 la 8 cea.suri din zi". StrAjile de la TArgul Frumos fusese omorAte de catane, iar Sandul Sturza
scrise de cu sarA, la 9 lanuar, cA au ajuns catanele la Podul Iloaei, iar a doua zi des
de dimineata altA tafetA cA au apucat drumul laNrlor. Mihai VodA cu 600 oteni i cu
altA tarA e0 la Copou sA vazA de venirea catanelor. Dour)" ceasurl zdbovi domnul cu

boerirnea acolo la Copou i nevAzind nimic se Intoarse la Curte cu toti boerii sAi :
Darie Donici vel vornic de tara de jos (Lupul Costachi fiind omozit de Turd), Gaud!
Miclescul vel vornic de tam de sus, D. Pacovild hatmanul, Cost. Costachi vel visternic, D. Macri banul, C. Ruset vel paharnic, Costantin vel arma, Alexandru vel
uiiar, Conachi aga ; in CetAtue erau Ion Paladi spatarul, fordachi Ruse! vornicul i
file Catargiul vel logofAt ; iar Costantin postelnicul era dus la Tarigrad.
www.dacoromanica.ro

IASII IN CRONICARI $1 IN CALATORII STRAINI

177

Mihai VodA fi rAnduise putina caste, i mai adause la ansa: 700 Cazaci zaporojeni, 200 Tatari i cateva steaguri de Lipcani de la Paa de Hotin ; iar Tataril de
supt Aroneanu erau ca la 3000. Frenta cApitanul a fost indemnat sA cake Iaii de cAtrA
spatarul D. Cuza, de Velicico i Miron vitregii i fi allturA i pe cApitanul de Catane
din CAmpu lung fiind peste tot la 800 cAtane. ZAbovind ei cu sositul la Iai, Mihal
VodA dupA ce se intoarse la Curie, cladu drumul la calaraii lui oteni, de se duse fie-

care pe la gazdele sale ; iar el intrA In Curie, In casele despre Doamna, i Hind
vreme de mask !Asa call jos In ogradA i calul domnului la scarA sA-i fie gata. Se
puse apoi la masA cu cativa musafiri Turci lazi: Husan Hagi Osmanoglu, Ali aga, pAzitorul hambarului ImpAratesc de la Tulova. IarA clacA s'a sculat domnul de la masA,
s'a culcat putintel sA doarmA dupA obiceiul sAu ; tot asemenea i boerii s'au culcat care
cum a putut prin Curte ; iarl aga Conachi a eit prin tArg sA se ducA la gazdA; dar...
numai ce aude huetul oamenilor zicAnd cA au intrat catanele i au intrat In casele
despre Bahlul; Aga Conachi se intoarse repede la Curte i fAcu tire cA au intra
catanele In tArg i au deteptat pre domn. Deci domnul 1 boerii au incAlecat i au
nAzuit drept asupra Cetatuil O. se inchidA acolo ; iar pe D. Macri banul i pe Hasan
i-au pornit spre Aroneanu sA vesteascA pre Tatari.
Catanele au prins strAjile lui Mihai VodA, i temeiul catanelor mergea pre din vale

de feredee, iarA Frent cApitanul a mers intins spre CetAtue; iar grosul catanelor intrase in Org. 0 parte din catane cu Frent gonia de aproape pe Mihai VodA ; la podul
cel domnesc de peste Bahlui putinel s'a fost oprit Mihai VodA, tiindu-i calea catanele,
Atunci VodA Mihal a luat mai pe din gios de pod i a trecut Bahluiul pe ghiatA, 1
norocul lui cA nu l'au tiut cA este Mihai VodA, cl i-ar fi tinut calea pe dincolo de
Bahlui, i poate cl l'ar fi prins. Catanele Ii Impucase 4 copii din casA la trecutul podului peste Bahlui. Frenta cApitanul venia cam cu 200 de catane pe supt deal ; in esul
Frumoasei ii lAsA cortul, unde a fost iazul cel mare, s'a suit de sarg la Cetatue sA
caute loitre i prepeleace sA sae peste zid; i unii din tArg le aduceau loitre.
La Curte intrarA cAtanele ; aici au slobozit tAlharli din temnite i pe cei vinovati
de moarte, i pe cei haini. Seimenii din Curte le-au deschis porfile 1 au luat partea
Catanelor. lar din cei 500 slujitori domneti nici unul nu s'a aflat pe IngA clansul, ci
au fugit care incotro i unii spre Miroslava. Prin tArg a lovit unul TanasA Voila de
Ia Suceava; iar cei doi feciori ai lui Manole din Hulpaeti, fiind sloboziti din temnita
s'au dus cu Velicico la Cetdlue.
Mihai VodA abia a apucat a inchide poarta la Cetatue, iarA catanele au E. sosit
la poarta mAnAstirii i dAnd din sinete au incunjurat mAnAstirea. In lAuntru erau toll
boerii cu jupAnesile lor i cu tot ce aveau ; boerii se apArau cu pistoale de pre zid.
5). Tatarii p1 vincula catanelor. Catanele aflnd cA Mihai VodA s'a Inchis in Cetatue s'au bulucit la mdndstirea Balicdi (Frumoasa), mai sus de podul ce era acolo ;

unii din Catane au inceput a ucide Turcii de prin targ; cum a pAtit un cAlara turc
din Hotin, care and fArA sA tie peste Catane, a fost omorat langA podul Balicdi;
au jAcuit i casa agAi Conachi, negAsindu-1 acasA. Apoi buluciti toti la Balica au luat-o
drept la deal sA sarA cu scArile zidul Celdfuei.
VodA Mihai a slobozit din mAnAstire o pum:1 mare, i a Inceput a trage clopotul
cel mare al mAnAstirii; era acolo i Divan Efendi i Beleaga 1 cu totii au inceput a
da chiote i a slobozi din sinete sA auzA Tatarii. Ei auzind aceste sgomote, cu toate
cA, bAnuiau sA nu fie vre-un vicleug, dar apoi s'au pornit a veni ca vntul despre

Chic prin Tdtdra$ i prin tdrg spre Cetalue, unde sosesc pre la 10 ceasuri din zi
(= 4 sara).
Catanele auzind de TAtari s'au splimat 1 au dat iuru spre podul Beal;
Buletinul Muzeului Municipal dean NeculceA lai

www.dacoromanica.ro

23

178

GH. GHIBANESCU

cum ins Ttaril cuprinsese despre pod, ei nu l'au putut trece, ci asezati in orandufall obsteasca supt mnstlre pe hele0eul cel vech(u, dadura dosul spre manastire
despre pornitura zldulul.
Atunci esi si Mihai Voda din mandstire cu Seimenii si Strelitli al, adica cu vanatoril sal si pogorandu-se jos la gura hele0eului, i acolo pazia cu oastea sa despre
Balica, far in jos peste plirdu erau TAtarii si nu puteau Catanele sa fuga. Atunci Catanele s'au tras spre Hlincea, slobozind randurl, randuri sinetele lor spre Tatarl, stand
ca zid de aparare. Mihai Von insa despre padure, despre dealul Cetatuei cu Seimenii
sai in cap cu Stoian bulucbasa si cu vanatorii sal, fi improsca des cu sinetele si Catanele au dat in paraul, in care era moara Cetatuei caci fiind tot rapi, cum este locul
acela, au cazut cu cai cu tot In parau, fiind tarmuros.
Noaptea era geroasa si lumina lunei ca ziva. Oamenii lui Mihal Von s'au legat
la brat naframe, ca sa fie cunoscuti Tatarilor ca sant Moldoveni. Lupta a tinut pan la
3 ceasuri de noapte (.19 sara), 1 cum catanele ispravise praful de pupa, n'au mai
putut a dare din sinete si orbecau prin rapa paraului tarmuros, acataranduse sa iasa
la mal ; ci n'a putut scapa de cat Velicico, care a gasit un cal de ceia parte i luindull Minas bun de la Frenta capitanul, a pornit-o noaptea spre cetatea Neamtului.
Navalind Tatarii la malul paraului i-au scos cu arcanele de gat mai pre toll, cad
putini au putut scapa, apucand calea codrului.

6). Prinderea pi omordrea hit Frenla cdpitanului 0 a Cuzei spatarul. 'Mull


au fost prins vre-o 50 de catane i pe Frenta capitanul i s'au intors a doua zi la
cwl lor la Ciric, fiind Milli a poposasca in tdrg si sa doarma prin casele cele
pus(ii fiind oamenii bejanariti prin manastiri de frica Catanelor. lara voda Mihai a
ramas de a mas In manastire la Cetatue si n'a putut sa-1 prinda somnul de cat tarziu
dupa miezul noptii.

A doua zi Mihai Von s'a coborit din manastire la Curte si a chemat pe toll
marzacii Tatarilor, peste care mai mare era Cantemir-Marza, care a adus pe Frenta
capitanul legat cu o funie de grumaz. La intrebarea pusa de Mihai Voda, ca de ce a
venit in Moldova, el raspunse el a venit din ordinul generalnlui sa-1 prinza si sa-1 duca
prins la Sibiu. Dupa indemnul lui Husan-Hagi-Osmanoglu si Ali aga eminul de hambar
si Mehmet Hagi, domnul rascumpara cu 200 lei pe Frenta capitanul si luandu-1 de gru-

mazi, l'a ingenunchiat inaintea sa, sezand domnul in scaun in casa cea din mijloc
despre doamna; apoi singur l'a ()Mut, dandu-i cativa pumni ; apol dandu-1 pe maim
lui Ali aga, l'a pogorit denaintea porlii cei mari a Curlii i singur i-a Mat capul,
iar trupul lui a zacut jos multe zile.
Iar catanele prinse despre Hlincea, degerate si alta lume de stransura vre-o 20
insi
i-au adus la Curte si pe toll i-au spanzurat. -Pe nepotul egumenului de Casin,
pe Dumitrasco l'a legat de stalp si i-a dat foc, cu alti cativa.
Tot atunci pe spatarul Dumitrasco Cuza, banuit ca avusese rdspundenlie cu Catanele i-i indemnase sa vina sa prinda pe Voda, cum s'a coborit Von de la Cetalue,
asa nepricestuit, imbracat, incaltat l'a spanzurat de Arca scronciobului, ce era inaintea
Cur/if domneti.
7). Cerdacul lui Ferencz. Strangandu-le capetele 1 trupurile tuturor, cari in timp
de 5-6 zile au fost urmariti, prinsi, spahzurati, arsi, prinsi in carlige de mani si de

picioare, le-au dus pe toate la un loc in preajma Geld/tie!, f i a fdcut mouild mare
in deal Mire Galata f i hike Cetalue, la f dnMna Pdrascdi, supt dealul Celdfuel
unde a Jost rzboiul boldliei, ldngd drumul CO mare, ce merge la Tarigrad ; i o
cruce mare de piatra si cerdac iarasi de plata deasupra Crucei, si era crucea sapata
Cu slove pe toate partile, in care a scrls toata povestea aceasta precum se vede.
www.dacoromanica.ro

IASII IN CRONICARI SI IN CALATORII STRAINI

179

Iata textul acestel inscripcd, aa cum se gsete astAzI :

Ic. f Kc.
HH Kd

44c1CTd ECTE dlieHTSHTS Cope ankpap6 AE gp7KA1M1111 A5508HTS


t ftv MHX010 PSKOE11111,8 111304. KS AlliAd ASH ASAIHFSIS j AOMH WH WGAZASHTOp
11,P7LH MGOAAdgieH. p8AHKaTdM dtlaCT% I C4SZEIT71 gpSLIE VITO; I 110416H110e ASKOS
pnnwp
41 CAS I 41ITSS41ll1dT I Ad d
Tpie A041111A 401ltlieti Ai6A8 I 14 lik4.k1' ..-1.3CKA I 44et1z114k IISTep I finKa .tnzmkie TSp4a I CK% pk3g010 KS I H64111,i11 Ad AgkT 1.3CKe
I

TpHAIHCdS

I WH HIiH11I A6Ad lipArkit

npe 511

KkOHT111

anSme I Ilintom KS w

CdMSK

A6 KkTd116 I Wd ASAT1t 1106 AtivennSA Stairre I HECK% APISAie I IleKVAd10 IlidgpOKOp


44T0 A1111 CK4SH8A I AWM1116H Ann T%prS i Ann ESKSpetim I HOESAIRpe dl KS I TOt1T8
K4C4 ASH. I WHA ASCe 4 I 46'PdTe 411 GHEllto I ASIlk Kdpe AWMFISA I MSHTeHeCK6
nSca I 411 PSHA WH 11611Tp8 j 11011 Kd Ck He 8 I WH a TpHMeC ne (aim
zispatilp
IIHTd11
lieTiW ILA KW I C441% 16 1164411,11. I WH K4Td1.16 MSATS I dA011111ITSplt 4H d
CT9811CS 811 Ak11 CSC'S MOAAdgieH I WH MSHT6 Wane I *kph Ae geCTe
AOKIIHASH6
44 I KSpT6 411 Biwa 1,101I rE1140 Ad 11 4dCSpli Aell SH. KS pk3g010 COMMA I AH11
KSpTe dlIS I pkIlASHe 11%11% Ad I AlklIZCTIlpe Ad I 46T811,Se. .1tHTZM I 11AZ1lASCe KS
11011 I 1184141' ROCHA dill] j KS T011,H KOHhl A1111 I KaCk WH gOepiH 4611 I 44dp11 CdS T?141tlAdTlf
FISMA11
Atipie AOH114 Keil AGOVIHK AHH 11,4pd Ae I 1,10C HIFI AS/1111Tpd111K0
PZKOKHO, XITMMI 21Spd I TeA6 AOMIIHEH 111646
11111 4111{0111,100ZHAS116
411 41k11ZCT1106
Wk44 I SZTST Kd Ad K thiCSpH 4111T841117.11ASCe I $11 I KMITHAMMap KS W I C4111% AE
TZTdpH WI,
KS
flOpSHKA 411%pk11,1611 Ck 4sie Ae IldSk CK48118ASII
CWCHHA Ad Wig
H'Ia 1181111T 411,110T0pl& 11111
gPehle I A6C11(16 Aik1174THpe ASH I ddpW11 EWA% 411Adik
I

KI

eWHHA 110011

Ad p%3G0I0 KS dy1+3

TOplOA ASH ASAIIIE3ES

rilAI 421SpktIT7I

11111

1'0

11111I

ASH Ilk ,1,6C1106 1iI3S 4511 ASKol RWA% I nismo 411 pWgie TZ'relpliA0plx WO Ad 11011
I
45 KkOST WH MSAIJII QS 116PHT. rdp TpSf1Spli Ae 4e40p F1eptrn,11 irk,u CTOVICS
ViripeStiss KS d ASH (Dpan3 ICkI1HTdlISA SIl
AiSpIl
44 46CT Cd9' fl(3CTe
Tp 11SpHA6
AM) dAl tISSSKST WdAi fiZAHKdT 11111 11441 CTS C4;SCHTS KpS'le Kape 411Ck WI AE
niraTp% inn GOATHT% I W dill 4K0116011T/i. flpeKS41 CZ [MAE AklIrk MORIIAZ KA Ck 7fSfe
Kdp11 I US 411TkIHIlAirr I AO* AWFHPI g8A ARV'
A,G 1101116111106 11111 Ad dtle11111 g0EI111
I

11119

ACII 10Pa AE

Tp4111K0

Td010.

PZKO11/111,k

A5A1H1'OS

1,10C.

PdgpillA

AIHKAeCKOVA

Xt1T4ldF1 KWCTAHTIIII
11111SpH

KOCT4K11 Berl KIICT(3141111K.

116A

gdll.

topa Ae ch. MAUI


Iwau IlimAie I geA CIlk-

Kett ARONIIIK

RCA flOCT6AFIIIK.

KWCTMITHII I PSCeT geA I1k)001111g

KCbCT4HTIIII

!Wall K41IT4KS311110 CCA KCOM1IC...1)

(Cf. Virg. DrAghiceanu CetAtuia din 1agi" in Bul. com. mon. Istorice, anul VI fasc. 24
Oct.Dec. 1913 pg. 155, 157; gi decalcul meu).

1). Asupra acestor fapte de arme vorbete insui Mihai Voda in diferite acte de
divan, prin care a confiscat pentru sine averile lui Vasile Ceaurul i le-a dat apoi la
boerii credincioi i pe la manstiri.
WA de pilda ce a scris insui Voda Mihai Racovita, in ispisocul de danie i
miluire ce face Cetatuel in acelai an 7225 (1717):
...sa fie ertate de toate dAjdiile ei ce au fost dnd !Jana acmu cu rupta, de vreme
ca au miluit Dumnezeu, i s'au tamplat fnlru acest an la velet 7225 Ghenar 1 de au
trimis Nemtii pe Ferent capitan, i au venit cu Nemtii i cu catane ca sa ne ia pre
noi, precum au luat i pre domnul Muntenesc de la scaunul sau din Bucureti, pre
domnia sa Nicolai Mavrocordat i ne-ou lay!! Jai la 8 ceasuri din zi, l lovindu-ne
thrA veste in curte, cu razboiu aparandu ne am mers pana la mnastirea Cetatuia, l in
manastire incunjurandu-ne ne-am batut; i tamplandu-se i o sama de Mari la sfanta
manastire la Aaron Voda, au venit 1 el intamplator I am eit i nol din manastire i
(land razbolu Nemtilor, cu puterea lul Dumnezeu i cu ajutorul sfintilor apostoli Petre
www.dacoromanica.ro

180

GH. GHIBANESCU

Flind Mihai Voda in goana dupa Catane spre Casin, se abate pe la man. Bogdana,
i in ura lui contra lui Vast le Ceaurul stolnicul, cel care a rAvnit scaunul de domnie
al Moldovei, intru cat era irate cu Gh. Stefan Vodd, si fiu al lui Dumitrasco tefan
marele logofAt al WU, scrie in 13 Febr. 7225, deci dupa o luna de zile cu insusi maim
lui pe frumosul Liturghiar, scris de mana si daruit man. de fostul Mitropolit al WU
Teodosie in 7184 Sept. 1 (1675), pradat de Tatari i cumparat d Voda Mihai pentru

biserica sa din lasi, sl. Lazdr :


Joan Mihai Racovita Voevod, dAmu stire pentru aZasta sfantA liturghie precum
am cumparat-o de la Tatar!, candu au pradat Tatarii tara, din fapta unui belly bidsMmat, de un ficior a unui Dumitrasco logofat din neamul eaurescu, anume Vasile, ce
au fostu stolnic, care prada si robie ce au facut, de candu-i Moldova i pana acmu
nu au fostu. Trebue a-i zice toti, Mut perzdrii... i am dat-o la biserica domniel
mete din tdrgu din E?i, ce este Ocala la vamd". (Melhisedec O vizita la 48 biserici". Buc. 1885, pg. 123.)
Cu Vasile Ceaur stolnicul, ravnitorul scaunului lui Mihai Voda, el are personal o
mare rafuiala. In prada facutA Orli de cetele de osteni ai Ceaurului, Vasile stolnicul

pita pe sora lui Mihai Voda Racovita, pe Maria, sotia stolnicului Costandachi, de o
sama de haine, argintarii si scule, cum arata prin osebit izvod Darie Donici stolnic in
7229 lulie 2. (Uricar XI, 219); iar prin cartea de marturie din 17 Noembre 7229, atesta urmatoarele : am cercetat dupA porunca i am aflat cum ca cu adevarat a fost
pradat-o acel Vasile Ceaur stolnic pre dumneael Maria stolniceasa de multe lucruri
dupa izvodul ce am fAcut osebit de fietecare lucru,.... izgonind-o din casa, lAsAnd'o
goala 1 desculta ia vreme de lama, fugind sa-si scape viata, de care a fost silitd de
s'a imprumutat cu un cojoc si o pareche cibote, de la nite oameni, ce trecea pe drumul mare, ca vrea sA pei de frig." (Uricar XI, 220). lar in cartea de intaritura ce
Mihai Voda face surorii sale Marla stolniceasa Costandachi, pentru mosiile Ceaurului :

Rddiana 1 Pwani cum i a zece gime de tigani, scrie urmatoarele : ...de care
fapte cu dinadinsul pe ascunsu, apucandu-se i Ciauru in vremea noastra in tara
Moldaviei au mers in tara Ungureasca de au inghiat pe un capitan Frenta, de au esit
cu el In Moldova cu osti i au pradat pariile de jos ale Moldovei, de averi i lucruri
impreunA cu Ciaur ; pradat-au i pe sora noastra Maria stolniceasa (Costandachi), de
strae si sculuri multi 1 blani scumpe, dui:4 cum arata izvodul boiarului rAnduit de
domnia me (Darie Donici stolnic), lasand-o goala i desculta la vreme de iarna, de
s'atr Imprumutat cu un cojoc i cu incaltaminte di au fugit pre jos, pe acea vreme de
frig din casa dumisale ca sa-si scape viata de Ceaur. Asupra cAruia Frent capitanul,
trimi-s'au puternicul imparat oti de l'au infrant cu totul si asa tars si-a aflat odihna i
liniste ; iar pentru pagubirile ce au facut Ceaur, vecinilor i surorii noastre, socotitu-s'a

cu sfatul tarii de am luat mosiile si tiganii Ceaurului, de i-am dat pagubasilor. Socotit-am Domnia me de am dat din averea Ceaurului i surorii noastre Mariei Stolnicesei
(Costandachi); din moiile si tiganii Ceaurului, mosia Rddiana i P4canii de la tinutul Bacaului, cum i zece salase de tigani..." (Uricar XI, 221).
Nu tarzie vreme, Maria stolniceasa isi marita fata cu lordachi Ruset spatar i-1
dA de zestre Radiana i Valea Sacd, lucru ce intareste si Mihai Voda prin cartea sa
gospod din 30 Noembre 7233 (1725). (Uricar XI, 222).
Dar cel mai complect ispisoc, care spune pe larg toata povestea in mod oficial e
Cartea domneasca a lui Mihai Voda Racovita din 7226 Dec. 20 (1717), prin care dA
si Paval i-am infrant i o mina dintre danii au cazut prinsi la razboiu, iara o sama
au pierit la razboiu, care trupurile acelor periti s'au Mut movila intru pomenire vesnicA
deasupra trupurilor acelor periti ; in care movill este i Ferent capitanul impreuna cu
alte trupuri," (Uricar IV, 310).
www.dacoromanica.ro

IASI! IN CRONICARI SI IN CALATORII STRAIN!

181

visternieului C. Costachi (nepot) satul Spinoasa de la Har lau, iar H1aUce0ii de la


Suceava, lui Darie Donici vel vornic, Buciulef tii la Neamt lui Dumitraco Racovita
hatman.
latA ce zice Voda : ciata dar in a treia domnie a noastra miluindu-ne Dtimnezeu

a veni in tara noastra In Moldavia, intru acelasi an 7224, inceputau razboi Nemtii cu
puternicii stapanii notri cu Turcii, i dand Dumnezeu biruinta Nemtilor asupra Turcilor, 1 umetindu-se Nemtii au inceput a ei din tara Ungureasca Nemti i catane si
aice in tail la noi, pradand si jacuind la munte. Pe cari vazandu-I o sama de boeri
i mazili de tail, indat s'au umplut de ganduri rale asupra domniei noastre 1 asupra
taril, intre care cel mai intai incepator i povata acestui lucru fAr cale fost-au Vasile
Ceaurul biv vel stolnic, placandu-i ai face nume talharesc, mersau singur in tara Ungureasca de s'au inchinat la ghinarariul de Braau, i i-a luat nume de grof, cat i
pamantul Orli noastre l'au inchinat Nemtilor, pana intru apa Siretiului, i cuibul sat' i
l'au pus in manastirea Cainului, care adunand catra sine 1 pre alti boiari i mazili i
feciori de boiari de Ora, s'au tras de acolo i la cetatea Neamtului, de au apucat pracland 1 jacuind pre toti i pre manastiri i pre boeri i pre cinesi afla fail de nici o
mita i o socotiala, i fiind 1 Turci negutitori prin targuri, trimetea podgheazuri acest
incepator de fapte rale, Vasile Ceaurul, de-i robia pre Turci i-i ducea poclon ghinararului de Braau ca sa-i mareasca cinstea sa ; care fapte intelegand stapanii notri,
n'au putut suferi, ci cu grea urgie s'au scat-bit asupra Orli noastre, ca era sa o dea
toata tam in robie i in sabie incepand i domnia mea la prepus, cum ca i noi am
fost ajuni cu danii. Numai Dumnezeu vrand sa discopere dreptatea noastra i nu pan
la sfarit s se prapadeasca acest parnant, sfatuit-au dara Vasile Ceaurul i cu sotiile
sale, de au trimis doao podgheazuri, cu unul singur au mers Ceaurui de au robit pre
sora noastra Maria, raposatului Costandachi vel stolnic, i au dus-o de au inchinat-o
ghinararului de BraAu, iara cu alt podheaz sau pornit fratii capitanului din cetatea
Neamtului ; de au venit asupra noastra aice In 1asi sa ne ia i pre noi in robie i pre
boiarii cari se aflau pre langA noi, sa-i omoare i casele lor sa le jacuiasca i sa-i
robiasca, cat sfintele manastiri 1 pre negutatorii sa-i prade i sa-i jacuiasca de tot ce
ar avea. Si in vreme ce ne-au incunjurat podgheazul In Curtea Domneasclf, Ghenar
In zece Gioi, unde eram cu putini boerinai de Curte i cu copii din casa, i din boiarii cei mari s'au tamplat cu noi In Curte, dmlui Dumitraco Racovita hatmanul, fratele
domniei mele, i dmlui Darie Donici vel vornic dolnii zemli i aa batandu-ne noi cu
danii am eit 'Ana la mndstire la CetcYlue.
De care lucru i noi Wand limbA ca yin asupra-ne, am rapezit pe boiarinul nostru
cinstit dmlui Costantin Costachi vel visternic la o sama de "Mari, ce erau oranduiti
pentru paza Orli ca sa-i aduca cum mai In graba i in vremea ce ne-au incunjurat
podgheazul la manastirea Cetatue, unde eram cu toata boerimea inchii ; iata inteacea
una data vreme sosind si dmlui visternicul cu Tatarii eit-am 1 noi asupra-le... 1 cu
ajutorul lui Dumnezeu biruindu-i precum sau i vazut ca 1 Frenta capitanul au cazut
in Manule noastre. Atunci i noi am eit dintr'acel prepus de catra stapani, numai dupa
izbanda ce am facut, pornindu-ne cu Tatarii ca sa-i spargem cuibul din Cetatea Neamfului, macar ca l'am i spart cu ajutorul lui Dumnezau ; insa Tatarii cum au trecut Siretiul, au i inceput a prada i robi tam pana la munti;... iara Vasile Ceaurul iarai
au inceput a face podgheazuri i a prada !Ana i spre Prut la tinutul Covurlui i FAtciiului... i cuibul lor era la manastirea CaOn 1 la manastirea Mira ; unde acolo din
poronca puternicii imparatii, in doao randuri am mersu cu multime de Mari asupra-le
de l-am scos din manastirea Cain 1 din Mira, 1 am rasapit i zidurile manastirilor
acestora...

www.dacoromanica.ro

182

011. GHIBANESCU

....carele intai acel Vasile Ceaurul cumpArand de la noi desetina de stupi la tinutul Bacaului pentru 1750 ughi, din care soma ne-au dat 850 ughi, iar 1800 ughi cu
banii manstirli Mica! n'a vrut sa ne dea venitul... ce cu acei banl au adunat Wit
sine Mihail, i cum n'am vrut sa ramanem pagubai cu judecata arhiereilor i a toata
boerimea, 1-am luat fret sate a lui Vasire Ceaurul ; pe care le-am dat i miluit pe dmlui
Dumitrapco Racovig hatmanul, fratele Domniel meale cu satul Buciuleptil cu vecini,
la Neamt, iar pre dmlui Darie Donici vel vornic l'am miluit cu satul Hdlduceptii la
Suceava; iar pre dmlui Costantin Costachi Del visternic l'am miluit cu satul Spinoasa,
la Haab... (Buletinul cloan Neculce) VII, 153; Uricar IV, 315).
8). Foamete fn Iapi pi ciumd tn lard. Ca urmare a razbolului cu Catanele, .1
pradaciunile Mute de Catane in Iai 1 in Moldova de jos, iar de Tatari in Moldova
de sus i despre munte, dincolo de Siret, a fost peste vara in anul 1718 o foamete
mare in tarA, despre care vorbesc ci cronicarii : 4se vindea merla de pdne in lap!
cote 10 lei, i se aducea pane in tara din tara Lecasca, Ungureasca, Turceasca (Let
112 359). lar N. Mustea scrie: (WA robie i prada; dupa robie foamete mare cat a
ajuns merta de malaiu 10 lei ; dupa foamete ciuma, omor, bocete i vaete in toate partile; apoi lovit-au boal In dobitoace; i apoi foc naprasnic, and au ars cudile domnepti (Let 1112 69). lar a lui Amiras e i mai lamurit: cFost-a foamete In acest an i
in Moldova ci in tara Munteneata de fugiau oamenii sa gaseasca pita ; nici un tel de
roada nu s'a facut, nefiind ploi toata vara ; saracimea manca foi de papura i umblau
pe drumuri cerand pita; Domnul le-a dat pita, iar mai apoi i-au impartit pre la boeri cate

30, ate 20, cate 10 i cate 5 sau i mai putini, dupa cum le era putinta sa-i hrAneasca. $i se vindea la laci merta de malai cate 10 lei. Fost-a apoi ciuma i la anul
s'a facut zloata mare, ca cine a avut 400 stupi a luat Oa la 400 lei i cine a samanat un sac lua 100 saci, iar mai putin de 50 de saci nimene n'a luat (Let 1112 136).
Fost-a la anul dupa foamete in vara anului 1719 scornitu-s'a i un omor mare de
ciuma, i a tinut un an I a ajuns IAA in Podolia (Let 112 359).
9). Jai pi pradd pe ldri. Cu scosul Catanelor din tara, a fost framantata domnia
toata vara anulul 1717 ; i Mihai Voda cu Tataril i otenii lui au intrat in Ardeal pe
la Rodna i in Sacuime i au pi-Mat tara Ungureasca aducand cu ei mult plean i la
40000 oameni robi. Fost-a atunci ci Sultanul la Tutora, ci s'a impreunat cu el i s'a
intors la lapi; cum insa catanele iaraci razboiau pe la Cacin ci pe la Mira s'a adus
tiri la domnie cA iarai vreau sa vie asupra lacilor. Atunci Mihai Voda cu toll boerii,
cu negutitoril ci cu tot targul au epit din kip/ ci au tinut Prutul pre la Tutora. Cum

insa Catanele n'au mai venit spre laci, s'a Hors Mihai VodA fn lapi, cu toata boerimea
cu mare faun asupra izbanzilor Mute asupra Ungurilor, i de la imparatie i-a venit
nume bun, ci lauda i orice scria i se jalula la ImpArAtie i se asculta i ispraviaD
(Let 1112 67).
10). I.

Neculce Wars in lard. 51 scrie in cronica sa Ion Neculce cd i s'a ispravit i lui ferman de la Poarta sa sa intoarca in tail, dupa ce zabovise in tail 9
ani, din care 2 ani in tara Muscaleasca ci 7 ani in tara Lecasca, cu multe valuri ci
suparari; 1 toate mociile, ce mi le luase Neculai Voda ci le Muse Lupului vornicul,
mi s'au dat inapoi 1 gam trait la casa mea _pond astdzil) ci inainte cat mi-a lungi
Dumnezeu zilelea. (Let 112 359). De aceste lucruri avem ctiri in cartea de judecata a
domnului Mih. Racovita (Arhiva llintifica lai I. Tanoviceanu 11, 330).

1). Casele lui Ion Neculce venlau pe ulita V. Alexandri de azi. Vezi Ion Neculce,
(V, 163 seq.). Pana astazi vine in 1733, cum scrie Neculce in cronica sa (Let 112 360).
www.dacoromanica.ro

IASII t11 CRONICARI 51 tN CALATORII STRAINI

13

11). Arderea lapilor. Toll cronicarii vorbesc de aceastA ardere a lailor ; cleat
Amiras .o pune in 7233 = 1725 in al noulea an al domniei sale (Let III', 140); N.
Mustea o pune in 7231 April in 20=1721, Inteo zi de SAmbAtA, iar I. Neculce o pune
in at optulea an al domniei sale sau in 7232 (1724) (Let 112 361). Cel mai bine descrie
focul N. Mustea: cIarA cand erau anii 7231 April in 20, inteo zi de SAmbAtA pe amiazAzi s'au scornit aice In Iapi o furtunA mare; 1 cand s'a scornit furtuna aceia s'a
aprins o casA a unui popA din sus de biserica s.l. Dimitrie (zis Balp), i cat clipala
ochiului s'a aprins 1 biserica sf. Dimitrie, i fiind vant mare ca acela n'au putut stinge
focul, mAcar cA venise i domnia cu toatA gloata; cA era lucru mare i infricosat, cl
de la biserica sfantului Dumitru a sArit focul inainte, cat al trage cu sAgeata, de s'au
aprins cu temeiu casele in rand, cum merg pe leingd ulila cea mare, i indatA s'au
aprins i biserica sf. Neculai i curfile domnepti de bode pdrille, cat nu s'au mai
putut nime apropia, fiind domnia singurA in curte, cA slujitorii seimeni alergau toll in
targ, cA doar ar putea stinge focul 1 N'au putut scoate din casele dornnepti grAbind
focul, ce numai cat au esit Doamna cu cuconii cu ce au apucat ei singuri cu doi-trei
copii din casd, i au esit la malul Bahluiului din sus de pod, cu mare spaimA i cu
fuga au scApat pe gios. larA multe lucruri au ars In cash, cA nu se putea nime apropia

de para focului.

Atunce aevea era certarea de la Dumnezeul Si de la Curfile domnepti, au sArit

focul pe iaz, de au ars i acolo doud, trei case ; far Curfile domnepti au ars cat
n'au rAmas nimica nears cu bisericd cu tot. Si numai cat au ars curtile domneti Indata au stAtut vantul i s'au alinat, i pAnA a ajunge focul la Curlile domnepti, multe
case boerepti fi a altora au ars cu tot ce au avut, cA nime n'au putut scoate nimicA ;
cA in giumAtate ceas s'au flcut toate acestea; mai mult n'au tinut. Certarea de la
Dumnezeu era grabnicA pentru pAcatele noastre 11. (Let 1112 68).

Asupra fortunei nAprasnice intregete Amiras: i au ars de s'au topit pAnA In


pAmant toate casele gospod i incA au sArit focul i in casele de pe iaz; la care
poate fieste cine sA socoteascA ce furtunA au fost aceia, de au intins focul inteun ceas
pAnA l'au scos din trg pe iaz1, (Let 1112 140).
Iar 1. Neculce scrie pe scurt: (rdat-a Dumnezeu o furtunA grea i s'au aprins
tdrgul Iapii, i multe cutti boereti 1 mAnAstiri au ars i din mAnAstiri au sArit focul
i in Curtile domneti si pAnA au alergat oamenii din tArg au ars de tot, care atunce
multe lucruri de ale lui Mihai VodA au ars, a nu puteau oamenii i slujitorii nimica
sA scoatA din Curte, de furtunA mare ce era , (Let 112, 361).

12). Relacerea Curlii domnepti. Dupl arderea Curtilor domneti, mutatu-s'a


domnia in 2 case boereti, in casele lui loan Paladi spAtariul i inteale lui Cost. Costachi Spatarul fiind aproape una de alta 1 au stAtut pAnA s'au isprAvit curtile despre
Doamna, zice N Mustea ; iar Amiras zice : crfiind vreme despre primAvarA IndatA s'au
apucat Mihai VodA de au fAcut casele de iznoavA, precum se vAd, puind ispravnic pe
Costantin Costachi vel spatar, iarA deplin nu le-au fAcut, scurtAndu-1 vremea.. (Let
1112 140).

Ion Neculce scrie : AupA aceasta s'au apucat Mihai VodA de au flcut curtile de
iznoavA, cu douA parct mai frumoase, dupre cum erau intAiu, cA intAiu erau mai proaste

1 au dat i de la poartA 60 pungi de bani mill i ridicand birul tArli ca sA se facA


Curtile domneti., (Let IV 361).
Cei 2 boeri, lonild Paladi spatarul 1 C. Coslachi spatar, erau rude de aproape,
unul ii era cumnat, altul nepot ; iarl casele veniau pe locul Seminarului de astAzi spre
Mitropolie.

Si zice N. Mustea: ciarA dupl arderea curlilor domnepti indatA au orAnduit tiwww.dacoromanica.ro

OH. GH1BANESCU

184

nutul Orheiului i au adus tot lemnul cat a trebuit, i s'au mai orAnduit i la alte tinuturi car pentru salahorie. Fost-a ispravnic peste tot lucrul caselor domneti mai
mare C. Costachi spatarul ; i apucandu-se intAiu de casele despre Doamna, de le-au
tocmit precum se vAd, i au mai fAcut 1 alte case de zid despre Bahlui, foarte frumoase Si gAtindu-se curtile despre Doamna in 4 luni, 1 mutandu-se domnia in
curti, cu mare bucurie au dat din tunuri i lui C. Costachi vel spatar i-au multAmit
Mihai VodA de slujba ce iau Mut, i l'au imbrAcat cu contA de sobol i lic de sobol i cu tot alaiul domnesc l'au dus la gizdA cu surle, cu dobe i la gazdA oseblte
daruri i-au trimes.
Acoperit-au i biserica sJ. Nicolae tot intr'acest an (Let 1112 68). lar mai la vale
scrie: .iara la and dup ce s'au gAtit curtile despre Doamna s'au apucat Mihai VodA,
cum s'au luat omMul, de curtile celelalte ce sant despre apus i au stricat intAi toate
cele vechi: divanurile spAtariei prba in pAmant, numai douA case ce sant de Vasile
VodA Mute le-au lAsat 1 le-au tencuit intAi acelea, iarA altele le-au fAcut din temelie
cu frumoasA orAnduialA precum se aid. MAcar cA acei domni ce au fAcut curtile acestea mai in trecute zile au fost, 1 mai putincioi din avutie, i vreme au avut mai pe
voe, nu cu atatea supArAri despre Turci, dar on cA le-a fost urAt a cheltul, ori cA nu
le-a dat cunotinta, prea urdt i ciudat erau facute casele aceste domne#I1 Dar
Mihai VodA le-a Mut foarte frumoase 1 deschise precum se vAdl$. (Let 1112 69).
13). Dori, desetind si vdcdrit pe lard. Pentru intAmpinarea cheltuelilor domniei
Mihai VodA a pus dAri mai mari pe slap! i a scos i vdcdritul, rAdicat cu blAstAm
de la Duca VodA in a doua lui domnie. Pe stupi i mascuri a scos deselind Thdoild
cate 48 bani pe stup; i au plAtit darea toti i boeri 1 mazili i mAnAstiri.
Cr4mOri(ul Pa scos ate 5 lei de pivnitA ; i cei ce umblau cu crAmAritul faceau strAmbAtate, cAci unde gAsiau un vas doul de yin fArA sA fi avut crAme, ii puneau sA plAteascA crAmArit.

De moard a pus dare ate doi ughi.


Pe tigani a scos figeinitul ate doi ughi, de i fusese legat de Neculai VodA cu
blAstAm patriarhicesc.

Pe vitele mari a scos vdcdritul, care i el fusese legat cu mare blAstAm patriarhicesc. Nimic nu supArA pe cronicari de cat Utile impuse tArii i in adevAr nu micA
masele populare de cat dArile, care 11 ating la ciolan.
Pentru vecindtate domnia lui Mihai VodA a insemnat o treaptA In desfiintarea
acestor stAri de lucruri. Si scrie I. Neculce: eaijdere pre vecinil boereti i mAnAstireti incA nu-i da lesne stApanilor lor cu price, zicand cA i-au adus pre unii din raia,

iar altora le zicea cA sant moVeni Foarte prea rar de avea boerimea prea mare dovadA i scrisori de-i da ; 1 zicea sA-i caute tAranul jurAtori sA se indrepteze. 5i aa
foarte bine se indreptau oamenii eind din vecinAtate. Ce de la o vreme mazilii nu se
mai pArau cu vecinii lor sA-1 tragA, ce tAranii trAgeau pe stApanii lor, pre mazili, la
giudecath. (Let 1112 361).
14). Furcile Jurilor. larA in zilele lui Mihai VodA furii, tAlharii nu aveau nici o
trecere sau milA de ertare, ori cat de micA le-ar fi fost greala. Pusese patru furci mari,
de le pusese inaintea Porlii, unde-i acmu JOntdna, de stau acolo aezate, i mai in
toate zilele spAnzurau tAlharii de picioare sau de susiori, cu capetele in jos cu pielea
goalA i punea pe calAu de-i bAtea cu puha, cat nu puteau merge boerii la Curte de
tipetele lor,. (Let 112 362).

15). Jidovii pi omorul ritual de la Onitcani. Se svonise tire in tail cA bezaconicii jidovi ar fi omorat pe un copil din Onitcani, la Orhei, sA-i ia sangele pentru
Patele lor. Multi jidani din lai au fost inchii 1 iau linut inchii fArA sA-i .judece,
www.dacoromanica.ro

IASI' IN CRONICARI SI IN CALATORII STRAIN!

185

doar or lua bani de la ei. Va Iva a ajuns la Poarta, plAnuind sa inchicla i acolo pre
toti jidovii, ca O. le ia i Poarta ceva bani. Dar Bazarghideanul Rafail, jidovul cel mare
de la Tarigrad, cheltui mult si scoase porunca de la vizir ca un aga al sAu sa villa la
Iai ci au slobozit pe jidovil cari erau aici In fnchisoare la IaV 1 au scris sa le
dea pacez. (Let 112 361).
Mu It mai pre larg povestete cazul Alex. Amiras : <Kin zioa Patelor jidovii din
Onitcani furat-au un copil ca de 5 ani 1 l'au pus intr'o pivnita a lor, i acolo straitgandu-se toti acei jidovi, cum ei singuri au mrturisit pre urmci la divan, 1 au adus
o albie cu apa calda 1 au spalat pre copil, apoi i-au legat cu o ata madularul i i-au
cusut i ezutul cu ata, apoi 1-au pus gol intr'o putina, i i-au stors sangele din toate
vinele i l'au impuns cu sula prin tot trupul i i-au scos ochii cu sula i pielea din
frunte Inca i-au scos-o, cum s'au vdzut celnd I-au adus pre cop!! din porunca lui
Mihai Vodd *i I-au Ingropat la sf6ntul Nicolae. Si in putina, ce au stors sangele,
au pus putinica apa, si daca au omorat copilul, l'au scos 1 l'au lepAdat la camp cu
manule altui jidov, caruia ii dedese lrei ughi aur pentru osteneala lui, i invallndu-I inteo piele de oae, l'au dus inteo caruta de l'au lepadat la camp. lara sangele l'au impartit puindu-I prin balerce i l'au trimes la hahamul de Crac6u 1 la hahamul de
Dubdsari 1 o balerca au ingropat'o in acea pivnita, zicand ca este vifonap. Iara pArintii copilului, avand numai pre acel copil, imblau cautandu-1 prin targ din SaMb6la
cea mare, ce perise copilul, pre la toate casele, prepuind sa nu fi mas la vre-o casa
sau a nu-1 fi furat vre-un turc, sA-1 dud la Bender, dupa obiceiul lor, ce aveau. i
viind i intreband i pre unul 1 pre altul din pregiurai, i neaflandul ii pierduse nadejdea de a-1 mai OM. larA in Lunia PaOelor viind nite oameni la targ, aflat-au copilul lepAdat la camp aproape de drum, 1 luandu-1 l'au dus la Onitcani de l'au aratat,

1 vazandu-I oamenii l'au cunoscut. Luand 1 parincti lui veste, i vazandu-I, au inceput
a plange pentru moartea lui cea nevinovata, i indata vornicul de Onitcani, tatal copilului, au dat veste Lupului sardarului, carele fiind aproape au mers de l'au vAzut. Si
indata toti au prepus ca este fapta jidovilor, 1 prinzand pe cei mai de frunte jidovi cu
muerile lor i-au 1 inchis, Wand tire de toata povestea la domnie.
lar a doua zi incepand serdariul a-i bate i a-i intreba, mai intaiu pre cel ce l'au
lepadat la camp i pe muerea celui cu casa, unde se muncise, i pe ceilalti pe rand
batandu-i, nici unul intracea una data n'au vrut sa spue, iar al doilea rand !Mai cel
ce au lepAdat copilul au spus, zicand ca aceasta fapta au facut-o doi din jidovi in
casa Leibei jidovului, 1 pre urma i-au dat lui trei ughi ca sA-I lepede. Pe acesti
patru jiduvi iau trimes serdarul din porunca domneasca /a Ia0 cu menzil impreuna cu
muerile lor; iara daca au venit la 1a$i i-au inchis i noaptea ate pe unul deosebit i-au
intrebat domnul 1 trei dintre dnii au spus nesiliti, iarA Leiba cel cu casa au tot tAgAduit. A doua zi dimineatA au _Wilt divan 1 au chiemat pre IN! jidovii din lapi i
Turcii 1 pre toll boerii cu mare cu mic i i-au intrebat zeve, 1 la divan acei trei au
spus toata povestea, arAtand cum i-au scurs sangele, aratand i cutitele i sulele, cu
care impunsese pre copil i ispravise acea taina a lor, cum ziceau ei, din porunca hahamului de Cracau. si iarai singuri au spus de ce treaba este sangele, zicand ca la
naterea copiilor lor, le ung ochii copiilor cu de acel sange 1 mai ung i pragurile
uilor 1-1 pun in azimile lor, ce fac la sarbatorile Patilor, 1-1 au in chip de sfintenii
acel sange. Inca acel singur daca au vazut ca tot tagaduete au zis domnul catra toti
jidovii: avedeti i auziti ce marturisesc acei ce Muse aceasta fapta ?), Iara jidovii au
raspuns : Kcum au facut Ali ia plata2.. Atunci Mihai Voda i-au pus la inchisoare, i
dete porunca lui Panaite vel arma... si au _Wilt divan mare langa coala jidovilor
1 au pus pre cei trei jidovi goli pe divan, i puind i o albie cu apA caldA, 1 aducand
Buletinul Muzeului Municipal doan Neculce. Iai

www.dacoromanica.ro

24

186

GH. GH1BANESCU

un copil mic a acelui Leiba jidov, fiind 1 a lui copil tnic de dud ani, gol 1n albie i
poruncindu-i tatalui su s-I spele, i daca l'au spalat adus'au sidele i 1-au dat in
man Leibei silindu-I sa injiunghie pre copilul skis. lard hIrgul cra tot skeins la
privakY... (Let 1112; 142).

16. Doamna lui Mihail Vod Ana Doamna. In primul an de domnie, sotia
lui Mihai Voda r. fost ramas in Tarigrad cu toti copii, din cari unii i-au dat ostatici
la Poarta. In 1723 Doamna era in lai, la arderea Curtii domneti. Cronicarul spune
de doamna, a era femee foafte milostiv, a dires multe biserici i manastiri tocmindu-le 1 acoperindu-le; pre oamenii scapatati i saraci Ii miluia, 1 pre fete sarace le
grijia, le inzestra i le mrita. (Let 1112 362).
Cine era doamna cea de a doua a lui Mihai Voda ? Cu Ana, fata Dediului Codreanu sptar i a Ruxandei, sora cu lurga monah. Daca nu erau de cat 2 frati, in
schimb Ana Dediuleasa, avea matue 1 moi de pe tata pe urmatorii: Axinita, maritata
cu St. Cerchez stolnicul, inrudita prin acesta cu Ilie Voda Alexandru 1 cu Duca Voda,
pe Zinica casatorita cu Parvul, Gavril Rosca Os. Ulna, sterpi, Grigore Rosca, CS. cu
Maricuta ; acesta e rstramoul fratilor Nec, 1 Gh. Roca Codreanu, marii donatori de
la Brlad. Din aceti 4 unchi frail ai Dediului, se numarau aceti veri primari al Anei
doamnei Gheorghe Cerchez, Enachl i Stefan Pruul cu Sanda ; Ilinca, casMorita
cu Tamil arma, Ion Rosca Codreanul vel capitan casatorit cu Mariuta. Cam acetia
erau neamurile, care pre langa casa grea a lui Voda Mihai Racovita 1 a fratelui salt
Dumitraco, numara aproape 20 de ini.
lata incrangatura familiei luI Mihai Von Racovita :
Dediul Codreanul
spatar

Ana

A'

Constantin
Voda Cantemir

loan Racovita vornic


Nastasia Toma Cantacuzino

fata, Dumitracu, Antioh, Safta (a) Mihai Vod 1 5


Lupul Vodd Vod
Racoviret E
Bogdan
hatman
0 -cs
as-

(b)

b4

0.
'f)
c2)

U02

cn

0)

CZ-

I=1

ii

go
& II

g LS 3 13)
Ci) tv
*E

4.1

t6

syt:3

gt-,4 46
0

"tti

5 0.
V) MS
"0 CtS
00CU
43

11'15'

ccs

0.
x

cs
OJ

Ct

E.

17). Mazilirea lui Mihai Vodd. Pentru Multe pricini: rdicarea darilor, asupririle boerilor in incasarea veniturilor tarii; neomenii i lacomii in strangerea darilor,
cazul cu sila jidovilor de a da pungi de bani pentru omorul ritual de la Onitcani ; in
fine intrigile lui Nec. Voda Mavrocordat, toate au facut s se grabiasca mazilia 1 la
25 Sept. Neculce zice 26 Sept. inteo Duminica sosit-a la .ia?i Alibei, fiul lui Aldi
pap, cu porunca de mazilie, randuindu-se caimacami de Out Gr. Ghica pe C. CosJoi 30 Sept. a elit
Mihai Voda din scaun din Iasi, cam pe o buil de ploae, petrecandu-1 toti cu mare
cinste i l'au dus pana la imparatie fArA nici o vatamare easel sale 1 avutiei sale.
Vrut-au, zice Ion Neculce, ca o null de mazili sa-i faca galceava, sa-i lege .tiubee
dearte s i le spanzure pe langa drum, pe unde era sa treaca Mihai Voda, pentru

tachi vel spatar I pe Sandul Sturza vel ban. lar a patra zi

caci le au ramas de la dansul obiceiu de desetina, de stingerea caselor.


lar povestea care o spune cu lacrimi de sange,Nicodim calugarul
www.dacoromanica.ro

adiverete

IASI! IN CRONICARI 51 IN CALATORII STRAINI

187

spusele cronicarului .i au Minas boerii plini de datorii ca didese bani 1mprumut ca


acel Nicodim Baota, care a fost dat 7000 galbeni pentru slujbele tin. Tutovii i
n'apucase sa-i ia, cad i-a venit mazilia.
Din cei 2 caimacami C. Costachi, visternicul, era nepolul su, iar Enachi aga
Ipsilanti fiul post. C. Ipsilant era nepot de cuscru.
lar noul domn oranduit de poarta era insui cuscrul su, WA Sc. Ghica Vocla,
[Jul lui Grigore, ti:lea in casatorie pe Ecaterina, fata lui Mihaiu Voda Racovita.

1672. Corneliu Magni: despre Moldova vi IaVi"


(ed. Parma 1678, Vene(ia 1682)

pg. 423. E Iazi citta metropoli della Mol-

Este oraul 1asi, capitala Moldovii, de


i Greci numit Bogdania, aezat

davia, da Turchi e Greci addimandata

Turd

Bogdania, fabricata in un sito assai ameno,


restando in poca distanza da essa ii fiume

sottili disposti in ordine aggiustato, e


vago ; le strade fangose ii verno alla centura, e Pestate polucrose una pertica
so I pg. 424 pre de- gli ochi, le piri frequentate resiano coperte di tronchi d'alberi
disteti per regole, che uno tocca l'altro,

inteo pozitie destul de pitoreasca, gasindu-se la mica departare de el riul


Prut, care 11 atinge dintr'o parte. Cea
mai mare parte dintre case sunt Mute
din lemn. Acoperiprile sunt foarte ascutite, coperite cu bucatele de oale ware,
aezate inteo ordine regulat i nefixata,
Ulitele sunt glodoase WA la brat!, lar
vara colbul iti intra in ochi ; cele mai
umblate acoperite cu trunchiuri de arburi
aezati in chip regulat, aa ca unul s
atingl pe celalalt altfel ar deveni im-

altrimenti si renderebbero impractticabili.

practicabile.

Pruth, che la costeggia da un fianco ; la


piu parte della fabriche consiste in legnam, inpiastrati di creta ; ii tetti sono
motto acuti coperti di pezzetti di tavole

La prima casa, che mi sueglio la curiosita fit ii palagio del Principe, essendo

questi stato la sede anticamente de' sovrani Moldavi di casa Moila, la quali
con certa ricognizione venivano confirm ati della republica Polacca ; ma la debolozza di spirito di Costantino, ultimo
di queilo linea figlio del famoso Gieremia,
aggiunta alla malvaggia amministrazione
di chi maneggiava, e alla fraudolente perficlia

di Stelano Tomza, che si refe di

questo Principato usurpatore, anno con-.


tribuito a ridurre questa Prouincia sotto
ii giogo Ottomano della quale resta dalla
Porta provisto chi Oil ad ella pare, e

piace a perpetuo scorno e pregiudicio


della republica Polacca, della Moldavia
istessa, e di rutta la Christianita.

Prima cas care-mi a ftld curiozitatea


fu palatul Domnului, acesta fiind din vechi

timpuri lamp! Principilor Moldovei din


casa Mound, cari dind un anumit tribut,
furl confirmati de catra republica polonO.
Dar slbiciunea de spirit a lui Constantin, ultimul vlastar din acea familie, fiul
vestitului Ieremia, unita cu o rea administratie, pe care o intrebuiuta la frauduloasele perfidii ale lui Stelan Towa,
care deveni uzurpator al acestui Principat, au contribuit a reduce aceasta Provincie sub jugul otoman, cu care ramase
inzestrat de PoarhY, dupacum I se pare
i-i place, spre venica ruine i daun
a republicii poloneze, a Moldovel insai
i a intregii creOinitati.

www.dacoromanica.ro

CORNELIU MAGNI

188

L'abstazione di questo Principe non


saprei meglio a mio giudicio a V. S. illustrissima descrivere, che col I pag. 425
paragonarla ad una gran cassina, consis-

tendo tutta in un vasto cortilaccio quadro


circondato da muraglie di fango si che
sembravami entrare in una gran corte di

bergamini all'uso di Lombardia, ove si


fanno quelle forme di grassi cacii, che
paiono ruote da carro, delli quali altre

Locuinta acestui Principe n'a ti mai


bine s'o descriu, dupA pArerea mea, D. V.

Prea ilustre decit s'o compar cu o mare


cas, compunindu-se toatA dintr'un intins
castel ruinat, pAtrat, inconjurat de ziduri
murdare de noroi, astfel ca-mi pAru cA
intru inteo mare curte de bergamini cum

e trovai, che consistava in una salaccia


affumicata con due stanze simili oscure,
mal in ordine ; per tutto arredo altro non
vidi, che una sedia di veluto cremelino

se obinuete in Lombardia uncle se


fac acele forme marl de brinzA, ca niste
roate de car, despre cari am mai vorbit
i 'n alte dap.
PAtrunsei in apartamentul Domnulut i
aflai cA se compunea dintr'o sAlitA aftimatA cu douA camere asemenea intunecoase, rAu aranjate; drept mobill alta nu
vezi decit un jilt de modA venetiana aco-

alta alla Venetiana, che additava Ii Trono,

perit cu o stofA de mAtase de un rol

sopra di cui il Principe redevali nell'u-

aprins, care servea de Iran, pe care

dienze.

Domnul edea in timpul audientii.

voile abbiamo fatto mentione.


Penetrai nell'appartamento del Principe,

L'appartamento della Principessa restava diviso, comunicandosi a quello del


Principe per mezzo d'una ruoto all'uso
di monache; stile praticata fr greci a
causa della loro grandi gelosie; vidi nel
cortile una carrozza alla Pollaca coperta
di cuoio,

che serviva par condure la

Principessa a spasso ; in Italia averebbe


stentato a passare per carrozzo da nola,
v'erano parimenti una donzena di Arabi I
pag. 426 overo carri coperti con stuore per
le Damigelle pii qualificate, del corteggio
della Principessa : la porta veniva guar-

Apartamentul Doamnei era separat de

acesta, comunicand cu acela al Domnulut


prin mijlocul unui coridor, cum e uzul la
cAlugari, sill obinuit la Greci din cauza
marei lor gelosii.

Vazui

in curte

caleacA de modA polonezd, acoperitA


cu piele, care servia s dud pe Doamnd
la plimbare. In Italia cu greu ar fi reusit
sA realizeze aceasta cu o trAsurA de inchiriat. Erau deasemenea o duzinA de

arabale sau care acoperite cu rogojini


pentru domnioarele de onoare mai de

fanno tanto schiamazzo greci principali


del Fanale addimandati chiarizzl in Constantinopoll, e cercano cavarse gll occhi
l'un l'atro per giugnere a questi sublime
soglio, in cui si fanno servire con assai
maggior fasto, e superbia che II Cresi e
Alessandri, mentre quando sono in tavolo, e bevono, vergono assistiti in ginocchioni da quattro paggi con torcie ac-

samA din suita Doamnei. Poarta era pazitA de douzAciicinci soldati germani,
cari dupA pArerea mea n'ar fi putut fi
mustrati pentru putina vigilenta, pentru
cA chiar in plinA iarnA, fArA haine totteauna
stAteau sA iune desteptarea.
latA in ce constA marele domniat al
puterniculut Bogdan Bei, despre care
fac atita sgomot Grecii de frunte ai Fanarului, numiti Chiarizzi in Constantinopol 1 incearcA sl-si scoatA ochii unul
altuia pentru a ajunge la acest sublim
tron, unde sunt serviti cu destul de mare
fast si mindrie ca la Cresus i Alexandru,
iar cind stau la masA si beau, sunt asistali in genunchi de patru paji cu tortele
aprinse, atit de multe adesea cite nici la

cese, che tante bene spesso non se ne

inmormintArile lor nu se numArA. Cea mai

dato da venticinque soldati Alemani ii

quali parve a me non potessero essere


rimproverati di poca vigilanza, mentre

anche di inezzo verno senza giuppone


sempre stavano battendo la diana.

Ecco in che consiste la Gran Regia


del pederoso Bogdan Bei, del quote

www.dacoromanica.ro

IA511 IN CRONICARI $1 IN CALATOR1I STRAIN!

189

conta a loro funerali, venendo la piit

mare parte dintre ei sunt taiatl sau gi-

parte decapitati, 6 strangolati in oscure


carceri, come la fama minaccia a questa
.presente, overo deposti ignominio famentea perpetuo spiantamento delle loro fa-

tuiti in inchisori Intunecoase, cum ame-

che si ridu

pag. 427 cono poi a rine-

gare ii sagro santo Vangelo o a guidonare per Constantinopoli, benche sempre


pieni del superbo fasto del loro perduto
Principato
Le chiese sono numerose, e anche passabili fra queste ne hi) osservate dde

con conventi di cajoled molto belle, e


sontuose. una fu fabricata del famoso
Basilio Vaivoda, que regna tanto tempo,
quasi a dispetto della Porta medessima e
che seppe cosi ben bilanciare la cose,
che sempre si schermi dalle di lei minaccie, essendogli riuscito quanto si era proposto di terminare I suoi giorni in sede.
Questa fabricata di belle pietre quadre
con cupole elevate, e torri ben'alte, ornata di colonne, e balaustrate assai ben
lavorata ma confuse ne gli ordini dell'architettura ; di dentro all'uso greco tutto
diposita, arrichita di candeglieri, e lampade d'argento ; in fati si tira assei fuora
del' ordinario ; son stato assicurato, che
quel Principe facesse venire maestri fino
d'Ilalia, e anche da Roma per detta fa-

brica, che si vede construta senza ris-

ninta faima i pe cel de MIA sau depui


la o perpetul foame mizerabil, cu ruina
venicA a familiilor lor, care sunt cons-

trinse apoi s renege sf. Evanghelie sau


sA fie clui la Constantinopol, dei totdeauna sunt pAtruni de mindra splendoare a domniel lor pierdute.
Bisericile sunt numeroase i demne ca
infAtiare. Intre acestea am observat douA
mAnAstiri de cAlugAri foarte frumoase i

bogate ca aspect : una fu ziditA de vestitul Vasile Vodd, cari domni mult timp,
aproape in dispretul insui a Porlii i
care tiu sl cumpAneascA destul de bine
lucrurile incit intotdeauna se apArA de
amenintArile ei, reuind sA-i termine zilele in scaun dupA cum ii pusese in gind.
AceastA bisericA este ziditA din frumoase
pietre pAtrate cu cupole drepte 1 turnuri

foarte Inalte, ImpodobitA cu coloane i


balustrade foarte bine lucrate, dar incurcate din punct de vedere arhitectonic.
In interior, dupl obiceiul grecesc, este
toatA pictata, imbogatita cu candelabre i
lampe de argint : de f apt iesA cu totul
in Marl de cele obinuite. Am fost asigurat c acel Domn i-ar fi adus meteri
ping 1 din Italia i deasemenea dela

lagio del Principe incrostato tutta di

Roma pentru acel monument, care fu construit fArA nici o economie de bani.
0 altA bisericA mai veche se aflA aproape de palatul domnesc, toatA Incrus-

marmi fogliamati con lavoro assai minuto,

tatA

a gentile, di dentro poi dipinto, e in tutte


queste due vi ho osservati ii ritratti di
esso Basilio Vaivoda, con sua mogle, e
figliuoli. HO ritrovato in queste chiese
rifreggiati gran quantita di zepetti, e
cojanne, avendo in esse ogn' uno cercato
ricoverare, le me pit:1 preziose sostanze,

migAloase i distinse ; in interior apoi, e

parmio di danaro

pag. 428.

Un' altra phi antica resta vicino al pa-

affidati, che in caso d'un sacco, o violenza non fosse per restar violatu l'immunita Ecclessiastico.

In uno di questi conventi he, trovato


un caloierro Candioto, che parla benissime Ilaliano, avendo scorso gran tratto

cu 'olane lucratA cu desene foarte

pictatA i amAndouA aceste biserici am

observat portretele lui Vasile Voevod cu


sotia i fiii sAi. Am regAsit In aceste bi-

serici strinse o mare chime de sipete


i cojane, fiecare incercind sA pAstreze

In ele oblectele sale mai de pret i incredintate acolo, cAci In cazul unui jaf
sau violente nu s'ar fi putut cAlca peste
munitatea eclesiasticd.
In una din aceste mAnAstiri am gAsit
un cdlugdr Candiot, care vorbete foarte

bine ita1iene0e, trgnd mult folos de

www.dacoromanica.ro

190

CORNELIU MAGNI

della Chrestianita, e vantavasi avere da


quella asportati pH' di due mila scudi,
burlandosi di molto buoni christlani,
cher per una messa di facevano elemosina di due, tre, e molte volte fino a sei
doppie, fra quelli mi annovere un caveHere chiamato il C'o. Ascanfo Garirnberti, mancato pochi anno sono in Parma
la di cui perdita lagrimero tutto il resto
di mia I pg. 429 vita che per una messa
di fece elemosina di venti pezze da otto.

pe urma CreOinilor, i se lAuda cA a


scos dela acea mAnAstire mai mult de
douA mii de scuzi, rizinduii de multi
buni creOini, cari pentru o leturghie ii
fAceau pomanA de douA, de trei sau de
mai multe ori, pinA la $ase dati. Printre
aceia imi numgrA pe un cavaler numit Co

Ascanio Garimberti, care a murit acum


citiva ani in Parma (de a cArui pierdere
voi plinge tot restul vietii mele) care pentru o leturghie ii fAcu pomana de douA-

zed de piese de cite opt scuzi.

buon Caloiero si beffava di que


semplici generosi, che se la persuadeII

vano per callolico, mi ha assicurato non


avere mai celebrato in Italia, in Roma
stessa, che non abbi applicato il sagri-

Edo per l'esaltazione del rito greco, in


depressione nominatim del Pontefice romono; tanto mi ha giurato di sua bocca con

gran baldanza 6 sfacciataggione, e pure


quanti faranno al giorno d'oggi di costovo, che con mentito pretesto e maschereta Ipocrisia di Cattolichisimo, scorceranno per la christianit, scroccando,

coma ha fatto costui buone somme di


constanti, e se ne torneranno, alla barba
nostra, ricchi di danari, coll'abbiurare le
proffesioni della fede fatte in Roma e
fulminare, come V. S. Illustrissimi sa molto

bene essere sequito poco fa nel Patriarcato Constantin(' palatano, contra il Sagrosanto rito Latino mille scomuniche, e

Bunul cAlugAr isi bAtea joc de acei oameni simpli $i darnici, cari i se incredintau drept catolici. M'a asigurat cA n'a
slujit nicioda1 in Italia, in Roma insA$1,
fArA sA nu fi aplicat liturghia pentru preamArirea ritului grecesc 1 scoborirea no-

minatiod a Pontilului roman ; si atitea


jurAminte I-au curs din gull cu o mare
incredere in sine $i obrAznicie. Si citi
incA vor mai fi ca acesta astAzi, care cu
pretexte false $1 sub masca ipocrisiei a
catolicismului, se vor sfArima pentru
creOindtate, storcind, cum a Mut acesta,
frumoase sume de constantinati $i se vor
intoarce la barba noastrA, plini de bani,
abjurind profesiunea de credintA fAcutA in
Roma $i fulgerind in contra sfintului rit
latin mii de excomunicAri $i injurAturi,
cum Domnia VoastrA Prea IlustrA Vie

foarte bine cl s'a intimplat nu de mult


la patriarhia Constantinopolitand.

maledizioni.

Condonimi V. S. III questi digressioni,


stante che tal materia a me, che sono sul
fatto renditi troppo sensibile, e non I pg.
430, saprei mai a bastanza esaggerare
Pabuso della nostra derisoria facilita, in

VA intretinui pe Domnia VoastrA cu aceste


digresiuni, avind in vedere cA aceastA ches-

fidarsi a costovo, si come non cesserei mai


invenire contro la loro ostinata malvagita
in perseguitara.

destul abuzul, care se face cu uprinta

Trovai li publici mercati assai ben provisti delle cosa bisognose, in spezie di

carnaggi, risi, momteche, o butiri, essendone la Prouincia

abbondatissima

solo ci scarseggiano un poco il pane,

tiune pentru mine, care sunt in materie


de venituri foarte susceptibil, e capitala
$1 n'a$ $ti niciodatA cum sA exagerez in

prea mare a noastrA de a avea incredere


in ace$tia, precum n'a$ inceta vreodatA
sA protestez in contra incApAtinatei lor
rautati in a ne urmAri.
GAsii pietile publice destul de bine indestulate cu lucruri trebuincioase, tot felui
de cdrnuri, cereale, smntdn sau unfurl,
prouincia avind toate acestea din biel$ug.
Numai pinea este putin cam rarl, fAcin-

www.dacoromanica.ro

IASI! IN CRONICAR1 si 114 CALAT0R1I STRAIN!

rinscendo di pia di non tutta buona quaMa.


L'uso della vesti viriii in queste parti
e simili a quelle di Turchia ; defferentl

191

du-se una de nu aa de bunA calitate.

solo, que queste seriansi alla centura as-

Intrebuintarea hainelor barbAteti In aceste Orli este asemenea celor din Turcia,
deosebindu-se numai cA acestea se string

sai pia dell'uso Constantinopolitano, moda,

la brlu mai mult decit se obinuete la

che fuole costi essere affettato, da chi ha


ottennuto qualque carica, 6 aspira ottennerne in questo Principato.

Constantinopol, astfel cA acestea din


urmA pot fi purtate de cine a oblinut vreo
slujbA sau are de gind sA oblinA in acest
Principat.

L'abito feminile commune e assai villano, e sfolgorato consistendo in tutto, e


par tutto in un Pestramal, che vuol dire
scingatoio di tela turchasia, il quale cingonia le donne sopra la camicia senz'altra forma, che d'involgervisi dentro, come
in un sacco, quale serve, loro di traversa,
di gonna, e I pg. 431 di zinale ; sono poi

ImbrAcAmintea femeiascA ordinarA este

sfacciatissime, e disonatissime a segno che

la carampane di venezia, che passono


per i pia dissoluti postriboli d'Italia a
paragone di questa potrebbero calcolarsi
per i pia morigerati chistri di virtuosissime Vestal!.

destul de sumarA i curioasA, compunin-

du-se in totului tot dintr'o pestelca, adicA dintr'o bucatA de Pestramal (p(nzd
ro0e), cu care femeile se 'ncing pe deasupra cAmeii fArA altA forma decit infAulindu-se inAuntru, ca intr'un sac 1 care
le servete de fustA i de pestelcA (fOtele).

Sunt apoi foarte qbraznice i necinstite,


asemenea carampanelor din Venetia, care
se numArA printre cele mai destrAbAlate

lupanare din Italia; dar in comparatie cu


acestea ar putea sA se socoteascA cele
mai morale mAnAstiri de vestale foarte
virtuoase.

Li nobili del paese (a similitudine de


Greci del Fanale in Constantinopoli, che
si piccano del titoli di Chiarzy) fanno

(asemenea Grecilor din


Fanar dela Constantinopol, cari 41 iau
titlul de cChiarzp) 41 fac o glorie din

pompa della quanta di Boiariis, ne sono


restati pochi in citta, avendo quasi tutti
accompagnato il Principe che trovasi al

calitatea lor de boieri. Ei au rAmas putini


in ora, aproape toll intovArAind pe
Domn, care se gAsete pe cimpul de lupta.

Nobilii tarii

campo.

Quanto alle donne di qualita non ne 116


visto a comparire, stante

bisbigli del

vicino accompamento, e l'assenza de'loro


marit, cosi non saprei far menzione del
loro fasto, che non puole non essere accompagnato dalla Greca albagia.
Non 116 trovato famiglie che si possino

dire di prosapii, e discendenze considerabili ; in Valachia intend(); e in spezie


un ramo de' Cantacuzeni gia Imperatori
Constantinopolitani, di queste schiatta
il primo I pg. 432 viene ora fieramenta
pre sequittato del Principe di quella provincia, si e portato al campo, non 16

se par reclamare contra il persecutore


o pure per sottrarsi alla persecuzione ;

Cit privete pe doamnele din aristocratie, nu le-am vAzut la infatiare, dat


fiind zAngAniturile taberei apropiate i
absenta sotilor lor, astfel cl n'a ti sA
spun ceva despre strAlucirea lor, care InsA

nu poate sA nu fie intovArAitA de acea


aureola greceascel.
Nu am gAsit familii cari sA se poata
zice de vita nobila 1 de descendenta in-

semnatA. In Valachia aud cl se aflA anume o ramurA de a Cantacuzineptilor,


foti fmprali In Constantinopole. Din
aceasta familie cel mai bAtrin este acum
cu sAlbAtAcie persecutat de domnot acelei
provincii. El a venit in tabArA, nu tiu

dacA pentru a reclama pe persecutorul


sAu sau pentru a se sustrage persecutiunii.

www.dacoromanica.ro

192

CORNEL11.1 MAGNI

porta questa fama di gran ricchezze, e


pattica del Mondo, avendo passeggiato

I
s'a dus faima de mari bogAtii si
catnap personale. Se zice 0 are intinse cunostinti despre lume, cAlAtorind

Mallet, Ia Francia, e PInghilterra con

prin Italia, Franfa, Anglia, dind peste

avere per tutto data faggio di signore di


gran talento, e letteretura ; pure dopo
lungo giro gli e convenuto ripatriare sotto
speranza di riposo, che non ha per anche
trovato, e mi stupisco, che una persona,
ch'abbi, come esso, gustato della chrislianitd, possi rimettersi in queste catene,
benche sappia esser tale la forte dell'uccelo, che nusce in cattiva valle, il motivo
della sua persecuzione si vocifera che tiri

tot dovada unui domn de mare talent i

quanta personali; dices!, che abbia gran

origine dalla sua troppo elevata condizione,

cunoscAtor al literelor. Totusi dupA o


lungl cAlAtorie i-a venit gustul sA revie
in patrie, sA se odihneascA, lucru pe care
nu I-a putut gAsi.
i mA mir cA o per-

soang, care sA fi simtit ca dinsul frumusetile crestinAtAtii apusene, poate sA se

vire in aceste lanturi, cu toate el stia


cA asa e soarta paserii care se naste
in inlAntuita vale. Motivul persecutiunii
sale se svonete cA i-ar trage origina

tanto per le doti personali, quanta per le


ben! di fortuna ; si che per legge d'uno
spietato ostracismo gia inventato, i osservato come per massima di finissima

in prea ridicata sa situatie, atit pentru

politia della Republica Atheniese, conver-

maximA de politicA dibace de cAtre republica ateniand ar conveni sA rAminA


scopul invidiei si poate s'ar hotAri sA
trAiascA singur, departe de ghiarele per-

rail! restare la scopo del I pag. 433, l'invidia, e forse risolversi vivere ramingo,
lungi dalle zanne de'suoi persecutori.

darurile sale personale eft i pentru averea sa, asa cA legea unui crud ostracism,

descoperit de mult i observat ca pe o

secutorilor sAi

Risiede in Iazi un vescovo greco, al


quale conviene par doppli, e ben spesso
replicati regali, cioe al Patriarca Constantinopolitano, I al principe della Provincia ; argumenti V. S. Illustrissima come

fra tanti lupi ponno le povere pecorelle

sussistere, intendo ch'abili in poca distanza da quella citi d un vescovo Latino,


ne mi fovviene di che nazione siasi, ma

In Iai locuieste un episcop grec, cAruia ii place sA i se aducA daruri duble


i de multeori repetate, ca i patriarhului din Constantinopole i domnului Wrii.
SA judece Domnia VoastrA Prea IlustrA,
cum bietele turme trebue sA trAiascA printre atitia lupi 1 Aud CA loculeste la o
micA distantA de acel ora un episcop

latin, nu-mi amintesc de ce natie sA fie,

cosi mal tratato del Principe, quanto

dar este asa de rAu tratat de cAtrA Domn,

dallo scismatico Greco, che appena appena PO vivere, mi e stato detto, che
il Principe la chiamarse l'anno passato

cat si de cAtre Grecul cel schismatic,

alla corte, e ne facesse gran strapazzi, io


non 116 avuto fortuna di vederlo, vivendo
esso alio sua residenza retiratissimo in

odore di gran dabennagine, vorebbero


appartamente quegli empio impegnare a
f orza di mali trattamenti la fede Apostolica ad assistero con profusione d'oro,
per potere poi pascere la loro avidita
col dividersi fra essi la preda.
Gran fomento riceve la Greca ava I
pg. 434, rizia, resa ormai idolatra dell'oro
dalla Giudaica perfidia, mentre gli Ebrei,

cA abla-abia isi poate duce zilele. Mi


s'a zis cA P rincipele l'ar fi chemat anul
trecut la curte si i-ar fi fAcut violente
mustrAri. Eu n'am avut fericirea sA-1 vad,
pentruca. el traieste in resedinta sa foarte
retras inteo atmosferA de mare simplitate. Acei nelegiuiti ar voi in mod vAdit
sA oblige scaunul apostolic, prin mijlocul
unor rele purtAri, sA verse cu dArnicie

aur, pentru ca apoi ei sA-si indestuleze


lAcomia, impArtindu-si prada intre dinsii.

Avaritia greceascd este mult atItata de


siretenia evreiascd ci a devenit acum

strasnicA adoratoare a aurului. lar Evreii

www.dacoromanica.ro

IASII IN CRONICARI SI IN CALATORII STRAINI


abitanti in que contorni anno inventato,

e innovato, come fanno per tutto, infinit


d'angherie, delle quali fattisi, appaltatori,
scovonsi A succhrare il sangue A poveri
vastalli, a nistiti dell'autoritA del Principe,
sono questi la piA parte Pollacchi, e non
mancano d'ogni rapace industria per op-

primere all'uso loro chinugere vien'astretto a passarli per le mani.

193

locuitorli acelor tinuturi au inventat i introdus, cum fac pretutindeni, nenumArate


angarale, pe care luAndu- le sub a lor o-

blAduire, se servesc de ele spre a suge


sAngele bietilor tarani incurajati de auto-

ritatea domnului. Cea mai mare parte


dintre acetia sunt Poloneji 1 nu se dau

la o parte dela orice apucAturi hrAparete, pentru a stoarce in folosul lor, pe


oricine ar fl constrAns sA le treacA prin
mAni.

II quarto giorno dopo l'arrivo del canpo

A patra zi dupA sosirea de pe cAmpul

in que, contorin fece il gran signore intendere al Principe, che voleva venire A
vedere la cittA da asso governata, questo
spedi ordine A gli abitanti della strade
piu cospicue (che in Italia a gran stento
servirebbero per scolatii alle chiavicche,
b cloadi), che dovessero porsi alle finestre, e sil la porte Per far apparire la
cittA popolata, cosi una mattina vene 11
gran Signore sequito dal vizir Azem et
Mussaip pascia, accompagnati, da circa
cinquecenti cavalli, e diede un gito alla
citt ne luoghi pia publici ; fu invitato
dal Principe a bere un 1 pg. 435 cajj6
nal suo palazzio, il che ricus6 ma si con-

de luptA in aceste locuri, Sultanul dAdu

sA lnteleagA domnului, cA voia sA vie sA


vadA oraul armuit de dAnsul. Acesta
dAdu ordin locuitorilor strAzilor mai im-

portante (cari in Italia cu mare greutate


ar servi de canalurl pentru scurgerea zoilor in cloacA) a vor trebui sA se InfAtieze la ferestre i la portile caselor, pentru a da un aspect populat oraplui. Astfel intr'o dimineata il fAcu aparitia Sultanul urmat de Mind Azem i Mussaip
Pa$a i intovArAit de vreo cincizecl cAlAreti 1 dAdu o raitA prin ora in locurile
mai de seamA. Fu poftit de cAtre Domn
sA bea o cajea In palatul sAu, dar refuzA,

dusse fuori mi mieglro notte distante dalla


cittA ad un vaghissimo padiglionzino fatto
tendere sopra d'un eminenza in vicinanza
del fiume, sotto di cui tratennesi circa tre
ore, poi portossi al solito divertimento
delle caccie, e in primo vizir si restitui
al campo.
Tremavano que, popoli, e . particolarmente i greci caloiari che alla vista di

i se duse in afara orasului la o depArtare de o milA inteun prea frumos cort


ridicat pe o inAltime in apropiere de du,
sub care stAtu vreo trei ore 1 dupAce

quelle chiese conspicue non venisse al


gran Signore fuggerito da qualche zelanti Iman, cive capellano, o altra per-

serici arAtoase sA nu-i aducA aminte sul-

sona Ecclesiastico di convertirle in Moschee, come piA volte altrone e successo,


e perche in que conventi fe la passano
Iantamente, piagnevano piA fosto la disgrazia, che fourostava alle loro commo-

dia, che il pericolo, che correva il Servigio dtvino; di cui universalmente non

reluA obinuita sa distractie, a vinAtoarei,


impreunA cu primul vizir se reintoarse in
tabArA.

Populacta tremura de fricA i mai ales

calugdrii greci, ca la vederea acelor bi-

tanului vreun iman zelos (adicA preot)


sau altA persoana eclesiasticd, sA le prefacA in moschee, cum s'a mai intimplat
i 'n altA parte i pentrucA in acele meinostiri in care petrec in mod strAlucit,
plingeau mai curind degradarea, care
pindea starea lor tihnitA, deck perlcolul,
care ameninta serviciul divin, de care pretutindeni nu-i prea dau mare ostenealg.

si pigliano gran fastidio.

Era Abate d'uno di que' conventi un


monaco da Paros isola dell' Arcipelago,

Staret al uneia din acele mdnstiri era


un cAlugAr din insula Paros din Arhipelag,

Buletinul Muzeului Municipal aIoan Neculcea Iai

www.dacoromanica.ro

25

194

CORNEL1U MAGNI

che di piu era confessore del Principe;

care pe lAngl aceasta era i confesor al

fui a visitarlo, e la trovai assal disinvolto,

Domnului. I-ant fAcut o vizitA ; 11 gAsif

avendo pratticato l'arma (pg. 436 ta veneziana, che per0 parleva alquanto in
Hallam), mi raccontd la pavra sodetto,
poi avandola passato bene, mi esaggerei
quassi con lagrime di tenerezza la
gran affabilit del gran Signore, che

destul de obraznic ; servise 1 'n armata


veneliand, deaceia vorbea putin i Hakeneste. Imi povesti frica ce a tras, dar
apoi trecAncl totul cu bine, exagerA, Povestind aproape cu lacrimi pline de afectiune, felul de purtare manierat al Sulfa-

nel passare per la cittA aveva con tanta

nului, care,

clemenza salutato tutto

salutat cu atita blindetA intreg poporul.


De acolo, prinzAnd tot mai mult gust de
vorbA i IncAlzindu-se de obinuita utA
pentru noi latinii, pretinzindu-se cA este
foarte informat de preceptele i obiceiu-

it

populo ; indi

infervoratosi nel discorso, e riscaldatosi


dalla sotito aversione a noi alti lalini,
pretendendosi informatissimo della massime, e costumi d'ogni nazione Europea,
fece una comparazione fra l'esercito lur-

chesco, e I Christiani, dicendo che se


fosse occorso un simile passaggio ad un
esercita Francise, non si farebbero visto
altro, che peruche incipriate con pettini
alla mano, e nobilta, che avreble voluto
civettare ogni finestra, e penetrare forsi
anche per forza nelle cafe a gran pregiudicio dell'onestA se ad un spagnolo tutto
fareble stato calpestato dal fasto di chi
pretende cO bassa rilevati foggiogar ii

Mondo, se ad un Alemano farebbero


state le strade seminate d'ubriachi, in

somma con una forma derisoria, ma arrabiata, fece di tutte pg. 437 l'Europee
nazioni una enumerazione ingiuriosa, e
sprezzatoria, la dove tutto convertendo
in male ammirava la clemenza dell' Imperial Casa otlomano, A I cut aveva
lddio porta in mano la spada per dominare ii Mondo, che con tanto affabilita
si portasse con tutti, e in fatti Ii grondavano gli occhi per tenerezza, a me conI

venere ascoltar con sof ferenza tutte queste


temerarie esaggerationi.
Venne A parlami della dabennagire del
Principe, di cui esso dirigeva la coscienza i

mi fere vedere in distanza di tre miglia,


da Iaz4 un monastero da esso costrutto
con gran carita, in fatti mi persuasi, che
anco II bon Caloiero sotto pretesto di
religiosa pieta forse, una delle sanguisughe

di quel paese, che con l'amministratione


della coscienza del Principe si facesse
up bell'agio la b arba.

in trecerea sa prin or4, a

rile fiecArei natiuni europene, fAcu o comparatie intre armata turceascA i cre$tini,

zicAnd cA dacA s'ar fi intAmplat o ase-

menea plimbare unei armate iranceib,


n'ar fi trebuit sA se vadd altceva, decAt
oameni, cu peruci pudrate cu cipria, cu
pieptini in mAnA 1 nobili care ar fi Ott
sA pAlAvrAgeascA la orice fereastrA i sA
pAtrundA chiar cu forta in cafenele cAl-

dud orice bunA ,cuviintA. La o armatA


spaniold total ar fi fost cAlcat in picioare
de fastul, cu care pretinde prin mijloace
putine sA uimeascA lumea, tar de o armatA germand ar fi fost toate strAzile
ImpAnzite de betivi. In scurt subt o formA
simplA dar mAnioasA fAcu despre toate

natiunile europene o inirare injurioasA


i despretuitoare i privind totul cu ochi
rAi admira biAndeta sullanului iurcesc,
cAruia D-zeu it pusese in mAnA spada
pentru a stApAni lumea i care cu atAta
de multA manierA se purta cu toll. Si inteadevAr ii curgeau lacrAmtle de atAta
dragoste, IncAt nu puteai sA nu suferi
ascultAnd toate