Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
STIMULENTE
I.1. CAFEUA
Legenda provenind din secolul al IX-lea i.C. spune ca pastorul de capre etiopian Khaldi a
observat ca dupa consumul frunzelor si fructelor unei anumite tufe, caprele sale au devenit
agitate si nu-si gaseau linistea nici macar in timpul noptii. Curios fiind, a gustat si el din fructe si
a constatat si la sine efectul stimulent. Cafeaua cu efectul sau stimulent a fost folosita pentru
prima data in manastirile Etiopiei de la inceputul crestinismului, pentru diminuarea oboselii in
timpul ceremoniilor religioase de lunga durata.
Primele informatii scrise, foarte vagi despre cafea se gasesc in izvoare arabe datate din
anul 1000 i.C. Prepararea cafelei la acea data timpurie ramane cu desavarsire necunoscuta, ceea
ce este valabil si pentru descoperirea prajirii si efectul minunat al acesteia asupra gustului.
Prima cultivare sistematica a cafelei in gradinile terasa din Yemen s-a facut in secolul al XV-lea
de catre arabi. La acea data deja, a fost adusa de comercianti prin portul Mocha, in multe tari din
Orientul Apropiat si Mijlociu.
In mijlocul secolului al XVII-lea comerciantii venetieni au cunoscut in calatoriile lor
comerciale cafeaua si efectul sau miraculos, introducand obiceiul consumului de cafea si in
patria
lor.
Prima
cafenea
din
Europa
fost
infiintata
in
1645
la
Venetia.
In decursul urmatorilor cincizeci de ani cafeaua s-a raspandit in toate orasele mari din Europa si
s-a
bucurat
de
mare
trecere
in
saloanele
elegante
ale
nobilimii.
Pentru satisfacerea cerintei rapid crescande de cafea, in coloniile de la tropice ale puterilor
coloniale europene au fost cautate zone de cultivare, iar cultura accelerata sistematic.
Producia mondial de cafea se situeaz n jur de 6,6 mil. tone, din care 66% specia
arabica. Cea mai mare productoare (1,9 mil. tone) i exportatoare este Brazilia; de altfel, cea
mai mare producie este concentrat n America Latin (n Columbia, Guatemala, Mexic).
Principalii importatori sunt: rile Uniunii Europene, SUA, Japonia. n majoritatea rilor
importatoare, Coffea arabica este specia preferat, iar Coffea robusta este folosit, n general, la
amestecuri i la obinerea cafelei solubile.
Caracteristicile cafelei:
Obinerea seminelor de cafea necesit deshidratarea fructelor i separarea resturilor
crnoase prin diferite procedee. Se pare c fructele uscate la soare sunt mai aromate dect cele
splate anterior uscrii.
Calitatea cafelei se diferentiaza dupa specia si soiurile arborilor de la care provine, dupa
zonele geografice in care se cultiva, prcum si dupa conditiile climatice. Boabele de cafea se
diferentiaza din punct de vedere calitativprin caracteristicile organoleptice si fizico-chimice.
Dintre
caracteristicile
organoleptice
specifice
boabelor
crude
Cea mai important transformare este formarea complexului aromatic, cafeolul, constituit
din cel puin 40 de compui volatili i nevolatili care imprim aroma specific de cafea (alcool
etilic, furfurilic, acetaldehid, acid formic, acidacetic, diacetil, cresoli, piridin, guaiacol, acid
valerianic, vanilin). Aroma format prin prjire se pierde n timpul depozitrii datorit
volatilizrii, oxidrii sau hidrolizei compuilor implicai, ceea ce limiteaz durata de pstrare a
cafelei prjite.
Prin prjire, cafeaua pierde n medie 18% din masa sa prin eliminarea apei i
descompunerea unor componente chimice.
Din punct de vedere fizico-chimic, calitatea cafelei prjite i mcinate se determin prin
intermediul indicatorilor: extractul solubil apos (minimum 25% la cafeaua de calitatea I i
minimum 23% la cafeaua de calitatea a II-a), coninutul de ap (maximum 4,5%), cenua total
i cenua insolubil n HCl 10% (maximum 4,5% i respectiv, maximum 0,1% pentru cafeaua de
calitatea I), coninutul de cofein care se exprim prin raportare la substana uscat i trebuie s
fie de minimum 1,3% la cafeaua de calitatea I i minimum 1% la cafeaua de calitatea a II-a,
precum i proporia sprturilor.
Pentru o depozitare de durat, coninutul de ap al produsului nu trebuie s depeasc
12%.
Cafeaua natural prjit se comercializeaz ca atare sau sub form mcinat.
Sortimente de calitatea I sunt considerate cele rezultate din loturile provenind din Columbia,
Guatemala, Porto Rico sau un amestec, n anumite proporii, ale acestor sorturi superioare.
Cafeaua natural de calitatea a II-a o formeaz cafeaua provenind din Brazilia,
India, rile africane.
Cafeaua se comercializeaz i sub form de amestecuri cu nlocuitori pe baz de
nut, orz i secar, n proporii variind ntre 20% i 80%.
Pe ambalajul produsului este obligatorie menionarea nlocuitorului i a proporiei
acestuia n amestec.
I.2. CEAIUL
Planta de ceai ii are originile n partea de sud-est a Asiei, n regiunea format din nordestul Indiei, nordul Burmei i provincia Yunnan (China). Ceaiul a fost ntrebuinat pentru prima
oara de chinezii din provincia Yunnan, folosindu-se att la prepararea buturilor ct i a
mncrurilor. Ceaiul a fost de mare importan pentru civilizaiile asiatice, s-au nscut legende
despre descoperirea sa.
O legenda popular chineza spune c impratul Shennong a descoperit ceaiul n timp ce
bea dintr-un bol cu ap fierbinte la umbra unui copac, n anul 2737 .Hr. Cteva frunze se
scuturar n bolul impratului, fcnd culoarea apei s se schimbe. Curios din fire, Shennong lu
o sorbitur si fu plcut surprins de aroma i de proprietile revigorante ale buturii.
Ceaiul - considerat de secole a avea proprieti curative - este astzi promovat ca o
butur sntoas, natural, dietetic i ieftin. Ceaiul se obine prin prelucrarea frunzulielor i
frunzelor arborelui de ceai (Thea chinensis) sub form de ceai negru (fermentat), ce ocup circa
80% din producia mondial i mai mult de 90% din comerul mondial cu ceai i sub form de
ceai, folosit cu precdere n consumul casnic.
Producia global de ceai este amplasat ferm pe o curb de cretere,datorit creterii
suprafeelor plantate, rentabilizrii suprafeelor cultivate i creterii generale a productivitii
prin mbuntirea mijloacelor de tratare.
Producia mondial a ajuns la 3 mil. tone anual, cele mai mari productoare de ceai fiind:
India, China, Sri-Lanka, Kenya, Indonezia.
Perioada de vrf a produciei de ceai este al treilea trimestru al anului, cnd se recolteaz
cca. 1/3 din recolta rilor exportatoare de ceai negru.
Tipuri de ceai:
Principalele trei categorii de ceaiuri, verde, negru si maroniu, sunt facute din aceleasi
specii de plante. Diferentele majore dintre ele provin din metodele diferite de procesare la care
sunt supuse frunzele de ceai. Ceaiul negru este supus la o oxidare de mai multe ore, ceaiul
maroniu la o mai mica oxidare, in timp ce ceaiul verde nu este oxidat deloc.
Green tea
Ceaiul verde este cules si apoi uscat rapid, fie prin prajire, fie prin aburire sau prin
coacere in cuptor. Toate beneficiile frunzei sunt pastrate inauntru. Deoarece frunza este atat de
delicata, ceaiul nu trebuie pregatit in apa fiarta pentru a nu distruge calitatea si nota subtila a
ceaiului. Ceaiul verde are un termen de valabilitate foarte redus nu ramane proaspat foarte mult
timp. Dat fiind nivelul foarte mare de polifenoli, se crede ca acesta este ceaiul cu cele mai multe
indicatii terapeutice. Frunzele de ceai verde nu sunt oxidate si au nivel de cofeina mai scazut
decat alte tipuri de ceai.
Consumatorii sunt atenti la articolele din ziare, reviste sau televiziune cu privire la agentii
de prevenire a cancerului pe care ii contine ceaiul verde. Dar ceaiul verde este mai mult decat un
tonic. El este de asemena o bautura savuroasa care incanta oamenii de mai bine de 5 000 de ani.
Majoritatea ceaiurilor verzi (94%) sunt importate din China, celelalte provenind din Japonia sau
Brazilia. Ceaiul verde reprezinta urmatorul big boom in consumul de ceai.
Oolong tea
Ceai maroniu sau de culoarea chihlimbarului cultivat in China si Taiwan, partial
fermentat inainte de a fi uscat) este un ceai care se ruleaza cu blandete permitand uleiurilor
esentiale sa interactioneze cu aerul si sa oxideze incet.
Black tea
Ceaiul negru, sau ceaiul rosu asa cum este el cunoscut in China, reprezinta rezultatul unei
oxidari complete a frunzelor inainte de a fi arse. Mai intai frunza este lasata sa se ofileasca,
pirzand din umiditate, rigiditate si mai ales din greutate. Apoi este rulata, eliberand uleiuri
esentiale in aer si incepand procesul de oxidare. La final frunza este incalzita pentru a stopa
procesul de oxidare, selectata pe grade de calitate si impachetata. Ceaiurile negre sunt
consistente si capabile in acelasi timp sa se opuna adaugarii de indulcitori si lapte.
Alte categorii de ceai
White tea. Ceaiul alb suera un proces minim de procesare in general doar uscare la aer. Ceaiul
alb de cea mai buna calitate este cel cules inainte ca frunza sa ajunga la maturitate cand inca mai
are pe ea puf alb matasos. Dintre toate ceaiurile, cel alb contine cel mai scazut nivel de cofeina.
Aceste ceaiuri nu trebuie pregatite cu apa fiarta.
Pu-erh. Acest ceai provine din Yunnan, China si Tibet. Pu-erh este pretuit de generatii intregi
pentru savoarea sa deosebita si pentru proprietatile sale care contribuie la pastrarea sanatatii. Puerh este totusi necunoscut in Statele Unite, iar gustul sau tare este adesea greu de apreciat de
catre vestici.
Herbal tea (Ceaiul de plante). Sute de diferite plante au fost folosite pentru prepararea
ceaiurilor. Acestea sunt numite ceaiuri din plante. Profesionistii si cunoscatorii de ceai prefera de
obicei sa restranga denumirea de ceai la adevaratul ceai frunzele plantei numite Camellia
Sinesis. In industria ceaiului, ceaiul de plante este adesea numit:
1. Infuzie de plante, care inseamna pur si simplu o bautura preparata prin introducerea unei
plante in apa fierbinte.
2. Tisane
Cateva plante obisnuite folosite pentru ceai sunt menta, musetelul, bobocii de trandafir,
lamaita si marar. Anumite companii se specializeaza pe producerea de amestecuri de plante. Alte
companii vand ceaiuri. Au aparut insa pretentii exagerate in legatura cu proprietatile medicinale
ale infuziilor din plante. Chiar si asa, unele plante au proprietati recunoscute. De exemplu,
7
trandafirul contine vitamina C; musetelul ajuta la relaxare, iar menta are un efect special de
calmare a stomacului. Dar plantele pot provoca si probleme. Musetelul, de exmplu, poate
provoca reactii alergice persoanelor alergice la ambrozie. Nu exista ceaiuri perfecte. Dintre sutele
de milioane de persoane care consuma ceai zilnic, fiecare il percepe diferit. Unii adora gustul,
altii ceremonia, unii chiar starea meditativa pe care o induce ceaiul.
Ceaiurile aromate/parfumate. In completarea amestecurilor de ceai, pentru a obtine arome
unice, exista o traditie indelugata de ceaiuri aromate si parfumate continand alte componente
botanice. La inceputul secolului cinci, ghimbirul, portocalele, ceapa si sarea si-au gasit drumul
spre ceai. Pana in secolul 12, parfumarea cu iasomie, trandafiri sau alte flori a devenit o
chestiune foarte cunoscuta. Sunt inca foarte multe exemple de ceaiuri aromate sau parfumate prin
mijloace botanice, iasomia fiind unul dintre cele mai apreciate si raspandite dintre aceste
mijloace
Ceaiul decafeinizat. Acest tip de ceai este utilizat de catre persoanele care doresc sa reduca
nivelul de cofeina din organism. In Statele Unite exista doua metode primare pentru
decofeinizare: etil acetatul si dioxidul de carbon. Ambele se leaga de molecula de cofeina si sunt
in acelasi timp sigure si eficiente. Majoritatea expertilor sunt de acord ca toate ceaiurile pierd din
aroma in timpul decafeinizarii. O lat ametoda este aceea de a introduce ceaiul in apa fierbinte.
Extractul de cofeina din ceai se elibereaza imediat. 75-80% din procentul de cofeina se dizolva in
pa in primul minut. Asadar, daca aruncati infuzia dupa un minut si reintroduceti ceaiul, veti
obtine un ceai cu un nivel mult mai scazut de cofeina.
ciocolat. Denumire de cacao provine din limba aztec cacahuatl denumire care a fost preluat
de spanioli.
Producia mondial se situeaz la aproximativ 2,8 mil. tone, din care 1,2 mil. tone sunt importate
de ctre statele Uniunii Europene, iar 0,5 mil. tone de ctre SUA.
Boabele de cacao se pot ncadra n trei clase de calitate:
Calitatea I cuprinde boabe de calitate superioar ce se cultiv n Ceylon, Iawa,
Maracaiba, Puerta, Cabalo, Caracas, Ecuador i n alte zone. Ele au gust plcut, arom
intens, cu nuanri caracteristice care permit diferenierea lor,sunt uniforme, de mrime
medie sau peste medie.
9
Calitatea a II-a cuprinde boabe de cacao de calitate medie, care sunt cultivate n Accra,
Camerun, Trinidad, Porto Rico, Dominica, Martinica, Cuba,Bahia, Costa Rica,
Guatemala i n alte zone. Ele au o arom acceptabil, gust bun,dar uneori puternic amarastringent, au format turtit i dimensiuni medii sau mici.
Calitatea a III-a cuprinde boabele de provenien american (Bahia,Jamaica, Haiti) i
african (Camerun, Nigeria, Lagos, Accra). Ele au o arom slab,insuficient precizat,
gust amar-astringent, cu aciditate perceptibil, de diferite intensiti. Ele sunt de
dimensiuni mici i neuniforme.
Dup recoltare, boabele de cacao sunt supuse fermentrii (maturrii enzimatice la soare).
In timpul fermentrii boabele sufer modificri importante: culoarea trece n maroniu;
pierd capacitatea de germinare; substanele tanante sunt parial oxidate i ca urmare se reduce
astringena; se amelioreaz aroma i se estompeaz gustul amar; se reduce volumul miezului i
astfel se faciliteaz separarea cojilor.
Prelucrarea boabelor de cacao are loc n mai multe etape :
n prima etap, boabele sunt curate, sortate, prjite, separate de coji imcinate. Prin
prjire, boabele sufer importante modificri cu efecte directe asupra calitii produselor ce
rezult: se ndeprteaz unele substane volatile care au gust i miros neplcut, se atenueaz
10
Condimentele sunt substane picante de origine mineral, vegetal, animal sau de sinteza
care, adugate unor produse alimentare, le confer un gust sau o arom specific, placut.
Orice tip de mncare fr cel puin condiment ar fi lipsit de orice savoare. Condimentele
sunt apreciate nc din antichitate, att pentru gustul pe care l ofer dar i pentru efectele lor
deosebite asupra corpului.
Condimentele au fost proemintente n istoria omenirii nc de la nceputul ei. Folosirea
lor este probat nc din cele mai vechi timpuri istorice. nc de atunci oamenii nveleau carnea
n frunzele tufielor, descoperind astfel, din greeal, c acestea accentuau gustul crnii. La fel sa ntmplat i cu anumite nuci, semine, fructe i pn i anumite scoare. n vremurile acelea
condimentarea era folosit pentru a masca gustul sau mirosul neplcut al mncrii, iar mai trziu
pentru a o menine proaspt.
Condimentele erau unele din cele mai valoroase 'monede' de schimb n negoul din lumea
antic i medieval. n cartea Genezei, Iosif a fost vndut ca sclav de fraii si unor negustori de
condimente. n Cntarea lui Solomon (Cntarea Cntrilor), brbatul i compara iubita cu o
combinaie abundent de condimente. n Evul Mediu, unele condimente valorau att de mult
nct erau folosite ca valut, piperul fiind cea mai ocant moned pentru zilele noastre. Istoria a
lsat n urm cteva mituiri de judectori care s-au fcut cu piper.
11
India este principalul productor i exportator de condimente, iar piperul reprezint partea
cea mai important, ca volum, urmat de ghimbir, cuioare,cardamom, nucoar, scorioar,
vanilie etc.
Condimentele naturale sau propriu-zise se grupeaz astfel:
din zone temperate: mutarul, coriandrul, chimenul, chimionul, anasonul,feniculul,
ienuperele, negrilica etc.;
din zone tropicale: piperul, enibaharul, cuioarele, scorioara, ghimbirul,curcuma,
nucoara, vanilia etc.;
din zona mediteranean: caperele, dafinul, ofranul.
Condimentele naturale se obin prin prelucrarea tehnologic a unor organe sau pri din
plantele condimentare, ajunse n diferite stadii de maturitate i recoltate n anumite condiii. Ele
pot fi reprezentate prin:
Condimentele se pot grupa dupa locul de unde provin sau in functie de gustul lor.:
Condimentele picante sunt: piper, boia de ardei, mustar de masa, capere, etc.
1. Piperul este planta originara din India, Piper nigrum. Fructele sunt de culoare verde, apoi
rosii, iar la maturitate devin negre; se prezinta sub forma de ciorchine. Se cunosc doua sorturi
de piper: piper negru si piper alb.
12
2. Boiaua de ardei se obtine din ardeiul dulce de Banat si iute de Bihor. Ardeii ajunsi la
maturitate se usuca si apoi se macina. Se prezinta sub forma de pulbere fina, rosie - galbena,
cu gust dulceag sau iute si miros placut. Gustul iute este dat de capsicina, iar culoarea, de
pigmentul numit capsantina. Se utilizeaza la preparate culinare si in industria conservelor.
3. Mustarul de masa se obtine prin macinarea semintelor plantei Sinapis alba sau Sinapis
nigra. Faina obtinuta se amesteca cu apa, se macereaza, apoi se condimenteaza cu zahar, otet,
vin, sare, tarhon, cimbru si piper. Se prezinta sub forma de pasta omogena, colorata galbe verzui, cu gust picant acrisor si miros specific. Se utilizeaza la sosuri, salate, preparate din
carne, mezeluri, etc.
4. Caperele se obtin din mugurii florali (bobocii) ai arbustului Copparis herbacea. Acestia se
culeg primavara spre inceputul verii si se sorteaza dupa marime, caperele mici fiind
considerate de calitate superioara. Se conserva prin marinare in otet sau prin sarare si se
ambaleaza in cutii metalice sau in borcane de diferite marimi, ermetic inchise. Sun apreciate
pentru gustul picant, usor iute; se utilizeaza la prepatate culinare din legume, peste, creier,
sosuri reci si calde, etc.
Condimentele aromate sunt vanilia, cuisoarele, nucsoara, scortisoara, anason,
chimen, ienibahar, coriandru, foi de dafin.
1. Vanilia este fructul in forma de pastaie al plantei Vanilia plantifolia, care creste in tarile
tropicale. Pentru a ajunge la pastaia de culoare neagra care se gaseste in comert, fructul
sufera o prelucrare speciala. Pastaile se culeg inainte de a ajunge la completa maturitate se
oparesc si se usuca la umbra (timp in care pastaile secreta un lichid uleios care se
indeparteaza prin stergere cu o carpa). Dupa ce s-au uscat, se ung cu ulei de cocos ca sa
ramana flexibile. In timpul acestor prelucrari, pastaile isi schimba culoarea in maro inchis
(brun - cafeniu) si capata aroma specifica si aspect lucios, iar la suprafata se observa uneori
cristale fine albicioase de vanilina (substanta aromata din vanilie). Fructul se prezinta sub
forma de batoane flexibile, carnoase, lungi de 15-25 cm, si late de 1 cm, cu miros puternic,
specific. Aroma se datoreaza uleiurilor eterice (vaniliei).
13
15
Buturile alcoolice sunt lichide comestibile, toxice peste o anumit limit, care conin, n
diferite concentraii alcool etilic, substan cu diferite efecte, ntodeauna nocive n abuz, asupra
organismului omului.
Pe lg etanol, buturile pot conine o serie de substane, unele dintre ele nocive pentru om
(alcool metilic, conservani, arome artificiale, etc.).
Alcoolul etilic care st la baza buturilor, rezult din fermentaia anaerob a unor
monoglucide (glucoz, fructoz) din fructe, din unele diglucide provenite din cerealelele
germinate (maltoza) sau din amidonul din cereale, cartofi, etc.. n urma fermentrii mustului,
rezult buturi alcoolice cu un coninut sczut de alcool (2-14%). Aceste produse poart
enumirea de bauturi alcooloce fermentate.
Buturile alcoolice se clasific n trei grupe, n funcie de coninutul n alcool etilic:
buturi slab alcoolice (cu un coninut de 0,5...6% vol.), reprezentate n special prin
bere;
buturi moderat alcoolice (8...14% vol.), cum sunt vinurile, i
buturile alcoolice tari (24...50% vol.), cum sunt diferitele buturi alcoolice
distilate.
BEREA
Berea este o butur alcoolic, cu o concentraie a alcoolului etilic sczut (0-7% din
volum). Ea se obine din fermentarea malului unor cereale, ndeosebi a orzului, dar i a grului
sau a altor cereale malificate sau nemalificate (porumb, orez, orz nemaltificabil).
16
Datorit nsuirilor sale (coninut sczut de alcool, gust plcut, valoare alimentar), berea este
consumat de o larg ptur a populaiei mondiale.
STORIC
Se cunoate cu certitudine c se producea bere nc de acum 6.000 de ani. n antichitate
berea era consumat n Babilon, Mesopotania i Egipt.
n Egiptul antic, berea era butura naional, existnd sorturi preparate din gru, din orz
i din curmale.
n Europa, acest butur era preparat i consumat de ctre popoarele germanice, de
unde romanii au preluat-o, fr un succes deosebit, astfel nct poziia vinului, butura
tradiional, nu a fost ameninat.
n evul mediu se fabrica bere, cu precdere, n centrul i vestul Europei, mai ales n
mnstiri. Clugrii foloseau berea ca aliment de post.
Popularitatea berii a crescut simitor ncepnd din secolul al XV - lea, cnd n
componena ei s-a adugat conurile de hamei
Astzi berea se fabric i se consum aproape n toate rile.
Compozitia berii:
100 mililitrii de bere, pe lng ap i alcool mai conine:glucide (4-5 g)- predomin maltoza,
substane azotate (0,4g), glicerin (0,25g), substane minerale (0,2g-potasiu 27 mg, fosfor 14 mg,
magneziu 6 mg, calciu 4 mg, sodiu 4 mg, zinc 0,2 mg), substane amare, tanin, acizi organici
(acetic, citric, malic), izohumulone, vitamine (B1 0,035 mg, B2 0,025 mg, B6 0,047 mg, B12 0,2
g,
niacin
0,52
mg,
acid
pantotenic
0,045
mg),
flavonide,
alcooli
17
superiori.
VINUL
Vinul (din latin :vinum vi) este o butur obinut exclusiv prin fermentaia
alcoolic total sau parial a strugurilor proaspei, zdrobii sau nu, sau a mustului de struguri.
Vinul este un produs agroalimentar, la care folosirea de arome sau de extracte este interzis.
18
Singura aromatizare acceptat este cea datorat contactului vinului cu lemnul de stejar
[1]
al
20
WHISKY
Butur alcoolic distilat, de origine scoian, cu 40% alcool etilic din volum, asemntoare
celorlalte varieti de whiskey cu arom specifici. Gustul i aroma caracteristic se datoreaz
uscrii i afumrii malului de orz cu foc de turb.
Whiskyul se matureaz i se nvechete n butoaie de stejar, afumate n interior.
Se servete ca atare sau cu ghea.
Ii are originea n Irlanda, dar se produce n mod frecvent i n Scoia, Anglia, SUA,
Olanda. Compoziia amestecului de cereale este foarte variat. Astfel, n Irlanda se folosesc ovz,
orz, gru i secar. n Scoia aproapepeste tot se folosete mal de ovz. Uneori se folosete i
porumbul, n special nSUA.
21
VOTCA
Butur alcoolic incolor cerealier, obinut din fermentarea malului i apoi prin
distilarea mustului, cu un coninut de alcool etilic care variaz n funcie de varietate ntre 40 i
60% din volum. Exist dou tipuri principale de votc (votca ruseasc i votca polonez), fiecare
dintre ele avnd numeroase varieti. Votca polonez conine diferite arome, n timp ce cea
ruseasc este lipsit de adaosuri.Votca are de obicei un coninut alcoolic de la 35% pn la 50%
alcool pe volum
Pe lng coninutul alcoolic, votca mai poate fi clasificat n dou mari categorii: pur i
aromat. Din ultima se pot separa tincturi amare, precum iubileinaia rus (votc aniversar) i
Perovka (votc piperat). Pe cnd majoritatea mrcilor de votci nu sunt aromate, cele aromate
sunt produse n zone tradiionale n care votca este consumat intens, cteodat dup recete
fcute acas pentru a accentua gustul sau pentru scopuri medicinale. Aromele includ ardei iute,
ghimbir, arome de fructe, vanilie, ciocolat (fr ndulcitor) i scorioar. Ucrainenii produc o
votc comercial ce include suntoare. Polonezii i belaruii adaug frunze de la planta local,
Iarba dulce, pentru a produce votc ubrwka (polonez) i Zubrovka (belarus) cu un gust uor
dulce i culoare ambr-deschis.
n Ucraina i Rusia, votca aromat cu miere i piper (numit Perovka, n rus, Z pertsem
n ucrainian) este de asemenea foarte popular. n Polonia, o votc faimoas coninnd miere se
numete krupnik. Aceast tradiie de a aroma este predominant i n rile nordice, unde votca
asezonat cu ierburi, fructe i condimente este butura perfect pentru festivitile de sezon
estival. n Suedia exist 40 varieti de votc asezonat cu ierburi (kryddat brnnvin). n Polonia
exist o categorie separat, nalewka, pentru buturile alcoolice pe baz de votc cu fructe,
rdcini, flori, sau extracte din ierburi, care sunt adesea fcute n condiii casnice sau produse de
distilerii comerciale mici. Coninutul lor alcoolic variaz ntre 15% i 75%.
22
ROMUL
Romul veritabil de bun calitate, este o butur obinut prin fermentarea alcoolic a
melasei i a altor produse de prelucrare a trestiei de zahr, cu drojdii din specia
Schizosaccharomyces (rase superioare de drojdii selecionate) i cu bacterii butirice. Materia
obinut n urma fermentrii poart denumirea de brag. Braga conine o serie de compui, unii
toxici (acidul pectic din care deriv alcoolul metilic, a..) necesitnd mai multe distilri. Dup
distilarea brgii, "tria" obinut, liber de compui toxici, se diluaz pn la 50 % vol. alcool
etilic i apoi se matureaz n butoaie de stejar noi, timp de cel puin 4 ani.
Romul curat este o butur alcoolic incolor. Exist diverse sortimente de rom; natur
-transparent,
cu
sirop
caramel-
de
culoare
brun-aurie,
etc..
Romul artificial se obine din alcool etilic, ap dedurizat, esen de rom i alte substane, fiind
un produs, n mare parte sintetic i nesntos.
23