Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
TUBAJUL GASTRIC (Secretia Gastrica Bazala, Stimulata Si Nocturna) - Endoscopia - Radiografia Si Radioscopia Cu Tranzit Baritat
TUBAJUL GASTRIC (Secretia Gastrica Bazala, Stimulata Si Nocturna) - Endoscopia - Radiografia Si Radioscopia Cu Tranzit Baritat
b) FIZIC :
- Indeprtai proteza dentar dac exist i plasai-o intr-un pahar cu ap
- Rugai pacientul s-i sufle nasul sau curai nasul dac este necesar
- Alegei nara cea mai funcional punnd pacientul s respire alternativ pe o nar i pe cealalt
- Aezai pacientul in poziie ezand sau semiezand
EFECTUAREA PROCEDURII:
- Alegei i verificai materialele in funcie de obiectivul stabilit
- Verificai recomandarea medical
- Identificai pacientul i transportai materialele in salon
- Instruii pacientul cum s inghit
- Aezai pacientul in poziia aleas i plasai sub brbia acestuia un prosop.
- Splai mainile i imbrcai mnuile
- Estimai lungimea necesar pentru ca sonda s ajung in stomac procedand astfel:
- Msurai distana dintre lobul urechii i varful nasului i apoi de la vrful nasului pan la apendicele
xifoidian
- Insemnai locul celor dou msurtori cu benzi subiri de leucoplast sau notai distanele dac sonda este gradat
- Lubrifiai sau umezii varful sondei pentru a asigura inaintarea, pentru a reduce friciunea i iritaiile
- Plasai o tvi renal sub brbia pacientului eventual s o menin singur sau apelai la ajutor
- Introducei sonda cu delicatee prin nara selectat indreptand-o spre spate i in jos inaintand incet pan ajunge in
faringe
- Avansai cu sonda rugand pacientul s inghit pan ajunge la primul semn. Favorizai inghiirea sondei dand
pacientului cantiti mici de ap cu paiul (dac este cazul)
- Supravegheai starea pacientului deoarece pot apare: cianoza, tulburri respiratorii, situaie in care sonda a ajins in
trahee
- Rugai pacientul s inghit incet pan la al doilea semn
- Controlai poziia sondei prin una din urmtoarele metode
- Conectai o sering la captul liber al sondei i coninutul stomacal
- Conectai o sering la captul liber al sondei i introducei 30 cm 3 de aer, ascultnd cu stetoscopul plasat pe
epigastru, zgomotele produse de intrarea aerului
- Introducei captul liber al sondei intr-un pahar cu apa. Nu trebuie s ias bule de aer.
- Verificai radiologic dac este cazul
- Fixai sonda pe nas cu leucoplast astfel incat s nu impiedice vederea i s un preseze nasul
- Fixai eventual partea liber a sondei avand grij s lsai o bucl (de la nas pan la locul fixrii) care s-i permit
pacientului micarea lejer a capului
- Aezai pacientul intr-o poziie comod
- Continuai tubajul conform obiectivului urmrit
- Clampai sonda sau aplicai un dop intre dou folosiri, ataai punga colectoare in funcie de obiectivul tubajului
NGRIJIREA PACIENTULUI :
- Observai faciesul i respiraia pacientului
- Asigurai igiena oral, mucoasa s fie curat i umed
- Observai nrile i evetualele semne de iritaie
- Verificai permeabilitatea sondei
- Redai pacientului proteza, dac nu exist alte recomandri ale medicului
2
Notai :
- Data, ora efecturii/introducerii sondei, tipul tubajului, durata i mrimea sondei folosite
- Tolerana pacientului la procedur
- Metode folosite pentru control
- Cantitatea, culoarea, consistena, mirosul lichidului extras
- Prezena unor semne de iritaie i dificulti in introducerea sondei
EVALUAREA EFICACITII PROCEDURII :
REZULTATE ATEPTATE/DORITE:
- Pacientul este colaborant i demonstreaz inelegerea informaiilor;
- Sonda este introdus fr dificultate;
- Sonda este permeabil;
- Pacientul nu acuz disconfort major .
REZULTATE NEDORITE/CE FACEI?
- Pacientul nu colaboreaz
- Explicai-i cu rbdare importana procedurii i la nevoie anunai medicul
- Folosii un spray anestezic, dac medicul recomand, pentru a indeprta senzaiile neplcute
- Sonda nu inainteaz la nivelul orificiului nazal
- Este posibil o obstrucie; retragei sonda i incercai din nou cu rbdare
- Pacientul tuete, se cianozeaz, prezint tulburri respiratorii pentru c sonda a ajuns in trahee
- Retragei uor sonda, lsai pacientul s se liniteasc i incercai din nou manevrand sonda cu blandee
- Pacientul acuz disconfort, iritaie, senzaie de vom, grea
- Sftuii pacientul s respire profund pentru a combate greaa
- Ajutai pacientul s-i susin sau susinei tvia renal, in caz de vom
- Anunai medicul in caz de iritaie i aplicai msurile stabilite de acesta
- Sonda se incolcete in stomac
- Apreciai corect prin msurtori profunzimea la care va fi introdus sonda
- Retragei puin sonda pan la diviziunea 55-60 cm sau pn la al doilea marcaj
B. INDEPRTAREA SONDEI
OBIECTIV :
- Indeprtarea sondei folosite pentru tubajul nazogastric
PREGTIREA MATERIALELOR NECESARE :
- Tav sau msu pentru materiale
- erveele (prosop) de hartie
- Mnui de unic folosin
3
- Tvia renal
- Alez, prosop
- Muama pentru protecia lenjeriei pacientului i a patului
- Pahar cu ap
EFECTUAREA PROCEDURII:
- Verificai indicaia medicului pentru retragerea sondei
- Aducei materialele lang patul pacientului
- Explicai procedura
- Aezai pacientul in poziie ezand sau semiezand in funcie de starea acestuia
- Punei muamaua i aleza pe pieptul pacientului
- Splai mainile, imbrcai mnui
- Inchidei sonda
- Indeprtai leucoplastul cu blandee de pe nas
- Instruii pacientul s inspire i s rman in apnee
- Apucai sonda cu o man, presai i retragei incet cu o micare uoar, pan aproape de faringe, apoi mai rapid
- Ghidai sonda cu cealalt man folosind un prosop de hartie i prinzand captul sondei pe msur ce este retras
- Rugai pacientul s respire normal
- Oferii pacientului un pahar cu ap pentru a-i clti gura
INGRIJIREA PACIENTULUI :
- Observai faciesul pacientului
- Aezai pacientul intr-o poziie comod
- Curai nrile i observai eventualele iritaii
REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNC:
- Indeprtai materialele folosite
- Msurai (dac este cazul) lichidul eliminat
- Indeprtai mnuile, splai mainile
NOTAREA PROCEDURII :
Notai:
- Ora indeprtrii sondei i comportamentul pacientului, cantitatea, aspectul lichidului
EVALUAREA PROCEDURII :
REZULTATE ATEPTATE
- Indeprtarea sondei a decurs fr incidente
- Pacientul exprim stare de confort
REZULTATE NEDORITE/ CE FACEI?
- Pacientul exprim discomfort din urmtoarele cauze:
- Sonda nu a fost inchis i pensat, coninutul s-a scurs in faringe
- Prevenii prin executarea corect a extragerii;
- Prezint iritaii din cauza lezrii mucoasei prin compresiune sau a asperitilor varfului sondei
4
- alergie
- nefropatie
- Accident vascular cerebral (AVC )
dupa 1 h de la inceperea testului se administreza subcutanat FOSFAT ACID de HISTAMINA
CLORHIDRAT de HISTAMINA
se continua aspiratia pentru inca 1 h (secretia STIMULAT) colectata in 4 esantioane PE DURATA
a cate 15 min fiecare
se intocmeste un buletin de analiza unde se dozeaza
1. HCl- concentratie si debit
2. aciditatea totala- concentratie si debit
- HISTALOGUL- nu are efectele adverse dezagreabile ale histaminei (nu necesita administrare de antihistaminic)
- efectul stimulativ asupra secretiei acide gastrice este mai mare pentru histalog
- maximul secretiei gastrice apare in a 2 a ora de al administrare
- PENTAGASTRINA- produce reactii adverse de tipul:
- arsuri gastrice
- slabiciune
- greturi
- hipotensiune arteriala
- maximul secretiei apare la 10- 12 min dupa administrare
TESTUL LA INSULINA- introdus de Hollander
principiu- se bazeaza pe faptul ca hipoglicemia indusa de insulina creste secretia gastrica acida, ca urmare a
stimularii nucleului dorsal al vagului
metoda- testul este identic cu cel la histamina, incluzand recoltarea secretiei gastrice bazale (4 esantioane a cte
15 min fiecare= 1 ora)
- dup care se administreaz i.v. 10- 20 U de insulina
- se continua aspiratia inca 2 h (4 esantioane a 30 min fiecare)
- inainte de administrare si la 1 h dupa administrarea insulinei, se recolteaza sange venos pentru
determinarea glicemiei (hipoglicemia este adecvata efectuarii testului la o valoare a glicemiei ~ 50 mg%)
importanta- pentru testarea efectelor vagotomiei si ni cazul suspiciunii existentei unui ulcer la un bolnav
vagotomizat
- pentru evidentierea rolului vagului in patogeneza ulcerelor gastrice si duodenale
rezultate- debitul acid orar = [D orar (ml) x aciditatea titrabila (mEg/ l)] / 1000
valori normale:
- volumul bazal = 60- 80 ml
- concentratia HCl = 20- 30 mEg/ l
- DAB (debitul acid bazal) = 1,5- 2,5ml/ h
- volumul stimulat = 250 ml
- concentratia HCl dupa stimulare = 60- 80 mEg/ l
- DAM (debitul acid maximal) = 20- 30 ml/ h
SECRETIA GASTRICA NOCTURNA
- in mod normal, la omul sanatos, exista un repaus secretor nocturn de HCl ( intre orele 02.00-04.00 )
- la pacientul cu ulcer, exista secretie gastrica continua (si nocturn)
2. ENDOSCOPIA- metoda neinvaziva de explorare motorie a tubului digestiv (stomacului in cazul nostru)
- foloseste endoscopul rigid (instrument lung si rigid, prevazut la capatul distal, explorator cu o minicamera
de luat vederi care vizualizeaza in mod direct la nivel local, si ofera informatii foarte precise in comparatie
cu alte metode utilizate in practica curenta)
- pregatirea:
- pacientul pe nemancate, cu probe de coagulare efectuate inainte
- cu premedicatie inaintea testarii (MIDAZOLAM) la pacienti agitati (ex: cei cu abuz de alcool)
- administrarea de relaxante musculare pentru relaxarea stomacului (BUTILSCOPOLAMINA)
- tehnica:
- pacientul este asezat in decubit lateral stang
- se efectueaza anestezia locala a faringelui (spray cu lidocaina)
- se introduce endoscopul in stomac, prin miscari de deglutitie, si se examineaza
- mucoasa (morfologie)
- miscarile peristaltice
- prezenta eventualelor procese inlocuitoare de spatiu
- la extragerea endoscopului se poate preleva biopsie din zonele suspecte
- dupa endoscopie, pacientul nu mananca 1- 2 ore
- reactii adverse si complicatii:
- alergie la premedicatie
- pneumonie de aspiratie
- complicatii cardiovasculare
- hemoragie la efectuarea biopsiei
- perforatie (in caz de diverticul esofagian)
3. RADIOGRAFIA CU TRANZIT BARITAT (substanta de contrast folosita este sulfatul de bariu)
- tehnica:
- dimineata pe nemancate, cu pacientul in pozitie semisezand
- sulfatul de bariu se dizolva in apa si se face o pasta pe care pacientul o inghite lent si cu inghitituri mici
- pentru o evidentiere mai buna a formei si pozitiei stomacului este necesara umplerea completa a
stomacului
- pentru evidentierea mucoasei stomacului este necesara tehnica in dublu contrast (cu insuflare de aer)
astfel incat sa se poata detecta si leziunile superficiale, care scapa ochiului radiologului
- se efectueaza radiografii simple seriate pentru evidentierea stomacului
- se evidentiaza astfel:
- morfologia stomacului
- peristaltica
- procesele patologice
- ritmul de evacuare gastrica (stomacul trebuie sa evacueze complet pasta baritata la 2- 4 h de la admin)
2. Retragerea sondei :
- Anunai pacientul cand trebuie extras sonda
- Introducei caiva ml de aer pentru a goli lumenul sondei i includei cu o pens
- Coborai extremitatea liber a sondei sub nivelul stomacului pentru a evita scurgerea eventualelor resturi din
lumen in faringe sau in cavitatea bucal
Retragerea sondei in 3 pai :
- Rugai pacientul s inspire i s rman in apnee timp in care retragei sonda pan la nivelul stomacului
- Rugai din nou pacientul s inspire i procedai in continuare ca la retragerea sondei nazogastrice
- Oferii pacientului un pahar cu ap pentru cltirea gurii
INGRIJIREA PACIENTULUI :
- Observai faciesul i respiraia pacientului
- Asigurai igiena oral cat timp se menine sonda
- Verificai permeabilitatea sondei
- In cazul hidratrii sau nutriiei inchidei sonda intre dou administrri
- Asigurai-v c pacientul st intr-o poziie adecvat i comod
- Dup retragerea sondei ajutai pacientul s-i clteasc gura cu ap de mai multe ori
REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNC :
- Indeprtai materialele folosite
- Curai materialele refolosibile i depozitai-le in locul corespunztor
NOTAREA PROCEDURII :
- Data, ora efectu rii/introducerii sondei, durata
- Tolerana pacientului la procedur
- Obiectivul procedurii i indeplinirea acestuia
EVALUAREA PROCEDURII :
REZULTATE ATEPTATE
- Pacientul este colaboram i demonstreaz inelegerea informaiilor
- Sonda este introdus fr dificultate
- Obiectivul sondajului este indeplinit
REZULTATE NEDORITE/CE FACEI?
- Pacientul nu colaboreaz
- Explicaii cu rbdare importana procedurii i la nevoie anunai medicul
- Folosii un spray anestezic, dac medicul recomand, pentru a indeprta senzaiile neplcute
- Sonda nu inainteaz la nivelul orificiului nazal
- Este posibil o obstrucie; retragei sonda i incercai din nou cu rbdare
- Pacientul tuete, se cianozeaz, prezint tulburri respiratorii pentru c sonda a ajuns in trahee
- Retragei uor sonda, lsai pacientul s se liniteasc i incercai din nou manevrand sonda cu blandee
- Pacientul acuz disconfort, iritaie, senzaie de vom, grea
- Sftuii pacientul s respire profund pentru a combate greaa
- Ajutai pacientul s-i susin sau susinei tavia renal, in caz de vom
- Anunai medicul in caz de iritaie i aplicai msurile stabilite de acesta
10
11
Variatii patologice:
- modificari de culoare a secretiei biliare
- bila cu sange- clar (traumatisme de cai biliare) snge proaspat = biliragie
- coagulat (litiaza )- prin stagnare indelungata a sangelui in caile biliare
- bila B (veziculara) de culoare- galben clar = deficit de concentrare a veziculei biliare
- brun- negru = concentrare exagerata prin stagnare ndelungat
- modificari in evacuarea secretiei biliare
- absenta bilei A = spasm la nivelul sfincterului Oddi
- absenta bilei B = obstructie pe canalul cistic
- absenta bilei A + B + C = obstructie pe canalul coledoc
2. COLECISTOGRAFIA- metoda de explorare a cailor biliare extrahepatice (secretie si excretie biliara) prin
administrare orala de substante radioopace (RAZEBIL)
- se obtin date referitoare la
- pozitia, forma veziculei biliare
- puterea de concentrare a veziculei biliare (concentratia substantei de contrast ce se afla local)
- permeabilitatea veziculei biliare
- decelarea proceselor patologice si calculilor (radiotransparenti) cu localizare colecistica
-tehnica:
- dimineata, pe nemancate, i se efectueaza pacientului o radiografie abdominala simpla pentru decelarea
eventuallilor calculi existenti in aria de proiectie radiologica a colecistului
- dupa care se administreaza pe cale orala o substanta de contrast radioopaca (RAZEBIL) la intervale egale
in 4- 6 prize
- daca in colecist exista procese inlocuitoare de spatiu, zonele respective vor aparea necolorate prin efectuarea
a inca unei radiografii abdominale simple (tumori, calculi radiotransparenti)
- cantitatea de substanta de contrast se reduce cantitativ la 1/ 2 la 30 min dupa administrare
se elimina complet din colecist la 90 min de la administrare
12