Istoric

 Hipocrate
 Celsus
 Chassaignac 1859
 Kehrer 1882
 Keaton 1898
1. Principiile drenajului
 Evacuarea colectiilor de fluide intraperitoneale.

In raport cu scopul In functie de modul in care se

urmarit,drenajul se aplica drenajul poate fi:
clasifica in:
- simplu (pasiv)
- diagnostic
- aspirativ (activ)
- profilactic
Ca varianta - Drenajul postural
- terapeutic
2. Tipuri de drenaj
 Material
 Forma
 Dimensiuni
 Grosime
a. Pasiv (Penrose A-1, Easy Flow A-2 )

A-1 A-2
 Tubul Penrose
 Tubul Easy Flow
 b. Activ ( Jackson – Pratt
A-1 sau Blake A-2 )

A-1 A-2
 Tubul Jackson – Pratt
Sistemul de suctiune Jackson
Pratt
 JP se foloseste in cazul:

 Apendicita
perforata/gangrenoasa
 Colecistectomie cu
scurgeri de bila
 Chirurgie panreatica
 Peritonita
 Dupa mastectomie/disectii
axilare
 Dupa excizia lipoamelor
mari
 Dupa reparatia unei hernii
 etc
Tubul Blake
 Tuburile de suctiune
suctiune drenaj
 Avantajele si dezavantajele drenurilor inchise sau deschise
Dren deschis Dren inchis (de
suctiune)
Avantaje Permite trecerea Risc scazut de infectie
materialului de retrograda
dimensiuni mai mari
sau materialului vascos Masurare precisa a
drenajului
Risc scazut de eroziune
mecanica si de necroza Faciliteaza studii
de presiune radiografice
Dezavantaje Infectie retrograda Mai vulnerabil la
obstructia cauzata de
materiile de
dimensiuni mari sau de
cresterea tesutului
adiacent
3. Drenajul profilactic
Are rolul de a evacua fluidul intra-abdominal ce se poate
acumula (ascita, sange, puroi, bila, suc pancreatic sau
intestinal) cu scopul de a preveni infectiile in diverse plagi
sau cavitati
Drenajul profilactic facut la sfarsitul unei
interventii chirurgicale este folosit cu doua
scopuri:

1. Prevenirea acumularii de 2. Detectarea

fluid complicatiilor
postoperatorii timpurii
 Tuburile de dren se
introduc in spatiile ce tind
sa acumuleze fluid.
1. Subhepatic
2. Subfrenic drept
3. Subfrenic stang
4. Parapancreatic
Drenajul anastomozelor
 4. Drenajul terapeutic
 Evacuarea unor colectii
patologice din tesuturi si organe
si impiedicarea diseminarii
acestora

 Spatiile anatomice predispuse la

crearea abceselor sunt:
1. Spatiul subfrenic drept
2. Spatiul subfrenic stang
3. Buzunarul Morison
4. Spatiul subhepatic stang
5. Sacul omental
TEHNICA CHIRURGICALA

 Orificiul de drenaj
Sutura tubului de dren
Traiectul tubului de dren
Pozitionarea tuburilor de dren
 Ingrijiri postoperatorii
 Suprimarea drenajului se
face in cazul diminuarii
nete (pana la disparitie)
 Cantitatea si aspectul a secretiilor, tinand
secretiilor seama ca orice plaga
secreta atata timp cat are
un dren (reactie de corp
strain)
 Complicatii
1. Infectarea traiectului drenului
2. Infectarea secundara, exogena
3. Hernierea de anse intestinale in lungul traiectului
drenului sau volvularea lor in jurul tubului
4. Ulceratii ale organelor cavitare
5. Ulceratii ale unor vase mari
6. Fistulizarea
7. Abcese reziduale in cavitati
 5. Indicatii
 Folosirea ori de cate ori este posibil a unui sistem de drenaj
inchis si pastrarea tubului cat mai scurt pentru a scadea
riscul infectiilor retrograde
 Plasarea tuburilor langa (dar niciodata in contact direct cu)
suturile anastomotice pentru a preveni eroziunile sau
scurgerile cauzate de tub
 Cand drenajul nu este productiv, nu trebuie sa ne bazam
pe el. Acesta poate fi obstruat de tesutul adiacent
 Tuburile intraperitoneale trebuie pozitionate in asa fel
incat sa nu loveasca sau sa nu fie in contact direct cu vase
sangvine sau cu organe cavitare pentru a evita lezarea
acestora
Bibliografie
 Tehnici Chirugicale Elementare – N. Angelescu
 Atlas of Upper Gastrointestinal and Hepato-
Pancreato-Biliary Surgery – Clavier, Sarr, Fong
VA MULTUMESC