Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1 Sistemul Si Instrumentele de Plati Interbancare PDF
1 Sistemul Si Instrumentele de Plati Interbancare PDF
TEHNICI I OPERAIUNI
BANCARE
Curs pentru nvmnt la distan
2015
Unitatea de nvare 1
SISTEMUL SI INSTRUMENTELE DE PLATI INTERBANCARE
Obiective:
Sisteme de plati
Instrumente de plati
Conturi bancare
particulare, dar sub controlul bancii centrale. Treapta a patra este agentul de decontare, una din
bancile de prim rang din economie sau in unele cazuri acest rol il indeplineste chiar banca
centrala. Ultima treapta este banca centrala care are rolul de supraveghetor, imprumutator de
ultima instanta si garantor.
Plata si transferul de fonduri. Prin plata se intelege transferul de fonduri care are ca
efect stingerea obligatiunilor financiare dintre partile participante la o tranzactie economica si
schimbul de proprietate a activului in timp ce transferul de fonduri are un continut mai larg si
fara un scop economic, ca de ex. transferul de bani dintr-un cont in altul, transferul de bani catre
o alta persoana in scop umanitar sau pentru studii, transferul de bani de catre o persoana care
lucreaza in strainatate catre familia din tara de resedinta etc.
Transferuri interbancare si intrabancare. Transferurile de fonduri pentru efectuarea platilor
pot avea loc intre banci diferite si in acest caz acestea se numesc transferuri interbancare spre
deosebire de transferurile de fonduri intre unitatile aceleiasi banci care se numesc transferuri
intrabancare. Transferurile interbancare modifica situatia soldurilor din conturile de la banca
agent de decontare, deci o modificare patrimoniala, cele intrabancare determinand numai o
miscare interna, soldul de la agentul de decontare ramanand nemodificat.
Decontarea reprezinta transferul de fonduri intre banci si incarcarea-descarcarea de
gestiune a bancilor participante la transfer, precum si finalizarea platii prin descarcarea de
gestiune a platitorului (debitorul) fata de beneficiarul platii (creditorul). Activele care circula in
sistemul de plati (banii) reprezinta creante asupra guvernului (moneda metalica), asupra bancii
centrale (bancnotele sau fondurile banesti din evidentele bancii centrale) si asupra institutiilor
bancare (depozitele bancare). Aceste active sunt cunoscute sub denumirea generica de mijloace
de decontare, folosita mai ales in activitatea de analiza a activitatii bancare. Decontarile se
impart in doua mari categorii: pe baza bruta si pe baza neta. Decontarile pe baza bruta sunt
cele care se efectueaza operatie cu operatie si sunt specifice platilor de valori mari in timp ce
decontarile pe baza neta sunt cele supuse compensarii, cand se plateste soldul net debitor sau se
incaseaza soldul net creditor si sunt specifice platilor de valori mici. Notiunea de decontare se
foloseste mai mult in sistemul bancar iar cea de plati in practica agentilor economici si a
populatiei in relatiile cu bancile, dar exista o tendinta de generalizare a notiunii de plati si in
sfera activitatii bancare.
Platile electronice. Progresele deosebite realizate in informatica si comunicatii au permis
aparitia platilor electronice si a sistemelor de plati pe suport electronic. Noua tehnologie s-a
folosit mai intai in domeniul transferurilor inter-bancare de fonduri, apoi in tranzactiile
comertului electronic si in sfera serviciilor prin plati pe baza de carduri, internet si alte sisteme
tehnice de plati (videotex, multicash, telefonul mobil etc). Aceste sisteme tehnice au permis plata
de la distanta fara sa mai fie necesara prezenta la ghiseul bancii. Din punct de vedere al
sistemului de plati, schema piramidala si rolul bancii centrale raman aceleasi, insa circuitele
sistemului cunosc modificari importante in special in sectorul bancar.
Sistemul de plati de interes national (SPIN).
Sistemele de plati de interes national sunt sisteme integrate care cuprind mai multe
subsisteme unde se ordoneaza relatiile pecuniare dintre parteneri si se asigura descarcarea de
gestiune si transferul de proprietate asupra activelor bani. Toate subsistemele trebuie sa
foloseasca insa numai moneda bancii centrale care este recunoscuta de partenerii tranzactiilor si
sistemul bancar prin care se asigura canalele de circulatie a acestei monede. Pentru necesitatile
decontarii finale, relatiile de plati sunt ordonate intr-o forma piramidala prin concentrarea pe
banci comerciale si centralizarea la banca centrala unde platile se fac definitiv si irevocabil.
In tara noastra, SPIN a fost creat in 1995 si cuprinde mai multe subsisteme: decontarea pe
baza bruta, compensarea si decontarea pe baza neta, decontarea bruta a platilor de mare valoare,
decontarea titlurilor de stat, decontarea depozitelor constituite de banci la banca centrala,
decontarea bruta la sfarsitul zilei a tranzactiilor bancare. Banca Nationala este unicul proprietar,
administrator si operator al sistemului national de plati si decontari interbancare, platile catre
trezoreria statului, precum si platile si depozitarea titlurilor de stat. In anul 2001 activitatea de
6
compensare a fost externalizata de banca centrala catre TransFonD, o institutie cu capital bancar
privat si de stat, specializata in transferul de fonduri, iar din 2005 TransFonD gestioneaza si noul
sistem electronic de plata cu decontare bruta in timp real.
Rolul bancii centrale este de definire si implementare a politicilor in sistemele de plati,
precum si de coordonare, supraveghere si garantare (in unele tari si de agent de decontare). In
tara noastra rolul bancii centrale este stabilit prin Legea nr. 312/2004 de aprobare a Statutului
BNR care prevede urmatoarele atributii: reglementarea sistemului de plati ca un intreg, incluzand
instrumentele de plata; supravegherea sistemelor de plati individuale; identificarea etapelor care
trebuie parcurse pentru a preveni orice situatie care ar putea pune in pericol buna functionare a
sistemelor de plati; monitorizarea si prevenirea riscurilor ce ar putea interveni in sistemele de
plati si a riscurilor de credit in sistemul bancar.
Rezulta deci rolul primordial al bancii centrale fara de care un sistem de plati nu ar putea sa
functioneze.
mai mult dobanda fixa. Retragerea depozitului inainte de termen duce la pierderea dobanzii
pentru depozite la termen si primirea dobanzii pentru depozite la vedere, in acest fel bancile
recuperandu-si costurile pentru resursele care trebuie atrase imediat de pe piata. Depozitele le
termen cu formele lor derivate reprezinta cea mai importanta sursa atrasa de banci datorita
stabilitatii pe perioade determinate, aspect esential pentru trezoreria bancii.
Imprumuturi. Bancile comerciale apeleaza pentru imprumuturi la banca centrala pentru
refinantare si la alte banci pentru completarea resurselor, in special a celor valutare si pentru
asigurarea unor resurse pe termene mai lungi. Imprumuturile de refinantare se fac, de regula,
sub forma creditelor lombard in situatiile acute de lichiditate, pe baza unor garantii ferme ca
titlurile de valori si pe perioade scurte. In general, imprumuturile de refinantare au o pondere
foarte redusa. Imprumuturile de la alte banci se regasesc sub forma imprumuturilor in valuta
pe obiect (proiecte) sau a liniilor de credite si se acorda pentru finantarea importurilor. Liniile de
credit se deschid pe perioade de pana la un an, dar cu posibilitatea de reinnoire, astfel ca devin
finantari pe termen mijlociu.
Titluri de valori. Operatiunile cu titluri de valori reprezinta emisiuni de obligatiuni pe
piata interna si internationala in scopul de a atrage resurse, in special in valuta. Totodata, prin
aceste emisiuni bancile isi verifica atractivitatea pe piata, in mod deosebit pe cele internationale
si isi mentin prezenta pe aceste piete pentru noi emisiuni in nume propriu sau al clientilor.
Capitalul propiu este format din capitalul social si rezerve. Capitalul social reprezinta
partea investita de actionari sub forma de actiuni, iar rezervele (generala si de risc de credite) se
constituie pe parcurs, din profit, pentru asigurarea lichiditatii si solvabilitatii. Banca centrala
stabileste, din timp in timp, capitalul minim pentru societatile bancare care este obligatoriu de
constituit. Pentru a se preveni extinderea activitatii fara o capitalizare adecvata, banca centrala
stabileste grade minime de capitalizare ca raport intre capitalul propiu si activele ponderate cu
gradul de risc.
Operatiunile active sunt cele de folosire a resurselor si se refera la: operatiuni de
trezorerie (operatiuni cu numerar, depozite la banca centrala si la alte banci, conturi de
corespondent, credite acordate bancilor), operatiuni cu clientela (credite curente de toate tipurile,
credite restante, creante atasate), operatiuni cu titluri si valori imobilizate (active corporale).
Operatiunile cu clientela si cele cu titluri detin ponderea principala in totalul activului bilantier.
Operatiunile cu numerar reprezinta incasarile si platile in numerar, in lei si valuta,
efectuate la cererea clientilor. Circuitul numerarului se desfasoara prin banci care dispun de
personal specializat si spatii adecvate casierii, tezaure, echipamente de numarat, sortat si
verificat moneda. Excedentul sau deficitul de numerar in moneda locala se reglementeaza prin
banca centrala (in unele tari prin companii specializate), iar in valuta prin bancile din strainatate,
in special din Elvetia.
Creditele neguvernamentale (bancare) reprezinta portofoliul cel mai important de
active pentru o banca comerciala si in acelasi timp forma principala de folosire a resurselor.
Volumul creditelor acordate de banci in cursul unui an este mult mai mare decat soldul acestora
la finele anului care apare in bilant. Viteza de rotatie este de 2-3 ori, ceea ce face ca perioada
medie de creditare sa fie de 4-6 luni. In structura, creditele de trezorerie sunt cele mai solicitate
si reprezinta peste 50% din creditele neguvernamentale. Acestea se acorda pentru activitatea
curenta de exploatare sub forma creditelor globale de exploatare, liniilor de credite si creditelor
pe obiect. Creditele pentru echipamente detin cca. 25% din creditele neguvernamentale si se
acorda pentru retehnologizare si modernizare, importuri de masini si utilaje, realizarea de noi
capacitati de productie. Din punct de vedere al beneficiarilor, peste 90% din credite se acorda
unitatilor corporatiste, populatia detinand pana la 10%. Daca avem in vedere ca populatia detine
ponderea principala la crearea resurselor de creditare apare un fenomem de subcreditare a
acesteia. Activitatea de retail inca insuficient dezvoltata, precum si faza incipienta in care se afla
creditul ipotecar fac ca volumul creditelor pentru populatie sa se mentina la un nivel redus.
Activitatea de creditare aduce venituri importante bancilor prin dobinzi, comisioane si alte speze
bancare obtinute din derularea creditelor, comisioane din serviciile bancare de cont curent,
operatiuni cu numerar, carduri, plati electronice etc.
Creditele guvernamentale (titluri de valori) se acorda de banci in baza bonurilor de
tezaur sau a obligatiunilor emise de entitatile guvernamentale care sunt purtatoare de dobanda.
Acestea sunt pe termen scurt sau mediu si se pot valorifica pe piata secundara pentru obtinerea
de lichiditati.
Portofoliul de titluri al bancilor se poate constitui prin scontarea cambiilor, primirea
titlurilor in garantie pentru creditele acordate, achizitionarea titlurilor de pe piata de capital.
Titlurile, cu exceptia celor guvernamentale, detin o pondere destul de scazuta in activul bancilor
comerciale.
transferul din alt cont al titularului (retragere de depozit, creditare), bonificare de dobanda etc.
Contul curent functioneaza pe baza a doua principii:
(a) asigurarea permanenta a disponibilitatilor, adica a soldului creditor
(b) capacitatea juridica a titularului de a dispune de plati in proportia in care activele
din cont sunt libere de gaj sau alte obligatii dispuse de autoritatea publica. Desi contul curent
incepe sa functioneze prin creditare, ca un cont de pasiv, la sfarsitul zilei poate avea sold debitor,
ca un cont de activ, ca urmare a creditelor folosite. In cursul zilei poate avea sold creditor sau
debitor, contul functionand ca o suveica care asigura mai intai folosirea fondurilor proprii si
apoi a celor imprumutate. Asemene conturi care pot avea solduri creditoare sau debitoare se
numesc bifunctionale. Disponibilitatile din contul curent sunt foarte volatile si nu pot fi folosite
de banca drept resurse de creditare, din care cauza la soldurile creditoare nu se bonifica dobanda
sau daca se acorda aceasta este foarte mica. Pentru operatiunile efectuate in contul clientului
banca percepe comisioane potrivit tarifelor anuntate. Comisioanele se pot calcula asupra
rulajului creditor al contului curent sau operatiune cu operatiune, conform practicii bancii.
Deschiderea conturilor curente. Pentru a functiona, conturile curente trebuie mai intai
deschise, moment in care se stabilesc primele relatii de lucru cu clientii. La deschiderea
conturilor curente in lei nu sunt restrictii, bancile fiind suverane sa-si stabileasca propriile reguli
de functionare. Anumite restrictii apar la deschiderea conturilor in valuta impuse de
Regulamentul valutar al BNR cu privire la justificarea provenientei sumelor incasate, precum si
a platilor efectuate. O astfel de restrictie este prevederea ca pe teritoriul Romaniei platile se fac
numai in moneda locala, ceea ce inseamna ca detinatorii de valuta trebuie sa o schimbe in lei
pentru plata bunurilor si serviciilor sau restrictia privind sumele in valuta care pot fi scoase din
tara sub forma de numerar de catre persoanele fizice. Conturile personale (persoane fizice) se
deschid pe numele unui singur titular si deci va exista un singur specimen de semnatura.
Titularul poate mandata una sau doua persoane sa aiba drept de semnatura in locul sau pentru
toate operatiunile de cont sau numai pentru unele din acestea.
Conturile de depozit. Investitiile financiare ale clientilor facute la banci cu scop de
fructificare a capitalului sunt cunoscute sub numele de depozite bancare la termen si se
inregistreaza in conturi de depozite. Contul de depozit este un cont de pasiv care se crediteaza cu
sumele constituite ca depozite si se debiteaza cu cele iesite din cont la lichidarea depozitului.
Depozitele pot fi in lei si valuta si se constituie in baza unei conventii scrise intre banca si client
in care se prevad suma, perioada si dobanda, inclusiv modalitatea de plata a acesteia. La scadenta
depozitul si dobanda se transfera in contul curent, daca nu exista o clauza de reinoire automata.
Dobanda poate fi transferata si lunar in contul curent, in functie de obtiunea clientului, dar
aceasta este ceva mai mica decat dobanda transferata la scadenta.
Conturile de imprumut reflecta obligatiile clientilor fata de banca si se debiteaza cu
valoarea creditelor trase, creditandu-se cu sumele rambursate. Toate conturile de imprumut
functioneaza prin intermediul contului curent, respectiv cu sumele trase din credit se alimenteaza
contul curent din care se fac apoi platile si invers din sumele disponibile in contul curent se
ramburseaza creditele din contul de credite si se platesc dobanzile si comisioanele datorate
bancii. Conturile de imprumut corespund tipurilor de credite folosite de banca. Dobanda este de
regula fluctuanta si depinde de nivelul pietei, calitatea clientului di perioada de creditare.
Inchiderea conturilor se face din dispoztia clientilor, din actul de vointa la bancii sau
din motive independente de vointa partilor. Daca inchiderea contului vine din initiativa
clientului, banca solicita acestuia restituirea carnetului de cecuri, stabileste cecurile in circulatie
si fondurile disponibile pentru asigurarea platii, iar soldul ramas il restituie clientului in numerar
sau prin transfer la alta banca. Motivele mentionate de client trebuie analizate cu atentie daca se
refera la calitatea produselor si serviciilor bancii pentru luarea masurilor care se impun.
Inchiderea contului din actul de vointa al bancii poate avea loc in urmatoarele situatii: contul a
devenit inactiv o perioada mai lunga de timp (peste 6 luni) iar in cazul in care banca nu poate
intra in legatura cu clientul pentru a restitui soldul, suma se trece intr-un cont intern de conturi
inactive si ramane la dispozitia clientului; folosirea defectuoasa a contului de catre client
11
Concepte cheie:
intermedierea tranzactiilor
garantarea schimburilor
transferuri interbancare
transferuri intrabancare
Teste grila
1. Instrumentele de plata se clasifica din punct de vedere al obligatiilor juridice create in:
a. instrumente de credit
b. instrumente de plata la distanta
c. instrumente de plata la termen
d. instrumente de debit
2. Dupa suportul instrumentului, instrumentele de plata pot fi:
a. instrumente pe suport hartie
b. instrumente pe suport magnetic
c. instrumente virtuale
d. instrumente pe suport electronic
3. Inchiderea conturilor clientilor se face in urmatoarele situatii:
a. din dispoztia clientilor
b. din actul de vointa la bancii
c. din motive independente de vointa partilor
d. toate raspunsurile sunt corecte
12
Unitatea de nvare 2
PLATILE CU NUMERAR.
Obiective:
confectionarea bancnotelor
Numerarul este cea mai veche forma de circulatie a banilor, la inceput sub forma banilor
metalici iar mai tarziu a banilor de hartie. Aparitia banilor de cont a redus treptat importanta
numerarului, iar astazi asistam la intrarea in circuitele de plati a banilor electronici care au
accentuat aceasta tendinta. Cu toata aceasta evolutie a semnelor monetare, numerarul continua sa
joace un rol important in circulatia monetara.
Numerarul reprezinta forma cea mai lichida dintre toate instrumentele de plata si datorita
acestei caracteristici s-a mentinut in toate etapele evolutiei societatii de la aparitia banilor pana in
prezent. Potrivit statisticilor Bancii Centrale Europene, in tarile Uniunii Europene numerarul
detinea in anul 2001 intre 5,7% si 38,8% din masa monetara M1 si intre 2,0% si 9,7% din PIB.
In Romania, in acelasi an, numerarul detinea 55,4% din M1 si 3,1% din PIB.
Preferinta pentru numerar se manifesta in principal la populatie si este determinata de
anumiti factori: are putere liberatorie imediata cu care se poate stinge orice obligatie de plata;
detine calitatea lichiditatii in cel mai inalt grad fata de orice alte active; nu necesita costuri de
negociere si tranzactii ca alte active financiare; este un mijloc de plata general, acceptabil de toti
membrii comunitatii de plati; aria de folosire este nelimitata geografic in ce priveste procurarea
bunurilor si plata serviciilor de mica valoare. Preferinta pentru numerar este data si de conditiile
specifice dintr-o tara sau alta. De exemplu, tari ca Grecia, Spania, Austria, Italia care au o
industrie a turismului puternic dezvoltata au si un grad mai mare de tranzactii in numerar pentru
a satisface cerintele destul de diversificate ale turistilor. De asemenea, tarile orientale cu bazare,
piete alimentare in aer liber, comert stradal au o circulatie a numerarului destul de intensa. La
aceasta se adauga si traditia, cultura bancara, care influenteaza substantial comportamentul uman
si prin acesta circuitul banesc. In ce priveste agentii economici, preferinta pentru numerar se
manifesta in deosebi la unitatile mici care se aprovizioneaza cu cantitati reduse de marfuri si de
multe ori ocazional iar veniturile sunt modeste. La agentii mai mari, preferinta este pentru o
lichiditate confortabila de alt gen care sa le permita sa faca fata unor situatii neprevazute si mai
putin catre numerar.
Folosirea numerarului are insa si unele dezavantaje, astfel: banii pastrati sub forma de
numerar nu aduc venituri, deci randamentul este zero; tranzactiile in numerar si pastrarea
acestuia implica costuri mai mari de transport si depozitare si riscuri apreciabile de securitate.
Alegerea formei de lichiditate devine o optiune individuala, cei mai multi indreptand-se catre
depozitele bancare pe termen scurt si catre piata secundara de valorificare a activelor. Pe aceste
piete trebuie sa avem in vedere si costurile specifice (comisioane, taxe, impozite) si o eventuala
pierdere de valoare intre pretul de cumparare si cel de vanzare la o valorificare urgenta.
aiba anumite detalii in relief depistabile la palpat de catre specialisti; culorile sa reflecte lumina
intr-un anumit fel; cerneala sa fie de o anumita sensibilitate. Tehnologiile moderne folosesc si
alte elemente care fac si mai dificila falsificarea, ca: filigranul, desen care se imprima in corpul
hartiei, sa se poata observa prin transparenta; firul de securitate, simplu sau codat, introdus in
masa bancnotei; cerneala care realizeaza efectul de bascula, adica perceptia diferita a culorii in
functie de unghiul din care se priveste. Toate aceste elemente complica procesul tehnologic si il
fac mai costisitor, dar reduc substantial riscul de falsificare.
Emisiunea de bancnote este o activitate necesara dar si costisitoare. Costurile de
confectionare si de inlocuire se acopera de banca centrala prin plasarea monedei din emisiune
sub forma creditului purtator de dobanda si prin taxele pe care le percepe de la bancile
comerciale pentru serviciile de primire si eliberare a numerarului din tezaur.
Teste grila
1. Moneda se prezinta in urmatoarele forme:
a) moneda efectiva
b) moneda scripturala
c) cvasi moneda
2. Folosirea numerarului prezinta urmatoarele dezavantaje:
a. pastrarea numerarului nu aduce venituri
b. riscuri de securitate
c. modalitate de plata
15
Unitatea de nvare 3
TRANSFERUL DE CREDIT
Obiective:
procedee de decontari
transferul de credit
ordinul de plata
acreditivul bancar
19
4. Banca platitorului vireaza suma bancii furnizorului si transmite exemplare vizate din
cererea de deschidere a acreditivului si ordinul de plata;
5. Banca furnizorului il informeaza pe acesta de deschiderea acreditivului si transmite
exemplare vizate din cerere si ordinul de plata;
6. Are loc livrarea marfurilor/prestarea serviciilor;
7. Furnizorul depune ordinul de plata si documentele privind bunurile livrate;
8. Banca furnizorului restituie acestuia un exemplar vizat din ordinul de plata si crediteaza
contul furnizorului;
9. Banca furnizorului remite bancii cumparatorului un exemplar din ordinul de plata si
documentele de expediere a marfurilor;
10. Banca cumparatorului transmite acestuia exemplarul din ordinul de plata si documentele
de expediere a marfurilor.
La sosirea bunurilor, cumparatorul se prezinta la societatea de transport cu documentele
de expediere primite de la banca si intra in posesia marfurilor. Acreditivul poate fi revocabil sau
irevocabil asa cum se stabileste prin cntract. In situatia in care acreditivul a expirat, banca
furnizorului restituie suma bancii cumparatorului, daca in prealabil cele doua parti nu au
convenit pentru prelungirea valabilitatii. Acreditivul se foloseste cand furnizorul nu are
suficienta incredere in cumparator si doreste ca fondurile sa fie asigurate inainte de livrarea
marfii. Aceasta forma de decontare se foloseste de regula in relatiile de comert exterior, dar a
inceput sa fie utilizata si in tara noastra, in special in cazul unitatilor cu o capacitate de plata
discutabila.
Teste grila
1. In sistemul bancar se folosesc urmatoarele procedee de decontari:
a. viramentul
b. cecul
c. acreditivul
d. procesul cambial
e. compensarea interbancara
f. toate procedeele de mai sus
2. Ordinul de plata poate circula:
a. intr-o singura banca
b. intre doua banci
c. mai mult de doua banci
20
Unitatea de nvare 4
TRANSFERUL DE DEBIT
Transferul de debit (engl. debit transfer) este ca, si cel de credit, tot o plata amanata si
un transfer de creanta asupra bancii, cu deosebirea ca, de data aceasta, creditorul este acela care
initiaza plata si nu mai depinde de vointa debitorului. Aceasta caracteristica face transferul de
debit mai atractiv decat cel de credit si ca urmare este in continuu castig de piata, mai ales
anumite variante ale acestuia care se preteaza la servicii cu repetabilitate.Transferul de debit
imbraca forma debitului direct, platilor programate, cecului si biletului la ordin.
Cec nominativ care are inscris in textul sau numele beneficiarului si dupa dispozitia pe
care o cuprinde este de doua feluri: (a) cec platibil unei anumite persoane cu sau fara clauza la
ordin (girabil), ceea ce inseamna ca cecul poate fi transmis altei persoane, prin gir, cu toate
drepturile care decurg din aceasta; clauza la ordin nu este obligatorie sa fie mentionata pe cec
intrucat simpla inscriere a cuvantului cec implica prin ea insasi posibilitatea transmiterii prin
gir; (b) cec platibil unei anumite persoane cu clauza nu la ordin, inseamna ca cecul nu poate
fi transmis prin gir, ci numai prin cesiune ordinara de creante.
Cec la purtator care in momentul emiterii nu se indica expres beneficiarul sau se
mentioneaza la purtator, platiti purtatorului; acest cec este platit purtatorului instrumentului
care se prezinta la banca; un astfel de cec prezinta un risc mare de pierdere sau furt ceea ce il
face mai putin atractiv.
Cecul postdatat este o varianta a cecului nominativ care are inscrisa ca data a emiterii o data
ulterioara a prezentarii sale la plata si este platibil in ziua prezentarii, data de emitere
considerandu-se ca si cum nu ar fi fost scrisa (se foloseste in cazul unor livrari in mai multe
partizi, cecul avand rol de garantare a platii).
Dupa modalitatea de plata, cecurile pot fi: cec pentru numerar; cec virament, cec barat;
cec circular; cec de calatorie.
Cecul pentru numerar se foloseste pentru obtinerea de numerar de la banca pe baza
disponibilului din contul curent al titularului.
Cecul virament se utilizeaza pentru plata prin cont a bunurilor sau a serviciilor. Dintre
toate tipurile de cecuri, cecul virament este cel mai larg utilizat in relatiile de decontare
comerciale si necomerciale pentru ca este valabil in orice tranzactie. Intrucat in practica exista,
deseori, anumite suspiciuni cu privire la capacitatea de plata a partenerului, beneficiarul solicita
tragatorului o confirmare bancara pe cec din care sa rezulte expres existenta disponibilului si
astfel sa fie sigur ca la prezentarea pentru incasare va primi imediat suma datorata de partener.
Aceasta confirmare se da de catre tras prin expresia cec certificat mentionata pe cec, sub
semnatura autorizata si stampila bancii, inaintea remiterii cecului catre beneficiar. Banca
blocheaza suma certificata care nu mai poate fi retrasa de tragator pana la expirarea termenului
de prezentare la plata a cecului. Prin certificare, trasul are obligatia ca in caz de neplata, sa
despagubeasca pe posesorul cecului.
Cecul barat este tipul de cec care are doua linii paralele, verticale sau oblice, intre care se
inscrie banca catre care se va face plata. Bararea se face de tragator la emiterea cecului sau pe
parcursul circulatiei acestuia de catre oricare din posesori. Cecul barat este de doua feluri: cec cu
barare generala si cec cu barare speciala. Cecul cu barare generala este acela care in spatiul
dintre cele doua linii nu are inscrisa nici o banca si poate circula prin girare, fiind valabil la plata
in posesia ultimului giratar care completeaza spatiul dintre linii cu denumirea si adresa bancii
sale. Acesta prezinta cecul la banca unde are deschis contul care trimite cecul la incasare la
banca aflata in pozitia de tras. Cecul cu barare speciala este acela care are inscrisa intre cele
doua linii denumirea bancii catre care se va face plata. Bararea generala se poate transforma in
barare speciala prin inscrierea denumirii unei banci intre cele doua linii paralele. Beneficiarul
cecului cu barare speciala depune cecul la banca sa care il trimite pentru incasare la banca aflata
in pozitia de tras. Cecurile cu barare speciala se folosesc in cazul livrarii de marfuri cu decontare
prin cec, intrucat furnizorul are preferinta pentru acest instrument, care prin primirea cecului
semnat de tragator, are certitudinea incasarii sumei datorate intr-un termen scurt.
Cecul circular este un titlu de credit la ordin emis de o banca asupra unitatilor sale
bancare sau asupra altei banci. Cecul circular se foloseste in cazul unor plati in numerar in alte
localitati decat cea a clientului. Pentru a se evita transportul personal de bani, care reprezinta un
risc destul de mare, clientul obtine de la banca unde are contul un cec circular de o anumita
valoare cu care se prezinta in localitatea de destinatie la o unitate a aceleiasi banci sau daca nu
exista la o banca corespondenta aflata in relatii cu banca clientului si incaseaza cecul. Prin cecul
circular, banca emitenta se obliga sa plateasca cecul in favoarea beneficiarului care este si
23
clientul sau. Plata se poate efectua la oricare din locurile indicate pe cec de catre banca emitenta.
Sursa de fonduri o constituie disponibilitatile aflate in contul beneficiarului la banca emitenta.
Cecul de calatorie este tipul de cec care are inscrisa o anumita suma care se poate ridica
in numerar de la o banca sau o agentie de turism ca mandatara a unei banci. Cecul de calatorie,
asa cum arata si numele, se foloseste in activitatea de turism si inlocuieste transportul banilor,
fiind un instrument de transformare a banilor scripturali in bani efectivi, respectiv numerar.
Cecul de calatorie se poate emite in moneda locala sau valuta si poate fi pe durata determinata
sau nedeterminata.
In acest circuit, succesiunea operatiunilor este urmatoarea:
- tragatorul (banca) vinde cecurile de calatorie unei persoane, denumita posesor, debitand
contul acesteia; posesorul semneaza fiecare cec in fata tragatorului;
- posesorul prezinta cecurile la incasare la o unitate bancara sau la o agentie de turism;
- posesorul semneaza din nou pe cec pentru incasarea sumei de bani; identitatea dintre
cele doua semnaturi confirma legalitatea cecului;
- trasul incaseaza contravaloarea cecurilor de la unitatea bancara tragatoare.
4.3.3 Procesarea bancara a cecurilor
Circuitul cecului bancar implica cel putin doua parti, tragator si beneficiar, care de cele
mai multe ori au conturi la unitati bancare diferite. Aceste unitati bancare indeplinesc roluri
diferite, in functie de pozitia in care se afla cei doi clienti, una platitoare (banca platitorului) si
alta incasatoare (banca beneficiarului). Circuitul cecului pe linie bancara incepe cu banca
beneficiara care se mai numeste si banca colectoare. Procesarea cecurilor are loc in mod diferit
in functie de modalitatea de plata: in numerar sau prin cont.
Procesarea in numerar presupune ca ambii parteneri sa aiba relatii numai cu o singura
banca, cea a tragatorului. In acest caz, beneficiarul care a devenit posesorul cecului, trebuie sa se
prezinte la banca indicata pe cec pentru incasarea sumei in numerar. Acest procedeu se foloseste
cand partenerii sunt in aceiasi localitate si exista o anumita preferinta pentru numerar, iar sumele
sunt relativ mici. Instrumentul de plata folosit este cecul pentru numerar iar procesarea bancara
(receptia, autentificarea, acceptarea si executarea) este similara cu cea prezentata la operatiunile
cu numerar pe baza de cec din cadrul casieriei bancare.
Procesarea prin cont este cea mai des folosita si se refera la platile de valori mai
importante sau la platile curente pentru servicii sau bunuri achizitionate de la unitatile
comerciale. In tarile dezvoltate predomina acest sistem, majoritatea cumparturilor efectuandu-se
prin cecuri pana la aparitia cardurilor. Beneficiarii care primesc cecurile se adreseaza sistemului
bancar care le introduc in circuit si asigura decontarea, fiind o modalitate destul de comoda care
s-a transformat intr-o practica curenta larg raspandita. Totodata, cecurile s-au diversificat
acoperind o gama destul de larga de activitati, dar toate pastreaza aceleasi principii de redactare,
circulatie, decontari si securitate.
Controlul bancar al cecurilor la cele doua banci se efectueaza de administratorii de cont,
iar daca implica si operatiuni in numerar si de catre casieri, urmarindu-se:
La banca colectoare: (receptie) respectarea conditiilor obligatorii de redactare; scrierea cu
cerneala neagra, albastra sau pix; nu se admit cecuri cu alterari de informatii ca stergeri,
modificari etc; (autentificare) inscrierea corecta a numelui beneficiarului, alte elemente
prevazute in conventia dintre banci; (acceptare) concordanta dintre suma in cifre si litere;
incadrarea in perioada de prezentare la incasare; respectarea normelor de barare si girare;
(executare) transmiterea cecului la incasare iar la sosirea transferului de fonduri de la banca
tragatorului se crediteaza contul beneficiarului.
La banca platitoare: (receptie) respectarea conditiilor obligatorii de redactare;
(autentificare) semnatura tragatorului trebuie sa fie explicita si olografa si sa corespunda cu
specimenul din banca; (acceptare) concordanta dintre suma in cifre si litere - in caz de
neconcordanta se ia in considerare suma in litere; incadrarea in perioada de incasare dupa
expirarea acestei perioade cecul se deconteaza numai cu acordul expres al platitorului; existenta
24
disponibilului in cont pentru efectuarea decontarii; (executare) daca aceste conditii sunt
indeplinite se face transferul de fonduri de la banca platitoare la banca colectoare iar cecul se
arhiveaza la banca platitoare.
Operatiuni de plata a cecului. Cecul dupa ce a efectuat circuitul direct, tragatorbeneficiar sau indirect, tragator beneficiar - girant, devine exigibil prin prezentarea la plata.
Prin plata se inchide circuitul cecului si in acelasi timp circuitul economic pe care l-a mijlocit.
Orice data inscrisa pe cec privind o anumita scadenta sau perioada de plata, devine nula, cecul
pastrandu-si calitatea de instrument platibil la vedere. In unele cazuri, tragatorul poate solicita
trasului ca plata sa se efectueze numai dupa avizarea cecului de tragator. Aceasta este o masura
suplimentara care se ia numai in cazurile in care apar unele falsuri in scopul de a limita actiunile
unor persoane de rea credinta.
25
Unitatea de nvare 5
CAMBIA SI PROCESUL CAMBIAL
Cambia este unul din cele mai vechi instrumente de plata folosit in activitatea comerciala
interna si internationala, care sub diverse forme si cu unele modificari functionale se foloseste si
astazi. Din punct de vedere istoric, cambia a aparut in China prin anii 500 600, apoi s-a extins
in Italia. Comertul dintre Extremul Orient si Europa era mijlocit de arabi si italieni si cambiile au
devenit un instrument de plata international pentru comercianti. Perfectionarea cambiei a dus la
aparitia bancnotei de hartie prin anii 1600, care in principiu este tot o cambie, dar o cambie
bancara. In tara noastra, primele informatii scrise despre efectele comerciale dateaza de la
inceputul secolului al XVIII-lea, cambia fiind denumita polita.
Notiunea de cambie vine de la un cuvant de origine italiana, cambio, care inseamna
schimb. Acest aspect apare normal, intrucat Italia era in acea perioada tara cu cea mai dezvoltata
activitate comerciala si locul unde au aparut primele banci comerciale. In tara noastra, cambia
este reglementata prin Legea nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin, modificata prin
Legea nr. 83/1994 si de unele regulamente si norme emise de Banca Nationala a Romaniei.
27
acceptare. Neaccepatarea in cadrul acestui termen duce la pierderea dreptului de regres impotriva
girantului care a stabilit termenul si implicit a girantilor urmatori.
Ca si obligatia de plata, acceptarea este neconditionata, orice conditie fiind interpretata
ca refuz de plata. Singura exceptie admisa este restrangerea acceptarii la o suma mai mica decat
aceea prevazuta in cambie. Prin acceptare, trasul se obliga a plati cambia la scadenta. Trasul
devine astfel obligatul principal in lantul obligatiilor cambiale.
5.1.5 Scontarea cambiei
Scontarea este operatiunea de vanzare a unei cambii catre o banca sau o institutie
financiara cu scopul de a obtine lichiditate inainte de scadenta. Notiunea de scont vine din limba
italiana de la cuvantul sconto care inseamna suma de bani reprezentand dobanda la un
imprumut pe care o banca si-o retine cu anticipatie la acordarea imprumutului.
In activitatea agentilor economici se intalnesc foarte des situatii de lipsa de lichiditate
care se pot rezolva prin diverse oportunitati oferite de piata printre care si scontarea. Agentii
economici se adreseaza bancilor comerciale oferindu-le spre vanzare cambiile din portofoliu.
Daca bancile accepta cambiile, tranzactia se face prin cumpararea acestora la valoarea actuala,
adica la o valoare mai mica cu suma scontului si a comisioanelor percepute decat valoarea
nominala. Suma scontului este determinata de taxa scontului, respectiv dobanda practicata de
banci la imprumuturile pe termen scurt. Valoarea actuala se obtine prin formula clasica:
Va = Vn Sc
Va = valoarea actuala
Vn = valoarea nominala
Sc = scontul
Bancile comerciale mai ofera ca variante cambiile primite in pensiune, adica
cumpararea de catre banca a cambiei cu conditia rascumprarii de beneficiar inainte de scadenta.
Astfel, beneficiarul isi asigura lichiditatea necesara, urmand sa se preocupe de incasarea la
scadenta a cambiei.
Dupa cum am vazut, bancile se implica in procesul cambial, atat prin asigurarea
lichiditatii cat si prin credite si ofera un sprijin important clientilor lor, manifestand insa
prudentialitatea necesara.
5.1.6 Scadenta si plata cambiei
Scadenta este termenul la care cambia este exigibila si trebuie platita. Scadenta este un
moment cheie in procesul cambial si pentru a se evita unele interpretari, aceasta trebuie sa fie: (a)
certa, adica sa indice cu precizie ziua sau termenul pana la care beneficiarul trebuie sa se prezinte
la incasare; (b) unica, respectiv nu se admit scadente succesive; (c) posibila, sa nu fie inaintea
emiterii sau o zi neindentificabila; (d) sa rezulte precis din textul cambiei. Complexitatea
procesului cambial, ca urmare a diversitatii de situatii dintre agentii economici, a determinat mai
multe forme ale scadentei, dupa cum urmeaza:
Scadenta la vedere inseamna la prezentarea beneficiarului care poate fi la orice data
dupa emiterea cambiei dar nu mai tarziu de un an de zile, termenul maxim prevazut de lege.
Daca beneficiarul nu solicita plata timp de un an, debitorul este exonerat de obligatia de plata din
cambie.
Scadenta la un anumit timp de la vedere. Tragatorul are latitudinea sa stabileasca data
scadentei la un anumit timp de la vedere. Tragatorul mentioneza ca o cambie platibila la vedere
nu poate fi prezentata la plata inaintea unei anumite date, termenul de prezentarea a cambiei,
urmand sa curga de la acea data.
Scadenta la un anumit termen de la emitere. Tragatorul poate stabili un anumit termen
conventional (zile, saptamani, luni de la emitere) la care beneficiarul se poate prezenta pentru
incasarea cambiei. Exprimarea in luni nu tine seama de numarul de zile din luna, ci are in vedere
data din luna la care s-a emis cambia ( ex. o cambie emisa la 2 februarie cu scadenta la doua luni
29
va fi prezentata la plata la 2 aprilie). Termenul poate fi prelungit sau redus de catre tragator si
numai redus de giranti.
Scadenta la o data fixa reprezinta o anumita data formata din zi, luna si an.
5.2 BILETUL LA ORDIN
Biletul la ordin este o varianta a cambiei care pune in legatura numai doua persoane,
debitor si creditor, spre deosebire de cambie care stabilea relatii intre trei persoane. Prin definitie,
biletul la ordin este un titlu de credit, sub semnatura privata, care pune in legatura doua
persoane, subscriitorul (emitentul) si beneficiarul. Biletul la ordin este emis si subscris
(completat si semnat) de emitent care in calitatea sa de debitor se obliga sa plateasca o suma de
bani, la un anumit termen sau la prezentare, beneficiarului in calitate de creditor al emitentului
sau al orcarui posesor legitim al titlului. La emitere, biletul la ordin este o promisiune scrisa
formala (oficiala) care se transforma in instrument de plata in momentul prezentarii la plata.
Acesta se emite la cererea creditorului (beneficiarului) ca o recunoastere a datoriei debitorului
pentru activele transferate.
Ca si cambia, biletul la ordin trebuie sa satisfaca anumite conditii exprimate in formule
consacrate de redactare a textului care exprima clauze cu valoare juridica stricta. In toate
redactarile, biletul la ordin trebuie sa cuprinda urmatoarele mentiuni obligatorii prevazute de
lege: denumirea de bilet la ordin trecuta in textul titlului si exprimata in limba intrebuintata
pentru redactarea titlului; promisiunea neconditionata de a plati o suma determinata; scadenta;
locul platii; numele beneficiarului; data si locul emiterii; semnatura emitentului.
Biletul la ordin fiind o cambie ii sunt specifice toate procedurile procesului cambial,
rsepectiv girul, avalul, scontarea, scadenta, plata, protestul, regresul, executia cambiala, alterarea,
prescriptia. Exista totusi o exceptie, acceptarea, care nu mai este necesara intrucat emitentul este
in acelasi timp si acceptant.
Prin incasarea biletului la ordin obligatiile intre participantii la circuitul biletului la ordin
s-au stins.
Posesorul titlului este protejat prin lege in sensul ca orice conditionalitate este nula si deci
nu se ia in considerare, ceea ce da mai multa incredere acestuia si il apara de eventuale situatii
care i s-ar putea opune. In al doilea rand, girul nu se poate fractiona, adica nu se poate gira numai
o parte din valoarea cambiei si orice operatiune de acest fel devine nula.
Girul se da pe verso-ul cambiei, sub forma unor mentiuni scrise si semnate, care din
punct de vedere juridic reprezinta o declaratie scrisa si subscrisa si cuprinde: numele girantului,
numele giratarului, data si semnatura girantului. Prin girare se transmite dreptul de creanta
catre un alt beneficiar (giratar) care poate incasa suma inscrisa pe titlu, la vedere sau la termen.
Girul in circulatie poate fi de mai multe feluri, care sunt variante ale girului obisnuit,
dupa cum urmeaza:
Girul in plin este girul obisnuit, completat cu toate datele si semnat prin care se da
dispozitie debitorului sa plateasca un alt beneficiar.
Girul in alb sau girul la purtator este girul care nu are inscris numele giratarului, acesta
fiind purtatorul, in schimb celelalte elemente (girant, semnatura acestuia si data) sunt obligatoriu
de mentionat. Girul in alb permite posesorului sa il transmita catre alta persoana fara a lua asupra
sa nici o raspundere cambiala, deoarece numele sau nu figureaza pe titlu. Girul in alb se
completeaza in momentul prezentarii la incasare.
Girul de inoarcere se adreseaza catre un obligat principal in procesul cambial (tragator
sau tras), situatie in care acesta poate avea, atat calitatea de creditor, cat ci de debitor. De
exemplu, daca girul este dat in favoarea tragatorului iar trasul nu a acceptat cambia, tragatorul
devine creditor al girantului dar si debitor al acestuia, creanta cambiala stingandu-se. Daca girul
se da in folosul trasului, acesta este pe de o parte debitor fata de girant in calitate de tras si pe de
alta parte creditor al girantului pe baza girului primit.
Girul cumulativ/alternativ in cazul in care pe titlu se inscriu mai multi giratari. In cazul
girului cumulativ exercitarea drepturilor cambiale urmeaza sa se faca de catre toti giratarii, prin
acordul comun al acestora, iar in cazul girului alternativ oricare dintre giratari care se afla in
posesia girului poate exercita drepturile cambiale.
Girul in favoarea bancii cunoscut ca operatiune de scontare prin care posesorul cambiei
poate obtine prin gir resurse de la o banca, inainte de scadenta, prin girarea in favoarea bancii.
Girul pentru procura (gir pentru incasare) este o forma in care giratarul mandateaza o
alta persoana pentru a incasa banii, pe baza mentiunii scrise pentru procura sau pentru
incasare. De fapt, se face o noua girare in care giratarul devine girant iar mandatarul giratar.
Girul pentru garantie se da de catre beneficiar pentru a garanta anumite obligatii, ca de
exemplu garantia pentru buna executie a unor lucrari de investitii. In acest scop pe cambie se
face mentiunea valoare in garantie sau valoare in gaj. Posesorul cambiei, in baza unui gir in
garantie, poate sa execute toate drepturile care decurg din cambie. In caz de faliment al
girantului, posesorul cambiei cu girul in garantie este avantajat, intrand in randul creditorilor
preferentiati.
Girul ulterior scadentei/ulterior protestului. Girul ulterior scadentei produce aceleasi
efecte ca si girul anterior, insa girul ulterior protestului produce numai efectele unei cesiuni
ordinare. In acest al doilea caz, girantul garanteaza numai existenta creantei nu si plata acesteia.
In ambele cazuri, girantul cedeaza cambia la un pret mai scazut datorita problemelor aparute cu
incasarea acesteia, urmand ca giratarul sa se preocupe de recuperarea sumei inscrise in cambie.
Efectele girului. Cambia odata emisa, cu cei trei participanti tragator, tras si beneficiarintra in circuitul cambial prin girare, trecand de la o persoana la alta. Numarul circuitelor nu este
limitat, acestea desfasurandu-se in functie de relatiile dintre parteneri si de perioada pana la
scadenta. Rolul cambiei este de a circula cat mai mult si de a contribui la stingerea mai multor
raporturi financiare, largind astfel aria de utilizare. Raspunderea solidara pe care girantii o
accepta, intareste increderea in cambie si o face mai atractiva pentru viitorii utilizatori.
Transmiterea cambiei prin gir are ca efect transmiterea catre giratar a tuturor drepturilor care
izvorasc din titlu, raporturile schimbandu-se mereu intre creditor si debitor.
31
5.3.2 Avalul
Avalul este o garantie data de o persoana, denumita avalist, care garanteaza plata pentru
unul din obligatii cambiali, numit avalizat, pentru toata suma mentionata pe titlu sau pentru o
parte din ea. Avalul se foloseste atunci cand sunt anumite rezerve privind capacitatea de plata a
trasului sau nu sunt disponibile suficiente informatii despre bonitatea acestuia. In asemenea
situatii, beneficiarul solicita avalizarea cambiei.
Avalul nu este o parte componenta a cambiei, ci un accesoriu al acesteia si are carcter
facultativ. Avalul poate fi dat de orice persoana, inclusiv de cele din procesul cambial, cu
exceptia tragatorului si acceptantului, care sunt deja obligate cambial si nu se pot obliga a doua
oara. De exemplu, girantul, care este o persoana inclusa in procesul cambial, poate avaliza o
cambie, deoarece prin gir a transmis cambia giratarului si a iesit din circuit. Raporturile dintre
avalist si avalizat nu decurg din cambie, acestea sunt raporturi personale, de afaceri, bancare etc.
De cele mai multe ori avalul se da de banci, care sunt institutii cu capacitate financiara
recunoscuta, au experienta in domeniul cambial si al garantiilor si inspira mai multa incredere.
In practica, cele mai multe avaluri se dau de catre bancile la care clientii au deschise
conturile. Bancile avalizeaza cambiile (tratele) prezentate de clienti pe baza unor garantii depuse
in banca depozite, titluri, cambii - contra unui comision care sa acopere cheltuielile de
administrare legate de asemenea operatiuni si gradul de risc. In cazul in care avalul se executa,
banca se poate indrepta impotriva garantiei depuse de avalizat sau poate acorda un credit pe
termen scurt cu o dobanda mai mare decat dobanda curenta ca urmare a gradului de risc mai
mare al clientului din asemenea operatiuni.
32
34
Unitatea de nvare 6
COMPENSAREA INTERBANCARA
In sistemul bancar au loc, zilnic, foarte multe operatiuni de plati intre banci, ca urmare a
relatiilor financiare care se stabilesc intre clienti, de natura comerciala sau necomerciala. Aceste
operatiuni reprezinta, de fapt, transferuri de fonduri intre banci si prin numarul si valoarea lor
antreneaza valori foarte mari care intra in circuitul bancar. Pentru a avea o imagine mai concreta,
recurgem la datele statistice ale bancii centrale care arata ca, in ultimii ani, volumul decontarilor
in tara noastra a fost de 4-5 ori mai mare decat volumul produsului intern brut (PIB).
35
dimensional este mai mare, i care dup diminuarea echivalent cu partea ce se compenseaz
(aferent prii contrarii anihilate) rmne valabil.
Revenind la problemele noastre, compensarea n sistemul de pli nseamn, pentru fiecare
banc, compararea, n cadrul unei perioade dat, a drepturilor de ncasri (sume creditoare) i a
obligaiunilor de pli (sume debitoare), fa de alt banc, sau fa de toate celelalte bnci
cuprinse ntr-un sistem dat, n scopul de a stabili msura n care acestea se anihileaz reciproc (se
compenseaz) i suma net rmne de ncasat sau de pltit.
Aceast sum, de ncasat sau de pltit, reprezint valoarea sedimentar ca efect al
stingerii definitive a tuturor plilor cuprinse n compensare pentru banca respectiv.
Compensrile pot fi bilaterale, cnd se supun compensrii plile reciproce dintre dou
bnci. Aici n mod direct se stabilete poziia fiecrei bnci rezultate din operaiunile de pli
reciproce.
Compensrile multilaterale care includ toate bncile cuprinse ntr-un sistem dat. Aici
fiecare banc se reprezint i delimiteaz fa de toate celelalte bnci. Evident, cu ct este mai
cuprinztor, adic include un numr mai mare de bnci cu att compensarea devine mai
eficient, nregistrnd un grad ridicat de compensare i asigurnd operativitate n derularea
plilor n economie.
n cadrul compensrilor interbancare se creeaz relaii speciale ntre comunitatea
unitilor bancare membre, luat ca atare, i fiecare banc membr a comunitii.
Fiecare participant, deci fiecare banc, se opune ntregii comunitii de participani pe care
o personalizeaz prin compensator respectiv prin casa de compensaie.
Fiecare participant solicit plata creanelor creditoare (n fapt datorii asumate de
numeroase bnci componente ale sistemului) unui singur debitor: casa de compensaie.
Implicit fiecare participant datoreaz pentru creanele sale debitoare (n fapt la ordinul a
diferite alte bnci) unui singur creditor: casa de compensaie.
Banca A
Banca B
Banca C
Banca D
Banca E
Total
operaiuni
debitoare
40
10
30
100
180
75
15
40
20
150
40
5
100
15
20
50
30
35
20
25
10
40
-
85
95
210
220
125
90
115
170
720
37
n aceast situaie se reprezint poziia fiecrei bnci n raport de fiecare din bncile
participante, fapt ce asigur de la nceput o baz precis i corelat privind modul de angajare n
operaiuni reciproce pentru fiecare dintre bncile angajate n sistemul de compensare.
Astfel, se pot identifica erorile ntr-un moment n care acestea se pot preveni i implicit, aa
cum se va vedea bncile, puternic expuse, respectiv prea mult ndatorate, i pot evalua, din
timp, posibilitatea de a satisface cerinele compensrii.
6.3.2 Operaiunile de soldare compensare
Operaiunile de soldare compensare se desfoar pe baza situaiilor rezultate din
operaiunile de inventariere structurare i reprezint de fapt esena procesului de compensare.
Operaiunile nregistrate pentru fiecare banc sunt dup nsumare soldate.
Astfel pe aceast baz se pot stabili:
Sumele brute de primit sau de pli pentru fiecare banc;
Soldurile nete rezultate din compensare;
Gradul de compensare;
Relum situaia anterioar, care acum se majoreaz cu operaiunile de soldare
compensare:
Situaia bncilor cuprinse n compensare. Rezultatele compensrii
Operaiuni
creditoare
Banca E
Total
operaiuni
debitoare
Solduri
debitoare
30
100
180
15
40
20
150
25
15
20
50
30
35
20
25
10
40
-
85
95
210
40
220
125
90
115
170
720
40
20
65
Banca
A
Banca B
Banca C
Banca D
40
10
75
40
5
100
Total operaiuni
creditoare
Total solduri
creditoare
Operaiuni
debitoare
Banca A
Banca B
Banca C
Banca D
Banca E
39
Bncile
A
B
C
D
E
Total
Sold iniial la
Sold din
contul curent
compensare II
I
Sold
provizoriu la
Casa de
compensare
III
Operaiuni la
piaa
interbancar
IV
Soldul final la
Casa de
compensare
V
40
46
-23
23
2
15
8
13
44
-25
5
20
-40
0
-23
20
28
-27
44
+23
-27
+27
0
20
1
44
n cadrul acestui tabel devin distincte cele dou etape conclusive ale compensaiei: soldul
provizoriu la Casa de compensaie i soldul final la Casa de compensaie.
Soldul provizoriu la Casa de Compensaie (III) se determin pentru fiecare banc prin
nsumarea algebric:
Soldul iniial (I) la Casa de compensaie + Soldul din compensare (II).
Astfel n cadrul acestei etape intermediare se pun n tem bncile deficitare (n cazul nostru
B i E) de necesitatea de a acoperi, i respectiv de a gsi, resursele acoperite ale soldului
provizoriu din compensare.
Teste grila
1. Din punct de vedere al sistemului de operare, compensrile pot fi:
a. bilaterale;
b. multilaterale;
c. interbancare.
2. Pe baza operaiunilor de soldare compensare se pot stabili:
a. sumele brute de primit sau de pli pentru fiecare banc;
b. soldurile nete rezultate din compensare;
c. gradul de compensare.
40
Unitatea de nvare 7
INSTRUMENTE DE PLATI IN RELATIILE ECONOMICE INTERNATIONALE
43
44
- ordonatorul este beneficiarul bunurilor sau prestatiei, adica importatorul, care initiaza
acreditivul prin instructiunile pe care le da bancii sale de a plati exportatorului sumele
cuprinse in ordinul de deschidere a AD;
- beneficiarul este cel care livreaza bunurile, adica exportatorul, fata de care banca
importatorului s-a angajat sa efctueze plata si care in final incaseaza sumele cuvenite;
- banca emitenta este banca ordonatorului, care la solicitarea acestuia isi asuma in scris
angajamentul de plata in favoarea exportatorului, in anumite conditii de documente si
termene; banca emitenta este principala banca angajata in acreditiv care poate efectua
plata direct catre exportator (indeplineste rolul de banca emitenta si platitoare) si
indirect printr-o banca platitoare;
- banca platitoare este banca autorizata sa plateasca exportatorului documentele
prezentate de acesta (de regula este banca exportatorului), sa remita documentele bancii
emitente iar aceasta sa-i ramburseze suma platita;
- banca corespondenta (o alta banca) este o banca intermediara care poate fi: banca
notificatoare (avizatoare) care anunta exportatorul de deschiderea AD, primeste
documentele de la exportator si le transmite bancii platitoare; banca confirmatoare
care confirma in nume propriu plata documentelor in cazul in care banca emitenta nu
onoreaza plata; si banca negociatoare care este o banca in posesia unei cambii trase
asupra bancii emitente si care este autorizata sa primeasca documentele de la exportator
si sa i le achite, dupa care sa le remita bancii emitente si sa primeasca suma plus un
comision (dobanda pe perioada de la plata la incasare).
7.4.3 Utilizarea acreditivului documentar
Utilizarea acreditivului documentar inseamna un ansamblu de activitati intreprinse de
beneficiar, adica exportatorul, pentru a incasa de la importator valoarea marfurilor expediate
contra documentelor prevazute in AD. Acreditivul documentar s-a dovedit un instrument care
prezinta numeroase avantaje pentru exportator, respectiv un risc minim de neplata avand
angajamentul ferm al unei banci, independent de importator, plata nu poate fi revocata (cu
exceptia AD revocabil), acreditivul nu poate fi modificat decat cu acordul exportatorului iar
derularea platii este strict reglementata prin Publicatia 500 a CCI. Dezavantajele pentru
exportator se refera la riscul de curs valutar si la spezele si comisioanele bancare, care, in
practica, se suporta de fiecare parte pentru operatiunile derulate in bancile din tara lui. Pentru o
siguranta cat mai mare in efectuarea platii este de preferat un AD irevocabil confirmat si o
domiciliere in tara exportatorului.
Teste grila
1. In functie de tipul documentelor, incasoul poate fi:
a. simplu
b. documentar
c. multilateral
2. Partile implicate in derularea ordinului de plata sunt judetean
a. ordonatorul
b. beneficiarul
c. banca ordonatoare
d. banca beneficiara
e. toate reaspunsurile sunt corecte
45
Unitatea de nvare 8
PLATILE ELECTRONICE
Progresele deosebite realizate in domeniile informaticii si telecomunicatiilor au revolutionat
societatea si au schimbat radical relatiile banca client si chiar conceptul despre banca. Noile
tehnologii au devenit atat un catalizator al marilor schimbari de care beneficiaza consumatorii de
servicii bancare, cat si un suport pentru banci care incearca sa raspunda noilor cerinte.
8.1 CONCEPTUL DE PLATI ELECTRONICE
Platile electronice sunt definite ca o forma electronica, complet informatizata si
automatizata, de organizare a relatiilor de plati intre participantii la o tranzactie, pe baza
unui set de reguli si proceduri operatorii. Intr-o varianta mai pragmatica, specialistii de la
Banca Mondiala, considera ca operatiunile financiare electronice reprezinta utilizarea
mijloacelor electronice in scopul schimbului de informatii, al transferului de simboluri sau
reprezentari ale valorii si a executarii de tranzactii intr-un mediu comercial. Acest concept
cuprinde patru canale: transferul electronic de fonduri, interschimbul de date electronice,
transferul de instructiuni de plata si confirmarea platii.
Legislatia romanesca (Regulamentul BNR nr. 4/2002), bazata pe cea comunitara,
considera ca o plata electronica reprezinta orice operatiune de plata initiata prin
intermediul instrumentelor de plata electronica prin care se pot retrage sume in numerar,
efectua plati pentru achizitionarea de bunuri sau servicii, plata obligatiilor catre
autoritatile administratiei publice si transferuri de fonduri intre conturi.
Instrumentele de plata electronica sunt de doua feluri:
- instrumente de plata la distanta (cardul, ordinul de plata electronic, cecul electronic);
- instrumente de plata de tip moneda electronica (portofelul electronic)
Instrumentele de plata la distanta permit detinatorului sa aiba acces la fondurile aflate in
contul sau bancar si mijlocesc efectuarea de plati catre un beneficiar sau alt gen de transfer de fonduri
si care necesita un nume de utilizator si un cod personal de identificare, asa cum este cardul de debit
sau de credit. In aceasta categorie se includ si aplicatiile de tip internet-banking si home-banking
bazate pe cardurile clasice. Instrumentele de plata de tip moneda electronica permit accesul
numai la un depozit electronic (deci nu direct la contul bancar) constituit in prealabil, instrumentul
putand fi sau nu reincarcabil cu o anumita valoare (unitati valorice de moneda electronica).
Instrumente de plata de tip moneda electronica pot fi chip-cardul, memoria unui calculator
(portofelul electronic) sau alt dispozitiv electronic pe care sunt stocate unitati valorice de moneda din
care se pot face plati catre alta entitate care accepta aceasta modalitate de plata.
In ansamblu, platile electronice cuprind totalitatea entitatilor, echipamentelor si
procedurilor de lucru care conlucreaza penrtu efectuarea platii tranzactiilor. In general, intru-un
procedeu electronic de plata de sunt implicate: (a) trei entitati care interactioneaza, respectiv o
banca, un vanzator si un cumparator; (b) mai multe echipamente hardware, software, o retea de
transmisie (cu unul sau mai multe centre de receptie, validare si retransmisie), punct de vanzare
(POS), distribuitor de bani electronici (cont-bani, credit bani, numerar-bani); (c) un set de
protocoale de plata (instructiuni de lucru). Sistemele de plati electronice opereaza pe baza unor
module de codificare/decodificare a operatiunilor de plati si folosesc chei publice si chei private
pentru a asigura integritatea si securitatea platilor.
Trasatura fundamentala a unui sistem electronic de plati consta in rapiditatea cu care
circula informatia-bani. Datorita infrastructurii ce integreaza sistemul de reglementare, sistemul
informatic si cel de telecomunicatii, informatia ajunge sa circule aproape instantaneu, adica in
timp real. Spre deosebire de sistemele clasice de plati fara numerar, la sistemele electronice de
plati nu se inregistreaza o intarziere intre momentul emiterii instructiunii de plata si momentul in
care are loc inregistrarea transferului de fonduri in conturile bancare, fiind eliminat riscul asociat
intervalului de timp in care intermediarul sa dea curs instructiunii de plata, risc ce include
46
- microplati;
- plati prin cecuri electronice;
pe parcursul zilei. Contul de decontare are la inceputul si sfarsitul zile operative sold zero. La
inceputul zilei, participantii transfera sumele necesare platilor din contul curent in cel de
decontare, iar la sfarsitul zilei, sumele ramase in contul de decontare se tranfera de operator in
contul curent al participantului. Daca este necesar, participantii pot efectua transferuri din
conturile curente in cele de decontare si pe parcursul zilei.
Mesajul electronic. Instrumentul de plata care se foloseste in cadrul platilor de mare valoare
este mesajul electronic (ordinul de plata electronic) care tinde sa se generalizeze pentru toate
categoriile de plati electronice. In general, un mesaj electronic cuprinde aceleasi elemete inscrise pe
ordinul de plata pe suport hartie, plus unele elemente specifice pentru criptare.
8.3 INSTRUMENTE ELECTRONICE DE PLATA
Instrumentele de plata folosite in sistemele de plati electronice sunt identice in ce priveste
informatilile pe care le contin cu cele pe suport hartie, dar adaptate transmisiei electronice si au
acelasi rol de a transmite informatia-bani de la partenerul platitor catre cel beneficiar prin
intermediul sistemului bancar. Adapatrea la sistemul electronic consta in transpunerea
informatiilor intr-un mesaj electronic care se poate cripta si decripta automat si semna electronic.
Instrumentele de plata electronica validate pana in preznt de practica sunt ordinul de plata
electronic si cecul electronic.
8.3.1 Ordinul de plata electronic
Ordinul de plata electronic este o versiune a ordinului de plata pe suport hartie cu
deosebirea ca se dematerializeaza atuci cand intra in sistemul de plati electronice. Ordinul de
plata electronic se prezinta sub forma unui mesaj electronic in care sunt cuprinse, intr-o anumita
ordine, informatiile necesare efectuarii platilor.
Mesajul electronic se editeaza de emitent daca dispune de infrastructura necesara (PC,
echipament de transmisie, echipamente automate de criptare/ decriptare si cheile private si
publice pentru semnatura elctronica), iar in cazul in care emitentul nu dispune de aceste
echipamente se poate emite un instrument de plata pe suport hartie care se transfoma in mesaj
electronic de catre banca emitentului. La banca emitenta, ordinul de plata electronic se valideaza
(verificarea autenticitatii semnaturii si a disponibilului in contul curent de catre administratorul
de cont) si se supervizeaza de o alta persoana (seful de serviciu sau contabilul sef), conform
principiului bancar al celor patru ochi, dupa care se transmite centralei bancii comerciale
pentru lansarea in sistemul de plati interbancare.
Circuitul ordinului de plata electronic este similar cu cel al ordinului de plata pe suport
hartie cu deosebirea ca este mai rapid, datorita posibilitatii tehnologice de transfer si procesare
automata si apoi de decontare in timp real.
8.3.2 Cecul electronic
Cecul electronic (eCheck) este un instrument care se prezinta sub forma unui mesaj
electronic semnat electronic si are aceleasi functii ca si cecul pe suport hartie. Cecul electronic a
aparut dupa legiferarea semnaturii electronice (1998-2000) si este folosit in special in SUA in
relatiile cu Trezoreria Statului.
Circuitul cecului electronic este similar cu circuitul traditional al cecului pe suport hartie.
Astfel, debitorul genereaza un cec electronic (un mesaj electronic specific pentru cec) folosind
un smart card dupa care il semneaza electronic si il transmite beneficiarului prin internet (email). Beneficiarul primeste eCheckul, verifica semnatura debitorului, andoseaza cecul pe
numele bancii lui, il semneaza electronic si il trimite bancii lui pentru constituirea unui depozit.
Banca beneficiarului verifica semnatura acestuia si il introduce in compensare. Banca debitorului
verifica semnatura acestiua, debiteaza contul si confirma casei de compensatii acordul de plata.
Dupa compensare, banca beneficiarului intra in posesia sumei si crediteaza contul acestuia.
Circuitul cecului electronic se prezinta astfel:
49
1 Plata
2 Transmiterea
3 Compensarea
4 Debitarea
5 Creditarea cont cecului cont
In aceasta varianta (cecul virament) toate entitatile implicate trebuie sa dispuna de
infrastrucura necesara pentru criptare/decriptare, semnatura electronica si retea de transmisie. In
varianta cecului numerar, beneficiarul se adreseaza direct bancii debitorului si solicita fie banii in
numerar sau transferul acestora la banca sa.
Avantajele acestui sistem constau in validarea automata, decontarea rapida,eliminarea riscului
pierderii atat pentru client cat si pentru banci, eliminarea riscului uman de procesare, folosirea
standardelor internetului de transmisie si securitate. Dezavantajele ar fi costurile pentru investitii in
echipamente, tipice internetului si o perioada de timp de acomodare a utilizatorilor si a bancilor.
8.4 SEMNATURA ELECTRONICA
Tranzactiile dintre parteneri efectuate prin mijloace electronice trebuia sa se finalizeze
intr-un mod care sa asigure forta juridica a rezultatului negocierii si sa pastreze anonimatul
participantilor. De cele mai multe ori partenerii nici nu se cunosc si instructiunile date care
angajau transferuri de active si de proprietate trebuia sa fie insotite de o certificare a identitatii.
Astfel a aparut semnatura electronica a carei functie era de certificare a identitatii persoanei.
In Romania, cadrul juridic este asigurat prin Legea nr. 455/2001 privind semnatura
electronica si prin Hotararea de Guvern nr. 1259/2001 privind Normele tehnice si metodologice
de aplicare a dispozitiilor legale. Aceste reglementari au fost elaborate in spiritul Directivei
UE/98/98 privind semnatura electronica si Directicvei UE/51/96 privind comertul electronic.
Legea romana are acelasi scop ca si reglementarile internationale, adica sa consacre forta juridica
a semnaturii electronice, similara cu cea olografa, si sa creeze premisele necesare pentru
desfasurarea comertului electronic si a tranzactiilor bancare.
Potrivit legii, semnatura electronica este rezultaul imaterial al asocierii intre mai multe
elemente tehnice si dispozitive hardware si software, coroborate cu exercitarea atributiilor
furnizorului de servicii de certificare. Semnatura electronica poate fi asemanata cu un cod
personal care se ataseaza la un e-mail sau alt document trimis electronic de la un calculator la
altul, fie prin internet, fie printr-o retea de calculatoare. Codul este emis de furnizorul de
servicii de certificare si poate fi folosit de catre o singura persoana. Avantajele pe care le confera
semnatura electronica in domeniul bancar se refera la comunicarea rapida cu clientii, asigurarea
confidentialitatii datelor, siguranta si usurinta in utilizare, precum si o mai buna circulatie a
informatiilor intre centrala si unitatile bancare
Cheia privata si cheia publica. Semnatura electronica poate fi simpla sau extinsa.
Semnatura simpla reprezinta o combinatie aleatoare de date electronice (o criptare) specificice
unei singure persoane si este cunoscuta sub numele de cheie privata. Cheia se emite de o
entitate legala care pentru autentificare atribuie un nou cod, specific acestei institutii, denumit
cheie publica. Combinatia dintre cheia privata si cea publica reprezinta semnatura electronica
extinsa care se utilizeaza pentru semnarea documentelor. Potrivit legii, semnatura electronica
extinsa tebuie sa indeplineasca cumulativ urmatoarele conditii: este legata in mod unic de
semnatar, asigura identificarea semnatarului, este creata prin mijloace controlate exclusiv de
semnatar, este legata de datele in forma electronica la care se raporteaza in asa fel incat orice
modificare ulterioara a acestora este identificabila.
O institutie financiara utilizeaza infrastructura cheilor publice pentru a asigura
autentificarea clientilor, integritatea si confidentialitatea datelor si reducerea riscurilor de
repudiere a tranzactiilor. Infrastructura cheilor publice este asigurata de un sistem de hardwere si
softwere, care pe baza unor proceduri asigura criptarea si decriptarea informatiei care circula
intre banca si client. De regula, bancile folosesc tehnologia criptarii simetrice (cheia privata)
50
pentru a securiza mesajele si tehnologia criptarii asimetrice (cheia privata si publica) pentru a le
decripta. Mecanismul certificarii electronice cu chei publice se prezinta astfel:
- clientul detine o pereche de chei, o cheie privata si una publica, corespondente printr-o
relatie matemetica intr-un algoritm de criptare;
- cheia publica este pusa la dispozitia celor care verifica identitatea clientului; cheia
privata se afla doar in posesia clientului, fiind confidentiala si este protejata cu parola
si PIN si stocata in text criptat, fie in memoria computerului, fie pe un alt suport cum
ar fi cardul smart;
- cheia privata genereaza o semnatura electronica ce identifica electronic, in mod unic, pe
detinatorul sau si care nu poate fi citita si autentificata decat cu cheie publica pereche;
- mesajul expeditorului este automat criptat cu cheia sa privata, cunoscuta numai de el, insa
odata trimis mesajul poate fi citit numai cu cheia publica a expeditorului; in acest fel,
destinatarul care detine cheia publica a expeditorului poate decripta mesajul si totodata
are certitudinea ca mesajul a fost trimis de detinatorul de drept al semnaturii electronice.
Avantajul cheilor publice consta in faptul ca reduce riscurile asociate parolelor si PINurilor care trebuie protejate si tinute secrete, iar dezavantajul il constituie faptul ca procedeul este
mai greoi si mai costisitor de implementat.
Autoritatea de certificare. Cerintele pentru securizarea informatiilor prin internet au
condus la dezvoltarea pietelor de chei publice si private dar si la aparitia autoritatilor de
certificare, ca entitati de verificare a identitatii in spatiul electronic. Autoritaea de certificare
autentifica cheia publica prin distribuierea ei odata cu un certificat calificat semnat digital care
face legatura dintre un nume de persoana si o cheie publica. Aceste servicii de certificare se ofera
de diverse categorii de furnizori ca: agentii guvernamentale, furnizori din domeniul tehnologiei
informatiei, operatori in telecomunicatii sau chiar entitati financiare, banci, denumiti generic
furnizori de servicii de certificare.
Certificatele digitale emise de o entitate autorizata atesta faptul ca cheia publica si cheia
privata corespondenta sunt atribuite unei persoane. De fiecare dat cand clientul stabileste
legatura cu banca se transmite semnatura electronica iar banca verifica daca certificatul este
valid, identifica si autorizeaza clientul si valideaza operatiunea bancara.
Certificatul digital se elibereaza pe o perioada de un an dupa care se poate reinoi. In
cadrul acestei perioade, certificatul se poate revoca in situatia in care cheia privata a clientului a
fost compromisa sau prin inchiderea contului clientului. Deci, banca verifica validitatea
certificatului prin incadrarea in perioada de valabilitate si confruntarea cu lista celor revocate. In
literatura de specialitate, procedura de eliberare a unei semnaturi electronice se compara ca
finalitate si fluiditate cu procedura de eliberare a unui act de identitate in care rolul institutiei
publice care elibereaza actul este indeplinit de furnizorul de servicii de certificare.
Teste grila
1. Instrumentele de plata electronice pot fi:
a. instrumente de plata la distanta
b. instrumente de plata de tip moneda electronica
c. moneda fiduciara
2. Dupa instrumentele de plata oferite, platile electronice se clasifica in:
a. plati cu carduri bancare
b. plati on-line (internet)
c. microplati
d. plati prin cecuri electronice
e. toate raspunsurile sunt corecte
51
Unitatea de nvare 9
TRANSFERURI ELECTRONICE DE FONDURI
Transferul electronic de fonduri este un ansamblu de tehnici informatice, electronice,
telemetrice, care permite schimbul de fonduri intre parteneri, prin intermediul bancilor si a unor
sisteme speciale de transfer, intr-un timp foarte scurt. Inca din deceniul 1960-70 au aparut unele
inovatii tehnologice care permiteau legaturi intre locatii foarte indepartate de pe glob, ceea ce a
permis aparitia mai intai a transferului electronic de fonduri si apoi a platilor electronice. In locul
instrumentelor de plata clasice au inceput sa circule mesaje privind platile, cu informatiile
necesare referitoare la moneda, suma, parteneri, banci, precum si alte informatii specifice.
Modalitatea electronica de transfer al fondurilor a determinat si anumite modificari
organizatorice in cadrul bancilor prin crearea de compartimente specializate in transferuri de
fonduri, carti de plata, plati catre persoane fizice, aparitia unor noi servicii bazate pe aplicatii
bancare electronice.
Din considerente privind riscurile pe care le implica dar si din ratiuni practice,
transferurile electronice interbancare se diferentiaza, in primul rand, in functie de valoarea
transferurilor, astfel:
- transferuri de valori mari (SWIFT si TARGET);
- transferuri de valori mici (Eurogiro, Western Union, MoneyGram).
banci utilizatoare (banci care nu sunt membre SWIFT dar care lucreaza prin intermediul bancilor
membre). Din totalul transferurilor de fonduri efectuate de tarile europene prin SWIFT, Romania
detinea la finele anului 2002 o cota de piata de 6%.
SWIFT are o retea structutata pe patru nivele: primul nivel are trei centre de procesare,
la Bruxelles (Belgia), Amsterdam (Olanda) si Capple Town (SUA); al doilea nivel cuprinde zece
centre regionale (centre de comutare), raspandite pe tot globul, care colecteaza mesajele de pe o
anumita zona geografica si le transmit la unul din centrele de procesare: al treilea nivel se refera
la ordinatoarele cu rol de supraveghere la nivelul fiecarei tari (concentrator national) care
mentin legatura cu membrii si afiliatii retelei (in tarile cu un volum mai mare de mesaje sunt mai
multe concentratoare nationale ca de ex. 4 in SUA, 3 in Anglia, 2 in Franta) ; si al patrulea nivel
include terminalele instalate la bancile care au aderat la SWIFT. Bancile din Romania transmit
si primesc mesaje prin centrul regional de la Viena. Utilizatorii care transmit sau primesc mesaje
nu pot dialoga direct, ci numai prin centrele regionale si cele de procesare.
Transmiterea mesajelor in sistem SWIFT se poate realiza in unul din urmatoarele
regimuri: normal sau ordinar, adica mesajele se transmit in ordinea introducerii in sistem; urgent,
adica inaintea celorlalte mesaje din regimul normal; sistem, mesaje cu circuit limitat pentru
transmiterea unor informatii cu caracter general numai membrilor SWIFT. Transferurile de
fonduri prin sistem SWIFT sunt destul de apreciate de utilizatori, datorita urmatoarelor avantaje:
Siguranta in functionare. In acest sistem toate operatiunile sunt computerizate de la
expeditor la destinatar si transferurile se executa automat. Programele de transmisie au detectori
de erori, deci elimina posibilitatea aparitiei acestora iar mesajele sunt codificate. Standardizarea
mesajelor elimina interpretarea gresita a acestora si reduce aproape la zero unul din riscurile cele
mai frecvente.
Rapiditate. Timpul de transmise este de cateva secunde, deci aproape in timp real.
Anumite decalaje de timp se datoresc numai diferentei de fus orar intre bancile partenere. Acesta
este considerat avantajul cel mai important in sistemul de plati si de multe ori rapiditatea este
mai mare la transferurile externe bazate pe SWIFT decat la cele interne care folosesc alte
sisteme.
Costuri scazute. Costurile sunt, in medie, de pana la 1$ pentru un mesaj, fata de 30$-50$
prin telex. Acestea sunt diferentiate in functie de urgenta si confirmarea mesajului, dar raman
foarte avantajoase. Acesta este un motiv pentru care, in unele tari, sistemul SWIFT este folosit si
la transmisia mesajelor interne pentru decontari multilaterale si compensari.
Fiabilitatea. Functionarea sistemului este asigurata 24 de ore din 24 si 7 zile pe
saptamana din 7, fiind deci accesibil in orice moment.
Institutiile financiare internationale folosesc, de asemenea, SWIFT-ul in transferurile de
fonduri iar mai recent prin acest sistem se realizeaza decontarile intre bancile centrale din
comunitatea europeana participante la euro. Transferurile anuale mijlocite prin serviciul FIN a
atins in 2003 pragul de 2 miliarde de mesaje si se estimeaza pentru viitorul aproipiat o cifra de
10 miliarde mesaje, ceea ce demonstreaza agrearea acestui sistem de comunitatea bancara si a
companiilor de afaceri.
9.1.2 Procedeul TARGET
Introducerea monedei unice euro a determinat si adoptarea unui procedeu unic de plati
intre tarile din zona euro, care a fost proiectat sa raspunda cerintelor de politica monetara ale
Bancii Centrale Europene si care sa fie conectat la sistemele nationale de plati din tarile membre.
Acest procedeu este cunoscut sub numele de TARGET (Transeuropean Automated RealTime Gross-Settelment Express Transfer) si are ca scop sa asigure efectuarea platilor intre
bancile centrale europene, pe baza bruta si in timp real, indiferent de sistemul folosit in fiecare
tara si minimizarea riscului de neplata pana aproape la disparitie.
Procedeul a fost initiat in 1995 de Institutul Monetar European devenit ulterior Banca
Centrala Europeana si a devenit operativ in ianuarie 1999 prin participarea bancilor centrale din
tarile membre si prin acestea institutiile de credit supravegheate de bancile centrale. Participarea
53
54
Astazi reteaua este formata pe langa organizatiile postale si din banci comerciale si
institutii de credit.
Arhitectura. EUROGIRO este format dintr-un modul central cu o retea internationala de
transmitere/receptie a mesajelor si mai multe module locale cu retele locale. Componenta
principala este cea locala care dispune de terminale, o retea locala, un centru intern de procesare
si management la distanta, un centru pentru mesaje transmise prin internet si echipammente
modem de lansare in reteua internationala EUROGIRO. Modulul local proceseaza o gama
variata de produse pentru care exista cate o interfata pentru fiecare produs.
Tranzactiile se realizeaza electronic iar mesajele sunt codificate si autentificate pentru a
nu permite unei terte parti sa citeasca sau sa schimbe vreo informatie. Capacitatea unui modul
local este apreciabila, de cca. 200.000 informatii zilnic. Pentru cresterea operativitatii, mesajele
de acelasi fel se trimit la destinatie in asa zise plicuri electronice, adica un grup de mesaje care
poarta un cod special al sistemului local iar la intrarea in reteua EUROGIRO primeste un alt tip
de cod, ceea ce asigura o securitate destul de buna. Toate tranzactiile se transmit in euro, dar
sistemul dispune de echipamente care asigura la destinatie conversia in moneda solicitata.
EUROGIRO asigura mai multe tipuri de produse si servicii de transferuri de fonduri,
dupa cum urmeaza:
- transferul de credit (credit transfer), care dureaza intre 2 si 4 zile si care prezinta o
varietate de moduri de transmitere;
- transferul urgent de fonduri (1zi);
- ordine de plata uzuale, cu o durata de 5 zile;
- transferuri de fonduri catre conturile bancare ale non membrilor;
- livrare contra numerar cu ramburs (produsele sunt expediate prin posta si sunt eliberate
destinatarului numai contra numerar);
- servicii diverse de decontare in euro;
- ordine de plata prin telefon;
- plati pentru pensii.
9.2.2 Procedeul Western Union si MoneyGram
Transferurile rapide de fonduri au patruns si in domeniul serviciilor pentru populatie
(retail banking). Pe plan international, transferurile rapide au fost determinate de circulatia fortei
de munca din tarile mai putin dezvoltate catre cele avansate, de plecarea la studii a tinerilor si de
extinderea relatiilor intre familii. Majoritatea acestor fonduri se transfera de catre persoanele care
lucreaza, temporar, in alte tari. Acestea sunt persoane cu venituri modeste, care nu au conturi in
banca si care doresc ca economiile lor sa ajunga cat mai repede la famiile din tara de resedinta.
Pentru asemenea situatii exista firme specializate care ofera servicii de transfer rapid de fonduri
in tot cursul anului, dintre care cele mai renumite sunt Western Union si MoneyGram din SUA.
Aceste firme au pus la punct un sistem operational care are urmatoarele caracteristici.
Infrastructutra. Procedeul se bazeaza pe un centru informatic international, Centrul
Operational, unde se proceseaza toate tranzactiile si un sistem de calculatoare in reteaua de
agenti interconectate cu Centrul Operational prin intermediul caruia se pot efectua transferuri
intre agentii indiferent de tara in care se afla, precum si transferuri intre agentii din aceiasi tara.
Agentii din retea sunt de regula banci si institutii financiare, dar pot fi si oficii postale, agentii de
turism, case de schimb valutar si alte entitati agreate de compania de transferuri.
Operatiuni. Sub aspect operational, avem de a face cu un serviciu prin care se transfera
bani intre doua persoane fizice si se elibereaza sumele destinatarilor de catre agentii din retea.
Suma maxima pentru o tranzactie este de 10.000 USD dar nu mai mult de 20.000 USD pe zi in
cazul in care aceiasi persoana face mai multe tranzactii. Pentru tranzactiile intre 1.000 USD si
10.000 USD trebuie sa se obtina autorizarea vocala a Centrului Operational de catre agentul care
efectueaza serviciul. Pentru a se asigura securitatea operatiunilor, fiecarui agent i se atribuie un
numar de identificare si un PIN, informatii care sunt cunoscute numai de personalul autorizat sa
efectueze tranzactii din cadrul agentului respectiv. Eliberarea banilor se face pe baza actului de
55
identitate al beneficiarului. Daca acesta nu are act de identitate se poate folosi metoda unei
intrebari test lansate de expeditor la care beneficiarul trebuie sa dea raspunsul exact.
Clienti. Acestia sunt numai persoane fizice care se afla in relatii personale unii cu altii
sau cu diverse institutii (invatamant, unitati financiare, diverse companii) fata de care au anumite
obligatii banesti. Sub aspect statistic, clientii se pot grupa astfel: (a) familii transferuri intre
membrii de familie, in special transferurile efectuate de catre cei care lucreaza in strainatate; (b)
turisti - care in anumite situatii pot primi bani din tara de resedinta; (c) studenti care pot primi
bani pentru cheltuieli de scolarizare; (d) reporteri aflati in strainatate care pot primii salarii si
alte fonduri pentru cheltuieli curente; si (e) alte categorii mai putin numeroase.
Avantaje. Avantajele sunt in primul rand pentru clienti, dar nu trebuie neglijate nici cele pentru
agenti. Avantajele pentru clienti constau in: rapiditatea in operare, maximum 10 minute; siguranta si
confidentialitate; comoditate in utilizare, in sensul ca nu este necesara deschiderea unui cont; existenta
unei retele largi de agenti; posibilitatea de a ridica banii de la oricare agent si nu numai de la cel
nominalizat; sumele sunt disponibile imediat ce clientul se prezinta la un agent; posibilitatea
transmiterii in afara de bani si a unui mesaj scurt. Pentru agenti, avantajele consta in comisioane,
cresterea numarului de clienti, realizarea de publicitate interna si externa (includerea agentului in baza
de date a sistemului si posibilitatea accesarii acestuia de catre orice alt agent).
Cel mai mare volum de transferuri valutare pentru persosne fizice se realizeaza de
companiile americane Western Union si MoneyGram.
Western Union a fost infiintata in 1851 si este una din cele mai vechi si renumite companii
americane. In 1870 compania a creat prima modalitate de transfer rapid a fondurilor pe distante mari,
a introdus primul telegraf la New York si a utilizat pentru prima data telexul in anii 50. In prezent,
Western Union este o companie subsidiara a First Data Corporation din SUA. Western Union a creat
in 1990 o filiala pentru servicii financiare Western Union Financial Services care are un departament
Western Union Money Transfer pentru transferuri rapide de bani in orice tara. Western Union avea la
sfarsitul anului 2001 o retea de 361 de agenti in 189 de tari cu peste 110.000 de locatii active
(tranzactii). Western Union mai are si unele produse ca Will Call, Quik Collect, Quick Pay, Quick
Cash care sunt variante de plati rapide specifice unor produse.
MoneyGram International Ltd. MoneyGram este o companie formata din MoneyGram
Payment Systems Inc. si Thomas Cook Group Ltd., ambele firme de referinta din SUA,
specializate in transferuri rapide de fonduri si diverse servicii financiare. Structura actionariatului
s-a schimbat continuu, in anii 80-90 apartinea grupului American Express iar in prezent prin
cotarea la bursa din New-York actionariatul s-a diversificat. Reteua MoneyGram cuprinde peste
25.000 de locatii active din peste 120 de tari.
Transferurile MoneyGram se fac numai in USD, astfel ca orice valuta se schimba in USD
dar la un curs folosit de firma, de regula cel pentru cecurile de calatorie din ziua respectiva.
Pentru transfer se plateste o taxa de catre clientul care trimite banii si care se imparte intre
agentul expeditor, agentul destinatar si MoneyGram. Ca urmare, la eliberarea numerarului in
valuta nu se mai percepe comision.
Teste grila
1. Transferurile de valori mari mari se efecteaza de regula prin sistemul:
a. SWIFT
b. TARGET
c. Western Union
d. MoneyGram
2. Clienti Western Union pot fi:
a. persoane fizice
b. persoane juridice
c. institutii publice
56
Unitatea de nvare 10
CARDUL BANCAR
Cardul este o inovatie revolutionara care a putut fi aplicata datorita progreselor deosebite
in domeniile informatic si electronic in masura sa faciliteze schimbul de fonduri prin tehnici
electronice intre partenerii de tranzactii prin intermediul bancilor. Cardul a intrat definitiv in
familia instrumentelor de plata atunci cand aplicarea tuturor inovatiilor componente s-a dovedit
eficienta, adica preturile echipamentelor si retelei au devenit accesibile, atat bancilor cat mai ales
populatiei, principalul beneficiar, care putea efectua plati fara a mai folosi numerarul.
Din punct de vedere istoric, aparitia cardului are loc in anul 1946, la New York, cand o
banca specializata in creditul de consum lanseaza pe piata un nou produs Charge It, care
consta in emiterea unui bon valoric numit scrip, pe baza caruia clientii puteau efectua
cumparaturi de la comerciantii care au acceptat acest nou sistem de decontare. Comerciantii
depuneau bonurile la banca emitenta si incasau contravaloarea bunurilor vandute, banca facand
transferul banilor din conturile clientilor in conturile comerciantilor. In 1950 apare, tot in
America, cardul de plastic pentru consum si calatorii emis de o firma Diners Club si preluat
apoi de banci pentru creditul de consum. Extinderea cardului de plastic are loc in 1960 prin Bank
of America care lanseaza produsul BANK AMERICARD (ulterior VISA International), care in
10 ani ajunge la peste 20 milioane de utilizatori.
In Europa, prima lansare a unui card european are loc dupa 1967, in Franta, prin Carte
Bleu, un card care necesita semnatura clientului pe factura, dupa care facturile se remiteau la
banca pentru incasare. Cardurile s-au raspandit foarte repede, cele mai solicitate pe plan mondial
fiind VISA, MASTERCARD si MAESTRO. In Romania, primele carduri (VISA) au fost lansate
in 1995 prin sistemul bancar, dar principiile privind emiterea si utilizarea instrumentelor de plata
electronica pe teritoriul tarii noastre au fost stabilite de Banca Nationala a Romaniei, mai tarziu,
prin Regulamentul nr. 4/2002.
Cardurile de plastic s-au extins rapid, s-au diversificat intr-o gama larga si s-au
perfectionat, atat tehnologic cat si ca proceduri de lucru, devenind, din ce in ce mai mult,
instrumentul de plata preferat pentru populatie. Cu toate acestea, potrivit statisticilor
internationale ale Grupului celor zece tari cele mai dezvoltate, pe anul 2003, cardurile detineau
pana la 60% din volumul numeric al tranzactiilor fara numerar si numai pana la 2% din valoarea
acestor tranzactii. Aceasta pondere valorica redusa este urmare a faptului ca platile prin carduri
se fac, de regula, de persoanele fizice care opereaza cu valori mici in comparatie cu platile
comerciale care sunt de valori mari si se folosesc alte instrumente de plata.
57
amenzi, penalitati etc., prin intermediul imprinterilor, terminalelor POS sau prin alte
medii electronice;
(c) transferurile de fonduri intre conturi, altele decat cele ordonate si executate de
institutiile financiare, efectuate prin intermediul instrumentului de plata electronica.
Ca si cecul, cardul nu este insa moneda, respectiv moneda electronica, ci numai un
instrument de plata care mijloceste transferul de moneda da la debitor la creditor, bazat pe un
anumit tip de tehnologie. Cardul este un instrument de plata care permite efectuarea unui numar
nelimitat de tranzactii spre deosebire de instrumentele de plata pe suport hartie care erau legate
de o singura tranzactie, iar transmiterea informatiei-bani este electronica si nu prin posta.
Cardul contine elemente de securizare si de individualizare incorporate pe suprafata sa
care sa asigure urmatoarele caracteristici obligatorii:
- suport fizic din material plastic si cu dimensiuni standard;
- aversul care contine elemente confectionate in relief (numarul cardului redactat in cifre
arabe, numele si prenumele posesorului in redactare cu caractere latine, data expirarii
valabilitatii [LL/AA] conform calendarului gregorian, card international sau local); si
elemente destinate informarii (sigla proprietarului de marca, denumirea sau sigla
emitentului, eventual o holograma de securitate, tridimensionala, vizibila la lumina
naturala);
- reversul care contine o banda magnetica standard pentru inregistrare cu cel putin trei
piste si/sau un microprocesor integrat (chip); un panel de semnatura, avand elemente
de siguranta in desen care sa ingradeasca posibilitatea stergerii sau modificarii
semnaturii;
- pentru asigurarea interoperabilitatii sistemelor de plati electronice emitentii trebuie sa
foloseasca numai standarde EMV (Europay, Mastercard, VISA).
Initial, cardurile nu aveau banda magnetica, datele transmitandu-se telefonic catre un
centru unde se introduceau intr-un terminal de calculator pentru a se verifica autenticitatea
cardului si existenta disponibilului in cont. Aceasta operatiune necesita un timp de raspuns si
facea ca vanzarea sa sufere o anumita intarziere. Ulterior, cardurile s-au perfectionat foarte mult
si in prezent sunt de doua feluri:
- carduri cu banda magnetica;
- carduri cu microprocesor.
Cardurile cu banda magnetica sunt cele care au pe verso o banda magnetica prin care
se realizeaza procesul de citire si de transmitere prin linie telefonica a datelor ( codul BIN - engl.
Bank Identification Number, codul PIN engl. Personal Identification Number, numele si
prenumele detinatorului, caracteristicile cardului debit, credit, cu/fara PIN, data expirarii, alte
date privind securitatea cardului). La centrul de autorizare exista un cititor de carduri care
introduce automat in retea informatiile cuprinse in banda. In acest fel, viteza de procesare este
destul de mare si se inlatura inconvenientul intarzierii tranzactiei.
Cardurile cu banda magnetica au insa dezavantajul ca pot fi furate sau falsificate si
utilizate in mod fraudulos, ceea ce reprezinta un risc pentru posesor. Codul PIN este un numar
atribuit de emitent pentru identificarea detinatorului si se utilizeaza de acesta atunci cand
foloseste cardul la un terminal. In cazul in carea plata se face prin transfer electronic, PIN are
rolul de semnatura electronica a detinatorului cardului.
Cardurile cu microprocesor, cunoscute si sub numele de SMART CARDS sau chipcarduri, sunt cele dotate cu o memorie (circuite integrate) incorporata intr-o capsula de
dimensiuni mici. Aceasta tehnologie apartine unui jurnalist francez, Roland Moreno, care in anul
1973 a inserat intr-un card un microprocesor integrat (chip) cu o memorie de cateva zeci de
kilobyts. Memoria cardului cuprinde patru zone de stucturare a informatiei, dupa cum urmeaza:
- informatii neconfidentiale (elemente de identificare a emitentului, numarul de cont al
titularului, termenul de valabilitate etc.);
- informatii confidentiale (disponibilul in cont);
- informatii inaccesibile (PIN, alte chei de codificare);
58
inregistrari care cuprind informatii unice privind tranzactiile si care se regasesc intr-o
agenda.
Cardul cu microprocesor prezinta certe avantaje fata de cardul cu banda magnetica:
(a) securitatea pe care o ofera in sensul reducerii al minim a riscului falsificarii si intaririi
controlului in momentul folosirii
(b) capacitatea de a primi si stoca date intr-un volum destul de mare pentru a permite
extinderea serviciilor electronice. Bancile sunt cele mai interesate in extinderea acestui nou tip
de card, intrucat reduce riscul de falsificare si deci pierderile care s-ar inregistra in asemenea
situatii, inclusiv disconfortul in relatiile cu clientii determinat de aparitia falsurilor, iar pe de alta
parte cresc posibilitatile de a extinde gama serviciilor fata de clienti si deci noi oportunitati de
comisioane, respectiv de venituri si implicit de profituri. Comerciantii au mai multa incredere in
noul instrument de plata intrucat acesta este mai sigur si mai operativ, iar posesorii pot extinde
folosirea cardului la mai multe operatii, deosebit de siguranta sporita conferita de acesta.
firmele angajatoare. Descoperitul de cont pentru salarii se limiteaza la cca. 75% din salariu si se
ramburseaza la virarea salariului in luna urmatoare. Garantia rambursarii este asigurata de firma
angajatoare.
Carduri de numerar. Acestea sunt carti de debit care se folosesc numai pentru retrageri
de numerar dintr-un aparat automatizat si cu un program informatic de casierie, numit automat
de distribuire de numerar (engl. ATM, cash dispencer). Retragerile se fac dintr-un cont de card
care trebuie sa se alimenteze periodic de catre titular.
Carduri multifunctionale sunt acele carduri de debit care se folosesc la plati, retrageri
de numerar, garantare si alte operatiuni de debit.
Din punct de vedere al emitentului, cardurile sunt de urmatoarele tipuri:
Carduri emise de banci (carduri bancare). Bancile emit o gama larga de carduri si
intra in competitie pentru castigarea unui segment cat mai mare de piata. Pentru a facilita accesul
clientilor, bancile incheie intre ele conventii de plati prin carduri, astfel ca un client al unei banci
poate apela la bancomatele altor banci cu care banca sa are incheiata o conventie. De asemenea,
comerciantii incheie aranjamente cu bancile pentru folosirea cardurilor emise de acestea.
Asistam astfel la un fenomen de interbancaritate a cardurilor care este in continua extindere cu
tendinta de globalizare.
Carduri emise de comercianti (carti private). Marile firme comerciale emit propriile
carti de plata clientilor sai pentru a permite sau facilita plati in vederea achizitionarii de bunuri
sau servicii exclusiv de la comerciantii emitenti fara a acorda accesul la un cont bancar. Aceste
carduri sunt insa valabile numai in magazinele sau lantul de magazine ale comerciantului sau a
unui grup de comercianti. Pentru a atrage clientii, cardurile private trebuie sa fie mai atractive
decat cele bancare si in acest scop se ofera unele facilitati si servicii financiare (discount la
vanzare, neaplicarea de comisioane, livrari pe credit, asigurarea gratuita a bunurilor vandute etc).
Cardul se emite de comerciant, gratuit, pe baza unei conventii incheiate de acesta cu clientul.
Plata se face fie din disponibilitatile clientului existente in contul de card la banca, fie din credit
acordat de comerciant pe o perioada de pana la un an. Toate aceste elemente se stabilesc prin
conventie. Plata din disponibilitati poate fi imediata, in care caz in conventie se mentioneaza
banca si contul clientului, precum si acordul acestuia pentru solicitarea platii de catre comerciant
sau plata amanata la sfarsitul lunii cand datoria se stinge prin cec pe baza extrasului de cheltuieli
transmis de comerciant. Plata din credit se poate face in mai multe variante: credit comercial
acordat gratuit pe 10-15 zile de la livrare; credit pe 1-3 luni, in limita unei anumite sume, cu
rambursarea in 2-3 transe; credit pe perioade mai mari de pana la 1 an, cu rambursarea lunara;
linie de credit permaneneta cu reintregirea acesteia de catre client. Pentru atragerea clientilor,
marile magazine mai ofera celor care folosesc cardurile lor diverse facilitati ca bonuri gratuite de
cumparaturi de sarbatori, reduceri de preturi in anumite perioade, parcari gratuite la magazinele
firmei etc.
Cardul hibrid (engl. dual card) este cardul care contine atat banda magnetica, cat si
microprocesor si care permite efectuarea unor operatiuni combinate, specifice fiecarui tip de
card.
Cardul co-branded este emis de o banca impreuna cu o entitate care, de regula, are ca
obiect principal de activitate comertul sau prestarile de servicii.
Carduri emise de alte institutii sau organizatii. Deosebit de banci si comercianti sunt
numeroase alte institutii care emit carduri, ca de exemplu: institutii internationale specializate in
carduri, institutii de credit, companii de transporturi, in special cele aeriene, agentii de turism,
cluburi etc. Acestea emit carduri cu aceptablitate redusa, specifice domeniului lor de ativitate, cu
exceptia institutiilor internationale de specialitate si a institutiilor de credit care emit carduri cu
acceptabilitate larga. Dintre institutiile internationale specializate cele mai importante sunt
American Express, American Express Gold si Diners Club. Acestea au o clientela cu resurse
financiare mai mari, carora le elibereaza carduri acreditive insotite de numeroase servicii ca
garantii pentru pierderea sau furtul cartilor, asigurari medicale pe timpul calatoriei, garantii
pentru rezervare hoteliera, precum si alte facilitati speciale. Costul acestor carduri este insa
60
destul de ridicat. Societatile comerciale mai emit carduri selective cum sunt cardurile pentru
abonamente telefonice, carduri de asigurare, carduri pentru a cumpara benzina (statii de
benzina), deci carduri care se folosesc pentru anumite servicii prestate de compania respectiva.
Companiile de transport aeriene si rutiere mai ofera carduri de abonament care nu sunt carduri
de plata dar asigura anumite facilitati ca reduceri de tarife, bonusuri la un anumit puncaj (numar
de km parcursi), prioritate la lista de asteptare sau la rezervare hoteliera etc.
In functie de zona de acceptabilitate cardurile pot fi:
Carduri nationale. Aceste carduri au o valabilitate numai pe teritoriul national si se pot
emite de bancile locale, fie sub marca si firma lor, fie sub marca si denumirea unei institutii
internationale specializate. Cardurile au o utilzare tipica, adica pentru eliberari de numerar si
efectuarea de plati din disponibil sau din credite.
Carduri internationale. Asemenea carduri se emit de institutiile internationale sau de
bancile locale care au devenit membre ale sistemelor internationale pentru carduri, dar numai sub
marca si firma sistemului international folosit. Cele mai cunoscute sisteme internationale sunt
VISA INTERNATIONAL si EUROPAY INTERNATIONAL, sisteme folosite si in tara noastra.
Cardurile se folosesc la retrageri de numerar, plati din disponibil sau din credite, in functie de
tipul cardului, atat pe plan national cat si international.
61
Deschiderea conturilor titularilor (persoane fizice) are loc dupa semnarea conventiei.
Toate operatiunile de incasari si plati trebuie sa se desfasoare prin conturi distincte pentru carduri
(conturi de card) pentru a se cunoaste miscarile debitoare si creditoare si soldul acestora si a se
calcula dobanzile cuvenite. Deschiderea unui cont de card nu este conditionata de existenta la
aceeasi banca a unui cont curent, fiind frecvente situatiile in care o persoana are conturi de
carduri la mai multe banci si cont curent la una dintre acestea. Lunar, titularul contului de card
primeste un extrs de cont cu toate tranzactiile efectuate si soldul contului. Inchiderea contului de
card are loc la cererea titularului sau din initiativa bancii, daca se produc evenimente care impun
acest lucru.
10.3.2 Operatiuni de retragere de numerar
Pentru retragerile de numerar cu carduri se folosesc echipamente electromecanice,
echipamente de transmisie (relee) si softuri informatice care asigura circulatia informatiei-bani si
eliberarea numerarului. Echipamentele electromecanice sunt automatele programabile ATM
(Automated Teller Machine), CD (Cash Dispencer) si automatele de schimb valutar, iar releele
sunt echipamente de tip modem.
Automatul bancar ATM este un echipament pentru eliberarea de numerar sub forma de
bancnote, precum si transferuri de fonduri pentru plati de servicii, furnizarea unor informatii de
cont si consultanta bancara. Din punct de vedere fizic, ATM-ul este un seif blindat care are in
interior un numar de 10-12 casete cu bancnote, un mecanism de numarare si altul de preluare a
bancnotelor si de transport care sunt actionate electronic, precum si un echipament de blocare
conectat la sistemul de alarmare al utilizatorului. In exterior, ATM-ul dispune de un ecran pentru
afisarea instructiunilor de lucru, o fanta pentru introducerea cartii de plata in vederea transmiterii
informatiilor la centrul informatic al bancii si primirii raspunsului, o tastatura pentru suma de
bani solicitata sau plata serviciilor si o fanta cu un sertar pentru eliberarea numerarului.
Echipamentul de transmisie se afla la unitatea bancara care deserveste ATM-ul prin care se
transmit si se primesc informatiile la si de la centrul informatic de la centrala bancii comerciale.
La primirea informatiei privind golirea casetelor, acestea se inlocuiesc de personalul autorizat ca
casete cu bancnote iar cele goale se transporta la centrul de procesare al bancii. Pentru fiecare tip
de operatiune (eliberare de numerar, plata pentru fiecare fel de serviciu sau de informatie) se
folosesc softuri specifice existente la centrul informatic care comanda succesiunea operatiunilor.
Fluxul operational pentru eliberarea numerarului este urmatorul:
- introducerea cartii de plata in nisa pentru carduri (card reader);
- tastarea PIN-ului (se admit numai doua greseli de tastare la a treia greseala cardul se retine
de ATM);
- tastrea sumei dorite care nu trebuie sa depaseasca limita prevazuta in conventie;
- eliberarea numerarului si debitarea contului personal de card;
- restituirea cartii de plata;
- eliberarea chitantei.
In ce priveste operatiunile de plata sau informatii de cont, acestea se regasesc in meniul
care se afiseaza pe ecran, dintre care cele mai frecvente se refera la:
- plata facturilor pentru servicii ca telefon, electricitate, gaze etc;
- rambursarea ratelor de credite, plata dobanzilor, comisioanelor etc;
- obtinerea de extrase de cont si alte informatii de cont;
- obtinerea unor informatii fonanciare de piata (dobanzi la depozite, credite, titluri sau alte
valori mobiliare);
- operatiuni de cash management.
In toate cazurile se introduc prin tastare datele solicitate de meniul ales si se astepta
confirmarea tranzactiei. In unele cazuri pot apare mai multe variante si atunci trebuie sa se
opteze pentru una dintre ele. In final, aparatul elibereaza o chitanta privind operatia efectuata si
returneaza cartea de plata.
62
dovedit a fi foarte eficienta. Practica bancara cu carduri a aratat ca frauda se produce de cele mai
mule ori in activitatea de acceptare, determinata de posesorii cardurilor sau de terte persoane.
Fraude determinate de posesorii cardurilor:
- utilizarea cardului de catre posesor fara existenta disponibilului in cont pentru mai
multe operatiuni care nu sunt supuse autorizarii (sub limita de autorizare), speculand
faptul ca operatiunea nu se verifica; banca emitenta refuza plata, urmand ca banca
acceptanta sa se indrepte impotriva comerciantului; solutia este impunerea autorizarii
in toate cazurile in care se opereaza in mediu de risc;
- utilizarea cardului pentru tranzactii pe care ulterior posesorul nu le mai recunoaste,
din rea intentie sau alte motive (folosirea cardului de catre un alt membru al familiei
fara stirea posesorului); in acest caz se ridica problema calitatii activitatii de triere a
clientilor de catre banca emitenta si a preocuparii pentru formarea unei culturi
bancare;
- transmiterea cardului altor persoane care efectueaza tranzactii (de regula in
strainatate) fara ca detinatorul sa le recunoasca; de asemenea, apare o problema de
relatii cu clientii, in special in perioada de inceput a folosirii cardurilor.
Fraude determinate de terte persoane:
- aflarea numarului cardului de catre o terta persoana in diverse imprejurari si folosirea
acestuia in operatiuni frauduloase, ca de exemplu, folosirea cardului la un magazin,
restaurant, hotel, cazinou pentru tranzactii pe care le recunoaste, insa numarul
cardului a fost furnizat de un angajat al firmei unor persoane care utilizeaza aceste
informatii in tranzactii frauduloase sau transmiterea prin internet a numarului de card
si data valabilitatii pentru a beneficia de acces la un site ori pentru a plati un
bun/serviciu, aceste informatii ajungand la un hacker care le foloseste in detrimentul
detinatorului de card; din acest considerent multe banci emitente limiteaza accesul
cardurilor la tranzactii pe internet;
- copierea benzii magnetice a unui card valid al carui cont atasat este alimentat cu un
alt card pentru tranzactii comerciale, procedura care se numeste skiming si este
foarte greu de depistat ;
- folosirea unor carduri pierdute/furate sau contrafacute, profitand de ignoranta
comerciantului sau de complicitatea acestuia cu infractorul; de exemplu, in cazul
cardurilor pierdute/furate comerciantul accepta operatiuni sub limita de autorizare
fara a consulta lista cardurilor nevalabile, iar in cazul cardurilor contrafacute, in care
se cumpara bunuri de valori mai mari (bijuterii, produse electronice, haine de lux
etc), comerciantul fie ca nu verifica cu atentie cardul care se poate depista ca nu este
autentic, fie nu este prudent ca sa solicite consultarea posesorului real; asemenea
fraude se recupereaza, la sesizarea detinatorului real, de catre banca emitenta, aceasta
de la banca acceptanta si apoi de la comerciant; in vederea contracararii acestor
situatii, bancile acceptante procedeaza fie la incheierea de contracte de asigurare, fie
la obligarea comerciantului de a constitui un depozit colateral prin care sa garanteze
eventuale tranzactii frauduloase.
In general, cardurile cu procesor s-au dovedit a fi mult mai sigure, fraudele fiind
nesemnificative. Datele statistice demonstreaza acest lucru si este de asteptat elaborarea unor
procedee de securizare mai performante pe baza acestor carduri.
angajat in emiterea de carduri si crearea conditiilor pentru acceptarea la plata de catre firmele
romanesti. Aceste banci si-au creat departamente specializate in operatiuni cu carduri si au aderat
la sistemele internationale VISA in1993 si EUROPAY in 1994. In 1995 aceste banci au
constituit societatea ROMCARD specializata in operatiunile cu carduri si in autorizarea platilor.
Principalul motiv al crearii ROMCARD a fost aprecierea bancilor ca este mai eficient economic
sa utilizeze in comun nodurile de comunicatii ale unei societati specializate, decat sa faca
investitii separate in noduri electronice individuale de acces catre sistemele internationale (VISA
si EUROPAY). De asemenea, erau necesare si investitii individuale in module soft pentru
acceptarea cardurilor internationale. ROMCARD este un centru de autorizare vocala (prin
telefon) a operatiunilor derulate de comercianti, autorizare electronica a eliberarilor de numerar
de la ATM (bancomate), nod electronic de acces la VISA si EUROPAY de autorizare,
compensare si decontare, nod de acces pentru banci emitente de carduri catre retelele
ROMCARD. Din anul 2000, pe langa ROMCARD si-au inceput activitatea alte doua centre de
procesare a cardurilor, Pay Net si Provus care emit in numele bancilor mici. Numarul cardurilor
emise, a echipamentelor ATM si POS, precum si volumul tranzactiilor a crescut destul de repede
in ultimii ani, piata cardurilor fiind dominata de trei banci, Bancpost, BRD- Groupe Societe
Generale si Banca Comerciala Romana, care la finele anului 2002 detineau peste 82% din piata.
Teste grila
1. Prin intermediul cardului bancar se pot efectua urmatoarele operatiuni:
a. retragerea de numerar
b. plata bunurilor sau a serviciilor prin POS
c. transferurile de fonduri intre conturi
d. plata facturilor la utilitati
e. toate operatiunile de mai sus
2. Cardurile multifunctionale sunt acele carduri de debit utilizate la:
a. plati
b. retrageri de numerar
c. garantare
d. incasari
65
Unitatea de nvare 11
INTERNETUL BANCAR
Aparitia internetului este considerata ca cel mai important eveniment din a doua jumatate
a secolului XX din punct de vedere al impactului in economie si societate. In 1966, Paul Barand
de la RAND Corporatin emite conceptul transmisiei dinamice a pachetelor de date intr-o retea
descentralizata si stabileste anumite principii de functionare. In 1968, Laboratorul National de
Fizica al Angliei construieste pe baza acestui concept primul prototip de retea si in continuare
alte firme, in special americane, construiesc retele cu un numar din ce in ce mai mare de
calculatoare. Din 1982, sistemul devine domeniu public si internetul se dezvolta vertiginos
devenind o necesitate. Potrivit publicatiei International Telecommunication Union, internetul
dispunea la finele anului 2003 de aproape 700 mil. de utilizatori (peste 100 mil. in 1991), din
care 32% in Europa, 31% in Asia/Pacific, 30% in SUA si Canada. Pe sectoare economice, la
nivel mondial, ponderea operatiunilor prin internet era de 44% in sistemul bancar, 29% in
comunicatii si media, 25% in distributie, 16% in asigurari. In Romania, internetul cunoaste o
evolutie mai modesta, in anul 2003 fiind sub 0,1 mil. utilizatori pentru toate tipurile de plati
electronice fara carduri.
11.1 INTERNETUL BANCAR CANAL DE COMUNICARE
Operatiunile bancare prin internet au aparut dupa anul 1990, iar in Romania din 2000 si
acestea sunt strans legate de comertul electronic si plata electronica a serviciilor. Internetul
bancar mareste foarte mult gradul de libertate al celor care fac plati sau transfera fonduri, nefiind
legati de drumul la ghiseul bancar. Mai mult, internetulbancar poate fi accesat de la orice
calculator conexat la internet, deci emitentul instructiunii de plata poate sa nici nu posede un
calculator la domiciliu. Internetul bancar ofera posibilitatea nu numai a efectuarii operatiunilor
bancare dar si a obtinerii informatiilor financiar-bancare necesare pentru gestionarea fondurilor
si luarea deciizilor. Din acest punct de vedere, Walter Wriston, presedintele Citicorp, afirma in
1985 ca informatia despre bani este mai valoroasa decat banii insisi. Internetul pune pe deplin
in valoare aceasta resursa.
Notiunea de internet bancar este definita de unele institutii finnaciare internationale de
specialitate (Electronic Banking Group din cadrul Comitetului de la Basel, Office of the
Comptroller of Currency-SUA) in mai multe variante cu acelasi continut furnizarea de servicii
bancare prin mijloace electronice tip internet. Bancile pot oferi servicii de tip internet bancar in
doua feluri: (a) bancile existente isi creaza un site oferind clientilor pe langa canalele traditionale
si internetul bancar; (b) infiintarea unei banci virtuale, fara sucursale, denumita si banca Internet
Only, in care calculatorul server este tinut intr-un birou care serveste si ca sediu al bancii sau in
alta locatie. Specialistii au ajuns la concluzia ca internetul bancar este un canal de comuncatie
prin care se pot efectua plati prin anumite instrumente de plata (cardul, ordinul de plata
electronic), constituirea/desfintarea de depozite, transferuri de fonduri intre conturi sau tranzactii
mai complexe precum cash management, deosebit de gama larga de informatii despre serviciile
si produsele bancare.
Desi perioada de timp este destul de scurta, evolutia platilor bancare prin internet poate fi
structurata in trei etape:
1. plati intr-o forma mai putin sigura (rudimentara dupa unele opinii) in care utilizatorii
comunicau numarul de card direct comerciantilor;
2. plati pe baza tehnologiei certificatelor digitale cu dezavantajul ca se identifica doar
calculatorul de la care s-a emis instructiunea nu si utilizatorul de card;
66
3. plati pe baza de cititoare de smart carduri conectate la calculator prin care utilizatorul
introduce cardul in cititorul de smart carduri si tasteaza codul PIN prin care se activeaza
certificatul digital, identificandu-se atat calculatorul cat si utilizatorul.
transferuri de fonduri intre conturi si schimburi valutare, bineinteles pe baza unui cont deschis la
banca si a conventiei de utilizare a contului in regim on-line. Pentru efectuarea acestor operatiuni
se acceseaza site-ul bancii, se formeaza codul (token) de acces, se introduce parola si se transmit
instructiunile de plata conform meniului afisat pentru fiecare fel de produs/serviciu. La banca,
operatiunile se desfasoara in urmatoarea succesiune: decodificare, autentificare, validare si
executie. Decodificarea se face automat pe baza unor formule folosite de comun acord de cele
doua parti; autentificarea reprezinta verificarea emitentului prin parola folosita; validarea
reprezinta verificarea corectitudinii mesajului si a disponibilului in cont; executarea presupune
efectuarea operatiunlior de cont si transmiterea fondurilor prin ordine de plata electronice. Din
motive de securitate se stabilesc anumite limite valorice de plati pentru o tranzactie, precum si
beneficiarii catre care se pot face astfel de plati.
Bancile care dezvolta activitati transfrontaliere se confrunta mai mult cu riscul valutar. De
asemenea, riscul valutar poate fi intensificat de dezvoltarea economica, politica si sociala,
aspecte al caror impat o banca fara experienta in actiuni transfrontaliere ar putea sa nu il
aprecieze corect. Un rol esential in asemenea situatii revine autoritatii de supraveghere din tara
gazda care trebuie sa se asigure ca banca indeplineste criteriile unui sistem de management al
riscului care sa ii permita initierea de astfel de operatiuni.
Riscul de tranzactie se manifesta in conditii de greseala umana, frauda, imposibilitatea
livrarii produselor datorita greselilor de conceptie, implementare sau monitorizare a sistemelor
cu frecventa mai mare in zona fraudei prin penetrarea serverelor si sustragerea de informatii de
catre operatori neautorizati care pot deturna fonduri. Bancile trebuie sa ofere servicii ferme si de
calitate pentru a consolida increderea in numele si marca lor. In acest scop ele isi organizeaza un
control intern sofisticat pentru a supraveghea sistemul electronic si a preveni eventuale fraude,
tentativele de atac devenind o preocupare majora. Studiile arata ca sistemele elctronice sunt mult
mai vulnerabile la atacurile interne si mai putin la cele externe, intrucat utilizatorii interni au cel
mai usor acces la informatii. In actuala etapa de dezvoltare a internet-bankingului, riscul cel mai
mare este cel de tranzactie (frauda), intrucat sistemul de transmisie telefonica este destul de
vulnerabil la interceptari. Exemplificam cateva tipiri mai noi de atacuri: sniffers (adulmecatori)
programe de monitorizare care capteaza numele utilizatorilor si parolele atunci cand acestia intra
pe sitte-ul bancii; ghicitori de parole programe care testeaza un numar mare de combinatii
posibile pentru a obtine o intrare in retea; forta bruta o tehnica de a capta mesage codificate
care apoi sunt citite cu ajutorul programelor de spargere; interceptia interceptarea de transmisii
si apoi se incearca deducerea de informatii. Pentru protectia sistemelor s-au inventat firewalls
(ziduri de protectie) o combinatie de hardware si software plasate intre doua retele prin care
trebuie sa treaca inregistrarea de date, precum si o gama larga de elemente de securitate pentru
riscuri specifice.
Riscul de piata se manifesta mai mult in zona operatiunilor cu valori mobiliare.
Cresterea vertiginoasa a acestei piete si tranzactionarea on-line prin internet poate conduce la o
volatilizare crescuta a valorilor mobiliare si in consecinta la necesitatea unei lichiditati mai mari.
Angajarea bancii in operatiuni de brokeraj prin internet pentru portofoliu sau o expunere la un
risc sporit trebuie analizate cu mult profesionalism. Ca si in cazul riscului de lichiditate, efectele
operatiunilor on-line asupra volatilitatii pietei trebuie monitorizate, atat de banci, cat si de
autoritatile de supraveghere.
Riscul strategic apare in cazul incompatibilitatii intre obiectivele strategice, pe de o
parte, si resursele si posibilitatile de indeplinire, pe de alta parte. Acest risc apare la introducerea
de produse/servicii noi care in conditiile internetului poate produce schimbari substantiale intre
fortele concurente. De cele mai multe ori, bancile din dorinta de a aparea pe piata cat mai repede
nu experimenteaza suficient produsul/serviciul sau implementarea (in special pregatirea
personalului) nu este adecvata si pot aparea esecuri cu consecinte nefavorabile pentru numele
bancii si ca urmare pierderea de clientela. De aceea, trebuie analizat daca este oportuna o
expertiza pentru a identifica, monitoriza si controla riscul si care sa asigure ca obiectivul poate fi
indeplinit in concordanta cu celelalte scopuri ale bancii si cu toleranta la risc. Prin natura sa,
riscul strategic este mai general si mai extins decat celelalte tipuri de risc, intrucat deciziile
managementului pot avea implicatii asupra tuturor tipurilor de risc. O industrie, cum este
internetul, poate aduce avantaje substantiale daca strategia si maniera de concepere si
implementare a produsului/serviciului este adecvata.
Riscul reputational este determinat de impactul negativ al activitatii bancii prin internet
asupra opiniei publice, ca urmare a unor servicii de calitate indoielnica, neasigurarea
confidentialitaii informatiei despre clienti, promovarea cu usurinta a unor produse/servicii, lipsa
de raspuns la cerintele clientilor. Riscul reputational poate expune banca la pierderea clientilor,
reducerea veniturilor si chiar la litigii datorita nerespectarii angajamentelor pentru facilitatile
prezentate pe site. Operatiunile prin internet sporesc dependenta bancii de partenerii care asigra
suportul tehnologic, existand riscul ca acestia sa nu-si mentina serviciile la un nivel constant
69
inalt. De aceea, banca trebuie sa efectueze controale care sa gestioneze si sa monitorizeze acest
risc si sa primeasca informatii despre planurile tertilor de derulare a actvitatii. Un alt aspect
important il constituie eventualele brese in sistemul de securitate al site-lui bancii, clientul
putand sa constate gradul de soliditate al tranzactiilor efectaute de banca prin internet. Pentru a
se proteja impotriva acestor amenintari, banca trebuie sa dezvolte si sa mentina standarde de
performanta ridicate, sa revizuiasca si sa testeze periodic solutiile de continuare a activitatii,
precum si sa imbunatateasca permanent strategiile de comunicare.
Gestionarea riscului operatiunilor bancare prin internet este un domeniu nou care
necesita o anumita tehnologie bancara de identificare, dimensionare, monitorizare si control a
expunerii la risc. In prezent exista o dilema privind elaborarea unei tehnologii interne sau
alegerea unei tehnologii externe care sa fie implementata de o firma specializata. Mai mult, se
contureaza ideea ca intreaga activitate de operatiuni bancare prin internet sa fie plasata la o firma
de specialitate (out-sourcing) in special de bancile care nu dispun de infrastructura necesara.
Pentru gestionarea riscului opertiunilor bancare prin internet, Electronic Banking Group
de la Basel a recomandat bancilor un set de 14 principii, astfel:
1 Comitetul de Directie si administratorii trebuie sa organizeze supravegherea efectiva a
riscurilor asociate activitatii on-line, inclusiv stabilirea de elemente specifice de contabilitate,
politici si control. Ca urmare, este necesara revizuirea strategiei bancii, infiintarea unui serviciu
de specialisti in supraveghera riscurilor in functie de vulnerabilitatea retelelor si sensibilitatea
informatiei transmise.
2 Comitetul de Directie si administratorii trebuie sa revizuiasca si sa aprobe aspectelecheie ale controlului securitatii informatiei. Aceasta presupune stabilirea modului de autorizare,
control logic si fizic de acces si o infrastructura de securitate adecvata. Totodata, vor trebui
gestionate amenintarile externe prin anumite tehnici, ca programe anti-virusi, programe de
detectare a intrarilor frauduloase in retea si testarea gradului de penetrare a retelei interne si
externe.
3 Comitetul de directie si administratorii trebuie sa stabileasca o politica de colaborare
cu partenerii in oferirea serviciilor prin internet. Managementul
bancii trebuie sa evalueze riscurile de parteneriat, sa efectueze analize asupra competentei
partenerilor si sa solicite efectuarea de audit intern si extern.
4 Banca va trebui sa ia masurile indicate pentru a autoriza si identifica clientii cu care
efectueaza operatiuni prin internet. Banca trebuie sa foloseasca metode sigure de autentificare
(PIN, parola, smart card si certificat digital) si de autorizare a clientilor pentru reducerea riscului
de furt al identitatii, operatiuni frauduloase de cont si spalari de bani.
5 Bancile trebuie sa foloseasca metode de autentificare a tranzactiilor care sa promoveze
non-repudierea. Non-repudierea necesita crearea unei dovezi a originii livrarii informatiei
electronice pentru a proteja expeditorul impotriva falsei negari din partea emitentului. Cel mai
cunoscut mijloc este acordarea certificatelor digitale care impreuna cu semnatura digitala permit
identificarea in mod unic a emitentului.
6 Bancile trebuie sa asigure masurile indicate pentru separarea adecvata a sarcinilor
intre sistemele de internet banking, bazele de date si aplicatii. Separarea sarcinilor este o masura
uzuala si da siguranta ca tranzactiile sunt autorizate, inregistrate si supravegheate in mod corect.
7 Bancile trebuie sa sigure controlul autorizarii si conditiile de acces.
Pentru a sustine separarea sarcinilor, bancile trebuie sa controleze strict autorizarea si conditiile
de acces.
8 Bancile trebuie sa asigure integritatea datelor. Integritatea datelor se refera la faptul ca
atat datele stocate cat si cele in tranzit nu pot fi modificate fara autorizatie.
9 Bancile trebuie sa asigure existenta reperelor pentru audit. Intrucat informatiile sunt in
format electronic numai anumite repere sunt supuse auditului, ca: deschideri, modificari si
inchideri de cont; tranzactii cu consecinte financiare; tranzactii peste limita; acordare, modificare
sau revocare a drepturilor de accesare a sistemului.
70
scanarea mainii, atat partea frontala cat si cea laterala ale palmei, lungimea degetelor, distanta
dintre articulatii sau forma acestora. Aceasta forma se foloseste pentru sistemele cu securitate
joasa sau medie. Deformarile care apar pe parcurs, in special la persoanele in varsta sau la cele
cu anumite maladii, ridica probleme in extinderea acestei forme de autentificare.
- Autentificarea vocala. Tehnologia se bazeaza pe calitatile distincte ale vocii fiecarei persoane.
In aplicatiile de telefonie, autentificarea vocii functioneaza prin telefonul obisnuit, in timp ce in
aplicatiile PC este disponibila o paleta larga de combinatii intre microfoane si placi de sunet
compatibile cu orice computer. Dezavantajul este ca exista posibilitatea inregistrarii in prealabil
a vocii unui subiect si a reluarii ulterioare a inregistrarii, ajungandu-se la falsa acceptare a unui
infractor intr-o retea sau intr-un sistem de conturi al unei banci. Pentru diminuarea acestui risc
trebuie dezvoltate o serie de metode de identificare exacta a utilizatorilor, una dintre acestea fiind
solicitarea sa-si confirme identitatea prin rostirea unor secvente numerice aleatoare.
- Scanarea semnaturii. Pentru determinarea manierei in care o persoana semneaza, tehnologia
examineaza viteza, presiunea si alti factori relativi la efectuarea semnaturii. Biometria unei
semnaturi manuale nu se bazeaza doar pe forma semnaturii, ci si pe dinamica acesteia.
Semnatura e captata odata cu elementele temporale viteza, acceleratie, presiune si anumite
sabloane - spre exemplu se poate determina daca punctul pe i a fost pus ls sfarsitul semnaturii
sau pe parcurs. Majoritatea rau-voitorilor au acces doar la forma fizica a semnaturii gasind fie o
chitanta, fie un card pierdut. Ei nu pot copia intensitatea folosita in timpul efectuarii semnaturii si
nici viteza, ambele schimbandu-se in timpul procesului de semnare. Acest tip de scanare este
foarte util in sistemul bancar unde se vehiculeaza multe documente si de valori importante.
Tehnologia pentru scanarea semnaturii este comparabila, din punct de vedere al acuratetei, cu
cea folosita la scanarea retinei sau a amprentelor.
ETAPELE UNEI PLATI PRIN INTERNET:
1 Cumparatorul obtine de la banca lui un card virtual incarcat cu o anumita suma de bani
2 Cumparatorul (posesorul de card virtual) acceseaza site-ul magazinului virtual care accepta
plata prin card si apoi alege produsul
3 Cumparatorul lanseaza comanda si completeaza informatiile privitoare la card
4 Comerciantul transmite bancii lui informatiile privitoare la card si tranzactie
5 Banca comerciantului autentifica mesajul si transmite informatiile prin sistemul VISA bancii
emitente a cardului
6 Banca emitenta valideaza mesajul si il retransmite prin sistemul VISA bancii beneficiarului
(comerciantului)
7 Comerciantul primeste mesajul de autorizare si poate elibera marfa
8 Transmiterea fisierului cu tranzactiile
9 Transferul fondurilor
Teste grila
1. Tipuri de internet bancar pot fi:
a. informational
b. comunicativ
c. tranzactional
d. toate variantele sunt corecte
2. Operatiunile tranzactionale care se pot efectua prin internetul bancar sunt :
a. depozite la termen
b. retrageri de numerar
c. plati din cont (ordine de plata)
d. plati prin carduri
e. transferuri de fonduri
73
Unitatea de nvare 12
CANALE ALTERNATIVE DE PLATI ELECTRONICE
12.1 VIDEOTEX
Videotex este un canal de telecomunicatii care are la baza videografia, adica transmiterea
imaginilor video prin telefon. Sistemul Videotex permite vizualizarea imaginilor privind situatia
conturilor, a instructiunilor de plata care se transmit, a produselor si serviciilor bancare, precum
si a informatiilor de consultanta bancara.
Videotex a fost conceput, in 1973, la Centrul de Cercetari Martlesham din Anglia,
apartinand de British Telecom, sub numele de Wiewdata, apoi Prestel, iar astazi de Videotex.
Viziunea inventatorilor a fost de a combina liniile telefonice cu canalele de televiziune in
vederea obtinerii unor informatii si a efectuarii de operatiuni bancare uzuale, avand in vedere ca
fiecare familie dispunea de un telefon si un televizor. Echipamentele suplimentare necesare
constau dintr-un adaptor la TV, un codor pentru codificarea/decodificarea informatiilor si un
modem pentru transmisie, produse ieftine si disponibile pe piata. Inventatorii mizau pe
extinderea rapida a noului produs datorita ofertei diversificate de servicii si costului redus al
exploatarii. Sistemul s-a extins in Europa, Canada si SUA, in variante perfectionate in functie de
cerintele nationale. Cu toate acestea, sistemul a rezistat numai in Franta sub numele de Minitel,
in celelalte tari s-au inregistrat deficite financiare in exploatare si s-a renuntat la folosirea lui.
Arhitectura. Videotex implica participarea a trei entitati: utilizatorul, reteaua de
transmisie si banca. Utilizatorul trebuie sa dispuna de un televizor conectat la sistemul telefonic
si de un post telefonic. Reteaua de transmisie dispune de echipamente care primesc si transmit
mesajele de conectare (RTC comutatoare de retea) si mesajele de informatii (TPC) si de un
punct de acces video (PAV). Banca dispune de mai multe echipamente, respectiv pentru
primirea mesajelor, prelucrarea acestora, stocarea de informatii (baza de date) si centrul
Videotex. Fluxul operatiunilor bancare in sistemul Videotex se prezinta astfel:
1- utilizatorul solicita conectarea la retea printr-un apel telefonic verificat si recunoscut de
comutatorul RTC
2 - reteaua telefonica stabilieste legatura cu punctul de acces video (PAV), cu comerciantul si cu
banca
3 - utilizatorul selecteaza serviciile, emite comanda si primeste informatiile de pret
4 - utilizatorul se informeaza, video, asupra situatiei sale financiare si transmite instructiunea de
plata
74
75
12.3 MULTICASH
MultiCash face parte din categoria produselor informatice pentru realizarea de operatiuni
bancare electronice prin utilizarea unui calculator personal conectat la reteaua telefonica prin
intermediul unei conexiuni modem. Produsul MultiCash se adreseaza mai mult persoanelor
76
juridice si asigura efectuarea de plati interne, plati internationale, obtinerea unor informatii de
cont si optimizarea administrarii resurselor bancii. In anul 2002, pachetul MultiCash a fost
utilizat in peste 300 de banci din 20 tari si peste 500 mii de companii. In Romania, produsul a
fost introdus in anii 1999-2000 si este folosit de mai multe banci BCR, BRD Group Societe
General, Raiffeisen Bank, ING, ABN AMO la care sunt conectate cca 700 companii.
Arhitectura MultiCash.
Produsul MultiCash dispune de trei module: unul pentru banca , altul pentru clienti si o
interfata pentru sistemul informatic al bancii. Modulul pentru banca asigura gestionarea
comunicatiilor cu clientii, autentifica utilizatorii in raport cu drepturile de acces si semnaturile
electronice si realizeaza procesarea operatiunilor bancare; modulul pentru clienti gestioneaza
comunicarea dintre clienti si banca si permite selectarea aplicatiilor disponibile cum sunt: cash
management, plati interne, plati internationale, operatiuni cu titluri de valoare, acreditive,
informatii privind conturile, tranzactiile etc.
Functia modulului de baza este de cash management, adica de administrare generala a
programului, vizualizarea si tiparirea informatiilor primite de la banca (conturi, extrase de cont,
solduri si tranzactii), precum si stocarea acestora in baza de date a clientului, ceea ce permite
consultarea datelor in orice moment fara a mai fi necesara o conexiune on-line cu banca.
Functiile modulelor de plati interne si plati internationale sunt de a crea ordinele de
plata pe baza informatiilor din bazele de date ale clientului (banci, conturi, ordonatori de plati,
beneficiari). Ordinele de plata create si aprobate se stocheaza intr-un fisier de plati la client care
apoi se transmit la banca prin reteaua SWIFT. Pentru transmitere se foloseste o alta parola de
comunicatii care este diferita de cea individuala de utilizator. Toate operatiunile efectuate se
inscriu intr-un jurnal care ofera un istoric al folosirii modulului.
Functia modului bancar este de autentificare si validare a instructiunilor de plata,
precum si de retransmitere a acestora la banca beneficiarului. Fisierele primite de la clienti de
regrupeaza pe banci externe, se adauga informatiile privind modul de suportare al comisioanelor
si se verifica daca toate informatiile obligatorii sunt complete si corecte. Fisierele pregatite
raman in asteptare pana la primirea aprobarii dupa care se transmit, intr-o forma codificata, prin
reteaua SWIFT.
Securitatea aplicatiei este asigurata la doua nivele: al programului client si al procedurii
de comunicare cu banca. La nivelul programului client, securitatea este asigurata prin user name
si parola individuala, utilizatorul avand acces numai la functiile si meniurile care i-au fost
atribuite de banca. La nivelul procedurii de comunicre, securitatea tranzactiei este data de
procedura de criptare si decriptare cu schimbarea cheilor publice. Fiecare client detine cheia sa
de criptare care se modifica dupa fiecare comunicare cu banca. Suplimentar exista si semnatura
electronica. Fiecare client dispune de cheia sa privata cu care semneaza electronic fisierele de
plata care se transmit. Banca verifica aceasta semnatura cu ajutorul cheii publice pereche.
Produsul MultiCash s-a dovedit viabil si eficient pentru persoanele juridice si s-a
raspandit rapid in sistemul bancar. Asociat cu sisteme performante de plati si de transfer asigura
decontarea intre parteneri intr-un timp scurt si cu un grad ridicat de securitate.
Teste grila
1. Operatiunile bancare de tip Mobile banking presupun utilizarea:
a. telefonului mobil
b. internetului
c. terminale electronice de tip ATM sau POS
2. Canalul Videotex implica participarea urmatoarelor entitati:.
a. utilizatorul
b. reteaua de transmisie
77
c. banca
d. toate raspunsurile sunt corecte
78
Unitatea de nvare 13
Sistemul bancar romnesc i evoluia acestuia
13.1. Sistemul bancar n Romnia
84
- Urmresc specificul activitii fiecrei instituii de credit i profilul de risc pe care aceasta l
prezint;
- Conduce la dezvoltarea pieei ageniilor de rating;
- Asigur diversificarea metodelor privind evaluarea riscurilor i stabilirea cerinelor de capital
de la un nivel simplificat la un nivel sofisticat;
- Determin o reducere a cerinelor de capital n contextul evoluiei de la o abordare simplificat
la abordri avansate;
- Presupune formarea resurselor umane n vederea utilizrii eficiente a procedurilor de evaluare
a ageniilor de rating, desfurarea procesului de supraveghere i validarea modelelor interne ale
instituiilor de credit;
- Stimuleaz transparena i disciplina de pia.
85
86
89
Unitatea de nvare 14
Creditul bancar
Creditarea este o activitate de baz ntr-o banc, care dac este practicat corect aduce
profituri importante. Procesul de creditare are un rol important economic, deoarece bncile pun
la dispoziie astfel banii necesari dezvoltrii economice. ntr-o economie competitiv, activitile
specifice sectorului teriar trebuie s se concentreze asupra nevoilor clienilor i s dezvolte
aceste produse i servicii pentru satisfacerea noilor cerine, mereu diversificate, ale acestora.
14.1. Tipologia creditelor
Tipurile de credite acordate de bnci sunt n continu diversificare n concordan cu
cerinele clienilor. Vom ncerca o clasificare a acestora n funcie de diferite criterii astfel:
n funcie de perioada de acordare
a) Credite pe termen scurt
b) Credite pe termen mediu
c) Credite pe termen lung
n funcie de debitorul bncii
a) Credite acordate persoanelor fizice
b) Credite acordate persoanelor juridice
c) Credite acordate altor bnci
d) Credite acordate statului
n funcie de calitatea lor
a) Credite performante
b) Credite nerambursate la scaden
n funcie de domeniile mprumuturilor specializate
a) Domeniul imobiliar
b) Domeniu energetic
c) Domeniul minereurilor i al exploatrilor miniere
d) Domeniul agriculturii
e) Finanarea activitilor comerciale
f) Coresponden bancar
g) Finanarea proiectelor de investiii
h) Leasing
i) Swaps (restructurarea portofoluilui de creane)
j) Capitalul de risc
Creditele pe termen scurt acestea sunt operaiunile de mprumut de sume de bani, pe o
perioad ce nu depete 12 luni. Ele sunt rambursabile integral la scaden. n Frana, de
exemplu, durata creditului merge pna la 9 luni, pentru creditele acordate agriculturii. O form
90
particular a creditului pe termen scurt este i creditul n descoperit de cont (overdraft). Acest
credit este disponibil numai prin conturile curente ale clientului. Dobnda se percepe la soldul
debitor rmas de plat. Aceast form de creditare este una dintre cele mai obinuite n rile vest
europene i SUA. n Romnia acest serviciu se acord numai celor mai buni clieni i la o rat a
dobnzii mare. Creditele n descoperit de cont se acord att persoanelor juridice pentru a le
ajuta s fac fa situaiilor n care banii de la debitori nu au fost ncasai nc, ct i persoanelor
fizice pna la primirea salariului.
Creditele pe termen mediu durata lor de rambursare este de la 1 an la 5 ani. Se acord
pentru activitatea de import-export i investiii. Termenele i condiiile creditrii sunt cuprinse
ntr-un contract de credit.
Creditele pe termen lung sunt acele mprumuturi a cror durat de rambursare depete
5 ani. Se acord pentru investiii pe termen lung, cu durata de folosin ndelungat, de exemplu
creditele pentru construirea de locuine. i aceste tipuri de credite sunt rambursate ealonat.
Credite acordate persoanelor fizice acest tip de credit este mai ales un credit de consum,
care se acord pe termene diferite (de la foarte scurt la lung). El presupune existena unor
garanii certe, iar nivelul dobnzii percepute este ealonat de-a lungul perioadei creditrii.
Multe bnci romneti au evaluat dimensiunea pieei creditelor acordate persoanelor fizice.
14.2. Credite acordate persoanelor fizice
Forme ale creditului acordat persoanelor fizice sunt urmatoarele:
Credit pentru construcii de locuine, pe termen lung, cu garanii ipotecare.
Ipoteca este un contract imobiliar, ce ia natere din convenia prilor. Ipotecile reprezint o
modalitate de mprumut prin care bncile joac un rol important pe piaa valorilor imobiliare
ipotecate. Principalele forme sunt: rambursarea, nzestrarea i pensia.
Ipoteca cu rambursare presupune s se fac o rambursare lunar, care s reduc capitalul
mprumutat i dobnda aferent acestuia. Ca o modalitate nou se ofer acum pe piaa ipotecii cu
rambursare un nceput sczut, ceea ce presupune pli sczute n prima parte (de nceput) a
ipotecii. Plile cresc progresiv, pe o perioad de ani, pn cnd rambursrile ajung la nivel
maxim.
La o ipotec de nzestrare, plile sunt fcute de asemenea lunar, dar soldul capitalului la plata
din contul ipotecat nu descrete, el rmnnd la acelai nivel n timpul ntregii viei a ipotecii.
Plile care se fac creditorului, acoper doar dobnda i vor fluctua numai dac rata dobnzii se
schimb. In acelai timp creditorul obine asupra ipotecii o poli de asigurare de nzestrare.
Polia expir n acelai timp cnd ipoteca este gata s fie rscumprat (exigibil), i fonduri
suficiente vor fi puse la dispoziie cu ocazia rscumprrii poliei pentru a achita mprumutul.
Desigur primele de asigurare trebuie pltite de ctre mprumut lunar, n completare cu plile
dobnzii asupra ipotecii.
La o ipotec pe baz de pensie se fac pli ale dobnzii, n timp ce concomitent se efectueaz
contribuii la un plan de pensii personal. Acest plan de pensii are scopul de a asigura suficieni
bani la data expirrii ipotecii, pentru a achita ipoteca i a asigura pensia.
Ipotecile pe baz de pensii sunt valabile doar pentru angajaii (ntreprinztorii) privai sau
persoanelor fizice care nu sunt membre ale unei scheme de pensionare a unei companii.
Credit pentru cumprarea de case este acordat i cnd un client dorete s achiziioneze o cas
nou, nainte ca vnzarea vechii proprieti s se fi ncheiat. Acest tip de mprumut presupune
discutarea i punerea de acord a unor contracte ce se ntocmesc privind vnzarea i
achiziionarea unor proprieti.cnd toate detaliile au fost puse la punct se cade de acord ca
aceste contracte (de vnzare, de achiziie) s fie schimbate ntre ele. Deseori un depozit este
91
pltit vnztorului utiliznd propriile resurse ale achizitorului. Cuantumul acestui depozit este de
obicei de 10% iar uneori chiar mai mic. La ctva timp dup schimbarea contractelor are loc
ncheierea acestor activiti. De obicei, la o lun dup schimbarea contractelor care devin
obligatorii pentru prile implicate, ncheierea activitii face ca soldul bnesc al achiziiei s fie
pltit att pentru vnzare ct i pentru cumprare.
Banca poate interveni i ajuta n aceste activiti n urmtoarele feluri:
- poate s acorde resurse lichide care s-i permit clientului s-i achite depozitul
(acel 10%), ceea ce reprezinta o facilitate de legatura privind depozitul;
- poate s acorde un mprumut nchis de legatur. Atunci cnd un client dorete s finalizeze
achiziia noii proprietii nainte de ncheierea vechii proprieti, dar dupa ce contractele au fost
interschimbate att n ceea ce priveste vnzarea ct i achiziionarea proprietiilor. O astfel de
situaie poate s apar atunci cnd un client cumpr o proprietate imobiliar care necesit
renovare i astfel ar fi convenabil s continue s triasc n vechea cas ce urmeaz a fi vndut,
cteva luni, n timp ce deine noua cas, adic acea proprietate ce urmeaz a fi achiziionat, care
ntre timp ar putea fi renovat;
- poate s acorde un mprumut de legtur deschis atunci cnd un client solicit acest tip de
avans, cnd acesta vede o proprietate (imobiliara) pe care dorete s o achiziioneze nainte de a
avea un cumprtor pentru vechea lui proprietate.
Credit pentru cumprri de automobile. n acest caz garania o reprezint automobilul. n rile
cu economie de pia puternic, un important concurent al bncilor comerciale sunt companiile
financiare aflate n proprietatea marilor constructori de automobile. Pentru a stimula vnzarea
unei mrci de automobile, acestea ajung s perceap dobnzi derizorii si de aceea au ajuns s
acapareze omare parte a acestei piee.
Creditul pentru folosin ndelungat.
Creditul pentru cumprri de calculatoare personale. Aceste credite sunt garantate de venitul
lunar al clientului i al garanilor lui. Astfel se asigura realizarea integral a preului ctre
furnizor, la livrarea mrfurilor i degreveaz furnizorul de preocupri legate de ncasarea
preului.
Creditul pentru studii. Acest tip de credite are o pondere mica n portofoliul de creditare. Se
acord pentru ntreinerea studenilor pe perioada studeniei i acoper total sau parial, taxele
colare. Scopul lor principal este de fidelizare a clienilor.
Linii de credit pentru crile de credit. n funcie de bonitatea fiecrui client, banca stabilete un
anumit plafon debitor, pn la care se acoper plile fcute prin cartea de credit, chiar dac nu
exist disponibil n cont.
mprumuturi cu o rat de baz sunt extrem de flexibile i pot fi acordate atunci cnd condiiile
pentru acordarea unui mprumut personal nu pot fi realizate sau nu corespund, cum ar fi: plile
lunare egale nu corespund cerinelor clientului dar acesta are garanii destule n aa fel nct s
obin mprumutul la o rat a dobnzii mai mic dect ce se bonific la mprumuturile personale.
Creditele prin conturile de buget reprezint un mijloc de a face fa la facturile diverse (cu
caracter regulat ca mrime) pe baza unui venit regulat. Contul se dechide pe baza unui formular
ce se completeaz de client i cuprinde cheltuielile estimative ale gospodriei pe 12 luni. Totalul
se mparte la 12 i pe baza unui ordin de plat permanent se transfer fonduri din contul curent n
contul de buget. Se fixeaz o limit maxim pe lun i se emite un carnet de cecuri pentru a plti
facturile ce au fost incluse n calculaiile privind cheltuielile din contul de buget. Speza bancar
se calculeaz la cuantumul lunar ce urmeaz s fie transferat n contul de buget.
Creditele prin conturile de buget revolving presupun ca cei care utilizeaz un astfel de
mprumut s plteasc o sum fix n fiecare luna n contul de buget revolving printr-un ordin
92
permanent. Se fixeaz o limit asupra contului i un ordin de transfer minim. mprumutul poate
fi folosit pentru orice plata dorete clientul; se emite un carnet de cecuri asupra contului care
asigur accesul la fondurile dorite.
mprumuturile de eliberare a participaiilor permit clienilor s-i utilizeze valoarea garaniei
dat de casa proprietate personal pentru scopuri de mprumut. Participaia n acest sens
reprezint valoarea curent pe pia a proprietii mai putin datoriile curente asupra proprietii.
Banii pot fi utilizai n orice scop de ctre client iar practic sumele sunt transferate din contul de
eliberare a participaiei n contul curent al clientului.
mprumuturile testamentare se acord cnd persoana moare, iar proprietile acesteia au o
anumit valoare. ntruct taxa de motenire trebuie s fie pltit nainte ca beneficiarul
testamentului s-i primeasc banii (valorile) ce rezult din proprietatea lsat motenire, atunci
se obinuiete ca reprezentanii personali (executori testamentari) s cear un mprumut bancar
pentru a plti taxa, plat ce va permite ca valorile motenite sa poat fi eliberate i fondurile s
poat fi puse la dispoziie pentru a plti mprumutul.
14.3. Credite acordate persoanelor juridice
nainte ca banca s-i ia acest tip de rspundere ea se va asigura c acel client are o
reputaie bun i c plile pot fi fcute n orice condiii, chiar i neprevzute. Banca ia
ntotdeauna o contravaloare de la clieni astfel nct suma obligaiunii ce poate fi solicitat de la
client s acopere suma ce trebuie s o achite. Lista serviciilor de creditare pentru societi este
foarte mare. Totui se remarc faptul c societatea prefer in special servicii bancare ca:
finanarea proiectelor de investiii, creane n alte valute pe termen lung, finanarea exporturilor,
a importurilor. Termenul mprumutului poate fi scurt sau lung, rata dobnzii poate fi fix sau
fluctuant, creditul poate fi amortizat pe durata de via a mprumutului sau la sfritul creditrii.
Garaniile pot s acopere toat valoarea mprumutului sau numai o parte a acestuia. Creditele pot
fi protejate mpotriva unor calamiti. n SUA larg utilizate sunt mprumuturile la termen (310ani) pentru acoperirea unor datorii sau pentru finanarea anumitor proiecte. Evaluarea
creditului pentru astfel de mprumuturi necesit analiza poziiei viitoare a societii. Practicile
bancare americane cer, o analiz regulat a situaiei financiare a societii. n general putem
vorbi de urmtoarele tipuri de credite ce se acord prin bnci agenilor economici:
14.3.3. Credite de trezorerie. Acestea sunt credite pe termen scurt, n general pna la un
an, avnd ca scop acoperirea necesitilor monetare legate de ciclul de fabricaie i
comercializare. Creditele de trezorerie au mai multe forme.
Avansurile n cont curent. Ele sunt menite s satisfac necesitile curente privind
acoperirea cheltuielilor de producie cu caracter imprevizibil i greu de localizat, n obiecte care
s reprezinte o garanie veridic. Avansurile n cont curent se acord de ctre banc prin plata
cecurilor emise de titularii de cont i n cazul n care acetia nu au disponibiliti n cadrul unei
limite convenite (overdraft).
Linia de credit presupune efectuarea creditrii prin cont curent sau prin deschiderea unui
cont separat de mprumut. Permite accesul clientului debitor la sume a cror valoare trebuie s se
nscrie ntr-un anumit plafon maxim, aprobat de banc. Mrimea acestui plafon depinde de
poziia ntreprinderii pe pia, de natura activitii desfurate de aceasta i de rezultatul
analizelor efectuate de ctre inspectorii bncii la unitile economice respective.
Creditele speciale servesc pentru finanarea subscrierii de titluri de credit i pentru
finanarea ageni1or la burs.
Creditele de cumprare care au drept scop s acopere cheltuielile de fabricaie i de
stocare pentru unitile cu activitate sezonier.
Creditele pentru stocuri se acord pe baza unei garanii explicite, respectiv stocul de
mrfuri din depozit. Modalitatea efectiv de creditare o reprezint creditele de risc, creditele de
cas mobilizate i ndeosebi creditele pe documente Warant. Warantul este documentul care
atest existena mrfii ntr-un depozit general.
Creditele de prefinanare, de acoperire a cheltuielilor pentru producie de loturi destinate
exportului sau pieii publice.
n afar de tipurile de credite amintite deja, avnd ca destinaie persoanele juridice,
considerm c trebuie menionate i alte alternative de finanare menite aceleiai piee.
14.3.4. Factoring. Este un tip de credit care, de regul, este oferit de ctre companii
specializate n acordarea acestui tip de finanare. n ultimii ani l ntlnim i ca serviciu bancar.
Dac o firm are nevoie de bani imediat poate apela la o banc pentru ncasarea mai
rapid a contravalorii unor mrfuri vndute pe credit de 30 de zile. Banca, n baza facturilor de
ncasat va plti firmei care solicit creditul un anumit procent din valoarea facturilor (de regul,
n jur de 80%). Banca va urmri ncasarea facturilor i apoi va ncasa datoria n nume propriu.
Serviciul de factoring presupune administrarea n beneficiul clientului a activitii de
facturare, contabilitate financiar i colectarea datoriilor.
n consecin va implica:
- un serviciu de nregistrri contabile n registrul vnzrilor
- expedierea facturilor la clieni
- colectarea debitelor
- controlul creditrii, asigurndu-se c acei clieni vor plti la timp.
Pentru a beneficia de acest tip de serviciu o societate comercial trebuie s satisfac unele
cerine:
- s fie bine condus
- s aibe o anumit cifr de afaceri stabilit de banc
- s opereze ntr-o pia cu un risc sczut
94
14.3.5. Leasing financiar - mai este cunoscut i sub denumirea de contract de nchiriere i
cumprare n rate, i poate fi destinat i persoanelor fizice. Leasingul este o form de mprumut
ce ofer oportuniti substaniale pentru bnci. De regul leasingul furnizeaz bncii o rat a
dobnzii superioar fa de cea a creditelor convenionale. Multe bnci au nfiinat filiale
specializate pentru realizarea operaiunilor de leasing, n scopul asigurrii finanrii exporturilor
de maini, utiliaje, echipamente industriale.
Beneficiile activitii de leasing ar fi urmtoarele:
- clientul poate plti n rate, dar utilizeaz imediat echipamentul;
- ciclul de lucru al echipamentului poate s corespund cu perioada de nchiriere;
- ratele pot fi complet separate de taxe;
- se pot face extinderi ale leasingului la costuri sczute din momentul n care acordul
iniial s-a terminat (i-a pierdut valabiltatea);
- exist posibilitatea unor reduceri la vnzarea echipamentului la unele tipuri de leasing;
- este o masur potrivit pentru unele tipuri de utilaje (mijloace de producie);
- nu se cer garanii la finanare.
97
BIBLIOGRAFIE
1. Aaker D., Noris D. - Characteristics of TV Commercials Perceived as Informative,
Journal of Advertising Research, nr.2,1982
2. Anderson E., Mittal V. - Strengthening the Satisfaction-Profit Chain Journal of
Service Research, Nov.2000
3. Armstrong G., Kotler P. - Marketing An Introduction, Prentice Hall, 2003
4. Atreya M., Hammond B., Paine S., Coviello A. Digital signatures Editura McGraw,
US, 2002
5. Basno C., Dardac N. Sisteme de plati, compensari si decontari Editura Didactica si
Pedagogica, Bucuresti, 2003
6. Bichi C. Institutiile emitente de moneda electronica Piata fiananciara, octombrie, 2002
7. Thomas D. K. Development Electronic Finance World Bank Group, Washington,
June, 2002
8. Costica I., Lazarescu S. Politici si tehnici bancare Editura ASE, Bucuresti, 2004
9. Diaconescu M. Banci, sisteme de plati, riscuri Editura Economica, Bucuresti, 1999
10. Kiritescu C. Moneda. Mica enciclopedie Editura stiintifica si enciclopedica, Bucuresti,
1982
11. Moroan G. Produse i servicii bancare, Editura Universitii, Suceava 2011
12. Mutu S. Tehnici moderne de gestiune bancara Editura ALTIP, Alba Iulia, 2000
13. Negrus M. Plati si garantii internationale Editura ALL-B, Bucuresti, 1998
14. Nitu I. Managementul riscului bancar Editura Expert, Bucuresti 2000
15. Paraschiv D. Tehnica platilor internationale Editura Economica, Bucuresti, 2003
16. Popa S., Cucu A. Economia subterana si spalarea banilor Editura Expert, Bucuresti,
2000
17. Preoteasa V., Filipescu C., Hartescu G.
Bancar Roman, Bucuresti, 2000
26. Regulamentul nr.1/2005 privind sistemele de plati care asigura decontarea de fonduri
27. Regulamentul privind debitarea directa prin sistemul ACH, 2005
28. Regulamentul nr.4/2002 privind tranzactiile efectuate prin intermediul instrumentelor de
plata electronica si relatiile dintre participanti la aceste tranzactii, MO nr. 503/2002
29. Regulamentul nr. 1/2001 privind organizarea si functionarea la BNR a Centralei
incidentelor de Plati
30. Norma nr.1/2005 privind ordinul de plata
31. Norma nr. 31/1993 privind operatiunile de casierie
32. Manual privind Compensarea automata, 2005
99