Epoca modern 1821-1918.

Introducere
Perioada 1821-1918, de la revoluia lui Tudor Vladimirescu la Romnia Mare" reprezint epoca modern. n ara Romnesc (.R.) i Moldova etapele principale ncep cu
revoluia din 1821 condus de T. Vladimirescu, care a dus la nlturarea regimului fanariot i
la restabilirea domniilor pmntene. A urmat pacea de la Adrianopol (1829), dup care
relaiile rilor romne cu poarta otoman nceteaz s fie o problem. Etepele urmtoare sunt
revoluia din 1848, unirea celor 2 Principate 1859, restaurarea independenei 1877-1878 i
realizarea statului naional n 1918.
Pe plan cultural: se deschid primele cursuri superioare n limba romn, la Iai 1813 i
Bucureti 1818; iau natere o serie de instituii de nvmnt (Academia Romn
1866/1879).
n Trans. se remarc crearea statului dualist Austro-Ungaria n 1867, n cadrul cruia
Trans., Banatul, Criana i Maramureul au fost ncorporate Ungariei, fiindu-le anulat
autonomia. Momentele principale ale luptelor din Trans: revoluia din 1848-9 care
desfiineaz iobgia; constituirea Partidului Naional Romn 1869 i Memorandum-ul din
1892; unirea Trans. cu Romnia la 1 Decembrie 1918.
Unificarea politic din 1859 a fost urmat de unificarea bisericeasc din 1865, cnd
mitropolitul Ungrovlahiei a devenit primat" al Bisericii Ortodoxe din noul stat, problamat
independent, constituindu-se i un Sinod general. n 1872 sa constiuit Sfntul Sinod n forma
pe care o avem i azi. 1885 Patriarhia ecumenic s-a vzuit nevoit s recunoasc autocefalia
BOR.
Prin tratatul de pace ruso-turc de la Bucureti (16 mai 1812), Basarabia intr n
componena Rusiei ariste. Pentru acest teritoriu s-a creat o Arhiepiscopie, cu sediul la
Chiinu, dependent de Sf. Sinod al Bisericii Ruse. Primul ei crmuitor a fost mitropolitul
romn Gavriil Bnulescu-Bodoni.
Bucovina, rpit n 1775 de Austria, era organizat ca Episcopie cu sediul la Cernui,
dependent de Mitropolia srb de la Carlovi, crmuit ns de ierarhi romni. 1873
Episcopia Cernuilor a devenit Mitropolie.
Catolicii aveau "vicari apostolici" la Bucureti-Cioplea iar n 1879 se creaz o
Episcopie la Bucureti (1887 Arhiepiscopie) iar n 1884 s-a creat Episcopia catolic de la Iai,
subordonat papei. 1886 s-a deschis un Seminar catolic la Iai i unul n 1897 pentru clugrii
franciscani la Hluceti.
Atitudinea BOR i a poporului romn fa de adepii altor culte rezult din
Regulamentul Sf. Sinod romn pentru relaiunile bisericeti ale clerului ortodox romn cu
cretinii eterodoci sau de alt rit i cu necredincioii care triesc n regatul Romniei (1881) confirm nc o dat spiritul ecumenic i irenic romnesc.
n Trans. avem 2 etape: 1. 1811-1848, reprezint perioada de refacere a BO; 2. 18481918, reprezint epoca lui Andrei aguna i a urmailor lui (reorganizarea BO i restaurarea
Mitropoliei a Trans n 1864).
Biserica romano-catolic avea 4 deceze: Alba-Iulia, Satu Mare, Oradea i Timioara.
Reformaii aveau sediul la Cluj, evanghelitii la Sibiu i unitarienii la Cluj.

Mitropolia Moldovei n 1 % a sec. XIX (Veniamin

Costachi)
Epoca modern a istoriei bisericeti a Moldovei ncepe nc din 1803, cnd a fost ales
n scaun strlucitul crturar Veniamin Costachi, originar dintr-o familie de boieri moldoveni.
S-a nscut la Roieti n 1768, a nvat la mnstirea Trei Ierarhi, clugrit la 15 ani la Hui
cu numele Veniamin. Ajunge egumen la mnstirea Sf. Spiridon din Iai, ajungnd episcop la
23 de ani (la Hui). Peste 4 ani ajunge la Roman iar n martie 1803 este ales mitropolit al
Moldovei.
Pstorete 40 de ani, pn n 1842, cu dou ntrerupei 1808-1812, cnd Moldova
fusese ocupat de rui, iar arul rusiei l numise pe Gavriil Bnulescu-Bodoni i 1821-1823, n
timpul Eteriei.
Ctitor si ndrumtor al colilor naionale: nfiineaz Seminarul de la Socola (lng
Iai) n 1803, care a devenit o coal de mare prestigiu, mai ales datorit lui Filarest Scriban
(1840, domnitorul Mihail Sturza l va numi seminarul Veniamin). A mai nfiinat o coal
pentru clugriele de la mn. Agapia, unde era stare sora sa.
Fiicele de bioeri, mazili, negustori i toat starea putea merge la mn. Agapia i
Vratec pentru nvtura crii sau lucrul minilor - acum apare pentru prima oar
preocuparea pentru nvtura fetelor.
1805 a deschis la Iai o coal de cntri bisericeti, o coal particular de cntrei
bisericeti i la mn. Sf. loan cel Nou din suceava.
Se ocupa i de organizarea nvmmtului laic, avnd ca scop nlturarea profesorilor
greci din coala superioar de la mn. Sf. Trei Ierarhi. n aceast ndrznea aciune de
romnizare a nvmntului din Moldova, a fost ajutat de marele crturar Gheorghe Asachi.
n calitatea sa de prim epitrop al colilor din Moldova, mitrpolitul Veniamin a
nsrcinat pe Gheorghe Asachi s predea un curs de inginerie n limba romn la Academia
domneasc din Iai (1813-1818). Prin acest curs s-au pus bazele nvmntului politehnic la
romni.
Dup nlturarea regimului fanariot, cei 2 crturari au deschis o seri de alte coli
romneti n Moldova: 1824 s-a nfiinat o coal nceptoare n mn. Sf. Trei Ierarhi; 1828 un
gimnaziu cu 4 ani; 1832 s-a organizat un curs pedagogic special pentru pregtirea viitorilor
nvtori ai colilor inutale (Roman, Hui, Botoani, Brlad etc.); 1834 s-a deschis prima
coal public pentru fetele orenilor, n incinta mn. Brboi din Iai.
1834 s-au dechis cursurile unei Academii la Iai, numit Academia Mihilean (dup
Mihail Sturza) - avea o facultate de filosofie, una juridic, cursuri extraordinare de inginerie
agronomie, arte frumoase i filologie. n 1860 din Academia Mihilean s-a dezvoltat
Universitatea din Iai.
1841
s-a deschis la Iai prima coal de arte i meteuguri din Moldova, cu 6 ateliere.
La ndemnul Mitropolitului, unele mnstiri i unii mari proprietari au nfiinat coli steti pe
moiile lor. Prin diferite pastorale sau n prefeele crilor sale, mitropolitul a ndemnat mereu
pstoriii s-i dea copiii la coal, artndu-le foloasele nvturii.
Mitropolitul Veniamin a reorganizat vechea tipografie a Mitropoliei i a nfiinat una
noua, la mn. Neam 1807, publicnd peste 130 de lucrri, fie traduse de el sau lucrrile
altora: Tlcuirea celor 7 Taine (Gavriil arhiep. Filadelfiei); Chiriacodromionul la apostolii
duminiilor de peste an (Nichifor Theotochis); Istoria Scripturii VT si NT etc. Traduceri
tiprite dup moartea sa: Tlcuirea Psaltirii (Eutimie Zigaben) i Istoria Bisericeasc

(Teodoret al Cirului). S-au tiprit peste 70 de volume de cri de cult, ntre care Evanghelia de
la Neam 1821; Liturghierul de la Iai n 2 ediii; 12 Mineie (primele din Moldova). Cri de
istorie: Descrierea Moldovei (Dimitrie Cantemir).
Mitropolitul Veniamin Costiachi s-a impus n viaa cultural a Moldovei nu numai
prin colile sale, ci i prin mulimea crilor traduse i tiprite de el.
Ctitor de lcauri sfinte: din cauza sa s-a nceput monumentala catedral din Iai
(1833-1887). A ctitorit 2 paraclise, la Neam i Agapia.
Social-filantropic: a contribuit cu nsemnate sume de bani la nzestrarea spitalului i
farmaciei de la mn. Precista Mare din Roman. ntreaga sa avere a druit-o spitalului de la
mn. Sf. Spiridon din Iai sau oamenilor sraci.
Rol Politic: a fost lociitor de domn 1807-1821, precum i preedintele de drept al
Divanului rii, apoi al Adunrii obteti. n timpul pstoririi sale au fost puse n aplicare
Regulamentele Organice, att n Moldova (1/13 ianuarie 1832), ct i n .R. (1/13 iulie
1831) - primele constituii romneti scrise. Acestea cuprindeau o serie de prevederi cu privire
la instituirea, judecarea, pregtirea clerului, starea sa material i politico-social. Se prevedea
nfiinarea "Vorniciei averilor bisericeti", condus de vornicul bisericesc (i corespundea n
.R. "Marea Logofie a credinei").
S-a prevzut i nfiinarea de seminarii la fiecare centru eparhial n .R. i meninerea
celui de la Socola, n Moldova, ntreinute de stat. S-au introdus acum pentru prima dat
actele de stare civil, ncredinate preoilor parohi. Abaterile clerului erau judecate de
"dicasterie". Se prevedeau apoi o serie de msuri cu privire la starea material a preoimii de
mir i administrarea averilor bisericeti, menite s nlture multele abuzuri din trecut.
Se observ deci o serie de prevederi noi - sub influena legiuirilor ecleziastice din
Rusia, care au permis amestecul statului n problemele bisericeti.
1842
ianuarie - mitropolitul Veniamin s-a retras din scaun, din cauza nenelegerilor cu
domnitorul Mihail Sturza. A murit la 18 decembrie 1846, fiind ngropat la Slatina (unde i-a
petrecut ultimii ani din via); dup 40 de ani, rmiele sale au fost depuse n noua catedral
mitropolitan din Iai. Urmaii si: Meletie Lefter, Sofronie Miclescu (1851-1860), sprijinitori
al Unirii Principatelor.
Mitropolia Ungrovlahiei n 1 % a sec. XIX (Grigorie
Dasclul i Chesarie)
Dup mitropolitul grec Nectarie, a fost ales Dionisie Lupu (1819-1821) care a
ncercat s nlture numeroasele abuzuri i neornduieli semnalate sub ultimii 2 mitropolii
greci.
Ianuarie 1823 s-a fcut alegerea unui noi mitropolit - ierodiaconul Grigorie de la
Cldruani (lucru nentlnit n trecutul Bisericii). Cunoscut n istorie ca Grigorie Dasclul,
era originar din Bucureti, cu studii la Academia Sf. Sava, clugrit la mn. Neam de
renumitul stare Paisie.
mpreun cu un alt clugr neamean, Gherontie, au nceput o munc asidu de
traducere a unor cri teologice din limba greac, ndrumai de Veniamin Costachi: Carte
folositoare de suflet; Chiriacodromionul la Evanghelii (Nichifor Theotochis) etc.
Rzboiul ruso-turc din 1806-1812 le-a ntrerupt activitatea. Dup moartea lui
Gherontie (1813), ierodiaconul Grigorie a tiprit la Neam 3 din traducerile rmase de la
prietenul su: Chegragarion (Fer. Augustin); Apologia (Sf. Dimitrie al rostovului) i Tlcuire

pre scurt la antifoanele celor 8 glasuri (Nichifor Calist Xantopol). Ca mitropolit a tiprit:
Cuvntri (Sf. Casian Romanul, Vasile cel Mare, loan GA) i un Pateric.
A fost preocupat de situaia preoimii de mir, dar mai cu seam de mnstirile
nchinate. La numai 2 luni dup nscunare, a reuit s nlocuiasc egumenii greci cu unii
romni, urmnd s tirmita numai anumite sume de bani la Locurile Sfinte. Datorit aciunilor
diplomatice al Rusiei (1827), clugrii greci au fost reaezai n drepturile lor. Protestele
Adunrii Obteti i ale mitropolitului Grigorie au rmas fr rezultat.
1828-1834 - un nou rzboi ruso-turc duce la ocuparea Principatelor cu trupele ariste,
iar activitatea cultural este oprit iar. Din dispoziia arului, a fost nlturat din scaun i exilat
la Chiinu, fiind nevoit s rmn 1 an i la Buzu. Abia n August 1833 a fost reaezat pe
scaunul mitropolitan.
La Chiinu a fcut noi traduceri din limba greac, pe care le va publica la noua
tipografie din Buzu: Despre purcederea Duhului Sfnt (losif Vrienios); Enciclica patriarhului
Fotie; Cuvntri ale Sf. loan GA. 1834 - a nfiinat o nou tipografie la mnstirea
Cldruani. 22 iunie 1834 moare.
Mitropolitul Grigorie rmne una din figurile reprezentative ale ierarhiei bisericeti
din .R., meritndu-i numele de Dasclul. n 2005, Sf. Sinod l-a trecut n rndul sfinilor
(prznuit 22 iunie).
Dup moartea sa, scaunul a rmas vacant pn n 1840, mitropolia fiind condus de
sufragani.
n acest timp, s-au deschis primele seminarii din .R. - la Bucuretiu, Buzu i Arge
(1836) i Rmnic (1837). 1840 este ales mitropoliotul Neofit, sub care s-au aplicat cele mai
multe din prevederile Regulamentului Organic (referitoare la Biserica i la mnstirile
nchinate, cu drepturi largi de control din partea statului).
Compromis n cursul revoluiei din 1848, n anum urmtor i-a dat demisia din scaun,
sfrindu-i viaa la scurt vreme. n locul su a fost ales ca lociitor Nifon 1850-1875.
Buzu: a pstorit cel mai strlucit ierarh al acestei Eparhii - Chesarie 1825-1846. n
1832 mitropolitul Grigorie a nfiinat o tipografie la Buzu, i Chesarie a cumprat o
tipografie nou, de la Buda, n care s-au printat peste 50 de cri de slujba, de nvtur,
manuale colare, cuvntri - Chiriacodromionul la Evanghelii (Nichifor Theotochis - cu
siguran cea mai vestit carte din lume, toi o iubeau n gur) Cuvntri (Sf. Grigorie de
Nissa), Tlmciri la cei 150 de Psalmi etc.
A nfiinat i cteva coli la Buzu: seminarul (1836), condus de Gavriil Munteanu; o
coal de cntrei, condus de Ghelasie Basarabeanul; o coal de zugravi i una de
sculptur. A trimis la studii de pictur, n Italia, cu cheltuiala Episcopiei, pe Gheorghe
Tattarescu, care a ajuns unul din cei mai vestii pictori romni (dup Ovidiu! Bucurie. Iertare.)
Urmaul su Filotei (1850-9) i-a continuat strdaniile crturreti. A tiprit 15 cri de
slujb precum i o noua ediie a Bibliei, n 5 volume, dup ediia de la Blaj, cu ndreptrile de
limb necesare (1854-6). n 1857-9, a fost unul dintre cei mai entuziati sprijinitori ai unirii
celor 2 Principate.
Arge: Ilarion Gheorghiadis (1821-1 / 1828-1845).

Biserica din Trans. n prima jumtate a secolului 19

(Vasile Moga)
Dup moartea lui Gherasim Adamovici (1796), Curtea din Viena a lsat vacant
scaunul de episcop al Trans. pn n 1810, Trans. fiind condus de propopii loan Popovici i
Nicolae Huovici. Abia n 1810 soborul protopopilor, ntrunit la Turda, a propus Curii din
Viena 3 candidai - a fost ales Vasile Moga.
Acesta va fi hirotonit la Carlovi, i prin decretul su de numire din 1811, i s-au impus
19 restricii umilitoare: i se cerea s nu mpiedice trecerea credincioilor si la uniaie, s
reduc numrul parohiilor i al preoilor, s fac vizite canonice numai nsoit de 2 comisari ai
guvernului; clerul ortodox rmnea cu statutul de tolerat.
1811 - s-a deschis la Sibiu un curs de teologie, profesor fiind nvatul Gheorghe
Lazr, care va funcionat pn n 1815. Cu binecuvntarea lui Vasile Moga au aprut mai
multe cri de slujb, dar n tipografii particulare, la Sibiu i Braov. n urma unei colecte
organizate printre preoii i credincioii si, a reuit s cumpere o cas n Sibiu, n care i-a
instalat reedina, birourile eparhiale i seminarul.
A ncercat s obin de la Curtea din Viena unele drepturi pentru naiunea romn i
clerul ortodox. 1834 a naintat un memoriu Curii, mpreun cu loan Lemeni de la Blaj, prin
care cerea recunoaterea romnilor ca a 4a naiune n Trans. i egalitate n drepturi cu celalalte
3.
1837, apoi 1842 - a naintat singur memorii ctre Dieta Trans. n sprijinul
revendicrilor lor, ei invocau argumentele prezentate n urm cu un secol de Inochentie Micu:
vechimea, continuitate, superioritatea numeric a romnilor etc. Toate memoriile lor au rmas
fr rezultat.
Dup moartea lui Vasile Moga (1845), n locul su a fost numit ca vicar Andrei
aguna.

Viaa Bisericeasc din Arad i Banat n prima jumtate a

secolului 19
Aradul i Bihorul au ajuns sub crmuirea duhovniceasc a unor episcopi srbi, care au
mutat scaunul vldicesc de la Ineu la Arad (1706), sub jurisdicia noii Mitropolii Ortodoxe
srbe din Carlovi. Dei toi ierarhii de la arad au fost srbi, majoritatea covritoare a
pstoriilor erau romni.
n toate aceste 3 eparhii, n slujbele de civari i protopopi erau promovai numai srbi;
mnstirile romneti au ajuns n stpnirea srbilor; candidaii romni la preoie erau obligai
s plteasc sume nsemnate pentru hirotonie; n unele parohii mixte, dac era numai preot
srb, slujba era n slavon.
Datorit acestor abuzuri n Arad, Criana i Banat a pornit lupta pentru romnizarea
scaunelor eparhiale, ncununat cu izbnda romnilor. n cursul acestei lupte, romnii au
obinut o coal pedagogic n 1812 precum i un institut teologic n 1822, ambele la Arad.
1814 - intelectualii romni din Arad au naintat un memoriu mpratului Francisc I al
Austriei, n care prezentau starea de plns a Bisericii i cereau ca dup moartea ultimului
episcop srb la Arad (Pavel Avacumovici) s fie numit un ierarh de neam romn, dintr-o list
de 3 candidai.

Lupta lor a devenit i mai drz cnd au constatat c memoriul le-a fost respins. Cel
mai energic aprtor al drepturilor romneti a fost Moise Nicoar (1784-1861) care a stat ani
de zile la Viena, unde a naintat o serie de memorii n care dezvluia abuzurile ierarhiei srbe.
Februarie 1829 a fost numit ca episcop fgruanul Nestor loanovici, arhimandrit de
la mn. Bezdin de lng Arad. Moare n 1835 i i urmeaz Gherasim Ra, fost protopop de
Bihor i profesor la Insitutul teologid din Arad. n cei 15 ani de
pstorire a ndeprtat treptat pe clericii srbi de la centrul eparhial, a nlocuit limba slavon cu
cea romna n catedrala episcopal, a ncercat s colaboreze cu noul episcop al Ardealului
(Andrei aguna) pentru ndeprtarea ierarhic de Biserica Srb, convocnd un sinod eparhial
la Arad.
1864
- o dat cu restaurarea vechii Mitropolii Ortodoxe a Trans., episcopia Aradului a
devenit sufragan a acesteia, ieind astfel de sub jurisdicia Mitropoliei de la Carlovi. Ca i n
cazul Aradului, credincioii romni din Banat au ajuns sub oblduirea episcopilor srbi din
Timioara i Vre.
n cursul revoluiei din 1848, cele 2 scaune episcopale au fost declarate vacante,
alegndu-se n locul lor vicari romni. nbuirea revoluiei a dus la restabilirea situaiei
anterioare i la o serie de represiuni mpotriva preoilor romni.
1865
- s-a nfiinat Episcopia romn a Caransebeului, iar parohiile romneti,
dependente pn atunci de eparhiile Timioarei i Vreului, au fost trecuta sub autoritatea
noii eparhii.
Biserica din Romnia dup 1859. Legiuiri
bisericeti.
Realizarea marelui act al Unirii Principatelor, prin alegerea lui Alexandru loan Cuza
ca domn al Moldovei (5 ianuarie 1859) i n .R. (24 ianuarie 1859), a deschis calea unor
prefaceri profunde n viaa politic i social a Principatelor Unite. Pn n Decembrie 1861
Cuza a domnit cu 2 guverne i 2 capitale, la Bucureti i la Iai, dar n ianuarie 1862 se
formeaz un singur guvern i un singur parlament, cu capitala la Bucureti; noul stat adopt
numirea oficial de Romnia.
Au avut loc mai multe reforme i n Biseric. Pn la unirea celor 2 Principale, BO
era alctuit din 2 uniti canonice de sine stttoare, cu organizaia i ierarhia lor aparte. n
tot cursul domniei lui Cuza nu s-au fcut alegeri de mitropolit sau episcopi, ci n cazul
vacantrii unor scaune, ele erau ocupate de lociitori. 1865 existau, n toat ara, doar 2 ierarhi
(mitropolitul Nifon al Ungrovlahiei i episcopul Calinic de la Rmnic) alei de Adunarea
obteasc a rii n 1850. n afar de acetia 2, lociitorii i mitropolitul Sofronie Miclescu al
Moldovei au fost nlturai din scaunele lor, pentru atitudini ostile noii orientri a statului.
Reformele bisericeti ale lui Alexandru loan Cuza
1859
- averile mnstirilor moldovene nenchinate au fostr trecute n administrarea
Ministerului Cultelor, desfiinndu-se atelierele i tipografia de la Neam.
1860
- au fost desfiinate 2 mnstiri i 31 de schituri din Moldova, bisericile lor
devenind parohiale, iar n cldirile lor s-au nfiinat coli steti sau aezminte de asisten
social. S-au luat o serie de msuri mpotriva egumenilor mnstirilor nchinate la Locurile
Sfinte.
n .R. existau 69 mnstiri (35 nchinate), iar n Moldova 122 (29 nchinate) conform unei statistici din 1856. Cele din .R. datorau statului aprox. 20.000.000 piatri

turceti, iar cele din moldova 1.500.000 - din cauza acestor triste stri de lucruri, numeroi
egumeni au fost nlturai din slujba lor + arendarea moiilor mnstireti s se fac numai la
Ministerul Cultelor + inventarierea obiectelor de pre i a documentelor aflat n acele
mnstiri; s-a interzis folosirea limbii greceti la slujbe.
1863
- reprezentantul Romniei la C-pol, Costache Negri, a oferit Locurilor Sfinte o
despagubire de 80.000.000 piatri + 10.000.000 pentru nfiinarea unei coli laice i a unui
spital, n care s fie primii orice oameni, indiferent de religie. Oferta a fost refuzat - 25
decembrie 1863, guvernul rii, condus de Mihail Kolglniceanu, ministru al Cultelor fiind
Dimitrie Bolintineanu, a depus n Camera Deputailor un proiect prin care se hotra
secularizarea (naionalizarea) averilor mnstirilor. Proiectul a fost admis n aceeai zi.
Guvernul romn n-a mai pltit nimic, considernd problema nchis. n felul acesta,
prin Legea secularizrii a intrat n patrimoniul statului un sfert (25,26%) din teritoriul rii,
reuindu-se ca n anul urmtor s se fac i reforma agrar (mproprietrirea ranilor).
1864
- prin Legea comunal, actele de stare civil, care erau n sarcina slujitorilor
Bisericii, au fost trecute n seama primriilor comunale. Iar prin Codul civil, divorurile au
fost luate din competena instanelor de judecat ale Bisericii i date tribunalelor civile.
Acelai cod penal prevedea ca obligatorie numai cstoria civil - n toate se oberv o
influen a laicismuluiu apusean.
Prin Legea comunal s-a prevzut obligaia, pentru fiecare primrie, de a se ngriji de
lcaurile de cult i de a salariza pe preoii lor, msura care nu prea s-a respectat, iar prin
Reforma agrar din 1864 s-a prevzut s se dea i bisericilor cte un lot de pmnt cultivabil,
pentru preoi i cntrei, dar el nu era suficient.
5

La sfritul anului 1864 s-au dat alte 3 legi de stat care priveau biserica:
1. 30 noiembrie 1864 - Decretul organic pentru reglementarea schimei monahiceti (Legea
clugriei) - prevedea ca n viitor s nu fie clugrii dect cei cu studii teologice (dintre care
se vor alege ierarhii) iar din restul credincioilor puteau fi clugrii doar brbaii de 60 de ani
i femeile de 50.
2. 3 decembrie 1864 - Decretul organic pentru nfiinarea unei autoriti sinodale centrale - se
urmrea realizarea unificrii bisericeti din noul stat. Pentru nlturarea oricrei dependene de
o autoritate bisericeasc strin, primul articol al Legii prevedea independena Bisericii
romneti. Aceasta a fost prima legiferare oficial a autocefaliei BOR fa de Patriarhia
din C-pol.
Al doilea articol prevedea formarea unui Sinod general pentru ntreaga biserica i a
unor Sinoade eparhiale pentru fiecare eparhie. Sinodul general era format din mitropoliii i
episcopii eparhioi, din arhierei i 3 deputai din fiecare eparhie + decanii Facultilor de
Teologie (Bucureti i Iai). Era prezidat de mitropolitul Ungrovlahiei, care din 11 ianuarie
1865 a primit titlul de primat al Romniei, titlu folosit n BRC. Sinoadele eparhiale erau
formate din chiriarhul locului, 3 membri alei i rectorul seminarului eparhiei respective.
3. 11 mai 1864 - Legea pentru numirea de mitropolii i episcopi eparhioi n Romnia ierarhii erau numii de domn, la recomandarea Consiliului de Minitri i Ministerului Cultelor,
nlturndu-se astfel tradiia alegerii lor de ctre o adunare de clerici i mireni. Aceeai Lege
prevedea c ierarhii puteau fi judecai de Curtea de Casaie, lucru necunoscut pn atunci.
10 mai 1865 - au fost numii, prin decret, mitropolitul Moldovei i 5 episcopi la
eparhii conduse pn atunci de lociitori. Mitropolia Ungrovlahiei avea 3 eparhii sufragane Rmnic, Buzu, Arge; Moldova - Roman, Hui i Dunrea de Jos (cu reedina la Ismail).
Dunrea de jos - a fost nfiinat la 17 noiembrie 1864 pentru cele 3 judee dincolo de Prut
(Ismail, Bolgrad i Cahul) retrocedate Romniei prin tratatul de pace de la Paris 1856.
S-a nceput o puternic mpotrivire la aceast lege, numit Lupta pentru
canonicitate, cerndu-se revenirea la vechile rnduieli ale Bisericii, la alegerea ierarhilor. n
aceste frmntri, a intervenit i patriarhul ecumenic, nemulumit de Legea secularizrii,
socotind-o necanonic.
Dup nlturarea lui Cuza (23 februarie 1866), s-a cerut mereu revenirea la canoane i
la vechile rnduieli bisericeti. 1867 - s-a ntocmit un proiect de Lege organic trimis ulterior
spre avizare i Patriarhiei ecumenice. Acest proiect a fost votat apoi de Camera deputailor i
de Senat i sancionat de principele Carol al Romniei, la 26 decembrie 1872, sub numele de
Legea pentru alegerea mitropoliilor i episcopilor eparhioi, cum i a constituirii Sf. Sinod
al Sf. Biserici Autocefale Ortodoxe Romne (Legea sinodal).
Prin aceasta s-au pus bazele Sf. Sinod al BOR, format din 2 mitropolii, 6 episcopi
eparhioi, 8 arhierei titulari. Sinodul se ntrunea la Bucureti primvara i toamna, avnd n
atribuii problemele spirituale, disciplinare i judectoreti. Legea prevedea ca alegerile
mitropoliilor i ale episcopilor s se fac de ctre un Colegiu electoral, alctuit din membrii
Sf. Sinod i din toi deputaii i senatorii ortodoci n funciune, adesea necunosctori al
problemelor bisericeti. Preoii de mir i cu att mai puin cinul monahal, nu aveau niciun
reprezentant n acest Colegiu.
1 octombrie 1874 i-a nceput apariia revista Biserica Ortodox Romn, organul
oficial al Sf. Sinod, care apare pn azi.

Mitropolia Ungrovlahiei din 1850-1918

Schimbrile vieii bisericeti s-au ntmplat n timpul mitropolitului Nifon (17871875), ales n septembrie 1850. Dei n-a fost consultat n multe din legile votate de Cuza, el
nu s-a mpotrivit, cutnd s mpace tradiia cu spiritul nnoitor. El s-a impus n viaa Bisericii
prin ntemeierea unui Seminar teologic n Bucureti (1872), care i-a purtat numele, ntreiunt
din fonduri lsate de el. Seminarul Nifon a funcionat pn n 1948. Mitropolitul a mai lsat o
fundaie din care s se dea burse studenilor de la facultile laice i ajutoare pentru sraci,
preotese vduve, elevi i biserici.
Urmaul su a fost, Calinic Miclescu (1875-1886), fost mitropolit al Moldovei. La 9
mai 1877, Adunarea deputailor a proclamat Independena de Stat a Romniei, act consfinit
apoi prin jertfele de snge ale ostailor romni n rzboiul dus alturi de Rusia, mpotriva
Turciei (1877-8). n 1881, Romnia a devenit regat.
A crescut i autoritatea BOR, nct era necesar acum i recunoaterea formal a
independenei / autocefaliei sale. n Constituia promulgat la 30 iulie 1866 se preciza c
BOR este neatrnat de orice chiriarhie strin, iar prin Legea sinodal din 1872, Biserica
romneasc era numit din nou autocefal.
1882 - s-a sfinit pentru prima oar Sfntul Mir, n catedrala mitropolitan din
Bucureti, firete, fr acordul Patriarhiei ecumenice.
n aprilie 1885, mitropolitul primat Calinic a adresat o scrisoare lui loachim IV,
nsoit de una a ministtrului Cultelor i Intruciunii, D. A. Sturza, prin care cereau
recunoaterea autocefaliei BOR. Patriarhul a rspuns pe 25 aprilie 1885, artnd c, mpreun
cu membrii Sinodului patriarhal, recunoate BOR ca fiind autocefal. n aceeai zi s-a dat i
Tomosul de autocefalie, semnat de patriarh i 10 membri ai Sinodului. n aceeai zi, patriarhul
a trimis o scrisoare i celorlalte Patriarhii, anunnd autocefalia BOR.
n timpul lui Calinic Miclescu, s-a nfiinat Facultatea de Teologie din Bucureti
(1881), iar n anul urmtor s-a inaugurat Tipografia Crilor Bisericeti din Bucureti.
Dup moartea sa, vine losif Gheorgian (1886-1893), intermediar Ghenadie Petrescu
(1893-6) i reales losif Gheorgian (1896-1909).
1893 - a fost votat de Camera Deputailor i de Senat, apoi sancionat de Carol I,
Legea clerului mirean si a seminariilor - o noua manifestare a amestecului statului n
afacerile Bisericii. Legea prevedea salarizarea preoilor, preoii rurali fiind salarizai din
bugetul statului, iar cei urbani din primrii. La parohiile rurale erau lsate n folosin i
loturile de pmnt avute. Aceeai lege fixa i taxele de epitrahil, pe care credincioii trebuiau
s le plteasc preotului, nct el devenea un simplu funcionar al acestora.
Legea fixa i numrul parohiilor (386 urbane i 3326 rurale - aprox. 3000 de biserici
rmn fr preoi). Cei rmai fr parohii au continuat s funcioneze ca preoi
supranumerari, cu un salariu mai mic. Aceeai lege prevedea nfiinarea de Consistorii
eparhiale, pentru judecarea clerului.
1909 - tot Statul a venit cu o lege noua pentru modificarea celei din 1872, nfiinnduse atunci i Consistoriul Superior Bisericesc, ca organ consultativ pe lng Sf. Sinod, format
din toi membrii Sf. Sinod, delegai ai Facultii de Teologie i ai seminariilor, ai clerului de
mir i monahal. Legea a provocat noi frmntri n BOR.

Urmeaz n scaunul de mitropolit Dr. Athanasie Mironescu (1909-1911) apoi Dr.

Conon Armescu-Donici (1912-1918), sub care s-a tiprit prima ediie sinodal a Bibliei, n
1914.
Eparhiile sufragane Mitropoliei Ungrovlahiei
1. Rmnic: a pstorit Calinic cel Sfnt (1850-1868) - cel mai de seam reprezentant al
spiritualitii romneti. A fost stare la Cernica 32 de ani, crmuind-o dup rnduiala lui
Paisie de la Neam, zidind aici biserica Sf. Gheorghe, apoi biserica Sf. Treime la mn.
Pasrea; biserica Adormiea de la Cmpina + biserici n parohii rurale.
Ca episcop la rmnic, a ctitorit catedrala existent i azi, schitul Frsinei (ridicat din
banii si) n care a introdus rnduielile de via monahal din Athos. A cumprat o tipografie,
pe care nainte de moarte a donat-o oraului Rmnic, urmnd ca jumtate din veniturile ei s
se dea colilor din ora i studenilor sraci iar cealalt jumtate schitului Frsinei.
A fost un adept convins al Unirii Principatelor, fiind membri n Divanul ad-hoc din
1857 i n Adunarea electiv din 1859; a dat i pastorale, prin care ndemna clerul i poporul
s sprijine Unirea.
Sf. Sinod al BOR l-a trecut n rndul sfinilor, canonizarea fcndu-se n 1955.
Prznuit pe 11 aprilie; moatele sale sunt n biserica Sf. Gheorghe de la Cernica.
Un alt episcop de seam la Rmnic a fost Ghenadie Enceanu (1886-1898), autor de
manuale pentru nvmntul teologic (mai ales lucrri de istorie bisericeasc).
2. Buzu: episcopul Dionisie Romano (1859-1873), clugrit la Neam, unde a ajuns egument,
va nfiina o coal primar cu internat i un gimnaziu la Trgu Neam. toate ntrebuinate de
mnstire. S-a numrat printre participanii activi la revoluia din 1848 n .R. i Trans., iar
mai trziu a sprijinit Unirea Principatelor i reformele lui Cuza.
Ca episcop, a repus n funcie tipografia eparhial, editnd mai multe cri de slujb, a
nfiinat coli monahale la schiturile Nifon, Coteti i Rteti. Cu banii lui, s-a amenajat
primul parc public din Buzu; s-au instalat bi sulfuroase la schitul Nifon. A fost primul
membru de onoare al Academiei Romne, creia i-a fcut o important donaie de cri vechi,
care au reprezentat primul fond al Bibliotecii Academiei. Dup moarte (1873), ntreaga sa
bibliotec a intrat n patrimoniul Academiei Romne - peste 150 de manuscrise i 7000 de
cri.
3. Arge: Neofit Scriban (1862-1865 + 1868-1873), Ghenadie Petrescu, Gherasim Timu.
Mitropolia Moldovei dup 1859
Dup ce Cuza a suspendat pe mitropolitul Sofronie Miclescu (1860), scaunul vacant a
fost ocupat succesiv de 3 arhierei titulari, ntre care i Calinic Miclescu, numitr mitropolit prin
cunoscutul decret din 10 mai 1865. I-a urmat losif Naniescu (1875-1902), originar din
Basarabia, clugrit de Chesarie al Buzului.
De numele su se leag terminarea monumentalei catedrale mitropolitane din Iai
(1880-1887), nceput sub Veniamin Costachi. Sub ndrumarea i cheltuiala sa a aprut la Iai
i Revista Teologic (1883-1887). A fost un nsufleit patriot, sprijinind Rzboiul de
Independen (1877-8) - a oferit el nsui bani, a ndemnat clugrii/ele s se nroleze n
serviciile sanitare ale armatei, a organizat colecte etc. Bogata sa bibliotec a donat-o
Academiei Romne.

Roman: cel mai de seam ierarh a fost Melchisedec tefnescu (1879-1892), rector
i profesor la Seminarul din Hui. n cei 15 ani de activitate didactic a tiprit o serie de
manuale. A fost unul dintre cei mai entuziati susintori ai Unirii Principatelor, deputat n
Divanul ad-hoc de la Iai, sprijinitor al reformelor lui Cuza.
1861-4 a fost lociitor de episcop la Hui; apoi la Dunrea de Jos iar din 1865 a fost
numit episcop aici. A cumprat o cas, care a servit ca reedin i a deschis un seminar. 1877
- a fost unul din sprijinitorii entuziati ai Rzboiului de Independen, prin pastorale, danii n
bani, colecte n eparhie. 1879 - a fost ales episcop de Roman, unde a pstorit pn la moarte
(1892). S-a remarcat prin realizri de natur economic, prin activitatea desfurat n Sf.
Sinod, prin legturile cu teologii din alte ri.
Numele lui Melchisedec rmne nscirs nu numai n istoria Bisericii, ci i n cultura
romneasc, fiind unul dintre cei mai apreciai istorici ai timpului (Cronica Huilor si a
Episcopiei; Cronica Romanului si a Episcopiei; Papismul si starea actual a BOR; Catalogul
manuscriselor slavone din mn. Neam; Biserica Ortodox n lupt cu protestantismul etc.)
A cercetat de asemenea viaa i activitatea unor ierarhi de seam: Grigorie amblac,
Antim Ivireanul etc - aceast activitate a dus la alegerea lui ca membru titular al Societii
Academice Romne (1870), fiind primul ierarh care s-a nvrednicit de asemenea preuire.
Hui: cel mai de seam episcop a fost Silvestru Blnescu (1886-1900), profesor
suplinitor la Facultatae de Teologie, preedinte al comitetului de redacie al revistei BOR. Ca
episcop a nfiinat 2 col de cntrei bisericeti i a desfurat o frumoas activitate pastoralsocial. I-au urmat Iosif Gheorgian i Conon Armescu-Donici.
1856 - prin tratatul de pace de la Paris, n urma Rzboiului Crimeii (1853-6), s-a
hotrt ca Rusia s retrocedeze Moldovei: Cahul, Ismail i Bolgrad. 1857 - arhiereul Filaret
Scriban a organizat la Ismail un consistoriu duhovnicesc i o coal duhovniceasc. 17
noiembrie 1864, printr-un decret semnat de Cuza, s-a nfiinat Episcopia Dunrii de Jos, cu
reedina la Ismail, avnd judeele Ismail, Bolgrad, Covurlui i Brila. Prin acelai decret,
Melchisedec tefnescu era numit lociitor de episcop i n 1865 decretat episcop eparhiot. El
a reuit s nzestreze eparhie cu toate cele necesare i s integreze preoi.
1878
- prin tratatul de pace de la Berlin, cele 3 judee din S Basarabiei au fost realipite
la Rusia, intrnd n jurisdicia Arhiepiscopiei Chiinului. Scaunul episcopal i seminarul au
fost mutate de la Ismail la Galai. Prin acelai tratat de pace, a fost retrocedat Romniei
Dobrogea, aflat pn atunci sub turci.
Administraia romneasc s-a instalat aici, n judeele Tulcea i Constana, n
noiembrie 1878. D.p.d.v. biserricesc, cele 2 judee au fost alipite la eparhia Dunrii de Jos,
care rmsese numai cu judeele Covurlui i Brila.
1879
- Melchisedec a fost ales episcop la Roman, urmndu-i la Galai Iosif
Gheorghian. Noul episcop a gsit n Dobrogea o situaie trist: 117 biserici, 3 mnstiri
(Coco + 2 ruseti). n anii urmtori, lucrurile s-au schimbat: a numit 2 protopopi, la
Constana i Tulcea, s-au zidit biserici noi i au fost nzestrate cele existente. Spre sf. sec., s-a
construit la Galai un monumental palat episcopal, iar dup actuala catedral i s-a renfiinat
seminarul. Printre episcopi poate fi amintit Pimen Georgescu.
BISERICA ORTODOX DIN BUCOVINA NTRE ANII 1775-1915
Ajungerea partii de nord a Moldovei (Bucovina) in stapanirea Imperiului habsburgic,
in 1775, a avut urmari si asupra vietii bisericesti: Episcopia Rdutilor si-a mutat sediul in
Cernuti, sub jurisdictia Mitropoliei Srbe din Carlovi; au ramas doar 4 manastiri si schituri,

celelalte devenind biserici de mir; averile bisericesti au format asa-numitul "fond religionar"
administrat de stat; episcopul urma a fi numit direct de imparat, iar preotii parohi si protopopii
de guvernatorul Bucovinei.
In 1789 moare episcopul Dositei Herescu si este numit Daniil Vlahovici (17891822), care a favorizat mult pe rutenii asezati acum in Bucovina.
Episcopul Isaia Baloescu (1825-1834) a infiintat un Institut teologic la Cernaui
(avand 3 ani de studii si in care se primeau doar absolventi de liceu) si s-a ingrijit de
salarizarea clerului din "fondul religionar" (preotii avand si bogate sesii parohiale, de 44
iugre).
Episcopul Eugenie (Evghenie) Hacman (1835-1873), care avea studii la Fac. de
Teologie romano-catolica din Viena, nu avea calitati de carmuitor bisericesc, astfel ca
elemental ruten s-a intarit, iar amestecul statului in viata eparhiei a fost tot mai puternic.
Corespondenta centrului eparhial cu parohiile se facea in lb. germana, iar scolile romanesti au
fost trecute in seama statului. In timpul lui s-a construit Catedrala mitropolitana din Cernaui
(1844-1864).
Eugenie Hacman s-a opus ca eparhia Bucovinei sa devina sufragana a noii Mitropolii
a Transilvaniei, solicitand factorilor de decizie din Imperiul habsburgic sa creeze 2 mitropolii
ortodoxe romanesti: una a Transilvaniei si alta a Bucovinei. Cum dupa 1867, Serbia (deci si
Mitropolia de Carlovi) si Transilvania (deci si Mitropolia de Sibiu) au ramas in cadrul
statului maghiar, iar Bucovina a ramas sub conducerea directa a Guvernului din Viena, s-a
aprobat infiintarea Mitropoliei Bucovinei cu sediul la Cernaui (in baza unui decret imperial
din 23 ianuarie 1873), avand ca sufragane 2 eparhii srbesti, tocmai in Dalmaia: la Zara si
Cattaro.
Prin realizarea acestei Mitropolii se urmarea divizarea romanilor si sarbilor aflati in
acelasi stat habsburgic. Eugenie Hacman a murit la Viena, inaintea plecarii la Cernaui, unde
urma sa i se faca instalarea ca arhiepiscop si mitropolit.
A urmat cu o pastorire foarte scurta a mitropolitului Teofil Bandela (1874-1875) si,
apoi, a mitropolitului Teoctist Blajevici (1877-1879) - autor al unor lucrari de indrumare
duhovniceasca si manuale scolare.
In 1875 s-a infiintat (in locul Institutului teologic) o Facultate de Teologie in cadrul
Universitatii germane din Cernaui.
Mitropolitul Silvestru Morariu Andrievici (1880-1895), fost preot de mir, a scris
numeroase manuale pentru scolile romanesti, precum si a numeroase lucrari teologice:
Cuvntri, Liturgica, nvtura ortodox, Psaltichia bisericeasc, Calendarul romanesc din
Bucovina. A infiintat Tipografia arhidiecezana.
In 1882 s-a finalizat Palatul metropolitan din Cernaui, iar profesorii Fac. de Teologie
au pus bazale revistei Candela.
Sub mitropolitul Arcadie Ciupercovici (1896-1902) s-a intarit mult elementul rutean,
guvernatorul Bucovinei amestecandu-se tot mai mult in afacerile Bisericii.
In timpul lui Vladimir Repta (1902-1924; +1926) - fost profesor la Fac. de Teologie
si rector al Univ. din Cernauti - s-au restaurat cateva vechi ctitorii voievodale (Putna, Mirui)
si s-a continuat lupta impotriva incercarilor rutenilor de a prelua conducerea vietii bisericesti
din Bucovina.

Dupa unirea Bucovinei cu Romania, hotarata la 15/28 nov. 1918 la Palatul

mitropolitan din Cernaui, Mitropolia Bucovinei si Dalmaiei a ramas Mitropolie a Bucovinei,
pierzand eparhiile dalmaiene de la Zara si Cattaro.
BISERICA ORTODOX DIN BUCOVINA NTRE ANII 1812-1918
Urmarea a tratatului de pace dintre rusi si turci incheiat la 16 mai 1812 la Bucuresti,
tinutul dintre Prut si Nistru (Basarabia) a intrat in componenta Rusiei tariste, unde a devenit o
simpla gubernie. Limba romana a fost inlaturata din institutiile oficiale, incepand o politica de
rusificare, prin administratie, scoala si Biserica.
In timpul razboiului ruso-turc (1806-1812), la chemarea autoritatilor rusesti, s-au
stabilit in sudul Basarabiei numerosi bulgari si gguzi (populatie de origine turca, dar cu
credinta ortodoxa, ai caror stramosi venisera in sudul Dunarii din sec. XI), iar dupa razboi au
mai fost colonizati aici rusi, ucraineni, greci, germani, polonezi, carora li s-au dat mari
suprafete de pamant, iar in trguri - armeni si evrei.
In sec. XVII se refugiasera aici "lipovenii" sau "rascolnicii", care nu acceptasera
reformele liturgice ale patriarhului
Nicon.
Intre 1808-1812, in timpul ocupatiei Principatelor, tarul Alexandru I a numit ca
"exarh" al Bisericilor din Tara Romaneasca si Moldova pe mitropolitul Gavriil Bnulescu
Bodoni, care a condus efectiv Mitropolia Moldovei in acesti ani. El era roman de neam, cu
studii in Transilvania, la Kiev, insula Patmos, Smirna, Muntele Athos si Constantinopol (unde
s-a calugarit). A fost profesor la Iasi si Poltava. Hirotonit arhiereu pentru Moldova in 1791,
apoi mitropolit al Poltavei, dupa care al Kievului. Dupa pacea de la Bucuresti s-a stabilit la
Chisinau, unde se considera intaistatator al Bisericii din acest teritoriu anexat de Imperiul
tarist.
Dupa 1812 Basarabia a primit o noua organizare bisericeasca.
In ianuarie 1813, la Chisinau s-au deschis cursurile unui seminar, care a ajuns cu
timpul la 6 clase, cu profesori rusi si ucraineni.
La 21 august 1813, tarul Alexandru I a aprobat infiintarea Arhiepiscopiei
Chisinaului si Hotinului, avand in frunte pe Gavriil Bnulescu Bodoni (care a organizat noua
eparhie in forme specific rusesti), cu jurisdictie peste teritoriile de dincolo de Prut si care era
subordonata Sinodului Bisericii Ruse din Petersburg.
In 1814, Sinodul din Petersburg a aprobat infiintarea unei tipografii in Chisinau, insa
cu foarte multe restrictii (se tipareau carti de slujba dupa editiile de la Moscova, "cu litere
civile rusesti", etc).
Sub Gavriil s-au tiparit mai multe carti de slujba in romaneste.
In 1817, Societatea biblica ruseasca a tiparit la Petersburg Noul Testament, iar in
1819, Biblia intreaga, in romaneste, care au fost difuzate in Basarabia, Moldova (din dreapta
Prutului) si Tara Romaneasca.
Gavriil a murit la 30 martie 1821 si a fost inmormantat la manastirea Cpriana. Dupa
el au urmat pe scaunul arhiepiscopal de la Chisinau numai ierarhi rusi, numiti de Sf. Sinod de
la Petersburg, care au contribuit la rusificarea Basarabiei. Astfel, sub Dimitrie Sulima (18211844) lb. romana a fost eliminatea treptata din seminar, a.i. cursurile vor fi predate doar in

ruseste. Cea mai mare realizare - ridicarea catedralei eparhiale din Chisinau (soborul), sfintita
in 1836.
In 1856, 3 judete din sudul Basarabiei (Cahul, Bolgrad si Ismail) au fost retrocedate
Romaniei, potrivit tratatului de pace de la Paris.
S-a infiintat un "Consistoriu duhovnicesc" la Ismail, iar in 1864 o Episcopie, a
Dunarii de Jos, cu sediul tot in Ismail, condusa de Melchisedec tefanescu, care infiinteaza
aici un seminar teologic cu 4 clase.
In 1878, prin tratatul de pace de la Berlin, cele 3 judete au fost luate din nou de Rusia,
Episcopia Dunarii de Jos si seminarul si-au mutat sediul la Galati.
Procesul de rusificare s-a accentuat mai ales sub arhiepiscopul Pavel Lebedev (18711882), din dispozitia caruia au fost distruse multe carti de cult romanesti.
Rusificarea se facea in special prin scolile indrumate de Biserica. In 1861 s-au
infiintat aprox. 400 de scoli primare parohiale, care au trecut apoi in seama statului, limba de
predare fiind cea rusa.
Din 1884 se infiinteaza in toata Rusia un nou tip de scoala primara (numita
"bisericeasca-parohiala"), in spirit ortodox si rusesc. Si in Basarabia s-au infiintat scoli cu
predare in lb. rusa - la inceputul sec. XX erau aprox. 600, la care se adaugau cateva "scoli
manastiresti" si "scoli spirituale" infiintate in targuri (Chisinau, Edinei si Ismail + una de fete
la Chisinau).
In multe parohii au fost numiti preoti rusi sau ucraineni, care slujeau in slavona.
Parohiile aveau o situatie materiala foarte buna, detinand zeci de hectare de pamant.
saraci.

Asa-numitele "fraimi" (din Chisinau, Tighina, etc) intretineau azile si cantine pentru

Intre 1868 si 1916 s-au convocat Congrese anuale ale preotilor din eparhie, in cadrul
carora se discutau probleme de interes cultural, misionar sau economic.
Viitorii preoti se pregateau in Seminarul teologic din Chsisnau cu predare in lb. rusa,
apoi, cei mai buni la Academia teologica movileana din Kiev. Printre acestia - Arsenie
(Axentie) Stadnichi, fiu de preot din Comarova-Hotin, fost rector al
Academiei teologice din Moscova, arhiepiscop al Pskov-ului, mitropolit al Novgorod-ului
(+1936 in Taskent) si Anatolie Tihai din Tarasouti-Hotin, misionar in Japonia (+1893).
Manastirile basarabene si-au continuat lucrarea lor duhovniceasca si romaneasca in
mijlocul credinciosilor: Cpriana, Hncu, Hrbovt, Rughi, Curchi, Saharna, Japca, Suruceni,
etc. S-a infiintat o manastire noua la Chitcani, pe Nistru, numita si Noul Neamt, pentru ca
primii ei monahi venisera de la Neamt, in frunte cu egumenul Teofan Cristea si duhovnicul
Andronic Popovici.
In primul deceniu al sec. XX are loc o miscare de redesteptare nationala in randul
clerului si credinciosilor romani din Basarabia. In 1905 s-a cerut introducerea lb. romane in
biserica si scoala, in Seminarul din Chisinau, publicatii proprii, reinfiintarea tipografiei
eparhiale, etc, dar arhiepiscopul Serafim Ciciagov (1908-1914) a impiedicat satisfacerea celor
mai multe revendicari. Doar tipografia s-a reinfiintat, in 1906.
In 1908 a inceput aparitia revistei Lumintorul, in romaneste, care s-a publicat pana in
timpul celui de al II-lea razboi mondial.

Clericii (printre care Preotii profesori C-tin Popovici si Alexe Mateevici, ieromonahii
Gurie Grosu si Dionisie Erhan, etc) si unii intelectuali mireni au spijinit aceasta miscare de
renastere nationala, lupta lor ajutand din plin la unirea Basarabiei cu Romania, proclamata
de "Sfatul Tarii" din Chisinau, la 27 martie 1918.
BISERICA ORTODOX DIN TRANSILVANIA I BANAT N A DOUA
JUMTATE A SEC. 19. MITROPOLITUL ANDREI AGUNA
In 1846, dupa pastorirea lui Vasile Moga (1811-1845), in fruntea Bisericii Ortodoxe
din Transilvania vine Andrei
Saguna.
Andrei Saguna s-a nascut la 20 dec. 1808 in Miscol (Ungaria), fiind fiul unui
negustor aroman. Anastasiu Saguna a urmat gimnaziul in orasul natal, iar liceul si studiile
universitare (filosofia si dreptul) la Univ. din Pesta si la Vre (studiile de teologie ortodoxa).
Imediat dupa trminarea studiilor a fost numit profesor la seminar si secretar al
Consistoriului Mitropolitan din
Carlovi.
In 1833 - tuns in monahism, cu numele Andrei, hirotonit ieromonah si la scurt timp
hirotesit protosinghel si arhimandrit, apoi professor la sectia romana a Seminarului din Vre
si asesor (consilier) el Episcopiei din Vre.
In 1846 - numit vicar general al Episcopiei Ortodoxe a Transilvaniei de catre
mitropolitul sarb Iosif Raiacici.
In decembrie 1847, a fost ales de Sinodul protopopilor eparhiei intrunit la Turda, intre
cei 3 candidati dintre care imparatul Austriei urma sa numeasca pe noul episcope al
Transilvaniei. Andrei Saguna a fost numit de imparat, astfel ca in 1848 a fost hirotonit
arhiereu in Carlovi.
Intre 1849-1851 a publicat 3 memorii, in care incerca sa convinga pe conducatori de
existenta vechii Mitropolii Ortodoxe a Transilvaniei, desfiintata in 1701 si de necesitatea
restaurarii ei si a separarii Bisericii romane de cea sarba. Iosif Raiacici (devenit patriarh al
Bisericii sarbe in 1849) si Curtea imperiala din Viena s-au impotrivit, dar Saguna a facut noi
demersuri. El a convocat 3 sinoade de clerici si mireni (1850,1860 si 1864) la Sibiu in care sau luat masuri pentru o mai buna desfasurare a vietii bisericesti si s-au redactat memorii in
sustinerea cauzei sale.
De-abia in toamna lui 1864 Sinodul episcopilor sarbi si Congresul national bisericesc
sarb (intrunite la Carlovi, sub conducerea noului patriarh Samuil Mairevici) si-au dat
acordul pentru despartirea ierarhica a celor 2 Biserici.
La 12/24 dec. 1864, printr-un autograf imperial, se aproba reinfiintarea vechii
Mitropolii Ortodoxe a Transilvaniei (care a primit 2 episcopii sufragane: Aradul si
Caransebeul, ultima infiintata in 1865) si numirea lui Andrei Saguna ca arhiepiscop si
mitropolit.
In toamna lui 1868, mitropolitul Andrei a convocat la Sibiu un Congres nationalbisericesc al romanilor din intreaga Mitropolie, cu cate 10 clerici si 20 de mireni de fiecare
eparhie (Sibiu, Arad si Caransebe), care a cercetat un proiect prezentat de Saguna si pecare la aprobat, cu mici modificari, sub denumirea de Statutul Organic al Bisericii Ortodoxe
Romane din Transilvania, sanctionat de imparat la 28 mai 1869.

Principiile fundamentale ale Statutului - autonomia (conducerea Bisericii de ea insasi,

prin reprezaentantii ei) si sinodalitatea (colaborarea dintre clerici - care reprezentau 1/3 si
mireni - care reprezentau 2/3, la conducerea treburilor bisericesti). Elementul laic putea
participa la conducerea Bisericii in toate cele 3 unitati ale administratiei bisericesti - parohie,
protopopiat si eparhie - in probleme culturale, bisericesti si economice.
Treburile fiecarei parohii erau conduse de sinodul parohial - organ deliberativ format
din toti membrii majori (barbati) ai unei parohii. Sinodul parohial se intrunea numai sub
conducerea preotului paroh si avea misiunea sa aleaga comitetul parohial - organul sau
executiv, epitropia parohiala (care administra bunurile parohiei), pe preotul paroh si pe
invatatorul/invatatorii "scolii poporale" din parohia respectiva.
Mai multe parohii formau un protopopiat condus de un protopop, ajutat de sinodul
protopopesc si de comitetul acestui sinod, ambele formate 1/3 din preoti si 2/3 mireni (8
preoti si 16 mireni in sinod, 2 preeoti si 4 mireni in comitet).
Eparhia era condusa de episcop (la Sibiu - arhiepiscop), ajutat de sinodul eparhial,
format din 20 de clerici si 40 de mireni, convocat la sediul eparhiei o data pe an. Oraganul sau
executiv de conducere - consistoriul eparhial, avea 3 sectiuni: bisericeasca, scolara (culturala)
si epitropeasca (economica), fiecare condusa de cate un asesor (consilier) consistorial.
Conducerea afecerilor intregii Mitropolii era incredintata Congresului National
Bisericesc, convocat o data la 3 ani si format din 90 de membri, cate 10 clerici si 20 de mireni
de fiecare eparhie.
Alegerea episcopilor sufragani se facea de sinoadele eparhiale, iar alegerea
mitropolitului de Congresul National Bisericesc extraordinar, format, in acest caz, din 120 de
deputati: 60 din Arhiepiscopia Sibiului si cate 30 din cele 2 eparhii sufragane, in aceeasi
proportie de clerici si mireni.
Problemele dogmatice erau dezbatute in "sinodul episcopesc", format din toti ierarhii
ortodocsi romani din Transilvania.
Andrei Saguna a dat Bisericii sale o organizare superioara, democratica, necunoscuta
de alta Biserici ortodoxe, facand din ea si un asezamant de aparare nationala impotriva
incercarilor de instrainare de credinta si neam, dandu-i rolul de conducatoare a poporului.
Astfel, Andrei Saguna este cel mai de seama legiuitor si conducator al Bisericii Ortodoxe
Romane.
Andrei Saguna a slujit poporul si prin cultura, in special prin scolile poporale
(primare) confesionale, care au fost puse sub conducerea directa a Bisericii si ai caror
invatatori erau absolventi ai Institutului pedagogic din Sibiu, condus tot de Biserica.
Din 1850 preotii parohi functionau ca directori ai scolilor poporale, protopopii ca
inspectori ai scolilor din protopopiatul respectiv, iar episcopul ca inspector suprem al scolilor
din eparhie.
Aceste principii au fost inscrise si in Statutul Oragnic si respectate pana in 1918.
Se cunosc peste 25 de manuale scrise la indemnul lui Andrei Saguna de cativa
profesori de teologie si preoti parohi: loan Popescu, Zaharia Boiu, Sava Popovici Barcianu,
s.a.
La sfarsitul pastoririi lui Saguna, existau aproape 800 de scoli poporale, din care mai
mult de jumatate infiintate sub el, a.i. aproape fiecare parohie avea scoala proprie.

Astfel, scolile poporale romanesti au fost un factor important de conservare a limbii in

fata incercarilor de instrainare.
In 1870, Saguna sabilea ca in fiecare parohie preotii si invatatorii sa tina cursuri serale
pentru nestiutorii de carte, in care sa se predea scrisul, cititul si aritmetica.
Saguna s-a ocupat si de scolile medii, avand de gand sa infiinteze 6 gimnazii
superioare (licee), 6 gimnazii inferioare (cu 4 clase) si 6 scoli "reale" (tehnice) in diferite
orase din Transilvania, toate cu limba de predare - romana. Insa, autoritatile habsburgice nu iau permis sa infiinteze decat un gimnaziu superior (cu 8 clase) la Brasov - in 1850, si un
gimnaziu cu 4 clase (ridicat apoi la 8 clase) la Brad (jud. Hunedoara).
In 1869 s-a mai infiintat o scoala reala, cu 4 clase + una comerciala, cu 3 clase, care
au functionat pana in 1918. Liceul din Brasov ii poarta si astazi numele.
Saguna poate fi considerat atat restauratorul si organizatorul Bisericii, cat si unul
dintre ctitorii invatamantului romanesc de toate gradele din Ardeal.
In anul numiriisale ca vicar (1846) a ridicat cursurile de teologie de la Sibiu de la 6
luni la 1 an, hotarand sa fie admisi numai absolventi de gimnaziu.
In sinodul din 1850 s-a hotarat crearea unui Institut teologic si pedagogic, absolventii
urmand sa functioneze ca invatatori inainte de hirotonie.
In 1853, Saguna a infiintata o sectie separata de pedagogie, in care se primeau
absolventi ai gimnaziului inferior, care a ajuns in timp la 4 ani de studii.
In 1852 cursurile de teologie s-au ridicat la 2 ani de studii, iar in 1861 la 3 ani,
ramanand asa pana in 1921.
Vechea scoala teologica de la Sibiu, infiintata in 1811 (desi cursuri sporadice se tineau
din 1786) a devenit o institutie de invatamant superior, in care se primeau numai absolventi de
8 clase de gimnaziu cu bacalaureat.
Saguna s-a ingijit si de formarea de cadre didactice corespunzatoare pentru Institutul
teologic-pedagogic. In acest sens, el trimitea aproape in fiecare an pe cel mai bun absolvent al
Institutului la studii de specializare din Austria si Germania.
Saguna a scris manuale didactice pentru studentii sectiunii teologice si pentru preoti:
-

Elementele dreptului canonic, 1854;

Compendiu de drept canonic, 1868, tradus in rusa si germana;

Enhiridion sau carte manuala de canoane cu comentarii, 1871;

Istoria Bisericii Ortodoxe rasaritene universale, 2 vol., 1860, amandoua

traduse partial in germana;

- Manual de studiu pastoral, 1872.

Manuale didactice mai vechi (unele revazute de Saguna) retiparite: Dogmatica,
Morala, Pastorala, Marturisirea Ortodoxa a lui Petru Movila, Chiriacodromionul lui
Nichifor Theotochis, etc.
Dupa moarte i-au fost publicate: Memoriile (1923), Scrisorile pastorale si circularele
scolare (1938), o parte din Predici
(1945).

Intre 1856-1858 a tiparit o noua editie a Bibliei (cu ilustratii, singura de acest fel din
Biserica romaneasca), avand la baza vechule traduceri romanesti, confruntate de Saguna cu
textul Septuagintei si cu o traducere slavona.
slujba.

In 1867 a fost tiparit numai Noul Testament. S-au retiparit aproape toate cartile de

1853 - Telegraful Roman, cu aparitie aproape neintrerupta pana in prezent. Pana in

1863 a aparut de 2 ori pe saptamana, iar de atunci pana in 1918 de 3 ori pe saptamana.
Aceasta publicatie a avut un important rol in culturalizarea maselor, in sustinerea
revendicarilor nationale si sociale ale romanilor transilvaneni.
1852 - Calendarul Arhiepiscopiei Sibiului, care apare pana azi fara intrerupere, a carui
initiee se datoreaza lui Saguna. 1850 - tipografia infiintata pe banii sai.
A avut contributie insemnata la infiintarea Asociatiei transilvane pentru cultura si
literature romana (ASTRA) - 1861, cu sediul la Sibiu. A fost ales Presedinte cu ocazia primei
Adunari generala a ASTRA si reales in 1864.
Mitropolitul A. Saguna a reusit sa creeze o stare materiala corespunzatoare eparhiei
Sibiului. A creat fondul pentru zidirea unei catedrale la Sibiu, a cumparat o cladire care
serveste pana azi ca resedinta + cateva cladiri in jur pentru Institutul teologico-pedagogic si
internat. S-au zidit numeroase biserici parohiale, unele cu ajutorul sau. S-a ingrijit de starea
clerului si a credinciosilor.
Saguna a fost un neobosit militant pentru solutionarea revendicarilor nationale si
sociale ale poporului roman din Transilvania. Astfel, in mai 1848 a condus, impreuna cu
episcopul unit Ioan Lemeni din Blaj, Marea Adunare Nationala a romanilor de pe Campia
Libertatiide la Blaj, cand s-a formulat "programul national" in 16 puncte, cu principalele
revendicari romanesti: libertatea si independenta poporului roman, desfiintarea iobagiei,
crearea unei singure Mitropolii pentru toti romanii, etc. Atunci, Saguna a fost ales in fruntea
unei delegatii de 30 membri (intre care numerosi preoti) care sa prezinte Curtii din Viena
hotararile Adunarii si doleantele romanilor. A stat aproape 1 an la Viena, Pesta, Innsbruck si
Olmutz, prezentand forurilor de stat situatia romanilor transilvaneni si revendicarile lor.
Aceleasi revendicari le-a prezentatsi mai tarziu, cand a fost ales membru in Senatul imperial
din Viena si un timp membru in Dieta Transilvaniei.
In 2 rnduri a condus, mpreuna cu mitropolitul Alexandru Sterca uluiu de la Blaj,
lucrrile unei conferine national- politice a romanilor, la Alba-Iulia si Sibiu.
S-a prezentat in mai multe randuri in audienta la imparatul Francisc losef I (18481916), inmanandu-i memorii cu propruneri de inlaturarea a starii de oprimare nationala si
sociala in care traia poporul roman.
Saguna a pastrat stranse legaturi cu unele personalitati bisericesti din Tara
Romaneasca si Moldova. 1871 - Academia Romana l-a ales pe Saguna membru de onoare.
16/28 iunie 1873 - Mitropolitul Andrei Saguna a murit, fiind inmormantat langa
"biserica mare" din Rinari.
Toata averea sa (aprox. 600.000 coroane) a lasat-o prin testament Arhiepiscopiei
Sibiului, "spre scopuri bisericesti, scolare si filantropice". Prin acelasi testament a dispus sa
fie prohodit de un singur preot si fara predica.
URMAII LUI ANDREI SAGUNA

Primul urmas - Procopie Ivacovici (1873-1874), fiu de preot roman din Banat, fost
profesor de teologie la Vre, egumen al manastirii Cruedol, episcop la Arad (1852-1873).
Dupa 1 an la Sibiu, este ales in iulie 1874 patriarh la Carlovi, in locul lui Samuil Mairevici,
unde a pastorit pana in 1880, cand ministrul maghiar al Cultelor si Instructiunii l-a silit sa-si
dea demisia (+1881).
Congresul National Bisericesc l-a ales in scaunul vacant pe episcopul Ioan Popasu de
la Caransebe, dar imparatul Francisc Iosif I, la propunerea Guvernului de la Budapesta, n-a
aprobat alegerea.
In acelasi an a fost ales, ca urmas al lui Procopie, episcopul Miron Romanul (18801898) de la Arad, fost profesor de teologie la Arad, care s-a straduit sa apere autonomia
Bisericii sale si scolile poporale ortodoxe romanesti. In 1879 a condus la Viena o delegatie de
ierarhi si membri ai Congresului National Bisericesc ca sa prezinte imparatului un protest
impotriva legii prin care se introducea studiul obligatoriu al lb. maghiare in aceste scoli
(Legea Trefort). A luat cuvantul in Parlamentul de la Budapesta pentru apararea scolilor
romanesti. Este celebra pastorala sa din 10 aprilie 1896, cu ocazia sarbatorilor mileniului",
adica 1.000 de ani de la asezarea ungurilor in Campia Panonic, in care arata ca romanii nu
pot participa la aceasta sarbatoare, data fiind opresiunea la care erau expusi. In aceasta
perioada au fost acordate cateva mii de burse unor tineri romani ortodocsi, elevi si studenti,
din fundatia intemeiata de marele mecenat aroman, Emanuil Gojdu (1802-1870), administrata
de Biserica.
A urmat Ioan Meianu (1898-1916), fost protopop in Zrneti, vicar al Consistoriului
din Oradea, episcop la Arad (1875-1898). De numele sau se leaga constructia actualei
catedrale mitropolitane din Sibiu (1902-1906). Spre sfarsitul pastoririi s-a ridicat actuala
cladire a Institutului teologic (azi, Facultatea Andrei Saguna). In timpul lui, scolile poporale
au fost supuse la numeroase persecutii din partea ministrului Cultelor si Instructiunii din
Budapesta, Apponyi Albert.
Dupa moartea lui Meianu, Congresul National Bisericesc a ales ca mitropolit pe
arhimandritul Vasile Mangra (19161918), un apeciat istoric, membru activ al Academiei
Romane, fost profesor de teologie la Arad redactorul unor publicatii periodice de acolo, apoi
presedinte al Consistoriului roman din Oradea.
Mangra a fost unul dintre militantii de frunte ai poporului roman din Transilvania. In
ultima parte avietii a alunecat intr-o pozitie diametral opusa, devenind unul dintre oamenii de
incredere ai Guvernului ungar, in special al primului ministru Tisza Istvan, cu ajutorul caruia
a fost ales mitropolit. A pastorit doar 2 ani, murind in octombrie 1918.
EPARHIILE SUFRAGANE ALE MITROPOLIEI ORTODOXE A
TRANSILVANIEI
O data cu reinfiintarea Mitropoliei Ardealului, aceasta cuprindea, pe langa
Arhiepiscopia Sibiului, inca 2 Episcopii sufragane: a Aradului (existenta de peste 1 secol si
jumatate, pana atunci sub jurisdictia Carloviului) si a Caransebeului (infiintata in iulie
1865), cu toate parohiile romanesti apartinatoare pana atunci Episcopiilor sarbe din Timisoara
si Vre.
La Arad:

1852-1873, a pastorit Procopie Ivacovici, sub care s-a zidit actuala catedrala
episcopala.
1873-1874, Miron Romanul
1875-1898, Ioan Meianu, sub care a aparut foaia oficiala a eparhiei, Biserica si
Scoala (1877-1948). Sub al s-a ridicat o noua cladire a Institutului teologic-pedagogic, s-a
infiintat un fond preotesc" pentru ajutorarea preotilor si invatatorilor de la scolile
confesionale, se dadeau pensii preoteselor vaduve, s-au refacut biserici parohiale.
Toti acestia 3 au ocupat scaunul mitropolitan de la Sibiu.
La inceputul sec. XX, a avut o lunga pastorire Ioan Papp (1903-1925), aparator al
scolii confesionale din eparhie, copresedinte al Marii Adunari nationale romanesti de la Alba
lulia de la 1 decembrie 1918.
La Caransebe:
Primul episcop a fost Ioan Popasu (1865-1889), pana atunci protopop la Brasov (de
unde era originar), colaborator apropiat al lui Saguna. Ca episcop, a reusit sa transfere sectia
romana de teologie de la Vre la Caransebe (cu 3 ani de studiu) indata dupa numire. In
1874 a infiintat o sectie pedagogica cu 2 ani, a.i. eparhia avea acum un Institut teologicpedagogic ca si la Sibiu si Arad. A infiintat zeci de scoli poprale, a ridicat o resedinta
eparhiala si a infiintat o tipografie. Intre 1886-1948 a aparut Foaia Diecezana, organ
bisericesc, scolar, economic si literar al eparhiei.
A urmat Nicolae Popea (1889-1908), uceninc devotata al lui Saguna, fost profesor de
teologie la Sibiu, apoi secretar, asesor (consilier) si vicar al Arhiepiscopiei, militant pe taram
national-politic. A continuat munca lui Ioan Popasu. A scris cateva lucrari de istorie (despre
vechea Mitropolie a Transilvaniei, despre viata si activitatea lui A. Saguna) pe baza carora
Academia Romana l-a ales membru titular in 1900, fiind al doilea ierarh (dupa Melchidesesc
de la Roman) care a primit asemenea cinste.
Dupa moartea lui Nicolae Popea din 1908, s-au facut 2 alegerei de episcop, pe care
Francisc Iosif I a refuzat sa le recunoasca, la propunerea Guvernului maghiar. Al treilea ales,
consilierul sibian Miron Cristea (1910-1919), a primit recunoasterea, pastorind pana in 1919,
cand a fost ales mitropolit primat al Romaniei reintregite, iar in 1925 - primul patriarh al
BOR.
BISERICA UNIT DIN TRANSILVANIA
Sec. XIX si sec. XX reprezinta o perioada de mari framantari pentru Biserica, ce au
fost cauzate, in principal, de incercarile ierarhilor de a introduce unele innoiri" in doctrina,
cultul si organizarea ei traditionala. La acestea, se adauga incercarile de dupa 1867 ale
Guvernului de la Budapesta de a instraina clerul si credinciosii acestei Biserici, prin
incorporarea ei intr-o singura Biserica autonoma" de pe intreg teritoriul Ungariei si
Transilvaniei, catolica si maghiara in acelasi timp.
Clerul si episcopii uniti de atunci au condamnat istoricele hotarari ale Marii Adunari
nationale romanesti de pe Campia Libertatii de la Blaj din mai 1848 (care preconizau
restaurarea vechii Mitropolii ortodoxe a Transilvaniei, deci, implicit, refacerea unitatii de
credinta a tuturor romanilor), cerand si concursul arhiepiscopului romano-catolic din
Esztergom, primatul Ungariei.

In 1850, intr-o conferinta a tuturor episcopilor romano-catolici si greco-catolici din

Ungaria, tinuta la Esztergom, episcopul roman unit de la Oradea, Vasile Erdelyi, a propus
ridicarea scaunului de la Blaj la rangul de mitropolie si crearea a 2 dieceze noi. Curtea din
Viena si Curia romana si-au dat acordul si, astfel, prin bula papala Ecclesiam Christi, din 26
nov. 1853, dieceza Blajului era ridicata la rangul de Arhiepiscopie si Mitropolie, cu titlul de
Alba Iulia si Fgra", avand 3 dieceze sufragane: a Oradiei (infiintata in 1877) si cele de la
Gherla si Lugoj, care s-au infiintata acum prin 2 bule diferite.
Aceasta mitropolie era subordonata direct papei, fapt care a dus la pierderea totala a
autonomiei sale.
Infiintarea eparhiei Gherlei a fost binevenita pentru Biserica romaneasca, intrucat au
fost treute in sema ei 144 de parohii si filiale, cu aproape 100.000 de credinciosi din
Maramures, care pana atunci apartineau de eparhia ruteana unita din Muncaci.
Eparhia Lugojului avea un numar redus de parohii, cu numai 39.000 de credinciosi.
Mitropoliti ai Blajului din aceasta perioada: Alexandru Sterca uluiu (ales episcop
din 1850), pana in 1867; Ioan Vancea (1868-1892) si Victor Mihali (1895-1918).
Toti 3 au fost preocupati de scolile romanesti din Arhiepiscopia Blajului si au
conlucrat cu colegii lor de la Sibiu (Saguna, Romanul si Meianu) in probleme de ordin
national si cultural romanesc.
Dintre episcopii sufragani: Mihail Pavel, fost la Gherla (1872-1879), apoi la Oradea
(1879-1902); Dimitrie Radu, fost la Lugoj (1896-1903), apoi la Oradea (1903-1920), care au
fost preocupati de invatamantul romanesc in eparhiile lor. Au fost si cativa episcopi cu
atitudine filomaghiara: Vasile Erdelyi, Iosif Papp Szilagyi, Ioan Oltean de la Oradea, Ioan
Szabo de la Gherla.
In a doua jumatate a sec. XIX, clerul si credinciosii au ridicat problema respectarii
autonomiei Biserici unite si a revenirii la sinodalitate", dar mitropolitii nu au tinut seama de
aceste doleante. Mai mult, mitropolitul Ioan Vancea a facut 2 incercari indraznete pentru
deplina catolicizare a Bisericii unite din Transilvania si pentru supunerea ei totala papei si
Congregatiei De propaganda fide", convocand in 1872 si 1882, la Balj, concilii
provinciale", urmate de un al treilea conciliu convocat de Victor Mihali in 1900, cu
participarea catorva canonici, profesori de teologie si protopopi din fiecare eparhie. La fiecare
conciliu, mitropolitii au prezentat participantilor cate o marturisire de credinta", cu
acceptarea invataturii Bisericii romano-catolice. Cele 3 concilii provinciale au introdus dogme
noi, catolice, necunoscute in Biserica romaneasca unita din Transilvania.
Cand au fost publicate hotararile acestor concilii, multi intelectuali au luat atitudine
vehementa impotriva lor (de ex: prof. Nicolae Densuianu, intr-o brosura tiparita la Brasov in
1893, califica sinoadele Vancea adevarate adunari secrete pentru schimbarea religiunii
stramosesti a poporului roman", declarand ca unirea cea adevarata, catolica, cu Biserica
Romai, nu a facut-o episcopul Atanasie, ci mitropolitul Vancea").
In 1867 are loc crearea monarhiei dualiste austro-ungare. Dupa aceasta, cercurile
politice catolice maghiare au conceput organizarea unei Biserici catolice autonome" pe
teritoriul Ungariei si Transilvaniei, in care sa fie inclusa si Biserica romaneasca unita. Aceasta
problema s-a pus mai ales in 1970 si 1898, cand s-au convocat 2 congrese speciale la
Budapestain acest sens. Ierarhii transilvaneni au trimis memorii de protest imparatului si
primatului catolic al Ungariei (care au ramas fara rezultat), iar reprezentantii clerului si ai
credinciosilor au tinut adunari de protest la Cluj si Lugoj. In 1898, Congresul catolic de la

Budapesta, fara participarea reprezentantilor Bisericii unite, a hotarat ca ea sa fie cuprinsa in

Biserica romano-catolica autonoma" din Ungaria si Transilvania.
In 1912 au loc incercari de instrainarea (macar partiala) a Bisericii romanesti unite,
prin infiintarea de catre papa, la presiunile Guvernului de la Budapesta, asa-numitei Episcopii
greco-catolice maghiare din Haidudorog. pentru credinciosii romani si ruteni din judetele
Hajdu si Szabolcs (azi in Ungaria) din zona vestica a judetelor de azi Bihor si Satu Mare.
Acesti credinciosi incepusera sa foloseasca lb. maghiara (in urma contactului cu populatia
maghiara) atat in vorbirea curenta, cat si in biserica, astfel ca autoritatile maghiare ii
considerau drept maghiari.
Protestele episcopilor uniti de la Oradea si Gherla adresate intr-o audienta la papa
Pius X, precum si cele ale credinciosilor romani intruniti intr-o mare adunare la Alba Iulia, in
mai 1912, au ramas fara rezultat.
Astfel, prin bula Christi fideles graeci" din 8 iunie 1912 a luat fiinta Episcopia grecocatolica maghiara din Hajdudorog, care era subventionata de statul austro-ungar si pusa sub
jurisdictia Arhiepiscopiei catolice maghiare din Esztergom. Ea cuprindea 162 de parohii cu
cateva sute de filii. Ditre acestea, 83 de parohii, 382 de filii si 172 de ctune au fost luate de la
diecezele Oradea, Gherla si Blaj. Cele din Blaj erau situate in partea de est a Transilvaniei,
intr-o zona populata cu secui, fiind consttuite intr-un Vicariat al secuimii", cu sediul la Tg.
Mures.
In 1912 s-au tinut numeroase adunari de protest, s-au trimis memorii, s-au scris
articole in presa, carandu-se revizuirea hotararii papale. Mai multi intelectuali uniti au
preconizat revenirea la Biserica ortodoxa, astfel ca niciun roman sa nu ajunga sub conducerea
Hajdudorog-ului. Sute de credinciosi si cativa preoti romani au fost inchisi pentru ca au
refuzat sa primeasca pe vicarul noii episcopii (care era maghiar). Si credinciosii ruteni din
Maramures au avut aceeasi atitudine protestatara (in septembrie 1913 - martie 1914, a avut
loc la Sighet un proces rasunator care s-a soldat cu condamnarea la inchisoare a 32 de
credinciosi ruteni).
Desi prin bula papala din 1912 s-a interzis folosirea lb.maghiare in slujba, in foarte
multe parohii romanesti si rutene preotii trimisi de episcopie o foloseau in slujba, in predica,
pastoratie si administratie. Parohiile romanesti unite, alipite la Episcopia de Hajdudorog, au
revenit la eparhiile din care au fost desprinse abia dupa 1 decembrie 1918, cand s-au incheiat
toate incercarile de instrainare a credinciosilor romani.
INVATAMANTUL TEOLOGIC PANA IN 1918
La inceputul sec. XIX s-au infiintat primele seminarii teologice propri-zise.
In Moldova, s-a infiintat Seminarul de la Socola (langa Iai), prin stadaniile
mitropolitului Veniamin Costachi (numit mai tarziu Seminarul Veniamin"), care a ajuns la 8
clase, avand cadre didactice corespunzatoare.
Intre 1846-1849 au functionat in Moldova 12 scoli catehetice inutale", care
pregateau candidati pentru seminarul propriu-zis.
In 1852 s-a infiintat la Hui un nou seminar, cu 4 clase, condus de transilvaneanul
Nifon Blescu.
In 1858 s-a infiintat la Roman un seminar cu 4 clase, condus aproape un sfert de veac
de preotul Dimitrie Matca.

In 1856, staretul Dionisie Romano a infiintat un seminar monahal, cu 4 clase, la Man.

Neamt, care a fost desfiintat peste cativa ani.
preotie.

In Tara Romaneasca, intre anii 1797-1847, la Man. Antim a functionat o scoala de

In 1836 s-au infiintat seminarii eparhiale cu 4 clase la Bucuresti (primul profesor Nicolae Nifon Blescu), la Buzau (primul director - transilvaneanul Gavriil Munteanu), la
Arges (director Zaharia Boerescu), iar in 1837 la Ramnic (director - protopopul brasovean
Radu Tempea VI).
25 nov. 1864 - Legea instruciunii publice. Se procedeaza la organizarea unitara a
seminariilor din noul stat - Romania, legea prevazand 2 tipuri de seminarii: de gradul I, cu 4
clase, pe langa fiecare eparhie (Ramnic, Buzau, Arges, Roman, Husi, Ismail) si de gradul II,
cu 7 clase, la Bucuresti si Socola (mutat in 1885 la Iasi). Toate seminariile erau intretinute de
stat, prin Ministerul Cultelor si Instructiunii Publice, care avea dreptul de control, de numire a
personalului, etc. In ambele tipuri de seminarii se predau atat discipine teologice, cat si laice
(ca in licee). Absolventii seminarului de gradul I puteau fi hirotoniti preoti pentru parohiile
satesti sau invatatori, iar cei ai seminarului de gradul II, preoti in parohiile urbane si
protopopi.
In toamna lui 1872 s-au deschis cursurile Seminarului Nifon Mitropolitul" din
Bucuresti, cu 7 clase, intretinut din veniturile lasate de ctitorul sau.
In 1893 apare Legea clerului mirean si a seminariilor, care a reorganizat radical
invatamantul teologic din Romania. Se prevedeau 2 tipuri de seminarii: inferioare, cu 3 clase
(Roman, Arges si Ramnic) si superioare, cu 8 clase (Central" din Bucuresti si Veniamin"
din Iasi + Seminarul Nifon", intretinut in continuare din fondurile lasate de ctitor).
Absolventii seminariilor inferioare se puteau inscrie la cele superioare sau la alte scoli, pe
baza unui examen de admitere.
In 1901 au fost desfiintate seminariile inferioare, iar cursurile celor superioare reduse
la 7 clase, insa in anii urmatori, din lipsa de preoti, s-au redeschis cateva din vechile
seminarii, dar acum cu 7 clase (Galati si Ramnic in 1908; Buzau in 1914; Roman, Husi si
Arges, dupa primul Razboi mondial).
In a doua jumatate a sec. XIX s-au infiintat primele Facultati de teologie ortodoxa din
Romania.
In cadrul Univ. din Iasi, infiintata in 1860, functiona o Fac. de Teologie (care avea
numai 2 profesori titulari - arhiereii Filaret Scriban si Vladimir Suhopan si un nr. redus de
studenti) care s-a desfiintat in 1864.
La 12 nov. 1881 s-a infiintat Fac. de Teologie de la Bucuresti, in cladirea
Universitatii, avand aprox. 50 de studenti si 7 profesori, care predau cursurile gratuit. Din
cauza greutatilor financiare, cursurile s-au inchis in 1883, dar s-au redeschis la 4 nov. 1884,
Facultatea fiind recunoscuta legal in cadrul Universitatii din Bucuresti la 3/15 iulie 1890.
Pana in 1918, Facultatea a avut mai multi profesori de valoare, doctori in Teologie la Cernui
sau de la alte facultati, autori de cursuri universitare si alte lucrari, printre care: Gherasim
Timu (VT si lb. ebraica), Ioan Cornoiu (NT), C-tin Erbiceanu (Drept bisericesc), Athanasie
Mironescu, viitorul mitropolit primat (Morala), Pimen Georgescu, viitorul mitropolit al
Moldovei (Dogmatica si Apologetica), Dragomir Demetrescu (Istorie bisericeasca), C-tin
Chiricescu (Istoria dogmelor si Patrologie), Badea Cireeanu (Liturguca, Omiletica si
Catehetica). Dintre cei numiti la inceputul sec. XX: Ioan Mihlcescu, viitorul mitropolit al

Moldovei (Dogmatica si Apologetica), Nicolae Dobrescu (IBR), Ion Popescu-Mlieti (VT).

Numarul studentilor era in continua crestere (in 1916 - peste 300). In 1896-1898 s-a ridicat o
cladire mareata langa biserica Radu Voda, care a servit ca internat o jumatate de secol.
In Bucovina, in 1786 s-a infiintat o "scoala cliriceasca" la manastirea Sf. Ilie de langa
Suceava, mutata apoi la Cernaui, desfiintata in 1817.
In toamna lui 1827 s-a infiintat la Cernaui un Institut teologic cu 3 ani de studii, in
care erau primiti doar absolventii de liceu si un internat pentru 50 de bursieri, ambele
intretinute din "fondul religionar" al Episcopiei Cernauilor.
In 1875 s-a infiintat Univ. din Cernui, avand in cadrul ei si o Fac. de Teologie, cu 4
ani de studii si cu predarea cursurilor in limbile germana si romana, astfel ca vechiul Institut
si-a incetat existenta. Multi profesori au studiat la facultati de teologie romano-catolice sau
protestante din Viena, Bonn, Munchen sau ortodoxe din Grecia si Rusia. Printre profesori:
Isidor Onciul (VT + lb. ebraica), istoricul bisericesc Eusebiu Popovici si fratele sau,
canonistul C-tin Clement Popovici, Vasile Mitrofanovicisi Teodor Tarnavschi (Liturgica),
Alexie Comoroan (Dogmatica), Emilian Voiutschi (Morala), Vasile Gina (Apologetica),
Ioan Iuvenal Stefanelli (Omiletica si Catehetica), Vladimir Repta, viitorul mitropolit (NT). La
inceputul sec. XX: Vasile Tarnavschi (VT), Vasile Gheorghiu (NT), Stefan Saghin
(Dogmatica), Valerian esan (Drept bisericesc), etc. Prin acestia, Fac. de Teologie din
Cernaui a devenit poate ceamai buna facultate de teologie ortodoxa din lume.
In Transilvania, primele cursuri pentru pregatirea viitorilor invatatori ai scolilor
ortodoxe romanesti, si chiar a viitorilor preoti, au inceput in 1786, la Sibiu, prin grija
episcopului Ghedeon Nichitici, fiind conduse de carturarul brasovean Dimitrie Eustatievici, a
carui munca a fost continuata de protopopul brasovean Radu Tempea V.
La 15 martie 1811 au inceput la Sibiu primele cursuri de preotie propriu-zise, sub
conducerea lui Gheorghe Lazr, intors de la studii de la Viena.
In 1815, Gheorghe Lazr aplecat la Bucuresti, unde a pus bazele invatamantului
superior modern in lb. romana, la Academia de la "Sf. Sava". In anii urmatori, la Sibiu au fost
numiti 2 profesor care au functionat peste 3 decenii: Ioan Moga si Moise Fulea.
In 1846, cand Andrei Saguna a fost numit vicar al eparhiei Transilvaniei, cursurile de
teologie de la Sibiu au fost ridicate la 1 an, introducandu-se noi materii. In 1850, Sinodul
eparhial de la Sibiu a hotarat ca in locul acestor cursuri sa se infiinteze un Institut teologicpedagogic, iar in 1852 cursurile au fost ridicate la 2 ani, iar in 1861 la 3 ani, fiind admisi de
acum inainte numai absolventi de liceu. In 1853 s-au pus bazele unei "sectiuni pedagogice"
pentru pregatirea invatatorilor de la scolile confesionale ortodoxe, care au ajuns la 4 ani de
studii, ramanand asa pana in 1919, cand "sectia pedagogica" a devenit "Scoala normala
Andrei Saguna", scoala pedagogica aflata tot sub indrumarea Bisericii.
Dintre profesorii Institutului din a doua jumatate a sec. XIX: Nicolae Popa - mai
tarziu episcop al Caransebeului si membru activ al Academiei Romane, Ioan Popescu si
Zaharia Boiu - membrii corespondenti ai Academiei Romane, Nicolae Cristea - militant
pentru drepturile romanilor transilvaneni, Ilarion Pucariu - viitor arhiereu-vicar al
Arhiepiscopiei Sibiului, Dimitrie Coma si Daniil Popovici Barcianu - ambii condamnati in
procesul Memorandumului, Simion Popescu - mai tarziu profesor la Fac. de Teologie din
Bucuresti, Petru pan - apreciat pedagog, Gheorghe Dima si Timotei Popovici - profesori de
muzica bisericeasca. La inceputul sec. XX: Vasile Stan - viitor episcop al Maramuresului,
Nicolae Blan - viitorul mitropolit al Ardealului, Ioan Lupa si Silviu Dragomir - ambii

profesori la Univ. din Cluj dupa 1919 si membri titulari ai Academiei Romane, Pavel Roea si
Romulus Cndea - ambii profesori universitari dupa 1919.
In Arad si Timioara, au fost cursuri sporadice de teologie la sfarsitul sec. XVIII (de
ex: cursul de teologie si pedagogie de 6 luni de la Timisoara, deschis in 1779 de dascalul
Mihail Martinovici Rou si care a durat pana la inceputul sec. XIX).
In nov. 1812 s-au deschis la Arad cursurile unei preparandii" (scoala pedagogica)
pentru pregatirea invatatorilor ortodocsi romani din Banat, Arad si Bihor, care la inceput
durau 15 luni, apoi 2 ani (din 1814) si 3 ani (din 1876), avand la inceput ca profesori pe
Dimitrie ichindeal, C-tin Diaconovici-Loga, Iosif Iorgovici, apoi Dimitrie Constantini,
Alexandru Gavra, Atanasie andor, Ioan Rusu.
In nov. 1822 s-a deschis la Arad un Institut teologic, cu 2 ani de studii, apoi cu 3 ani
(din 1824 pana in 1918).
In 1876, cele 2 scoli s-au contopit sub o singura conducere, cu denumirea de Institut
teologic-pedagogic, ca si cel de la Sibiu, care la sectia teologica primeau doar absolventi de 8
clase de liceu, avand ca profesori de teologie pe Gavril Ra, Gherasim - viitorul episcop,
Ghenadie Popescu - profesor la Seminariile din Neamt, Roman si Bucuresti, Miron Romanul,
Iosif Goldi, Augustin Hamsea, Vasile Mangra, iar la inceputul sec. XX pe Iustin Suciu,
Teodor Boti si Lazr Iacob.
In 1822 s-au deschis cursurile Seminarului teologic de la Vre, cu 2, apoi 3 ani de
studiu, avand 2 sectii: romana si sarba. La sectia romaneasca au fost profesori: Andrei
Saguna, Ignatie Vuia, Ioan Tomici. In 1865, cand s-a infiintat Episcopia ortodoxa romana a
Caransebeului, sectia romana a fost mutata aici. In 1874 s-a infiintat si o sectie pedagogica,
cu 2 ani de studii, respectiv cu 4 ani din 1896.
Biserica unita din Transilvania avea un seminar teologic la Blaj din 1754, iar intre
1760-1781 s-a creat un al doilea seminar, numai pentru calugari, cu un nr. redus de elevi.
ProfesorI; Timotei Cipariu, Ioan Micu Moldovan, Gavril Pop, Isidor Marcu, iar la inceputul
sec. XX pe Vasile Suciu si Alexandru Nicolescu.
In 1859 s-a deschis o scoala teologica la Gherla sub numele de liceu teologic,
cursurile fiind predate la inceput in latina si, mai tarziu, in romana. Curand dupa 1918, toate
Institutele teologice din Transilvania au fost transformate in Academii teologice, cu 4 ani de
studii.
Bisericile romaneti din Transilvania, ortodoxa si unita , s-au ingrijit si de
pregatirea intelectaulilor romani, infiintand mai multe gimnazii (licee) confesionale, fie
ortodoxe, fie unite, cu predare in lb. romana.
Prima scoala romaneasca de tip mediu a fost infiintata in 1754, la Blaj, de catre
episcopul Petru Pavel Aron. In sec. XIX, ea a devenit un gimnaziu cu 8 clase, la care au
predat: Samuil Micu, Petru Maior, Ion Budai Deleanu, Simion Brnuiu, Aron Pumnul,
Timotei Cipariu, Ioan Micu Moldovan.
In 1828, episcopul Samuil Vulcan de la Oradea a infiintat un gimnaziu cu 4 clase la
Beiu, ridicat apoi la 8 clase, liceul purtand si azi numele intemeietorului.
In 1850 s-a infiintat primul gimnaziu ortodox la Brasov, prin stradaniile protopopului
Ioan Popasu si ale lui Andrei Saguna, care din 1860 are 8 clase. In 1869, pe langa gimnaziu sa deshis o scoala reala (tehnica) cu 4 clase + o scoala comerciala cu 3 clase, care au functionat
pana dupa 1918, intretinute tot de Biserica. La gimnaziul brasovean Andrei Saguna", au fost

profesoriGavriil Munteanu, Ioan Meot, Virgil Oniiu, Andrei Brseanu, Valeriu Branite,
Vasile Goldi, Ciprian Porumbescu, Gheroghe Dima, etc.
In 1868, al doilea gimnaziu ortodox din Transilvania - la Brad (jud. Hunedoara), a fost
infiintat de preotii din protopopiatul Brad.
Bisericile romanesti din Transilvania, ortodoxa si unita, intretineau si cateva scoli
pedagogice pentru pregatirea viitorilor invatatori: Arad (1812), Sibiu (1853), Caransebeului
(1874), Blaj (1865), Gherla (1869), care au functionat pana dupa 1918, precum si alte tipuri
de scoli: cele medii de fete din Blaj (1902), Beiu (1896), Arad (1890); o scoala de meserii si
negustorie la Blaj; internate, etc.
Biserica din Transilvania a avut sub indrumarea sa si cateva mii de scoli poporale
(primare) romanesti, care au inceput sa ia fiinta din ultimele decenii ale sec. XVIII. In timpul
lui Saguna nr. scolilor elementare din Arhiepiscopia Sibiului s-a ridicat la aproape 800.
In 1882 in Mitropolia ortodoxa a Transilvaniei existau 1578 de scoli poporale, cu
1722 de invatatori si cu aprox. 150.000 de elevi. In 1880, Arhiepiscopia Blajului avea 540 de
scoli poporale, la care se adauga cele di eparhiile Oradiei, Gherlei si Lugojului. In 1915,
Biserica Ortodoxa avea 1536 de scoli, iar cea unita 1146.
Dupa infiintarea statului dalist austro-ungar (1867), cand Transilvania, Banatul,
Crisana si Maramuresul au intrat sub conducerea directa a Guvernului din Budapesta, s-au
luat masuri pentru desfiintarea sau etatizarea lor.
Prin legile scolare ale ministrului Trefort Agoston din 1879 s-a introdus studiul
obligatoriu al lb. maghiare in scolile poporale si obligatia de a avea invatatori care sa
cunoasca aceasta limba, iar in 1883, sub acelasi ministru, Parlamentul Ungariei a votat o noua
lege care impunea obligativitatea studiului lb. maghiara in gimnaziile romanesti, profesorii
urmand sa dea un examen special in lb. maghiara. In 1891 s-a votat o lege a gradinitelor de
copii", prin care se impunea obligatia tuturor copiilor cu varsta intre 3 si 6 ani sa frecventeze
gradinitele care aveau toate limba de conversatie maghiara.
In 1907 s-au votat 2 noi legi scolare, opera ministrului Cultelor si Instructiunii Apponyi Albert, care prevedeau obligativitatea pentru toate scolile, din Ungaria de atunci, de
a dezvolta si intari in elevi spiritul de atasament la patria ungara si constiita ca apartin la
natiunea maghiara", precum si sporirea nr. de ore pentru lb. maghiara si obligatia pentru
invatatorii romani de a o cunoaste temeinic. Salariile invatatorilor trebuiau platite de parohii,
iar daca salariul unui invatator nu putea fi achitat, scoala se desfiinta, iar in locul ei se crea
una noua, cu predare in lb. maghiara.
In 1917, din dispozitia ministrului Apponyi, s-a creat asa-numita "zona culturala",
adica toate scolile din arcul carpatic (deci la granite cu vechea Romanie) sa fie trecute in
seama statului, masura extinsa apoi si asupra celorlalte scoli din Transilvania, pana la 1
decembrie 1918.
Mnstirile. Viaa monahal
la Neam, stareul Dionisie Romano a nfiinat un seminar monahal, n 1856, iar ca episcop
de Buzu a mai nfiinat coli monahale la schiturile Nifon, Coteti i Rteti
ntre 1847 i 1852, stareul Neonil Buzil de la Neam a construit spitalul din Trgu Neam

 Nicanor bolnicerul din Cernica a scris o Carte dohtoriceasc (1854), iar Dionisie
arhimandritul a tradus din greac Medicina practica (1848)
secularizarea tuturor averilor mnstireti s-a fcut n timpul lui Alexandru loan Cuza,
la 13-25 decembrie 1863
la 30 noiembrie 1864 s-a adugat Legea clugriei sau Decretul organic pentru
reglementarea schismei monahiceti,
care susinea c pot intra n monahism doar cei cu studii superioare, iar dintre ei urmau s fie
recrutai viitorii ierarhi
tunderile n monahism se fceau doar cu aprobarea Ministerului Cultelor, care i ntreinea
clugrii cu sume anuale de la bugetul statului
n Rzboiul din 1877-1878, clugrii i clugriele s-au nscris voluntar n serviciile sanitare
ale armatei, au ngrijit bolnavi, rnii pe front, unii chiar cu preul vieii
stareul Calinic de la Cernica a zidit biserica Sf. Gheorghe" de la Cernica, biserica Sf.
Treime" de la Pasrea i schitul Frsinei" din Vlcea (1859-1864), cu reguli de vieuire
ca la Athos - schitul sta a ieit de sub Legea secularizrii
n prima jumtate a secolului 19, au aprut sihstrii n Moldova: schitul Tarcu, ctitorit de
ieroschimonahul Avramie de la Neam (1828-1833), schitul Duru i biserica mnstirii
Horaia
n Dobrogea s-au nfiinat mnstiri: Taia de clugri moldoveni, Coco de trei clugri
ntori de la Athos ntre care i Visarion, Celic-Dere i metocul Saon
stareul Calinic de la Cernica a fost ales episcop de Rmnic n 1850, iar 105 ani mai
trziu a fost canonizat de Sf.
Sinod al BOR
schimonahul Antipa Luchian din Bacu a fost trecut n rndul sfinilor la Athos i e
singurul romn canonizat acolo
ieroschimonahii moldoveni Irinarh Roset i Nectarie Banu au zidit o biseric pe muntele
Taborului, singura ortodox existent acolo
ieroschimonahii Nifon i Nectarie au ctitorit schitul romnesc Prodromul de la Muntele
Athos
n Bucovina au rmas doar trei mnstiri: Putna, Sucevia i Dragomirna
n Basarabia au mai rmas 20 de schituri i mnstiri romneti
n Transilvania, mnstirile Hodo-Bodrog, Bezdin, Mesici i Sngerge au ajuns sub
stpnirea Bisericii srbe - dup 1864, Mitropolia ortodox a Transilvaniei a dobndit doar
Hodo-Bodrog
Viaa preoilor de mir
n 1893, prin Legea clerului mirean i a seminariilor, preoii erau salarizai din bugetul de
stat sau comunal - atunci s-a redus drastic numrul parohiilor i al seminariilor, deci i al
preoilor
la sfritul secolului 19, preoii s-au constituit n asociaii: Ajutorul la Bucureti, Ocrotirea la
Iai, Fria la Piteti etc. i au participat la aciuni sociale

 n 1821 are loc micarea revoluionar condus de Tudor Vladimirescu, ctitor de biseric
n Prejna, aciune sprijinit de episcopul Ilarion al Argeului
cea mai larg participare a clerului ortodox romn a fost, n 1848, n Moldova, cnd i sau cerut domnitorului Mihail Sturza reforme n administraie, justiie, finane, nvmnt,
biseric, secularizarea averilor mnstireti i mproprietrirea ranilor, memoriu sprijint de
mitropolitul Meletie i episcopul Veniamin Roset al Romanului
n ara Romneasc, preotul Radu apc din Celei a binecuvntat nceperea revoluiei i a
fcut parte din primul guvern provizoriu format acolo. Dup revoluie a fost exilat la Muntele
Athos, apoi n Turcia i Bulgaria
n Transilvania, romnii au convocat o Adunare cu 40.000 de participani, pe 3-15 mai 1848,
pe Cmpia Libertii de la Blaj, sub conducerea episcopilor Andrei aguna de la Sibiu i loan
Lemeni de la Blaj
Dieta de la Cluj a hotrt anexarea Transilvaniei la Ungaria,
pe 29 mai 1848
o

nou adunare a fost convocat pe Cmpia Libertii, nseptembrie 1848, cu 60.000 de

romni
care au
format
o
oaste sub conducerea lui Avram lancu, Axinte Sever, Vasile Moldovan i alii. A ieit prpd

n Banat, numeroi preoi i protopopi au participat la adunrile de la Lugoj, din mai i iunie
1848, n care s-a cerut recunoaterea naiunii romne, nlturarea ierarhiei bisericeti srbe i
nfiinarea unei Mitropolii la Timioara
n

1859 are loc unirea Moldovei cu ara Romneasc

la

9 mai 1877 s-a proclamat Independena de stat a Romniei, act urmat derzboiul
ruso-romno-turc
din
1877
1878, unde preoii militari au ridicat moralul ostailor notri, iar ierarhii i profesorii de
seminar au dat bani Crucii Roii pentru spitale i arme

n anii primului Rzboi Mondial (1916-1918), peste 250 de preoi au nsoit trupele pe
cmpurile de lupt n calitate de confesori militari, unii murind pe front, alii luai prizonieri i
deportai n Germania i Bulgaria
la pregtirea unirii Transilvaniei cu Romnia, Biserica a avut un rol important: slujitorii ei au
fost n primele rnduri ale lupttorilor pentru unitate
la Marea Adunare Naional de la Alba lulia, din 1 decembrie 1918, ntre delegai erau i
muli reprezentani ai Bisericii
episcopii loan Popp de la Arad i Dimitrie Radu de la Oradea au fost copreedinii Adunrii,
iar preotul Vasile Lucaciu a fost ales membru n Consiliul Dirigent (un guvern provizoriu al
Transilvaniei) i a fcut parte i din delegaia romneasc de la Conferina de Pace de la Paris
episcopii Miron Cristea de la Caransebe i luliu Hossu de la Gherla au fost n delegaia celor
4 persoane care au prezentat la Bucureti actul unirii Transilvaniei cu Romnia
LEGTURILE CU ALTE BISERICI:
n perioada de care ne ocupm, legturile cu Bisericile Ortodoxe Greceti au fost mai
puin nsemnate dect n secolele precedente.

Pn n 1863 cele patru Patriarhii apostolice, aezmintele de la Athos, Meteore,

lanina, Sinai, ca i din alte pri ale Greciei i Orientului Apropiat, au continuat s
beneficieze de veniturile mnstirilor nchinate din ara Romneasc i Moldova.
Secularizarea din 1863 a avut urmri i asupra legturilor romno-athonite.
Cu toat jertfelnicia romneasc fa de Muntele Athos, romnii nu dein azi nici una
din cele 20 de mnstiri mari, ci doar schiturile Prodromul, Lacul refcut prin 1760 i
biserica Sf. Ipatie.
Aezmintele bisericeti din ara Sfnt de asemenea au beneficiat de veniturile
mnstirilor nchinate pn n 1863.
Civa clugri romni au rmas pentru tot restul vieii n ara Sfnt. Aa au fost
moldovenii Irinarh Roset i Nectarie Banu , ctitorii singurei Biserici Ortodoxe existente
i azi pe Muntele Tabor, ajuns apoi n stpnirea Patriarhiei Ierusalimului.
Pe msur ce slbeau legturile bisericeti romno-greceti, se ntreau cele cu
Biserica Ortodox Rus.
n 1845 mitropolitul Neofit al Ungrovlahiei a trimis apte tineri la seminariile din
Chiinu, Moscova i Petersburg.
Din Moldova au fost trimii numai tineri pentru studii teologice superioare la
Academia duhovniceasc din Kiev, majoritatea ajungnd s dein posturi nsemnate n
viaa Bisericii lor: arhiereul Filaret Scriban, episcopii Melchisedec tefnescu, Ghenadie
Enceanu etc. iar spre sfritul secolului Constantin Nazarie ajuns professor la Facultatea
de Teologie din Bucureti i Nicodim Munteanu, viitorul patriarch al Romniei.

1.
2.
3.
4.

n 1817, Societatea biblic rus a tiprit la Petersburg, n romnete Noul Testament,

iar n 1819 biblia ntreag, pe baza ediiei de la Blaj din 1795, cu ndreptrile de limb
necesare.
n acelai timp, au fost traduse n rusete cteva lucrri teologice/istorice romneti:
Compendiul de drept canonic al lui Andrei aguna tiprit la Petersburg n anul
1872;
Papismul i starea actual a Bisericii Ortodoxe din Romnia al lui Melchisedec al
Romanului etc.
Rsritul cretin n 10 vol. a episcopului Porfirie Uspensci;
Istoria Bisericilor Ortodoxe Bulgar, Srb i Romn, de profesorul Evghenie
Golubinski de la Academia duhovniceasc din Moscova;
n ceea ce privete legturile cu Biserica Bulaar, legturile au continuat i dup
1821.
Muli clugri i intelectuali bulgari au trait sau au studiat n ara Romneasc i
Moldova. Aa a fost Neofit de Rila, cu studii la Bucureti, care a deschis prima coal
elementar din Bulgaria, n Gabrovo, apoi primul liceu bulgar n acelai ora.

Dup Chiriacodromionul lui Sofronie de la Vraa tiprit la Rmnic n anul 1806,

prima carte n limba bulgar, au
aprut o serie de alte cri n aceast limb n rile romneti, de pild:
n anul 1824 s-a tiprit la Braov primul Abecedar Bulgar, al lui Petr Beron
n anul 1828 s-a tiprit la Bucureti prima ediie a Tetraevanghelului n limba
bulgar, tradus de preotul Serafim din Stara Zagora i de Petr Sapunov din Treavna, cu
sprijinul financiar al mitropolitului Grigorie Dasclul.

n anii 1853, 1857 i 1859 s-au tiprit la Bucureti ediii ale Noului Testament n
traducerea lui Neofit de Rila.
n ceea ce privete relaiile cu Biserica Ortodox Srb, reamintim faptul c pn n
anul 1864 Biserica Ortodox Romn din Transilvania i Banat se afla sub jurisdicia
Mitropoliei srbe din Carlovi.
Muli tineri romni din Banat, Arad i Criana au nvat n colile teologice srbeti
din Carlovi i Vre. Mai trziu, urmaul lui aguna n scaunul metropolitan de la
Sibiu, romnul Procopie Ivacovici, a fost ales patriarch de Carlovi 1874-1880.
Legturile srbilor cu Biserica din vechea Romnie au fost nensemnate.
Spre sfritul secolului al XlX-lea i nceputul celui de-al XX-lea semnalm o serie de
contacte romno-albaneze, cu character politic, cultural i bisericesc.
n romnia triau pe atunci ca la 30.000 de albanezi . dup unele tiri prima coal n
limba albanez s-a nfiinat la Bucureti n anul 1800, avnd o subvenie din partea
statului roman
n 1884 albanezii din Bucureti au nfiinat societatea cultural Dirita (Lumina), care
edita i o revist cu acest nume, avnd sprijinul unor personalitti politice i culturale
romneti.
Societatea a publicat la Bucureti cteva manuale n limba albanez, cu caractere
latine, pentru colile din Albania, precum i cteva ziare
n 1892 s-a nfiinat, tot la Bucureti institutul cultural albano-romn, subvenionat
de statul roman, al crui efor era marele crturar B.P.Hadeu
n 1906, toate societile albaneze s-au contopit ntr-una singur, numit Bashkimi.
n 1909 s-a constituit comunitatea ortodox albanez din Bucureti.
n 1911, statul roman a cedat acesteia biserica dintr-o zi ctitoria doamnei Marica,
soia lui Constantin Brncoveanu, cunoscut, de acum nainte, i sub numele de biserica
albanez
n 1912 a venit la Bucureti preotul Fan S.Noli (1882-1965), viitor mitropolit i prim
ministru al Albaniei care a avut ntrevederi cu fruntai albanezi din Romnia i cu unele
personaliti ale vieii politice romneti, n vederea proclamrii independenei Albaniei,
la Vlore, la 28 noiembrie 1912.
n perioada de care ne ocupm se nregistreaz i primele legturi cu unele Biserici
cretine ne-ortodoxe.
Muli tineri ortodoci din toate rile romneti i-au desvrit studiile teologice i
filozofice, la diferite Faculti de teologie catolice, dar mai ales protestante, din Apusul
Europei, ajungnd apoi profesori la Facultile de Teologie din Bucureti i Cernui sau
la institutele teologice din Sibiu, Arad i Caransebe
Unele manuale protestante erau folosite cu rezervele cuvenite i de profesorii
Facultilor mai sus pomenite.
Episcopii Melchisedec tefnescu i Ghenadie eposu au fost delegai de Sf. Sinod s
reprezinte BOR la Conferina vechilor catolici, care a avut loc la Bonn, n anul 1875. Era
prima participare bisericeasc romneasc la o ntrunire peste hotare dup Sinodul
din Ferrara-Florenta!

 AROMNII DIN SECOLUL AL XIX-LEA:

Dup 1859, muli oameni politici din Romnia, n frunte cu domnitorul A.I.Cuza, au fost
preocupai de problemele aromnilor din Peninsula Balcanic.
n 1865 s-a creat chiar un Institut, la Bucureti, pentru pregtirea viitorilor nvtori
pentru colile aromneti care urmau s se nfiineze, dar a funcionat doar pn n 1871.
Pe la nceputul sec. XX-lea existau peste 90 de coli primare n care se preda n
romnete.
Un rol nsemnat n aciunea de redeteptare naional i cultural romneasc l-a avut
Apostol Mrgrit(1832-1903), care a nfiinat mai multe coli, cu subvenii din partea
Guvernului Romniei i a publicat diferite brouri n limba francez n care fceau
cunoscute revendicrile aromneti.
n 1889 s-a construit prima biseric aromneasc la Hrupite.
n 1879 s-a nfiinat la Bucureti societatea cultural macedonean, sub preedinia de
onoare a mitropolitului Calinic Miclescu care milita pentru nfiinarea unei episcopii
aromneti, n legtur cu Biserica romneasc autocefal
n 1912 s-a proclamat statul independent Albania, iar n 1912 i 1913 au avut loc cele
dou rzboaie balcanice ncheiate cu tratatele de pace de la Londra i Bucureti, n urma
crora Turcia a pierdut cea mai mare parte a teritoriilor ocupate pn atunci n Balcani de
aproximativ 500 de ani, teritorii care au intrat n componena Albaniei, Greciei, Bulgariei
i Serbiei.
Ali vlahi triesc pn azi n drapta Dunrii, Serbia, Bulgaria, cei mai muli pe valea
Timocului, iar grupuri de megleno-romni triesc n nodr-estul Greciei, mai ales n jurul
Tesalonicului. Toi sunt lipsii de drepturi naionale, culturale i bisericeti.
PERIOADA A V-A.
EPOCA
CONTEMPORAN
(1918 - AZI A. BISERICA
ORTODOX ROMN
NTRE ANII 1918-1948
Actul memorabil de la 1 decembrie 1918, care consfinea unirea Transilvaniei cu
Romnia, a deschis o nou etap n viaa statului national, dar pe lng nnoirile
structurale n viaa politic, economic i social, cu o serie de reforme democratice au
avut loc schimbri profunde i n viaa Bisericii Ortodoxe Romne.
Prima ndatorire care revenea Bisericii n noua situaie politic, era aceea a organizrii ei
unitare, sub conducerea Sfntului Sinod din Bucureti, act necesar att Bisericii ct i
statului.
(Bucovina reunit cu Romnia la 15/28 noiembrie 1918)
(Basarabia unit cu Romnia la 27 martie/9 aprilie 1918)
la 17/30 decembrie 1919, s-au ntrunit pentru prima oar n edin comun toi
mitropoliii i episcopii eparhioi, precum i arhiereii vicari din cuprinsul statului unitar
Romnia.

 A doua zi, deci la 18/31 decembrie 1919, episcopul Caransebeului Miron Cristea a
fost ales n scaunul vacant de mitropolit primat al Romniei, iar la 19 decembrie
1919/1 ianuarie 1920, a fost investit i nscunat n noua demnitate.
La 18 septembrie 1920 s-a ntrunit la Bucureti aa numita Constituant bisericeasc,
format din membrii Sf. Sinod, din fotii minitrii de culte, civa profesori de teologie i
preoi de mir.
Constituanta a ales din snul ei o comisie de 15 membri, n frunte cu mitr.Miron, care s
ntocmeasc un proiect de Statut de organizare i funcionare a B.O.R.!!!
Comisia a lucrat pn n 1925, iar ultimul proiect a fost aprobat de Senatul rii la
24 martie 1925, iar de camera deputailor la 3 aprilie 1925 i promulgat la 6 mai
1925, sub titlul: Legea i statutul de organizare a Bisericii Ortodoxe Romne...!
Sfntul Sinod a luat n discuie problema nfiinrii Patriarhiei n edina sa din 4
februarie 1925, cnd s-a adoptat Actul de nfiinare a Partiarhatului Ortodox Romn
Hotrrea de nfiinare a Patriarhiei a fost adoptat apoi de senat la 12 februarie
1925 i Camera deputailor la 17 februarie 1925, iar la 23 februarie s-a promulgat legea
pentru ridicarea scaunului archiepiscopal i metropolitan al Ungrovlahiei, ca primat al
Romniei, la rangul de scaun patriarchal.
Pe baza acestor minunate hotrri, mitropolitul primat Miron Cristea a devenit primul
patriarch al B.O.R.
Patriarhul ecumenic Vasile III a dat obinuitul Tomos pentru recunoaterea Patriarhiei
Ortodoxe Romne, la 30 iulie 1925.
Ceremonia investiturii i nscunrii primului patriarch Miron Cristea a avut loc la
bucureti , n ziua de duminic, 1 noiembrie 1925.(3 noiembrie 1925 a avut loc o consftuire
la palatul patriarhal).
Prin Legea i statutul de organizare din 1925, se consfinea autocefalia BOR, organizat
ca patriarhie. Sub raport canonic-administrativ, ea cuprindea:
1. Mitropolia Ungrovlahiei cu 5 eparhii sufragane:
- arhiepisc
opia
bucureti
lor
-episcopi
ile:
Rmnicu
luiNoului
Severin
-Buzului/ Argeului/ Tomisului (Constanei) - episcopiile Giurgiului / Alexandriei si
Teleormanului lipsesc.
2. Mitropolia Moldovei i Sucevei, cu 4 eparhii:
-arhiepiscopia Iailor
-episcopiile: Romanului, Huilor i Dunrii de jos(Galai)
3. Mitropolia Ardealului, cu 5 eparhii:
- arhiepiscopia de Alba lulia i Sibiu
- episcopiile Aradului/ Caransebeului/ Clujului i Oradei

4.
5.

Mitropolia Bucovinei, cu dou eparhii:

arhiepiscopia Cernuilor(sucevei dup 1944)
episcopia Hotinului (existent pn n 1944).
Mitropolia Basarabiei, nfiinat n 1927 existent pn n 1944 cu dou eparhii:
Arhiepiscopia Chiinului i arhiepiscopia Cetii Albe - Ismail.
Mai trziu s-au nfiinat i alte eparhii:
-cea misionar pentru romnii din America - 1934/ a Maramureului cu sediul la Sighet, dar
sufragan Mitropoliei Bucovinei (1937)/ a Timioarei, sufragan Mitropoliei Ardealului
(1940), astfel n 1940, Patriarhia romn avea 22 de eparhii.
n fruntea B.O.R. se afla Sf. Sinod, fiind cea mai nalt autoritate pentru chestiunile
busericeti de orice natur, fiind format din patriarch ca preedinte i din toi mitropoliii,
episcopii i arhiereii vicari n funcie.
Ca organ deliberativ, pentru ntreaga Patriarhie, funciona Congresul Naional
Bisericesc, format din 2 preoi i 4 mireni ai fiecrei eparhii, alei pe 6 ani i care se ntrunea
odat la 3 ani.
Organul executive al Sfntului Sinod i al Congresului Naional Bisericesc era Consiliul
Central Bisericesc, format din 15 membri, un cleric i doi mireni de fiecare Mitropolie.
Pentru administrarea fondului central bisericesc, a tuturor averilor commune bisericii i a
subveniilor acordate de stat se instituia o Eforie format din 1 cleric i 2 mireni.
Prile constitutive ale bisericii erau: parohia, protopopiatul, mnstirea, episcopia
i mitropolia.
Parohia avea ca organ deliberative adunarea parohial, ca organ executive i
administrative consiliul parochial, iar administrarea averii era ncredinat epitropiei
parohiale.
Protopopiatul era format din 20-50 de parohii conduse de un protopop

Arhi/Episcopia era condus de un arhi/episcop; la fiecare eparhie funciona o adunare

eparhial, ca organ deliberative i consiliul eparhial ca organ executive format din cte 6
consilieri. Fiecare episcop avea un vicar, iar n caz de boal putea primi un arhiereu vicar;
mitropoliii aveau dreptul la un arhiereu-vicar, patriarhul la doi;
Ca instane disciplinare se prevedeau:
judectoria protopopeasc
ca prim instan de judecat,consistoriul spiritual eparhial;
consistoriul spiritual metropolitan, ca instan de apel la bucureti, iai i sibiu;
consistoriul spiritual central, ca instan de recurs, cu cte 5 membri ordinari i 5 supleani,
cte unul de fiecare Mitropolie.
Alegerea arhi/episcopilor se fcea de ctre un colegiu electoral, format din membri
Congresului Naional Bisericesc i din membrii adunrii eparhiale a eparhiei vacante.
Alegerea patriarhului se fcea de ctre membrii Congresului Naional Bisericesc, membrii
Adunrii eparhiale a arhiepiscopiei Bucuretilor i membrii ortodoci ai camerei deputailor i
senatului. Urma examinarea canonic fcut de Sf. Sinod, apoi confirmarea i investirea din
partea efului statului i nscunarea fcut de mitropolitul locului.
Dup 1918, BOR. A fost confruntat cu cteva probleme noi: la 10 mai 1927, la
struinele regelui Ferdinand, Guvernul roman a ncheiat un Concordat cu Vaticanul,

ratificat de Parlament la 23 mai 1929; Bisericii Romano-Catolice(BRC) din Romnia i s-a

creat o situaie de stat n stat, care tirbea suveranitatea statului roman.
n acelai timp punea BOR ntr-o stare de inferioritate fa de cea romano-catolic, lucru
ce era n contrazicere cu prevederile Constituiei din 1923, care garanta libertatea i egalitatea
cultelor.
Biserica catolic era organizat n trei rituri:
-latin - cu Mitropolie la Bucureti/ i patru dieceze sufragane: Iai/ Alba-Iulia/ Timioara i
Satu-Mare cu Oradea -grec/unitromn- mitropolie la Blaj/ patru dieceze sufragane:
Oradea/Lugoj/Gherla i Baia Mare.
-armean- cu un ef spiritual la Gherla.
Fiecare eparhie romano-catolic avea dreptul la un seminar pentru formarea clerului, sub
controlul direct al episcopului respectiv, fr nici un amestec din partea statului.
n ceea ce privete situaia material, BRC a obinut prin Concordat averi imense, pe care
nu le-a avut nici n Austro- Ungaria. Zeci de mi de hectare de pmnt, sute de immobile i alte
proprieti, deinute nainte de 1918 numai ca usufruct, intrau acum n aa numitul
patrimoniu sacru al BRC, evaluat la zeci de miliarde de lei.
Concordatul a fost abrogat la 17 iulie 1948.
Legea general a cultelor din 1928, abrogate tot n 1948, a fost un nou prilej de
nedreptire a Bisericii Ortodoxe, cci multe din prevederile Concordatului, erau introduse n
aceast lege.
Notm c dup 1918 n cadrul statului roman unitar, au intrat i cteva culte protestante:
evanghelic-luteran, reformat sau calvin, sinodo-prezbiterian i Unitarian, armeano-gregorian,
lipovean; culte necretine: musulman sau Islamic i mosaic.
BOR s-a confruntat i cu aciunea prozelitist a unor culte neoprotestante, numite secte:
baptiti, nazarenii, secertorii, cretinii ultimelor zile, cretinii dup Evanghelie, penticostali,
studeni n biblie numii i ruseliti sau mileniti; mai exista i adventismul, inochentismul,
tudorismul etc. multe culte neoprotestante primeau subvenii din America.
IERARHI DE SEAM DUP 1918:
Patriarhul Miron Cristea - 1868-1939
Era originar din Toplia, jud.Harghita, cu studii de teologie la Sibiu i filologice la
Budapesta;
A fost mult timp secretar i consilier la Arhiepiscopia Sibiului, un timp redactor al ziarului
Telegraful roman, iar din 1910 episcop de caransebe;
Ca ntistttor al BOR, a sprijinit aciunea de tiprire a unor cri teologice, inclusiv a
bibliei sinodale din 1936, a editat revista apostolul, ca organ de publicitate al Arhiepiscopiei
bucuretilor(1924);
A nfiinat un seminar pentru orfanii de rzboi la Cmpulung Muscel(1922), a ridicat
actualul palat patriarchal, a sprijinit legturile cu alte biserici cretine i activitatea ecumenic;
Pe plan politic a fcut parte din regena instituit n anii 1927-1930 i din Guvernul rii,
n calitate de prim-ministru n 1938-1939.
Moare la 6 martie 1939.

 Scaunul patriarchal vacant este ocupat de Nicodim Munteanu - 1864-1948;

Originar din Pipirig-Neam, cu studii la seminarul Veniamin din Iai, apoi la Academia
duhovniceasc

din

Kiev.
A fost director de seminar i vicar la Galai, arhiereu vicar al Mitropoliei Moldovei,
episcop la Hui 1912-1923, de unde s-a retras ca stare la mnstirea Neam 1924-1935,
apoi Mitropolit al Moldovei 1935-1939.
A condus BOR n anii grei ai rzboiului i n cei urmtori pn la moarte 27 februarie 1948.
A lsat o impresionant opera literar i de traducator, traducnd din rusete peste 100 de
lucrri teologice

etc.

Ca patriarch a tiprit o nou ediie a bibliei n 1944, apoi Noul Testament i psaltirea, n mai
multe ediii.
Irineu Mihlcescu - 1874-1948
Fost professor de dogmatic i apologetic i decan la

Facultateade Teologie dinBucureti

1904-1939;
Arhiereu vicar al arhiepiscopiei bucuretilor,lociitor de episcop laRmnic, apoi mitrpolit al
Moldovei
i Sucevei(19391947)
A tiprit zeci de lucrri de dogmatic, apologetic si istoria religiilor, manual pentru
nvmntul teologic, trad. Din literatura patristic etc.
Mitropolia ardealului a fost condus ntre anii 1920-1955, de Nicolae Blan 1882-1955:
Fost professor la institutul pedagogic din Sibiu, initiator i redactor al reviste Studii Teologice
de
la
Sibiu
(1907), unul
din militanii pentru realizarea statului roman unitar.
Ca membru n senatul rii, a rostit mai multe discursuri care apra autonomia BISERICII
ORTODOXE;
A militat toat viaa pentru revenirea clerului i a credincioilor unii n snul Bisericii
Ortodoxe, act care
si
realizat
n 1948
n edina consiliului de coroan de la 29/30 august 1940, s-a numrat printre cei zece
care au votat mpotriva Diktatului de la Viena, prin care o parte a Transilvaniei era
atribuit Ungariei horthyste;
El este Acela care a refcut din temelie mnstirea brncoveneasc de la Smbta de sus,
renviind astfel monahismul orthodox transilvnean
n eparhie s-au construit peste 150 de biserici.

 A fost unul dintre pionierii romni ai ecumenismului, prin participarea sa la congresele de

la Stockholm 1925 i Berna 1926.
Pe trm cultural, trebuie reinut faptul c datorit strdaniilor sale, Sibiul a devenit
unul dintre cele mai nsemnate centre editoriale i teologice din Patriarhia Romn. n
timpul pstoririi lui s-au tiprit peste 300 de lucrri. Vechiul institut a devenit academie
cu dreptul de a conferi licena n Teologie.
Pentru a nu extinde foarte mult acest capitol, voi meniona fugitiv alte cteva nume
importante din cadrul BOR din acea perioad:
-Nicolae Ivan - episcop la Cluj 1921-1936 -Nicolae Colan- episcop la Cluj
1936-1957 -Roman Ciorogariu - episcop al Oradiei 1920-1936 -Nicolae
Popoviciu - episcop al Oradiei 1936-1950 -Grigorie Coma - episcop la
Arad 1925-1935
-Vasile Lazarescu - episcop la Cransebe 1933-1941, apoi la Timioara 1941, unde a
devenit mitropolit din 1947 pn n 1961, cnd a fost nlturat de ctre autoritile
comuniste.
-Vasile Suciu 1920-1935 i Alexandru Nicolescu 1936-1941, episcopi n cadrul
Bisericii unite din Transilvania;
-luliu Hossu - episcop sufragan la Gherla-Cluj 1917-1948.
Suferinele Bisericii din TRANSILVANIA N 1940-1944:
n timpul celor patru ani de ocupaie sub Ungaria horthyst n urma Diktatului de la
Viena din 30 august 1940, populaia romneasc de aici a fost supus unor permanente
persecuii, massacre collective, ca la Ip i Treznea njudeul slaj, iar n 1944 n Moisei in
Maramure.
Peste 15.000 de romni au fost maltratai, schingiuii i chiar ucii, peste 280.000
expulzai peste granite, alii internai n lagre de concentrare sau trimii la munc forat n
Germania.
Se adaug desfiinarea TUTUROR AEZMINTELOR CULTURALE ROMNETI
(coli, tipografii, ziare etc), interzicerea limbii romne, deposedarea romnilor de pmnt,
concedierea romnilor din fabrici etc.
Represiunile autoritilor horthyste s-au ndreptat i mpotriva Bisericii Romneti i a
slujitorilor ei.
-episcopul Vasile Stan al Maramureului a fost obligat s-i prseasc eparhia
-Nicolae Popoviciu al Oradiei a fost expulzat ntr-un vagon de marf mpreun cu ali
intelectuali romni;
-singurul ierarh orthodox cruia I s-a permis s rmn la postul su a fost Nicolae Colan al
Clujului.
-preoii ortodoci au fost expulzai din parohiile lor, iar unii au fost ucii n mod barbar.
-protopopul Aurel Munteanu din Huedin, torturat si ucis la 10 septembrie 1940 +
-preotul Traian Costea din Treznea jud.Slaj, mpucat n cap, strpuns cu baionetele, apoi ars
n ziua de 9 septembrie 1940 + (n aceeai comun au fost asasinai 263 de romni + )
-preotul Andrei Bujor din Mureenii de Cmpie, de lng Cluj, omort, mpreun cu soia,
dou fiice si un biat i alte personae, n casa lui, la 19 septembrie 1940 +
-n toamna anului 1944, la retragerea trupelor horthyste, a fost ucis preotul Grigorie Danci +
din Lona, jud.Cluj, iar preotul Andrei Jebeleanu + din Periam, Jud.Timi a fost ucis de trupele
hitleriste.

Au fost drmate pn la
Covasna/Harghita/Mure/ i Bihor.

temelie

17

biserici

ortodoxe

judeele:

Muli credincioi romni mai ales n judeele din secuime, au fost obligai s treac la
confesiunile catolic sau reformat, cu scopul vdit de maghiarizare.
DIASPORA ORTODOX ROMN:
Prima parohie romneasc din Canada, a fost cea din Regina Sask, pstorit de
arhimandritul Evghenie Ungureanu, trimis de Mitropolia moldovei (1903), apoi nfiinnd alte
10 parohii.
n Statele Unite, prima parohie s-a nfiinat la Cleveland n 1904. Preotul Moise Balea,
trimis acolo ca paroh de ctre arhiepiscopia Sibiului, a mai nfiinat nc 15 parohii romneti.
S-au mai nfiinat parohii noi de ctre ali preoi i in Detroit, Philadelphia, Canton,
Youngstown, Akron, Farrel, Cincinatti, St.Paul etc.
O mare adunare bisericeasc a romnilor americani inut la Youngstown-Ohio, la 9-10
martie 1910, a hotrt sa se nfiineze o episcopie ortodox romn n America, sub
jurisdicia mitropoliei ungrovlahiei.
La 25-28 aprilie 1929 un congres al preoilor din America sub conducerea preotului
Trandafir Scorobe de la Sibiu, a hotrt din nou constituirea unei episcopii misionare
autonome, sub jurisdicia Sfntului Sinod din Bucureti.
Un nou congress ntrunit la Cleveland n 1932, a votat Statutul pentru organizarea
Episcopiei romneti din America, aprobat de Sf.Sinod la 15 iunie 1933. Abia la 5 mai
1934 s-a promulgat in ar Legea pentru nfiinarea episcopiei misionare pentru cretinii
ortodoci romni din rile neortodoxe apusene.
n 1935 a fost ales i hirotonit ca episcop Policarp Moruca, instalat in catedrala
romneasc din Detroit la 4 iulie 1935.
n 1939 eparhia avea 4 protopopiate cu 33 de parohii, 54 filiale, 26 de biserici i 5
paraclise n Statele Unite; 2 protopopiate cu 11 parohii, 8 filiale i 17 biserici n Canada, cu
peste 30 de preoi, la care se adugau coli parohiale, organizaii cu tineret, reuniuni de femei,
coruri i altele.
Parohiile romneti din Iguoslavia dup 1918 au rmas sub oblduirea Episcopiei
Caransebeului; cele rmase n Ungaria au continuat s aparin de Ep.Aradului. la 27 martie
1946 aceste parohii s-au constituit ntr-un Vicariat orthodox roman, cu sediul n oraul
Gyula.
NVMNTUL TEOLOGIC:
Voi consemna aici, pe lng profesori, numai cteva nume de teologi romni din perioada
1918-1948:
-n primul rnd noile ediii ale bibliei: cea sinodal din 1936 tradus de profesorii Gala
Galaction i Vasile Radu, apoi ediia din 1938, o nou ediie n 1944, numit a patriarhului
Nicodim, n care 51 de cri erau traduse de el dup Septuaginta i unele ediii slave, iar
28 de cri traduse de Gala Glaction i Vasile Radu. La acestea se mai adaug mai multe
ediii ale NT n trad. Patriarhului Nicodim, a lui Irineu Mihlcescu i Teodor
M.Popescu(1937-1942) sau ediiile de la Cluj ale episcopului Nicolae Colan 1942-1945.
- cel mai productiv teolog al timpului a fost profesorul loan Irineu Mihlcescu, devenit
ntre timp mitropolit al Moldovei n 1939
- prof.Pr. Haralambie Rovena, mort n floarea vrstei, a publicat o serie de comentarii
biblice;

-un teolog i istoric de mare valoare a fost profesorul Teodor M.Popescu, ce s-a ocupat
mai mult de raporturile dintre Bisericile apusean i rsritean;
prof.pr. Petre Vintilescu a publicat studii valoroase de Liturgic i pastoral;
pr. Grigore Cristescu are zeci de studii omiletice, pastorale, catehetice i morale-sociale.
renumitul patrolog Ioan G.Coman;
-Emilian Vasilescu a scris studii de filozofie cretin i apologetic;
-la Cernui, menionm pe Vasile Tarnavski cu traduceri i comentarii biblice Vechi
Testamentare;
Vasile Gheorghiu cu studii si comentarii Nou Testamentare;
dogmatistul Vasile Loichi;
la Chiinu, notm pe traductorii bibliei Grigorie Piculescu(ca scriitor Gala Galaction)
i Vasile Radu;
-profesorul Ioan Savin cu lucrri de Apologetic;
-Cicerone lordchescu cu lucrri n domeniul istoric cretin;
-arhimandritul luliu Scriban, un teolog de mare erudiie , cu lucrri de omiletic i
pastoral i diverse studii;
la sibiu, Nicolae Popoviciu, viitor episcop de Oradea;
-preotul Dumitru Stniloae, pe atunci professor i rector al Acad. Teologice din Sibiu;
-profesorul Liviu Stan;
-profesorul Grigorie Marcu;
-la Arad, marele teolog Ilarion Felea;
-la Oradea l notm pe Dumitru Belu, cu o serie de lucrri valoroase de Moral;

studii privind istoria bisericii romneti au publicat:

-ep. lacov Antonovici de la Hui;
-Dumitru Furtun din Dorohoi;
-Ioan Popescu din Craiova;
-loan Ruescu din Dragoslavele;
-loan Lupa i Silviu Dragomir din Cluj etc;
Din periodicele bisericeti ale timpului menionm:
1. Biserica Ortodox Romn la Bucureti
2.Studii Teologice, revista Facultii de Teologie din Bucureti;
3. Candela, revista Fac.deTeologie din Cernui
4. Revista Teologic la Sibiu'
5. Telegraful Romn la Sibiu;
6. Legea Romneasc la Oradea;
7. Misionarul i Lumintorul la Chiinu;
8. Renaterea la Craiova;
9. Duh i Adevr la Timisoara etc;
Muzica Bisericeasc psaltic a fost cultivat_mai ales de loan Popescu Pasrea 18711943, professor la seminariile Central i Nifon, la Conservator i la Academia de muzic
religioas
ntre reprezentanii cntrii corale bisericeti s-au remarcat Dimitrie Chiriac, Gheorghe
Cucu, i Ion Chirescu, toi profesori la Conservatorul din Bucureti.
ARJABfSJRiCEASC:
n perioada interbelic s-au construit numeroase lcauri de nchinare, mai cu seam n
oraele din Transilvania, unde, pn n 1918, erau prea puine biserici romneti.

Majoritatea acestor biserici (de ex: catedralele din Bli /Alba lulia/ Cluj/Timioara,
bisericile Cluj, Satu Mare , Baia Mare, Media, Reia etc), sunt construite n stil bizantin
traditional, inclusiv cele din Transilvania, unde era prea puin cunoscut. Altele sunt n
stilul bisericilor lui tefan cel Mare, sau cu influene apusene.
Renumii pictori ai timpului:
-Costin Petrescu-catedrala din Alba lulia etc.
-Dimitrie Belizarie-Catedrala Patriarhal etc.
-Anastasie Demian-Catedralele din Timioara i Caransebe etc.
-Dumitru Norocea- Madona Dudu din Craiova etc.
Aezrile monahale care s-au nfiinat n Transilvania i Banat:
-Smbta de Sus din ara Fgraului Mitropolitul Nicolae Blan -toplia , ctitoria
Patriarhului Miron -Rohia n ara Lpuului ridicat de Pr.Nicolae Gherman -Izbuc n
jud.Bihor - deschis la struinele Ep. Roman
Ciorogariu.
irul clugrilor mbuntii i duhovnicilor renumii de la acea vreme:
-loanichie Moroi de la Sihstria-1944
-Vichentie Mlu de la Secu-1945 -Nifon
Matei de la Rohia-1944 -Macarie Giuc de la
Vasiova-1947 -Silvestru Florescu de la
Frsinei-1958 -Ilarion Radu de la Iai-1938
Asistena social: s-au nfiinat cantine i cmine pentru copii sraci i orfani, mai ales
n timpul celui de-al doilea rzboi mondial.
Aproape n toate eparhiile s-au nfiinat asociaii preoeti, de pild:
-asociaia general a clerului Andrei aguna
- Mitropolia Ardealului -uniunea clericilor
din Basarabia
-societatea renasterea din episcopia Rmnicului
-pentru ntreaga patriarhie asociaia general a clerului orthodox roman
- n 1926 s-a nfiinat la Bucureti asociaia preoteselor ortodoxe
Activitatea misionar: s-au constituit mai multe asociaii de mireni ortodoci, sub
ndrumarea Bisericii, care urmreau revigorarea sentimentului religios n rndul
credincioilor i mai ales instruirea tineretului n spirit cretin.
Notm asociaia oastea domnului nfiinat la sibiu n 1922 din initiative
mitropolitului Nicolae Blan
Arhimandritul Teofil lonescu a nfiinat la Bucureti asociaia cretin ortodox
Patriarhul Miron
n ardeal activa societatea Sf, Gheorghe pentru tineret.
n 1933 s-a nfiinat la Cluj Fria ortodox romn FOR - pentru intelectuali.
La nceputul secolului XX-lea a luat nastere societatea ortodox naional a femeilor
romne, condus de Anastasia Filipescu, iar n perioada interbelic a fost condus de
principesa Alexandrina Cantacuzino.

Legaturile cu alte Biserici crestine.

In 1923, BOR participa la conf.panortodoxa de la Constantinopol care hotaraste
introducerea calendarului iulian indreptat (BOR l-a introdus la 1 octombrie 1924).
Iunie 1930 avem o noua conf.panortodoxa la man.Vatoped din muntele Athos la care
participa 2 ierarhi si 2 profi de
teologie romani; aceasta conf.pregatea lucrarile pentru un sinod panortodox dar din cauza
evenimentelor politice, sinodul stabilit nu a avut loc.
Au loc intruniri asemanatoare si intre profii de teologie de la Facultatile teologice astfel, in
1924 are loc la Sinaia o conf. a profilor de teologie ortodoxa din Balcani la care participa
teologi romani, greci, sarbi si bulgari.
Intre 29 noiembrie si 4 decembrie 1936, la Atena, se ntrunete primul congres al
profesorilor de teologie ortodoxa la care participa si profi de la Bucureti si Chisinau, cei de la
Cernauti trimit doar referate (in ianuarie 1936, se tine la Bucureti o conferinta preliminara
condusa de Ioan Mihalcescu, pt.pregatirea Congresului).
Hotararile congresului de mai sus, au fost bazate pe propunerile profilor nostri astfel au fost:
codificarea canoanelor, editarea unei reviste teologice ortodoxe, raporturi strange intre
facultati prin schimburi de profi/studenti. (se hotaraste ca al doilea Congres sa aiba loc la
Bucuresti in 1939, dar din nou evenimente politice, fapt ce duce la neindeplinirea acestui
congres).
Tot in aceasta perioade avem si multe schimburi de vizite intre ierarhi, astfel, in Romania vine
in anul 1924 Patr.Damianos al Ierusalimului, Mitr.Dionisie al Varsoviei in 1937; multi altii
fiind prezenti la inscaunarea Patr.Miron in anul 1925.
Patr.Miron nu se lasa mai prejos, merge si el la locurile Sfinte facand vizite la C-pol, Halki,
Ierusalim, Alexandria si Atena, in 1927, iar in 1938 merge pe la Mitr.Dionisie la Varsovia (de
retinut: in 1926, la solemnitatile proclamarii autocefaliei Bis.Ortodoxe a Poloniei
participa si o delegatie romana).
Alte pelerinaje la Locurile Sfinte: 1925 - condus de Mitr.Nicolae Balan, 1930 - condus de
Mitr.Nectarie Cotlarciuc al Bucovinei; 1935 - condus de Pr.Constantin Dron din Bucuresti s.a.
(in 1935 incepe construcia bisericii si a caminului romanesc din Ierusalim). Scriitorul Gala
Galaction conduce cateva sute de preoti si credinciosi la Muntele Athos.
BOR poarta discutii si cu alte bis.crestine cum ar fi: in 1935 are loc Conferinta romnoanglicana la Bucuresti, Sfantul Sinod aproband lucrarile Conferintei si recunoscandu-se
validitatea hirotoniriilor anglicane.
Patr.Miron in 1936 il viziteaza pe arhiep.de Canterbury; mai multe delegatii anglicane vor
vizita Romania, profesori de teologie vor merge la studii in Anglia iar studenti anglicani vor
studia in Romania.
Dupa sec XX creste interesul pentru unitatea crestina si pacea lumii. Deci, in ianuarie 1920
Mitr.Dorotei de Brusa (loctiitor de patr.ecumenic) propune infiintarea unei "Ligi a Bisericilor"
dupa modelul "Ligii Natiunilor". Acest fapt constituie inceputul "miscarii ecumenice".
In perioada interbelica activeaza 3 mari organizatii ecumenice: 1."Crestinismul practic"
(Viata si fapta) - ia nastere la staruintele arhiep.Nathan Soderblom din Uppsala - la
conf.nationala a acesteia (Stockholm - 1925) participa delegatie romana + mitr.Nicolae Balan
si Nectarie Cotlarciuc iar la adunarea de la Berna (1926) participa tot Nicolae Balan.
2."Conferinta mondiala pentru credinta si organizare" - unde participa si teologi romania

inca din 1920. (la congresul conferintei tinut in Lausanne in 1927, participa mitr.Nectarie + 3
teologi de la Sibiu). 3."Alianta mondiala pentru infratirea popoarelor prin Biserica" care militeaza pentru pacea lumii; participa si aici delegatii romanesti inca din 1922, la
congresul din Copenhaga; este o organizatie care a tinut mai multe conferinte regionale unele
in tarile balcanice chiar si in Romania, la toate participand delegatii bisericilor romane:
Novisad, Sinaia(1924, prez.de arhim.Iulia Scriban), Atena, Sofia, Bucuresti(1923, sub pre.de
onoare a Patr.Miron), Ramnicu Valcea( 1936, prez. de ep.Vartolomeu Stanescu).
Teologi romani participa la congresele aliantei la Praga, Faris, Bad-Larvik in Norvegia,
precum si la intruniri regionale in tarile apusene si nordice.
In cadrul acestor intruniri se fac remarcati prof.Vasile Ispir de la Bucuresti si arhim.Iuliu
Scriban, mitr.Nicolae Balan (pro miscari ecumenice) si mitr.Nectarie Cotlarciuc.
In 1938 primele 2 organizatii ecumenice se contopesc intr-un Consiliu Mondial al
Bisericilor; dar dupa al doilea Razboi Mondial activitatile acestuia s-au redus, iar Romania nu
a mai luat parte la intruniri si nici la Adunarile generale de la Amsterdam (1948), Evanston
(1954) - pentru ca evenimente policite.
Reintra in Consiliul Ecumenic al Bisericilor in 1961, cu prilejul celei de-a treia Adunare
generala la New Delhi.
B.Biserica ortodoxa romana in perioada 1948-1989. Patriarhii Justinian si Justin.
Actele de la 23 august 1944 + cel din 6 martie 1945, cand se instaureaza regimul totalitar,
aduc profunde schimbari de ordin politic, social si economic.
Biserica a trebuit dupa anul 1944 sa se adapteze la noua situatie pentru a nu fi desfiintata asa
cum se intampla cu celelalte biserici din celelalte tari comuniste. Patr.Justinian Marina se
face remarcat, acceptand unele compromisuri, dar reusind sa salveze existenta bisericii.
Dupa 1944 (mai corect 1948 pentru ca atunci regimul totalitar este instalat in totalitate in tara,
in urma abolirii monarhiei la 30 decembrie 1947), Biserica este inlaturata cu totul din viata
statului, iar activitatea ei se limiteaza strict la locasul de cult al fiecarei parohii.
Dupa razboi asociatiile preotesti precum si asociatiile de mireni (Oastea Domnului, F.O.R etc)
nu si-au mai reluat activitatea. Lucrarea filantropica a Bisericii nu a mai fost deasemenea
reluata din 1948, la fel si invatamantul religios din scoli, slujbele din spitale, azile si cazarmi,
toate au fost interzise.
Se mai desfiinteaza: periodicele bisericesti ale tuturor eparhiilor (inafara de Telegraful Roman
de la Sibiu), se desfiinteaza Facultatea de Teologie din Suceava (refugiata de la Cernauti contopita cu cea din Chisinau in 1941), 4 academii teologice din Ardeal si Banat (exceptand
cel din Sibiu care devine institut), academia de musica religioasa din Bucuresti + toate
seminariile din Muntenia si Moldova.
Tot in acelasi an se desfiinteaza cateva eparhii + posturile de arhierei-vicari (aprox. 20 de
ierarhi "pusi in retragere" de Ministerul Cultelor, nu de Sinod) si pensionati fortat de
ep.Nicolae Popoviciu de la Oradea (1950) si Mitr.Banatului Vasile Lazarescu (1961).
Vor inceta legaturile cu miscarea ecumenica si cu diaspora romaneasca iar in acelasi an la 1
decembrie este suprimata activitatea bisericii unite cu Roma.
Tot din 1948, incepe controlul asupra bisericii prin asa-numitii " inspectori de culte" (din
cadrul ministerului si mai apoi Departamentul Cultelor) si prin ofiterii de Securitate care
erau prezenti peste tot. Mai erau controlate si legaturile cu teologii din alte tari, activitatea si
participarea la congrese se facea cu acordul Departamentului Cultelor.

 Tot departamentul cultelor cenzura publicatiile bisericesti si reducea numarul tirajului de

tiparire. Potrivit statului din 1948, Biserica avea dreptul de a face catehizarea credinciosilor in
cadrul Vecerniei, dar practic preotii si copii erau intens urmariti si foarte putin beneficiau de
acest drept.
Dupa instalarea regimului totalitar, peste 1800 de preoti au fost arestati si anchetati (trimisi sa
lucreze la canalul Dunare-Marea Neagra si unii trimisi in Siberia) de multe ori pentru acuzatii
nefondate. Aceasta actiune incepe in anul 1945, continua dur in 1948-1952, apoi in 1958-1959
si se sfarseste in 1964 cand vor fi eliberati detinutii politici. Consemnam aici numele unor
teologi de prestigiu: profi de teologie Nichifor Crainic, Teodor M.Popescu, Dumitru
Staniloae, toti de la bucuresti, loan Gh Savin, Constantin Tomescu, fosti la Chisinau (ambii
morti in inchisoare), arhim.Sofian Bughiu, Benedict Ghius, fratii Haralambie si Vasile
Vasilache, ierom.Daniil Sandu Tudor, ierom.Ioan lovan + studenti si calugarite.
Trei preoti argeseni au fost condamnati la moarte si executati pentru ca au luptat alaturi de
anticomunisti, ei sunt: Nicolae Andreescu, Ion Constantinescu si Ion Dragoi.
Cei deportati pentru un numar de ani in Siberia sau Polul Nord: asist.univ.Ion.V.Georgescu,
Vasile epordei, preotul militar Dimitrie Bejan. Fostul mitr.Visarion Puiu = condamnat la
moarte "in contumacie" in 1946.
Sunt condamnati si inchisi toti ierarhii bisericii unite impartind aceeasi soarta cu episcopii
romano-catolici din Alba- lulia, Timisoara, Bucuresti si lasi.
Prin decretul de stat nr.410 din 1959, se vor desfiinta multe manastiri si schituri, calugarii si
calugaritele vor fi scosi cu forta si pusi sa munceasca/trimisi la familiile lor. Cele doua
seminarii de calugarite infiintate de Patr.Justinian la man. Agapia si Hurezi vor fi desfiintate,
deasemenea vor fi exmatriculate studentele din toate Institutele Teologice si nu se mai accepta
fete/calugarite/calugari in aceste institutii.
In deceniul al 9 lea in Bucuresti incepe actiunea de demolare a peste 20 de biserici, multe
dintre ele fiind monumente istorice sau de arta.
Patriarhul Justinian Marina (1901-1977) - este originar din Valcea, cu studii la Seminarul
din Ramnicu Valcea si Facultatea de Teologie din Bucuresti, a fost invatator si preot la parohia
Bbeni, dupa care 12 ani preot-paroh la bis.Sf.Gheorghe din Ramnicu Valcea. In 1945 este
ales arhiereu-vicar la lasi dandu-i-se titlul de "Vasluianul", in 1947 devine lociitor de
mitropolit al Moldovei, in 1948 dupa ce moare Nicodim, devine lociitor de patriarh, iar la 24
mai 1948 este ales patriarh dupa care la 6 iunie tot 1948 este si inscaunat. Conduce Biserica
pana moare, la data de 26 martie 1977.
Evenimente importante sub pastorirea Patr.Justinian: In primul an de pastorire, se intocmeste
noul Statut pentru organizarea si funcionarea Bisericii Ortodoxe Romne, tot in acest an are
loc Rentregirea bisericii ortodoxe romane din Transilvania - prin venirea la ortodoxie a
preotilor uniti. In 1949 apar noi reviste: Ortodoxia si Studii Teologice de la Bucureti (pe
langa Biserica Ortodoxa Romana, existenta din 1874). In urmatorii ani se reediteaza Biblia
sinodala (1968 si 1975), Noul Testament si toate cartile de cult, se tiparesc manuale etc.
Insusi Patriarhul publica 12 volume cu titlul Apostolat Social, care cuprinde toate cuvantarile,
pastoralele si articolele sale.
In anul 1950 pentru prima data la noi, se va hotara trecerea unor ierarhi/calugari/credinciosi in
randul sfintilor precum se va generaliza si cultul unor sfinti a caror moaste le avem in tara
(canonizarea solemna facandu-se in 1955).

 Patr.Justinian a purat o mare grija preotilor de mir, asigurandu-le salarii , parte de la Stat parte
din fonduri proprii - creeaza asezaminte de asist.sociala pentru preotii batrani si pentru
calugari (Dealu, Viforta) case de odihna pentru cler etc.
In timpul pastorii sale, intretine relatii rodnice cu biserici crestine (protestanti, catolici,
anglicani, vechi orientali) este pro ecumenic, in cadrul intern promovand ecumenismul local.
Moare la 26 martie 1977, si este ingropat la biserica "Radu Voda" din Bucuresti.
Patriarhul Iustin Moisescu (1910-1986) - umeaza cursurile Seminarului orfanilor de razboi
din Campulung Muscel dupa care va fi trimis de Patr.Miron la Fac.de teologie din Atena
(1930-1934), apoi la studii de specializare la Strasbourg (1934-1936) dupa care din nou la
Atena pentru doctorat (1936-1937) unde si obtine doctoratul cu lucrarea Evagrie din Pont premiata de Academia de Stiinte din Atena.
Dupa ce revine in tara, va fi profesor pentru un timp la Seminarul Nifon din Bucuresti, dar va
fi recomandat ca prof de NT la Fac.de Teologie din Varsovia (1938-1939). Din cauza celui deal doilea Razboi Mondial se intoarce in tara unde functioneaza ca prof de NT la Fac.din
Cernauti -Suceava (1940-1946) si Bucuresti (care devine institut teologic de grad universitar,
1946-1956). Ca prof de NT publica: Sfanta Scriptura si interpretarea ei in opera Sf.Ioan
Hrisostom; Originalitatea parabolelor Mantuitorului; Activitatea Sf.Apostol Pavel in
Atena; Ierarhia bisericeasca in epoca apostolica; traduce Simbolica lui Hristu Andrutsos.
26 februarie 1956 - este ales mitr.al Ardealului, urmatoarea luna este hirotonit si inscaunat la
Sibiu iar apoi la mai putin de un an este inscaunat mitr.al Moldovei si Sucevei (10 si 13
ianuarie 1957).
Fiind un mare ecumenist, a facut cunoscut numele bisericii noastre in intreaga lume si este
desenmnat de Sfantul Sinod ca reprezentant al Bisericii noastre la zeci de Congrese si
intruniri. Ca mitr. a fost membru al Comitetului Central al Consililului Ecumenic al
Bisericilor si in prezidiul Conferintelor Bisericilor Europene. El conduce delegatiile noastre la
adunarile generale ale organizatilor mentionate mai sus, si la Conferintele Panortodoxe de la
Rhodos si Chambesy. Activitate importanta in constructia cladirilor moderne la
Iasi/restaurarea bisericilor pe intreg cuprinsul Arhiepiscopiei. Indruma tiparirea lucrarilor de
arta bisericeasca si a revistei Mitropolia Moldovei si Sucevei.
Patriarh este ales pe 12 iunie - inscaunat la 19 iunie 1977, conduce cateva delegatii sinodale
peste hotare, este initiatorul colectiei Parinti si Scriitori Bisericeti (PSB) , proiectata in 90
volume. Trece la cele vesnice in 31 iulie 1986 si este ingropat in catedrala patriarhala.
Noua organizare si legislatie bisericeasca. Ierarhi de seama.
4 august 1948 - este promulgata Legea pentru regimul general al Cultelor, care prevede
separarea Bisericii de Stat si care preciza egalitatea intre cultele religioase, asigurand
libertatea de constiinta pentru toti cetatenii.
Se intocmeste noul Statut pentru organizarea si functionarea B.O.R, votat de Sf.Sinod la
19-20 octombrie 1948 aprobat apoi de Conducerea de Stat. Acest statut are la baza
principiile celui agunian din 1868. Prin art.2 - se precizeaza ca B.O.R este autocefala si
unitara in organizarea sa pastrandu-se unitatea dogmatica si canonica si a cultului cu
Bis.ecumenica a Rasaritului. Art.3 - zice ca administratia B.O.R este autonoma, efectuanduse prin organe alese de cler si credinciosi.

 Organizata ca Patriarhie autocefala, B.O.R avea acum: 5 mitropolii, 13 eparhii sufragane iar
in 1949 la punerea in aplicare al acestui Statut unele eparhii s-au contopit dupa cum vom
vedea:
1. Mitropolia Ungrovlahiei, cu eparhiile: a.Arhiepiscopia Bucuretilor, carmuita de:
Patr.Justinian Marina (1948-1977), Iustin Moisescu (1977-1986) si Teoctist Arpau (din
1986); b.Arhiepiscopia Tomisului si Dunarii de Jos cu resedinta la Galati (pana in 1975 fiind
numai Episcopia Dunarii de Jos), carmuita de Ep.Chesarie Paunescu (1950-1973), apoi de
ep.Dr.Antim Nica deveni din 1975 arhiepiscop (+1994); c.Episcopia Buzaului, carmuita de
ep.Dr.Antim Angelescu (1944-1979), Dr.Antonie Plmdeal (1980-1982) & Epifanie
Norocel (din 1982).
2. Mitropolia Moldovei si Sucevei, cu eparhiile: a.Arhiepiscopia Iasilor, condusa de
Mitr.Justinian Marina (1947-1948) care ramane ca loctiitor (1948-1950), Sebastian Rusan
(1950-1956), Dr.Iustin Moisescu (1957-1977), Teoctist Arpau (19771986), care, din 1986
pana in 1990 o conduce ca loctiitor; b.Episcopia Romanului si Husilor (res.la Roman si
formata din contopirea celor 2 eparhii cu acelasi nume) condusa de ep.Teofil Herineanu
(1949-1957), Dr.Partenie Ciopron (1962-1977) & Eftimie Luca (din 1978).
3. Mitropolia Ardealului. Crisanei si Maramureului, cu eparhiile: a.Arhiepiscopia Sibiului
carmuita de Mitr.Dr.Nicolae Balan (1920-1955), mitr.dr.Iustin Moisescu (1956-1957), Nicolae
Colan (1957-1967), dr.Nicolae Mladin (1967-1981), Dr.Antonie Plmdeal (1982-2005);
b.Arhiepiscopia Vadului, Feleacului si Clujului (pana in 1973 era doar episcopie) res.la ClujNapoca si carmuita de, ep.Nicolae Colan (1936-1957) & Teofil Herineanu (1957-1992);
c.Episcopia Alba Iuliei, creata in 1975, cu prim titular ep. Emilian Birda (1976-1990);
d.Episcopia Oradiei, carmuita de ep.Valerian Zaharia (1951-1969) & Dr.Vasile Coman (19711992).
4. Mitropolia Olteniei. infiintata in 1949 prin ridicarea arhiep.Craiovei (infiintata in 1947) la
treapta de Mitropolie, cu eparhiile: a.Arhiepiscopia Craiovei, pastorita de mitr.Firmilian
Marin (1947-1972), Teoctist Arpau (1973-1977) & Dr.Nestor Vornicescu (1978-2000);
b.Episcopia Ramnicului si Argesului (s-a format prin contopirea celor doua in 1949, cu
resedinta la Ramnicu Valcea), carmuita de ep.Iosif Gafton (1949-1984; din 1944 devenit
episcop la Arges) & din 1984 Gherasim Cristea.
5. Mitropolia Banatului. creata in 1947, prin ridicarea la aceasta treapta a Episcopiei
Timisoarei (infiintata in 1940), cu eparhiile: a.Arhiepiscopia Timisoarei si Caransebesului
(din 1949 incorporeaza si fosta eparhie a Caransebesului) resedinta fiind la Timisoara.
Condusa de Dr.Vasile Lazarescu (1940-1961, din 1947 mitropolit) & Dr.Nicolae Corneanu
din 1962; b.Episcopia Aradului, Ienopolei si H lmagiului (resedinta: Arad), pastorita de
Dr.Andrei Magieru (1936-1960), ep.Nicolae Corneanu (1961-1962), Teoctist Arpau (19621973), Dr.Visarion Atileanu (1973-1984) & Dr.Timotei Seviciu (din 1984).
Avem si doua eparhii in afara tarii noastre care apartin de noi: a.Arhiepiscopia misionara
ortodoxa romana din SUA si Canada: b.Arhiepiscopia misionara ortodoxa romana pentru
Europa centrala si occidentala (sediul: Paris);
Potrivit Statutului din 1948 - 1948 in vigoare si azi (cu anumite modificari facute dupa 1989),
organele centrale deliberative ale Patriarhiei sunt: Sfantul Sinod + Adunarea Nationala
Bisericeasca. Sf.Sinod = cea mai inalta autoritate bisericeasca ocupandu-se de probleme
dogmatice, canonice si administrative fiind format din Patriarh (presedinte) + toti mitropolitii
+ toti episcopii eparhioti + episcopii vicari + arhiereii-vicari. Patriarhul, mitropolitii si un
episcop-vicar patriarhal = Sinodul permanent (care functioneaza intre sesiunile Sf.Sinod).

 Adunarea Nationala Bisericeasca = organ reprezentativ central in B.O.R pt. probleme

economice si administrative. Formata din: membrii Sf.Sinod + 1 cleric + 2 mireni de eparhie,
alesi la 4 ani.
Ca organe centrale executive mai avem si Consiliul National Bisericesc si Administratia
Patriarhala. Primul fiind cel mai inalt organ administrativ pentru rezolvarea problemelor
administrative al intregii B.O.R fiind si organul executiv al Adunarii Nationale Bisericesti.
Consiliul National Bisericesc este format din: 9 membrii (3 clerici+6 mireni) alesi de
Adunarea Nationala Bisericeasca + 6 preoti consilieri administrativi ca membrii permanenti.
Administratia Patriarhala - organ executiv al Sf.Sinod constituita din 2 episcopi vicari
patriarhali, 6 preoti consilieri administrativi, cancelaria patriarhala si corpul de inspectie si
control.
Alegerea Patriarhului, a mitropolitiilor si episcopilor eparhioti se face de catre Colegiul
Electoral care este format din membrii Sf.Sinod + membrii Adunarii Nationale Bisericesti +
cei ai Adunarii Eparhiale a eparhiei vacante + cativa membrii de drept. Investirea + instalarea
episcopilor o face mitropolitul locului iar a mitropolitiilor patriarhul. Episcopii-vicari si
arhiereii- vicari sunt alesi de Sf.Sinod la recomandarea titularului eparhiei respective.
Parti constitutive ale B.O.R: mitropolia, eparhia, protopopiatul, manastirea si parohia.
Mitropoliile: in nr.de 5 = unitati canonice si administrative, formate din 2-3 eparhii si
conduse de 1 mitropolit. (episcopul unei mitropolii + mitropolitul = sinodul mitropolitan, care
conduce afacerile comune ale eparhiilor Mitropoliei respective).
Eparhiile: unitati teritoriale-bisericesti conduse de un episcop/arhiepiscop, formate din cateva
sute de parohii si grupate pe protopopiate ca si manastirile de pe teritoriul respectiv. Organul
deliberativ al eparhiei este Adunarea eparhiala, formata din 10 clerici + 20 mireni alesi la 4
ani. Organul executiv pt prob. economice/administrative = Consiliul eparhial format din
episcop+vicarul eparhial+consilieri administrativi ca membri permanenti + 9 membri (3
clerici+6 mireni) alesi de Adunarea eparhiala tot la 4 ani.
Episcopul este ajutat de vicarul administrativ + 3-6 consilieri eparhiali permanenti+corpul de
inspectie si control+functionarii cancelariei eparhiale.
Din 1967 se creeaza si posturile de episcopi-vicari mai mult pentru probleme misionare.
Protopopiatele: cicurmscriptii administrative-bisericesti formate din mai multe parohii si
conduse de protopop. Protopopul - face legatura intre parohii si eparhie, conduce, controleaza
si supravegheaza activitatea bisericeasca a parohiilor din protopopiatul respectiv.
Parohia: comunitate bisericeasca condusa de preot paroh. In mediul rural parohia trebuie sa
aiba cel putin 400 de familii iar urban 500. Parohul este ajutat de: Adunarea parohiala,
Consiliul parohial si Comitetul parohial. Organ deliberativ = Adunarea parohiala (formata din
toti credinciosii majori ai parohiei) , organe executiv = Consiliul parohial (format: 7-12
membrii), Epitropia parohiala (scop: gestiunea parohiala). Comitetul parohial se ocupa cu:
infrumusetare biserica/sustinere cor/organizare colportaj.
Manastirea: comunitate moahala formata din calugari + frati ce se pregatesc de calugarie.
Condusa de staret ajutat de consiliu duhovnicesc. Manastirile mai mici se numesc schituri iar
asezarile monahale dependente de o manastire = metocuri.
Statistica sfarsitul anului 1989: 17 catedrale, 8232 bis.parohiale, 20 capele si 132
bis.manastiresti. Cele 8232 parohii aveau: 4004 filii, 5100 case parohiale, din 149 asezari
monahale 32 erau manastiri de calugari, 35 calugarite, 27 schituri de calugari si 6 de

calugarite, 14 metocuri, 35 paraclise manastiresti. Personalul clerical format din 24 de

arhierei, 8456 preoti, 46 diaconi, 740 calugari, 1771 calugarite.
Diaspora ortodoxa romaneasca.
Arhiepiscopia ortodoxa romana din America: intre anii (1935-1939) este condusa de ep.
Policarp Moruca, care se intoarce in tara in 1939 si nu se mai poate intoarce pentru ca al
doilea Razboi Mondial si pentru ca dupa razboi nu i-au mai permis autoritatile. Deci, eparhia
a fost condusa de Consiliul eparhial in frunte cu pr.Simion Mihlan pana in 1947, dupa
care conduce Ioan Trua. Sf.Sinod din Bucuresti incearca sa il trimita conducator pe
ep.Antim Nica, dar Congresul Bisericesc intrunit la 28 martie 1947 in Detroit respinge cererea
si cere autonomia administrativa totala fata de Patriarhia Romn.
17 mai 1950 - un grup de preoti "aleg" conducator pe preotul vaduv Andrei Moldovan din
Akron-Ohio ca episcop. Andrei revine in tara, este calugarit la Neamt si hirotonit la Sibiu in
12 noiembrie 1950, totusi el nu a fost recunoscut de cativa preoti din America. Meritul lui este
ca a reusit sa inregistreze oficial aceasta noua Episcopie (in statul Michigan) sub jurisdictia
Patriarhiei Romane.
Congresul annual al Episcopiei "de la Vatra" intrunit la Chicago, la 3-5 iulie 1951 decide
autonomia completa canonica a Episcopiei ort.rom.din America fata de Patr.Romana si nu il
recunoaste pe Andrei Moldovan, ei inca il considerau ep.pe Policarp.
Tot in acest congres, este ales episcop-vicar, teologul Viorel Trifa, refugiat dupa razboi in
Apusul Europei. Viorel este calugarit sub numele de Valerian si hirotonit episcop in
Philadelphia in 1952 de ierarhi ce apartineau de Mitropolia ortodoxa ucraineana din America;
este instalat la Congresul anual din Detroit, 4-5 iulie 1952. (dupa ce moare Policarp, este
considerat episcop-eparhiot pt. romanii din SUA si canada, dupa care i se da titlul si de
arhiepiscop).
In 31 martie 1960 - episcopia intra sub jurisdictia mitropoliei ruse din America careia in 1970,
Patriarhia Moscovei ii recunoaste autocefalia.
Valerian Trifa reface complet cldirile din "Vatra Romaneasca" care devine un adevarat
asezamant de cultura, aici avandu-si sediul si tinand congrese cele doua mari asociatii
romaneti din America: 1.ARFORA (Asociatia Reuniunea Femeilor Ortodoxe Romane
Americane infiintata in 1934) & 2.AROY (Socitatea Tineretului Roman American Ortodox
infiintata in 1950). Publicatiile ep.Valerian: ziarul oficial Solia, Calendarul-almanah Solia s.a.
Hirotoneste preoti, sfinteste biserici si tine legatura cu alte biserici.
In 1967 se sfinteste manastirea "Schimbarea la Fa" din Elwood City, Pa, condusa multi ani
de maica Alexandra fosta principesa Ileana (din fam.regala romana).
Dupa ce autoritatile americane ii retrag cetatenia, ep.Valerian e nevoit sa se retraga din scaun
la 28 iunie 1984. Inca din 1980 isi alege episcop-vicar pe Nathaniel Pop un roman nascut in
SUA cu studii la Roma.
Congresul de la Cleveland-Ohio din 20 octombrie 1984 il alege episcop eparhiot dupa care e
instalat la 17 noiembrie in acelasi an in catedrala Sf.Gheorghe din Detroit. Azi avem aproape
100 de preoti pe acolo.
In tot acest timp, in paralel cu aceasta eparhie despre care am vorbit, functioneaza si
Episcopia creata pentru Andrei Moldovan, unde dupa moartea primului ei titular, Sf.Sinod
vrea sa il trimita pe Teoctist Arpau ca arhiep. dar nu primeste viza autoritatilor americane.

 Congresul eparhiei, alege episcop pe arhim.Victorin Ursache la 23 aprilie 1966 (fost

superior al asezamintelor romanesti din Tara Sfanta si prof/preot la seminar in America). Este
hirotonit la 7 august 1966 si inscaunat la Windsor- Ontario pe data de 21 august in acelasi
an. In anul 1973 congresul eparhiei sale il ridica la rangul de arhiepiscop si va fi recunoscut si
de Sf.Sinod de la Bucuresti.
Centrul eparhial din Detroit editeaza revista Credinta (The Faith) si calendarul cu acelasi
nume.
Arhiepiscopia ortodoxa romana pentru Europa centrala si occidentala - are sediul la
Paris, fiind a doua eparhie romaneasca peste hotare aflata sub juristictia Patriarhiei romane.
In anul 1954, fostul mitr.al Bucovinei Visarion Puiu, hirotoneste in Versailles, ca episcop de
Sevres pe arhim.Teofil Ionescu (fost preot la biserica romana din Paris, SUA si Canada).
Teofil cere in 1972 sa fie primit sub jurisdictia Patriarhiei Romane, Sf.Sinod va accepta si la
13 aprilie 1973 va fi ridicat la rangul de arhiepiscop.
Dupa 1972 - toate parohiile ortodoxe romane din Europa centrala si occidentala care
recunosteau Sf.Sinod vor hi subordonate acestei Arhiepiscopii.
Dupa ce moare Teofil (9 mai 1975), eparhia va fi condusa de episcopii-vicari Lucian
Florea(1974-1980) & Adrian Hricu(1980-1982) ambii avand sediul la Paris.
In 1982 Adrian Hricu este ridicat la rangul de arhiepiscop, si are ca organ de publicitate
revista Vestitorul si calendarul-almanah cu acelasi nume. Arhiepiscopia avea peste 20 de
parohii cu aprox.15 filiale cu credinciosi care au plecat din tara pentru ca comunism. Cea mai
veche parohie este Viena - infiintata in 1907 (din 1962 editeaza un almanah anual, iar din
1972 revista Luceafar nou). O alta parohie in Austria este cea din Salzburg, infiintata in
1979.
In Marea Britanie - parohia de la Londra (1964) si Birmingham; editeaza buletinul Altarul.
In tarile scandinave, pr.prof.dr.Alexandru Ciurea, infiinteaza 3 parohii, la Stockholm,
Goteborg si Malmo. Parohia din Stockholm editeaza revista Candela, iar cea din Malmo
buletinul Credinta si viata.
In Germania fiecare parohie romaneasca are cate un program de publicitate, parohii in
Hamburg, Offenbach, Munchen, Salzgitter etc.
In Elvetia, parohii la Geneva si Lausanne cu mai multe filiale.
In Italia, parohii la Milano, Torino, Florenta si Bari.

In Franta parohii la Paris, Strasbourg. In Spania la Madrid, in Belgia, la Bruxelles, in

Olanda, la Haga. Toate bisericile astea folosesc biserici puse la dispozitie de catre
anglicani/protestanti/vechi catolici etc.

Biserici care depind de autoritatea bisericeasca din tara: Baden-Baden (Germania) - ctitoria
domnului moldovean Mihail Sturza (1866); Biserica din Sofia construita intre (1905-1908)
sfintita in 1923, si 3 parohii romanesti din Australia: Melbourne, Adelaide, Sidney; mai e o
parohie in Noua Zeelanda, la Wellington. - toate au locasuri de cult proprii.
In Ungaria si Iugoslavia aveam doua Vicariate ortodoxe romaneti. Cel din Ungaria avea
sediul la Gyula infiintat pe 27 martie 1946 si organizat pe baza statutului agunian. (avea 19
parohii, 2 filiale, 15 biserici si 4 capele cu peste 20.000 credinciosi); Cel din Iugoslavia avea
sediul la Vre si a fost reorganizat in 1971. (avea 3 protopopiate Varset, Panciova si Toracul
Mic; 39 parohii si filiale si peste 60.000 credinciosi). Preotii fiind organizati in " Asociaia

clerului ortodox roman din provincia autonoma Voivodina" care editeaza foaia religioasa
Credina si Calendarul bisericesc.
Patriarhia Romana, are o biserica si un camin romanesc la Ierusalim - ridicate in 1935 care din
1963 servesc si ca "reprezentanta" a Patriarhiei acolo - acolo se editeaza din 1973 publicatia
trimestriala nvierea.
La Athos din 757 asezari monahale, 72 sunt romanesti cu peste 45 de calugari, cele mai
cunoscute fiind Prodromu si Lacu.
Biserica din Basarabia dupa 1944.
Dupa reanexarea acestor teritorii de catre Uniunea Sovietica, toata administratia bisericeasca
romaneasca existenta pana atunci se desfiinteaza; in locul Mitropoliei Basarabiei ramanand o
Episcopie tot cu sediul la Chisinau iar in locul Mitr.Bucovinei o Episcopie cu sediul la
Cernauti - ambele erau dependente de Patriarhia Moscovei.
La Chisinau si Cernauti sunt numiti ierarhi rusi astfel la Chisinau avem pe Ieronim
Zaharov (1944-1947) & Benedict Poleakov (1947-1948), arhiep.Nectarie Grigoriev
(1948- +9martie 1963), ep.Vartolomeu Gondarovski (1969-1972), arhiep.Ionatan
Capolovici (1972-1987) & mitr.Serapion Fadeev (1987-1989) care este ultimul ierarh rus
din Basarabia.
Din acest moment incepe o perioada neagra pentru romanii de aici, este un fel de
dezromanizare prin distrugerea scolilor/locurilor de munca/ziarelor ba chiar si numelor de
botez/familie romanesti.
Din 1944 incepe o campanie impotriva religie, fiind inchise din o mie de biserici basarabene
aprox. o mie printre care si catedrala din Chisinau. In 1957-1958 lupta impotriva religiei
continua prin inchiderea altor 300 de biserici ramanand in functiunea aprox. 200. Cele aprox.
20 de manastiri si schituri sunt si ele inchise ramanand deschisa doar manastirea de maici
Japca.
In 1940-1941 sunt asasinati aprox. 10 preoti, alti 20 deportati (ex: Alexandru Baltaga,
membru in Sfatul Tarii care a proclamat unirea Basarabiei cu Romania, si mort in Kazan).
Dupa 1944 sunt deportati mai multi calugari: Axentie Munteanu, Ioan Hrisostom Sochirc,
Serfim Dabija etc; cei ramasi fiind supravegheati de organele KGB si impusi la impozite
grele - bunurile bisericii fiind trecute in buzunarul de la pantalonii statului care nu avea fund.
Se incepe slujirea in slavoneste datorita preotilor straini.
Biserica romaneasca din Bucovina, din Ucraina subcarpatica(cu parohii in perioada
interbelica incorporate in Cehoslovacia) si din sudul Basarabiei (teritorii romanesti care azi
sunt alipite Ucrainei).
Trece prin aceeasi trauma: preoti arestati/deportati impreuna cu credinciosii, biserici/schituri
inchise iar fostul palat mitropolitan din Cernauti atribuit Universitatii de acolo, bunurile
bisericii fiind trecute in acelasi buzunar gras si fara fund al statului.
Eparhia Cernautilor isi continua existenta ca episcopie cu ierarhi rusi/ucrainieni. Parohiile
romanesti din sudul Basarbiei sunt anexate la Mitropolia Odessei.
Reintregirea Bisericii ortodoxe Romane din Transilvania.
O prima incercare de unire este facuta de catre Atanasie Anghel in 1711, urmat de
Inochentie Micu, in soborul tinut la Blaj (6 iulie 1744). Incercari de refacere a unitatii

bisericesti sunt cele facute de: Visarion Sarai, Sofronie de la Cioara, Ioan Piuariu din
Sadu.
In anul 1848 intre hotararile Adunarii de la Blaj se numara si aceea a independentei bisericii
romanesti din Transilvania + restabilirea Mitropoliei romane si a Sinodului generala anual
dupa vechiul drept, in care Sinod sa fie deputati bisericesti si mirenesti.
In partea Aradului unele parohii au revenit la ortodoxie in vremea mitr.Andrei Saguna
intelegand chemarea.
Intre preotii uniti si ortodocsi si intre credinciosi a existat intotdeauna o conlucrare
armonioasa astfel, ei au luptat impreuna in momentele de rascruce ale acestui popor: rascoala
Horea, Closca, Crisan; actiunea Supplexului; memoriile comune ale lui Vasile Moga si loan
Lemeni; revoluia 1848, in cadrul Astrei, in aciunea memorandista, in primul Razboi mondial
si la realizarea statului national unitar.
Petru Maior ne spune ca preoii unii slujeau impreuna cu cei ortodocsi chiar si Sf.Litughie si
se spovedeau unii la alii.
In 1919 cativa fruntasi ai romanilor ortodocsi+uniti ii propun lui Vasile Suciu (mitr.al
Blajului) sa fie mitr.ortodox al tuturor credinciosilor romani din Transilvania.
La 27 februarie 1939 - are loc o mare adunare romaneasca la Alba lulia, unde se propune sa
se inceapa tratativele de reunire a celor 2 Biserici romanesti, doar ca izbucnirea celui de-al
doilea Razboi Mondial a inghetat planurile facute.
2 profesori de teologie se remarca prin activitatea lor publicistica: loan Paca (de la Cluj) &
Stefan Pop (de la Caransebe); totusi Mitr.Blajului+ Episcopiile ei sufragane+politicienii
greco-catolici au incercat sa opreasca aceasta revenire la bis.stramoseasca dand bisericile care
au revenit, in judecata.
Dupa cel de-al doilea Razboi mondial, Mitr.Nicolae Balan in cuvantarea sa de la Blaj (1948),
ca de altfel si Patr.Justinian Marina in cuvantarea inscaunarii sale, adreseaza emoionante
chemri clerului&credinciosilor de reintoarcere.
La 1 octombrie 1948 - 36 de protopopi si preoi unii + protopopul Traian Belacu, delegai
de 430 colegi ai lor, tin o consfatuire la Cluj si hotarasc reintoarcerea la Biserica stramoseasca
si ruperea de Biserica Romei. Apoi la 3 octombrie delegaia vine la Bucuresti unde in
prezenta Patr.Justinian + Sf.Sinod fac cunoscute hotararile de la Cluj.
Sute de preoi vor trece in continuare la biserica stramoseasca, iar la 21 octombrie 1948 se
intruneste o mare Adunare naionala bisericeasca la catedrala "Reintregirii" din Alba lulia, in
prezenta Patr.Justinian si a Sf.Sinod; adunare la care se consfinteste reintregirea B.O.R din
Transilvania.
Din randurile unitilor(?) se aleg 2 ierarhi: Teofil Herineanu (fost la Roman, apoi Cluj) &
Visarion Atileanu (fost episcop-vicar la Patriarhie, apoi la Arhiep.Sibiului, si ep.de Arad).
Canonizarea sfinilor romani.
Canonizarea sfinilor romani+generalizarea cultului unor sfini ale caror moaste se gasesc in
tara a fost stabilit in sedinta sinodala din 28 februarie 1950.
Canonizarea solemna are loc in zilele de 10-23 octombrie 1955 la Cernica, lai, Alba lulia
etc, cu prilejul aniversarii a 70 de ani de autocefalie a B.O.R - astfel participa la eveniment
delegai ai bisericii ortodoxe surori din C-pol, Rusia, Bulgaria & Grecia. (de reinut:
canonizarea Sf.losif cel Nou se face ulterior la 6 octombrie, 1956 la Timioara).

 Au fost trecui in randul sfinilor: Sf.lerarh Calinic de la Cernica, ep.Ramnicului (praznuit

11 aprilie); Sf.lerarhi Marturisitori Ilie lorest si Sava Brancovici, mitr.Ardealului (24
aprilie); Sf.losif cel Nou de la Parto, mitr.Banatului (15 septembrie); Cuv.marturisitori
Visarion Sarai, Sofronie de la Cioara & Mucenicul Oprea (Miclu) din Slitea Sibiului
(21 octombrie).
Se mai hotaraste ca sfinii ale caror moaste se gasesc in tara sa fie cinstii in intreaga B.O.R,
acestia sunt: Sf.Dimitrie cel Nou Basarabov (moastele se afla in Catedrala Patriarhala;
praznuit 27 octombrie); Cuvioasa Parascheva (moaste in Catedrala mitropolitana din lasi;
praznuita 14 octombrie); Sf.Filofteia de la Arges (7 decembrie; Sf.Grigorie Decapolitul de la
Bistrita-Valcea (20 noiembrie); Sf.Nicodim de la Tismana (26 decembrie); Sf.loan cel Nou
de la Suceava (2 iunie) & Sf.loan Valahul/Romnul - martirizat la 12 mai 1662 si canonizat
de Patriarhia ecumenica in acelasi an.
In 1971 sunt descoperite moastele a patru martiri probabil din sec.IV in Niculitel
(N.Dobrogei): Zoticos, Attalos, Kamasis & Filipos - la care se mai adauga inca 2 martiri
fara nume. Moastele sunt asezate in Biserica manastirii Coco si sunt cinstiti la 4 iunie.
Invatamantul teologic (nu stiu daca trebuie).
Prin Legea pentru regimul general al cultelor din 4 august 1948 - scolile teologice de toate
gradele, ale tuturor cultelor, sunt trecut in grija cultului respectiv, sub controlul Ministerului.
B.O.R organizeaza trei tipuri de scoli: 1.scoli de cantareti bisericeti: 2.seminarii teologice:
3.institute teologice de grad universitar.
Intre 1949-1959 - au funcionat 2 seminarii monahale pt.calugarite in mnstirile Agapia &
Hurezi care au fost desfiintate.
In 1948 fosta Facultate de Teologie din Bucureti devine Institut de grad universitar - avand
propriul ei local + internat.
Fosta Academine teologica "Andreean" din Sibiu, deasemenea si Academia teologica din
Cluj, devin si ele Institute Teologice.
In 1952 Institutul din Cluj se contopeste cu cel din Sibiu. (si iese Clubiu )

Urmeaza interminabilele liste cu profesorii ce au predat la aceste instituturi/institute, precum

si materiile predate de acestia. Nu ii voi scrie, din motive lesne de inteles.