P. 1
Testul Poligraf - Psihologie Judiciara

Testul Poligraf - Psihologie Judiciara

|Views: 2,170|Likes:
Published by KAMIK4DZE

More info:

Published by: KAMIK4DZE on Nov 10, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/23/2013

pdf

text

original

Univ. "Spiru Haret" - Facultatea de drept şi administraţie Publică MASTER – Stiinţe penale Sem-II Coordonator stiinţific: Conf.

univ. dr. Tudorel Butoi Psihologie judiciară Restanta sem.-II
05.09.2009

ROLUL
TEHNICII “LIE DETECTOR” POLIGRAPH ÎN INTEROGAREA CERCURILOR DE BĂNUIŢI

Masterand-xyz CNP-……………..

1

CUPRINS
1.Scurt istoric şi evoluţie în materie………………………………………………………………………….....5 2. Fundamentul stiinţific al constatării stressului psihologic………………………………………………....9 2.1. Indicatorii psihofiziologici de depistare a nesincerităţii………………………………………...10 2.2. Mecanismul psihofiziologic al producerii stărilor emoţionale………………………………….10 2.3. Modificarea caracteristicilor normale de respiraţie sub influenţa emoţiei……………………14 3. Criterii ce stau la baza folosirii poligrafului…………………………………………………………….… 15 3.1. Detectoarele de minciuni…………………………………………………………………….……15 4. Rolul tehnicii “LIE DETECTOR” POLIGRAPH………………………………………………….…….16 5. Eventualele posibilităţi de eroare în folosirea tehnicii poligraf…………………………………….……..17 6. Mijloace tehnice de examinare……………………………………………………………………………...18 6.1 – Poligraful........................................................................................................................................18 6.2 - Detectorul de stres emoţional în voce (PSE)……………………………………………………18 6.3 - Detectorul de stres emoţional în scris...........................................................................................18 7. Caracteristici care pun in evidenţă emoţia determinată de disimularea adevărului…………………..19 8. Etapele examinării…………………………………………………………………………………………...20 8.1. Examinarea medicală a subiectului………………………………………………………………20 8.2. Întocmirea testelor………………………………………………………………………………..20 8.3. Asigurarea condiţiilor necesare examinării……………………………………………………..21 8.4. Instructajul făcut subiectului înainte de testare………………………………………………...21 8.5. Instalarea subiectului la poligraf…………………………………………………………………22 8.6. Verificarea exactităţii funcţionării aparatului…………………………………………………..22 8.7. Efectuarea testelor………………………………………………………………………………...23 8.8. Interpretarea diagramelor………………………………………………………………………..24 8.9. Formularea concluziei………………………………………………………………………... ….25 9. Constatări tehnico-ştiinfiţice ce se pot efectua când se cere stabilirea sincerităţii subiectului testat….25 10. Detecţia comportamentelor simulate privită din perspective legislaţiei române în vigoare…………...25 11. Valoarea probantă a testării la poligraf din perspectiva procesual penală………………………….….26 11.1. Argumente contra…………………………………………………………………………….….26 11.2. Argumente pro…………………………………………………………………………………...27 12. Valoarea probantă a testării tip poligraf din perspectiva psihologică……………………………….…28 13. Concluzii…………………………………………………………………………………………………….30

2

14. Speţă…………………………………………………………………………………………………………31

LISTA ABREVIERILOR

alin. art. C.pr.pen. Ed. Ed.M.I. etc. lit. nr. op.cit p./pag. Rev. RED RSR SUA ş.a. urm. Vol.

- alineat - articol - Codul de procedură penală - Editura - Editura Ministerului de Interne - etcetera - litera - număr - opera citată – pagina - Revista - Rezistenta Electrodermică - Republica Socialistă Romania - Statele Unite ale Americii – şi altele - următorul – volumul

3

Bucureşti. Ed. II.Baltimore. 1934. 61-1963. Al.The polygraph (Lie Detector) Technique. 7.Introducere în psihologie .Ed. I.Eysenck. Paris.Pinguin Book.Inbau -“Truth and Deception”.M. Bucureşti. Rene le Chat-La technigue de l’enquette criminelle.“Physiological psychology”. H. Ed.BIBLIOGRAFIE Autori români : 1.The Williams and Wilkins Company.“Le detecteur de mensonges (polygraph) au service de la police Japonaise”. 10. C. 1966. Baltimore. T. în “Revue Internationale de Criminologie et de Police Technique”.Pelican. 4.Metodologii şi tehnici experimentale în psihologie. Bucureşti. 11. 5.1966. 1972. Bogdan. Stiinţifică. Mundo-Policial. F. Ioana Teodora Butoi. Golu. nr. 8. tom I.“Detection scientifique du mensonge dans l’Armee Americane”. .Fl. Bucuresti.Ed.T. A. 11.Bruxelles. 1965.E.1992.Moderna. 3. Ed. Dicu . Megraw-Hill Books.J.Rosca. Geneva. T. 10. Academiei R.I. Stiinţifică şi Enciclopedică. Ed.“Psihoilogia judiciară”.E. 1961. 1973. Pinatel . Ed. România.F. 2. Tammoto-Fumhata . Inbau -Truth and Deception. M. Paris. publicată în Rev. Rosca . 4 . N. 6. Zdrenghea. 1966 . C.E. J. 7. 3.“El detector de metiras”. Stiinţifică.Sansa Bucureşti.1966. 25/1974. fenomene bioelectrice de suprafaţă”. A. Bucureşti.“Omul şi mediul electric.“Probleme de psihologie judiciară”.Reid.Ed. Ioana Teodora Butoi-Psihologie judiciară -curs universitar.Londra. Bucureşti 2006 2.“Au nom de la loi”.“Unele consideraţii privind valoarea probantă a testării tip poligraf în activitatea organelor de urmarire penală”. Tiberiu Bogdan. Ed. J. Butoi – Tratat practic de criminalistică. 1974.Tratat universitar de psihologie judiciă : teorie şi practică. nr.“Comportamentul simulat”. 4. Cluj. Tudorel Butoi. 5. 4-1959.Ed. Criminalistica nr. Vasile Bercheşan . 12. Dumitrescu . 8. Ciofu . V. Fundatia Romania de Maine. 6. Butoi –Psihologie judiciară.“Psihologia martorului”.Sens and nonsense in Psyhology.S.1959. Paris. Ed.nr. M. 3. Ed. Turner . 9. 1965. Stiinţifică.E.“Le polygraph et son utilisation en justice”. Al. Sicot – A la barre de l’Interpol. Morgan . în “Revue Moderne de la Police”.1971 9. 1956. vol. Tiberiu Bogdan . 1976. Reid. Revue internationale de police criminelle. I. Mitrofan. Buenos Aires . Parker .Stiinţifică. T. 1985 Autori străini: 1. J. Tudorel Butoi.. Guy Mondet .Bucureşti 2006.

ROLUL TEHNICII “LIE DETECTOR” POLIGRAPH ÎN INTEROGAREA CERCURILOR DE BĂNUIŢI 1. În ţara noastră. slujind drept model pentru J. tehnica poligraf a fost introdusă în anul 1976 de locot. şi-a denumit aparatul “The Ink Polygraph” (poligraful cu inscriptor în cerneală). ulterior poligraful “fiind amplu folosit în instrucţia penală” . Marston în 1917 încerca să depisteze minciuna înregistrand tensiunea sistolică iar Vittorio Benussi înregistrând modificările respiratorii. un aparat primitiv ce măsura variaţiile de puls cu ajutorul unui cilindru pe care era aplicat negru de fum..U. izvorând din necesitatea practiceă a orientării anchetatorilor în dirijarea cercetărilor judiciare. celebrul cardiolog briatnic. pentru a-şi impune ideile au trebuit să depăşească obstacolele menite să-i oprească din drum. sunt de dată relativ recentă. Tudorel Butoi care după un stagiu de documentare. celebre la acea vreme (taximetriştii morţii. Este cunoscut faptul că cercetările asupra poligrafului au aparut pentru prima oară în jurul anilor 1920 în S. 1 __________________________________ 5 .M. In acelasi an 1908.psih.Larson (devenit psihiatru din ofiţer de poliţie). În 1895 Caesare Lambroso experimenta “Hidrosfigmograful”. care a construit apoi (1922) cardio-pneumo-psihograful reprezentând prima generaţie a poligrafului perfecţionat utilizat în zilele noastre. îndreptate către detecţia stărilor de tensiune emoţională care evidenţiază disimularea adevărului. Scurt istoric şi evoluţie în materie De-a lungul timpului progresele stiinţei şi tehnicii au fost privite cu scepticism iar inventatorii. Unul din marii precursori ai actualelor tehnici a fost psihologul germano-american Hugo Munsterberg. Descoperirea minciunii a pasionat oamenii încă din cele mai vechi timpuri şi i-a motivat în cercetările lor pentru elaborarea unui aparat care să ajute la depistarea comportamentului simulat. acesta fiind învârtit de un mecanism de ceasornic. W. Stroe Adrian şi Pascu Nicolae) şi a altor numeroase cazuri. Preocupările obiective ştiinţifice.A.A. pregătire în Iugoslavia foloseşte poligraful în cadrul Poliţiei Capitalei şi după anul 1990 ajută la elucidarea unor cazuri de criminali în serie. James MacKenzie. care s-a preocupat mult de problema martorilor şi a declaraţiilor lor veridice sau false.

1 J. nu numai respireţia. 1961. pentru care lupta contra crimei se reducea adesea la o luptă între adevar şi minciună. Problema pe care şi-a pus-o Benussi a fost dacă se schimbă respireţia când se minte. să spună sau să citească corect ceea ce se găsea pe foaia de hârtie. Reid. V. iar în alt caz să declare semne care nu se găseau pe foaia de hârtie. H. Paris. al caror rol era acela de a observa atitudinea şi fizionomia subiectului şi de a conchide după impresiile lor dacă subiectul a minţit sau a spus adevărul. Keller. Interesant de remarcat este însă faptul că aprecierea experţilor a fost justă în 50% din cazuri. pag. “un numar de tehnicieni şi criminologi ca V. 58. Sicot . Tehnica utilizată de Benussi a constat în următoarele: Subiectului i se prezentau diferite bucăti de hârtie pe care erau imprimate cifre. 6 . El (subiectul) trebuia.“El detector de metiras”. Experienţele au fost făcute în prezenţa unei asistenţe compuse din experţi. nr. ceea ce după Benussi se putea datora pur şi simplu întâmplării.A. Inbau. Încercările făcute de subiecţi de a schimba în mod voluntar curba respireţiei au fost fără succes. Buenos Aires. 170. inspiraţia era aceea care dura mai mult. iar în cazurile de sinceritate. Mundo-Policial. După Burtt. Benussi. ci şi presiunea sanguina sistolică. pag. Plecând de la faptul că disimularea adevărului (minciuna) este însoţită în mod obisnuit de unele schimbări fiziologice caracteristice reacţiilor emoţionale. au facut cercetări şi au construit aparate amplificatoare şi înregistratoare capabile să traducă şi să studieze aceste fenomene interioare” 2 . simulând adevarul. J. expiraţia era de mai lungă durată decât inspiraţia. experimentatorul s-a folosit numai de curbele respiraţiei. Larson.D. cu alte cuvinte dacă se pot preciza sau nu simptomele respiratorii pentru minciună. 25/1974. Pentru diagnosticare.“A la barre de l’Interpol”. ci numai forma. litere sau imagini. Summers. Burtt. Experienţele lui Benussi au fost reluate cu mici modificări de H. dar preocupaţi de asemenea să stabilească nevinovaţia indivizilor acuzaţi pe nedrept. În acest timp. Pinatel . diagnosticul bazat pe respireţie este just în proportie de 73%. nici profunzimea respireţiei.D. pe câtă vreme diagnosticul bazat pe curbele respireţiei prezenta o exactitate de aproape 100%. Benussi a utilizat pneumograful. dimpotrivă. Pentru diagnosticarea minciunii şi sincerităţii. ___________________________________ 2 M. Burtt. într-un caz. experimentatorul se ocupa de înregistrarea respireţiei subiectului. ceea ce permite diagnosticul nu este nici frecvenţa. El a înregistrat însă. Prin urmare. Rezultatele obţinute au fost din cele mai tipice: în caz de minciună. Concluzia la care a ajuns a fost că presiunea sanguină sistolică avea o mai mare valoare diagnosticală decât respiraţia. iar cel bazat pe presiunea sistolică în proporţie de 91% 3 .

pag.Rosca . 298. 4-1959. În 1938. puls şi respireţie). Keller. care stabileşte legătura între activitatea musculară neobservabilă şi tensiunea arterială. 127-128. pe de alta. În S. în colaborare cu profesorul de psihologie Robert A. Ibidem. se cuvine să se precizeze bine că utilizarea aparatului este de ordin pur extern. care urmărise primele lucrări ale lui Larson. Paris. pe de o parte. Geneva.“Au nom de la loi”. Turner . Astfel. 6 7 7 . adaugă la aparatul lui Keller. Sicot sublinia: “în domeniul respectului persoanei umane. nr. respireţia.A.Bucureşti. un înregistrator capabil să măsoare variaţiile acesteia. Realizările în acest domeniu au fost posibile datorită. atât în sens strict tehnic. cât şi în ceea ce priveşte metodologia de utilizare a aparaturii. Cu acest aparat. __________________________________ 4 5 A. primele cercetări se leagă de numele lui John A. a construit în 1925 cu ajutorul Universităţii Netwestern. pag. pe care-l utiliza mai ales pe când lucra pentru poliţia din Berkley sub denumirea de “Keller Polygraph” 5 .tensiune arterială. 1965. pag.Stiinţifică. M. pag. 16. Au existat multe discuţii privind aspectele morale şi juridice ridicate de folosirea tehnicii poligraf. un poligraf îmbunătăţit. pulsul şi respireţia). Guy Mondet .1971. Parker . C. reacţia electrodermogalvanică. O formă îmbunatăţită este realizată în 1945 de John Reid. poligraful “Reid” putând astfel înregistra: tensiunea-pulsul.. Ulterior acestor prime începuturi. (nedepăşind însă stadiul înregistrării parametrilor clasici: 6 tensiunea arterială. reactivitatea neuromusculară. el pune bazele poligrafului industrial . în “Revue Internationale de Criminologie et de Police Technique”.3 Al.“Detection scientifique du mensonge dans l’Armee Americane”. inspirânduse din lucrările lui Walter Summers asupra reactiei galvanice a pielii. în “Revue Moderne de la Police”. Metodologii şi tehnici experimentale în psihologie. în registre fiind relevantă culpabilitatea în 84% dintre cazuri 7 . 61-1963. Compania de cercetări asociate din Chicago. nr. datorită preocupării unor minţi ingenioase de a fructifica în mod superior rezultatele psihofiziologiei. Larson 4 care. Laboratorul de detectare al poliţiei din Chicago a efectuat între 1938 şi 1941 un numar de 1127 de teste.“Le polygraph et son utilisation en justice”. a realizat în 1920 un aparat poligraf portabil (instrument capabil să înregistreze în mod continuu 3 fenomene fiziologice .Ed. Gesell. necesităţii impuse de practiceă de a se efectua detecţia disimulării adevărului şi. a avut loc o perfecţionare considerabilă a poligrafului. Pe plan statistic. 98.U.

legile autorizează recoltarea de sânge care necesită întepături şi prelevări corporale” 8 . care subliniază: “Reacţiile înregistrate la poligraf nu pot fi considerate nici ca declaraţii. în sfârşit. în timp ce în multe ţări. Italia. uitând fără îndoială pe nevinovaţi. În ţara noastră. desigur. în direcţia măririi capacităţii de precizie în ceea ce priveşte depistarea disimulării adevărului în cursul cercetărilor . în Israel etc. Polonia etc. 170-171 Ibidem. ___________________________________ 8 9 10 M. decât din procedura penală. mai puţin încă. nici ca mărturisiri. estimează că utilizarea sa este incompatibilă cu principiul de a dispune liber de tine însuţi. Ibidem 8 . valoarea urmelor relevate la faţa locului.Firele şi electrozii săi nu afectează cu nimic integritatea sau demnitatea individului care conserveă toate calităţile sale volitive şi intelectuale şi nici nu trebuie măcar să se dezbrace. folosirea tehnicii poligraf în procesul penal este o realitate nu numai pe continentul american. Mie mi se pare în actuala stare de lucruri că ar trebui să fie clasate în categoria indiciilor care resultă mai curând din tehnica poliţistă. în Japonia. recunoscută astăzi în mod universal. Dar justiţiei i-au trebuit numeroşi ani ca să recunoască valoarea probatorie a dactilotehniei” 9 . trage din acest refuz concluzii injuste sau imprudente. ci şi în numeroase ţări europene (Germania. Preocuparea de baza este aceea a perfecţionarii metodologiei de testare (prin valorificarea experienţei practice a muncii de poliţie şi a cercetărilor de psihologie judiciară de la noi). Ele nu au. că operaţia însăşi este un act de intimidare care poate aduce subiectul să mărturisească ceea ce n-ar fi recunoscut altfel. nici ca mărturii. majoritatea specialiştilor sunt de aceeaşi părere cu Marcel Sicot.). că subiectul vinovat este susceptibil să vrea el însuşi să înşele. În ce priveşte opinia Europeană fată de aspectul juridic al problemei. Franţa. Sicot – A la barre de l’Interpol. pe care nimeni nu este. obligat să le facă. pe care acesta permite să-i scoată în afara cauzei. ca el risca să mărturisească crezându-se depistat. că anchetatorul poate. şi. de a aduce un plus calitativ activităţii de urmărire penală. scopul final fiind de a orienta cercetările judiciare. Paris. testările cu ajutorul tehnicilor poligraf sunt de dată recentă şi se fac în compartimentele tehnico-stiinţifice ale Poliţiei. forţa probantă a amprentelor digitale. pag. că singura ameninţare de a recurge la acesta constituie deja o presiune. că uneori este dificil să interpretezi graficele şi să controlezi autenticitatea acestora”. Nu trebuie însă neglijat faptul că “adversarii detectorului de minciuni. dacă individual refuză să se supună detectorului. 1 0 În prezent. în mod legal. 1961.

F. evitarea de a privi pe cel ce întreaba «drept în ochi». uneori dându-i chiar câstig de cauză. o monotonie specială a vocii. A. în timpul ascultării se află într-o stare de excitaţie emoţională puternică. autocontrolul voluntar rămâne fără efect 12 .1. constând în aceea că ori de câte ori se ascunde adevărul prin rostirea unei minciuni. oglindite concret în munca de urmărire penală. În marea majoritate a cazurilor. îndeobşte cunoscut. de obicei. Dacă în plan raţional. Indicatorii psihofiziologici de depistare a nesincerităţii Observaţia empirică milenară a evidenţiat faptul. De aici şi o serie vastă de preocupări către detecţia în mod indirect a aspectelor de nesinceritate. o cerere inutilă de a se repeta întrebarea. şi terminând cu substanţele psihofarmaceutice (House-Claude-Hererra) sau electroşocul (Corletti si Bini) . urcarea sângelui în obraz. 14. aceştia. contractarea buzelor. Fundamentul stiinţific al constatării stressului psihologic 2. 9 . mişcări ale mâinilor şi picioarelor arătând o stare de stânjeneală. 180-190. Lucia Mira y Lopez (dereglările în curba experienţei motrice). “În strădania de a ascunde adevărul nu am simţit oare în unele ocazii o creştere bruscă a bătăilor inimii. Reid.1966. eu?». strângerea ochilor. de ascultare a învinuiţilor şi infractorilor. Jung. acest fapt este însoţit de un întreg cortegiu de trăiri lăuntrice şi de sentimentul stingheritor al vinovăţiei. Bucureşti. Stiinţifică. nestingherit. un «râs forţat».E. pag. asemenea manifestări se întâlnesc în domeniul psihologiei judiciare. nu acelaşi lucru este posibil în sfera trăirilor emoţionale şi a reacţiilor psihofiziologice.vezi Tiberiu Bogdan “Psihoilogia judiciară”.Baltimore.pg. “Persoana care a comis o infracţiune.E. Inbau -Truth and Deception. _____________________________________________ 11 12 J.2. sau alte astfel de fenomene rezultând din teama asupra posibilităţii că minciuna să fie descoperită? şi nu ne-am întâlnit cu multe ocazii în care am putut decela minciunile altor persoane prin diverse manifestări ca roşirea. Rosca (timpul de latenta).R. Ed. în special atunci când există un pericol real de a face cunoscute fapte pe care vrea să le ascundă. o activitate mărită a «mărului lui Adam» şi multe alte reacţii de natură asemănătoare?” 1 1 Deosebit de frecvent. o contraîntrebare de «cine. Molnar (chestionarul tendinţei generale de a fi nesincer). zădarnicesc aflarea adevărului şi soluţionarea justă a cauzelor. manifestarea de voinţă a acestuia din urmă de a se apăra de acuzaţiile aduse se desfăşoară plenar. un impuls incontrolabil de a înghiţi. The polygraph (Lie Detector) Technique . începând cu Abrahamsen Kent-Rosanoff. 1956. logico-cognitiv (acela al dialogului dintre anchetator şi infractor). unde. profitând de lipsa unor probe hotărâtoare şi ţesând raţionamente cu aspecte de verosimilitate. I.

cu un rol motiveţional bine diferenţiat.2. adică elementele de conţinut ale “realităţii subiective” pe care o poartă în planul conştiinţei sale (elemente de timp şi de loc legate de faptă. zgomot de împuscături etc. culoare. ci să se integreze în aceasta sub forma unei structuri informaţionale stabile cu conţinut şi încărcătura afectivemoţională specifică. în respiraţie (schimbarea ritmului). Psihologic. în procesul perceperii şi acţiunii nemijlocite cu obiectele şi fenomenele din mediul (infracţional) înconjurător şi al sedimentării semnificaţiilor lor în experienţa adaptativă în raport cu situaţia infracţională. Mecanismul psihofiziologic al producerii stărilor emoţionale În săvârsirea unei fapte penale (furt. în forţa şi viteza de lucru ale inimii. strigăt. contextul spaţio-temporal al desfăşurării faptei etc. delapidare. finţele sau fenomenele percepute de infractor în timpul comiterii faptei (scule sau instrumente de spargere. de modul de operare şi de împrejurările care au declanşat comportamentul infracţional).) determineă trăiri şi reacţii emoţionale pozitive sau negative ale subiectului. integrându-se în calitate de componentă a imaginii individuale sau categoriale despre fapta infracţională. Tehnicile poligraf. caută să evidenţieze dacă acesta redă cu fidelitate şi în mod sincer “ceea ce ştie”. deliberarea şi actele executorii antrenând profund întreaga personalitate a individului. în funcţie de proprietăţile lor fizico-chimice (intensitate. în reacţia epidermogalvanică. tâlhărie. Asimilarea faptei are loc în momentul savârşirii acesteia.) subiectul (infractorul) participă cu întreaga sa finţă. componentele experienţei afective corespunzătoare se asociază. formă. conform principiului psihologic dupa care stabilizarea şi organizarea sistemului de imagini implică şi stabilizarea şi organizarea substratului lor afectiv. Acest lucru face ca faptul infracţional să nu ramână ca o achiziţie întâmplătoare. mărime.La o reactie emoţională puternică intervin modificări în presiunea sângelui. Aceste modificări pot fi înregistrate pe aparate speciale. 2. obiectele. martori. victima. rezistenţă a victimei) sau de efectele acestora (ţipăt de durere. arme.). dispoziţie spaţială. omor etc. analizându-se mai apoi abaterile intervenite” 1 3 . Punerea în act a hotărârii de a comite fapta prevazută de legea penală este precedată de o serie de procese de analiză şi sinteză şi de o luptă între motive. ___________________________________ 10 . mobilizându-şi pentru reuşita infracţională întregul sau potenţial volitiv şi cognitivo-afectiv. abordând în mod indirect planul constiinţei subiectului. Subordonându-se caracteristicilor informaţionale ale faptei. periferică a conştiinţei infractorului.

general. ca sistem autoreglator. pozitiv. stările emoţionale şi trăirile care au întovărăşit representările despre fapta inundă planul constiinţei. representările despre faptă apar brusc. în deficit de date şi subansambluri logice în faţa pericolului iminent de demascare. Odată cu începerea chestionării bănuitului. cu declanşare şi realizare pregătind (prin mecanismele autoreglării psihofiziologice) organismul pentru involuntare. caracteristicile afective. Golu. _____________________________________ 11 . având în general. Starea iniţială a constientizării pericolului (în cazul unui vinovat) de a fi identificat şi demascat introduce organismul uman. intempestiv. constientizarea mesajului informaţional al întrebărilor ce i se adresează realizează în planul cognitiv al acestuia reactualizarea involuntară a momentelor informaţionale obiectual afective care au însoţit comiterea faptei. dominându-l.Introducere în psihologie . între domeniul datelor de cunoaştere ce fundamentează situaţia adevarată şi domeniul datelor intenţionale care fundamentează minciuna. A. într-o stare de vigilenţă crescută (alarmare 1 4 ). În cazul unei persoane nevinovate. pg. 190. surprinzând compartimentul de analiză şi decizie nepregătit. O sursă puternică de geneză a stărilor emoţionale este (alături de “teama de detecţie”. mai ales după testul cartonaşelor de stimulare) şi conflictul care apare în plan cognitiv şi în procesul de decizie. Această stare iniţială are un caracter difuz. un caracter stenic. fiind slab evidenţiate. 1972.ării în faţa anchetatorului. Dicu . Ele se realizează. în general. C. Bucureşti. de regulă. prin mecanismele psihofiziologice involuntare. cu caracter bine precizat şi distinct faţă de un pericol anume (rezultând din conţinutul mesajului informaţional al întrebării) şi însoţită de puternice descărcări neurohormonale declanşate pe cale reflexă. contracararea pericolului. conştientizarea pericolului demascării declanşând trăirea stării de frică (uneori brusca blocare a unei funcţiuni motorii) 1 5 . Concomitent. Datorită factorului surpriză şi elementului de neprevăzut al întrebărilor. în virtutea ineficienţei asupra lor a controlului voluntar. de asemenea. Stiinţifică. trăirea emoţională se integrează în structura primară a instinctelor (instinctul de conservare). motivat de curiozitate şi interes pentru scopul chem. B. Stările emoţionale iau naştere încă din momentul în care bănuitul este invitat pentru a da relaţii legate de faptă şi. global. prin declanşarea reacţiilor funcţionale ale memoriei intenţionale şi ale celei latente. stările emoţionale sunt slab evidenţiate. reflexe şi au un caracter difuz general. Ed. La acest nivel. cunosc urmatoarea dinamică în manifestare: A.1 3 M.

tehnica poligraf nu face altceva dacât să depisteze emoţia în mod indirect prin depistarea reacţiilor activatorii generale. Plecând de la aceste date stiinţifice fundamentate (în literatura românească de specialitate.“Sense and nonsense in psychology”. Putem spune că sistemul nervos al omului are două componente. stabilindu-se că în timpul imediat anterior. Un alt parametru al activităţii cordului în emoţie îl constituie modificările vasculare. cât şi periferice 1 6 În acest sens există corelaţii directe între viaţa psihică şi modificările cardiovasculare. pag. la asteptarea şocului electric (Kransogorski). fără nici un fel de adaptare conştientă. unde conflictul capată proporţii. uscarea gurii. hormonii sunt eliminaţi în debitul sanguin care trece prin corp. Emoţia de teamă.“Probleme de psihologie judiciară”. Morgan . relaţie exprimată perfect de clinicianul Brown: frica este o “proprietate esenţială a psihismului cardiac”. acest lucru nu este posibil în planul reacţiilor neurovegetative. creşterea vitezei inimii.“Physiological psychology”. . transpireţia excesivă. 102 şi urm. Experimental s-a obţinut tahicardie în cursul aplicării unei baterii de teste care au introdus o stare de stress (Thiessen). Accelerarea ritmului cardiac în timpul emoţiei a fost bine cunoscută cu mult timp înainte ca problema sa fie analizată stiinţific (Bîkov).T. 16 1 7 . cea autonomică sau vegetativă. cât şi după acţiunea aceluiaşi stimul nociv. pupila se dilată sau se contractă. centrii sistemului vegetativ către dezechilibrări şi reechilibrări succesive cu caracter adaptativ situaţiei de pericol în care se află individul. Noi respirăm. Observaţiile. chiar dacă această aşteptare se întinde pe zeci de minute (Lundberg). Megraw-Hill Books. mai veche şi relativ independentă de sistemul nervos central. Stiinţifică. Ed. Tiberiu Bogdan.. prin structurile subordonate. legată de intercepţia cardiacă. anxietatea provoacă o descreştere a acestui ritm. în durere şi ruşine (Mosso) sau în nelinişte (Negel) ___________________________________ “Aceste reacţii pot fi identificate deoarece sunt transmise de o parte specială a sistemului nervos. multe senzaţii viscerale şi altele” H. pag. în cadrul Institutului de psihologie al Academiei. care se ocupa cu activitatea vitală subconstientă. au stabilit că are loc o dilatare a vaselor sanguine cerebrale în timpul stărilor afective de orice fel (Franck). digestia are loc.J.14 15 C. pag. este reglată temperatura. s-a impus prin cercetările asupra comportamentului simulat). de frică este. Penguin Books. Eysenk .. 1973. mai întâi clinice (Psonic). 337 şi urm. instanta corticală conducând. aceste schimbări includ îmbujorarea ori paloarea feţei. deci. 78. 12 . Disimularea adevărului făcută în mod conştient necesită un efort voluntar. care implică mecanisme fiziologice atât centrale. inima bate. Una somatică responsabilă de transmiterea impulsurilor nervoase somatice musculare şi de postură a scheletului. Ion Ciofu. care declanşează stări emoţionale uşor decelabile în parametrii psihofiziologici. Alta. 1966. 1965. Dăcă negarea adevărului este posibilă în planul verbal al dialogului (în cursul anchetei libertatea de conştiinţă nefiind limitată în nici un fel).

apare afluxul de sânge către inimă şi muşchi. şi de stările afective în care rezistenţa electrodermica (RED) 19 este deosebit de activeă. În emoţia puternică (mânie) are loc o activare a sistemului nervos simpatic. Op. Paralel cu reacţia electrodermografică are loc o intensificare a activităţii glandelor sudoripare. 17 Totodată..C. creşterea perioadei de latenţă şi scăderea amplitudinii pentru stările de încordare. Ceea ce se poate surprinde este corelaţia între activitatea electrodermală şi intensitatea emoţiei. ______________________________________ “Răspunsurile psihogalvanice au fost folosite în toate testele psihologice de cercetare vizând condiţiile emoţionale ori măsurarea reacţiilor emoţionale la stimuli” . Aceasta poate fi eficient detectată în stresul emoţional (Funk Hausser) 20 . Ca rezultat apare un întreg cortegiu de reacţii fiziologice care pregătesc organismul pentru a putea face faţă situţiei (Canon. serotonina. Morgan. Folosind o metodă poligrafică au fost obţinute schimbări de potenţial în raport cu încărcătura emoţională a cuvântului stimul (Kreindler).. RED concura la o mai bună definire operaţionala a emoţiei.m. Bîkov). pag. respiraţia devine mai profoundă. procesele din canalul alimentar se diminuează s.a. atât de rezistenţa electrică. însoţită de un exces de adrenalină.“Impulsurile sistemului simpatic pot cauza bătăi rapide ale inimii. Legat de activitatea aparatului cardiovascular amintim şi efectele glandulare decelabile în emoţie. cât şi de potenţial 18 . Chevanes pune în evidenţă interveneţia unor mecanisme inconştiente de apărare care întăresc subiectiv stimulii cu valoare 19 18 13 . scurtarea timpului de latenţă şi creşterea amplitudinii RED la «mirare» şi «surpriza». cum ar fi cea provocată de frică. sunt secretaţi diverşi hormoni pe lânga adrenalină: noradrenalină. care. mai puţin calitatea ei.d. constituie un mecanism de “agitaţie vegetativă” (Kreindler). Ibidem “Împreună cu alte înregistrări.T. În tensiunea psihica. ci. Morgan.C.T. ficatul se dilată şi secretă provizii de zahăr în sânge. Ele pot determina constricţia vaselor de sânge. În emoţie este prezenta mai ales transpireţia palmara. iar accelerarea vitezei inimii şi constricţia vaselor de sânge pot creşte presiunea sângelui” . Emoţiile determină prin sistemul nervos vegetativ şi modificări electrice în piele. emoţia este însoţită şi de o creştere a tensiunii arteriale. aceticolina.. tensiunea arterială creşte. ritmul cardiac mai frecvent. Apar totuşi unele diferenţe în funcţie de calitatea emoţiei... Încă de la primele cercetări ale aplicării tehnicii cutanogalvanice (Pierron. 334-336 si urm. de caracterul de efort fizic sau intelectual.cit. în foarte largă măsură. Funkenstein). iar acesta din urmă coagulează mai rapid (Ruch. Ax constată valori mai mari ale conductanţei pielii în emoţia de mânie decât în cea de «frică». la un loc. Camppellman) s-a stabilit dependenţa relaţiei emotierezistenţa şi potenţial electric nu numai de caracterul de noutate a excitării organismului.

nu face decât să ofere o serie de indicii ce reliefează nesinceritatea şi încercările de a induce în eroare. uzând de o logică impecabilă şi fisurând sistemul defensiv al acestuia prin evidenţierea caracterului contradictoriu şi uneori absurd al unor afirmaţii care-i aparţin. Ciofu . gestică. încercând să eludeze eficienţa testului. ofiţerul experimentat poate. obligă în schimb organele interne să “plânga”.Fl. fie că respireţia se blocheaza un moment sau capătă un caracter scalariform (ceea ce operatorii de poligraf denumesc “în trepte”). 1974. De obicei. mobilizatoare a unei stări emotive care poate fi mascată cu dificultate. 20 I. desigur. îl determină pe individ să reacţioneze emoţionat ori de câte ori i se prezintă vreun obiect sau i se enunţă vreun cuvând în legătură cu infracţiunea comisă. România.S. În timpul anchetei. intonaţie. 2. Impulsurile sistemului simpatic dilate bronhiile pulmonare sporind schimbarea oxigenului şi bioxidului de carbon 21 . gâfâiala şi îngreuierea respireţiei sunt printre schimbările respireţiei care se pot produce în cazul unei emoţii. Bucuresti. pag. înrăiţi. după un răspuns mincinos al infractorului. datorită unui autocontrol mărit în manifestările exterioare ale comportamentului simulat.afectogenă mică reflectată de RED”. 75. obţinut printr-un antrenament oarecare sau prin obişnuinţa la infractorii recidivişti.3. După cum bine probează Mandsley. . supunându-l la raţionamente imprevizibile şi generează un comportament caracteristic în mimică. în traseul ritmului respirator fie că se evidenţiaza una. dacă nu se manifestă în lacrimi. Deşi această cale de investigare dă uneori rezultate bune. Bucuresti. a fricii. calea cea mai utilizată şi mai sigură pentru detecţie o constituie sondarea simulării prin indicatori fiziologici.“Omul şi mediul electric.“Comportamentul simulat”. ____________________________________ 14 . De aceea. De asemenea. Ed. descoperirea simulării se face incert la unii indivizi. la alţii fiind chiar imposibilă. Stiintifica si Enciclopedica. Indicatorul cardiac şi ceilalţi indicatori vegetativi reacţionează vizibil.I. Modificarea caracteristicilor normale de respiraţie sub influenţa emoţiei. să descopere şi să demaşte comportamentul simulat al infractorului. 1976. Dumitrescu . fenomene bioelectrice de suprafaţă”. chiar dacă infractorul nu minte efectiv. gama largă de întrebări care surprind infractorul. 262. ci tăinuieşte doar adevarul. Efortul de a tăinui este însă inutil. două unde rapide cu o amplitudine mărită. Academiei R. mai ales prin aceia care evidenţiază comportamentul inaparent. Constiinţa vinovăţiei. înghiţirea aerului. să-l învingă (“to beat the test”). Ed. 38-39. Sufocarile. tristeţea (ca una din manifestările emoţiei). pag.

Tehnicile poligraf înregistrează.. cât şi în scopul dovedirii vinovăţiei sale. un test nu se poate efectua. ea îşi aduce contribuţia la aflarea adevărului şi justa soluţionare a cauzelor. după afirmarea adevarului. aparatura poligraf de înregistrare a unor reacţii psihofiziologice caracteristice stărilor de tensiune emoţionala. 69. pe durata câtorva cicluri respiratorii. care-şi conservă toate calităţile sale volitive şi raţional-afective. observând modificarea acesteia în diverse stări emoţionale: ritmul respirator ar creşte în cazul unei stimulări placute şi ar descreşte în cazul uneia neplăcute. 72. Ruckmick face în 1934 o trecere în revistă a studiilor privind respireţia.1. Funcţionarea acestor aparate se bazează pe faptul că o minciună spusă conştient. desemnează de fapt. Ciofu. d. pag. 21 Detectorul de minciuni (poligraful) exploatează tocmai această posibilitate ştiinţifică fundamentată de a înregistra modificările fiziologice surprinse în ritmul respirator. tensiune. c. diagrama ritmului respirator. concomitente stărilor emoţionale corelate cu negarea adevărului şi starea de frică resimţită de infractor fată de posibilitatea demascării sale 2 2 . raportul I/E este ceva mai mic decât după afirmarea minciunii” . 15 . 38-39. modificările indicilor psihofiziologici oglindite în următoarele diagrame: diagrama puls-tensiune arterială. Producerea tensiunii emoţionale îşi are originea în declanşările involuntare ale sistemului neurovegetativ concomitent conştientizării pericolului şi în trezirea prin aceasta a instinctului de autoconservare. Metodologia de testare nu este interzisă de lege. b. La baza folosirii tehnicii poligraf stau următoarele criterii: a. Invers. e. puls şi RED. 75. “Detectoarele de minciuni”. în principal. Fără conlucrarea subiectului. Acest termen de largă circulaţie.cit. Benussi pretinde că raportul inspiraţie-expiraţie este semnificativ mărit înaintea răspunsului adevarat comparativ cu cel falsificat. Op. Testarea la poligraf poate fi făcută atât în scopul stabilirii nevinovăţiei unei persoane. Criterii ce stau la baza folosirii poligrafului 3. produce şi o anumită stare de tensiune emoţională (teamă).“C. 3. Prin folosirea poligrafului nu se lezează cu nimic integritatea sau demnitatea individului.I.A. Folosirea poligrafului se face numai cu acordul subiectului şi consimţământul apărarii. pe lângă efortul mintal pe care îl necesită. diagrama rezistenţei electrodermice. nefacând parte din categoria mijloacelor prohibitive.

-stabilirea sincerităţii apărărilor formulate de către persoanele implicate în comiterea unor infracţiuni (cauze care înlătură caracterul penal al faptei. -identificarea autorilor de infracţiuni indiferent de gen. Datele obţinute în urma examinărilor poligraf permit : -excluderea suspecţilor neimplicaţi în cauzele cercetate. Mai mult decât atât. In practica judiciară pot să apară şi alte aspecte care vizează stabilirea adevărului. sunt direct interesate de a găsi cea mai scurtă cale spre descoperirea autorilor de infracţiuni. a recunoaşterilor din grup etc. -soluţionarea contradicţiilor ce apar între declaraţiile persoanelor constituite ca părţi în procesul penal. 4. de efectuare a reconstituirilor. când procedeul clasic al confruntărilor nu a dat rezultate. 1934. Rosca . Rolul tehnicii “LIE DETECTOR” POLIGRAPH Organele de cercetare penală. pe de o parte. Cluj. pierderile de timp prin verificări inutile şi evitarea implicării cadrelor de poliţie în activităţi ineficiente. sunt interesate în aflarea adevărului de care depinde orientarea tuturor celorlalte activităţi specifice._____________________________________ 22 Al.“Psihologia martorului”. acestea sunt interesate să folosească mijloace legale. Marele interes al celor chemaţi să înfăptuiască justiţia este însă aflarea adevărului cuprins în comportamentul inaparent (ascuns). cât mai eficiente şi în acelaşi timp riguros ştiinţifice care să conducă la obţinerea mijloacelor de probă. constringerea fizică sau morală ). prevenindu-se erorile judiciare. părţile implicate în procesul judiciar sunt persoane cu interese diferite în a căror structură intră cele două tipuri clasice de comportamente – respectiv cel aparent şi cel inaparent. Totodată trebuie subliniat faptul că organele de cercetare penală în activitatea lor complexă de ascultare a părţilor implicate în procesul judiciar. iar pe de altă parte. eroarea de fapt. -depistarea caracterului calomnios al unor denunţuri sau plângeri penale. starea de necesitate. astfel încât tehnica poligraf poate fi folosită şi adaptată oricăror situaţii. 16 . legitima apărare. -stabilirea imprejurărilor care califică sau agravează unele fapte penale. 124 si urm. deoarece rămânerea în libertate a acestora prezintă un pericol social. pag. -verificarea veridicităţii declaraţiilor persoanelor implicate în procesul judiciar.

H. devine semnificativ pentru minciuna lor. care provoacă diminuarea sentimentului vinovăţiei (efectul obişnuinţei trăirii. Eysenk). în funcţie de cunoştinţele ştiinţifice pe care le posedă. teoretic. duce în timp la o raţionalizare “la rece” a faptelor şi la o descărcare afectivă. în scopul sustragerii de la examenul poligraf (oboseală excesivă. fapt realizabil uneori şi printr-o interogare excesivă înainte de test). Eventualele posibilităţi de eroare în folosirea tehnicii poligraf O posibilitate de eroare rezidă în raţionarea excesivă şi pledarea până la autoconvingere a nevinovăţiei. pledarea până la autoconvingere (în susţinerea nevinovăţiei). un factor cu mult mai predominant decât teama că minciuna ar putea fi detectată (Maurice Floch). situaţie pe care. Inbau. de alcool etc. diferit de cel indicat prin instructaj. literatura de specialitate o semnalează în legătură cu acele infracţiuni pentru care este prevăzută o pedeapsă foarte severă.). traseele diagramelor fiind de o regularitate şi o lipsă de naturaleţe care trezesc suspiciuni examinatorului. sunt indicii ale unor tentative de eludare a detectiei vinovăţiei. Ea se evidenţiază în regularitatea nefirească a ritmului sau în diferenţele dintre caracteristicile respireţiei la testul cartonaşelor faţă de testul de bază. Nu rare sunt şi cazurile când. Uneori. De asemenea. subiecţii încearcă să denatureze rezultatele prin diferite eforturi de autocontrol. Mişcările musculare şi acuzarea jenei create de aparatura de detecţie. Explicaţia psihologică constă în aceea că întreaga activitate psihică este comutată asupra conştientizării pericolului. este faptul că acest comportament. De altfel. se dedau la o serie de tentative de a denatura reprezentările grafice (Reid. 17 . în dorinţa de a se sustrage detectării vinovăţiei.J. Teama faţă de sentinţa ce va fi pronunţată este în acest caz. Respiraţia controlată este o altă posibilitate de eroare.5. consum de medicamente. atunci când apar la aplicarea testului de bază şi sunt absente în testul de cartonaşe. indivizii din aceasta categorie recurg la o serie de tactici defensive. lasând în conul de umbră aspectele legate de fapta comisă. Ceea ce asemenea indivizi nu cunosc. subiecţii supuşi testării cu poligraful se abat de la instructţiunile primite şi.

• durata scrierii răspunsului. Înregistrarea se face pe o bandă de hărtie specială. peniţe care descriu trasee specifice. 6. Se inregistrează trei caracteristici ale scrisului: • timpul de latenţa. cunoscut şi sub denumirea de Dektor".Detectorul de stres emoţional în scris este un dispozitiv annexă al poligrafului. • presiunea scrisului. din interpretarea cărora se pot deduce momentele de tensiune ale persoanei ascultate. • rezistenţa electrodermică (RED). care se modifică în momentele de stress-tensiune.6. Este un instrument care înegistrează sub forma grafică trei indicatori de bază ai modificărilor fiziologice tipice stărilor de stres psihologic: • tensiunea arterială si pulsul.3 . cunoscut şi sub denumirea populară de .Detectorul de stres emoţional în voce (PSE). care înregistrează tot sub formă grafică modificările intervenite în scrisul unei persoane aflate intr-o stare de tensiune psihică. Mijloace tehnice de examinare Dintre mijloacele tehnico-ştiintifice de detectare a tensiunii emoţionale. iar în unele state occidentale şi de către instituţii particulare. . Indicatorul fiziologic folosit pentru detectarea tensiunii psihice îl reprezintă -microtremurul vocii. • dereglările respiraţiei (cu doua trasee). de către organele de cercetare penală.. a căror acţionare se face electronic. cele mai apreciate ca raspunzand nevoilor anchetei sunt considerate următoarele 2 3 : 6.1 . Se poate prezenta sub forma aparaturii complexe de laborator (de exemplu. 18 . ulterior fiind concepute aparate tot mai perfecţionate. folosite in diverse ţari.Complete Keeler Poligraf) sau ca aparatură de tip portativ utilizabilă in teren şi putănd fi alimentată cu baterii. este rezultatul experimentelor efectuate de către Larson (1925).Poligraful. determinat de stările neurovegetative specifice emoţiei. 6..2 . în Statele Unite.detector de minciuni" (lie-detector). La aparatele mai noi se inregistrează un al patrulea indicator: presiunea musculară exercitată de măinile şi picioarele celui ascultat. prin intermediul unor părghii prevăzute cu peniţe.

Ele pot păstra la sfarşitul stadiului i exhalare al ciclului respirator . 7. care pot dura 5-20 secunde. Ea este reprezentată grafic prin trasee normale.rollercoaster” (mişcarea unei nave pe hulă). vol. fară tensiune emoţionala. Caracteristici care pun in evidenţă emoţia determinată de disimularea adevărului În traseul respirator: În lipsa stării de stress. Butoi – Tratat practic de criminalistică. – răspuns tipic mincinos de tensiune arterială-puls de forma unui .Respiraţia în trepte.Încetinirea respireţiei . respiraţia este liniştită. – răspuns tipic mincinos pentru o persoană cu puls extrem de încetinit. . . În traseul tensiune-puls: Reacţiile de stress provocate de minciună sunt concretizate în modificări de tensiune arterială şi de puls .rezultă răspunsul caracteristic de stress generat de minciună poate apărea concomitent Traseul rezistenţei electrodermice – (RED) constituie înregistrararea în care apare ilustrat răspunsul mincinos . – răspuns tipic mincinos . . si anume : – răspuns tipic mincinos . II. ce îmbracă aparenţa unei trepte sau a unui set de trepte în pantă şi care începe imediat dupa ce s-a răspuns întrebării – test. la sfârşitul stadiului de inhalare şi între aceste stadii.Blocaje respiratorii. regulată. Emotia determinată de disimularea adevărului este evidentă în traseul respirator următoarele caracteristici: . In ambele trasee: respirator şi tensiune-puls . T. ce înregistrează 12-22 cicluri de respiraţie pe minut..__________________________________ 23 T. Aceasta este consecinţa unei reţineri a respiraţiei. deoarece provine de la o persoană obeză. pag. 19 . Bogdan. – răspuns tipic mincinos pentru o persoană care anticipează întrebarea relevantă observă uşurarea de tensiune după răspunsul mincinos. 375-376.Ridicarea liniei de bază a respireţiei .

dificultatea constănd în capacitatea de a realiza efectul psihologic al intrebărilor. inainte de testare sunt necesare următoarele examinări medicale: • examenul sistemului cardiovascular. Examinarea medicală a subiectului Aceasta este o etapă obligatorie. b) întocmirea testului de bază c) întocmirea testului de excitare. in ultima instanţa. În general. produc greutăţi în efectuarea examinării (şi.8. avănd drept scop eliminarea unor eventuale incompatibilităţi de examinare şi. afecţiunile sistemelor amintite sunt eliminatorii pentru examinările poligraf. în colaborare cu organul de cercetare penală căruia îi este repartizat cazul spre soluţionare. Condiţia obligatorie a presentării la examinarea poligraf este existenţa integrităţii stării psihice şi fiziologice. dupa studierea atentă a tuturor materialelor cauzei. în interpretarea diagramelor) şi persoanele de vărstă înaintată. În general.intrucăt orice întrebare legată de faptă este de natureă a îngreuna activitatea de interpretare a diagramelor. provocare . 8. şi anume aceea ca subiectul înainte de testare sa nu fi fost ascultat.1. mai ales. în scopul depistării unor eventuale afecţiuni sau particulăritaţi (examen sprioergometric). d) repetarea testului de bază . cele suferind de obezitate sau care prezintă în timpul exăminarii afecţiuni pasagere (răceala. De regulă.). surmenaj excesiv etc. în scopul depistării unor eventuale afecţiuni sau particularităţi ale activităţii cardiovasculare (efectuarea electrocardiogramei).2. tuse. In acest sens. Se mai impune o precizare pentru organele de cercetare penală care dispun testarea. în scopul depistării unor eventuale boli neuropsihice. • examenul neuropsihiatric şi psihologie. Întocmirea testelor Întocmirea testelor se realizează de examinator. Etapele examinării 8. Este o etapa deosebit de importantă. a erorilor de interpretare a diagramelor. maniera clasică de elaborare a testelor presupune următoarele etape: a) informarea asupra tuturor aspectelor cauzei. 20 . oligofrenii etc. • examenul sistemului respirator.

cu valoare afectogenă..Testul . care să cuprindă în mod obligatoriu instructajul făcut subiectului în scopul pregătirii sale pentru testare. 21 . Este important ca această cameră să fie aerisită în mod corespunzător şi să aibă o temperatureă plăcută. cum ar fi. pană la obţinerea reacţiei semnificative (se foloseşte în scopul depistării unor ascunzători. direct legate de cauză. Camera trebuie să fie sobră în ce priveşte zugrăveala şi mobilierul. Unele cauze presentănd o serie de particularitaţi reclamă testări cu caracter specific. pe căt posibil izolată fonic.4. .e) întocmirea testului întrebărilor amestecate . Zgomotele din afară. ale căror răspunsuri exprimate pe diagramă servesc drept criteriu de comparaţie cu întrebările relevante. -întrebările de control. 8. .). a unor scule folosite în infracţiune. prezenţa altor persoane sau .complexului de vina".Testul . neavănd nicio legatură cu cauza. examinatorul trebuie să dea subiectului toate datele în legatură cu funcţionarea aparatului. al determinării unor valori etc. pe detalii (cu caracter discriminatoriu din întrebare în întrebare). de regulă. însa verosimil şi asemănător cu cel în speţa.. ca soneria unui telefon sau conversaţia.tensiunii vârf" (POT) este un test care vizează obţinerea reacţiilor semnificative din aproape în aproape. Lista de întrebari se compune din următoarele categorii: . şi scopul calmării subiectului şi diminuării tensiunii emoţionale resimţite de el. fixăndu-se.întrebările cu incarcătură. încat să dea o lumină bună.întrebările neutre. Testul este realizabil şi in varianta prezentării de diapozitive.. 8. de exemplu: . liniştită. Instructajul făcut subiectului înainte de testare Niciun test nu trebuie efectuat fără o convorbire pre-test.3.spectatori" în cameră pot induce tulburări şi distrageri ale atenţiei. Asigurarea condiţiilor necesare examinării Testările poligraf trebuie efectuate într-o cameră separată. constănd în a pune întrebări referitoare la un caz fictiv. Dispozitivele de iluminat ale camerei trebuie să fie aranjate în asemenea mod. Pe durata a 20-30 minute. Testul are drept scop eliminarea persoanelor cu grad de emotivitate ridicat. care să determine denaturarea unor reacţii fiziologice ce interferează cu un diagnostic de poligraf satisfăcător. dar nu excesivă sau orbitoare.

Instalarea subiectului la poligraf Instalarea subiectului la poligraf nu este un ceremonial deosebit. în acelaşi timp. Un manşon de tensiune arterială..prezentându-i principiile care fundamentează ştiinţific metoda. ci o activitate firească. 8. de tipul aceluia utilizat de medici. Se cuplează sistemul de derulare a hârtiei şi se lasă un timp să curgă în scopul 22 . îi face instructajul cu privire la modul de comportare în timpul testării. să fie atent la întrebările puse şi să nu rnişte corpul sau mâinile. este fixat iîn jurul unuia din braţele persoanei. respireţia şi RED sunt înregistrate simultan şi continuu pe suprafaţa hârtiei care rulează. uşor depărtate. naturală. subiectul va completa o declaraţie pe care o va semna. Subiectul este aşezat în fotoliu. compusă din manevre asemanătoare celor medicale. cu picioarele întinse. Se recomandă ca instructajul să cuprindă următoarele indicaţii: • se va cere subiectului ca în timpul efectuării testului să stea relaxat în scaun. fiind redate prin sistemul de peniţe inscriptoare. Dacă este de acord..5. a butoanelor şi cadranelor. cu spatele întins.DA" sau . aceasta fiind apoi ataşată la raportul de constatare tehnico-stiinfifică.bordat" în jurul toracelui sau abdomenului persoanei.. Un tub pneumograf este fixat cu ajutorul unui lanţ . este recomandabil ca poligraful să fie înzestrat cu un element pentru a înregistra o astfel de activitate musculară. • i se cere subiectului să răspundă la întrebările puse cu . • se explică subiectului că în pauza dupa test are posibilitatea să dea explicaţiile pe care le crede necesare. se va cere consimţământul subiectului pentru testare. Dupa ce i se vor expune principiile de examinare şi drepturile legale de care beneficiază. Verificarea exactităţii funcţionării aparatului Verificarea modului în care funcţionează aparatul cuprinde manevre elementare: verificarea peniţelor.NU". de a spori preocuparea persoanelor vinovate cu privire la răspunsurile ce trebuie să le dea. a alimentării cu energie electrică. Tensiunea arterială-pulsul.6. 8. Aceasta va servi la sporirea preocupării persoanei testate asupra problemelor ce formează obiectul examinării. a etanşeităiţi mecanismelor pneumografice etc. Din cauză că modificările de presiune pot fi influenţate de unele tipuri de mişcări musculare neobservabile. Un set de electrozi este ataşat la suprafeţele palmare şi dorsale ale mâinii sau la degetele celuilalt braţ. că mediul ambiant este propice. Instructajul are menirea de a deduce orice teamă pe care ar încerca-o o persoană nevinovată şi. fără a da în timpul testului explicaţii suplimentare. După ce examinatorul se asigură că persoana se simte bine. relaxat.

Pe tot timpul testării este important ca vocea examinatorului să fie sub un control absolut. Daca primul test trădează o constiinţă încărcată. Dintre acestea. ale manşonului tensiune-puls şi tubului pneumograf pentru respireţie. Diagrama se derulează cu viteză constantă... notează numărul acesteia pe diagrama. . iar subiectul nu răspunde decât afirmativ sau negativ. Totodată. Procedeele clasice sunt caracterizate prin chestionarea verbală (stimulii verbali) şi prin răspunsurile .. de regulă. Efectuarea testelor Formularea întrebarilor constituie partea critică a acestei activităţi. surprinzând modificările caracteristice care însoţesc răspunsurile subiectului. Nu se fac sublinieri de cuvinte. şi conţin. 8. cel puţin două trebuie să conţină aceleaşi întrebări importante. adăugând în funcţie de răspunsul afirmativ sau negativ al subiectului semnul (+ sau -).realizării desenului normal al curbelor.complexului de vină" şi cel al . în acest din urmă procedeu subiectului prezentându-i-se la intervale de 10-15 sec.. ritmului respirator şi reacţiei clectrodermine.tensiunii de vârf'. excepţie făcând cazurile când examinatorul face acest lucru în scop de autocontrol.. Operatorul poate nota pe diagrama şi alte aspecte incidente testării: mişcări. să se realizeze stabilitatea acestora.2 min. Chiar dacă primul test nu trădează o constiinţă încărcată. diapozitive cu aspecte legate de faptă. se vor face ultimele ajustări ale electrozilor. expresii sau propoziţii. operatorul poligraf adresează întrebările din 10 în 10 sec. pentru a asigura spontaneitatea răspunsului. Se răspunde numai cu .NU" la fiecare întrebare. Primul test cu întrebări generate trebuie să fie cât mai amplu posibil şi să indice legătura subiectului cu infracţiunea cercetată. înserate printre cele neutre şi de control. peniţele înregistrând simultan traseele ritmului cardiac. În momentul în care operatorul poligraf pune întrebarea. este indicată o chestionare asupra detaliilor.DA" sau .7. termenii cei mai familiari interogatoriului. de modul de manifestare a personalităţii subiectului si de complexitatea cauzei se vor executa şi testele . trei până la cinci diagrame sunt suficiente pentru a pune un diagnostic exact. Pentru procedeele clasice. comentarii. tuse. La fiecare nouă testare vor trebui stabilite noile curbe normale. În mod curent. detaliile vor fi testate în câteva încercări succesive. 23 .. Şocul emoţional poate fi sesizat pe diagramele poligraf si în raport cu recunoaşterea unor persoane sau a unor obiecte corp-delict (prezentate concret sau prin diapozitive-film). oftat etc.. Această etapă este un prilej de cooperare cu subiectul. care va fi întrebat dacă este jenat de ceva şi dacă are o poziţie confortabilă. În funcţie de situaţie. urmărind ca pe o durată de 30 sec. Nu sunt lipsite de interes procedeele în care se utilizează stimulii.NU". Întrebările se formulează scurt.DA" sau .

. frecvenţă etc. DA" si . c) Se compară caracteristicile de traseu ale răspunsurilor întrebărilor cu încărcătura. semnele (+) sau (-). cele semnificative pentru aspectele de nesinceritate se compară cu caracteristicile traseelor etalon şi se trag primele concluzii de ordin calitativ. durată etc. Faza a doua presupune prelucrarea matematică a celor trei categorii de caracteristici şi sesizarea variaţiilor semnificative care apar în parametrii constituenţi ai acestora (amplitudine. caracterizate prin . cu caracteristicile corespunzătoare răspunsurilor afirmative şi negative la întrebările neutre şi cele de control. Procesul interpretării este o desfăşurare de raţionamente în care se împleteşte intuitivul cu ştiinţificul şi care se fundamentează pe cunoştinţe de psihofiziologie şi pe o bogată experienţă în ceea ce priveşte psihologia infractorului. Corelaţiile se fac pe de o parte între caracteristicile calitative ale traseelor răspunsurilor unor întrebări distincte şi pe de altă. d) În urma procesului de analiză a asemănărilor şi deosebirilor dintre caracteristici. Diagrama este o reprezentare graphică.. corespunzătoare întrebărilor neutre fără încărcătură.DA" sau . astfel: a) Se stabilesc caracteristicile de traseu care evidenţiază răspunsurile sincere (lipsite de emotivitate).. cât şi pe detalii. Interpretarea diagramelor Este partea cea mai dificilă a întregii operaţii de testare cu ajutorul poligrafului. consemnând afirmaţia sau negaţia.) ale aceloraşi caracteristici de traseu.8. În interpretarea diagramelor se procedează. 24 . latenţă.8. înscrise de operator. frecvenţă.NU" sincer.NU" nesincere. atât maniera global-generală. între parametrii cantitativi (amplitudine. b) Se stabilesc caracteristicile de traseu ce evidenţiază răspunsurile nesincere (în care tensiunea emoţională este presentă) corespunzătoare întrebărilor de control cu încărcătura generală şi care caracterizează răspunsurile de.). în prima fază. Faza a treia implică compararea caracteristicilor răspunsurilor semnificative cu modificările care apar la răspunsurile verbale ce trădează prezenţa emoţiei în voce. La baza interpretării diagramelor stau procesele de comparaţie. cuprinzând ritmurile şi modificările caracteristice fiecărei întrebări. analiză şi sinteză. durată. Rezultă astfel concluzii referitoare la aspectele cantitative ale diagramelor.

• poate stabili locul unde au fost ascunse corpurile delicte Pentru aceasta. integritatea fizică şi psihică a persoanelor testate. a subzonei şi.8. Constatari tehnico-ştiinfiţice ce se pot efectua când se cere stabilirea sincerităţii subiectului testat În aceste imprejurări specialistul poate stabili dacă: • subiectul a dat raspunsuri sincere la intrebarile puse. • subiectul nu poate face obiectul unei testari la poligraf. Formularea concluziei Specialistul în tehnica poligraf poate formula. una din următoarele categorii de concluzii: • certa pozitivă – atunci când subiectul testat a prezentat modificări caracteristic stressului psihologic la următoarea întrebare: Aveţi vreun amestec în dispariţia concubinei dumneavoastră? . se axează pe 25 . se vor pune întrebări de la general la particular. a locului respectiv. din aproape în aproape. valori juridico-morale consacrate prin Constituţia României.9. dupa caz. • de imposibilitate– atunci când nu se pot stabili modificări caracteristic stressului în testarea subiectul întrucât înainte de testare acesta a fost interogat excesiv . care vor permite delimitarea. a zonei. • certa negativa – atunci când subiectul testat nu a prezentat modificări caracteristice stressului psihologic la întrebările cu relevanţă pentru fapta infracţională . Detecţia comportamentelor simulate privită din perspective legislaţiei române în vigoare Investigarea şi detecţia comportamentelor simulate este un procedeu care respectă integral onoarea. • subiectul a dat raspunsuri nesincere la intrebarile puse. 9. 10. demnitatea. în final. Metoda este în slujba adevărului şi justitiei.

şi anume: ..dreptul persoanei acuzate de a fi beneficiara absolut neconidtionată a principiilor legalitatii incriminării. 11 al Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului juxtapune două drepturi fundamentale ale omului. faptele trebuie să fi fost incriminate la data săvârşirii lor. Butoi –Psihologie judiciară. 2. Mitrofan.pen. 112 aceasta este dictată de necesitatea lămuririi urgente a unor fapte sau împrejurări ale faptei. atunci cînd există pericolul dispariţiei unor mijloace materiale de probă sau de schimbare a unor situaţii de fapt. în momentul în care au fost comise.1. legalitatii pedepsei si neretroactivitătii legii penale. Valoarea probantă a testării la poligraf din perspectiva procesual penală 25 Raportat la prevederile Codului de procedură penală s-au susţinut următoarele: 11. mijloacele de probă fiind limitativ enuntate de lege. şi oricare ar fi natura ei. Textul art. Nimeni nu va fi condamnat pentru acţiuni sau omisiuni care. V. Argumente contra: .respectarea prezumpţiei de nevinovătie şi se integrează în concepţia Declaratiei Universale a Drepturilor Omului care.Sansa Bucureşti. Zdrenghea.Ed. 11 precizează: 1. în art. _____________________________________ 2 4 N. precum şi a principiului legii mai blânde sau mai favorabile (mitior lex) 24 . 11. se întemeiază pe fapte . De asemenea. .dreptul persoanei acuzate de comiterea unui delict de a fi presupusă nevinovată pâna la stabilirea în mod definitiv a culpabiliţatii sale. 201. pag.testarea sincerităţii cu ajutorul tehnicii poligraf nu face parte dintre mijloacele de probă.pr. Când este vorba de răspunderea juridică penală. Juxtapunerea acestor drepturi care se regăsesc şi în legislaţia penală a României nu este întâmplătoare. .testarea cu tehnică tip poligraf nu este o constatare tehnico-ştiintifica întrucât potrivit art. nefiind enumerată în art. Orice persoană acuzată de un delict este prezumată nevinovată pâna când vinovaţia sa va fi dovedită în mod legal în cursul unui proces public în cadrul căruia i s-au asigurat toate garanţiile necesare apărării sale. nu se va aplica nici o pedeapsă mai aspră decât aceea care era aplicabilă în momentul în care a fost comis actul delictuos. 64 C.1992. ea îşi are geneza în norma juridică. nu constituiau un act delictuos potrivit dreptului naţional sau internaţional. T. 26 .

113 C.dacă în urma trestarii se ajunge . 113 C. Argumente pro: . din activitaţile de primă urgentă care să ducă la lămurirea unor fapte sau împrejurări ale cauzei. dupa cum înscrisuri sunt şi cele obţinute în etapa pre-test şi în cadrul testării propriu-zise. din acest punct de vedere.învinuitul sau inculpatul fiind obligat să probeze nevinovătia sa. .pen. inclusiv persoana bănuită. . şi deci.testarea propriu-zisă şi rezultatul ei ar putea constitui un act premergător urmăririi penale şi asimilat acesteia. . . în sensul legii.este relativă. rezultatul testării trebuie admis ca punct de plecare în identificare.art.pr. pag. .interpretarea textului de lege .testarea cu tehnică poligraf nu este o constatare tehnico-stiinţifică din considerentul că. potrivit art.mijloacele tehnice de testare au un profund suport ştiinţific şi sunt procedee prin care se ajunge la descoperirea unei probe sau mijloc de probă. persoana asupra căreia se face testarea nu intră nici în categoria “materialelor” şi nici în aceea a “datelor”.la descoperirea autorului.testarea cu tehnică poligraf constituie o valorousă metodă de investigare extrajudiciară care oferă indicii preţioase cu privire la elementele constitutive ale unei infracţiuni.materializarea rezultatelor testării se face printr-un înscris. . .art.pen. 3. 11.trecerea timpului. publicata în Rev. Criminalistica nr. 66 C. 14-15: 2 5 .pr. nu are caracter limitativ. .această activitate are drept scop descoperirea autorului şi probarea vinovătiei.testarea foloseşte mijloace tehnico-ştiinţifice necontestate. .pen. 64 C.2.Vasile Bercheşan . conduce evident atât la schimbarea situaţiei de fapt. fără dubii. cât şi la dispariţia unor mijloace materiale de probă. .. . . fără descoperirea autorului.prin desfaşurarea unor activităti specifice . . ci toate indiciile. 27 .pr. descoperirea autorului face parte. pentru efectuarea ei organul judiciar pune la dispoziţia specialistului “materialele” şi “datele” necesare.prin “materiale” sau “date” trebuie înţelese nu numai obiectele în materialitatea lor şi informaţiile deţinute de organul judiciar.pen.“Unele consideratii privind valoarea probanta a testarii tip poligraf în activitatea organelor de urmarire penala”.testarea cu tehnica poligraf echivalează cu o încălcare a principiului prezumpţiei de nevinovătie prevăzut în Constituţie şi art.probele nu au valoare prestabilită şi prin urmare rezultatul testării trebuie coroborat cu celelalte probe şi mijloace de probă administrate în cauză.pr.

admiţând ipoteza că testarea tip poligraf conduce la obligarea persoanei să-şi probeze nevinovaţia.Pelican. fapt ce exclude obligarea ei la o astfel de analiză. .la data intrării în vigoare a C. după punerea în mişcare a acţiunii penale.testarea se face cu consimţământul scris al persoanei. Valoarea probantă a testării tip poligraf din perspectiva psihologică Unii autori apreciază că actualele înregistrări poligrafice sunt relativ imperfecte. 28 .pag.rezultatul testării la poligraf are şi o valoare extrajudiciara.01.trimiterea la dispoziţiile art. recunoscute ca mijloace de probă încalcă principiul prezumţiei de nevinovăţie. ci sunt puse în evidenţă modificările fiziologice tipice stării de stres psihologic. .188. .pr. indicatorii utilizeţi în detecţia nesincerităţii fiind “dependenţi de manifestările emotive..pen.1969 . şi deci. Dacă testarea se face după începerea urmăririi penale ori. lucru inexact.Sens and nonsense in Psyhology.pr.Eysenck. . este forţată.faptul că se admite ca testarea oferă indicii preţioase cu privire la elementele constitutive ale infracţiunii.01. 66 C. deci nu ne aflam în prezenţa învinuitului sau inculpatului.1966. fie o infirmare a acestora şi deci punctul de plecare în repararea unei erori judiciare. în nici un caz persoana nu este obligată să-şi probeze nevinovaţia. este normal ca legiuitorul de atunci să nu o fi avut în vedere. rezultatul testării nu poate fi decât fie o confirmare a probelor existente deja. înseamnă implicit că şi alte activităţi . . reconstituirea etc. .testarea vizează obţinerea unor date de la care să se plece în identificarea faptuitorului. confruntarea.tehnica poligraf nu era introdusă în România. .J.Londra. Ed.ascultarea. prin urmare testarea poate fi privită mai degraba ca o garantare a înfapturiii principiului prezumţiei de nevinovăţie şi nu invers. 12.pen. concretizată în restrângerea cercului de banuiţi şi canalizarea tuturor eforturilor pentru verificarea celor ce au dat reacţii de nesinceritate. se constituie într-un argument ce pledează pentru includerea acesteia în rândul mijloacelor de probă.prin testarea la poligraf. de forma în care se manifestă simularea şi de calea periferică a evidenţierii ei” 26 . ___________________________________ 2 6 H. .

a. putem afirma că investigaţia şi detecţia comportamentelor simulate nu poate fi considerată. ascultarea martorilor.pag.Ed. care enumeră îngrădirile prevăzute de lege. Noi considerăm că fundamentul legal al folosirii tehnicii Rene le Chat-La technigue de l’enquette criminelle. percheziţia s. de asemenea.a acestora. nu au fost supuşi unei anchete excesive care să-i fi adus într-o stare de oboseală psihică. prezentarea pentru recunoaştere. Principalii factori frenatori sunt: a) Nervozitatea excesivă. Astfel. determinată de frica de a fi bănuit pe nedrept sau de a se descoperi o altă vină care nu constituie obiectul anchetei. este o metodă integral umana. nici prin conţinut. literatura de specialitate evidenţiază o serie de factori care pot să influenţeze negativ detecţia simularii. tehnica poligraf nu este menţionată ca fiind interzisă). 27 Astfel. confruntarea. care nu trebuie confundaţi cu încercarile de inducere în eroare a poligrafului. aceşti factori putând să apară şi la persoanele sincere. infecţiilor etc. Investigarea şi detecţia comportamentelor simulate nu-şi poate valorifica potenţialul ştiinţific decât lucrând cu “pacienţi” sănătoşi din punct de vedere medical. prima condiţie a unei psihobiodetecţii judiciare este starea în afară de orice stres a pacientului biodetectorului. Prezumţia de nevinovăţie exclude orice idee preconcepută împotriva persoanelor implicate în cauze penale.1959. 112 si 113 din C. În cuprinsul art.De asemenea. b) Stările fiziologice proaste. Concluzionând.numai în acuzare . 68.Bruxelles. ca şi tratarea unilaterală . inocente. dar acest lucru s-ar putea invoca şi cu privire la desfăşurarea altor activităţi de urmărire penală: ascultarea învinuitului sau inculpatului. cum sunt cele specifice bolilor cardio-vasculare. Este vorba de aşa-numiţii “factori frenatori”. Rene le Chat afirma că “noi ne temem că un mecanism oarecare ar putea vreodată să se adapteze la particularităţile finţei umane”. aducându-si aportul în egală masura cu toate celelalte materiale probatorii la aflarea adevărului şi justa soluţionare a cauzelor (o proba devine inadmisibila în masura în care legea o interzice în mod expres. Dimpotrivă. ca fiind o procedură care încalcă prezumţia de nevinovăţie şi mijloacele legale de căutare a poligraf în cadrul procesului penal rezidă din urmatoarele: a) metodologia de testare este admisă de lege.Moderna. dereglărilor respiratorii. tom I.pr. Situaţia este reala. nefacând parte din ansamblul tehnicilor prohibite.170 29 .pen. nici prin formă şi nici prin tehnica pe care o utilizează. __________________________________ 2 7 probelor. care nu au fost maltrataţi fizic şi psihic şi.

ele având exclusiv valoarea unor indici orientativi ai primelor cercetări. Din punct de vedere al forţei probante concluziile rapoartelor de constatare tehnico-stiinţifică în acest domeniu nu pot fi unanim acceptate ca mijloace de probă.a.Op. 13. una din condiţiile obligatorii de testare fiind integritatea stării psihice şi fizice ale persoanei (T. c) utilizarea tehnicii se face exclusiv cu acordul subiectului şi al apărării la cererea prin rezoluţie motivată a organelor în drept. . simula sau disimula adevărul). avand forţa credibilităţii rezonabile.imposibil de controlat chiar pentru persoanele ce afişează o insensibilitate emotivă şi o stapânire de sine peste limita normalului. Butoi . Firele şi electrozii săi nu afectează cu nimic integritatea sau demnitatea individului care conserveă toate calităţile sale volitive şi intelectual-afective (inclusiv libertatea de a minţi. de regulă. în special debilitatea mintală. practic nu se poate vorbi de o insensibilitatetotala. în cadrul preliminar al activităţii de ascultare a persoanelor care alcătuiesc cercul de banuiţi. manipularea aparaturii şi este adevărat că pot apare astfel de situaţii. dar aceasta înseamnă nerespectarea condiţiilor pentru testarea la poligraf.. 355). c) Deficienţe psihice. Dacă în urma examenului medical obligatoriu ori din alte date obţinute de organul judiciar resultă un asemenea diagnostic.b) protecţia juridică oferită de cadrul legal care admite folosirea tehnicii poligraf decurge atât din fundamentarea ştiinţifică a metodei cât şi din inviolabilitatea principiului respectului persoanei. pag. activitatea electrică a scoarţei cerebrale s. întrucât se cuvine să se înteleaga bine că utilizarea aparatului este de ordin pur extern. Bogdan. precum şi nevrozele şi psihozele. cât şi cele impuse de metodologia de testare nu 30 . rezultatul fiind nerelevant. persoana în cauză este exclusa de la testare.cit. Mai ales că aparatele moderne înregistrază şi alţi parametri comportamentul ocular. Concluzii Din punct de vedere al apartenenţei mijloacelor de detecţie a stresului emoţional teoria şi practica judiciară plasează mijloacele de detecţie a stresului emoţional în categoria mijloacelor şi proceselor tehnico-tactice pe care criminalistica le pune la dispoziţia organelor de urmărire penală. Din punct de vedere al locului şi momentului utilizării necesitatea practică plasează utilizarea mijloacelor de detecţie a stresului emoţional. T. Din punct de vedere al exigentelor tehnicii faţă de cunostinţele unui specialist practica actuală demonstrează că atât cerinţele exploitării aparaturii. d) Insensibilitate emotive deşi teoretic o asemenea insensibilitate poate fi acceptată. Examenul medical este absolut necesar în faza de pregatire a testării.

.dreptul subiectului de a refuza examinarea sau de a o întrerupe oricând doreşte pe parcursul desfăşurării acesteia. manoperele experimentale şi demonstraţiile la care a apelat pentru a concluziona impun realizarea tuturor rapoartelor de constatare tehnico-stiinţifică. metodologia de investigaţie statuează un cadru juridic a cărui nerespectare atrage după sine nulitatea examinării. . ordonată sau încheiere. obiceiurile şi veniturile victimei).consemnarea semnăturilor subiectului la începutul şi sfârşitul diagramelor obţinute. operaţiile.cu o solidă pregătire professională în domeniul tehnicilor de investigaţie a comportamentului uman şi cu o bogată experienţă în munca de ascultare a învinuiţilor. Acest cadru juridic presupune urmatoarele: .consimţământul scris al subiectului. fiind excluse cu certitudine din cercul de banuiţi.realizarea raportului de constatare tehnico-stiinţifică exclusiv de către un specialist licenţiat în psihologie. în vederea identificării şi prinderii autorului faptei.dispunerea testării prin rezoluţie motivată. îi este adresată rugămintea de către comanda I. Din punct de vedere al necesităţii materializării concluziilor în rapoarte de constatare tehnicostiinţifică obligaţia juridică şi profesională a specialistului de a sintetiza şi concretiza într-un document oficial activităţile. care cunoşteau locuinţa şi anexele. 31 . În prima fază. 14. Speţă Investigarea conduitei simulate La data de 23. .P. pentru a veni în sprijinul ofiţerilor anchetatori.2004. au fost examinate un numar de cinci persoane.02. Din punct de vedere al statutului legal tehnicile de detecţie a stresului emotional nu sunt în mod expres interzise de lege.pot fi pe deplin satisfăcute decât de către un specialist-licenţiat în psihologie . dar nu mai înainte de a fi iscălit diagramele obţinute. . Bacău să anuleze orice examinare planificată.J. Toate cele cinci persoane examinate prin tehnica poligraf nu au prezentat în traseele biodiagramelor indici cu caracteristici ai comportamentului simulat. mai mult sau mai puţin "apropiate" cu victima. fără ca acest lucru să implice necesitatea juridică a promovării acestuia ca mijloc de probă. Laboratorului de Detecţie a Comportamentului Simulat Bacău. toate pretabile la comiterea unei astfel de infracţiuni (persoane cu un comportament violent. din cercul de suspectţi format.

Prezentându-i-se rezultatul examinării. şi-a dat fusta de pe ea jos.9: "Miercuri-18.”. pe motivul că este sub influenţa băuturilor alcoolice. astfel: în data de 18. dar să nu mă baţi! “ .. începe să facă marturisiri complete despre comiterea faptei. a intrat în curte.02. C. cât şi traseele biodiagramelor..ai lovit-o şi strâns-o de gât pe C.E. acesta dându-şi acordul pentru a fi examinat. mi-a cerut să mai am o 32 . spicuind din declaraţia lui dată în faţa procurului: " eu am strigat la uşă “ Tanti E. Şi eu m-am dezbrăcat de haine. şi. biodiagrama obţinută în cadrul testului numarul 3 ( după stimularea specifică). după ce a consumat mai multe băuturi alcoolice cu cei din anturajul său.I.ai fost în casă la C.02. Precizăm că medicina legala nu s-a putut pronunţa clar asupra datei morţii. numitul T. era în pat şi se trezise.. Refuzat şi de aceasta..E.4: "ştii sigur cine a violat-o şi omorât-o pe C. Aceasta mi-a răspuns: “ Hai mai baiete.?" Raspuns: NU Nr.E.I.E.E.2004.I. Eu am avut raport sexual cu C.C.E.4 avea să vină ca o confirmare a celor constatate puţin mai înainte.E.6: "Tu ai omorât-o pe C.C. Testul nr..2004. această dată reieşind din investigaţiile efectuate de către ofiţerii de poliţie operativi.E. "inarmat" cu un bidon de vin.. Când a ajuns în dreptul locuinţei lui C. metodologia de examinare pe scurt. o data.2004. inclus în cercul de suspecţi deoarece nu putea să justifice timpul critic din seara zilei de 18. Întrebările critice adresate au fost următoarele: Nr.2004 a fost adus pentru examinare şi numitul T. “ Hai babă să . C. În cadrul discuţiilor pretest subiectului i-au fost prezentate: tehnica poligraf.E. Refuzat la telefon de către unul dintre traficanţii de animale.C. se desparte de cel cu care plănuise comiterea acestei infracţiuni. ramânând în pielea goală.?" Raspuns: NU.02. relevante care îi vor fi adresate.La data de 24. şi i-ai luat banii şi anumite lucruri?" Raspuns: NU Nr11: "Miercuri -18.02. "dă gata" tot vinul şi se îndreaptă spre casă. se hotarăşte cu unul dintre "amici" să comită un furt de animale de la locuinţa unei persoane din localitate. pleacă spre locuinţa prietenei sale din aceeaşi localitate. iar eu mi-am dat tricoul. Eu i-am zis numitei C.! “.. întrebările critice.E. După care s-a trecut la examinarea propriu zisă . a fost concludentă pentru a trage o concluzie certă de implicare directă a numitului T.?" Raspuns: NU Nr. Când am intrat în casă am constatat că C. în comiterea faptei. iar în continuare. vecin cu victima.2004 ( data la care a fost vazută pentru ultima oară victima).02.

E. T. în Secuieni.).E. am împins la baza gâtului lateral cu degetele mari. iar a doua zi. o bluză.2004.02.L.Stagiul militar nesatisfăcut. şi am cumpărat cu suma de 700.. Am luat cele două legaturi de chei din sertar.000 lei o pereche de blugi. după care am mers lânga pat şi am strâns-o de gât. 19. Am încuiat numai cu cheia de la broască.000 lei sub formă de împrumut. .000 lei în bancnote de 100. lacătul l-am luat cu mine. să intru în chiler şi apoi în casă. Am ieşit din casă. Înainte de a merge acasă. fără antecedente penale.30 am mers acasă.1987. la reconstituire. să caut într-o noptieră. se zbătea şi horcăia. am renunţat. dar deoarece nu ardeau. C. . Bacău. Am intrat într-o altă cameră şi am deschis uşa de la noptieră.Studii 7 clase.. Eu i-am cerut numitei C.V. 33 . am văzut suma de bani luată. stingând orice urma de foc cu zăpadă. Ea mi-a spus să iau cheile din sertarul dulapului de lângă masă (.mi-a spus să deschid uşa de la casă. în jur de ora 7. Acesta are lângă gard un şopron care este acoperit cu tabla. Am luat caietul cu toate actele şi am văzut că în el era şi o sumă de bani.C. Joi.. ca să nu i-a foc gluga de coceni.000 lei.000 si 50. în acelaşi fel am împins încă o dată cu degetele pâna mi-am dat seama că a murit. Din curtea locuinţei am ieşit în gradină şi am mers pe lângă gardul numitului M. născut la data de 03. apoi am trecut peste drum în locul unde M. Eu am dormit în acea noapte sub nişte snopi din gluga de coceni.V.Naţionalitate româna. C. Eu am vrut să dau foc la acele acte şi la caiet.500. Am mers la locuinţă. am mers acasă la A. are nişte glugi de coceni. într-un caiet şi să iau banii de acolo.E.I." Ulterior. am deschis lacatul cu una din chei şi am intrat în casă. le-am pus pe masă. aveau să fie descoperite şi identificate toate mijloacele materiale de probă pe care autorul încercase iniţial să le ascundă. o pereche de adidaşi. . Deoarece mai horcaia. să-mi dea 100.dată raport sexual cu ea şi am acceptat. Date despre autor.02. cât şi confirmarea în timp şi spaţiu a celor declarate de făptuitor. având acelaşi domiciliu. nu reţin numărul pentru fiecare dintre acestea. iar restul sumei am cheltuit-o. am ridicat o bucata de tablă şi am aruncat cele doua legaturi cu chei şi lacătul. Scurt profil psihologic. am închis uşa şi am plecat. fără ocupaţie. şi am văzut că erau 1.

cu propunerea de a se aplica pedeapsa maximă.vectorul P sugerează o criză ascunsă cu acumulare latentă a afectelor.vectorul C subliniază tendinţe de infidelitate.C. principiul plăcerii surclasând pe cel al realităţii. prin scorurile obţinute: . cu tendinţe latente spre inversiunea scopului sexual. . centrat prin modul de acţiune asupra prezentului). cât şi o imaturitate afectivă.I. care utilizează ca mecanisme de defensă negaţia şi represiunea. dacă prin comportamentul său neglijent. fapt ce nu a putut fi dus la bun sfârşit. nu ar fi încurajat autorul în anumite momente ( acceptarea relaţiilor sexuale. 34 . acesta fiind trimis în judecată. o explicaţie logică a celor întâmplate. chiar dacă prezintă o capacitate de operaţionalizare corespunzatoare unui intelect liminar. oferirea cheilor. nu suferă de nici o boală psihică.vectorul Eului prezintă un eu inhibat ( cu rabufniri spontane). indicarea locului unde se află banii ). . de căutare permanentă şi instabilitate. . prezenţa unui subiect uşor efeminat. s-a încercat şi o regresie a autorului în momentul desfăşurării acţiunii infracţionale. În ceea ce priveşte victima. dar cu aceeaşi seninătate şi legea şi-a spus cuvântul. Testul Szondi. având discernamânt asupra faptelor savârşite.indicând global o imaturitate intelectuală (incapacitatea subiectului de a prevedea consecinţele acţiunilor sale. subiectul afirmând cu seninătate că "aşa au stat lucrurile". În cadrul discuţiilor post . posibil să nu se fi ajuns la acest sfârşit tragic.test.Expertiza psihiatrică concluzioneaza că T.vectorul S subliniază ambivalenţa faţă de nevoia de virilitate.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->