VIRGA DELIA MIIAELA PSIHOLOGIA EXPERIMENTALA DELA TEORIE LA PRACTICA EDITURA MIRTON ‘Timigoara, 2004Descrierea CIP a Biblotei Natonale a Roménlet VIRGA, DELIA MIHAELA Psinologia experimental dela teore la practi / Delia Miaela Vig ~Timigeara Mito, 2008, 250 p3 24em Biblogs. ISBN 973.661.3747 Cuprins Introducere 1. Ceretarea gina tn pbologie 11. Metode de acizte a eunoaster_— 12 Btapee eoreetarlipces 14 Oblectiveleceretirit tiniice —— 16. Metods versie ttc 1U7. Rola cereetitorulu in inp 118 Intrert de auto-evaluae i apieait_ 2, Probleme etic in realizar ercetirit fect Milgram = tandarde ele ale APA 23. Exereti probleme, 8. Observagia ‘3 Metodaobservaiel $32. Confintulobservaiey —— aa 133. Formeleobservtil 3 ‘34. Condi une! bune observa 58 135. Avantaje i dezavantae ale metoel observaieh 37 ‘36. Aspectedlfereniale ae relate dintre observate yl experiment 88 137. Grila de obser 61 138. Stull observaionaie- apc 6 4. Experimental photog 8 41. Exempla lustrati al metodel experimentale 8 42. Ceeste experiment 73 43. Avantalele sl dezavaniajele experinentalal 77 44. Tipuri de experiment 79 45. Apliail 8 5. Formularea ipoteztor s S51. Surye deel de corecare 86 87 9 3 55. Formularea specifica problemil de cereetare 92 5.6, Formularea potezelor —— ss 57. Tipuri deipoteze oT 58. Aplicil 386. Variable experimental 100 6:1. Cam denttctm Vii WD- 101 (62. Tipur de variable 10a (63, Variable independente Wi)__103 64. Control variagiet VI 108 65, Construrea Vi 11s 66, Variabileledependente (VD) 7 ag 67. Aplicai 121 7. Valiiateaceretiri Ds 11, Factorl care compronaitvallditatea Intern 127 172. Astetartepariipantior sale ercettorula 133 173, Validate extern 136 7. Aplin 138 8. Controlul varibitelor ist 4. Control variaiilor 143 82. Contrabalansarea 12 9. Design experimental eu grupurindependente 8 9.1 Caractere unul bun design experimental____189 922 Tipue de design 165 93, Design-uri experimentale 166 944 Tipu de design expericotal 168 95, Exemple de studi experimentale a7 96, Probleme exert 182 10. Design-ul ew nisurrepeate 185 10,1." Exemple dest experimental 193 102. Probleme pl exerci 195 1 Design-ar complere 200 412. Analia primari a cecelor variabilelorindependene, 203, 113. Tipur de design-urifactoriale 209 114. Apliatt 216 12-Design-al experimental cu un sngur subleet_———— 22 12. Aplicatit 20 le ae 13, Detign-ulevasi-espeimenta. ae 121. Exemple de studi evasi-experimentale as 152. Aplleat 27 iblografte 209 Introducere In allele noaste, oamenit continak sisi punt tnueba celaiy ta comporsmentl mn su la problemele legate de eistela oman general. De 1 probleme cx sloolul sau probleme legate de elaile de cupl, Aces oament cea sii rezove problemele, dar nu av eunogige sau bli st le reaove sigur, De aceea 6 apeleazt la profsionisi, espectv la prihoogi, pen jun st deptpease fc xem, oamen Ai oameni trebuie ass de paolo pent fnflegecomportmentl aor ‘De exemplu, gsoi de vinci difer mult ine ence ce privese abil de vinaltor, Un agent de visa poate x4 vind dout sau mai multe masini deat poate vnde atl, Dacd managerl de vinzii este ajutats descopere ce ese difeit in bile lor, va putea dezvla programe de using pent a fmbuntti performanjeleagenior su va gl exter mai eficiente pent a seleca persoane competent In efor lor de 8 obineinformapi despre comporament, camenit se apropic de domenisl prbolgic, $i voi cunoasef deja mule despre ‘omportaental unan dar, ft de et - stud ldeseopert pnd acum fn acest domenis, mai avei multe informai de acumuls. De asemenes, mal sunt mute probleme despre care se giv foarte pine Iurur si sunt considerate dome actual se cere psibologe. Aiitatea de flee gl de af angajat in proces de ceretare nu este tocmal ujor. Acet cur de Psilogie Experimentals aduce pun Iumin pe rural pin care unt descoperite dstele fap pbologiceInsnc dea fnvata despre procesul ceretii inifie prin metoda experimental, sunt necesare teva informa supimenae.ee Muti ten pt obicea ef acest cus me ete neces Frat fo pt ed nu inenioncaza s8 devina cercetior tn psologie, Dar wun etleva mative importante pena ca feeare students studeze pinologia experiment. + a primal rind, orci in vitor, vei putes i sotctai st eliza un study pe leit teme care neces cunosinge despre mata experiment + nal doiea rnd, toate materiale pe cae le vei parcurge sini dierite Aisspine se bazeaza pe informati Objinute prin metoda iniie, deci ebuie S20 familia cu metoda + Inalwilea rind, voi sue in continus bombard de rezlatele excel sine ave nevoe de instrument expeimentale pena a determina da feaultatelecercetiilor sunt relevant. [Experimenul este metoda de cere cae a constestpibolgia ca ging. DiscptnaPshologie experimental preznt aceast metod in context mai larg al cercetilor pubologes, carctersicite experiment, tipurile de variable experimental, metode de control vaiblelor string, implicit, de asigurarca ‘vali cercetiitorexpeimenale, precum gi mumeroasele modality de realzare rated planuilor(desgn-ule) de cercetare experimental: deta planurile clasce, la ele cu masuritor epee, apo desgn-ur factor gi, na in ulm tnd, cele coun sngur sublet. Ceretarea experimentaldreprezind cel mai inalt standard de calitate al erect n piblogie, experimental find singura met de cercetare pin care puter pune in evidené relat de Sp cauz-efect ine varie, Curse ete struturat pe 13 capitole, Neca abordind © tend importa din psibologia ‘experimental. La fill ecru capita se esse apicapi, especv exemple de ‘xperimente sau inrebiri de auto-evalare care Vk vor ajuta s8 desir, oa jung tance acestldsipie. Cus se adreseaztstdenilor dela speiaizare psibologi, find obligatoria {tn formrea lor de baz ea special. Cunotnele de Pshologe experimental v8 vor fi tile pene inelegerea altor discipline din planl de invayamaet, eum af Pelucrarea statistics a dale, metodologia cerceti, psihologie social experimental ga, Cercetarea stiinfified in psihologie "aikologi exten revendictd de maf indiferent de Sonate, nega de mal ca find prea simpli a crel important este subliniud de ml -n momentle de bilonur- stp de prea putin” D. Oxuna Obiecive: 1. injelegem natura metodlor de ahi informaiton, 2, Si idensfictm in ce masork meodele since dfe de ate metode de seine a informailor 3. 8 fnvajam caractrsiil unige ale metodei since si nlegem de ce 4. Stidenificim objetivele cect sinifice: 5, Si deseriem rol cercetiorlif ins Cuvinte ele: metoda sini, ctapele cercetiril slinifce, control, predic, definire ‘operaional replcare.LL. Metode de achizitie a cunoasterit Exist mute proceduri prin ere noi objnem infomai despre fenomene su situs date No achizitonimo canta de fformafi despre evenimertele ia cxperens nase de vii. Expert din difeitedomeni ne ofrs mult mal male Informa Helmstaiter (1970) (gpud, Christensen, 1997) afirmt eX exist sae modal diteite de acini a informafilo dr numai una este meds gtd, Aceste metode nesinjiie sunt: meteda persevere, intel, atria, 2 rionamentuli gi cea empiric. No se poate spune ek metodele nestinice mui 2 leu nif. Ble se folosese ptr acumulareainformafilo care sunt supuse malizeor sine. Pibologia indo gins relay tnd foloseye din ce tn ce mai molt metoda sinicd dar apelez4 si la metode pretiniice pena schinonarea de cunoqtinge ‘Metodn perseverenfe ete meods de achiie a informapilor basal pe supesii sl obiciur. Superstiilereprezinderedine In ceva cei i acordim © valoare de fat ignoring situsile in care preditia apie sel fat aa sa ‘eves. Obccurile ne permit st credem n ceva In care ntotdeauna am creat. De exemple ate de preconcepi se bazeard si fenomenal de dezvolare a uni stein portive fn rapot cu ceva Infanti de crestre fait pumit gi cfectl de expunete permanent la care apeleza gi politcell care fac cunascut ‘mele patra fi vor "Exist dous probleme car diminuar8valoare acess meted: informatie ate achizionste nu sunt acre, Peneveren mo Ofer i meen pie & crete erie determine de supers gobs fn aa evideneor contra "oneverej,eltcodtl, permite abordarea sini stun cind came de ing Perseverearh sl cred nto ide, ipter sa rezutlececetilot lor pene ice fa ercitor adase de colegi.Peseveeniaoperez4 in sinh cd teria Favorit ese susiouth in fa unor evidente contadctri sau fn absenja unor viene sinifce (ex. teria psbanalitcs deevolatd de S, Fred) ‘Metoda ntuitis este meta de acne informailr ce presupune objineres unei centtuini fick a utliza raonamentl sau inferenia logic Problema abort inmiive ese eX nw of un mecanism care s8 scpare informatia acral de ca non acura. Informaia obit nu este sini darn te indevrabil, Acestt metoda apelearé la “bun sing poplar” se ajnge desea Ia “avira” provi din popo, dar aestea na eit a un examen ma profund, De exemplu,s©spune cd inuila este loalzats in emisfea deep iar lode Tope, in emisfre stings. De acca, se spun cd educa ta proces stn implica exesaea¢folosien doar a esters sting Folosirn inet tm lind este extrem de innit fa formulas ipoezloe eoarece male poeze since sunt derivate prin ceretare da i pin iuinare Gasigh saa fenomenul "Aha, “Mali oament pot cede 8 femeileau mai mat gr uh declitata ela decit ‘um blrbat. Actas cred este deriva din cee ce esa spus fi, din expciena Joe sau din al factor. Dad einai neal de cea aeasthconvingere probabil ‘vor putea identifica factor relevang ci spun eS se bazeaz pe iii, Din Peespectiva tines, inuijia este floss in fol ipotezeor dar na ta ‘estarea lr. Ua stud pine poate organist pena a determina dad femile su mai mare grit de calitatea rele deo bia,