Contabilitate

PATRIMONIUL AGENTILOR ECONOMICI
Obiectul de studiu al METODEI CONTABILITATII il constituie patrimoniul agentilor economici.

Prin PATRIMONIU se intelege totalitatea bunurilor economice de care dispune un agent economic la un
moment dat dar si din totalitatea drepturilor si a obligatiilor ce decug din existenta acestor bunuri.
PATRIMONIUL este structurat pe doua parti :

 ACTIV (Activul patrimonial)
 PASIV (Pasivul patrimonial)
ACTIVUL PATRIMONIAL cuprinde bunurile economice sub aspectul componentei materiale si al

drepturilor de a dispune de ele.
PASIVUL PATRIMONIAL cuprinde aceleasi bunuri economice dar sub aspectul surselor de formare sau
al modului de dobandire.
ACTIVUL PATRIMONIAL cuprinde :

 ACTIVE FIXE (imobilizari)
 ACTIVE CIRCULANTE (mobilizari)
 ACTIVE DE REGULARIZARE
Activele fixe (imobilizarile) sa caracterizeaza prin faptul ca participa la mai multe cicluri de exploatare, nu
se consuma si nu se inlocuiesc dupa prima utilizare.
ACTIVELE FIXE (Imobilizari) se impart in :
 ACTIVE FIXE NECORPORALE
 ACTIVE FIXE CORPORALE
 ACTIVE FIXE FINANCIARE
ACTIVELE FIXE NECORPORALE se caracterizeaza prin faptul ca nu au o structura fizica concreta.

Din aceasta categorie fac parte :
 CHELTUIELILE DE CONSTITUIRE
 CHELTUIELILE DE CERCETARE / DEZVOLTARE
 CONCESIUNI, LICENTE, BREVETE, MARCI
 FONDUL COMERCIAL
 ALTE IMOBILIZARI NECORPORALE
CHELTUIELILE DE CONSTITUIRE reflecta efortul financiar pe care il face unitatea la infiintarea sa.
Ex. - cheltuieli de inscriere si inmatriculare
- cheltuieli de prospectare a pietei
- cheltuieli de emisiunea si vanzarea de actiuni
- cheltuieli de publicare in Monitorul Oficial
Toate aceste cheltuieli se amortizeaza in maxim 5 ani.
CHELTUIELILE DE CERCETARE / DEZVOLTARE reflecta efortul financiar pe care il face unitatea

pentru realizarea de licrari si proiecte de cercetare / dezvoltare dar si pentru realizarea de matrite, prototipuri,
statii pilot etc. Si aceste cheltuieli se amortizeaza in 5 ani.
CONCESIUNILE reflecta efortul financiar pe care il face unitatea la inscrierea unui bun din sectorul
privat sau de stat pe o perioada mai lunga de timp in schimbul unei sume de bani platita annual numita
REDEVENTA. (Contractul de cesiune)
LICENTA reflecta efortul financiar pe care il face unitatea pentru cumpararea drepturilor de exploatere a
unui bun si pentru efectuarea unor operatii de export pentru activitati de turism, trensport etc.
BREVETUL este documentul prin care se atesta o inventie.
MARCILE sunt semne distinctive care se aplica produselor obtinute de unitate in scopul deosebirii lor
de produsele identice sau avand caracteristici similare obtinute de alte unitati.
FONDUL COMERCIAL reflecta efortul financiar pe care il face unitatea la inchirierea sau cumpararea
unui bun pentru firma, clientele, vad comercial, debuseu (piata de desfacere) si alte segmente de piata.
ALTE IMOBILIZARI NECORPORALE sunt reprezentate de programele informatice.

ACTIVE FIXE CORPORALE se caracterizeaza prin faptul ca au o structura fizica concreta. Din
aceasta categorie fac parte :
 MIJLOACE FIXE
 TERENURI / AMENAJARI DE TERENURI
 IMOBILIZARI IN CURS
MIJLOACELE FIXE sunt active fixe care indeplinesc cumulativ doua conditii de durata si de valoare :
au o durata de functionare mai mare de 1 an si o valoare mai mare de 1.500 RON. Aceaste valori se stabilesc
de Ministerul Finantelor, se publica in Monitorul Oficial si au valoare de Lege.
Din categoria mijloacelor ixe fac parte :
 Constructiile
 Masini si instalatii de lucru
 Mijloace de transport
 Animale si plantatii
 Mobilierul si aparatura de birotica
 Echipamente de protectie a valorilor materiale si umane
Ca urmare a folosirii lor, mijloacele fixe se uzeaza si trebuie amortizate. Includerea pe costuri a uzurii
poarta numele de AMORTIZARE.
TERENURILE sunt imobilizari care indeplinesc aceleasi conditii ca si mijloacele fixe numai ca pentru
ele nu se calculeaza si nu se inregistreaza amortizarea
AMENAJARILE DE TERENURI reprezinta imbunatatirile aduse terenurilor cum ar fi :

 Lucrari de racordare la sistemul de electricitate, gaze, apa
 Lucrari de racordare la sistemul de irigatii
 Imprejmuirile
 Lucrari de acces etc.
Pentru amenajarile de terenuri se calculeaza si se inregistreaza amortizarea.
IMOBILIZARILE IN CURS (neterminate) reprezinta constructiile neterminate sau in curs de finisare.
ACTIVE FIXE FINANCIARE cuprind :

 Titluri de participare detinute la filiale din cadrul grupului
 Titluri de participare detinute la societati in afara grupului
 Imobilizari financiare sub forma de interese de participare
 Alte titluri de participare
 Creante atasate participatilor
 Imprumuturi pe termen lung
Toate TITLURILE enumerate mai sus reflecta aportul unitatii la capitalul social al altor societati in
schimbul caruia primeste de la acestea actiuni sau parti sociale care ii dau dreptul ca la sfarsitul exercitiului
financiar sa primeasca dividende. DIVIDENDELE sunt parti din profit care se cuvin asociatilor sau actionarilor
functie de marimea aportului adus la capitalul social.
CREANTE ATASATE PARTICIPATILOR reflecta dreptul de creanta al unitatii fata de o alta societate
la care se detine cel putin un titlu de participare pentru umprumutul acordat.
IMPRUMUTURI PE TERMEN LUNG exprima dreptul de creanta al unitatii fata de o alta societate la
care nu detine nici un titlu de participare pentru imprumutul acordat pe o perioada mai mare de 5 ani.
ACTIVE CIRCULANTE (Mobilizari) Se caracterizeaza prin faptul ca participa la cel mult un ciclu de
exploatare si se afla intr-o continua miscare si transformare schimbandu-si permanent forma.
ACTIVELE CIRCULANTE sunt grupate pe trei categorii :
 ACTIVE CIRCULANTE MATERIALE
 ACTIVE CIRCULANTE IN DECONTARE
 ACTIVE CIRCULANTE BANESTI
ACTIVELE CIRCULANTE MATERIALE cuprind :

 STOCURI
 PRODUCTIE NETERMINATA
 PRETUL
Din STOCURI fac parte :
 MATERIA PRIMA
 MATERIALE CONSUMABILE
 OBIECTE DE INVENTAR
 PRODUSE FINITE
 SEMIFABRICATE
 PRODUSE REZIDUALE
 MARFURI
 AMBALAJE
MATERIA PRIMA este substanta de baza ce se regaseste in forma initiala sau transformata in
produsul finit.
MATERIALELE CONSUMABILE sunt bunuri care ajuta la obtinerea produsului finit, neregasindu-se in
structura acestuia.
OBIECTELE DE INVENTAR sunt bunuri care nu indeplinesc cumulativ cele doua conditii : de durata si
valoare. Au o durata de functionare mai mare de 1 an dar au o valoare sub 1.500 RON.
PRODUSELE FINITE sunt bunuri care au parcurs toate etapele ciclului de exploatare, corespund din
punct de vedere calitativ si pot fi depozitate.
SEMIFABRICATELE sunt bunuri care au parcurs numai o parte din etapele ciclului de exploatare, pot fi
depozitate; dupa care fie sunt reluate de ciclul de exploatere, fie sunt vandute ca atare.
PRODUSELE REZIDUALE sunt bunuri care rezulta colateral obtinerii produsului finit si se
contabilizeaza numai in masura in care exista desfacere.
MARFURILE sunt bunuri destinate comercializarii atat prin unitatile de desfacere cu ridicata (en-gros)
cat si cu amanuntul (en-detail). Functie de felul unitatii care le desface, marfurile sunt evaluate diferit astfel :
 In cazul unitatii de desfacere cu ridicata (en-gros), marfurile sunt evaluate la pretul de vanzare cu
ridicata format din pretul de achizitie + adaosul comercial
PVR = PA + AC
 In cazul unitatilor de desfacere cu amanuntul (en-detail), marfurile sunt evaluate la pretul de vanzare
cu amanuntul format din pretul de achizitie + adaosul comercial + TVA neexigibil (sau in asteptare)
PVA = PA + AC = TVAa
19 %
TVA neexigibila sau in asteptare se calculeaza aplicand o cota de 19% asupra pretului de achizitie +
adaosul comercial
AMBALAJELE sunt bunuri destinate protejarii marfurilor pe timpul transportului sau manipularii.
PRODUCTIA NETERMINATA este acea parte a productiei care nu a parcurs toate etapele ciclului de
exploatare si nu poate fi depozitata.
PREŢUL reprezinta :
 Sumă de bani pe care trebuie să o plătească cumpărătorul pentru achiziţionarea unui produs sau
pentru un serviciu.
- Preţ cu amănuntul = preţ la care se vând către populaţie bunurile de consum, alimentare şi
nealimentare.
- Preţ de livrare = preţ la nivelul căruia circulă produsele între unităţile producătoare.
- Preţ de producţie = preţ care înglobează costul produsului şi beneficiul.
- Preţ al pieţei = preţ care se formează pe piaţă în urma fluctuaţiei cererii şi ofertei.
- Preţ mondial = preţ al unei mărfi pe piaţa mondială.
 Ceea ce se dă cuiva sau primeşte cineva pentru o muncă prestată, pentru un serviciu făcut; plată,
răsplată.
ACTIVELE CIRCULANTE IN DECONTARE exprima dreptul de creanta al unitatii fata de terte

persoane fizice sau juridice. Din aceasta categorie fac parte :
 CLIENTII
 DECONTARI CU ASOCIATII SAU ACTIONARII
 EFECTE COMERCIALE DE PRIMIT
 DEBITORI DIVERSI
CLIENTII exprima dreptul de creanta al unitatii fata de terte persoane carora unitatea le-a vandut bunuri,
le-a executat lucrari sau le-a prestat servicii iar momentul incasarii nu coincide cu momentul prestatiei.
DECONTARI CU ASOCIATII SAU ACTIONARII exprima dreptul de creanta al unitatii fata de acestia
privind varsarea aportului la capitalul social.
EFECTE COMERCIALE DE PRIMIT exprima dreptul de creanta al unitatii cuprins intr-un document
intocmit si acceptat de beneficiar prin care acesta se obliga sa plateasca la termen si la locul stabilit
contravaloarea prestatiei.
EX. - CAMBIA, BILETUL LA ORDIN, POLITA
- CEC, ORDIN DE PLATA
- TRATA
CAMBIE
 Act, document financiar prin care cel care-l semnează se obligă să plătească necondiţionat, la un
anumit termen şi într-un anume loc, o sumă de bani.
 Bilet la ordin.
 Poliţa.
BILET LA ORDIN – cambie, poliţa
POLIŢA
 Act prin care o persoană dispune debitorului ei să plătească o sumă de bani unei alte persoane sau
la ordinul acesteia
- Poliţă în alb = pe care nu figurează numele beneficiarului.
- Poliţă de asigurare = document emis de către o instituţie de asigurare, prin care aceasta
certifică încheierea unui contract de asigurare a vieţii sau a bunurilor materiale ale cuiva.
 Act financiar în baza căruia debitorul este obligat, la ordinul creditorului, să plătească beneficiarului o
sumă de bani la un anumit termen.
TRATĂ
 Cambie care, în virtutea unei clauze speciale, se cedează spre încasare altei persoane decât
creditorul; poliţă.
CEC
 Document nominal sau la purtător, prin care posesorul unui cont curent sau de decontare ori o altă
persoană împuternicită, dispune plata unei sume de bani din disponibilul aflat în contul titularului.
 Document oficial prin care posesorul unui cont curent dispune plata unei sume de bani, din disponibilul
său, prezentatorului.
 Chitanţă în care se indică suma plătită de cumpărător sau primită de la acesta pentru marfa cumpărată.
ORDIN DE PLATA
 Dispoziţie dată de către o bancă pentru a plăti o sumă de bani unei persoane fizice sau juridice
 Dispoziţie în scris dată unei bănci de către un debitor, pentru a vira din contul său o anumită sumă de
bani în contul unui creditor.
 Dispoziţie de plată (a unei sume etc.)
DEBITORI DIVERSI exprima dreptul de creanta al unitatii fata de terte persoane carora le-a vandut
imobilizari precum si fata de persoane care au adus eventuale pagube materiale unitatii.
ACTIVELE CIRCULANTE BANESTI reflecta disponibilitatile banesti ale unitatii aflate sub forma de :
 NUMERAR IN CASERIE
 MIJLOACE BANESTI LA BANCA
 ALTE VALORI
NUMERARUL IN CASERIE reflecta disponibilitatile banesti ale unitatii pastrate in caseria unitatii.
OPERATIILE DE INCASARI SI PLATI CU NUMERAR au la baza ca document chitanta a carei
valoare nu trebuie sa depaseasca 5.000 RON (pers jur – pers jur). Platile cumulate dintr-o zi nu trebuie sa
depaseasca 10.000 RON. Sunt interzise platile fragmentate in numerar pentru facturile a caror valoare este mai
mare de 5.000 RON. In acest caz platile se efectueaza prin banca.
MIJLOACELE BANESTI LA BANCA reflecta disponibilitatile banesti ale unitatii, pastrate in conturile
curente la banci, fie la vedere, fie sub forma de depozite. Operatiile de incasari si plati in aceasta situatie se fac
prin virament; adica prin trecerea scriptica a sumelor din contul platitorului in contul incasatorului fara ca banii
sa circule efectiv.
ALTE VALORI sunt reprezentate de :

 TIMBRE POSTALE SI FISCALE
 BILETE DE ODIHNA SI TRATAMENT
 TICHETE SI BILETE DE CALATORIE
 TICHETE VALORICE DE MASA
 BONURI DE CONSUM CU VALOARE FIXA (BCF)
ACTIVELE DE REGULARIZARE reprezinta cheltuielile platite in avans. Ex : fact de lumina, telefon ..
PASIVUL PATRIMONIAL reflecta bunurile economice sub aspectul surselor de formare sau al modului
de dobandire. PASIVUL cuprinde :
 CAPITALURI PROPRII
 DATORII
 PASIVE DE REGULARIZARE
CAPITALURILE PROPRII cuprind :

 CAPITALUL SOCIAL
 REZERVELE
 REZULTATUL EXERCITIULUI FINANCIAR
 SUBVENTIILE PENTRU INVESTITII
 DIFERENTE DIN REEVALUARE
 PROVIZIOANE REGLEMENTATE
 PROVIZIOANE PENTRU RISCURI SI CHELTUIELI
CAPITALUL SOCIAL reflecta aportul in natura si/sau in bani pe care asociatii sau actionarii il subscriu
si ulterior il pun la dispozitia societatii nou infiintate.
La infiintare, aportul in natura nu trebuie sa depaseasca 60% din valoarea capitalului social. In prezent,
valoarea minima a capitalului social pentru - SRL = 200 RON
- SA = 2.500 RON
Capitalul social imbraca doua forme :
 Capital subscris si nevarsat care reflecta aportul in natura si/sau in bani pe care asociatii il promit
 Capital subscris si varsat care reflecta aportul in natura si/sau in bani pe care asociatii/actionarii il
pun la dispozitia societatii nou infiintate
REZERVELE sunt parti din profit capitalizate si pastrate la dispozitia agentilor economici. Ele se
constituie o singura data pe an la sfarsitul exercitiului financiar si servesc pentru :
 majorarea capitalului social
 acoperirea pierderilor din anul curent sau din anii precedenti
REZERVELE se impart pe patru categorii :
 REZERVA LEGALA
 REZERVA PENTRU ACTIUNI PROPRII
 REZREVE STATUTARE SAU CONTRACTUALE
 ALTE REZERVE
REZERVA LEGALA se calculeaza aplicand o cota de 5% asupra profitului brut astfel incat :
 sa nu depaseasca 20% din valoarea capitalului social al societatilor romanesti
 sa nu depaseasca 25% din valoarea capitalului social al societatilor mixte
V > CH = PROFIT
V < CH = PIERDERI
PB = V – CH
RL = 5% PB ≤ 20% Cap. Soc. Rom.
RL = 5% PB ≥ 25% Cap. Soc. Mix.
PBI = PB – RL
IP = 16% PBI
PN = PBI - IP
LEGENDA :
V Venituri
CH Cheltuieli
PB Profit brut
PN Profit net
RL Rezerva legala
PBI Profit brut impozabil
IP Impozit pe profit
Celelalte rezerve se constituie din profitul net intr-o suma stabilita de Adunarea Generala a Asociatilor.
(A.G.A.) Din profitul net, AGA hotaraste sa constituie :
 rezerve pentru actiuni proprii
 rezerve statutare sau contractuale
 alte rezerve
REZULTATUL EXERCITIULUI FINANCIAR poate fi :

 PROFIT daca veniturile sunt mai mari decat cheltuielile si se va trece in contabilitate cu semnul +
 PIERDERE daca veniturile sunt mai mici decat cheltuielile si se va trece in contabilitate cu semnul -
SUBVENTII PENTRU INVESTITII reprezinta sume alocate de la bugetul statului, de la bugetele locale
sau de la diverse organisme financiare unitatii, cu titlu gratuit pentru realizarea pe calea investitiei a unor
obiective de interes national sau care privesc o comunitate.
DIFERENTELE DIN REEVALUARE reprezinta plusul (+) de valoare rezultat in urma reevaluarii
imobilizarilor corporale.
PROVIZIOANE REGLEMENTATE reflecte rezervele pe care unitatea le constituie pentru acoperirea

unor cheltuieli cu caracter intamplator.
PROVIZIOANE PENTRU RISCURI SI CHELTUIELI reflecta rezervele constituite de unitate pentru

acoperirea unor cheltuieli cu caracter intamplator.
EX. : - provizioane pentru plata litigiilor
- provizioane pentru pierderi materiale in perioada de gratie
- provizioane pentru plata amenzilor si penalitatilor
- provizioane pentru acoperirea diferentelor nefavorabile de curs valutar
DATORII reprezinta surse straine sau atrase. Din aceasta categorie fac parte :
 OBLIGATII SI IMPRUMUTURI ASIMILATE
 OBLIGATII FATA DE FURNIZORI
 OBLIGATII FATA DE SALARIATI
 OBLIGATII FATA DE ASOCIATI SAU ACTIONARI
 OBLIGATII SOCIALE
 OBLIGATII FISCALE
 EFECTE COMERCIALE DE PLATIT
OBLIGATII SI IMPRUMUTURI ASIMILATE reprezinta datoriile unitatii fata de bancile finantatoare

pentru creditele primite inclusiv dobanda aferenta.
OBLIGATII FATA DE FURNIZORI reprezinta datoriile unitatii fata de terte persoane de la care
unitatea s-a aprovizionat cu bunuri, I-au fost executate lucrari si prestate servicii; iar momentul platii nu coincide
cu momentul prestatiei.
OBLIGATII FATA DE SALARIATI reprezinta datoriile unitatii fata de personalul angajat privind plata
dreprturilor salariale cuvenite pe timp de 1 luna.
OBLIGATII FATA DE ASOCIATI SAU ACTIONARI reflecta datoriile unitatii fata de acestia privind
plata dividendelor.
OBLIGATIILE SOCIALE CUPRIND :

 CONTRIBUTIA LA ASIGURARILE SOCIALE DE STAT
 CONTRIBUTIA UNITATII LA FONDUL DE ACCIDENTE SI BOLI PROFESIONALE
 CONTRIBUTIA LA ASIGURARILE SOCIALE
 CONTRIBUTIA LA FONDUL DE SOMAJ
 CONTRIBUTIA LA ASIGURARILE SOCIALE DE STAT (CAS) se plateste atat de angajator cat

si de angajat astfel :
- ANGAJATOR – aplicand o cota de 22% / 27% / 32% asupra FBS (Fond brut de salarii) in
functie de conditiile de munca ale salariatilor.
- ANGAJAT - aplicand o cota de 9,5% asupra SB (Salariu brut); dar nu mai mult de 5
salarii brute medii pe economie. In prezent salariul mediu brut pe economie este de
921,11 lei (RON).
 CONTRIBUTIA UNITATII LA FONDUL DE ACCIDENTE SI BOLI PROFESIONALE se

calculeaza aplicand tarife de risc functie de codul CAEN al unitatii. (Vezi Ministerul Finantelor –
Nomenclator CAEN si tarife de risc aferente)
 CONTRIBUTIA LA ASIGURARILE SOCIALE DE SANATATE (CASS) se plateste atat de

angajator cat si de angajat astfel :
- ANGAJATOR – aplicand o cota de 7% asupra FBS (Fond brut de salarii).
- ANGAJAT - aplicand o cota de 6,5% asupra SB (Salariu brut).
 CONTRIBUTIA LA FONDUL DE SOMAJ se plateste atat de angajator cat si de angajat astfel :

- ANGAJATOR – aplicand o cota de 3% asupra FBS (Fond brut de salarii).
- ANGAJAT - aplicand o cota de 1% asupra STI (Salariu tarifar de incadrare).
OBLIGATIILE FISCALE CUPRIND :

 IMPOZITUL PE PROFIT
 IMPOZITUL PE VENIT
 IMPOZITUL PE DIVIDENDE
 IMPOZITUL PE SALARII
 TAXA PE VALOARE ADAUGATA (T.V.A.)
 IMPOZITUL PE PROFIT se calculeaza aplicand o cota de 16% asupra profitului brut impozabil.
Aceasta obligatie fiscala se calculeaza si se inregistreaza lunar de catre unitati insa se vireaza la
bugetul statului o data la 3 luni pana pe 25 ale lunii urmatoare. Daca se depaseste aceasta data de
plata se platesc penalitati de 0,06%/zi (Ex 0,06% x suma datorata x zile intarziere = suma datorata)
IMM sunt unitati cu capital integral privat, care au o cifra de afaceri mai mare de 100.000 EUR/AN si
un numar de angajati mai mult de10.
 IMPOZITUL PE VENIT se calculeaza si se inregistreaza de catre microintreprinderi aplicand o cota

de 3% asupra veniturilor brute.
Microintreprinderile sunt unitati cu capital integral privat, care au o cifra de afaceri de pana la
100.000 EUR/AN si un numar de angajati de la 1 la 9.
Impozitul pe venit se vireaza la bugetul statului o data la 3 luni pana pe 25 ale lunii urmatoare.
 IMPOZITUL PE DIVIDENDE se calculeaza aplicand o cota de 10% asupra sumei brute care
urmeaza a fi impartita intre asociati sau actionari. Numai dupa plata impozitului asociatii/actionarii
pot sa-si imparta dividendele. Impozitul pe dividende se plateste oricand pe durata anului fiscal.
 IMPOZITUL PE SALARII se calculeaza aplicand o cota de 16% asupra SBI (Salariu brut
impozabil). SBI se calculeaza ca diferenta intre SB (Salariu brut) si (CAS angajat+CASSangajat+
SOMAJangajat+DEDUCERI).
SBI = SB – (CASangajat+CASSangajat+ SOMAJangajat+DEDUCERI)
Deducerea reprezinta sume care nu se impoziteaza si beneficiaza de ele toti lucratorii o singura
data pe luna numai la locul de munca unde au permanenta. Aceasta suma difera functie de numarul de
persoane pe care angajatul il are in intretinere. (Vezi tabel deduceri)
 TAXA PE VALOARE ADAUGATA (T.V.A.) este un impozit indirect care afecteaza consumatorul
final. TVA se inregistraza in contabilitate numai pe baza de documente fiscale. (Ex. Factura fiscala,
bonul fiscal).
In prezent exista 3 cote de TVA
- COTA 0% pentru produse scutite (Ex. produse pentru export)
- COTA 9% pentru produse care beneficiaza de reducerea cotei (Ex. Medicamente,
servicii in turism, proteze, publicatii etc.)
- COTA 19% pentru celelalte produse si servicii
TVA imbraca 5 forme :
- TVA DEDUCTIBILA TVAd
- TVA COLECTATA TVAc
- TVA DE PLATA TVApl
- TVA DE RECUPERAT TVAr
- TVA NEEXIGIBILA SAU IN ASTEPTARE
TVA DEDUCTIBILA (TVAd) se calculeaza aplicand o cota de 9% sau 19% asupra valorii bunurilor
si serviciilor din documentele fiscale primite.
VBSFP – valoarea bunurilor si serviciilor

TVAd = 9% / 19% din VBSFP
din facturile primite
TVA COLECTATA (TVAc) se calculeaza aplicand o cota de 9% sau 19% asupra valorii bunurilor si
serviciilor din documentele fiscale emise.
VBSFE – valoarea bunurilor si serviciilor

TVAc = 9% / 19% din VBSFE
din facturile emise
TVA DE PLATA (TVApl) se calculeaza ca diferenta intre TVA colectata si TVA deductibila.
TVApl = TVAc - TVAd
TVA DE RECUPERAT (TVAr) se calculeaza ca diferenta intre TVA deductibila si TVA colectata.
TVAr = TVAd- TVAc
TVA NEEXIGIBILA SAU IN ASTEPTARE se calculeaza aplicand o cota de 9% sau 19% asupra
valorii bunurilor si serviciilor cumparate, respectiv vandute cu plata in rate sau fara factura sau care
formeaza pretul de vanzare cu amanuntul.
TVAd = 9% / 19% din VBSC (V) - cu plata in rate

- fara factura
- pret de vanzare cu amanuntul
PVA = PA + AC + TVAa
19%
EFECTE COMERCIALE DE PLATIT exprima obligatia unitatii cuprinsa intr-un document intocmit si
acceptat de aceasta prin care se obliga sa plateasca la termen si la locul stabilit contravaloarea prestatiei. Ex.
cambia, biletul la ordin, trata etc.
PASIVE DE REGULARIZARE reprezinta veniturile incasate in avans sau de realizat. Ex. chiria pentru
un imobil incasata pe un termen mai lung.
CHELTUIELI SI VENITURI
CHELTUIELILE - dupa natura activitatii, se impart in :

 CHELTUIELI DE EXPLOATARE
 CHELTUIELI FINANCIARE
 CHELTUIELI EXTRAORDINARE
 CHELTUIELI PRIVIND PLATA IMPOZITULUI PE PROFIT SAU VENIT
CHELTUIELILE DE EXPLOATARE provin din activitatea curenta/normala a unitatii. Din aceasta

categorie fac parte :
- cheltuieli legate de consumuri
- cheltuieli legate de materii prime
- cheltuieli legate de materiale consumabile
- cheltuieli legate de obiecte de inventar
- cheltuieli legate de combustibili
- cheltuieli legate de salarii
- cheltuieli legate de impozite si taxele aferente
- cheltuieli legate de transportul de bunuri si persoane
- cheltuieli legate de intretinere si reparatii
- cheltuieli legate de chirii / redevente etc.
CHELTUIELILE FINANCIARE sunt generate de activitatea financiar – bancara a firmei cum ar fi :

- cheltuieli cu dobanzile
- cheltuieli cu comisioanele si spezele bancare
- cheltuieli cu diferentele nefavorabile de curs valutar etc.
CHELTUIELILE EXTRAORDINARE / EXCEPTIONALE provin din alta activitate decat cea curenta sau
normala, cum ar fi :
- cheltuieli ca urmare a calamitatilor naturale
- cheltuieli ca urmare a exproprierilor etc.
CHELTUIELI PRIVIND PLATA IMPOZITULUI PE PROFIT se calculeaza pentru IMM-uri dar si

pentru intreprinderile mari aplicand o cota de 16% asupra profitului brut impozabil.
CHELTUIELI PRIVIND PLATA IMPOZITULUI PE VENIT se calculeaza pentru microintreprinderi
aplicand o cota de 3% asupra veniturilor brute.
Desi NU fac parte din PATRIMONIU, cheltuielile sunt considerate elemente de ACTIV (A) in cazul
analizei contabile.
VENITURILE - dupa natura activitatii, se impart in :

 VENITURI DIN EXPLOATARE
 VENITURI FINANCIARE
 VENITURI EXTRAORDINARE
VENITURILE DIN EXPLOATARE provin din activitatea curenta sau normala a unitatii cum ar fi :
- venituri din vanzari de bunuri
- venituri din executie de lucrari
- venituri din prestari de servicii
- venituri din chirii / redevente etc
VENITURILE FINANCIARE provin din activitatea financiar bancara a unitatii cum ar fi :

- venituri din dobanzi
- venituri din diferente de curs valutar etc
VENITURI EXTRAORDINARE / EXCEPTIONALE provin din alta activitate decat cea curenta sau
normala, cum ar fi :
- venituri din exproprieri etc
Desi NU fac parte din PATRIMONIU, veniturile sunt considerate elemente de PASIV (P) in cazul analizei
contabile.
PREZENTAREA PATRIMONIULUI PRIN BILANT

Periodic, patrimoniul este prezentat cu ajutorul BILANTULUI.
BILANTUL este un tabel sau o situatie in care sunt reflectate cu ajutorul etalonului banesc elementele
patrimoniale la un moment dat.
BILANTUL se prezinta sub 2 forme :
 SUB FORMA TABELARA
 SUB FORMA DE LISTA
In forma TABELARA (SCHEMATIC), Bilantul se prezinta sub forma literei < T >.
El are 2 parti : - ACTIVUL BILANTIER
- PASIVUL BILANTIER
ACTIVUL BILANTIER cuprinde :

1. ACTIVE FIXE (IMOBILIZARI)
2. ACTIVE CIRCULANTE (MOBILIZARI)
3. ACTIVE DE REGULARIZARE
PASIVUL BILANTIER cuprinde :

1. CAPITALURI PROPRII
2. DATORII
3. PASIVE DE REGULARIZARE
Pentru ca cele doua parti ale bilantului reflecta aceleasi bunuri dar din punct de vedere diferite,
intotdeauna TOTALUL DIN A trebuie sa fie egal cu TOTALUL DIN P. Aceasta egalitate reprezinta un
principiu al metodei contabilitatii numit PRINCIPIUL EGALITATII BILANTIERE.
TOTAL A = TOTAL P
BILANT
A incheiat la data de ……….. P
1. ACTIVE FIXE (IMOBILIZARI) 1. CAPITALURI PROPRII

2. ACTIVE CIRCULANTE (MOBILIZARI) 2. DATORII
3. ACTIVE DE REGULARIZARE 3. PASIVE DE REGULARIZARE
TOTAL A = TOTAL P
INFLUENTA OPERATIILOR ECONOMICE SI FINANCIARE

ASUPRA ELEMENTELOR DIN BILANT
Bilantul prezinta situatia patrimoniala la un moment dat. Ulterior intocmirii bilantului, au loc o serie de
operatii economice si financiare care duc la modificari succesive ale elementelor patrimoniale.
Aceste modificari sunt grupate pe 4 categorii :
a) MODIFICARI PRIN SPORIREA AMBELOR PARTI ALE BILANTULUI
b) MODIFICARI PRIN MICSORAREA AMBELOR PARTI ALE BILANTULUI
c) MODIFICARI NUMAI IN ACTIVUL BILANTIER
d) MODIFICARI NUMAI IN PASIVUL BILANTIER
BILANT
A incheiat la data de 31.12.2004 P
MATERII PRIME 500 CAPITAL SOCIAL 500

APARATURA BIROTICA 2.500 OBLIG. FATA DE FURNIZORI 2.500
CASA 50 CREDITE PE TERMEN SCURT 300
BANCA 250
TOTAL A = 3.300 = TOTAL P = 3.300
a) MODIFICARI PRIN SPORIREA AMBELOR PARTI ALE BILANTULUI

Pe 03.01.2005, unitatea se aprovizioneaza cu materii prime in suma de 200 lei, conform facturilor de la
furnizori. In urma acestei operatii, creste stocul de materii prime de la 500 lei la 700 lei in A; si in acelasi timp
cresc si obligatiile fata de furnizori de la 2.500 lei la 2.700 lei in P.
BILANT

BANCA 250
TOTAL A = 3.500 = TOTAL P = 3.500
CONCLUZII :
 Operatia a influentat ambele parti ale bilantului
 Creste un element patrimonial de ACTIV (A) si concomitent si cu aceeasi suma, creste un element
patrimonial de PASIV (P)
 Totalurile cresc dar se mentine egalitatea dintre ele
ECUATIA BILANTIERA ESTE : A+X = P+X
b) MODIFICARI PRIN MICSORAREA AMBELOR PARTI ALE BILANTULUI

Pe 04.01.2005, unitatea achita obligatii fata de furnizori in suma de 150 lei din contul de la banca. In
urma acestei operatii, scad mijloacele banesti din banca de la 250 lei la 100 lei in A; si in acelasi timp scad si
obligatiile fata de furnizori de la 2.700 lei la 2.550 lei in P.
BILANT

BANCA 100
TOTAL A = 3.350 = TOTAL P = 3.350
CONCLUZII :
 Operatia a influentat ambele parti ale bilantului
 Scade un element patrimonial de ACTIV (A) si concomitent si cu aceeasi suma, scade un element
 Totalurile scad dar se mentine egalitatea dintre ele
ECUATIA BILANTIERA ESTE : A-X = P-X
c) MODIFICARI NUMAI IN ACTIVUL BILANTIER

Pe 05.01.2005, se ridica din caseria unitatii suma de 300 lei si se depune in contul de la banca. In urma
acestei operatii scade numerarul din caserie de la 50 lei la 20 lei si in acelasi timp cresc mijloacele banesti din
banca de la 100 lei la 130 lei.
BILANT

BANCA 130
TOTAL A = 3.350 = TOTAL P = 3.350

CONCLUZII :
 Operatia a influentat numai ACTIVUL Bilantier, lasand PASIVUL Bilantier neschimbat.
 Scade un element patrimonial de ACTIV (A) si concomitent si cu aceeasi suma, creste un element
patrimonial de ACTIV (A)
 Totalul ACTIVULUI ramane neschimbat si continua sa fie egal cu Totalul PASIVULUI.
ECUATIA BILANTIERA ESTE : A–X+X = P
d) MODIFICARI NUMAI IN PASIVUL BILANTIER

Pe 06.01.2005, se achita obligatii fata de furnizori dintr-un credit pe termen scurt in suma de 1.000 lei. In
urma acestei operatii scad obligatiile fata de furnizori de la 2.550 lei la 1.550 lei si in acelasi timp cresc
obligatiile fata de banca finantatoare pentru creditul primit de la 300 lei la 1.300 lei.
BILANT

CASA 20 CREDITE PE TERMEN SCURT 1.300
BANCA 130
TOTAL A = 3.350 = TOTAL P = 3.350
CONCLUZII :
 Operatia a influentat numai PASIVUL Bilantier, lasand ACTIVUL Bilantier neschimbat.
 Scade un element patrimonial de PASIV (P) si concomitent si cu aceeasi suma, creste un element
 Totalul PASIVULUI ramane neschimbat si continua sa fie egal cu Totalul ACTIVULUI.
ECUATIA BILANTIERA ESTE : A = P–X+X
CONTUL
 IMPORTANTA CONTULUI
 STRUCTURA CONTULUI
 CLASIFICAREA CONTURILOR
 PLANUL DE CONTURI
 REGULI DE FUNCTIONARE A CONTURILOR
 ANALIZA SI ARTICOLUL CONTABIL
IMPORTANTA CONTULUI
Pentru ca Bilantul prezinta situatia patrimoniala la un moment dat, fara sa arate si modificarile succesive
pe care le suporta un element patrimonial, atunci contabilitatea a recurs la un alt mijloc de evidenta, de o forma
speciala, numit CONT.
CONTUL este un mijloc de evidenta care reflecta cu ajutorul etalonului banesc si uneori cantitativ atat
existentele cat si modificarile succesive pe care le suporta un element patrimonial.
STRUCTURA CONTULUI
Schematic, CONTUL se prezinta sub forma literei <T>; iar pentru a-si indeplini functiile ce ii revin, are in
structura sa urmatoarele elemente componente :
- TITLUL CONTULUI
- DEBITUL SI CREDITUL
- SOLDUL INITIAL
- RULAJUL
- TOTAL SUME
- SOLDUL FINAL
- DATA SI EXPLICATIA
TITLUL CONTULUI arata denumirea elementului patrimonial si reflecta totodata continutul economic al
contului.
DEBITUL SI CREDITUL arata cele doua parti ale contului destinate sa inregistreze cele doua tipuri de
modificari : CRESTERI si MICSORARI.
In mod arbitrar s-a stabilit ca in STANGA sa se treaca DEBITUL iar in DREAPTA sa se treaca
CREDITUL.
Cele doua parti ale contului NU indeplinesc functii identice in cazul tuturor conturilor. Astfel :
- pentru conturile de ACTIV (A) in DEBIT se inregistreaza CRESTERI
- pentru conturile de ACTIV (A) in CREDIT se inregistreaza MICSORARI
- pentru conturile de PASIV (P) in DEBIT se inregistreaza MICSORARI
- pentru conturile de PASIV (P) in CREDIT se inregistreaza CRESTERI
SOLDUL INITIAL reflecta existentul preluat din bilant.

Conturile de ACTIV au numai sold initial debitor care reflecta existentul preluat din ACTIVUL Bilantier.
Conturile de PASIV au numai sold initial creditor care reflecta existentul preluat din PASIVUL Bilantier.
RULAJUL arata miscarea. Distingem :

- RULAJ DEBITOR
- RULAJ CREDITOR
Rulajul debitor are continut opus rulajului creditor.
Pentru conturile de ACTIV (A), rulajul debitor arata miscarea in sensul cresterii; iar rulajul creditor arata
miscarea in sensul micsorarii.
Pentru conturile de PASIV (P), rulajul debitor arata miscarea in sensul micsorarii; iar rulajul creditor arata
miscarea in sensul cresterii.
TOTAL SUME se stabileste SEPARAT pentru DEBIT si SEPARAT pentru CREDIT.

Pentru conturile de ACTIV (A), total sume debitoare este egal cu soldul initial debitor + rulajul debitor; iar
total sume creditoare este egal cu rulajul creditor.
Pentru conturile de PASIV (P), total sume debitoare este egal cu rulajul debitor iar total sume creditoare
este egal cu soldul initial creditor + rulajul creditor.
SOLDUL FINAL se stabileste prin compararea : total sume debitoare cu total sume creditoare. Daca :
- total sume debitoare este mai mare decat total sume creditoare, soldul final este debitor
- total sume creditoare este mai mare decat total sume debitoare, soldul final este creditor
- total sume debitoare este egal cu total sume creditoare, soldul final este 0 si spunem
despre cont ca este soldat sau balansat
-
TSD > TSC → SFD

TSC > TSD → SFC
TSD = TSC → SF = Ø
Conturile de ACTIV (A) au numai sold final debitor sau pot fi soldate sau balansate.
Soldul final debitor serveste la completarea ACTIVULUI BILANTIER.
Conturile de PASIV (P) au numai sold final creditor sau pot fi soldate sau balansate.
Soldul final creditor serveste la completarea PASIVULUI BILANTIER.
DATA se refera la ziua, luna si anul cand se inregistreaza operatia in conturi.

EXPLICATIA este de doua feluri :
- EXPLICATIE DESCRIPTIVA inseamna prezentarea pe scurt a operatiei cu prezentarea
documentului justificativ
- EXPLICATIE CONTABILA inseamna identificarea conturilor si a corespondentei dintre
ele
SCHEMA CONTULUI
CT. A CT. P
D “MATERII PRIME” C D “FURNIZORI” C
SID SIC
(+) (-) (-) (+)
RD RC RD RC
TSD=SID+RD TSC = RC TSD=RD TSC+SIC+RC
SFD SFC
EXEMPLE :
D “Materii prime” C D “Furnizori” C D “Casa” C

SID= 1.000 300 400 SIC=500 SID=100 400
500 200 400 700 500 500
300 100 300 300 100
100 100 200 100 200
50 100 250
150 250
RD= 1.100 RC= 700 RD=1400 RC=1600 RD=800 RC=900
TSD=2.100 TSC=700 TSD=1400 RC=2.100 TSD=900 TSC=900
SFD=1.400 SFC=700
CLASIFICAREA CONTURILOR
Conturile se clasifica dupa mai multe criterii :
- DUPA FUNCTIA CONTABILA
- DUPA SFERA DE CUPRINDERE
- DUPA CONTINUTUL ECONOMIC
DUPA FUNCTIA CONTABILA conturile se impart in :

- CONTURI MONOFUNCTIONALE
- CONTURI BIFUNCTIONALE
CONTURILE MONOFUNCTIONALE indeplinesc o singura functie, de ACTIV (A) sau de PASIV (P) si
se impart : - CONTURI MONOFUNCTIONALE DE ACTIV care incep sa functioneze numai prin debitare;
se debiteaza cu existentul preluat din ACTIVUL Bilantier care devine sold initial debitor cu cresterile, se
crediteaza cu micsorarile si au numai sold final debitor sau pot fi soldate sau balansate.
- CONTURI MONOFUNCTIONALE DE PASIV care incep sa functioneze numai prin creditare;
se crediteaza cu existentul preluat din PASIVUL Bilantier care devine sold initial creditor cu cresterile, se
debiteaza cu micsorarile si au numai sold final creditor sau pot fi soldate sau balansate.
CT. M(A) CT. M.(P)

D C D C
SID SIC
(+) (-) (-) (+)
SFD SFC
CONTURILE BIFUNCTIONALE incep sa functioneze fie prin debitare, fie prin creditare si pot avea fie
sold final debitor (SFD) fie sold final creditor (SFC).
D “PROFIT SI PIERDERI” C
CHELTUIELI > VENITURI
CHELTUIELI < VENITURI
SFD = PIERDERE
SFC = PROFIT
DUPA SFERA DE CUPRINDERE conturile se impart in :
- CONTURI SINTETICE sunt conturi de baza ale contabilitatii si cu ajutorul lor sunt
reflectate mai multe elemente patrimoniale de acelasi fel
- CONTURI ANALITICE sunt dezvoltatoare ale conturilor sintetice
DUPA CONTINUTUL ECONOMIC conturile se impart in 8 clase :

1. CLASA 1 – CAPITALURI SI REZERVE
2. CLASA 2 – CONTURI DE IMOBILIZARI
3. CLASA 3 – CONTURI DE STOCURI
4. CLASA 4 – CONTURI DE RELATII CU TERTI
5. CLASA 5 – CONTURI DE TREZORERIE
6. CLASA 6 – CONTURI DE CHELTUIELI
7. CLASA 7 – CONTURI DE VENITURI
8. CLASA 8 – CONTURI IN AFARA BILANTULUI
PLANUL DE CONTURI
Pentru usurarea muncii de evidenta si inregistrare, contabilitatea a recurs la simbolizarea conturilor.

Simbolurile tuturor conturilor sintetice se gasesc in PLANUL GENERAL DE CONTURI valabil pentru toti
agentii economici.
La baza structurarii sta criteriul clasificarii conturilor, dupa continutul economic, pe cele 8 CLASE.
Planul de conturi cuprinde :
 Clasele de conturi – simbolizate cu 1 cifra de la 1 la 8
 Grupuri de conturi – simbolizate cu 2 cifre din care prima cifra arata clasa din care face parte grupa,
simbolurile grupelor nu sunt operationale in contabilitate
 Conturile, care sunt grupate si ele pe doua categorii
- conturi sintetice de gradul 1 – simbolizate cu 3 cifre
- conturi sintetice de gradul 2 – simbolizate cu 4 cifre
REGULI DE FUNCTIONARE A CONTURILOR
La stabilirea regulilor de functionare a conturilor sunt necesare de parcurs 4 etape :

1. Transpunerea existentelor din bilant in conturi
2. Reflectarea in conturi a sporirii elementelor patrimoniale
3. Reflectarea in conturi a micsorarii elementelor patrimoniale
4. Stabilirea soldurilor finale si transpunerea lor in bilant
A “BILANT INITIAL” P
Calculator 500 500 Capital social
Materii prime 1000 3500 Obligatii F. furnizori
Casa 300 4000 Obligatii F. furnizori imobiliz.
Banca 1700
TOTAL A 8000 800 TOTAL P
ETAPA 1
Transpunerea existentei din bilant in conturi :
D 214 Calculator C D 301 Mat. Prime C D 5311 Casa C

SID= 5000 SID = 1000 SID = 300 300
4000 500
RD= 4000 RC= 0 RD = 500 RC=0 RD = 0 RC= 300
TSD=9000 TSC=0 TSD=1500 TSC=0 TSD= 300 TSC= 300
SFD=9000 SFD=1500
D 5121 Banca lei C D 101 Capital C D 401 Furnizori C
SID= 1700 1000 SIC=500 SID = 300 SIC=3500
500
RD= 0 RC=1000 RD = 0 RC=0 RD = 300 RC= 500
TSD=1700 TSC=1000 TSD=0 TSC=500 TSD= 300 TSC= 4000
SFD=700 SFC=500 SFC=3700
D 404 Furnizori de imobilizari C

1000 SIC=4000
4000
RD= 1000 RC=4000
TSD=1000 TSC=8000
SFC=7000
CONCLUZII :
 CONTURILE DE ACTIV incep sa functioneze prin debitare, se debiteaza cu existentul preluat din
activul bilantier care devine SID (Sold initial debitor)
 CONTURILE DE PASIV incep sa functioneze prin creditare, se crediteaza cu existentul preluat din
pasivul bilantier care devine SIC (Sold initial creditor)
ETAPA 2
Reflectarea in conturi a sporirii elementelor patrimoniale
Pentru a reflecta in conturi sporirea elementelor patrimoniale suma se va trece de aceeasi parte cu
soldul initial.
Ex. Unitatea achizitioneaza un alt calculator in suma de 4000 lei de la furnizori de imobilizari.
Unitatea se aprovizioneaza cu materii prime in suma de 500 lei de la furnizori conform facturii.
CONCLUZII :
 CONTURILE DE ACTIV se debiteaza cu cresterile sau sporirile
 CONTURILE DE PASIV se crediteaza cu cresterile sau sporirile
ETAPA 3
Reflectarea in conturi a micsorarii elementelor patrimoniale
Pentru a reflecta in conturi micsorarea elementelor patrimoniale, suma se va trece de partea opusa celei
cu soldul initial.
Ex. Se achita obligatiile fata de furnizori in suma de 300 lei cu numerar din caseria unitatii.
Se achita obligatiile fata de furnizorii de imobilizari din contul de la banca in suma de 1000 lei.
CONCLUZII :
 CONTURILE DE ACTIV se crediteaza cu micsorarile sau iesirile
 CONTURILE DE PASIV se debiteaza cu micsorarile sau iesirile
ETAPA 4
Stabilirea soldurilor finale si transpunerea lor in bilant
A Bilant final P
Calculator 9000 500 Capital
Mat. prime 1500 3700 Furnizori
Casa - 7000 Furniz. imobilizari
Banca 700
T.A. 11200 11200 T.P.

CONCLUZII :
 CONTURILE DE ACTIV au SFD care serveste la completarea activului bilantier sau poate fi soldat
sau balansat
 CONTURILE DE PASIV au SFC care serveste la completarea pasivului bilantier sau poate fi
soldat sau balansat
ANALIZA SI ARTICOLUL CONTABIL
Orice operatie economica sau financiara, pentru a fi inregistrata in contabilitate, este supusa unei
analize contabile.
ANALIZA CONTABILA inseamna cercetarea operatiei si parcurge urmatoarele etape :
 Stabilirea naturii operatiei
 Stabilirea elementelor patrimoniale care sufera modificari
 Stabilirea felului elementelor patrimoniale in sensul in care se modifica
 Stabilirea conturilor
 Stabilirea partii conturilor (debit si credit) in care se inregistreaza operatia potrivit regulilor de
functionare a conturilor
In urma analizei contabile operatia se transforma in conturi sub forma unei egalitati sau poarta numele
de ARTICOL CONTABIL.
Articolul contabil este format din : - CONT CORESPONDENT DEBITOR
- CONT CORESPONDENT CREDITOR
- DATA SI SUMA
In mod arbitrar s-a stabilit ca in stanga sa se treaca contul care se debiteaza iar in dreapta contul care
se crediteaza iar lateral suma, adica :
Ct. D = Ct. C SUMA
Contabilitatea utilizeaza doua feluri de articole contabile :
1. ARTICOLE CONTABILE SIMPLE formate dintr-un singur cont corespondent debitor si un singur
cont corespondent creditor :
Ct. D = Ct. C SUMA
2. ARTICOLE CONTABILE COMPUSE formate fie dintr-un singur cont corespondent debitor si doua
sau mai multe conturi corespondente creditoare, fie invers. Atunci cand urmeaza doua sau mai
multe conturi care se debiteaza, in dreptul egalitatii se pune semnul de la procent (%) si se citesc
urmatoarele :
- suma conturilor creditoare este - suma conturilor debitoare este
egala cu suma contului care s-a debitat : egala cu suma contului care s-a creditat :
Ct. D = % % = Ct. C
Ct. C Ct. D
Ct. C Ct. D
In afara acestor articole contabile, contabilitatea utilizeaza si articole contabile de stornare sau de
corectare. STORNAREA este de doua feluri :
 STORNAREA IN ROSU
 STORNAREA IN NEGRU
STORNAREA IN ROSU inseamna repetarea articolulului contului gresit dar cu suma trecuta in culoare
rosie sau incadrata intr-un chenar; dupa care se intocmeste articolul contului corect. Orice suma trecuta in
culoare rosie sau incadrata in chenar se scade din totalul sumelor.
Ex. : 1. Materii prime = Furnizori 1000 lei
2. Materii prime = Furnizori 1000 lei
3. Materii prime = Furnizori 2500 lei
D Fz. C D Mat. Prime. C

1000 lei 1000 lei
1000 lei 1000 lei
2500 lei
STORNAREA IN NEGRU inseamna inversarea articolului contului gresit dupa care se intocmeste
articolul contului corect.
Ex. : Unitatea se aprovizioneaza cu materii prime de la furnizori conform facturii, in suma de 1000 lei
Etapa 1. Aprovizionarea cu materii prime
Etapa 2. Materii prime Furnizori
Etapa 3. (+) A (+) P
Etapa 4. 301 401
Etapa 5. D C
Etapa 6. 301 = 401 1000 lei
Intotdeauna - contul care se debiteaza se trece in stanga egalului
- contul care se crediteaza se trece in dreapta egalului
BALANTA DE VERIFICARE
IMPORTANTA BALANTELOR DE VERIFICARE :

 Este principalul instrument de depistare si corectare a greselilor
 Face legatura intre cont si bilant
 Constituie proba in justitie
 Furnizeaza datele necesare analizei activitatii unitatii
 Permite imbinarea inregistrarii sintetice cu cea analitica
 Permite imbinarile inregistrarilor sistematice cu cea cronologica
CLASIFICAREA BALANTELOR DE VERIFICARE :

1. Dupa perioada la care se refera distingem :
 Balante de verificare lunare
 Balante de verificare trimestriale
 Balante de verificare semestriale
 Balante de verificare anuale
2. Dupa felul conturilor cuprinse in balanta distingem :
 Balante de verificare sintetice
 Balante de verificare analitice
3. Dupa numarul de egalitati cuprinse in balanta distingem :
 Balante de verificare 1 egalitate
 Balante de verificare 2 egalitati
BALANTA DE VERIFICARE CU EGALITATI cuprinde :

 Simbol cont
 Denumire cont
 Total solduri initiale debitoare si creditoare
 Total rulaje debitoare si creditoare
 Total sume debitoare si creditoare
 Total solduri finale debitoare si creditoare
D 214 C D 301 C D 5311 C

SID= 1500 SID= 300 SID = 200
RD= 2500 RC= 2000 RD = 700 RC= 500 RD =1300 RC=1000
TSD=4000 TSC=2000 TSD=1000 TSC=500 TSD=1500 TSC=1000
SFD=2000 SFD= 500 SFD=1000
D 5121 C D 101 C D 401 C
SID= 1000 SIC=1000 SIC =1000
RD= 2200 RC= 2000 RD = 0 RC= 0 RD =1500 RC=1500
SFD=1000 SFC=1000 SFC=1000
D 404 C
SIC=1000
RD=5000 RC=6000
TSD=5000 TSC=7000
SFC=2000
BALANTA DE VERIFICARE
Simbol Denumire T.S. Initiale T. Rulaje T. Sume T.S. Finale

cont cont D C D C D C D C
214 Ap. Birotica 1500 - 2500 2000 4000 2000 2000 -
301 Mat. Prime 300 - 700 500 1000 500 500 -
5311 Casa lei 200 - 1300 1000 1500 1000 500 -
5121 Banca lei 1000 - 2000 2000 3000 2000 1000 -
101 Cap. Social - 1000 - - - 1000 - 1000
401 Furnizori - 1000 1500 1500 1500 2500 - 1000
404 Fz. Imobiliz. - 1000 5000 6000 5000 7000 - 2000
TOTAL 3000 3000 13000 13000 16000 16000 4000 4000
CONCLUZII :
 In urma balantei de verificare cu 4 egalitati rezulta 8 coloane, 2 cate 2 si anume :
- TSID = TSIC
- TRD = TRC
- TSD = TSC
- TSFD = TSFC
 In balanta de verificare vor fi trecute toate conturile indiferent daca sunt soldate sau nu
 Primele 2 coloane de la balanta de verificare se completeaza cu TSI numai atunci cand cand
urmeaza dupa un bilant contabil (ex : luna ianuarie)
In celelalte luni (ex : februarie, martie … decembrie) primele doua coloane se completeaza cu TS
luna precedenta.
CONTABILITATEA CONSTITUIRII CAPITALULUI SOCIAL
101 CAPITAL
Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta aportului in natura si/sau in bani pe care asociatii sau actionarii
il subscriu si ulterior il pun la dispozitia societatii nou infiintate.
Este un cont de PASIV.
Se crediteaza cu valoarea aportului la capital subscrisa, varsata si cu majorarea capitalului social.
Se debiteaza cu valoarea aportului retras de asociati sau actionari si cu pierderea din anii precedenti
acoperita din capitalul social.
Soldul este CREDITOR si reflecta aportul in natura si/sau in bani subscris varsat sau nevarsat, dupa caz
Este un cont SINTETIC de gradul 1 care se dezvolta pe 4 conturi sintetice de gradul 2 :
1011 – CAPITAL SUBSCRIS SI NEVARSAT
1012 – CAPITAL SUBSCRIS SI VARSAT
1015 – PATRIMONIUL REGIEI
1016 – PATRIMONIUL PUBLIC
456 DECONTARI CU ASOCIATII SAU ACTIONARII
Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta decontarii cu asociatii sau actionarii privind subscrierea si
varsarea capitalului social.
Este un cont de ACTIV.
Se debiteaza cu valoarea aportului subscris si cu valoarea aportului retras.
Se crediteaza cu valoarea aportului la capital, varsata.
Soldul este DEBITOR si reflecta valoarea aportului la capitalul subscris dar nevarsat.
EXEMPLE :
 La infiintarea unei soc. se subscrie un capital social de 20.000 lei care se varsa ulterior sub forma d
- bani in contul de la banca 8.000 lei
- aparatura birotica 12.000 lei
1. Subscrierea aportului la capitalul social

456 = 1011 20.000 lei
2. Varsarea aportului la capital
% = 456 20.000 lei
5121 8.000 lei
214 12.000 lei
3. Transformarea capitalului subscris si nevarsat in varsat
1011 = 1012 20.000 lei
 La infiintarea unei soc. se subscrie un cap. social de 1.500 lei care se varsa ulterior sub forma de
- bani in contul de la banca 500 lei
- numerar in caserie 200 lei
- materii prime 200 lei
- materiale consumabile 100 lei
- obiecte de inventar 200 lei
- marfuri 200 lei
- ambalaje 100 lei

456 = 1011 1.500 lei
% = 456 1.500 lei
5121 500 lei
5311 200 lei
301 200 lei
302 100 lei
303 200 lei
371 200 lei
381 100 lei
1011 = 1012 1.500 lei
 La infiintarea unei societati se subscrie un capital social care se varsa ulterior sub forma de :
- bani in contul de la banca
- terenuri
- amenajari de terenuri
- o constructie

456 = 1011
% = 456
5121
2111
2112
212
1011 = 1012
 La infiintarea unei societati se subscrie un capital social care se varsa ulterior sub forma de :
- masini si instalatii de lucru
- un mijloc de transport
- un calculator
- un program informatic
- o licenta

456 = 1011
% = 456
5121
2131
2133
214
208
205
1011 = 1012
 La infiintarea unei soc. se subscrie un capital social de 200 lei care se varsa ulterior sub forma de :

456 = 1011 200 lei
5121 = 456 200 lei
1011 = 1012 200 lei
 La infiintarea unei societati se subscrie un capital social de 1.000 EUR. Cursul EUR in momentul
subscrierii este de 3,55 lei iar in momentul varsarii este de :
a) 3,55 lei
b) 3,60 lei
c) 3,40 lei
a) 1. Subscrierea aportului la capitalul social

456 = 1011 3.550 lei
5121 = 456 3.550 lei
1011 = 1012 3.550 lei
b) 1. Subscrierea aportului la capitalul social

456 = 1011 3.550 lei
5121 = % 3.600 lei
456 3.550 lei
765 50 lei
1011 = 1012 3.550 lei
c) 1. Subscrierea aportului la capitalul social

456 = 1011 3.550 lei
% = 456 3.600 lei
5124 3.400 lei
665 150 lei
1011 = 1012 3.550 lei
CAILE DE MAJORARE A CAPITALULUI SOCIAL
 Se mareste capitalul social cu un nou aport in bani adus de asociati sau actionari
456 = 1012
5121 = 456
 Se mareste capitalul social cu un nou aport in natura sub forma unui mijloc de transport adus de
asociati sau actionari
456 = 1012
2133 = 456
 Se mareste capitalul social din profitul anilor precedenti
117 = 1012
 Se mareste capitalul social din rezerve
106 = 1012
 Se mareste capitalul social cu plusul de valoare rezultat in urma reevaluarii imobilizarilor corporale
105 = 1012
CAILE DE MICSORARE A CAPITALULUI SOCIAL

 Se retrage aportul in bani de catre un asociat sau actionar
456 = 5311
1012 = 456
 Se retrage aportul in natura sub forma unui calculator
456 = 214
1012 = 456
 Se acopera pierderea din anii precedenti diminuand capitalul social
1012 = 117
105 REZERVE DIN REEVALUARE

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta plusului sau a minusului de valoare in cazul reevaluarii
imobilizarilor corporale.
Se crediteaza cu plusul de valoare rezultat in urma reevaluarii imobilizarilor corporale.
Se debiteaza cu minusul de valoare rezultat in urma reevaluarii imobilizarilor corporale si cu plusul de
valoare repartizat la rezerve.
Soldul este CREDITOR si reflecta plusul de valoare nerepartizat.
EXEMPLE :
 Cu ocazia reevaluarii se constata un plus de valoare la imobilizarile corporale :
% = 105
2111
2112
212
231
213
214
 Se repartizeaza plus de valoare la rezerve :

105 = 106
 Cu ocazia reevaluarii se constata un minus de valoare la imobilizarile corporale (mai rar) :
105 = %
2111
2112
212
231
213
214
106 REZERVE
Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta constituirii si utilizarii rezervelor.
Se crediteaza cu valoarea rezervelor constituite.
Se debiteaza cu valoarea rezervelor utilizate.
Soldul este CREDITOR si reflecta rezervele constituite si neutilizate.
Este un cont sintetic de gradul 1 care se dezvolta pe 4 conturi sintetice de gradul 2 si anume :
1061 - Rezerva legala
1062 - Rezerve pentru actiuni proprii
1063 - Rezerve statutare sau contractuale
1068 - Alte rezerve
EXEMPLE :
 Se constituie rezerve din profitul anului curent :
121 = 129
129 = 106
 Se constituie rezerve din profitul anilor precedenti :
117 = 106
 Se constituie rezerve din plusul de valoare rezultat in urma reevaluarii imobilizarilor corporale :
105 = 106
 Se mareste capitalul social din rezerve :
106 = 1012
 Se acopera pierderea din anul curent din rezerve :
106 = 121
 Se acopera pierderea din anii precedenti din rezerve :
106 = 117
 Unitatea a inregistrat venituri de 10.000 lei si cheltuieli de 7.000 lei
V = 10.000 lei
C = 7.000 lei
PB = V – C 10.000 lei – 7.000 lei = 3.000 lei
RL = 5% PB 5% 3.000 lei = 150 lei
121 = 129 150 lei
129 = 1061 150 lei
PBI = PB – RL 3.000 lei – 150 lei = 2.850 lei
I = 16% PBI 16%2.850 = 456 lei
PN = PBI – I 2.850 lei – 456 lei = 2.394 lei
Conform HOT. A.G.A. se constituie rezerve pt actiuni proprii, rezerve statutare si alte rezerve :
121 = 129 2.394 lei
129 = % 2.394 lei
1062 1.000 lei
1063 1.000 lei
1068 394 lei
CONTABILITATEA REZULTATULUI EXERCITIULUI FINANCIAR
121 PROFIT SI PIERDERE

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta profitului sau pierderii realizate in anul curent.
Este un cont de BIFUNCTIONAL.
Se crediteaza la sfarsitul lunii cu repartizarea soldului conturilor de venituri si cu pierderea din anul
curent raportata in anul urmator sau acoperita din rezerve.
Se debiteaza la sfarsitul lunii cu repartizarea soldului conturilor de cheltuieli asupra contului de profit si
pierdere si cu repartizarea profitului din anul curent raportat in anul urmator sau repartizat pentru :
- acoperirea pierderilor din anii precedenti
- constituirea de rezerve
Soldul Final CREDITOR reflecta profitul din anul curent.
Soldul Final DEBITOR reflecta pierderea din anul curent.
129 REPARTIZAREA PROFITULUI

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta repartizarii profitului realizat in anul curent.
Se debiteaza cu profitul din anul curent repartizat pe diferite destinatii conform HOT. A.G.A.
Se crediteaza cu profitul din anul curent destinat repartizarii.
Soldul final este DEBITOR reflecta prifitul din anul curent repartizat.
117 REZULTATUL REPORTAT
Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta profitului sau pierderii din anii precedenti.
Este un cont de BIFUNCTIONAL.
Se debiteaza cu pierderea din anul curent reportata in anul urmator si cu profitul din anii precedenti
repartizat conform HOT. A.G.A.
Se crediteaza cu profitul din anul curent nerepartizat si reportat in anul urmator; si cu pierderea din anii
precedenti acoperita din rezerve, din capital social sau din profitul anului curent.
Soldul Final DEBITOR reflecta pierderea rapotrata.
Soldul Final CREDITOR reflecta profitul raportat.
EXEMPLE :
 a) Unitatea a inregistrat urmatoarele cheltuieli :
- consum de materii prime 100 lei
- consum de materiale consumabile 100 lei
- consum de obiecte de inventar 150 lei
- consum de en electrica cf facturii 200 lei
- consum de materiale nestocate 100 lei
- cheltuieli cu intretinere si reparatii 200 lei
- cheltuieli cu amortizarea imobiliz corporale 150 lei
- cheltuieli cu chirii platite prin banca 250 lei
- cheltuieli cu prime de asigurare platite cu numerar 50 lei
- cheltuieli cu comisioane si onorarii cf facturii 100 lei
- cheltuieli cu reclama cf facturii 200 lei
- cheltuieli cu transport bunuri si pers cf factura 300 lei
- cheltuieli cu deplasarea/detasarea platite dintr-un avans de trezorerie 100 lei
- cheltuieli cu prestatii postale cf factura 150 lei
- cheltuieli cu prestatii bancare platite prin banca 50 lei
- cheltuieli cu salarii 1000 lei
- cheltuieli privind CAS 22% 220 lei
- cheltuieli privind FA 0,5% 5 lei
- cheltuieli privind CASS 7% 70 lei
- cheltuieli privind somaj 3% 30 lei
- cheltuieli privind CCM 0,75% 7,50 lei
b) La sfarsitul lunii toate conturile de cheltuieli se vor solda prin repartizarea soldului lor asupra
contului de profit si pierdere.
a) 601 = 301 100 lei b) 121 = % 3.532,5 lei

602 = 302 100 lei 601 100 lei
603 = 303 150 lei 602 100 lei
605 = 401 200 lei 603 150 lei
604 = 401 100 lei 605 200 lei
611 = 401 200 lei 604 100 lei
681 = 281 150 lei 611 200 lei
612 = 5121 250 lei 681 150 lei
613 = 5311 50 lei 612 250 lei
622 = 401 100 lei 613 50 lei
623 = 401 200 lei 622 100 lei
624 = 401 300 lei 623 200 lei
625 = 542 100 lei 624 300 lei
626 = 401 150 lei 625 100 lei
627 = 5121 50 lei 626 150 lei
641 = 421 1000 lei 627 50 lei
6451 = 4311/CAS 220 lei 641 1000 lei
6451 = 4311/FA 5 lei 6451 225 lei
6453 = 4313 70 lei 6453 70 lei
6452 = 4371 30 lei 6452 30 lei
635 = 447/CCM 7,50 lei 635 7,50 lei
 a) In aceeasi perioada unitatea a inregistrat urmatoarele venituri de la clienti :
- venituri din vanzarea produselor finite 1000 lei
- venituri din vanzarea produselor reziduale 232,50 lei
- venituri din vanzarea semifabricatelor 800 lei
- venituri din lucrari executate 1000 lei
- venituri din chirii 1500 lei
- venituri din vanzarea marfurilor 2500 lei
b) La sfarsitul fiecarei luni toate conturile de venituri se vor solda prin repartizarea soldului lor
asupra contului de profit si pierdere.
a) 411 = 701 1000 lei b) % = 121 7.032,5 lei

411 = 703 232,5 lei 701 1000 lei
411 = 702 800 lei 703 232,5 lei
411 = 704 1000 lei 702 800 lei
411 = 706 1500 lei 704 1000 lei
411 = 707 2500 lei 706 1500 lei
707 2500 lei
V > CH PROFIT
PB = V – CH 7.032,5 lei – 3.532,5 lei = 3.500 lei
RL = 5% PB 5% 3.500 lei = 175 lei
121 = 129 175 lei
129 = 1061 175 lei
PBI = PB – RL 3.500 lei – 175 lei = 3.325 lei
I = 16% PBI 16% 3.325 lei = 532 lei
691 = 441 532 lei
121 = 691 = 532 lei
PN = PBI – I 3.325 lei – 532 lei = 2.793 lei
Profitul net astfel obtinut :

a) se reporteaza in anul urmator
121 = 117 2.793 lei
b) se acopera pierderea din anii precedenti cu profitul din anul curent
121 = 129 2.793 lei
129 = 117 2.793 lei
c) se constituie di profitul anului curent rezerve
121 = 129 2.793 lei
129 = 106 2.793 lei
D 121 C
(CH) 3.532,50 lei 7.032,50 lei (V)
(RL) 175 lei
(I) 532 lei
(PN) 2.793 lei
 a) Unitatea a inregistrat urmatoarele venituri de la clienti :

- venituri din vanzarea produselor finite 1000 lei
- venituri din vanzarea semifabricatelor 800 lei
- venituri din lucrari executate 1000 lei
- venituri din vanzarea marfurilor 2500 lei
b) La sfarsitul lunii toate conturile de venituri se vor solda prin repartizarea soldului lor asupra
contului de profit si pierdere.
a) 411 = 701 500 lei b) % = 121 1.500 lei

411 = 702 300 lei 701 500 lei
411 = 704 200 lei 702 300 lei
411 = 707 500 lei 704 200 lei
747 500 lei
a) Unitatea a inregistrat urmatoarele cheltuieli :
- cheltuieli cu salarii 1000 lei
- cheltuieli privind CAS 22% 220 lei
- cheltuieli privind FA 0,5% 5 lei
- cheltuieli privind CASS 7% 70 lei
- cheltuieli privind somaj 3% 30 lei
- cheltuieli privind CCM 0,75% 7,50 lei
- cheltuieli cu transportul 300 lei
- cheltuieli cu prestatii postale 100 lei
- consum de en electrica cf facturii 200 lei
- cheltuieli cu intretinere si reparatii 200 lei
- cheltuieli cu amortizarea imobiliz corporale 150 lei
b) La sfarsitul lunii toate conturile de cheltuieli se vor solda prin repartizarea soldului lor asupra contului
de profit si pierdere.
a) 641 = 421 1000 lei b) 121 = % 2.232,5 lei

6451 = 4311/CAS 220 lei 641 1000 lei
6451 = 4311/FA 5 lei 6451 225 lei
6453 = 4313 70 lei 6453 70 lei
6452 = 4371 30 lei 6452 30 lei
635 = 447/CCM 7,50 lei 635 7,50 lei
625 = 401 100 lei 625 300 lei
626 = 401 200 lei 626 100 lei
605 = 401 150 lei 605 200 lei
611 = 401 250 lei 611 200 lei
681 = 281 50 lei 681 100 lei
CH > V PIERDERE
PIERDEREA = CH – V 2.232,50 lei – 1.500 lei = 732,50 lei
Pierderea astfel stabilita :

a) se reporteaza in anul urmator
117 = 121 732,50 lei
b) se acopera pierderea din anul curent din profitul anilor precedenti
117 = 121 732,50 lei
c) se acopera pierderea din anul curent din rezerve
106 = 121 732,50 lei
D 121 C
(CH) 2.232,50 lei 1.500,00 lei (V)
732,50 lei (P)
 Unitatea a inregistrat un profit de 10.000 lei pe care il reporteaza in anul urmator.

121 = 117 10.000 lei
In anul urmator profitul raportat
a) acopera pierderea din anul curent
117 = 121 10.000 lei
b) se repartizeaza pe diferite destinatii conform HOT. A.G.A. astfel
- pentru majorarea capitalului social 2.000 lei
- pentru constituire de rezerve 1.000 lei
- sub forma de dividende 7.000 lei
117 = % 10.000 lei
1012 2.000 lei
106 1.000 lei
457 7.000 lei
 Unitatea a inregistrat o pierdere de 5.000 lei pe care o reporteaza in anul urmator.
117 = 121 5.000 lei
In anul urmator pierderea raportata:
a) este acoperita din profitul anului curent
121 = 129 5.000 lei
129 = 117 5.000 lei
b) pierderea este acoperita din rezerve
106 = 117 5.000 lei
c) pierderea este acoperita diminuand capitalul social
1012 = 117 5.000 lei
131 SUBVENTII PENTRU INVESTITII

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta subventiilor pentru investitii primite sau de primit precum si a
donatiilor.
Se crediteaza cu valoarea imobilizarilor primite cu titlu gratuit si cu valoarea subventiilor pentru investitii
primite sau de primit.
Se debiteaza cu cota parte de subventii ce trec la venituri la sfarsitul anului.
Soldul Final este CREDITOR si reflecta subventiile pentru investitii nerepartizate.
ATENTIE : Cota parti de subventii ce trece la venituri este egala :

a) cu valoarea anuala a amortizarii
b) cu rezultatul raportului intre valoarea imobilizarii neamortizabile si 10 ani.
 Sa se inregistreze subventii pentru investitii de primit :

445 = 131
 Sa se inregistreze subventii pentru investitii primite :
5121 = 131
 Unitatea primeste sub forma de donatie un calculator la o valoare de 4.000 lei care se amortizeaza
in 5 ani :
214 = 131 4.000 lei
AN 1 681 = 281 800 lei

131 = 758 800 lei
La sfarsitul fiecarui an cota parte de subventii trece la venituri si este egala cu valoarea anuala a
amortizarii.
AN 5 681 = 281 800 lei
131 = 758 800 lei
 Se primeste sub forma de donatie un teren care are o valoare de intrare de 10.000 lei
2111 = 131 10.000 lei
10.000 lei : 10 ani = 1.000 lei/an
Cota parte de subventii ce trece la venituri este de 1.000 lei/an si se va repartiza timp de 10 ani :
AN 1 131 = 758 1.000 lei
AN 10 131 = 758 1.000 lei
CLASA 2 - CONTURI DE IMOBILIZARI

20 IMOBILIZARI NECORPORALE
201 CHELTUIELI DE CONSTITUIRE

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta cheltuielilor legate de infiintarea societatii.
Se debiteaza cu valoarea cheltuielilor de constituire efectuate.
Se crediteaza cu valoarea cheltuielilor de constituire scoase din evidenta, amortizate.
Soldul Final este DEBITOR si reflecta cheltuielile de constituire existente.
 Se efectueaza cheltuieli de constituire cu plata in numerar :
201 = 5311
 Se efectueaza cheltuieli de constituire cu plata prin banca :
201 = 5121
 Se efectueaza cheltuieli de constituire conform facturii :
201 = 404
 Se efectueaza cheltuieli de constituire dintr-un credit sau ajutor financiar :
201 = 462
 Se efectueaza cu plata in numerar cheltuieli de constituire in suma de 800 lei care se amortizeaza in
2 luni, dupa care se scot din evidenta :
201 = 5311 800.lei
LUNA 1 681 = 280 400 lei
LUNA 2 681 = 280 400 lei
280 = 201 800 lei
203 CHELTUIELI DE CERCETARE - DEZVOLTARE

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta lucrarilor si proiectelor de cercetare - dezvoltare.
Se debiteaza cu valoarea cheltuielilor de cercetare – dezvoltare achizitionate conform facturii sau
efectuate cu forte proprii.
Se crediteaza cu valoarea lucrarilor si proiectelor de cercetare - dezvoltare trecute la brevete sau
scoase din evidenta complet sau incomplet amortizate.
Soldul Final este DEBITOR si reflecta valoarea lucrarilor si proiectelor de cercetare-dezvoltare existente
 Se achizitioneaza conform facturii :

203 = 404
 Se realizeaza cu forte proprii
203 = 721
 Se trece la brevet de inventie o lucrare de cercetare
205 = 203
 Se achizitioneaza cf. facturii o lucrare de cercetare – dezvoltare la un pret de achizitie de 1000 lei
203 = 404 1.000 lei
Se amortizeaza integral in timp dupa care se scoate din evidenta
681 = 280 1.000 lei
280 = 203 1.000 lei
Se amortizeaza 80% dupa care se scoate din evidenta
681 = 280 800 lei
% = 203 1.000 lei
280 800 lei
658 200 lei
205 CONCESIUNI, BREVETE, LICENTE, MARCI

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta concesiunilor, brevetelor, licentelor, marcilor etc.
Se debiteaza cu valoarea imobilizarilor necorporale intrate in unitate.
Se crediteaza cu valoarea imobilizarilor necorporale iesite din unitate.
Soldul Final este DEBITOR si reflecta valoarea imobilizarilor necorporale existente.

205 = 404
 Se aduc ca aport la capitalul social
205 = 456
205 = 721
 Se primesc sub forma de donatie
205 = 131
 Se trece o lucrare de cercetare-dezvoltare la brevete de inventie
205 = 203
 Se retrage aportul in natura de catre asociati sau actionari
456 = 205
 Se achizitioneaza conform facturii o licenta in valoare de 1.000 lei
205 = 404 1.000 lei
681 = 280 1.000 lei
280 = 205 1.000 lei
681 = 280 700 lei
% = 205 1.000 lei
280 700 lei
658 300 lei
207 FONDUL COMERCIAL

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta fondului de comert care participa (concura) la mentinere sau la
dezvoltarea potentialului economic al firmei.
Se debiteaza cu valoarea fondului comercial achizitionat.
Se crediteaza cu valoarea fondului comercial amortizat.
Soldul Final este DEBITOR si reflecta fondul comercial existent.
 Se achizitioneaza conform facturii fond comercial in suma de 500 lei care se amortizeaza integral in
timp, dupa care se scoate din evidenta
207 = 404 500 lei
681 = 280 500 lei
280 = 207 500 lei
208 ALTE IMOBILIZARI NECORPORALE

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta altor imobilizari necorporale, cum ar fi programele informatice.
Se debiteaza cu valoarea imobilizarilor necorporale intrate in unitate.
Se crediteaza cu valoarea imobilizarilor necorporale iesite din unitate.
Soldul Final este DEBITOR si reflecta valoarea imobilizarilor necorporale existente.

208 = 404
208 = 456
208 = 721
208 = 131
456 = 208
 Se achizitioneaza conform facturii un program informatic in valoare de 500 lei
208 = 404 500 lei
681 = 280 500 lei
280 = 208 500 lei
681 = 280 400 lei
% = 208 500 lei
658 400 lei
658 100 lei
21 IMOBILIZARI CORPORALE
211 TERENURI SI AMENAJARI DE TERENURI

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta terenurilor si amenajarilor de terenuri.
Se debiteaza cu valoarea la pret de inregistrare a terenurilor intrate in unitate.
Se crediteaza cu valoarea la pret de inregistrare a terenurilor si a amenajarilor de terenuri scoase din
unitate.
Soldul Final este DEBITOR si reflecta valoarea terenurilor existente si costul efectiv al amenajarilor de
terenuri.
Este un cont sintetic de gradul 1 care se dezvolta pe 2 conturi sintetice de gradul 2:
- 2111 TERENURI
- 2112 AMENAJARI DE TERENURI

% = 404
2111
2112
% = 456
2111
2112
% = 131
2111
2112
 Cu ocazia reevaluarii se constata un plus de valoare la terenuri si amenajari de terenuri
% = 105
2111
2112
 Se realizeaza cu forte proprii amenajari de terenuri
2112 = 722
456 = %
2111
2112
 Se dau sub forma de donatie
658 = %
2111
2112
 Se distrug in urma unor calamitati naturale
671 = %
2111
2112
 Se vand si se descarca gestiunea
461 = 758
658 = %
2111
2112
 Cu ocazia reevaluarii se constata un minus de valoare la terenuri si amenajari de terenuri
105 = %
2111
2112
 Se achizitioneaza conform facturii amenajari de terenuri in valoare de 1.000 lei
2112 = 404 1.000 lei
681 = 281 1.000 lei
281 = 2112 1.000 lei
681 = 281 700 lei
% = 2112 1.000 lei
281 700 lei
658 300 lei
212 CONSTRUCTII
Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta constructiilor.
Se debiteaza cu valoarea la pret de inregistrare a constructiilor intrate in unitate.
Se crediteaza cu valoarea la pret de inregistrare a constructiilor scoase din unitate.
Soldul Final este DEBITOR si reflecta valoarea constructiilor existente.

212 = 404
212 = 456
212 = 722
212 = 131
 Cu ocazia reevaluarii se constata un plus de valoare la constructii
212 = 105
 Se primesc in regim de leasing financiar
212 = 167
456 = 212
461 = 758
658 = 212
671 = 212
658 = 212
 Cu ocazia reevaluarii se constata un minus de valoare la constructii
105 = 212
 Se cedeaza in regim de leasing financiar
267 = 212
 Se achizitioneaza conform facturii o cladire in valoare de 10.000 lei
212 = 404 10.000 lei
681 = 281 10.000 lei
281 = 212 10.000 lei
681 = 281 8.000 lei
% = 212 10.000 lei
281 8.000 lei
658 2.000 lei
213 MASINI, INSTALATII DE LUCRU, MIJLOACE DE TRANSPORT, ANIMALE SI PLANTATII

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta masinilor, instalatiilor de lucru, mijloacelor de transport,
animalelor si plantatiilor.
Se debiteaza cu valoarea la pret de inregistrare a masinilor, instalatiilor de lucru, mijloacelor de
transport, animalelor si plantatiilor intrate in unitate.
Se crediteaza cu valoarea la pret de inregistrare a masinilor, instalatiilor de lucru, mijloacelor de
transport, animalelor si plantatiilor scoase din unitate.

213 = 404
213 = 456
213 = 722
213 = 131
 Cu ocazia reevaluarii se constata un plus de valoare
213 = 105
213 = 167
 Se cumpara din import un mijloc de transport in valoare de 10.000 lei, taxe vamale aferente 30%
2133 = % 13.000 lei
404 10.000 lei
446/TV 3.000 lei
456 = 213
461 = 758
658 = 213
671 = 213
658 = 213
 Cu ocazia reevaluarii se constata un minus de valoare
105 = 213
267 = 213
 Se achizitioneaza conform facturii un mijloc de transport in valoare de 10.000 lei
2133 = 404 10.000 lei
681 = 281 10.000 lei
281 = 2133 10.000 lei
681 = 281 9.000 lei
% = 2133 10.000 lei
281 9.000 lei
658 1.000 lei
214 MOBILIER, AP. BIROTICA, ECHIPAM. DE PROTECTIE A VALORILOR MATERIALE SI UMANE

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta mobilierului, aparaturii birotice, echipamentelor de protectie a
valorilor materiale si umane precum si a altor active corporale.
Se debiteaza cu valoarea la pret de inregistrare a evidenta mobilierului, aparaturii birotice,
echipamentelor de protectie a valorilor materiale si umane intrate in unitate.
Se crediteaza cu valoarea la pret de inregistrare a evidenta mobilierului, aparaturii birotice,
echipamentelor de protectie a valorilor materiale si umane scoase din unitate.

214 = 404
214 = 456
214 = 722
214 = 131
214 = 167
 Cu ocazia reevaluarii se constata un plus de valoare
214 = 105
 Se cumpara din import cu taxe vamale aferente
214 = %
404
446/TV
456 = 214
461 = 758
658 = 214
671 = 214
658 = 214
 Cu ocazia reevaluarii se constata un minus de valoare
105 = 214
267 = 214
 Se scot din evidenta complet amortizate
281 = 214
 Se scot din evidenta incomplet amortizate
% = 214
281
658
 Se achizitioneaza un mijloc de transport la un pret de achizitie de 20.000 lei. Acesta se amortizeaza
in timp 80% dupa care se vinde la un pret de 22.000 lei. Se cere sa se inregistreze :
- achizitia
2133 = 404 20.000 lei
- amortizarea
681 = 281 16.000 lei
- vanzarea
461 = 758 22.000 lei
- descarcarea gestiunii
% = 2133 20.000 lei
281 16.000 lei
658 4.000 lei
26 IMOBILIZARI FINANCIARE
261 TITLURI DE PARTICIPARE DETINUTE LA FILIALE DIN CADRUL GRUPULUI

262 TITLURI DE PARTICIPARE DETINUTE LA SOCIETATI DIN AFARA GRUPULUI
263 IMOBILIZARI FINANCIARE SUB FORMA DE INTERESE DE PARTICIPARE
265 ALTE TITLURI DE PARTICIPARE
Toate aceste conturi au functia contabila de ACTIV.

Se debiteaza cu valoarea titlurilor de participare achizitionate sau acordate.
Se crediteaza cu valoarea titlurilor de participare cedate.
Soldul Final este DEBITOR si reflecta valoarea titlurilor de participare existente.
 Se cumpara titluri de participare cu plata in numerar

% = 5311
261
262
263
265
 Se cumpara titluri de participare cu plata prin banca
% = 5121
261
262
263
265
 Se cumpara titluri de participare urmand ca plata sa se faca ulterior
% = 269
261
262
263
265
 Se cumpara titluri de participare conform facturii
% = 404
261
262
263
265
 Sa se inregistreze titluri de participare dobandite prin aport la capitalul social
261 = %
(262, 263, 265) 5121, 5124, 5311, 5114, 205, 208, 301, 302, 303, 371, 381, 2111,
2112, 212, 213, 214, 231
 Se descarca gestiunea cu valoarea titlurilor de participare cedate sau vandute
658 = %
261
262
263
265
267 CREANTE IMOBILIZATE

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta creantelor imobilizate cum ar fi :
- imprumuturile pe termen lung
- imprumuturi acordate filialelor in cadrul grupului
- dobanzile aferente imprumuturilor acordate
- garantiile platite unor societati prestatoare de servicii
Se debiteaza cu cresterea drepturilor de creanta.
Se crediteaza cu stingerea acestor drepturi de creanta prin incasarea lor.
Soldul Final este DEBITOR si reflecta drepturi de creanta neincasate.
 Unitatea acorda un umprumut unei filiale din cadrul grupului 10.000 lei cu o dobanda de 30%
2671 = 2121 10.000 lei
2672 = 763 3.000 lei
Se ramburseaza imprumutul si se incaseaza si dobanda
5121 = % 13.000 lei
2671 10.000 lei
2672 3.000 lei
 Unitatea acorda un imprumut pe termen lung 20.000 lei cu o dobanda de 40% unei societati
2673 = 5121 20.000 lei
2674 = 763 8.000 lei
Se ramburseaza imprumutul si se incaseaza si dobanda
5121 = % 28.000 lei
2673 20.000 lei
2674 8.000 lei
 Sa se inregistreze garantii platite unor societati

2678 = %
5121
5311
Se restituie aceste garantii
% = 2678
5121
5311
269 VARSAMINTE DE EFECTUAT

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta varsamintelor de efectuat pentru imobilizari financiare.
Se crediteaza cu imobilizari financiare achizitionate urmand ca plata sa se faca ulterior.
Se debiteaza cu platile efectuate la scadenta.
Soldul Final este CREDITOR si reflecta varsamintele de efectuat.
 Se achizitioneaza imobilizari financiare urmand ca plata sa se faca ulterior

% = 269
261
262
263
265
Se efectueaza platile la scadenta
269 = %
5121
5311
28 AMORTIZAREA IMOBILIZARILOR
280 AMORTIZAREA IMOBILIZARILOR NECORPORALE

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta amortizarii imobilizarilor necorporale.
Se crediteaza cu valoarea amortizarii imobilizarilor necorporale inclusa pe cheltuieli.
Se debiteaza cu amortizarea aferenta imobilizarilor necorporale scoase din evidenta.
Soldul Final este CREDITOR si reflecta amortizarea imobilizarilor necorporale existente.
 Sa se inregistreze amortizarea imobilizarilor necorporale

681 = 280
 Se scot din evidenta imobilizari necorporale amortizate
280 = %
201
203
205
207
208
281 AMORTIZAREA IMOBILIZARILOR CORPORALE

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta amortizarii imobilizarilor corporale.
Se crediteaza cu valoarea amortizarii imobilizarilor corporale inclusa pe cheltuieli.
Se debiteaza cu amortizarea aferenta imobilizarilor corporale scoase din evidenta.
Soldul Final este CREDITOR si reflecta amortizarea imobilizarilor corporale existente.
 Sa se inregistreze amortizarea imobilizarilor corporale

681 = 281
 Se scot din evidenta imobilizari corporale amortizate
281 = %
2112
212
213
214
CLASA 3 - CONTURI DE STOCURI
301 MATERII PRIME

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta existentei si miscarii stocurilor de materii prime.
Se debiteaza cu valoarea la pret de inregistrare a materiilor prime intrate in unitate.
Se crediteaza cu valoarea la pret de inregistrare a materiilor prime scoase din unitate.
Soldul Final este DEBITOR si reflecta materiile prime aflate in stoc.
 Aprovizionare conform facturii

301 = 401
 Aprovizionare fara factura
301 = 408
 Soseste factura
408 = 401
 Se cumpara dintr-un avans de trezorerie
301 = 542
301 = 456
301 = 758
 Se constata plus la inventar
301 = 601
601 = 301
 Se aduc de la terti
301 = 351 301 = 401
351 = 301
301 = 351
 Se cumpara din import materii prime 10.000 lei, accize 20%
301 = % 12.000 lei
401 10.000 lei
446/TV 2.000 lei
 Se utilizeaza semifabricate si produse finite pe post de materii prime
301 = %
341
345
 Se dau spre consum
601 = 301
 Se constata lipsa neimputabila la inventar
601 = 301
 Se constata lipsa imputabila la inventar
461 = 758
601 = 301
658 = 301
671 = 301
 Se trimit spre pastrare tertilor
351 = 301
 Se retrage aportul in natura
456 = 301
 Se dau spre vanzare
371 = 301
T.V.A.
T TVAd = 19%, 9% VBSFP 4426 (A)
TVAc = 19%, 9% VBSFE 4427 (P)
TVApl = TVAc – TVAd 4423 (P)
TVAr = TVAd – TVAc 4424 (A)
U TVAa = 19%, 9% VBSC(V) 4428 (A/P)
- cu plata in rate
- fara factura
- pret vanzare cu amanuntul
PVA = PA + AC + TVAa
19%
 Unitatea se aprovizioneaza cu materii prime de la furnizori 1.000 lei – TVA 19%

% = 401 1.190 lei
301 1.000 lei
4426 190 lei
 Se cumpara fara factura
% = 408 1.190 lei
301 1.000 lei
4427 190 lei
 Soseste factura
408 = 401 1.190 lei
4426 = 4428 190 lei
302 MATERIALE CONSUMABILE
Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta existentei si miscarii stocurilor de materiale consumabile.
Se debiteaza cu valoarea la pret de inregistrare a materialelor consumabile intrate in unitate.
Se crediteaza cu valoarea la pret de inregistrare a materialelor consumabile scoase din unitate.
Soldul Final este DEBITOR si reflecta materiale consumabile aflate in stoc.
 Aprovizionare conform facturii cu TVA

% = 401 1.190 lei
302 1.000 lei
4426 190 lei
% = 408 1.190 lei
302 1.000 lei
4428 190 lei
 Soseste factura
408 = 401 1.190 lei
4426 = 4428 190 lei
302 = 542
302 = 456
302 = 758
302 = 602
602 = 302
302 = 351
 Se cumpara din import materiale consumabile cu accize si taxe vamale
302 = %
401
446/TV
 Se utilizeaza produse finite si semifabricate pe post de materiale consumabile
302 = %
341
345
602 = 302
602 = 302
461 = 758
602 = 302
658 = 302
671 = 302
351 = 302
456 = 302
371 = 302
303 MATERIALE DE NATURA OBIECTELOR DE INVENTAR
Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta existentei si miscarii stocurilor de materiale de natura obiectelor
de inventar.
Se debiteaza cu valoarea la pret de inregistrare a materialelor de natura obiectelor de inventar intrate in
unitate.
Se crediteaza cu valoarea la pret de inregistrare a materialelor de natura obiectelor de inventar scoase
din unitate.
Soldul Final este DEBITOR si reflecta materiale de natura obiectelor de inventar aflate in stoc.

% = 401
303
4426
% = 408
303
4428
 Soseste factura
408 = 401
4426 = 4428
303 = 542
303 = 456
303 = 758
303 = 603
603 = 303
303 = 351
 Se utilizeaza produse finite pe post de obiecte de inventar
303 = 345
 Se cumpara din import cu taxe vamale si accize
303 = %
401
446/TV
603 = 303
603 = 303
461 = 758
603 = 303
658 = 303
671 = 303
351 = 303
456 = 303
371 = 303
341 SEMIFABRICATE
Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta existentei si miscarii stocurilor de semifabricate.
Se debiteaza cu valoarea semifabricatelor obtinute din productie proprie constatate plus la inventar sau
aduse de la terti.
Se crediteaza cu valoarea semifabricatelor vandute, trimise spre pastrare tertilor, constatate lipsa la
inventar, donate, distruse in urma unor calamitati naturale sau date spre vanzare prin magazinele proprii de
desfacere.
Soldul Final este DEBITOR si reflecta valoarea semifabricatelor aflate in stoc.
345 PRODUSE FINITE

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta existentei si miscarii stocurilor de produse finite.
Se debiteaza cu valoarea produselor finite obtinute din productie proprie constatate plus la inventar sau
aduse de la terti.
Se crediteaza cu valoarea produselor finite vandute, trimise spre pastrare tertilor, constatate lipsa la
desfacere.
Soldul Final este DEBITOR si reflecta valoarea produselor finite aflate in stoc.
346 PRODUSE REZIDUALE

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta existentei si miscarii stocurilor de produse reziduale.
Se debiteaza cu valoarea produselor reziduale obtinute din productie proprie constatate plus la inventar
sau aduse de la terti.
Se crediteaza cu valoarea produselor reziduale vandute, trimise spre pastrare tertilor, constatate lipsa la
desfacere.
Soldul Final este DEBITOR si reflecta valoarea produselor reziduale aflate in stoc.
 Se obtin din productie proprie produse

% = 711
341
345
346
% = 354
341
345
346
% = 711
341
345
 Se vand produse unor clienti conform facturii cu TVA
411 = %
701
702
703
4427
Se descarca gestiunea
711 = %
341
345
346
354 = %
341
345
346
 Se constata lipsa la inventar

711 = %
341
345
658 = %
341
345
671 = %
341
345
456 = %
341
345
 Se dau spre vanzare prin magazine proprii de desfacere
371 = %
341
345
371 MARFURI
Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta existentei si miscarii stocurilor de marfuri.
Se debiteaza cu valoarea la pret de inregistrare a marfurilor intrate in unitate.
Se crediteaza cu valoarea la pret de inregistrare a marfurilor scoase din unitate.
Soldul Final este DEBITOR si reflecta marfurile aflate in stoc.

% = 401
371
4426
% = 408
371
4428
 Soseste factura
408 = 401
4426 = 4428
371 = 542
371 = 456
371 = 758
371 = 351
 Se cumpara din import cu taxe vamale si accize
371 = %
401
446/TV
 Se dau spre vanzare bunuri de natura stocurilor
371 = %
301
302
303
345
341
607 = 371
461 = 758
607 = 371
658 = 371
671 = 371
351 = 371
456 = 371
 Se vand marfuri unor clienti conform facturii cu TVA si se descarca gestiunea
411 = %
707
4427
607 = 371
378 ADAOSUL COMERCIAL

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta adaosului comercial sau a marjei comerciantului.
Se crediteaza cu adaosul comercial aferent marfurilor intrate in unitate.
Se debiteaza cu adaosul comercial aferent marfurilor iesite din unitate.
Soldul Final este CREDITOR si reflecta adaosul comercial aferent marfurilor aflate in stoc.
 Unitatea se aprovizioneaza cu marfuri conform factura la un pret de achizitie de 1.000 lei si practica
un adaos comercial de 20%.
% = 401 1.190 lei (pret achizitie)

371 1.000 lei
4426 190 lei
371 = 378 200 lei (adaos comercial)
Se vand aceste marfuri unor clienti conform facturii cu TVA 19% :
411 = % 1.428 lei

707 1.200 lei
4427 228 lei
Descarcarea gestiunii :
% = 371 1.200 lei

607 1.000 lei
378 200 lei
 O unitate de desfacere cu ridicara (EN GROS) se aprovizioneaza cu marfuri in suma de 1.000 lei,
TVA 19%, conform facturii si practica un adaos comercial de 30%.
PVR = PA – AC PVR – pret de vanzare cu ridicata

PA – pret achizitie
AC – adaos comercial
% = 401 1.190 lei 371 = % 1.300 lei (PVR)

371 1.000 lei 401 1.000 lei (PA)
4426 190 lei SAU 378 300 lei (AC)
371 = 378 300 lei 4426 = 401 190 lei

D 371 C
PA 1000
AC 300
PVR 1300
411 = % 1.547 lei

707 1.300 lei
4427 247 lei
% = 371 1.300 lei
607 1.000 lei
378 300 lei
 O unitate de desfacere cu amanuntul (EN DETAIL) se aprovizioneaza cu marfuri in suma de 1.000

lei, TVA 19%, conform facturii si practica un adaos comercial de 30%.
PVA = PA + AC + TVAa PVA – pret de vanzare cu amanuntul

19% PA – pret achizitie
AC – adaos comercial
TVAa – TVA in asteptare
% = 401 1.190 lei 371 = % 547 lei (PVA)

371 1.000 lei 378 300 lei (AC)
4426 190 lei 4428 247 lei (TVAa)
SAU
371 = % 1.547 lei (PVA)

401 1.000 lei (PA)
378 300 lei (AC)
4428 247 lei (TVAa)
4426 = 401 190 lei
D 371 C
PA 1000
AC 300
TVAa 247
PVR 1547
5311 = % 1.547 lei(PVA)

sau (411) 707 1.300 lei (PA + AC)
4427 247 lei (TVAa)
% = 371 1.547 lei
607 1.000 lei
378 300 lei
4428 247 lei
ATENTIE :
TVA neexigibil sau in asteptare aferent marfurilor scoase din evidenta este intotdeauna egal cu TVA
colectat din documentele fiscale emise la vanzare.
 O unitate de desfacere cu amanuntul prezinta la inceputul lunii urmatoarea situatie
D 371 C D 378 C D 4428 C

SID= 1000 SIC=300 SIC=247
2000 600 494
1094
RD= 3094 RC= 0 RD = 0 RC= 600 RD =0 RC=494
SFD=4094 SFC=900 SFC=741
In cursul lunii unitatea se aprovizioneaza cu marfuri 2.000 lei si practica un adaos comercial de 30%
% = 401 2.380 lei
371 2.000 lei
4426 380 lei
371 = % 1.094 lei

378 600 lei (AC)
4428 494 lei (TVAa)
In cursul lunii unitatea vinde marfuri unor clienti 800 lei – TVA 19% si se descarca gestiunea
411 = % 952 lei
707 800 lei (PA + AC)
4427 152 lei
% = 371 952,00 lei (PVA)

607 585,36 lei (PA)
378 214,64 lei (AC) = 800 lei
4428 152,00 lei
COEFICIENT MEDIU DE ADAOS COMERCIAL

SIC 378 = RC 378
K= X 100
(SID 371 – SIC 4428) + (RD 371 – RC 4428)
300 = 600
K= X 100
(1.000 – 247) + (3.094 – 424)
K = 26,83%
AC = 800 X 26,83% = 214.64

PA = 800 – 214,64 = 585,36
381 AMBALAJE
Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta existentei si miscarii stocurilor de ambalaje.
Se debiteaza cu valoarea la pret de inregistrare a ambalajelor intrate in unitate.
Se crediteaza cu valoarea la pret de inregistrare a ambalajelor scoase din unitate.
Soldul Final este DEBITOR si reflecta ambalajele aflate in stoc.

% = 401
381
4426
% = 408
381
4428
 Soseste factura
408 = 401
4426 = 4428
381 = 542
381 = 456
381 = 608
608 = 381
381 = 758
381 = 358
 Se opresc ambalaje dintre cele care circula in sistem de restituire
381 = 409
371 = 381
607 = 381
 Se constata lipsa imputabila la inventar si se descarca gestiunea
461 = 758
608 = 381
358 = 381
658 = 381
671 = 381
 Se retrage aportul in natura (RAR)
456 = 381
CLASA 4 - CONTURI DE RELATII CU TERTI

40 FURNIZORI SI CONTURI ASIMILATE
401 MATERII PRIME

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta decontarilor cu furnizorii interni sau externi privind
aprovizionarea cu bunuri, executie de lucrari sau prestari de servicii.
Se crediteaza cu cresterea obligatiei fata de furnizori.
Se debiteaza cu stingerea acestor obligatii prin plata lor.
Soldul Final este CREDITOR si reflecta obligatii neachitate fata de furnizori.
 Unitatea se aprovizioneaza cu bunuri de natura stocurilor conform facturii cu TVA

% = 401
301
302
303
371
381
4426
 Se cumpara alte valori conform facturii
% = 401
5321
5322
5323
5328/BCF
 Se inregistreaza consum de energie electrica, apa si materiale nestocate conform facturii
% = 401
605
604
4426
 Sa se inregistreze cheltuieli cu bunurile si serviciile executate de terti conform facturii
% = 401
611, 612, 613, 614
623, 624, 625, 626, 628
4426
 Se cumpara marfuri in suma de 1.000 lei, TVA 19% fara factura
% = 408 1.190 lei
371 1.000 lei
4428 190 lei
Soseste factura
408 = 401 1.190 lei
4426 = 4428 190 lei
 Se factureaza de catre furnizori ambalaje care circula in sistem de restituire
409 = 401
 Se restituie aceste ambalaje furnizorilor
401 = 409
 Se cumpara materii prime de la furnizori 1.000 EUR. Cursul EUR in momentul cumpararii este de
3,55 lei iar in momentul achitarii cursul EUR este
a) 3,60 lei
b) 3,45 lei
301 = 401 3.550 lei

a) % = 5124 3.600 lei
401 3.550 lei
665 50 lei
b) 401 = % 3.550 lei
5124 3.450 lei
765 100 lei
 Se achita obligatii fata de furnizori
401 = %
5121, 5124
5311, 5314
5411, 5412
542
403
403 EFECTE COMERCIALE DE PLATIT

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta efectelor comerciale de platit (bilet la ordin, cambia, trata).
Se crediteaza cu valoarea efectelor comerciale acceptate de catre funizori.
Soldul Final este CREDITOR si reflecta valoarea efectelor comerciale neachitate.
 Se achita obligatii fata de furnizori cu un efect comercial

401 = 403
 Se efectueaza platile la scadenta
403 = 5121
404 FURNIZORI DE IMOBILIZARI

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta obligatiilor fata de furnizorii de imobilizari
Se crediteaza cu cresterea obligatiei fata de furnizorii de imobilizari.
Soldul Final este CREDITOR si reflecta obligatii neachitate fata de furnizorii de imobilizari.
 Unitatea achizitioneaza imobilizari conform facturii cu TVA
% = 404
201, 203, 205, 207, 208
2111, 2112
212, 213, 214
231
261, 262, 263, 265
4426
 Se achita obligatiile fata de furnizorii de imobilizari
404 = %
5121, 5124
5311, 5314
5414, 5412
542
405
5414, 5412
542
405
405 EFECTE COMERCIALE DE PLATIT PENTRU IMOBILIZARI

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta efectelor comerciale de platit pentru furnizorii de imobilizari.
Se crediteaza cu valoarea efectelor comerciale acceptate de catre funizorii de imobilizari.
Soldul Final este CREDITOR si reflecta valoarea efectelor comerciale neachitate.
 Se achita obligatii fata de furnizorii de imobilizari cu un efect comercial

404 = 405
 Se efectueaza platile la scadenta pe baza de efecte comerciale
405 = 5121
408 FURNIZORI FACTURI NESOSITE

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta obligatiilor fata de furnizorii de la care unitatea nu a primit inca
factura.
Se crediteaza cu cresterea obligatiilor fata de furnizorii facturi nesosite.
Se debiteaza cu valoarea facturilor sosite.
Soldul Final este CREDITOR si reflecta obligatiile fata de furnizorii facturi nesosite.
 Unitatea se aprovizioneaza cu bunuri, se executa lucrari si se presteaza servicii cu TVA, fara factura
% = 408
301, 302, 303, 371, 381
605, 604, 611, 612, 614,
113
622, 623, 624
265, 626, 628
4428
 Soseste factura
408 = 401
4426 = 4428
409 FURNIZORI DEBITORI

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta ambalajelor care circula in sistem de restituire dar si a
avansurilor platite furnizorilor.
Se debiteaza cu valoarea avansurilor platite furnizorilor dar si cu valoarea ambalajelor care circula in
sistem de restituire facturate de catre furnizori.
Se crediteaza cu valoarea avansurilor decontate cu furnizorii dar si cu valoarea ambalajelor care circula
in sistem de restituire, restituite furnizorilor, oprite de unitate sau distruse.
Soldul Final este DEBITOR si reflecta valoarea avansurilor nedecontate cu furnizorii.
 Se achita din contul de la banca 300 lei reprezentand un avans acordat furnizorului pentru
executarea unor lucrari
409 = 5121 300 lei
 Furnizorul executa lucrari de intretinere si reparatii conform facturii in suma de 1.000 lei – TVA 19%
% = 401 1.190 lei
611 1.000 lei
4426 190 lei
Se decontraza avansul platit furnizorului iar restul se achita prin banca
401 = % 1.190 lei
409 300 lei
5121 890 lei
 Se factureaza de catre furnizori ambalaje care circula in sistem de restituire in suma de 1.000 lei
409 = 401 1.000 lei
din aceste ambalaje care circula in sistem de restituire : se restituie furnizorului ambalaje in suma
de 700 lei, unitatea opreste ambalaje in suma de 200 lei iar restul de 100 lei sunt ambalaje sparte.
% = 409 1.000 lei
401 700 lei
381 200 lei
608 100 lei
411 CLIENTI
Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta decontarilor cu clientii interni sau externi privind vanzarile de
bunuri, executarilor de lucrari sau prestarile de servicii, catre acestia.
Se debiteaza cu cresterea drepturilor de creanta fata de clienti.
Se crediteaza cu stingerea acestor drepturi prin incasarea lor.
Soldul Final este DEBITOR si reflecta drepturi de creanta neincasate de la clienti.
Este un cont sintetic de gradul 1 care se dezvolta pe 2 conturi sintetice de gradul 2 :
- 4111 – CLIENTI
- 4118 – CLIENTI INTERNI, DUBIOSI, RAU PLATNICI SAU AFLATI IN LITIGIU
 Se vand bunuri, se executa lucrari si se presteaza servicii conform facturii cu TVA

411 = %
701, 702, 703
704, 705, 706, 707
4427
 Se vand unor clienti marfuri in suma de 1.000 lei - TVA 19%, fara factura
411 = % 1.190 lei
707 1.000 lei
4428 190 lei
Se emite factura
411 = 418 1.190 lei
4428 = 4427 190 lei
 Se vand unor clienti marfuri in suma de 1.000 lei - TVA 19%, cu factura, iar clientii se dovedesc a fi
rau platnici
4111 = % 1.190 lei
707 1.000 lei
4428 190 lei
4118 = 4111 1.190 lei
a) Se incaseaza de la clientii rau platnici
5121 = 4118 1.190 lei
b) Datorita insolvabilitatii se scot din activ
% = 4118 1.190 lei
654 1.000 lei
4428 190 lei
 Se factureaza clientilor ambalaje care circula in sistem de restituire
411 = 419
 Se restituie ambalajele clientilor
419 = 411
 Se vand unor clienti marfuri in suma de 1.000 EUR. Cursul EUR in momentul vanzarii este de 3,55
lei iar in momentul incasarii cursul EUR este :
a) 3,60 lei
b) 3,45 lei
411 = 707 3.550 lei

a) 5124 = % 3.600 lei
411 3.550 lei
765 50 lei
b) % = 411 3.550 lei
665 3.450 lei
665 100 lei
 Se incaseaza de la clienti
% = 411
5121, 5124
5311, 5314
413
413 EFECTE COMERCIALE DE PRIMIT

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta efectelor comerciale de primit : cambia, biletul la ordin, trata.
Se debiteaza cu valoarea efectelor comerciale de primit, acceptate de unitate de la clienti.
Se crediteaza cu platile efectuate la scadenta.
Soldul Final este DEBITOR si reflecta drepturile de creanta neincasate pe baza de efecte comerciale.
 Se primeste de la client un efect comercial

413 = 411
 Se incaseaza la scadenta pe baza de efect comercial
5121 = 413
418 CLIENTI FACTURI DE EMIS

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta drepturilor de creanta fata de clientii carora unitatea nu le-a
emis inca factura.
Se debiteaza cu cresterea drepturilor de creanta fata de clienti – facturi de emis.
Se crediteaza cu valoarea facturilor emise.
Soldul Final este DEBITOR si reflecta drepturile de creanta fata de clienti – facturi de emis.
 Se vand unor clienti bunuri, se executa lucrari si se presteaza servicii conform facturii cu TVA
418 = %
701, 702, 703
704, 705, 706, 707
4428
 Se emite factura
411 = 418
4428 = 4427
419 CLIENTI CREDITORI

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta avansurilor incasate de la clienti precum si evidenta
ambalajelor care circula in sistem de restituire.
Se crediteaza cu valoarea avansurilor incarate si cu valoarea ambalajelor care circula in sistem de
restituire facturate clientilor.
Se debiteaza cu valoarea avansurilor decontate cu clientii si cu valoarea ambalajelor care circula in
sistem de restituire, restituite de catre clienti sau oprite de acestia si care se fac venituri pentru unitate.
Soldul Final este CREDITOR si reflecta valoarea avansurilor nedecontate cu clientii.
 Se incaseaza prin banca 400 lei reprezentand avans de la un client pentru executarea unor lucrari
5121 = 419 400 lei
Clientului I se executa lucrari conform facturii in suma de 1.000 lei, TVA 19%
411 = % 1.190 lei
704 1.000 lei
4427 190 lei
Se deconteaza avansul primit de la client iar restul se incaseaza prin banca
% = 411 1.190 lei
419 400 lei
5121 790 lei
 Se factureaza clientilor ambalaje care circula in sistem de restituire in suma de 1.000 lei
411 = 419 1.000 lei
Din aceste ambalaje se restituie de catre client in suma de 800 lei iar restul de 200 lei reprezinta
ambalaje oprite de catre client si care se fac venituri pentru unitate
419 = % 1.000 lei
411 800 lei
708 200 lei
42 PERSONAL SI CONTURI ASIMILATE
421 PERSONAL SALARII DATORATE

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta decontarilor cu personalul privind plata drepturilor salariale.
Se crediteaza cu salariile datorate personalului.
Se debiteaza cu retinerile din salarii, cu sumele nete achitate si cu sumele neridicate in termenul legal (3
zile calendaristice).
Soldul Final este CREDITOR si reflecta salariile neachitate.
 Sa se inregistreze salariile cuvenite personalului in suma de 1.000 lei

641 = 421 1.000 lei
Se retin pe stat din salarii : avans 200 lei, impozit salarii 300 lei, CAS 9,5%, CASS 6,5%, CPFS
1%, retineri in favoarea tertilor 100 lei, retineri in favoarea unitatii 100 lei
421 = % 870 lei
425 200 lei
444 300 lei
4312 95 lei
4314 65 lei
4372 10 lei
427 100 lei
428 100 lei
Se achita restul de plata
421 = 5311 (5121) 130 lei
 Se inregistreaza salarii neridicate in termen legal (3 zile calendaristice)
421 = 426
423 AJUTOARE MATERIALE DATORATE

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta concediilor medicale, concediilor prenatale, concediilor pentru
ingrijirea copilului, ajutorului de deces, ajutorului de somaj tehnic etc.
Se crediteaza cu ajutoarele materiale datorate personalului.
Se debiteaza cu retinerile din ajutoarele materiale.
Soldul Final este CREDITOR si reflecta ajutoarele materiale neachitate.
 Sa se inregistreze ajutoare materiale suportate de unitate

6458 = 423
 Sa se inregistreze ajutoare materiale suportate de la bugetul asigurarilor sociale de stat
4311/CAS = 423
 Sa se inregistreze retinerile din ajutoare materiale
423 = %
425, 444, 427, 428
4312, 4314, 4372
 Se achita suma neta a ajutoarelor materiale

423 = %
5311
5121
 Se inregistreaza ajutoare materiale neridicate in termen legal
423 = 426
425 AVANSUL ACORDAT PERSONALULUI

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta avansului acordat personalului.
Se debiteaza cu valoarea avansului achitat personalului si cu valoarea avansului neridicat in termen
legal (3 zile lucratoare).
Se crediteaza la sfarsitul lunii cu avansul retinut din salarii si din ajutoare materiale.
Soldul Final este DEBITOR si reflecta avansul achitat.
 Se achita in cursul lunii avansul chenzinal

421 = %
5311
5121
La sfarsitul lunii se retine din salariu si din ajutoare materiale avansul chenzinal
% = 425
421
423
 Se inregistreaza avansul neridicat in termen legal
425 = 426
426 DREPTURI DE PERSONAL NERIDICATE IN TERMEN LEGAL

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta drepturilor de personal neridicate in termenul legal - 3 zile lucr.
Se crediteaza cu salarii, ajutoare materiale si avansuri neridicate in termenul legal.
Se debiteaza cu drepturile de personal neridicate in termenul legal achitate sau dupa expirarea
termenului de prescriptie (3 ani), cu trecerea lor la venituri.
Soldul Final este CREDITOR si reflecta drepturile de personal neridicate in termenul legal.
 Se inregistreaza salarii, ajutoare materiale, avansul chenzinal neridicate in termen legal

% = 426
421
423
425
Se achita aceste drepturi de personal pe baza unei cereri de solicitare
426 = %
5311
5121
Dupa expirarea termenului de prescriere, se fac venituri pentru unitate
426 = 758
427 RETINERI IN FAVOAREA TERTILOR

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta retinerilor in favoarea tertilor, reprezentand: rate, chirii, popriri ..
Se crediteaza cu sumele retinute in favoarea tertilor.
Se debiteaza cu sumele achitate tertilor.
Soldul Final este CREDITOR si reflecta sumele retinute in favoarea tertilor si neachitate.
 Se inregistreaza retineri in favoarea tertilor din salarii si ajutoare materiale

% = 427
421
423
 Se achita sumele datorate tertilor
427 = 5121 (5311)
428 ALTE DATORII SI CREANTE IN LEGATURA CU PERSONALUL
Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta altor datorii si creante in legatura cu personalul nedecontate
pana la sfarsitul exercituilui financiar.
Este un cont BIFUNCTIONAL.
Se crediteaza cu alte datorii in legatura cu personalul, cu garantiile gestionare retinute si cu sumele
incasate evidentiate anterior in acest cont.
Se debiteaza cu garantiile gestionare restituite, cu sumele achitate evidentiate anterior in acest cont si
cu alte creante in legatura cu personalul.
Soldul Final CREDITOR reflecta alte datorii in legatura cu personalul.
Soldul Final DEBITOR reflecta alte creante in legatura cu personalul.
- 4281 ALTE DATORII IN LEGATURA CU PERSONALUL (P)
- 4282 ALTE CREANTE IN LEGATURA CU PERSONALUL (A)
 Se inregistreaza garantii gestionare retinute din salarii si din ajutoare materiale

% = 4281/gart. gestion
421
423
Se restituie aceste garantii
4281/g.g. = 5121
5311
 Se inregistreaza indemniz. pt concediu de odihna neefectuate pana la sfarsitul exercitiului financiar
641 = 4281/CO
Se achita obligatiile pt concediu medical
4281/CO = %
5311
5121
 Sa se inregistreze alte creante in legatura cu personalul cum ar fi : chiria pt locuinte de serviciu,
debite, avansuri nejustificate in termen legal
4282 = %
706
758
542
 Se incaseaza drepturi de creanta
5311 = 4282
43 ASIGURARI SOCIALE, PROTECTIA SOCIALA SI CONTURI ASIMILATE
431 ASIGURARI SOCIALE

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta contributiei unitatii si a personalului la asigurarile sociale de
stat, la asigurarile de sanatate precum si contributia unitatii la fondul de accidente si boli profesionale.
Se crediteaza cu cresterea obligatiilor sociale.
Soldul Final este CREDITOR si reflecta obligatiile neachitate.
- 4311 CAS – UNITATE
- 4312 CAS – PERSONAL
- 4313 CASS – UNITATE
- 4314 CASS – PERSONAL
 Sa se inregistreze salariile cuvenite personalului in suma de 2.000 lei, CAS 22%, din care C.M.
suportate de la asigurarile sociale 200 lei, CASS 7%, FA 0,5%. Se retin pe stat din salarii CAS 9,5%,
CASS 6,5%. Se achita obligatiile sociale.
641 = 421 2.000 lei
6451 = 4311/CAS 440 lei
4311/CAS = 423/CM 200 lei
6453 = 4313 140 lei
6451 = 4311/FA 10 lei
421 = % 320 lei
4312 190 lei
4314 130 lei
% = 5121 710 lei
4311/CAS 240 lei
4313 140 lei
4311/FA 10 lei
4312 190 lei
4314 130 lei
437 AJUTORUL DE SOMAJ

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta contributiei unitatii si a personalului la fondul de somaj.
Se crediteaza cu cresterea obligatiilor sociale.
- 4371 CONTRIBUTIA UNITATII LA FONDUL DE SOMAJ (CUFS)
- 4372 CONTRIBUTIA PERSONALULUI LA FONDUL DE SOMAJ (CPFS)
 Sa se inregistreze CUFS
6452 = 4371
 Se retine pe stat din salarii si din ajutoare materiale CPFS
% = 4372
421
423
 Se vireaza aceste obligatii
% = 5121
4371
4372
44 BUGETUL STATULUI SI CONTURI ASIMILATE
441 IMPOZIT PE PROFIT SAU VENIT

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta impozitului pe profit, respectiv pe venit.
Se crediteaza cu impozitul pe profit sau venit datorat.
Se debiteaza cu impozitul pe profit sau venit achitat.
Soldul Final CREDITOR reflecta impozitul pe profit sau venit datorat.
Soldul Final DEBITOR reflecta impozitul pe profit sau venit achitat in plus.
 O unitate a realizat un venit brut impozabil de 10.000 lei. Se cere sa se calculeze si sa se vireze
impozitul pe profit la bugetul statului
PBI = 10.000 lei
IP = 16% x 10.000 lei = 1.600 lei
691 = 441 1.600 lei
441 = 5121 1.600 lei
 O microintreprindere a realizat venituri brute in suma de 1.000 lei. Se cere sa se calculeze si sa se
inregistreze impozitul pe venit. Se vireaza la bugetul statului
VB = 1.000 lei
IV = 3% x 1.000 lei = 30 lei
698 = 441 30 lei
441 = 5121 30 lei
442 TAXA PE VALOARE ADAUGATA (T.V.A.)
4426 T.V.A. - DEDUCTIBILA (TVA/d)

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta T.V.A. – deductibila.
Se debiteaza cu TVA din facturile sau alte documente fiscale primite si cu TVA neexigibila devenita
exigibila in cursul lunii.
Se crediteaza cu TVA colectata si cu TVA de recuperat de la bugetul statului.
NU PREZINTA SOLD.
4427 T.V.A. - COLECTATA (TVA/c)

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta T.V.A. – colectata.
Se crediteaza cu TVA colectata din documentele fiscale emise, cu TVA neexigibila devenita colectata in
cursul lunii si cu TVA aferenta lipsurilor la inventar .
Se debiteaza cu TVA deductibila, cu TVA de plata la bugetul statului si cu TVA aferenta clientilor
insolvabili scosi din activ.
NU PREZINTA SOLD.
4423 T.V.A. - DE PLATA (TVA/pl)

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta T.V.A. – de plata la bugetul statului.
Se crediteaza la sfarsitul lunii cu diferenta intre TVA colectata mai mare si TVA deductibila.
Se debiteaza cu TVA de plata virata la bugetul statului precum si cu TVA de recuperat compensata din
lunile anterioare.
Soldul Final este CREDITOR si reflecta TVA de plata.
4423 T.V.A. - DE RECUPERAT (TVA/r)

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta T.V.A. – de recuperat de la bugetul statului.
Se debiteaza la finele lunii cu diferenta intre TVA deductibila mai mare si TVA colectata.
Se crediteaza cu TVA de recuperat incasata de la bugetul statului precum si cu TVA de plata
compensata in lunile urmatoare.
Soldul Final este DEBITOR si reflecta TVA de recuperat de la bugetul statului.
4428 T.V.A. - NEEXIGIBILA SAU IN ASTEPTARE (TVA/a)

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta T.V.A. – neexigibila.
Se crediteaza cu TVA aferenta bunurilor vandute, executiei de lucrari sau prestarilor de servicii, cu plata
in rate sau fara factura, cu TVA neexigibila devenita deductibila in cursul lunii; precum si cu TVA aferenta
marfurilor intrate in cazul unitatilor de desfacere cu amanuntul.
Se debiteaza cu TVA aferenta aprovizionarii cu bunuri, executarii de lucrari si prestarilor de servicii, cu
plata in rate sau fara factura, cu TVA neexigibila devenita colectata in cursul lunii si cu TVA aferenta marfurilor
vandute in cazul unitatilor de desfacere cu amanuntul.
Soldul Final CREDITOR sau DEBITOR reflecta TVA neexigibila la plata sau la incasat.
 O unitate se aprovizioneaza cu marfuri 1.000 lei, fara factura

% = 408 1.190 lei
371 1.000 lei
4428 190 lei
Soseste factura
408 = 401 1.190 lei
4426 = 4428 190 lei
 Se vand unor clienti marfuri fara factura
418 = % 1.190 lei
707 1.000 lei
4428 190 lei
Se emite factura catre clienti
411 = 418 1.190 lei
4428 = 4427 190 lei
 Cu ocazia inventarierii se constata o lipsa imputabila de materii prime 100 lei, TVA 19%. Se
descarca gestiunea
461 = % 119 lei
(4282) 758 100 lei
4427 19 lei
601 = 301 100 lei
 Acelasi exemplu pentru lipsa neimputabila
601 = 301 100 lei
635 = 4427 19 lei
 Se vand unor clienti marfuri 1.000 lei, TVA 19%, conform facturii. Clientii se dovedesc a fi rau platnici
si datorita insolvabilitatii se scot din activ
4111 = % 1.190 lei
707 1.000 lei
4427 190 lei
4118 = 4111 1.190 lei
% = 408 1.190 lei
654 1.000 lei
4427 190 lei
 Unitatea se aprovizioneaza cu marfuri 1.000 lei, TVA 19% conform facturii
% = 401 1.190 lei D 4426 C
371 1.000 lei
4426 190 lei 190 190
Se achita obligatiile fata de furnizori din contul de la banca
401 = 5121 1.190 lei
In aceeasi perioada, unitatea vinde clientilor marfuri 600 lei, TVA 19% conform facturii
411 = % 714 lei D 4427 C
707 600 lei
4427 114 lei 114 114
Se incaseaza de la clienti
5121 = 411 714 lei
TVAd > TVAc = TVAr
% = 4426 190 lei

4427 114 lei
4424 76 lei
 Unitatea se aprovizioneaza cu marfuri 500 lei, TVA 19% conform facturii

% = 401 595 lei D 4426 C
371 500 lei
4426 95 lei 95 95
Se achita obligatiile fata de furnizori din contul de la banca
401 = 5121 595 lei
In aceeasi luna, unitatea vinde clientilor marfuri 2.000 lei, TVA 19% conform facturii
411 = % 2.380 lei D 4427 C
707 2.000 lei
4427 380 lei 380 380
Se incaseaza de la clienti
5121 = 411 2.380 lei
TVAc > TVAd = TVApl
4427 = % 380 lei

4426 95 lei
4423 285 lei
a) TVA de plata se vireaza la bugetul statului

4423 = 5121 285 lei
b) TVA de plata se compenseaza cu TVA de recuperat din lunile anterioare
4423 = 4424 285 lei
 Caz in care se incaseaza TVA de recuperat pe baza unei cereri de rambursare
5121 = 4424
 Unitatea se aprovizioneaza cu marfuri 1.000 lei, TVA 19% conform facturii, cu plata in 10 rate
% = 401 1.190 lei
371 1.000 lei
4428 190 lei
1 luna 401 = 5121 119 lei

4426 = 4428 19 lei
-------------------------------------------------
10 luna 401 = 5121 119 lei
4426 = 4428 19 lei
 Acelasi exemplu pentru cand se vand clientilor cu plata in rate

411 = % 1.190 lei
707 1.000 lei
4428 190 lei
1 luna 5121 = 411 119 lei
4428 = 4427 19 lei
-------------------------------------------------
10 luna 5121 = 411 119 lei
4428 = 4427 19 lei
444 IMPOZITUL PE SALARII

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta impozitului pe salarii.
Se crediteaza cu impozitul pe salarii retinut din salarii si din ajutoare materiale.
Se debiteaza cu impozitul pe salarii platit.
Soldul Final este CREDITOR si reflecta impozitul pe salarii datorat.
 Se retine pe stat din salarii si din ajutoare materiale impozitul pe salarii iar apoi se vireaza la bugetul
de stat
% = 444
421
423
444 = 5121
446 ALTE IMPOZITE, TAXE SI VARSAMINTE ASIMILATE

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta altor impozite, taxe si varsaminte asimilate cum ar fi : accizele,
impozitul pe dividende, impozitul pe cladiri, impozitul pe terenuri, taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de
stat, taxa de drumuri, taxe vamale etc.
Se crediteaza cu impozitul pe dividende retinut si cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate datorate .
Se debiteaza cu sumele schitate.
 Se retine impozitul pe dividende 10% din brut 500 lei

457 = 446/ID 50 lei
 Unitatea se aprovizioneaza din import cu materii prime 1.000 lei, accize 20%
301 = % 1.200 lei
401 1.000 lei
446/accize 200 lei
 Se cumpara din import un mijloc de transport in valoare de 20.000 lei, taxe vamale 30%
2133 = % 26.000 lei
404 20.000 lei
446/TV 6.000 lei
 Se inregistreaza impozitul pe cladiri, terenuri, taxa de drum
635 = 446 / IC / IT / TD
Se vireaza aceste obligatii
446 = 5121
447 FONDURI SPECIALE

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta contributiei unitatii pentru constituirea unor fonduri speciale,
cum ar fi : comisionul pentru camera de munca.
Se crediteaza cu cresterea obligatiei.
Se debiteaza cu stingerea obligatiei.
 Sa se inregistreze CCm 0,75% si sa se vireze la bugetul de stat
635 = 447/CCM
447/CCM = 5121
457 DIVIDENDE DE PLATA

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta dividendelor de plata.
Se crediteaza cu dividendele acordate din profitul anilor precedenti.
Se debiteaza cu impozitul pe dividende retinut si cu sumele nete achitate.
Soldul Final este CREDITOR si reflecta dividendele datorate.
 Unitatea a inregistrat in anul curent un profit de 1.000 lei pe care il reporteaza in anul urmator
121 = 117 1.000 lei
 In anul urmator AGA hotaraste ca din profitul reportat sa se acorde dividende
117 = 457 1.000 lei
 Se retine impozitul pe dividende 10% din brut iar restul se achita
457 = % 1.000 lei
446/ID 100 lei
5211 900 lei
46 DEBITORI SI CREDITORI DIVERSI
461 DEBITORI DIVERSI

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta drepturilor de creanta fata de dibitori.
Se debiteaza cu cresterea drepturilor de creanta fata de debitori.
Se crediteaza cu stingerea drepturilor de creanta fata de debitori prin incasarea lor.
Soldul Final este DEBITOR si reflecta drepturile de creanta neincasate.
 Se vand imobilizari conform facturii cu TVA si se descarca gestiunea

461 = %
758
4427
658 = %
2111, 2112
212, 213, 214
208, 205 …
 Cu ocazia inventarierii se constata o lipsa imputabila de materii prime 100 lei – TVA 19%
461 = %
(4282) 758
4427
601 = 301
 Se incaseaza de la debitori cu numerar si prin banca
% = 461
5311
5121
 In cazul in care debitorii sunt insolvabili, se scot din activ
% = 461
654
4427
462 CREDITORI DIVERSI

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta obligatiilor fata de diversi debitori.
Se crediteaza cu cresterea obligatiilor fata de creditori.
Soldul Final este CREDITOR si reflecta obligatii neachitate.
 Se incaseaza prin banca 1.000 lei, necuvenita unitatii

5121 = 462 1.000 lei
 Se achita obligatiile fata de creditor
462 = %
5121
5311
 Se efectueaza cheltuieli de constituire dintr-un credit sau ajutor financiar
201 = 462
47 CONTURI DE REGULARIZARE SI ASIMILATE
471 CHELTUIELI PLATITE IN AVANS

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta cheltuielilor platite in avans.
Se debiteaza cu valoarea cheltuielilor platite in avans.
Se crediteaza cu repartizarea cheltuielilor platite in avans la cheltuieli ale lunii curente in mod esalonat
pe baza unui scadentar.
Soldul Final este DEBITOR si reflecta cheltuieli platite in avans si nerepartizate.
 Se achita din contul de la banca suma de 2.400 lei reprezentand chiria in avans pe un an
471 = 5121 2.400 lei
In lunile urmatoare cheltuielile platite in avans trec in mod esalonat la cheltuieli ale lunii curente
1 luna 612 = 471 200 lei
----------------------------------------------------------------------
12 luna 612 = 471 200 lei
472 VENITURI INREGISTRATE IN AVANS

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta veniturilor incasate in avans sau de ridicat.
Se crediteaza cu veniturile incasate in avans.
Se debiteaza cu repartizarea acestor venituri incasate in avans la venituri ale lunii curente.
Soldul Final este CREDITOR si reflecta veniturile incasate in avans si nerepartizate.
 Se incaseaza prin banca suma de 2.400 lei reprezentand chiria in avans pe un an

5121 = 472 2.400 lei
In lunile urmatoare aceste venituri incasate in avans trec esalonat la venituri ale lunii curente
1 luna 472 = 706 200 lei
----------------------------------------------------------------------
12 luna 472 = 706 200 lei
 Acelasi exemplu si pentru : contracte de service, cheltuieli capitale, abonamente de presa etc
CLASA 5 - CONTURI DE TREZORERIE
50 INVESTITII FINANCIARE PE TERMEN SCURT
501 INVESTITII FINANCIARE PE TERMEN SCURT

502 ACTIUNI PROPRII
503 ACTIUNI
505 OBLIGATIUNI EMISE SI RASCUMPARATE
506 OBLIGATIUNI
508 ALTE INVESTITII FINANCIARE PE TERMEN SCURT SI CREANTE ASIMILATE
- 5081 ALTE TITLURI DE PLASAMENT
- 5088 DOBANZI LA OBLIGATIUNI SI TITLURI DE PLASAMENT
Toate aceste conturi au functia contabila de ACTIV.
Se debiteaza cu valoarea titlurilor de plasament cumparate.
Se crediteaza cu valoarea titlurilor de plasament cedate sau vandute.
Soldul Final este DEBITOR si reflecta valoarea titlurilor de plasament existente.
509 VARSAMINTE DE EFECTUAT

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta varsamintelor de efectuat pentru titluri de plasament
cumparate.
Se crediteaza cu valoarea titlurilor cumparate urmand ca plata sa se faca ulterior.
Soldul Final este CREDITOR si reflecta varsaminte de efectuat.
 Se cumpara titluri de plasament cu plata in numerar sau prin banca; urmand ca plata sa se faca
ulterior sau la scadenta
% = 5311 % = 5121
501 501
502 502
503 503
505 505
506 506
508 508
509 = % 461 = %
5121 501
5311 -----
508
 Se vand titluri de plasament si se incaseaza cu numerar sau prin banca
5311 = % 5121 = %
501 501
----- -----
508 508
 Unitatea cumpara cu plata in numerar actiuni la un pret de achizitie de 1.000 lei
503 = 5311 1.000 lei
Aceste actiuni : se vand la un pret de 1.500 lei / 900 lei
5311 = % 1.500 lei % = 503 1.000 lei
503 1.000 lei 5311 900 lei
764 500 lei 664 100 lei
51 CONTURI LA BANCI
512 CONTURI CURENTE LA BANCI

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta disponibilitatilor banesti in lei si in devize pastrate in conturile
bancare.
Se debiteaza cu incasarile efectuate prin banca.
Se crediteaza cu platile efectuate prin banca.
Soldul Final CREDITOR reflecta creditele primite.
Soldul Final DEBITOR reflecta disponibilitatile in lei si in devize existente.
- 5121 CONTURI LA BANCI IN LEI
- 5124 CONTURI LA BANCI IN DEVIZE
- 5125 SUME IN CURS DE DECONTARE
- 5129 DISPONIBILITATI ALE CLIENTILOR
5121 = % % = 5121
4111 401
706 471
581 4314
------- -------
519 CREDITE BANCARE PE TERMEN SCURT

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta creditelor bancare pe termen scurt (pana la 1 an).
Se crediteaza cu valoarea creditelor primite de la banca finantatoare inclusiv dobanda aferenta.
Se debiteaza cu valoarea creditelor rambursate.
Soldul Final este CREDITOR si reflecta valoarea creditelor primite si nerambursate.
- 5191 CREDITE BANCARE PE TERMEN SCURT
- 5192 CREDITE BANCARE PE TERMEN SCURT NERAMBURSATE LA SCADENTA
- 5193 CREDITE EXTERNE GUVERNAMENTALE
- 5194 CREDITE EXTERNE GARANTATE DE STAT
- 5195 CREDITE GARANTATE DE BANCI
- 5196 CREDITE DE LA TREZORERIA STATULUI
- 5197 CREDITE INTERNE GARANTATE DE STAT
- 5198 DOBANZI AFERENTE CREDITELOR BANCARE PE TERMEN SCURT
 Unitatea primeste un imprumut pe termen scurt de 10.000 lei cu o dobanda de 30%
% = 519 13.000 lei
5121 10.000 lei
666 3.000 lei
Se ramburseaza creditul si se achita si dobanda
519 = 5121 13.000 lei
a) in cazul in care dobanda creste cu 500 lei :
666 = 519 500 lei
b) in cazul in care dobanda scade cu 500 lei
666 = 519 500 lei
531 CASA
Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta numerarului aflat in caseria unitatii.
Se debiteaza cu numerarul incasat in caseria unitatii.
Se crediteaza cu platile efectuate cu numerar.
Soldul Final este DEBITOR si reflecta numerarul existent.
- 5311 CASA IN LEI
- 5314 CASA IN DEVIZE
532 ALTE VALORI

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta timbrelor postale si fiscale, a biletelor de odihna si tratament, a
tichetelor si biletelor de calatorie, a bonurilor de consum cu valoare fixa combustibil (BCF), a tichetelor valorice
de masa (TVM).
Se debiteaza cu alte valori achizitionate.
Se crediteaza cu alte valori consumate.
Soldul Final este DEBITOR si reflecta alte valori existente.
- 5321 TIMBRE FISCALE SI POSTALE
- 5322 BILETE DE TRATAMENT SI ODIHNA
- 5323 TICHETE SI BILETE DE CALATORIE
- 5328 ALTE VALORI
 Se achizitioneaza alte valori conform facturii / cu plata in numerar

% = 401 % = 5311
5321 5321
5322 5322
5323 5323
5328/BCF 5328/BCF
 Se achizitioneaza alte valori cu plata in numerar
% = 5311
5321
5322
5323
5328/BCF
 Se dau spre consum timbre postale
626 = 5321
 Se dau spre consum bilete de odihna si tratament
6458 = 5322
 Se dau spre consum tichete si bilete de calatorie
% = 5323
624
625
 Se dau spre consum BCF si TVM
6022 = 5328/BCF
 Se dau spre consum TVM
6458 = 5328/TVM
54 ACREDITIVE
541 ACREDITIVE
Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta acreditivelor in lei si in devize.
Se debiteaza cu valoarea acreditivelor deschise din conturile bancare.
Se crediteaza cu valoarea acreditivelor consumate si cu restul acreditivului necheltuit depus din nou in
contul de la banca.
Soldul Final este DEBITOR si reflecta valorea acreditivului necheltuit.
- 5411 ACREDITIVE IN LEI
- 5412 ACREDITIVE IN DEVIZE
 Se deschide din contul de la banca un acreditiv

581 = 5121 10.000 lei
5411 = 581 10.000 lei
Se achita obligatii fata de furnizori din acreditiv in valoare de 9.500 lei
401 = 5411 9.500 lei
Restul acreditivului neachitat se depune din nou in cont
581 = 5411 500 lei
5121 = 581 500 lei
542 AVANSURI DE TREZORERIE

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta avansurilor de trezorerie.
Se debiteaza cu valoarea avansurilor de trezorerie acordate.
Se crediteaza cu valoarea avansurilor de trezorerie cheltuite sau depuse din nou in caserie.
Soldul Final este DEBITOR si reflecta valoarea avansurilor de trezorerie necheltuite.
 Se acorda un avans de trezorerie din caseria unitatii

542 = 5311
 Se cumpara bunuri, se executa lucrari si se presteaza servicii cu plata dintr-un avans de trezorerie
% = 542
301 611 623
302 612 624
303 613 625
371 614 626
381 622 628
Restul avansului necheltuit se depune din nou in caserie
5311 = 542
581 VIRAMENTE INTERNE

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta viramentelor intre contul de disponibilitati si conturile de
trezorerie.
Se debiteaza cu sumele virate.
Se crediteaza cu sumele intrate.
NU PREZINTA SOLD.
 Sa se inregistreze sume ridicate / intrate

581 = % % = 581
5121 5121
5124 5124
5311 5311
5314 5314
5411 5411
5412 5412
CLASA 6 - CONTURI DE CHELTUIELI
Toate conturile din CLASA 6 - CONTURI DE CHELTUIELI au functia contabila de ACTIV.

Se debiteaza cu cheltuielile efectuate.
Se crediteaza la sfarsitul lunii cu repartizarea soldului conturiolr de cheltuieli asupra contului 121 – profit
si pierdere.
NU PREZINTA SOLD.
CLASA 7 - CONTURI DE VENITURI
Toate conturile din CLASA 7 - CONTURI DE VENITURI au functia contabila de PASIV.

Se crediteaza cu veniturile efectuate in cursul lunii.
Se debiteaza la sfarsitul lunii cu repartizarea soldului conturiolr de venituri asupra contului 121 – profit si
pierdere.
NU PREZINTA SOLD.
Exceptie de la aceasta regula face :

711 VARIATIA STOCURILOR
Indiferent de felul soldului, DEBIT sau CREDIT , contul se soldeaza.
NU PREZINTA SOLD.

Contabilitate

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Contabilitate

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PATRIMONIUL AGENTILOR ECONOMICI

Obiectul de studiu al METODEI CONTABILITATII il constituie patrimoniul agentilor economici.

PATRIMONIUL este structurat pe doua parti :

ACTIVUL PATRIMONIAL cuprinde bunurile economice sub aspectul componentei materiale si al

ACTIVUL PATRIMONIAL cuprinde :

ACTIVELE FIXE NECORPORALE se caracterizeaza prin faptul ca nu au o structura fizica concreta.

CHELTUIELILE DE CERCETARE / DEZVOLTARE reflecta efortul financiar pe care il face unitatea

BREVETUL este documentul prin care se atesta o inventie.

ALTE IMOBILIZARI NECORPORALE sunt reprezentate de programele informatice.

AMENAJARILE DE TERENURI reprezinta imbunatatirile aduse terenurilor cum ar fi :

IMOBILIZARILE IN CURS (neterminate) reprezinta constructiile neterminate sau in curs de finisare.

ACTIVE FIXE FINANCIARE cuprind :

ACTIVELE CIRCULANTE MATERIALE cuprind :

ACTIVELE CIRCULANTE IN DECONTARE exprima dreptul de creanta al unitatii fata de terte

BILET LA ORDIN – cambie, poliţa

ALTE VALORI sunt reprezentate de :

ACTIVELE DE REGULARIZARE reprezinta cheltuielile platite in avans. Ex : fact de lumina, telefon ..

CAPITALURILE PROPRII cuprind :

REZULTATUL EXERCITIULUI FINANCIAR poate fi :

PROVIZIOANE REGLEMENTATE reflecte rezervele pe care unitatea le constituie pentru acoperirea

PROVIZIOANE PENTRU RISCURI SI CHELTUIELI reflecta rezervele constituite de unitate pentru

OBLIGATII SI IMPRUMUTURI ASIMILATE reprezinta datoriile unitatii fata de bancile finantatoare

OBLIGATIILE SOCIALE CUPRIND :

 CONTRIBUTIA LA ASIGURARILE SOCIALE DE STAT (CAS) se plateste atat de angajator cat

 CONTRIBUTIA UNITATII LA FONDUL DE ACCIDENTE SI BOLI PROFESIONALE se

 CONTRIBUTIA LA ASIGURARILE SOCIALE DE SANATATE (CASS) se plateste atat de

 CONTRIBUTIA LA FONDUL DE SOMAJ se plateste atat de angajator cat si de angajat astfel :

OBLIGATIILE FISCALE CUPRIND :

 IMPOZITUL PE VENIT se calculeaza si se inregistreaza de catre microintreprinderi aplicand o cota

SBI = SB – (CASangajat+CASSangajat+ SOMAJangajat+DEDUCERI)

VBSFP – valoarea bunurilor si serviciilor

VBSFE – valoarea bunurilor si serviciilor

TVApl = TVAc - TVAd

TVAr = TVAd- TVAc

TVAd = 9% / 19% din VBSC (V) - cu plata in rate

CHELTUIELILE - dupa natura activitatii, se impart in :

CHELTUIELILE DE EXPLOATARE provin din activitatea curenta/normala a unitatii. Din aceasta

CHELTUIELILE FINANCIARE sunt generate de activitatea financiar – bancara a firmei cum ar fi :

CHELTUIELI PRIVIND PLATA IMPOZITULUI PE PROFIT se calculeaza pentru IMM-uri dar si

VENITURILE - dupa natura activitatii, se impart in :

VENITURILE FINANCIARE provin din activitatea financiar bancara a unitatii cum ar fi :

PREZENTAREA PATRIMONIULUI PRIN BILANT

ACTIVUL BILANTIER cuprinde :

PASIVUL BILANTIER cuprinde :

1. ACTIVE FIXE (IMOBILIZARI) 1. CAPITALURI PROPRII

INFLUENTA OPERATIILOR ECONOMICE SI FINANCIARE

MATERII PRIME 500 CAPITAL SOCIAL 500

TOTAL A = 3.300 = TOTAL P = 3.300

a) MODIFICARI PRIN SPORIREA AMBELOR PARTI ALE BILANTULUI

MATERII PRIME 700 CAPITAL SOCIAL 500

TOTAL A = 3.500 = TOTAL P = 3.500

ECUATIA BILANTIERA ESTE : A+X = P+X

b) MODIFICARI PRIN MICSORAREA AMBELOR PARTI ALE BILANTULUI

MATERII PRIME 700 CAPITAL SOCIAL 500

TOTAL A = 3.350 = TOTAL P = 3.350

ECUATIA BILANTIERA ESTE : A-X = P-X

c) MODIFICARI NUMAI IN ACTIVUL BILANTIER

MATERII PRIME 700 CAPITAL SOCIAL 500

TOTAL A = 3.350 = TOTAL P = 3.350

ECUATIA BILANTIERA ESTE : A–X+X = P

d) MODIFICARI NUMAI IN PASIVUL BILANTIER

MATERII PRIME 700 CAPITAL SOCIAL 500

TOTAL A = 3.350 = TOTAL P = 3.350

ECUATIA BILANTIERA ESTE : A = P–X+X