Universitatea Babes-Bolyai,Cluj-Napoca

Facultatea de Stiinte Economice si Gestiunea Afacerilor

CODUL DE GUVERNANTA
CORPORATIVA AL BURSEI DE VALORI
BUCURESTI

CODUL DE GUVERNANTA CORPORATIVA AL BURSEI DE VALORI

BUCURESTI
 Ultimul deceniu al secolului abia incheiat a marcat conturarea unui domeniu
specific al managementului stiintific, deosebit de important – guvernarea corporativa.
Asupra sa s-au realizat numeroase studii, inclusiv rapoarte, de catre grupe de specialisti
reprezentand institutii majore – universitati, burse de valori, banci, guverne etc.
Dintre acestea, cele mai reusite si mediatizate sunt Raportul Cadbury realizat in Marea
Britanie si Raportul King, elaborat in Africa de Sud.Codul Cadbury a stat la baza
elaborarii Codului de Conducere Corporativa al Bursei de Valori londoneze, continand
principii si regulii de baza pentru administrarea unei companii astfel incat sa se obtina
eficientizarea acesteia si inlaturarea oricarei discriminari intre actionari. Incepand cu anul
1992, au aparut o multitudine de astfel de coduri; de exemplu, companii multinationale
puternice ca Microsoft, General Electric si-au adoptat propriile coduri de conducere
corporativa, devenind din ce in ce mai transparente fata de investitori.Guvernarea
corporativa s-a cristalizat ca raspuns la delimitarea managementului companiei de
proprietarii sai. În desfasurarea activitatii sale, conducerea firmei va trebui sa tina seama
de conflictele ce decurg din reunirea unei multitudini de interese sub „acelasi acoperis”,
deoarece pun în pericol eficienta daca nu sunt cunoscute si reglementate corespunzator.
Pe acest fundal a aparut conceptul de conducere / guvernare corporativa care initial s-a
dezvoltat în jurul teoriei agentiei (de agent). Aceasta teorie, elaborata de Berle si Means
în 1932, presupune existenta unui conflict ce apare ca urmare a faptului ca cel care da
banii si detine actiunile nu este acelasi cu cel care conduce activitatea firmei.
Actionarii îsi vor transfera puterea managerilor pe care îi mandateaza sa actioneze în
numele lor, pentru a le maximiza bogatia. Cele doua parti vor semna contracte pentru a
defini obligatiile fiecareia. Or, aceste contracte sunt incomplete pentru ca nu este posibil
sa se prevada cu precizie ansamblul situatiilor care ar putea surveni. Managerii sunt
tentati sa exploateze aceste carente contractuale pentru a-si spori utilitatea si, implicit,
puterea. Astfel, în dezbaterile privind guvernarea întreprinderii, managerul ocupa locul
central deoarece el este un actor important al procesului de creare a valorii si dispune de
capacitatea de a influenta repartizarea bogatiei.
 Guvernarea corporatistă este deseori prezentată ca una dintre instituţiile cheie ale
capitalismului . Ipoteze teoretice şi clasice, care se află la baza modelului anglo-saxon de
guvernare, sustin că managerii unei companii şi acţionarii au interese opuse. Managerii
sunt cei care caută să profite de statutul lor şi de puterile financiare date de informatiile
din interiorul comaniilor pe care le detin,in detrimentul actionarilor minoritari si
majoritari. Conceptul de Guvernanta Corporativa a aparut si s-a dezvoltat in secolul
trecut, fiind influentat pe rand de medii economice bazate pe proprietate familiala, capital
bancar, investitori institutionali sau societati anonime, medii dinamizate de scandalurile
da rasunet care au avut loc in timp. In mod surprinzator, aceleasi momente de criza au
avut un efect benefic in privinta identificarii cailor de imbunatatire a conceptului de
guvernanta corporativa, care sa corespunda noii etape in evolutia economiei. In universul
economic al zilelor noastre, corporatia este forma dominanta de organizare a afacerilor.
Cele patru caracteristici care au stat la baza succesului acestor corporatii, care permit
cumularea eficienta a unor mari sume de capital investit si operarea lucrativa a unor
tranzactii cu numerosi proprietari de firme si angajati sunt : 1. raspunderea limitata a
investitorilor, 2. liberul transfer al sigurantei investitorului, 3. personalitatea
juridica legala, 4. managementul centralizat.

Guvernarea corporativă poate fi privită în sens restrâns şi în sens larg. În sens

restrâns se poate defini ca ansamblul de mijloace economiste şi legislative care ajută la
asigurarea intereselor investitorilor. În sens larg, guvernarea corporativă reprezintă
ansamblul de norme şi mecanisme de control aplicate, cu scopul de a proteja şi a
armoniza interesele, în multe cazuri contradictorii ale tuturor categoriilor de participanţi
la activitatea economică (stakeholderi) desfăşurată în cadrul firmelor. Banca Mondiala
defineşte conducerea corporativă ca fiind “o combinaţie de legi, regulamente şi coduri de
conduită adoptate în mod voluntar, care asigură companiei posibilitatea de a atrage
capitalul financiar şi uman necesar activităţii sale şi posibilitatea de a-şi desfaşură
activitatea în mod eficient astfel încât să-şi asigure existenţa prin generarea de valoare pe
termen lung pentru acţionarii săi şi societate în ansamblu.” Se observă că în tările mai
puţin dezvoltate sau în tările cu economie în tranziţie guvernanţa corportivă este
inexistentă. Guvernanţa corporativă, indiferent de modelul de guvernanţă întâlnit, se
poate observa cel mai bine în tările dezvoltate. Asigurarea unei creşteri economice
durabile nu se poate realiza fără o preocupare în utilizarea eficientă a factorilor de
producţie precum şi recompensarea corespunzătoare a participanţilor la procesul
productiv (salariaţii) şi decizional (conducerea şi investitorii). După cum evidenţia
economistul Joseph Stiglitz in lucrarea tradusa si in limba romana in anul 2003,
“Globalizarea – speranţe si deziluzii”, problemele legate de asimetria de informaţii şi de
relaţiile de mandat constituie unele dintre cauzele cu impactul cel mai puternic in eşecul
anumitor reforme realizate in economiile de tranziţie spre economia de piaţă.

Cu toate acestea, numeroase studii de data mai recenta, recunosc ca exista si

anumite situaţii in care se manifesta si tendinţe perfect raţionale din punct de vedere
economic, precum orientarea economista a următorilor autori: Barney, Nelson, Beer
considera individul, prin competentele sale, o resursa strategica, a cărei valoare actuala
neta pentru firma trebuie optimizata; O. Wlliamson afirma ca individual este preocupat in
special de urmărirea interesului personal, in absenta unor contra-masuri,
comportamentele oportuniste sunt mai curând normale, decât simple excepţii; in timp ce
in viziunea autorilor Jensen si Meckling, Pratt si Zeckhauser relaţia mandant-mandatar(de
agent) presupune costuri pentru stabilirea unei simetrii informaţionale si controlul
riscurilor de comportament contrar interesului mandantului.
Problema asimetriei de informaţii se manifesta la nivelul firmei si la nivelul
investitorilor ce trebuie sa opteze intre diferitele modalităţi de investire a propriilor
resurse financiare disponibile. Totodată, lumea reala ne confirma permanent ca exista o
stare de asimetrie de informaţii: o parte din agenţii ce acţionează pe piaţa sunt mai
informaţi decât ceilalţi. Importanta deosebita a domeniului a fost recunoscuta de teoria
financiara, recunoaştere concretizata prin acordarea in 2001 a Premiului Nobel pentru
Economie cercetătorilor americani George A. Akerlof, A. Michael Spence si Joseph E.
Stiglitz pentru analizele lor asupra pieţelor caracterizate prin informaţie asimetrica.
Literatura romana recunoaste existenta urmatoarelor relatii de agentie:
 Asimetrie informationala intre manageri si actionari;
 Asimetrie informationala intre creditori si actionari:
  Asimetrie informationala intre diferitele categorii de
actionari;
 Asimetrie informationala intre creditori si manageri.

Actionarul reprezinta categoria traditionala marcate de problemele de guvernanta

–el este prorpietar al intreprinderii, dar nu poseda controlul proprietatii sale. Ba ma mult,
pozitia sa este extrem de vulnerabila. Inca din 1776, Adam Smith, parintele economiei
politice, in „The Wealth of Nations” („Avutia Natiunilor”) sublinia discrepanta intre
interesele administratorilor unei companii si cele ale proprietarilor acesteia:”Directorii
acestui tip de companii, fiind administratorii banilor altuia, mai degraba decat ai
propriilor bani, nu se poate astepta ca ei sa dovedeasca aceeasi vigilenta si grija pe care
asociatii unei societati o au in privinta mentinerii fondurilor lor”.Consiliul de
Administraţie reprezintă piatra de temelie a sistemului de guvernare corporativă şi
interfaţa dintre acţionari şi manageri. În acelaşi timp, el reprezintă veriga de legătură între
manageri şi grupurile de interes implicate în activitatea societăţii. Încrederea
investitorilor în valorile mobiliare ale unui emitent înseamnă, mai întâi, încredere în
administratorii acestuia. Capacitatea managementului de a maximiza profitul companiei
reprezintă principalul element al încrederii. În vederea atingerii acestui scop, acţionarii
trebuie să se asigure, prin intermediul Consiliului de Administraţie, că au un anumit
control asupra managerilor şi că aceştia nu le vor reduce profitul. Rolul Consiliului de
Administraţie este de a controla şi supraveghea activitatea managerilor şi de a-i face
responsabili pentru rentabilitatea societăţii. Legislaţia ţărilor cu economie de piaţă a
reglementat aceste atribute caracteristice activităţii Consiliului de Administraţie, chiar
dacă de la un stat la altul mai pot apărea diferenţe. În unele legislaţii, cum ar fi cea
germană, Consiliul de Administraţie clasic a fost înlocuit cu un consiliu de supraveghere,
care nu se mai implică în gestiunea societăţii şi reprezentarea acesteia în relaţiile cu terţii,
asemenea atribuţii fiind de competenţa managerilor. Consiliul de supraveghere are
sarcina de a controla şi monitoriza permanent activitatea directorilor, fiind o interfata
intrea acestia si Adunarea Generala.
Guvernanta corporativa este un subiect de permanenta actualitate si de larg
interes, care serveste de cele mai multe ori ca scut de protectie pentru investitorii de pe
piata bursiera. Guvernanta corporativa si reglementarea acesteia pe baza noii legislatii
roamne si europene nu putea fi ignorata de Bursa de Valori Bucuresti,cu atat mai mult cu
cat aceasta institutie este considerata promotor al guvernantei corporative in Romania.
Majoritatea firmelor listate la Bursa de Valori Bucuresti (BVB) nu indeplinesc noile
cerinte de guvernanta corporativa privind existenta in Consiliul de Administratie a unor
administratori independenti, independenta membrilor Comitetului de Audit si
recomandarile generale de transparenta, se arata intr-un studiu al Asociatiei Oamenilor de
Afaceri Canadieni. Studiul a fost realizat pe baza unor prevederi ale Codului de
Guvernanta Corporativa al BVB, prin care s-a examinat transparenta a 101 companii
tranzactionate pe piata principala a BVB si pe piata RASDAQ, pana la data de 1
septembrie. Potrivit unui studiu realizat de Asociaţia Oamenilor de Afaceri Canadieni,
majoritatea firmelor listate la BVB nu au implementat noile cerinţe de guvernanţă
corporativă în ceea ce priveşte administratorii independenţi, membrii Comitetului de
Audit şi recomandările generale de transparenţă. Studiul a fost realizat pe baza Codului
de Guvernanţă Corporativă al BVB pe un grup de 101 companii tranzacţionate pe piaţa
BVB şi pe segmentul Rasdaq până la data de 1 septembrie.Pentru Bursă, emitenţi şi
investitori concluzia acestui studiu ar trebui să dea de gândit, întrucât, din numărul total
de companii evaluate, numai Erste Group Bank AG a implementat noile recomandări,
gradul său de transparenţă fiind incomparabil mai ridicat decât al celorlalte companii
listate. De asemenea, numai două companii au precizat în rapoartele anuale aferente
anului fiscal 2008 că vor completa în 2009 declaraţia de conformare sau neconformare cu
prevederile Codului de Guvernanţă Corporativă. Respectarea regulilor de guvernanţă
corporativă reprezintă o condiţie pentru menţinerea unei companii la cota BVB, dar şi o
modalitate de a atrage investitorii. Însă managerii multor companii listate în prezent la
Bursă nu se aliniază noilor reglementări în ceea ce priveşte transparenţa.Bursa de Valori
Bucureşti (BVB) a aprobat, la începutul anului, un nou cod de guvernanţă corporativă,
acesta conţinând un set de recomandări privind normele de conduită corporativă şi
deontologie aplicate companiilor admise la tranzacţionare pe piaţa reglementată. Însă
BVB nu obligă conducerea companiilor listate să adopte toate cerinţele codului, fiind
solicitată anual numai o declaraţie de conformare sau neconformare cu prevederile
Codului de Guvernanţă. În aceasta, companiile trebuie să motiveze de ce nu au respectat
în întregime recomandările Bursei. Deşi Codul este destinat companiilor listate pe piaţa
reglementată a Bursei, principiile pot fi urmate şi de societăţile de pe Rasdaq. Numai că
transparenţa în rândul majorităţii acestora este o noţiune pur teoretică, dacă ne aducem
aminte că raportează rezultatele financiare cu o întârziere de câteva luni. Deşi mediul
economic a suferit o depreciere rapidă, în special către sfârşitul anului 2008 şi de-a lungul
întregului an 2009, în România nu se remarcă schimbări deosebite în privinţa
componenţei organelor de conducere ale companiilor sau a procedurii de administrare.
Această situaţie se poate dovedi contraproductivă, întrucât studiile economice arată că o
conducere solidă a companiilor are un impact pozitiv asupra performanţelor economice
ale acestora, prezentând un interes ridicat pentru investitori şi instituţiile finanţatoare.
Pentru că o administrare bună are un rol important în protejarea drepturilor acţionarilor,
contribuind la creşterea în timp a valorii acţiunilor, prin dezvoltarea unor companii
dinamice şi profitabile. O problemă importantă a companiilor listate pe piaţa de capital
autohtonă rămâne componenţa Consiliului de Administraţie (CA), atribuţiile managerilor.
Multe dintre companii nu s-au aliniat nici acum recomandărilor existente încă din 2001
privind independenţa membrilor CA, aceştia neputând deţine şi atribuţii executive în
cadrul societăţii. Prevederea nu este aplicată, mulţi administratori fiind acţionari ai
companiilor respective. Din cele 101 companii analizate, cele mai multe au declarat că
funcţiile de preşedinte al Consiliului de Administraţie şi cea de director executiv sunt
deţinute de una şi aceeaşi persoană. Astfel, doar 9 companii au declarat că există două
persoane care ocupă cele două funcţii, în timp ce nicio companie nu este condusă de un
administrator independent în situaţia în care cele două funcţii sunt deţinute de aceeaşi
persoană. De asemenea, există un grad limitat de transparenţă corporativă cu privire la
sistemele de evaluare a Consiliului de Administraţie sau a administratorilor individuali,
puţine evaluând conducerea.
În acest moment, companiile listate pe piaţa reglementată operată de BVB nu apreciază
suficient rolul transparenţei, în sensul dezvăluirii unor informaţii minime publicului,
precum cele ce privesc participarea la şedinţe. Aparent, companiile listate se protejează
de concurenţă prin lipsa transparenţei, dar nu iau în calcul riscul unei asemenea atitudini.
Potrivit studiului realizat de Asociaţia Oamenilor de Afaceri Canadieni, investitorii au
tendinţa de a sancţiona companiile mai puţin transparente şi care nu au urmat
îndeaproape recomandările de guvernanţă corporativă. În schimb, companiile care au un
nivel mai ridicat de implementare a recomandărilor prezintă mai multă transparenţă şi
este mai puţin probabil să aibă loc schimbări radicale ale preţului acţiunilor din cauza
incertitudinii informaţiilor.

Adoptarea noului Cod de Guvernanta ,aliniat la legislatia europeana, are scopul de a crea
conditii legale pentru egale pentruinvestitorii romani si straini, acestia din urma regasind
pe piata romaneasca un mediu familiar, cel putin, din perspectiva principiilor si
standardelor de guvernanta corporativa. In mod evident, prevederile noului Cod de
Guvernanta Corporativa vor solicita emitentilor listati la BVB eforturi suplimentare
pentru alinierea la standardele de transparenta si comunicare, precum si de implementare
a unor structuri adecvate pentru a raspunde cerintelor de guvernanta corporativa. Aceste
eforturi insa vor fi recompensate pe deplin printr-un interes deosebit al investitorilor, care
vor fi pregatiti sa accepte un pret mai ridicat pentru actiunile acelor societati care sunt
dispuse sa se angajeze intr-un asemenea demers. Piata bursiera, la randul sau, va avea de
castigat prin cresterea transparentei, si in final a integritatii ei. Adoptarea unui nou Cod
de Guvernanta Corporativa, pe deplin ancorat in practica internationala, conduce la
situatia in care toata lumea are de castigat (asa-numita “win-win position”).
In acest context, BVB, dupa ce a consultat in prealabil emitentii listati, cei care
vor fi direct implicati in implementarea lui, propune spre analiza forma anexata a noului
Cod de Guvernanta Corporativa al Bursei de Valori Bucuresti si asteapta
sugestiile/comentariile si eventualele propuneri din partea celorlalte categorii de
participanti la piata: intermediari si investitori. Bursa de Valori Bucuresti va analiza toate
raspunsurile, comentariile si sugestiile primate si pe baza acestora va elabora varianta
finala a Codului de Guvernanta Corporativa, care va fi supus aprobarilor
corespunzatoare.
Primul Cod de Guvernanta Corporativa (CGC sau Codul) al Bursei de Valori
Bucuresti a fost adoptat in august 2001 cand, odata cu modificarea cerintelor de admitere
la Cota Bursei a fost creata Categoria Plus (“a plusului de transparenta”), o categorie
virtuala in care societatile listate puteau sa promoveze numai dupa preluarea integrala, in
actele lor constitutive, a prevederilor CGC. Promovarea la Categoria Plus nu urmarea
performanta economico-financiara a unei societati, ci standardele de comunicare si
transparenta pe care un emitent era dispus sa le adopte si implementeze. Desi crearea
Categoriei Plus nu a fost un succes al BVB, intrucat numai un singur emitent a solicitat
promovarea la aceasta categorie, Bursa de Valori Bucuresti nu a dezarmat si in 2003 a
fondat, ca urmare a unei recomandari din Raportul privind Guvernanta Corporativa in
Romania, prezentat in decembrie 2001 de Organizatia de Cooperare si Dezvoltare
Economica (OCDE), Institutul de Guvernanta Corporativa.
(IGC-BVB). IGC-BVB s-a angajat inca de la inceput in educarea emitentilor listati in
ceea ce priveste promovarea unor standarde de guvernanta corporativa adecvate. In anii
imediat urmatori, BVB a fost, la nivel regional, un participant activ in descoperirea celor
mai bune practici de guvernanta corporativa, fiind una dintre institutiile care au contribuit
la adoptarea Cartei Albe a Guvernantei Corporative in tarile din Sud-Estul Europei.
Aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, in ianuarie 2007, cu intreg procesul legislativ
care i-a precedat si urmat a facut necesara adaptarea legislatiei bursiere la cerintele noi,
astfel incat Bursa de Valori Bucuresti sa fie compatibila cu institutiile similare din piata
financiara unica, europeana. Mai mult, recent BVB a capatat valente internationale prin
interesul manifestat de companii straine de a-si lista actiunile pe piata bursiera
romaneasca. . Emitentii romani, listati la BVB, sunt expusi competitiei europene si,
pentru a face fata cu succes acesteia, trebuie sa se alinieze la practicile incidente, astfel
incat sa asigure un mediu familiar investitorilor straini, potentiali. Crearea unui cadru
dinamic si flexibil de guvernanta corporativa este esential pentru toate categoriile de
investitori, pentru constructia unei piete de capital europene, integrate si pentru
maximizarea beneficiilor rezultate din aderarea la UE. Ca membra a pietei de capital
europene, piata bursiera din Romania trebuie sa adopte un Cod de Guvernanta
Corporativa pe care societatile listate trebuie fie sa il aplice, fie sa explice abaterea de la
prevederile acestuia (regula „comply or explain”). Modificarile recente legii societatilor
comerciale – Legea nr. 31/1990 – precum si prevederile legii pietei de capital – Legea nr.
297/2004 - cu privire la standardele de guvernanta corporativa trebuie aplicate in practica
de catre societatile listate, iar implementarea acestora trebuie monitorizata intr-o maniera
cat mai transparenta – Declaratia „aplici sau explici”.
In dorinta sa de a creste transparenta si integritatea pietei bursiere, BVB considera
esentiala adoptarea noului Cod de Guvernanta Corporativa, pe deplin armonizat cu
legislatia romana si europeana , care sa stabileasca noi standarde de guvernanta
corporativa pentru societatile listate. In acest scop, BVB va propune spre
analiza/comentarii/propuneri Proiectul Codului de Guvernanta Corporativa al Bursei de
Valori Bucuresti, varianta aprilie 2008. Intrucat adoptarea de catre societatile listate la
BVB a prevederilor noului Cod de Guvernanta Corporativa este de natura sa genereze
atat modificari in structurile de conducere si administrare ale acestora, cat si costuri
suplimentare pentru asigurarea unei comunicari si transparente avansate, reactiile
publicului larg si participantilor la piata la proiectul CGC, varianta aprilie 2008 sunt
esentiale pentru ca BVB sa adopte forma finala, optima a acestuia. Bursa de Valori
Bucuresti adreseaza publicului larg si participantilor la piata rugamintea sa se pronunte
asupra Codului de Guvernanta Corporativa al Bursei de Valori Bucuresti – varianta
aprilie 2008. Noul Cod de Guvernanţă Corporativă al BVB conţine o serie de
recomandări cu privire la remunerarea administratorilor şi directorilor. Astfel, Comitetul
de Remunerare ar trebui să ia în considerare şi solicitările administratorilor şi directorului
executiv de a deţine acţiuni în companie, existenţa unei opţiuni separate de achiziţie
acţiuni pentru administrator şi limitarea împrumuturilor acordate administratorilor şi
directorilor companiei. Având în vedere aceste aspecte, un număr foarte mic de companii
prezintă interes în acest sens. Potrivit studiului, companiile care aplică într-un grad mai
redus recomandările de guvernanţă corporativă au tendinţa de a avea performanţe mai
slabe, fiind mai puţin profitabile şi cu o volatilitate mai mare. BVB nu obligă conducerea
companiilor listate să adopte toate cerinţele, însă le cere să transmită anual o declaraţie de
conformare sau neconformare cu prevederile Codului de Guvernanţă. În declaraţia anuală
a companiilor trebuie să se motiveze de ce compania nu a respectat în întregime
recomandările Bursei. Deşi Codul este destinat companiilor listate pe piaţa reglementată a
Bursei, principiile pot fi urmate şi de societăţile de pe Rasdaq. Aplicarea codului este
lasata la latitudinea emitentilor de la BVB, insa, in cazul neaplicarii lui, conducerea
companiei va trebui sa explice in raportul anual, intr-un text atasat acestuia, motivele care
au stat la baza neaplicarii punctelor din cod, dupa motoul "aplici sau explici". Pe lângă
principiile guvernanţei corporative privind obligativitatea raportărilor trimestriale pentru
companiile listate sau reguli mai stricte referitoare la informarea investitorilor prin
paginile de Internet, Codul actual atinge si o problemă nouă pentru piaţa românească:
conceptul de conducere independentă. Astfel, Consiliul de Administraţie al unui emitent
listat trebuie să aibă administratori independenţi, care să nu fi avut nicio relaţie de afaceri
cu emitentul sau cu furnizorii sau distribuitorii acestuia. Un administrator independent
trebuie să nu fi avut rol de conducere executivă a societăţii sau de asociat al acesteia si
nici să fi deţinut o asemenea poziţie în ultimii cinci ani, să nu fie angajat al societăţii sau
al unui asociat al acesteia si să nu fi deţinut o asemenea poziţie în ultimii cinci ani, să nu
fie si să nu reprezinte un acţionar strategic cu deţineri egale cu sau mai mari de 10%. De
asemenea, administratorul are obligaţia să nu fi fost, în ultimii trei ani, partener sau
angajat al auditorului extern prezent sau trecut al societăţii sau al unui asociat al acestuia
si să nu fie membru al familiei apropiate unuia dintre membrii CA sau a directorilor
societăţii. În plus, membrii CA au obligaţia să-si actualizeze permanent competenţele si
să-si îmbunătăţească cunostinţele despre societate, în scopul îndeplinirii rolului în cadrul
CA si în comitetele CA.

BIBLIOGRAFIE
1. http://multe-si-marunte.blogspot.com/2009/01/guvernanta-corporativa.html, accesat
in data de 04.01.2010;
2. http://www.dutescu.com/articole/citeste/raspunderea-administratorilor, accesat in
data de 20.12.2009;
3. http://www.edituraceccar.ro/page_Guvernanta+corporativ+maximizarea+bogtiei+act
ionarilor+reportingul+intern+si+comunicarea+financiar+extern_id-119.html, accesat
in data de 17.01.2010;
4. http://www.zf.ro/opinii/reformarea-reformei-economice-2968544/, accesat in data
17.01.2010;
5. Prisecaru, P., Guvernarea Uniunii Europene, Ed.Economica,Bucuresti,2005
6. Suport de curs Managementul Guvernerii Corporative, An 1, Masterat