P. 1
Chimie si Tehnologie. Carte scolara veche

Chimie si Tehnologie. Carte scolara veche

5.0

|Views: 725|Likes:
"

Chimie

L I I. Hidrati de carbon. :-t 1. Zaharul.

In urma f;rmentatiei (dospire) rezulta zaharul. Zaharur este de doria feluri: unul care se gaseste in fruete, Ierrnenteaza dela sine si se nurneste glucozii ; iar al doilea .Iermenteaza alimentat de drojdie,' se iiume~te zaharoza si se gaseste , in trestia de zahar, moreovi, steele, lapte ~i 'in sucul altor

, -'

plante .

. La noi zaharul se seoate numai din sfecla de zahar, care contine 18-20% zahar. Sfeclele se spala, s
"

Chimie

L I I. Hidrati de carbon. :-t 1. Zaharul.

In urma f;rmentatiei (dospire) rezulta zaharul. Zaharur este de doria feluri: unul care se gaseste in fruete, Ierrnenteaza dela sine si se nurneste glucozii ; iar al doilea .Iermenteaza alimentat de drojdie,' se iiume~te zaharoza si se gaseste , in trestia de zahar, moreovi, steele, lapte ~i 'in sucul altor

, -'

plante .

. La noi zaharul se seoate numai din sfecla de zahar, care contine 18-20% zahar. Sfeclele se spala, s

More info:

Published by: Angela MICLEA-MURESAN on Apr 05, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/12/2013

pdf

text

original

"

Chimie

L I I. Hidrati de carbon. :-t 1. Zaharul.

In urma f;rmentatiei (dospire) rezulta zaharul. Zaharur este de doria feluri: unul care se gaseste in fruete, Ierrnenteaza dela sine si se nurneste glucozii ; iar al doilea .Iermenteaza alimentat de drojdie,' se iiume~te zaharoza si se gaseste , in trestia de zahar, moreovi, steele, lapte ~i 'in sucul altor

, -'

plante .

. La noi zaharul se seoate numai din sfecla de zahar, care contine 18-20% zahar. Sfeclele se spala, se taie In felii subtiri eu ajutorul masinilor. /Alji'ade Europa, se iaoriea J zahar mai ales din, trestie de zahar.~ZaMrul se gase:;;te--i,'ffseva,

. , . .

eelulelor acestor plante din cari nu se scurge filnd retinat

de un perete subtire. Stirn- lnsa, ca 0 celuta " organica :-'care oontine in sueul ei substante disolvate, daca se aseaza in apa, 0 eantitate din substantele celulei eari se aHa

'acolo disolvate, tree' prin protoplasms tn apa, iar apa intra in ceiule. Daca __ apiil este tnoalzita la 70°-- 800 'C1 §_CQate-_: rea (dlluziunea] substantei disolvate se face mai Tepede, __ dic! ~ii1clltZ1tiJ.~riiperalura mai ridlcata. 'creapa peretele celu-

.•• fI)

lar care lasa seurgerea substantelor dizo.vate. Aparatele eu can

, ,

se face difuziunea se numesc difuzori. Difuzori! sunt asezati laHgi~olanai--f.G~rnfmd,~ baterie~Sfecleie tala te",,-~!} felii siibtiri se aseaza tntr'unul .din ~iftrz-Ol'i, care are Iorrna unui cilindru :;;i conttne apa, Zaharul se scurge in apa, iar apa ell zahiirul scurs ajunge in al doilea difuzor, apoi 'in al tn'ilc'" ~li H~a mai departe in difuzorii cu Ielii proaspero. 1'r111 .11 I I 1"'flll('S a~n objinut tlolltillulnl de :t.nh;:(r oc~ Nil 11111 1111111111 " It 11(,

..

~I

Tehnolegie ..

Acum urmeaza curatirea sorutiei de zahal' de substantele streine. Aeeasta operatiune de slua,tirQ Sf' numeste carbonatare ~i consista in adaugarsa \ unei cantiUl.ti de Iapte de var. Prin aceasta se separa materille albuminoide, materiile colorants si acizii organiciprecum sl altl acizi in forma de sarurt.

Daca rna s'ar scoate aeizii, zaharul ar intra In Iermentatfe: tZeama ,ramasa IP urma eliminar'! corpurilor straine este Iimpede ~i contine hidrat de calciu numit zaharat de caleiu, care 'Irnpedeca nristalizarca zaharulut,

Pentru, a elimina acest zaharat, .fntroducem curent de bioxid de car on In solutiun e care descompune zaharatul de caIciu, dand carbonat de calciu, care lirnpezeate lichidul. Lichtdul zaharat se separa prin fiItre speciale de .precipitatul re-

zultat. , .

A,poi se concentreaza Ia temperatura sdizuta in anumite '!~ CristaIizarea zaharului se face dupa 0 filtrate noua, asa ca siropuI sf! ooncentreaza in aparate cu vid, pana

cand zaharul incepe a-se cristaliza. I , Il

Din aeeste aparate siropuI, ce contine cristale de zahar, este sees ~i asezat in bazinuri marl pentru a se raci ~l cu ajutorul unei masini este tinut tn miscare continua sa nu devina solid. - Acum se separa cristalele din sirop, astfel se

obtine .zaharu] brut. .

Siropul se concentreaza din nou si-I'Iasam sa se cristaIiz.eze mai departe.

Siropul ramas dupa a doua cristalizare se numesta metasa, care nu se mai cristallzeaza fiindea confine multe substante straine, Din melasa se face spirt ori se lntrebuinteaza ca ingra~amant pentru animale.

Zaharul are culoare galbena bruna, astfeI c& trebue sa fie raiinat.

. ,loI'i1 Rafinarea se face asa, ca zaharul se dlsolva din nou in apa, se Iiltreaza prin straturi de carbllni de oase, apoi se cristalizeaza din nou, ia coloarea alba ~i in forma de conuri ori prisme ajunge in comer],

Romania produce rnulte steele pentru Iabricarea zahaFu'-, lui, care se prelucreaza ILl tara, la 'Bod, Mara~e~ ti, Chima.

114

, -- 2. Naspreal~ (Amidonul).

~W' ,

Naspr~alad;~ aHi in, celulele :;;i, st~atu~ de. tes.ut~ri ~l~

t' ai multa :;;1 mal hna nas

plantelor. Cerealele CQntlll m astlel 'ca saman-

Preala Naspreala' din cereale se prepara , 'd b b • "v utrezeasdi, apm se z ro esc Sll'

tele se pun ill a~a ca se v; reala se depune pe tundul v!1su-

. a~a curg~to~re dJ~aC~:e o~~i:e dln si cart~fi~~m Se1i~b.'Se\ lui. vMulta nas~~ea drobesc setrec cu apa prin sita deasa;ar~\

curatesc de coaia, se z depune pe fundul vasului in care afu

spala naspreala ,care se a la aer si astiel ajunge in oomert. strecucrat-o ; ~Pf?lav sena~sspurceal~ este' fabricata din orez, care

ea mal m int bui

colorata :;;i amesteeata cu substante mirositoare se ill, re: um-

ca 'udra, ":......,. _" - ... ","~ -

te~__ p_ I ' v An apa calda se preface intr 0 pasta 11-

.. Nasprea a pusa 1 , v d 1700

< v • " ' r incalzita la temperatura e

picioasa numita coca, ,m . di I >; bine ill apa,

. t' matene care se ISO va

C. se preface dm tf ? din care se face cleiul lntrebuintat de

Aceasta este ex flna, ' '

pantofari si in legatorie-

3. Guma.

E te un Iichid care se scurge din anumtti ar,bori. Pusa

, S di '1 a si da un lichid lipicios. In alcool ~l eter este

in apa se ISO v ,.. 'v bi v curge din arboriiAcacia din

. I bil Guma numita ara lea, .

mso u 1.' " al i Arabia de unde si-a luat

Africa de nord, Eglpt, Sen:g, ~ndustrie p"ntru fabricarea

, Se 'lntrebuinteaza In I ,v " ,

numll'ea1, ' d lipit pl';cum:;;i la fabric~rea cemelei ~i ,<1 vop-

p,roduse or e" , .

s~lelor. , .,' este tel de pruni,

Se deosebe:;;te de alte cle!Ur~, cum .

. . care nu se disolva bine in apa.

sau Clre~l, ,

""_\--4.~De:xtrina,

. ~ \.." materie lipi~ioasa. In industrie se pr~~

Dextrma e~t~ 0 v" , 11 din fiiina tacern scrobeala,

para din naspreaUi de Iaina av:;;a,,, 0< '1800 C Dupa ractre adau-

" "I' I temperatura ue .r,

care 0 mCll zim a , ' n a 'dupit til t .. are a(lIlll~~lIl1l tot g III la ea putina ap,~ ~\ 0 I tr: m:

ntilla .. \cbo\.

Din naspreala de cartofi se prcpurn II~II, ('II 11111 )11'1'011,

-se stropeste cu acid azotic, ori acid Glorhldd.. dllwli ~i c' usuca la aer, apoi tncalzita la temperatura Iii' pest 1.00" C. in vase inchise, avem dextrina alba sau gUIUClH\ jar preparata fara acid e avem dextrina de culoare mai tnchls .

Se intrebuin teasa pentru cleit in legatorie : apol In fabricarea hattie), cernelii etc. -,

, ~'s:-CelUloza.

Se ga~e:;;te in Je1n. bumbac, canepa, in, urzici etc. for-

mand schele·tul pJantei. Arborii pe langa celuloza contin l}i a ',parte lernnoasa numita lignina, Aceasta parte lemnoasa e mai putin rezistenta decat partea celulozica, pentru- aceasta prin .departarea partilor lemnoase ajungem usor Ia scoaterea eelulozei.

Astlel inul :;;i canepa sunt puse Ia topit in apa, unde putrezeste partea lemnoasa st poate fi despoiata usor de, -partea oelulozica. La fabricarea celulozei din lemn, partea lemnoasa se indeparteaza prin fierbere cu sullit-acld de calciu, Panza pregatita din burnbac, canepa sl in este aproape

,celuloza curata, de aceea. hartia se poate prepara rnai usor din zdrerntele de acest Iel.. - Afara de arbori si plantele industriale amintite, se mai senate celuloza din paie de secara, grau .~i orz.

Celuloz a are culoare alba, e fara gust ~i minos, 'insolubila in apa, in alcool, eter si. oleuri, se disolva numai in' solutie de cupru - ,amoniac, care se compune din 0 sm1utie de .suliat de cupru rnestecat cu hidrat de.sediu, Ia care d:upa departarea stratului Iimpezit, adaugam cateva picaturi de amoniac - concentrat.

Daca celuloza se ierbe timp mai indelungat cu acid sulfuric -concentrat, se transterma in. giucoza (zahar), Din aceasta rezulta, ca alcool se poate prepara si din Iemn, adeca transformam celuloza a oestuia in glucozaviar din aceasta dupa fer-

rmentatie se fierbe alcoolul, inetiIic care e vatamator sanatatit, Transformarea celulozei in glucoza se face muIt mai re.pede eu acid clorhidric ooncentrat la 41°.

Din celuloza se Iabrica pergamentul vegetal, care eo hartie -tare, in~re buintata mai ales in bucatarle 1a legatul stiolelor .?

lin

~i boreanelor. Acest pergamen t inmuiat in ,a?a se umtla ~Ii prm uscare se tntareste din non. Se aseamana mult eu per~

gamentul animal. ~ .'

Mai multa cahlloza oontine burnbacul. DIn bumbac tratat.

eu acid azotie l?i acid sulfuric, Jilroducem. compus:le az?tateale celuhnei l?i mat ales triazetatul acesteia, adeca julmlcoto.nul. Acest produs al celulozei are infatil?a~ea bumb~culul! dar e mai aspru l?i fiin~ explozibiI, se Ioloseste la Iabricarea

explozibilelor., .:' v

Fulmicotonul arde foarte repede. Cand aprinderea e facuta

prin Iovtrura sau eu fulminat de rnercur, expl~deaza, devaeeea, nu se poate Intrebuinta la Iabrlcarea prafului de ~ul?ca., Pentru a putea Ii folosit in ace st scop, tulmicotcnul se . amesteca cu ace ton sau eu eterul acidului acetic, din care seprepara 0 pulbere a carei iuteala de ardere e mai mica l?i ser-

veste la Iabncarea prafniu! de PU$Ca fara fum.. '

Tot atat de bun material, intrebuintat la fabncarea praiu-

lui de pusca tara fum, putem obtine ~i din eeluloz~ lemn.e1or. Amestecand monoazotat l?i biazotat de I celuloza ?btmem cototicolodiu care disolvat in amestec de eter l?l alcool di:i colodiu' care se tntrebuin teaza la aeoperirea ranelor mici ca sa nu sangereze. deoarece varsat pe mana" corp;, ori alt obiect se transforma repede tntr' 0 pielita transparenta in urrna eva~orarii repede a aleool ului l?i eter~lui. Se mai i~trebuinteaza la prepararea placllor de Iotograhe, preoum vsr Yr..

cihc0gmHe. . _ A v .

Daca disolvam cotoncolodiu in camior topit l?] Ulcalz],t, la

500-600 C. avem celuloidul, Cu acesta se Imiteaz a fildel?u1l?1 sefac din el diferite obiecte ca:.piepteni, [ucarii pentr~ ~opii"gu.: lere etc. - Obiectele fabricate ,din celuloid sunt p~rIoulo~e,

, flindca se aprind si ard repede. . .

Din tnazotatul celulozei, disolvat in alcool sieter, presat

la 40?-500 C. caldura, se fabric a fire subtiri, din care+se Iac. tesaturi, cari tratate eu sullit de calciu, primesc un Iuciu ca de matase, Aceasta e. matasea artijicial(i.

' .. ..;l~

,\

6. Lemnut.

Daca examillam tatetura transversal a. a 'unul lnrun , vedcm cit o eornpus din: 1 coaj6,2 {lf1rtea 11'1//l111I/'~(~ :./ ,I IIl/h!lIva.

, I. COrljtl ~~lite 'lIlV( li:;;1I1 (('I'JJllthll ,'" 1111111"11" .1111 II)

epiderma, care este partea exterioara a lemnului. b) suberul, care e la mijlocul scoartei l?i e eompus din Ine le de GOIoare mai inchlsa decat lemnul. c) liberul, "care este pal' tea interioara a scoartei. Liberll~ asemenea e Com pus din paturr inetare, mal subjiri, mai fibroase si mai rezistenje. Coloarea Iiberulul e mai alba decat- a' eplderrnei sl Invelitoarei celulare.

2. Partea lemnoasa asemenea are trei straturi;

a) cambial, e partea mazgoasa si care din ce in ce se preface tntr'o patura Iernnoasa l?i serveste la tngrosarea arborelui,

b) albufful, este compus din inele Con cent rice. E cea mal slaba .parte din lemn, este usor atacat de putrezire si insecte, de aeeea la constructii Sa ciopleste de pe lernnul propriu zis,

c) lemnui propria zis, asemenea e compus din stratur!

Inelare oenoentrice l?i mai inglilsfe, decaf ale alburnului.

3. Miiduva este 0 substanta celulara cuprinsa in canalul ce trece ,prill. mijlocul lemnului. Aceasta comuntca cu -alte canale in ca-re circula seva ce nutreste arborele. Maduva la arbOl'iiet'ine,ri se afIa ~i in crengile 'mai- subjiri. La arborll batrani maduva lipseste, ramanand numai un canal gol dealungul trunchiului.

In timpul cresterli, lemnul se produce astlel : Cambiul -ce se afla tntre HbeIJ l?i alb urn lngroasa arborele, asa, ca in fie-care an parte din el se transtorma intr' 0 pi:ituFa Iibroasa asemenea cu acea a alburnulul; Iorrnand NIl lnel nop de album, A.ceasta se produce incet, inCepaIild dela ivirea

, frunzelor si pana la caderea lor. In timpul cand cambiul s'a transformat in alb urn l?i liber, 0 patura de album se preface' in Iernn preprtu zis.

Daea retezam tulpina unui arbore, propriu zis, numarand ine!ele lemnului avem varsta arborelul.

\

Lemnul se intrebuinteaaa pentru diferite scopuri, ca

combustibil, cenuse, carbuni, ca material de constructte, rasina, sau pentru pregatirea u<n(;>r materii colerante.

Din lemn se pre para otetul de lernn alcoolul metilic, apoi carbonul de fum pentru cerneala de tipar si prepararea creloanelor de desemn, tusuri etc.

Lemnul se mai Inttebuinteaza pentru lucrari de Qitrl~', roll1l'i(· lli ill alte inrluiltrii omogene, cum sunt

tirea calapoadelor, p eriilor, rnanerelor la diferite obiecte; di.ll~_ lemn se fac butoaie, vase si unelte de gospod arii, precum ~i,

betisoarele chibr+turilor. , ,

Din lemn se prepara pe cale chimica celuloza. Mult lemn se Iatrebutnteaza pentru iabrioarea furnurei; din unele. s escoate acidul tanic precum ~i multe vopsele ~i medicamente.

', ... - Clasiiicarea lemnelor.

Romania, cu padurlle ei Intinse, ne da materlalul.Iemnos aproape detoate soiur ile, aiara de arborii cari se desvolta .. ~i traiesc lntarile exotice..

Lemnele se pot clasllica astlel :

1.\,.'

< A) Lemne albe sau moi.} I' "" "-....."

Teiul are coloare alba galbue. Se lucreaza usor cand, \ e bine uscat. Absoarbe orice umezeala de aceea reclama, vopslre repetita. Are densitatea tntre 460-600 Kg. Ia m3. Din telu se fac mobile mai ieftine ~i .diierite obiecte lucrate in strungarie ~i sculptura, Putrezeste usor : deci nu seip,?ate

. expune variati ilor atmosferice. ,"

.,

Plopal are densitatea intre 380 -550 kg. mS. E un lerna

alb, din care se fac mobile albe, Iinguri, fuse pentru tors. albii si aite obiecte de gospodarie. Plopul fiind user, s,e lntrebuinteaza la sustinereaplatelcr de stejarl, -~j plopul absoarbe Iustrul, Cres te de obiceiu in locurile mai joase. Ca lemn. ,

de constructle aproape nu se tntrebulnteaza. . _ .

Saicia are densitatea intre 380-500 kg, m" .. Creste in.

Iocuri umede ~i mlastinoase, pe malurile raurilor. ~i baJtilor~ Din lemn de salciese prepara beti~oare'pe1iltr4- Ghib~itl!lri scoarte pentru dilerite cutii intrebuintate in' Iarrnacii ~i prava-

, Iii. Ca Iemn de foc n'are valoare. .

, Annul are densitate tntre 493-55Q' Kg. m3 Creste pe mar-·

ginea raurilo» intocmai ca plopul ~i salcia.' Arinul nu putrezeste in apa, d~ aceea se Intreeulnteaza. Ia eonstructn deroti de moara si parti de poduri expuse umezelii. Indeosebi

\

se Intrebuinteaza la iacerea tiparelor detojilit0l:je, riinctG~ nu

se strarnba ~i nu crapa,

Me,,/c(wt/rw/. nrc densltatca 1lltrl' OWl '/110 I( p, 11,'1 I :"( ~t'() III IlHlltrl fHld rlliltl: ~;III I('IUIII'I' Itlli' 11'/1'1 ; (q II II I I III d,'ril-

prima Ia diferite industrii. Fiind Ilexibil, se intrebuinteaza Ia constructia trasurilor usoare, E eel mai bun lemn pentru rotan.

Alunul are densitate intre 500-700 Kg. m", Creste la poalele muntilor, pe la margini de paduri. Se Intrebuinteaza pentru scaune, banoi, putine, cote ~i lndeosebi pentru fabricarea 'cepurilor de butoaie. Face fructe de folos.

Paltinul ace densitatea intre 560-580 Kg. m3• Se lucreaza si se Iustruieste bine. Fiind lemn usor, de structura deasa, se Ioloseste la fabricarea instrumentelor . muzicale. Ca lemn de mobila inca e foarte cautat. Paltinul creste pe dealuri ~i platouri. • t

jugastrul are densitatea intre 650-700 Kg. mB Se aseamana mult cu paltinul; se intrebuinjeazq la confectionarea diierltelorobiecte in strung. Nu sufere umezeala ~i nu orapa, Creste in padurile de pe platouri sl dealuri, In tovarasie

~~~:r~. 1 ' ._,_

B) Lemne ra~inoase sunt r

Bradul are densitatea intre 400 - 650 Kg. m'', Cre.ite mai ales In munti, uneorl chiar In locuri stancoase : ajunge la tnaltime foarte mare si se desvolta anevoe. Este de doua feluri: brad alb $i roscat, Se poate luera cu u~l1rinta daca e blne ' uscat. Se intrebuinteaea Ia tabricarea mobilelor si constructii diterite; Bradul rosu are structura mai tare ca eel alb. Din el se tao cu preierinta diterite constructia. Ambele specii de brad rezista foarte bine daca stau uscate, Insa la umezeala pJtrezese user. Lucrarea lor rreolarna unelte tari ~i bine aSGU-,' tite din cauza nodurilor dese ce Ie are.

Bradul contine multa ras,ina. E verde in toate aM1i<m-, '

purile. ..

Maliftul este inrudit cu bradul. Densitatea variaza tntre 400-550 Kg. m", Creste in munti ca bradul, ajunge la'lnilltime mare ~i traiu lung. E eel mai valoros lerna, Iiindca rezisfa bine la sehimbaei de umezeala ~i uscaciune. Are structura mai fina decat alti brazi. Din el se face Iemnul de resonanta. Serveste pentru grinai, scanduri ~i alte lemnarti tntre-

buintate la constructii. Contine malta ra~ina. . ~~~~

Pinul are densitatea intre 650-800 Kg. m", Este lerna hun, d~ o :ri:i$ina cu multa terebentina. Structure pinull1i se IHINlmNni\ ru n hrndului, dcoscbindu-se numai In coloare, care

c mal roscata. Rezista umezelii structii hidraulice. Creste ca ~i Oil clima r ece.

Lemnul de lisa are densitatea intre 620-750 Kg. ma.

Este eel mai dur Iemn, avand straturile inelare ioarte apropiate. Lemnul de lisa e Ioarte bun pentru sculptura ~i.la coniectlonarea obiectelor de arta, cum si pentru instrumente de desernn. Din acest lemn se fac robinete pentru butoaie :;;i furniruri pentru tamplarie, .

-:--................ ,/'",,_.*"

----- ... ~ ...... """ -:'" .

. C) Lemnele tad:

:;;i se intrebulnteaza la conbradul :;;i moliftul in tinuturi

:;:l;~':

>..-,

Gorunul are densitate intre 650 -750 Kg. rna. E un hmm

Ioarte rezistent ~i duro Din el se fac mobile :;;i mal ales sculp,tate cari de obiceiu NU se vopsesc, ci se lustsuesanumar cn

) . '.

ceara disolvata cu e:;;enta de terebentina, pasiFatldu-:;;i' coloa-

rea naturala galbena-Inohlsa.

T'ot din gorun se fac doage pentru buoaie, parchete :;;i portio Bisericile vechi dela tara sunt construite din gorun. Stejarul. Are densitatea tntre 700-950 kg. rna. Ajunge la inaltime mare-s! traieste mult. Creste in regiuni mar [oase decat gorunul, Are Irunza cornuna cu 11 gorunului, de care abia se poate deosebi. Este un lemn dur ~i destul de rezistent fata de tempestajiis

E atacat insa de insecte, de aceea trebue euratit .de,cqajii. llil!lediat dupa t;l€lborlt. Din steiar' se la·c grinzi, scanduri, parchete, usi :;;i in general toata Iemnaria exterioara a unei . cladiri.

Cerul. E inrudit cu stejarul avand frunze cornune cu acesta :;;i cu gorunul. E eel mai bun . cornbustibil. Coaja de cer se intrebuia1eaza la taMcitul pieilor, fiinmca contine mare cantitate de acid janie. Pata de umezeala e foarte rezistent si e .potrivit pentru stalpi de gard. Ca lemn de . contructie e . '\putin intrebuintar, in apa tnnegreste, asa, ca ,de multe ori usor se poate cenfunda cu abaaosul, .

~ Fagul. Are densitate, iNtre (j8()-750 kg. m3•

Asernenea cerulul, e eel mai Bun lemn 'de foc. Creste in reg'iuni de camp. Din fag se fac traverse parchete ~i mobile. Fier t in aburi devine Ioarte flexibil pu tandu-se tncovola sub diferite forme, astlel fie pot Iaoe din ('1 IlIol)II!,II' 1:111'11 III, In

unu! din oel. illlI I'll'

se confectionaza diierlte obiecte de strungarie st del in abundenta material pentru tamplarie. Creste de-opotriva la ses ~i ~'""'~~~~¥J~~~~ Ia munte.

Carpenul. Are densitatea intre 750 -800 kg. m",

. Este un lenm alb, eu struetura deasa :;;i foarte tare.

Paguba, ca nu se poate intrebulata in masura receruta din cauza ca, uscat, crapa. Se tntrebulnteaza pentru dinti de roti, maiuri :;;i ciocane de lemn, man ere osii Ia car, calapoade, etc. Este bun combustibil.

Ffffls:inu.l. Are densitatea intre 670-800 kg. mS. Este lem;nul cel mai potrivit pentru facerea carelor ~i •

carutelor, Se netezeste ~i lustruieste bine, de aceea e pretios ca lernn de mobila, Se intrebuinteaza mult la lucrari de strungatie, In Iabricatiunl de lemn, La tara se fac din el albil ~i alte unelte decasa,

Ulmul, Are densitatea intre 670-800 kg, ,m3•

E compus din straturi tari ~i dese. E eel mai bun l~mn pentru rotarii. Crap a cu greu;,'de aceea din ulm se fac juguri ~i alteunelte de gos,podar¥e. Iacalzlt in aburi devine Ilexibil, ~i se poate intre,l).rlinta lr:J. industria de mobile, penteuca se lustruieste bine,

Saicamul. Are densitatea 670-800 kg. mS.·

Are structura deasa. Din salcam se fac capatinl reate, care, carute, parchete. Creste in ori-ce teren ~i

-desvolta repede. . . /

Sorbut. Are densitatea intre 700-800 kg. rn3•

Are 'structura fina ~i se lustruieste bine. Se tntrebuinteaza mai ales ca lemn de ornamentatie .

Dudul (fri;ig:arul). Are densitatea intre 700-150 kg. m-, Are structura tina ~i deasa. Se lntrebuiateaza mult in rotarle. Se pregatesc din el ~i doage pentru butoaie mai mid. Este cultivat mai mult pentru frunzele sale intrebuintate in sericicultura .

Cornul. Are densitatea tntre 950-1100 kg. m-,

Cornul e UJ!! Iemn foarte dur, de coloare alba sau al:b· ro~ietiea, iar la mijloc negrielos. Rezista bine atM l,a uscacisne, cat si la urnezeala. E Ioarte f1exibil, de aceea se tntrebuinteaza la conlectionarea obiectelor tncovoiate, Din' corn se tao arcuri de vioara, cuie Ia juguri, dinti de roti si manere , In dlff'l'itt" scule sl eoade pentru biciuri.

D) Lemnele fine:

Nucul, Are densitatea lntre 600-700 kg. mS•

E de coloare bruna, ncduriie mal inchlse, iar .alburnatalbicios. Este eel mai pretios lemn de mobila, se Iucreaza, ~i Iustrueste user. Din nuc se fac paturile de pusti ~i furnuri. E eel mai cautat lemn pentru sculptura. Vopsit numai cu ceara . i~i mentlne coloarea naturala placuta. Creste incet, se desvolta trumos ~i se eultlva pentru Iructele abundente, de mare pre].

Parul. Are denistatea intre 700-800 kg. mS, Are coloare bruna roscata. Se lucreaza ~i lustruieste usor. E unul dintre cel mai cautat lemn pentru mobile ~i diierite instrumente pentru desemnat.

Marui. Are densitatea Intre 700-~OO m3 Asemenea este intrebuintat la contectronarea de moblle. Se cultiva tnsa

mai mult pentru fructele sale. .

, Prunul. Are densitatea intre 650-720 kg. m.B Are co-loare galbena roscata, iar la mijloc mai tnchisa. Supralata . prunului e neteda, se lucreaza bine sl e mai durabil ca parul. Se intrebulnteaza mai ales In lucrarl de sculptura, E cultivat mai mult pentru rodurile sale placute si pretioase.

Ciresul si vlsinul. Au densitatea intre 500 -600 kg. mS.

Coloarea ciresului searnana eu a prunului, pecand a vlsinului e mai inchisa. Au structura rara, dar mai rezistenta decat pruaul ~i parul, Se intrebuinteaz.a 6a lemne de mobile sl intitarea mahonului. Se cultiva ill regiunile viticoIe si au. pretioase.

~.

E) Lemn.ele exotice :

Crese in regiunile cu cIima calda, Ia noi nu se cultlva •. Mahonul. Are deasitatea intre 750-900 kg. m3• Are CO~ loare galbena rosietica, care mai tarziu devine bruna. Strnc'tura mahonului se asearnana mult cu a nucului, Se lucreaza user l?i se lustruieste frumos. Din mahoni se fac placi sabtiri I perrtru acoperirea altor Iernne de mobile. E indigen In America merrdienala. Se intrebuinteaza mult Ja constructiile vaselor marine.

Abanosul . .Are densitatea .intre 1100 -1 !iO lltl. III'. Are II Ii ~r(! ~I tnwtllr. Ioarto tiPlisil. Nil If- Iffl II, uuln],

orapa ~i se rupe usor, Din abanos se fac mobile. bastoane ~i' instrurnente muzicale. Creste in Indii ~i Africa.

Palisandrul. Are densitatea lntre 900 - 960 kg. m-. Arecoloare bruna, de multeori chiar rosie ~j un miros placut, I Structura lui e deasa. Se tntrebuinteaza pentru mobile si. eonstructiunt, dar mai ales la captusitul mobilelor din lemn

moale. Creste in Indii sl 1n America de sud. '

Cedrul. Are densitatea intre 700 -8CJO kg. m", Are coloare galbena 'l1o~ietica ~i se lucreaza usor. Raspandeste mires .. placut. E eel mai vechiu lemn Iolostr in industrie. Se tntrebuinteaza la mobila Iina, precum si la Iabricarea creioaneIor fine. 'Creste in Asia mica. Contine rasina, care se intrebuinteaza Ia fabricarea gumei de sters.

Trestia de bambus ~i lemnul de trandafir asemenea sunt pretioase in industrie. Din bambus se fae bastoane si mobile de' gradtnt, iar -din lemnul de trandafir se fabrica creioane 1?L . areusuri pentru vioare.

, ' Aiara de acestia mai sunt multi arbori exotici, al carermaterial Iemnos si Iihro s. preeum ~i sucurile 10r se lntrebulnteaza 111 industrie, la fabricarea celulozei ~i a diferitelor materil colorante,

7. Industria lemnului.

Pentru ca sa putem il1·trebninta diferitele lemnein iadustrie, trebue sa : cunoastern calitatile bune '~i defecteie .. acestora.

Intre calitatile bune avern de observat culoarea lernnului, mirosul ceo} raspandeste in stare uscata sau la umezeala ;. structura In ce pri ves te aodurile ~i mersul Ilreior: tenacitatea, durabilitatea ~i elasticitatea lemnului, sunetul ee-l da la, lovire, felu'l de rezistenta fata deumezeala sau caldura.

Din examinarea lemnului in acest fel, dupa 0 experienta tndelungata usor ne putem alege lemnul potrivit pentru scopul ee-l I!lrhlar.irn. - p toarte important sa cunoastem structura Iibrelor -pentru a putea constata natura creparii lemnului. - Din examinaeea coloarei fili a materiel '170m cueoaste, daca lernnul e sanatos ori putred, caci numai asa '170m Ii in, stare sa alegem din lemnele ~i scandurile ingramadite in deP()ziI'c, It IIIHIlI '"111 de construotii mobile. - Dim ounoas-

tcrc» diIeritelor calitati bune ~i defecte, vom putea apara lemnul cu mijloacele potrivite pentru conservare, precum sunt parlirea, aooperirea cu materii impermeabile, oleirea etc. Inainte de a prelucra lemnul trebue sa ne convingem, ca· e destul de uscat ori ba. Aceasta e 0 condttie, pe care meseriasul n'o poate trece cu vederea, daca vrea sa evite neplacerlle . ee-l ajung in practica de to ate zilele rnai cu seama pe multi tamplari, cari n'au fost destul de precauti la alegerea materialului lntrebuintat la €0nfectioFl.area diferitelor mobile. Cunoastem cazuri, cand tamplarul a fast obligat de judecatorie la restituirea p,re1ului mohi;Jierului Iumizat, case din cauza ca a fost pregatit din material umed, mai tarzlu a crapat, s'a descleiat ori i-s'a desiacut Iumirul. Uscarea lemnului se face prin uscare naturala ori artiticiala.

Uscarea naturala nu reclama de ,cat asezarea lemnulu! la locul seutite de umezeala, vant ,~i soare, in. loc acoperit, asezat astfel, ca aerul sa-IajuIJga de toate partile. - Uscarea aceasta se face tncet ~i reclama timp de mai multi ani, potrivit structure! lemnului,

Uscarea artiliciala se face la temperatura urcata, pentru ca lemnul in tirnp mai scurt sa-si pearda toata umezeala ~i seva. - Lemnul uscat artificial se intrebulnteaza mai eu seama la Iucrari mai fine, mobilier, placi, plansete etc. pe cand lemnul de constructluni se usuca natural.

Despicarea Iemnelor seface in dlrectla fibrelor. Curba- . rea se faoe la abun, la foe ori ehiar ~i in apa fierbinte. Seulele intrebuintate hi prelucrarea Iemnelor dHera dupa, natura meserillor. In ori ee caz industriasul se va l'ngriji sa se provada cu scule bune si, potrivit necesltatilor reclamate de progresul tehniceiindustriale. _. Astiel tamplarul dornic de a progresa, nu va iFltJ1ebuinta sculele mvechite, cu cari azi n'ar putea executa lucrurile comandate, in Ielul cum ar dori clieotul sau .

. ."

(

II~ Textile. -l, Canepa ~ si Inul,

Canepa este 0 planta [ndustriala, care se cultiva pcntru prelucrarea fibrelor. Fibrele de y~nepa. ~i in .sun: ~ompll.'~e aproape numai din celuloza. In tlm~ur.lle ve.chl, .pa~a la d~scoperirea bumbacului se oultiva mal intenstv : l~sa :u l~·

. ceputul comunicattel pe mari, iarasi a ,:uat un. avan~ .1Dflor~- , tor, din cabza necesitatii Iuniilor ce se tntrebotnteaea in n~vI: g~tie. Canepa se cultiva cu mult succe~ in .Iocuri!e cu .chma mai calda. In sol nisipos nu se desvolta bine, tosa Iibrele eanepei din aeeste loeuri sunt rnai fine l;ii. mai rezisten te:. Fibrele canepei cultivate in pamanturi mai gras.~ suat ma~ dure sl mai slabe. La oampii, se ~eam~na .Ia v mlllocu~ Iune~ ApriIie, iar In locurile deluroase, III prima lum~talie v a lun:, Mai. Canepa oultivata pentru fibre nu recla~~ ~lta m':,nca, tnsa cea semanata pentru samanta, trebue pra~lta. Da.ca. se cultiva pentru Iabrici, se culege canepa infl?r~tav ~i v cu f~b: rele mai subtlri, iar cealalta se lasa in sema~a:ura, v ran t~, pentru a produce serninte. Dupa cules se adu~a In ~anunchl, se usuca, iar dupa uscare, ori ajunge Ia Iabrica, ort. se· topeste. Cotorul canepei. ~ste inveli.t cu 0 seo.arta subtl:e co,~pusa din fibre. Despoierea acestel./scoar~e .~lbr~as~ dv ector se face prin top ire. Topirea e mal avantajioasa III apev ce eurg Iin.In care oanepa se spala !;>i raN1an~ ~urata. Ca sa n~ Ii • ata de apa se aseaza pe ea grmzl sau belo vani.

Ie man a ,,( . . • v'

Topirea se faee~i artificial cu vapo.rl. de apa, or~ l~ apa. III

care am pus 0'25% acid sulfuric. Topirea du:e~za 8~10 zile. Cand se scoate rl,tn apa, intai se spala, se IntIl'ld.e la s?are. !;>i dupa ee s'a uscat, se zdrobeste cu .meHta .. Prin m~htare

cotorut se frange i?.i.i ramam iibrele can dau. fUl?FUl. ..

-Fuiorul se trece prin greban !;>i prin niste peru ~e Iier, ea sa se curate de soame. Dupa pieptanat se .to1u~e In fire mai subtlrl sau mai groase, dupa cum se tese panza, sacl, ori se imp'letesc sfor! pentru funii. v' v

. Samanta de canepa contine uleiu. Este buna !;>l ca hrana,

mai ales pemtrii pasari tinute in celivii.

Tot atat de raspandit ~i intrebuintat

.... ,,!f<r.'~""""_

prelucreaza tntocmai ca :;;i canepa. Fibrele inului sunt mal subtiri si dau tesaturi mai fine. Se eultiva eli deosebire In tinuturile muntoase.

Pip in se pregatesc mai ales fete de masa, serveturi,

prosoape ~i' panzeturi 'pensru lingerie, oari sealbesc la soaee _ prin stroplri repetate, ori se ooloreaza In diferite .coleri, Inul :;;i -canepa contln cel(~ mai pretioase fibre intrebujntate la fab~

ricarea harriet celei mai fine. .

Tesaturile cele mai fine se aduo din Anglia, Olanda :;;i 'Cehoslovacia, Tot dln in se tese 'p'ania damast, din care se fac serveie, fete de masa :;;i oiandc, din care se pregatesc cele 'mai fine ruiarit. Tot din in se p1regatesc, dantele, cari sunt

m ii Iin e d e cat cele de bu mbac. '

In legatura cu inul ~i canepa amintim iuta, care este o· planta, ce creste pe insula Ceylon j se lucreaza ca si canepa . 9i se Iac din ea covoare, Wa turi, saci, hattie sl frfmgijii.

,

Prelucrarea canepei :;;i a inului Iormeaza cea mai importanHi ocnpatiune a Iemeilor dela tara. Tesatarile :;;i cusatu,rile tarancei romane sunt renumite. ~i admirate de lumea

lntreag~. '

Pitorescul port national rcrnaneso este cea mai vorbiteare dovada gustului estetic ~i a harniciei ~emelil10r romane.

~. Bumbacul,

Bumbacul este o plant~ Ioarte insemnata in industria ,·-texti'la. Bumbacul f@rm'e.aza 0 s~ngura celula, care dupace se '1ilsuca ia forma de pangli:ea si se 'nvarteste in 'spil:ala.Bumbacul e cuaoscut din'timpurile cele mai vechi. Se cultiva :in Asia ~i America, In tara noasbiii in Dobrogea inca se . cultiva, dar abia ajunge lq: inaltimea de un metru fata de ina1timea origj,gala care e de 3-5 metri, Btambacul are fiFe

- de pik ('libra) singuratice. Fibra e acoperita cu cl#iwla, care e un strat stlliJtire S;;i se disolva 1$1 hidrat de sodi1;t, cfmd se .fierbe humbacql. Acest bumbac alssorbe apa si primlil~te rnaterii colorante. Aceasta este vata intrebuinVata. £n cllirargie. Bumbacl!ll care nu e tratat cu hidrat de sodiu nu se cufunda .jn aIDa. Substratul de' cuoticula: estie cetatozo. - Colonrea.bumbaclilul jot\cil in l'O~~. Burnbacul se jllC')'()ll:t,t:\ ill III d lHiI I 1~llIlJre.

. " , .

--napa ce se cureta de de seminte, de, coji si de fibrele l!upte,

-se fi1treaza.

Filtratul eonsta dinscarmanare, darachre, pieptanase,

lami;rtare, tragere si mare. Teate aceaste luc,Fari se fac CUJ

.ajutorulma~j,nilor speciale,. ' A U

In urma acestor proceduri bumbacul lese ca panza de

vata. 'Din aceasta panza se scoate Iirul gros pentru n"zeald si . cele mai putin resucite <pentru Mtatura,

F'anza de vata mal serv este la captusirea iml)rikamintei~ iar sterilizat se mtrebuiateaea pentru pansat

Deosebim urmatoarele varietati cite bumbae :

Bumb'adeuropean cultivat in Macedonia, Turd-a. Italia, .Spania, insula Malta si Rusia,

, Blimba€ indian cultivat in Madras ~i Bengal.

Bamba6! de Levant culti vat in Asia mica, Egipt,

Bumbac american din America de nord si de sud . Bumbacul australian cultivat in insulc'e Sandvici S;;i Tahiti

.apartinatoare Oceaniei. .

Bumoacul seprelucra in torturi, ata, vata, celelotd, pulbere

~fara fum si la fabric area hartiei. Bumbacul da cea mai buna . ata de cusut, care se Iabrica in Anglia.

3. Industria textila:

Fibrele din cari se fete;' pfmzetur! sunt de natl1:ra anima'11ca si vegeta:la. Din regnul ~ineralelor nurnai asmesiul se In-trebuinteaza in acest seep. Din asbest se fac ate, si panzetnri eari rezista arderii. Plantele textile mai insemn ate sunt: caneIDa, inul, iuta, urzicaei bumbacul etc. Textile dinmaterii ani.male su~t: lana. ';parul ~i matasea, lextile1e se prepara

_prin tesClt a[at .iu fabric] Gal s;;i in industri_a caslili?a,. I?, ~« .dustria casnica tesl1,tUll se face cu r azboaie, pe cand ml~ dustria mare eu ajuto1'u1 rnasiniler. Cele Ill'aoi canoseueetesaturi' su~t: creton .. ul, e 0 panza ~u 0 tasertura mai deasa'si ell .fire mai grease, se intreliminteza pentru €eat;~afuri si fete de

I perne. Nanking-al e 0 panza deasa din fire s1llib~iri in colori,

se intreliminteaza pentru fete de perne. .

$ifonul, , daea e colorat se numcste zefl», e 0 panza deasa

subtire, se intrebainteaza pentru eeaF~afUFi $i rule.

MlIs('/ina, e panza 1iram:sparelilta, se fac din ea perdele j

dadi e gaurJtii se numeste organti,n. Canavana, se tntrebuin-: teaza la brodat; mai suat: talul $i gazul, cad au re'[ele han' sparente si fire separate, apoi satinul, eu tesaturi incrucisate, se intn:buinteaza pentru vesminte fe~ee~ti si captu-

~~. '

. ,'Tot ad amiatim cali/efele de bumble, ill eolori diferite. , .Dm bumbac se mai fac fitilurife, ceprazuitte. ciorapi, bro-

derti si diferite dantele. . ,

Matasea se ia din g,ogoa~ele omidei de matasa. Are colori diferite. Tesat1'lrile de matasa au mai muite varietati. Mai multa matasa se produce in China, de uncle sa'u ad~s. ~i fluturii de matasa, - Intre textilele d'e provenienta animala..

Fabrica de postav, AZl!Iga. \

rolul eel' mai tnsemnat il are lana, ee 0 dau oile. In ~industria, c!isll!ica a Romanil.(H1 pfegath"ea tesaturilor de lana Iormeaza una dintre celemaiimportante·ocupatunia.remeilor.Tes.iiturile de lana 'tabrieate in industria, mare, Iudi au multe vaI rietati. Din tesaturile de lihla se fae stofe, covoare, paturi,

vestminte etc'. '

PallziHuri[e se vopsesc 11'1 difed!e color i.

Vopsirea textilelor se face cu colori extrase din subI,J stante anirnale, din minerale si din sce artele arbori.l0r,pe' .r cale chimica.

~4.--Fabricar:ea hirtiei.

Hartia se tabrica din celuloza. - Cea mai lnsemnata materie bruta pentru tabricarea hartiei sunt Iibreie de in canepa si bumbae, de aceea Iabricarea hartiei se face din zdrenje de. tesi'i!tu,ri uzate· S e mai lntrebtrinteaza pentru tabrlcarea Mrtie.i celuloza din Ierne si pae. Cea mail'uma ha):'~ tie este cea Iabricatanumai din zdreate. Mai putln' bl:lJ'la e hartia fabrfcata dia zdrente :;;i 25°10 celuloea,. apoi urmeaza hartia fabricata din materii brute, Iibere de l'ignin si in fine hfrrtia falbrfca,}a din orioe materii Iibroase.

Fabncarea hartiei din zdrente se face 'in felul urmator: tnta i' se cura,t.esc zdrentele si se decoloreaza cu hipoclorit de , calciu, - Apoi se destrarna ~i macina marunt, apoi se face cu r apa un fel de aluat subtire, astlel s'a pregatit pasta pentru orice harsie. Daca vrem ca hartia sa fie peritru saris §i uu sug.atoare, adaugam Ia pasta cleiurs: aiann. - Pasta, amestecata cu apa se toarnaInte'o slta fina. care e in miscare eontinua .. Apa curge prin sita, Iasand un strat de Mrtlie iar fireie ~de . celuloza se lip esc intre ele, Cand e destul de gr<i.laSa, e d~sl1])ita de pe sita. ~i pusa pe un .postav j deasupra nartjei se pane alt postav: apoi aWi hartie ~i tot asa p~na ee se face 1il1'1 teane, care e PMS sub presa ca sa se seurgi!i apa, 1m: urrna foile se usuca, se depezateasa ~i se scet 1.0. cQm~r~. - Ac.est ~s~stem de lucru ou mana,. HiNd greelu, nu semal lntrebuiri,ta azi. Azi fanriea,rea Hartiei se face eli masina,

Din Iernne Mrfia se fabrica asa, ca lernnul e taiat in rotite subtiri. Aceste ratite se H~rb" sub presiune eu sulfit acid de calciu, In acest mod celuloza s'a euratit de sarjIri, ra:;;in.i, Iigtilina etc. caroi s'aa II'lgMb6lrl.i Ia lumina. - Cu ai-utorul u.nor masini lemnMi se preface tntr'e pasta, care se albeste ct). . hipocleelt j sevspala. biRe ~i se amesteca cu ptltin . ultramarin, pentru ca sa prlmeasca culoacea de t@t 'a·IM. Pasta e trecl1ta in masina, eaee 0 transform a tntr'o hallHe lunga ~i

lata. 'f0ate celelalte 6peratiiftril sunt fall:ute automat de ma~ill.i.

Pasta subtire cad'€l P~:0 sita fara capete, Invartit(~e doi cilindrk apa din pasta eMrlge [os, jar eeluloza se aduna pe si,ta in forma unai. strat de hartle. A:eeasM Ioaie clehartje e prinsa Intre doi eilind·ri ilJEa:;;urati cu postav, cad 0 store de apa\. - Apoi fllti doi ciIindri luci'ilziti tau toaia de Mrtje

'~i 0 usuca complect. In urma hartia e iasonata in coale de marime obicinuita si pusa Ilil comer].

"'I

. <...._{ 2. Berea.

Berea este 0 beutur~ .alcooltca nedistitata, ce se pro-

-duce prin Iermeatarea a d 1'.,1'

, ill, I onu UI, am ?rz, dupa ce a fost

.supus la zaharificare.

. F~bricarea beret se face 1-':1 felul, urmator. Orzul se inmoal~ l~. apa, ap~i se aseaza in. stratur! In carnere speciale ca sa .l.nc.olteasca" dupa aceea este scos ~i uscat. Apoi i-se cup COI~U~1 se strecoara de boabe cu ajutorul urior site. Orzul uscat ~l seperatde coltl se numeste malt.

Maltal e macinat gros sl pus in apa calda. Aici amido-

nul se trrl'n!i1forma intr'unzahar, ee se disolva in apa, Se -obtine astfel rnustul de orez, care centine malteza, un zahar care poate Iermenta direct, intocmai ca glucoza, Mustul de .orez mai contine. atbumina v~gelalii, dilerite supstante sl saruri, -Pentru ~ da berei gustul putin amar, tntroducem in must Hiina 'd~ hemeiu, 5?O .gr. la un hI. Hemeial maf face ca berea sa se pastreze mal bine. Dupa acestea totul se 1:ierbe in "a

. 1M'" zane

.specra e., : ustul ;fiert tn urma este racit :;;i pus, in cazt mari

asezate In camere subterane cu temperatura Seazlilta, ca sa se !fermenteze. l-se adauga drojdie de bere cucata, care trans:forma ~altoza In. alcool :;;i bioxid de carbon. Fermentatia -dureaza 12-·14 zIle,; totusi berea, dupa ce este trecuta in

alte butoae, trebue sa mai stea la racoare timp de 2-3 l~ni

pentru a se complecta Iermentarea. r'

. Berea oontine aleool lntre 2- 6%• bioxid de earbon

:~1 su bstan.te htriiinihi>alre.

III. Produsele ierrr.lentaliunei~

, . ~'" Spirtul. ,

Spirtul se prepfl~ din amldonul cerealelor san din re~ .c'ul,a cartofilor. La noi se intrebuinteaza mai ales porumbul ~i oartolii, Fabricarea spirjului ouprinde trei operatiuni.

Zahariflcarea amid0nului, termentarea :;;i distilareq. Zalzarijicarea Amidonul cereaielor, sau fecula, inainte de .a Ii pusil fermentati.ei- trebue transiormata in. zahar. Aoeasta 'operatiune se face prin ajutorul aeizilor diluatL Deobiceiu insaza1iarificarea se face prin malt de orz, Cerealele sunt tntain bine fi:erte pentruca sa se desfaca celulele de amidon ~i cand au ajuns la temperatura de 60° C. sa adauga maltul. Astte! zaharHicarea se face repede.

Fermetrtarea. Massa aoeasta zaharificata se raceste, apoi' 'lie amesteca cu drojdie si se lasa 'sa dospeasca, sa .Iermenteze- Acest prooesse termina in oateva zile,

Distilarea Lichidul obtinut prin l'errnentatie contlne aleool

<diluai, caci 'In alcoolul concentrat nici nu poate trai drojdia. Mai contine :;;i alte substante otravitoare, de cari spirtul se separa prin destilare. Spirtul J:ntnebuintat Ia fabrlcarea beuturilor Hebue destilat :;;i a doua ora pentru a Ii liberat de toate substantele streine ce au putut sa ramana dela distilarea intaia. Spirtul distilat de doua ori se numeste spirt rafinat.

Aparatele de distilare sunt atat de' perlecte, ca la prima distilare pot da un spi,rt cat de ourat. Or] cat Insa ar ii de rafinat, splrtul cc;mtine4% apa: c'e nu dispare pdf! dis- 1i1ave. Pent~1!l a ,departa toata apa, tntroducem in spirt oxid de oaleiu. Acesta ill apa, form~aza hidroxid de calciu r;;i spirtui Iiber acurn de apa se numeste alcool absoluf.

Spirlu[ detlcrtarat .• Al,G(')01u,l ,se poate imtrehulnta atat Iii preparal'ea beutur:i1or spirtuQase, cat ~i pentru ars ca c,(i)mbustibil ori alte sospur! industriale ~i ohimice. Alooolul in ()ar€ se introduc substa~te ce'I rae impr0priu de a fi consumat

ca beutlilra l?i numeste spirt sau atcoot denatutat. ( ,

Pentru spirtut denaturat nu se pllHefltr- tEtxft altire stat,

o fie' fitlllllllt' clujli\ beuturi1eco S(' pol ('CIlHlIIlIlll

'\,- 3. Otetul, \

Dad, J'asam la aer vin, bere, sau alte beuturi aleoolice

-slabe, acestea dupa ca,teva zile se acresc A"rl're' t

, ,,_ . "" a a,cgeas a

"e, ste 0 Ierraentase, care se atribue U"'Ul' soiu de 1:. t 't

.' .'..u , l::lure e Euml

micoderma oeeii, ca, re cade din aer in be t ~ '.. f

, " •. , JiJ U ura :;>1 bl'an8 onna

alcoelul 1~ acid acetic. iF elul eel mal' nraetic ..J

~' ' y" "" \;le a prepara

-otet este ~rmatoruI: Se toarna intr'u1'l@utoiuvintJet·e· 0 .

It~ b t, ~ 1 b~ , , ' rl

a a eu ura S ,a:' avce vrem sa otetim. Adau~am: acestai lichid

fl~are de o:tet, .'saua-:;;.teptam sa se £@rmeze "H(i)a:llea" din micoderma aceai di:zuta d~n aen j durpa dtvatimp alcoolui i1tlcepe sll. 'Lreadi in acid acetic. La fermentatia ce imcepe

numai decat, avem nevoie de oxigen, deci trebue ca butoaiele ce le intrebuintam sa fie descoperite. Acidul acetic format la supraiata pat;unde prin alccool avand densitatea mai mare decat acela; in locul lui se ridica alt alcool, pana dod S0

oteteste intreg. ,

Mai repede se prepara otetul cu asa numitul butoi al lui "Schutzenbach" in felul urmator :

Intr'un butoi, afara de fundurile obicinuite se mai pun inca doua Iunduri gaurite, Intre aceste doua Iunduri se pun aschii de lernn ~i putina micoderma. Prin 0 teve scurta aplicata deasupra butoiului se toarrra ale 001 amestecat cu 90 parti apa si putinii zeama de cartofi, siecla sau orz. Alcoolul ajunge pe fundul de -sus gaurit si astupat cu sfori inodate, de unde cade in picaturi peste aschiile de lemn, Micoderma transiorrna alcoolul in add ace lie, care se aduna pe Iundul. de jos al butoiului, de uncle se scoate prino deschizatura. Aerul necesar Iermentatiei Intra prin deschizaturile camerei de jos a butoiului.

Spirtul curat nu se oteteste, pentru ca mico derrna aceti nu gase~te in el hrana cum gase1?te in vin, bere etc. Pentru. aceasta, cand vrem sa preparam otetul din spirt diluat, Ii. adaugam si vin, sau alta hrana pentru~aceste ciuperci.

Esenia de oiei. E 0 solutie in apa de 70% acid ace >(,', colorate cu caramel ~l ar omatizata.

4. Vinul. ~

Este 0 beutura spirhtoa.~~ ce se obtine prin Iermentarea glucozei din struguri, Strugurli bine copti si alesi din cei stricati, se zdrobesc, Sf.~ ea:lc1i, si se tescuiesc. Zama lor nu~ita must. se pune in butoaiedeschise und~ Iermenteaza aproape 21. zile., Fe~entii trebuinciosi sau cad din aer sause gasesc pe co aja strugurilor. Dupa ferment [Ire P, r~ite ill suspenzi« H,i,1l1'idlll Iii' I'ollll'ill ~!" IH,H'II:r. I I"' IIlIIdlll IHldui

iar vinul se trece in alte butoaie. Ceace ramane in urma trasului de vin este drojdia, apoi iar incepe Iermentatia si dureaza pana la curatirea complecta a vinului. Vinurile noastre contin alcool intre 7°":_ ~2°. Afara de apa si alcool, vinurile mai contin sub stante cari ii dau colo area si aroma.

Sampania este un Yin preparat in mod special care cuprinde bioxid de carbon sub presiune de 4-6 atmosfere si -alcool peste 15°.

IV_' Materii ~i produse animale.

1. Materii brute de animale si prelucrarea lor.

Carnea este un aliment ce nt-I dall vitele eornute, oaia, eapra, porcul, pasarile de casa, apoi animalele salbatice cari ',se nutresc cu plante pre cum ~i pestil,

Ca aliment nu toata carnea este de aceiasi valoare Una e mai satioasa ~i mai nutritoare decat alta. Cea. mai nun+toare e carne a, care contlne mai .multa substanta albuminoasa si grasime. Mai mult se consuma carnea de vit~

: ~i cea de porc. ,

Carnea animalelor salbatice e mai mult mancare de lux. Carnea proaspata are coloare rosie deschisa. Coloarea spalacita (vesteda) ori plea neagra e suspecta,

Carnea de vita se pregatesre in multe Ieluri ~i mai cu

.seama pentru supa, Supa e mai buna din carne de~vita batrana, Mai delicata e carne a de' vitel, In bucatarie carnea de vita e cunoscuta sub diferite numiri, dupacum se taie din dileritele palJ'ti ale corpului. Carnea de POllC atat fFipta cat si

'-Harta are gust placut. Poreul se taie cand e i~'gFa~at. Carnea se pregateste in multe feluri, proaspata sau atumata. Din ii. cat, sange, plamani precum si din camea tocata se Iac carnatarii. . .

Din picioare, urechi si cap se Iac racituri (piftie). Slanina :;;i untura porcului se topeste. 0 mare parte din slaNina se conserva la fum. Slanina de purcel se mureaza, se pl'ega:te~te cu usturoiu ~i ardei rnacinat. Carnea unor porci e atacasa de un verme numit trichin, care ajungand In organismul omului GaUzeH?:! hull poriculoase.

134

Pentru evitarea bolilor ce pot resulta, carnea trebuie Iearta ~i Iripta bine.

Dintre pasarile de casa in mai mare masura se con. suma carnea de pui, gasca, rata, si curcan. Cu unsoare de gasca ~i rata se pregatesc cele mai bune prajituri. Ingrasarea porcilor, da castig' considerabil. Carnea animalelor salbatice e articol de corner]. In pravatli de acest fel toata iarna segasesc fasani, P?tarnichi, rate, iepuri ~i carne de mistreti.

Pesti, piscari $i raci se vand in plata ~,i suut mancari de lux.

_ Carnea se pregateste si pentru conserue l?i estract de carne. Conservele sunt puse in bidoane de tinichea Inchlsehermetic. Conservele se pregatesc In fabrici In mari cantitati. In tara avern fabrici de conserve renumite : cele mai renumite; sunt tnsa in America de sud l?i Australia.

Industria de carnatarie la noi e bine desvoltata :;;i se pregatesc muIte rnezeluri si salame.

Consumatia mare de carne, poate cauza incovenlente serioase, Carnea prea multa aduce 0 acurnulare de resturt organice, putin soIubile cari se elimineaza greu prin rinichi. Aceste iriteaza organele pe unde tree, turbura iunctiunea ficatului ~i a caller digestive, surrnenand -Inima, cauzeaza boli, cum sunt; diabetul, astma, reumatismul etc, de aceea e bine ca aIimentarea sa se taca rational, parte din substante animaIiceparte din eel vegetale.

iar cele animale sunt mai consistente ~i se numesc uniurl sau semi. Toate grasimile fie vegetale fie animale au unele insusiri comune. In stare curata sunt albe sau galbine, fadi miros si eu gust se arbad Toate suntmai usoare decat apa si lasa pe hariie pata, care nu dispare prin incalzire, cum dispare 0 pata de benzina ori terpentina Nu se disolva in apa, insa in alcool in masura mai mica, si foarte .repede in eter, benzina. -sulfura de carbon etc. - Cand sunt curate, se pastreaza multa vreme j cand cuprind substante azotate, albumine, rancezesc. Se Iormeaza in acest eaz glicerina, acizi liberi, procl"u$!i de descornpunere, cari ii dau un mires si gust neplacut.

Grasimile vegetate se aHa mai totdeuna .tn semintele plan telor, iar uneori in partea carnoasa a Iructului. Se scot prin stoarcere sau presare. Sunt unele cari se oxideaza la aer si se preiac in rasina, aceste se numesc uleuri secotive. Cele mai multe insanu se Iac rasinoase, se -usuca greu si se numese uleuri nesecative cum sunt : unt de Iemnul, oleiul de migdale, de porumb, de rapita, de ricina etc. Dintre ole~ri amintim : oleiul de in, canepa si floarea soarelui-

In industrie aceste au rol insemnat, Hindea vopselele sau ' alte substante amestecate cu oleiul secativ raman, lipite de obiect ~i €a ~a se usuce mai repede, oleiul secativ se Iierbe cu. putin oxid de plumb, sau alti oxizi mefalici. ,

Chitul pentru geamuri e Iacut din creta si oleiu de in.

Grasirnile plantelor nu se pot stoarce de tot prin tescuire, pentru aeeasta recurgem la procedura chi mica. Turnam pe semante benzina, eter sau alte lichide ce disolva grasimile, apoi scurgern lichidul si-l distilam. E de notat ins Ii, eli grasimile scoase prin disolvare nu se pot tntrebuinta in alimentatie.

Cu aiutorul uleului de in se prepara linoleul, care e un Iel de musama si seamana cu cauciucul- Se Iabrica oxidand oleiul de in eu aer sau eu acid azotic, pana se face gros si cleios . In urrna e amestec'at cu razatura de plt1ta bine pulverizata, se preseaza pe 0 tesatura rezistenta facuta din iuta.

Griisimile animate sunt ingramadite in', diferite piiJrti ale corpului Seul se scoate din corpul animalelor, cari se nutresc cn ierburi. La temperatura obicinuita e destul de Holid si tare. Ilniura de porcori de peste nu este asa de l-IojieM eLL IWlll. llntnl se scoate din lapte-:

hull.· 1Iltrf.lbllin\ntl' in nlimentat! , dar servesc

2. Unsori [iabricarea sapunolu! si Iumanarflor.]

Dupacum in plante se gaseste celuleza, 'am~d().ri, zahal1' ~i uleuri sau grasirni vegetale, tot asa ~i in corpul animale- 10:1', afata de alte rmilte substante crganice sa gas esc grasimi cum, e seul de' vaca, untura de pore ~i peste, untul din lapte etc. Unsorile vegetaZe $i animalice sunt amestecuri de dijeriti' eteri ai glicerinei pe care ii cuprinde.

Cele mai multe grasimi naturale sunt amestecuri de oleina, palmltina :;;r stearina. Seul cuprinde mai multa stearina, deci e mai consistent ~i se topeste mai greu, clec;H uniura, 'in care este mai multa palmitina liii oleinrl, i;:i 11('(1111 untul lie lema, in.G;tt:c c mqlt~ olcin~ ~j o Ilohld.'

pll'rll(' un] lid.id,· 11111111 ( II/rlllrl.

si la Iabricarea sapunului, a glicerinei, si a lumanarilor. Grasimile l1U sunt una si aceasi substanta chimica, ceeace ne arata faptul ca unele sunt lichide, altele solide.

Toate grasimile vegetale ori animale, fie solide sau lichide, sunt un amestec de snbstante, intre cari ceo! mai mare parte 0 formeaza, oleina, palmitina si stearina.

Unt de lernnul este lichid.

Substania ce se gaSe$te in mai mare parte in el, si-l face lichid este olelne. 'Substanta care ingheata ctind rticitn unt de lemnul este palmitina.

Substania care se arla tn mai mare parte in seul de vita si se topeste mai aneooie, se numcste stearinii.

. Fiecare din aceste esie 0 substantd compusa, ce resultii

din unirea unui acid qras cu glicerina.

Sapunuri, Sapunurile sunt saruri ale acizilor din qrdsimi cu unele metale si cu deosebire cu potosiu si sodiu. Sapunurile se prepara cu ajutorul grasimilor de tot felul. Pregatirea sapunului se face astlel.

Incalzim intr' 0 caldare seu eu solutie de hidroxid de sodiu si le amestecam mereu. Dela un timp lichidul in cepe sa se ingrcase, s~ se limpezeasca. Prin procedura aceasta seul s'a desfacut in acizi grasi si glicerina, din ce este com-

pus. Acizii grasi s'au eombinat insa eu hidroxidul de sodiu,

formand 0 combinatie de acizi gra1?i si sodiu, deci 0 sare, numita saptui de sod iu, adica grasimea si sodiul a dat sapunul d.e sodiu care confine inca g,ziceriNa. Atat glicerina eat si sapunu! de sodiu sunt solubile in apa. Pentru ca sa separam sapunul de . gHcerina, introducem sare. Sapunul nu este solubil in apa sarata. 'pe cand glicerina rama,ne in solutie.

Astfel am obtinut sapunul de sodiu, soIubil in apa si alcoel, care se tntrebuinjeaza pentru spalat.

Daca in loc de hidroxld de sodiu intrebuintam la Iabri-' carea sapunului hidroxid de potasiu, obtinem sapun de potasiu. ~api1nul de potasiu nu poate fi separat de glicerina, pentruca adaugandu-i sare, am obtinea din nou sapun de scdiu.

Putem Iabrlca sl sapun de ealciu, asa ca gra,simea se fierbe cu apa de var (hidroxld de eaIciu). Sapunul .de oalciu este

insolubilTn apa :;;i nu poate fi lntrebuintat la spalat, \.__

In fabrici aceste operatii sefac in mare, fHtp"llnJ (' presat htne, pcntru a-i seoate restul de apii e v rHat,,, 1111'1111 de lcmn or'! 1111-11.1 1111 (ilf(-.rl!(- in: (;.J'ipPi ~:i (' I.tl It I '(' I 111'11 "' I I II

usuce. Materiile grase intrebulntate Ia .fabric area sapunulut sunt de mai muIte feIuri. In Marsilia se intrebuinteaza unt de lemn. In AngJia oleiuri de palmieri, de susan, de rapita etc. Sunt sapunuri de toileta, amestecata eu parlumuri. apoi sapunuri medicinale, eari contin substante desiniectante, sau ell anumite proprietati contra boalelor de piele, cum e sapunul de camfor, sapunul saliciIat, sapunul eu pucioasa, sapunul eu tere bentina etc.

Sapunul se lntrebuinteaza mai eu seama la s palarea

pieilor :;;i a ru'feIor. '

Lumanari.} Pentru Iabricarea Iumanasilor multa vreme a fost intrebulntat seuI. Lumanarile de seu aveau muIte neajunsuri: miroseau greu, ardeau eu fum :;;i se topeau usor. Au Iost inlocuite cu Iurnanarile de stearin a $i ceara. Lumanartle de ceaui se intrebuinteaza mai eu searna Ia servieii religioase, sunt galbene :;;i Iaoute di:n ceara de albin.a. Mai aminti'Nl Iurnanarile de paraiina eari ard cu flacara mai lumlnoasa decat cele de ceara, au insa neajunsul, eft se tmmoate, curg Ia ar-

dere :;;i iumega. .

Lumanarile asa zise de »stearitui« sunt Iacute din amestecul de acid stearic si palmitic, ce sescoate din grasimt,

Se Herb grasimile in caldan mari impreuna eu lapte de var. Caldarile sunt inchise deasupra :;;i sunt incalztte eu

1 , •

vapor! de apa. Se Iormeaza glic.erina care ramane in solu{ie,

-din care se seoate in urma, si sapun de calciu. Sapunul de calciu e descompus eu .acid sulfuric in cazi de lernn, plum-

buite pe din Iauntru. Aeizl! se ridlca in sus ~i plutesc IDe arnestec. Dupace sunt scosi din cazi, sunt spalati eu apa ·f~.uta, care Ii topeste :;;i pe urrna turnati

in tiparuri in forma de lespezi. Am obtinut asttel un amestec de acizi de

. culoare galbuie, Gin eauza aeidului oleic.

Pentru a se indeparta acidul oleic, se .pun Iespezile in saci, :;;i se teseuiese ea s~ se stoarca. Tescuirea se fae ce intaiu Ia raceala, apoi Ia temperatura de Forme de tumat lumanari. peste 35° C. Turtele capatate astiel

NI! ~palii lnc~ odata eu apa acidulata, sunt amesteea te I:U!1 0% Illlrlll'lnK. Hl'oi He toarna 10 tuburi de metal

ce au in axul lor un fitil din . fire de bumbac. Tubu~· rile snnt intearse ell varful in [os. Paralina s'a adaugat penttu ca- lurnanarile sa nu se topeasca repede ~i sa nu se slarme. Fitilul tnainte de a fi tras in' tub se rnmoaie Intr'un arnestecde' acid sulfuric, acid boric ~i suliat de amoniu, pentru ca sa: arda complect si sa nu Iaca serum.

Industria lumanarilor stearice a fost creata in Franta la lnceputul secolului al 19-1ea.

3. Pielea [Fabriearea pielei].

Omul inca in timpurile cele mai vechi a Iost nevoit sasi pregateasca imbracamintea pentru <it Se apara de frig. Imbracamintea cea mai potrivita a fost pielea de animale, de unde putem deduce, di si in acele timpuri a stiut sa prepare pielea m: oarecare mod astiel, ca aceasta sa nu putrezeasca ori sa nu se usuce : prea tare. Popoarele Asiei cunosteau bine pregatirea pieilor inca inainte de Cr. In Babilonia si Persia se pregateau chiar si piei mai fine si colorate, cu cari se facea cornert insernnat in Inrperiul .rornan, Ara bii, in timpul cand oouoara Hispania. erau bine initiati in pregatirea pielariei- In felul pregatirii pieilor, mari deosebiri n'au putut Ii pfma la inventarea si periectionarea masinilor intrebuintate in aceasta industrie. Pe buna "dreptate se poate spune, ca desvoltarea industriei de piele,a progresat odati cu inaintarea in cultura a omenirii.

Structura pielei. Corpul animalelor este invalit cu piele.

Grosimea pielei variaza dupa specia animalelor, Pe piele afara de peri, mai putern vedea si niste gallrele cari se numesc pori, prin cari iese sudoarea. Dad! taiern 0 bucatica de piele, vedem ca e fermata din doua straturi, ua strat pe dinlauntru numit derma si un strat pe dinafara, numit epide(ma.

Epiderma e fata, dinafara a pielei, de obiceiu e alba ~i mai tare decat derma. Este constituita din doua paturi : patura dinafara numita paiura cornoasa si patura de de supt, zisa Malp~igi ; aceasta din urma e lipita de derma. Patura comoasa e .formata din cateva randuri suprapuse de ¢Zlule turtite ca Ili$te solzi uscati. Pabara cornoass _ se coioste mereu 1'1(,010, uncle pielea e mai uscata.

j'r)/II/'(f./U/f'r1U) a t'pld('ttflfl (M(//pllll,n 'It" lit II~.I' 1111'''''11 III ,II I ,I I! I .. d III II (', flli

pigmentul, care da culoarea pielei. Sub epiderttui se afla derma, care e mult mai groasa decat epiderrna- Suprafata dermeinu e neteda, ci prezinta niste ridicaturi, zise papilele dermei. Inlauntrul papilelor se afla vase cu sange si cate un firicel nervos, care se termina '. cu 0 umflatura nervoasa, Aceasta umflatura simte si constata corpurile atinse. In derma mai sunt celuie conjunctive ~i foarte mutte fire subtiri legate intre ele in forma de ret ea. Aceste fire sunt elastice si tin pielea bine tatinsa, Mar sunt si un alt soiu de fire foarte fine numite fibrtle asezate paralel, 'formand manunchiuri numite fascicule de fibrele can) tnctive. Ele nu se intind si se impletesc in toate directiile in grosimea derrnei. Atat fibrele elastice cat si fasciculele provin din celule. Sub derma se afla grasimea. Sudoarea, care iese din piele. vine din plaudele suaoripare, cari

, au forma tuburilor indreptate catre suprafata epidermei si

formeaza porul, . '

In corp sunt multe glande sudoripare cari au'rol important, caci sudoarea alara de apa contine saruri, clor de sodiu si alte substante stricatoare, pe cad corpul le scoate afara, deci sudoarea curata corpul de substante stricatoare.

'Dot in piele se produc perii. Parul strabate epiderma si i-~i prinde radacina in derma: In derma, in iurul radacinii parului sunt niste tumilaturi, dela cari pleaca un canal subtire. Din aceste umilaturi iese 0 substanta unsuroasa, care aiungand in canal' unge parul, ~i esind pe langa acesta unge si pielea. De aid urrneaza ca piele.a e unsuroasa.

Tot in piele la sfarsitul extremitatilor sunt unghiile. Unghia seamana cu stratul cernes I al pielei : numai ca celulele acesteia au in loc de protoplasma ,0 materie cornoasa. Celulele unghiei sunt bine lipite unele de altele, deaceea unghia nu se jupoaie ca pielea, a' carei celule sunt real prinse unele de

altele. .

Curatirea $i tdbdcirea. Dupace s'a [upuit pieile de pe animale, trebuiesc conservate ca Sa nu se putrezeasca. Mai inainte se indeparteaza coarnele si urrghiile : apoi se sorteaza dupa Iel- Inainte de' toate Ie tinem tirnp mai indelungat in apa, ca sa se curate de murdarie, Dupa aceasta urmeaza curatirea parului, care se poate face in. mai multe Ieluri. Pieile se inmoaie in solutie de var stins, amestecata cu sulJlll'li de l'IoClhl ~i val' de gaz corneas in cea mai mare parte dill Ithh"o' Ilifil !I., cnlciu, (' nr ... culourc vcrd alb:\sfruie, ~i

se gase~te in comer]. In aceasta solutie pieile sunt tinute 'limp de 0 zi, apoi se pot curati de par. Aceasta procedur a se aplica in Iabrici.

« "' La pielea de Gaia si miel, unde avem trebuinta de lana,

I ""''''''~'' re deajuns daca se ung pieiIe pe parte a carnoasa ou pasta preparata din sulfura de sodiu ~i varul de gaz. Pielea se aseaza eu lana tnalara ~i dupa cateva ore se poate rade cu rindea de lemn. Dupa curatirea parului sau a Ianei, pielea se spala in aciduloasa, apoi urrneaza tabacirea.

Substanta chimica pentru tabacit este acidul tanic sau taninul. Acidultanic e un praf care se extrage din materiile vegetate, cari contln tanin cum sunt : coaja ~i frunzele de ste[ar, de ulm, castan, de anin, de moliit, de salcie, de mesteacan si alti arbori. Cel mai muIt tanin se afla 'in gogosile de stejar, numite nuci galice. Material pentru acidul tank ne dau In abundenta lemnele indigene sl fructele alter arbori a

caror extraete de ta~in se vand in corner]. . .

Acidul tanic are gust astrigent si se disolva foarte usor apa, Fabnoarea se face asa, ca pleile se pun ingropi,

:, intre piei se pune scoarta pisata ~i se aeoper cu materii de tabacit deja folosite. In groapa se toarna apa, in , I, ," 'care pieile stau 6-8 saptamani, Dupa aceasta pieile se intore cu rata in sus ~i mai stau in tabaciala timp de 2-3 Iuni, Daca in Ioc de scoerta. intrebuintam extractul de tanin, taba-cirea se term ina in timp eu mult mai scurt. In acest Iel se

, prepara pielea de talpa.

'" ,Y Tabacirea cu sub stante organice se face in mai rnulte

feluri. Cea mai' tntrebuintata e tabacirea cu alaun (piatra acra). , Pieile, de vita tinara ~i de vitei se tabacesc cu alaunul de €rom; astlel se prepara pielea de box si 'sevreau. Pieile se pun in ".' baie, de unde se scot dupa doua ziIe; apoi se usuca ~i se preIucreaza cu masina, Pieile astfel pregatite sunt elastice, moi, -durabile ~i impermeabtle. Dad! .la tabaeit intrebuiniam eiaun , fieric, pielea capata euloare rosie. Aeesta este proeedeul eel "" -mai repede de tabaoit.

Caned se tabacesc pieile nurnai eu alaun ordinar 'sau cu -suliat de alurniniu, ori GU sare de bucatarie,' primese culoare '

-alba: acest .procedeu se iNtrebuinteaza numai la pieile su.tUiri.

. tot cu substante anorganiee se tabaceso ~i pleile de nurnree irele, ce se ,foloses In n ,pll1~lt. Dill pielle ~(l II1Ibrinit tniint1~illl ~~~,~~~~.--~,~~-

Tabticitea cu uleiu. Pieile bine curatite le tntindem ~i Ie ungem eu uleiu de peste sau: cu unt de Iemn. Pieile Ie iramantam, ea uleiul sa intre in eIe; apoi Ie mai ungem de repetite ori panace grasimea nu mai intra in ele.

Dupa aeeasta Ie asezarn intr'un loc putin tncalzit, casa se usuce. In fine Ie spalarn eu sapun, pentruca sa indepartam gra~ simea. Aceste piei sunt bune pentru cuteldrie, Iiindca sunt Ioarte . tari sl elastice.

In Rusia se intrebuinteaza labilcitul eu caaja ·de salcie ~i ungere cu uleia de peste amesteeat eu uleiu de mesteacdn . Pielea astiel tfbaeita se numeste iuft, sau piele ruseasca.

Caciulele f;\i cojoacele se pregatesc din piele de miel ~'i oaie,cari se tabace sc "in felul urmator : pieile se aseaza in baie de tarate, ori zar inacrit, un de se produce Iermentatie. Dupa cateva zile se scot, se fribnanta bine, far a sa se curate cu rindeaua, de carne ~i (par) lana, Apoi seaseaaa i,atr'o solu-. tie de peatra acra ~i . sare . de bucatarie. Urrneaza curatirea de carne si graskne. In fine se intind, ~i partea goala se ireaca bine cu solutie eoncentrata de alaun.

PieiIe de astrahan se curaia cu sare, se spala in apa

(

curata, apoi cu solutie de soda. Tabaclrea se face lntr'un a-

rnestec de apa curata cu sare, platra acra, fiHna de grau si galbenus de ou.

Pielea numita marochin se tabaceste cu 0 planta din AI~

!

geria, Maroco ~i Spania, numita sumac.

Pielea cordovan se deosebeste de marochin psin nu e tncretita si e mai durabila.

Pielea sagrinaui, de cal ~i de azin salbatec se face astfel, ca pieile se Intind :;;i se eseaza intre ele samanturi tari

al calor loc ramane convex (bulbucat), '

Din piei de capra, miel sl vitel se pre para pergatnent ui.

Pielea e prelucrata pe arnandoua Ietele, cu lapte de var :;;i seintrebuinteaza pentru documente, ciururi, tobe etc.

Din pieile de crocodil si peste se fac porrnpneuri ~i tabaehere.

Din pielea de pore: care este aspca, se fac ~ei,gearna~~ tane si se tntrebuinteaza pentru acoperirea mobilelor si pernelor de trasur i .

Pieile tabcleite eu pielea de talpa, de bol, din pidp de cal;

materii organice cari contin tanin sunt: vaci ~i bivoli; pielea peturu eurelarie

pie lea pentru cure le de masini

de vaca : plelea neagra de vitel ; safian din capre, cordovan din capre.

Piei tabacite cu materii anorgaaice sunt : pielea glacee pregatita din oi; chevreaux de capre, box din vite tinere.

Piei Hibacite cu uleiu sunt:

Pielea sanis, crown, vat (violeta din America), helmock . (piele rosie din Australia) catechuei pielea de pore.

Dupace pieile sau tabacit ~i uscat, se bat cu ciocanu rotunzit, uri se cornprirna cu ajutorul masinilor, ca sa se indese ~i se alba supratata de aceeas grosime.

Pieile se coloreaza cu materii diferite. Coloarea galbetui o da acidul picric, roete 0 da carmazul ori [uxina, in aibastru se vopseste cu albustru de anilltui, in negra eu cerneala de; tanin

ori eu negra de anilitui. ..

Pieile in fabrici de tabacarie se mascara dupa supralata, eu fusul englez al carui unitate este 929 em", adiea 30.5 em .. atal in lungime cat si in Iatime.

Aceasta masura se Ioloseste la pieiIe fine tntrebuintate pentru inealtaminte ~i obieete de lux, Pielea de talpa ~i eea de

curele se vinde cu kilogramuJ. '

4. Parul si lana.

Dintre animale, unele au aooperit eorpul cu par, altele

-cu lana.

Parut este creatiuaea celulelor epidermei, el apara corpul de frig. La cele mai multe animale parul se schimba in Iiecare primavara. Naparlirea se face din cauza schimbarii de temperatura ~i a Ielului de hrana a animalelor.

Animalele eu parul lung, cum sunt oile ~i caprele, nu asteptam sa naparleasca, ei le tundem.

Din parul si lana' animalelor se Iabrica feiurite' tesatusi pentru imbracaminte ~i alte necesitatt.

Paru! animalelor salbatice dau blanurile cele mai 'scU'mpe. Comertul eel mai intins cu blanuri se face in Rusia.

Targul lor in Europa este Lip sea. Mai multe blanuri se PI!Oo -duc In nordul Europei, in Siberia ~i America.

Cele mai renumite blanuri sunt :

Erminul; previae dela un animal a carui blana"'e mai Irumoasa iarna, cand e alba' ~i ell vtlr{1l1 (;0"1.11 nCI11'U. Se Ial~iIiCi'l nil pi~J(' de icpure de <'Flsit ~j II('VI'1~ IIlln1

Zibellna, are coloare cenusie.

Samurul din Siberia, are coloare galbena deschisa, care bate In ros.

Biberul are blana moale cenusie : din acesta se fac palarille de castor.

Scousul, are coloare maron, care cu cat e- mai Inchisa, eu atat e mai valoroasa.

Chincuila, provine del a un animal rozator, care traieste .'in America de sud; are coloare eenusie ~i bate in argintiu.

Lutra, de eoloare neagra matasoasa, rezista apei.

Vulpea albastra, traieste ill Siberia, se vaneaza foarte

greu :;;i rar, jare blana scumpa.

vutpeaalba, cu blana rrumoasa ~i scumpa. Yulpea potara, care iarna e alba, vara vinetie,

Pieile de iepure, mai ales din estul Europe! servese la Iabrlcatluuea palarilor de postav

Pielea de oaie, se intrebuinteaz a alba sau colorate in cojo-

,

carle. ,

Capra de angora, da blana eu par lung.

Cea rnai pretuita bland e cea de mie!, de astra han eu par in.cretit des ~i matasos. Luciul si-l primeste asa oa In data dupa nastere, mielul se coase in panza groasa, care se srtopeste cu apa in mai multe zile.

Se mai intrebulnteaza blanurile de ursi, Iupl, etc" ca as-

" '

ternuturi ~i invalitoare pentru picioare,

Conzetvarea si curaiirea blanurilor, Blanurile peste vara se . aseaza de 'obiceiu in cutii eu naitalina, camfor, sau alte substante mirositoare. Pentru evitarea mirosului greu a aeestor substante, se presareaza Iuneul cutiei cu piper pisat,' apoi -captusim cutia eu hartie de [urnale, decurand imprlmate : mirosul greu a1 cernelei de tipar alunga moliile. Aeum presaram blana cu piper, apoi 0 astupam eu hantle din nou pre; sa rata.

Cand blana s'ar Ii udat in timp ce se poarta, uscarea nu se face nici odata aproape . de foe ori la soare, caei .aceasta le-ar Intari.

Astrahanul trebue periat .si sters eu carpa moale ori de cate ori ar fi purtat.

Petele cauzate de praf ~i cele de grasime produse de mueeze~Ui se curatesc cu burete imuiat in benzina ori neulalina. Petele de sirop se soot eu burete inmoiat in apa rece.

B111r1uriJe lnvechite devin rnoi si i~~i recapata Iustrul astiel, ctt M doscoasa captuseala, se perie bine blana, si se aseaza pc Ii) scandura eu blana .in [os. Dosul blanei se lmbiba in solu'tie de saramura. In fine se usuca departe de foe ~i de razele· soarelui.

Blanurile albe se pudreaza eu tatna, creta, ori magnezie tncalzita la radacina parului, apoi se freacii in sens Invers.

Dina. Este un material indispenzabil Iabricatlunii tesaturilor. Calitatea lanei dep,inde dela soiul oilor, ori altor animale ce-o produc. Lananu e de aceas calitate niei chiar pe-

eorpuI aceleasi oaie. f \

Calitatea prima este pe urneri, apoi pe spate ~i asa mai, tncolo. Ulna e ou atat mai fina eu cat e mai fin ondulata ~i eu cat e mai Iunga. Rasa cultivata a otlorse imparte in :

Oi, la eari blana este un amestec de par Ianos ~1 spicos.

AsUel sunt oile din: Rusia, Jugoslavia' sl Ungaria.· Aceste produc lana taraneasca : apoi oi, Ia cari blana este . compusa, numai din par lanos,. Aceasta lanii 0 dau oile merinos' din Spania ; in fine sunt oi ale carer blana este cornpusa dinpar spicos. Aceste sunt oile englezesti.

La noi sunt oile (igdi cu fire fine, apoi bnrsana cu lana Iungii ~i aspra, turcane cu lana de cali tate mijlocie si stogoase eu lana groasa.

Liina angora 0 produc capta de Angora din asia mica.

Mai sunt diferite capre de Tibet side Casimir din Asia' centrala ~i India cari dau lana renumitii.

Parul de cdmild e asemenea ca la~a ~i se intrebuinteaza fa eovoare ~i paturi.

Parul de castor se intrebuinteaza la Iabricatiunea de pimi-rii.

DiN. coama de pore ~i mrstret se fac perii. Parul din coama ~i coada calului la arouse de vioara , la site ~i imple~' tituri iar fiert ~i tncretit pentru perne ~i saltele ,

Lana se tunde de pe animal' primavara in luna Maiu, Lana luata dupa animalul mort ori taiat este inferloara celei dintaiu, avand mires greu si firele desiacute unul de aItuL Vanzat0rii 0 amesteca cu nisip ori cu cenuse pen tru a apasa mai greu la cantar. Lana oilor slabite e de ealitate inrerloara. Lana cea mai fina din Europa 0 da Saxonia :;;i SiJezia,"'apOi Australia ~i coloniileengleze. Lana se vinde :1 j II j :qlldatlt eM I$i nCHpl~1i1l..'1.

In unele Iecuri oile inainte de tuns' se spala in curgatoare.

Cel mai bun mijloc de pastrare este lnchiderea In rnagazina spoita eu var, In care din timp in timp, se aprinde 0 Iestila immulata in pucioasa. Fumul acesteia distruge moIiile

~i insectele cari ar strica lana. '

Tesaturile de lana au; numiri deosebite dupa Ielul torturilor :;;i a lanei tntrebulntate. Se toarce cu mana, ~i se tese eu razboaie ori cu masini. Fineata tesaturilor depinde dela numarulfirelor ~i greutatea lor. Avem tesatur! de lana pleptanata ~.i eu urzeala de bumbac, Din lana se prelucra: postavuri, .paturi, flanele, camgarn, oasimir, crepon, muselina, rips, merino, tibet, etc. precum ~i eovoare turcesti ~i persiane. Din zdrerntele de lana se rae stofe de calitate mai inferioare.

La noi in tara sunt fabrici mari de postav la: Azuga, Buhusi, Brasovsi Cisnadie,

In unele parti a tarii noastre prelucrarea lane! formeaza industria de casa a femeilor romane,

4. Sangele [Fabricarea de, albumina].

Sangele este un lichid rosiu fara care, omuI ~i animalele. nu pot exista nici un moment. In .sange se afla substante cari alirnenteaza org:anismul corpului. Sangele esit din corp se Incheaga, Pe fundul vasului se aduna 0 parte solid a, un chiag ro~u~negl,"u, iar pe deasupra ramane un lichid putin galbui numit ser. Chiagul este compus din niste filamente aIburii gelatinoase, fiIamente de Iibrina (substante albuminoide) carl sau strans sl au adunat elementele solide ale sangelui Iorrnand eu ele chiag, iar partea apoasa, serul, a ramas pe dinalara. EIementele solide ale sangelul sunt globulele rosil cari dau eoloare sangelui. Globalele sunt formate din substanta albuminoida numlta globutina, care e imbibata eu 0 substanta co-

loranta rosie numita hemoglobina, care contine fiet . '

In Iipsa fierului nu se produce hemoglobina, ~i farii ea flU sunt globule rosii.

Din acest motiv se prescrle fier ca medicament pentru oamenii qnemici (cu putin sang e). I

Hemoglobina absoarbe foarte usor oxigenul din aer, eu care se uneste In plaman i si-I distribue Ia toate ceJulele corpului pentru a lntretine viata .

l) II t>angele animalelor, taiate la abator, se prepara JtHfla de stinge, care este 0 tngra:;iiminte de azoi. Gand intra vapori de apa in sange, albumina din sange se tncheagaDupace se scurge partea apatoasa a sangelui (serul), 'restul se usca ~i se macina. Aceasta este Iaina de. sange, care se

vinde in comert.

In industlia macelarlei sangele se intrebuinteaza la iab-

ricarea carnatilor. In gos¥lodarie sangele inchegat al pasarilor

se pregate~te ca aliment.

Albumina. Intre substantele organice din cari se 'compun

celulele animale si vegetale sunt foarte multe cari afara de carbon ~i hidrogen contin ~i azot.intre substantele cari contin . azot se numera si substantete albuminoase. Numele de albumina se deriva dela albusul de ou, in care albumina -se gaseste in

mare cantitate ..

Substante albuminease se gasesc atat . in plante, cat

~i in an.imale.

Albumina se scoate djin albusul de on, evapoFand apa

Ia 0 temperatura sub 60) C. Este alba ~i solubila in apa.

Daca in solutia de aJbumina turnam cateva picaturt de acid clorhidric, sau azotic, sau acid sulfuric, vedem ca alhumina se ingheaga (coaguJeaza) .~i se depune ca precipitaf (separa). In cazu: cand turnar» acid azotic in solujia de albumina, se formeaza 0 sl!1b~tanta galbena. Prill acest fapt se explica, de ce pielea (in care se aHa sub stante albuminoase) ~ngalbine~te cand cade pe ea 0 picat~ra de acid azotic. .

Taninul precipita (separa) de . asemenea alhumina, . Iormandu-se' 0 combttlatiune intre tanina :;;i albumina. Aceasta ,combinatie putreze:;;te roarte greu; pe aceastasc bazeaza

.tabacirea piellor. .

Alcoolu1ul precipita (separa) de asemene albumina, de

aceasta rnsH:;;ire ne folosim -Ia linpezirea vlnului. Cand vinul . e tulbure, confine sub stante streine in suspenzie. Daca turnam .tn'l el albus de ou batut, se rncheaga, formand 0 retea ioarte fi~a, care cade pe fundul,butoiului :;;i. ia cu sine substantele in

suspensie. .

. Albumina din sange :;;i oua inca se mal

Ia preparltrea hartiei de fot?grafiat, :;;i pentru

zeturilor de 'bumbacAlbumina se combina co multe Hilrllrillll'llIlioc (sull'ut

C\lpJ'Il,' a(l(~lnl (1c plnmll,' Rail uiI,ol II 'dc 1I}('I'clur), ~I ror-

intrebuinteazi:\ vopsirea pan\.

smeaaacombinatii insolubile. Pentru aceasta se intrebuinteaza .. albusul de ou 'In cazuri de otravire,

. Substante albuminoase sunt: albuminele cari se disolva 'in apa . .§>i .prin "l~c~Izire la temperatura de 700 C. se incheaga. ~A,lbuml~a:sve a~a III serul sangelui, in lapte, oua, muschi etc. ,Se precipita pnn alcool, eter ~i acizl. '

Fibrina: Se gaseste in sange ~i se incheaga la aer.

. Gtobulina. E Insolubila In. apa, dar solubila in solutii

Ndlluat~ de. s~~e. Se gaseste in sange, lapte si plante. Se In-

-cheaga ,prill 'ilerbere. '

Casein~. Se sc~ate di? lapte, la cal dura nu se tncheaga, Legu~ll&§a. Se gaseste III lasole, mazare ~i linte.

v' Proteide. Sunt suostante albuminoase, cari se gasesc in .;,fama de cereale.

5. Oase (Materii formatoare de oase.]

, , Oa~ele sunt partile tari ale corpului, cari H sustln, Ele dor~eazascheletu~ conpului. Osul' e format din saruri de "C~ICIU, carbona~ ~Ivfosfa:t. five ca~ci~ si din 0 suostanta orza-

nica moale .Ilexibila, numita osetna. Oseina Iearta ne da g~fa~ -. tina, caFe. e substan1a, azotoasa sl care in muIte se aseamana

· cu albumma. Gelatina se Iabrica din oase.

A Compozitia osului 0 putem cunoastre prin experienta

· P?l1and ~n os lr: .aci.d 'clor~idri.c sau tn votet tare. Ou:p~ cat:va zile os~I l~l. plerd~ s~rurIle :;;i ramane moale, fiindca a ral}.las ~umal oseina Printr 0 alta procedusa pNtem obtine serurile, ~l ~'Coat~m osein~. vAceast!' se face asa, ca ardem in foc o~ul, substanta .organ!ca, adeca oseina arde ~i ramane _ numai subst.antammer~la! adec.a sarurite. OsuI l~i mentlne forma, d~r ]lp.SI.t de oseina, devine lin' burete petrificat care e

.Ioarte slaramicios. '

,Oas.el~ arse si m~cinate se tntrebuinteaza la fabric~rea

zahalul.Ul ~l la pregatirea vopselelor. .

,. D~n oasele tar! s~ fac manere pentru bastoane ~i umbrele,

C~l mal tare o~. este d!nteIe de eIefant din care se pregatesc , bll~ p.entru biliarde ~l alte obiecte de valoare. Tot din oase tar~ se fac cl.ape:e pentru pian, nasturi ~i butoane pentru di-

· Ierite ~COpUrI. Din oase de peste se rae corsete.

DIn com:nele. animalelor se pregatesc piepteni nasturi

plese de ~u'We ~l aIte Iucruri decorative. ' '. ,

Tot In aceste .scopuel se tntrebuinteaza scoicile boraste ..

\ [or testease. ' ~

6. Cleiul (Spodiu ~i Iabricarea cleiului.]

Cleiul se prepara prin fierberea materiilor animale cum sunt : razatun de piei, dilerite membrane. oase, u.nghii, copite :;;i alte ramasite.

Amintim urrnatoarele cIeiuri:

Cleiul de oase se obtine prin fierberea oaselor in aburi de apa :;;i acid clorhidric sub presiune mare. Acesta este

I cleiul eel mai curat :;;i mai fin, sise numeste :;;i gelatitui de oase. E foarte tare, H:ira colo are si gust. Se vinde in I forma de placi. Se intrebulnteaza in alimentatie (vara Ia raciturl si pragituri diferite) apoi la pregatirea placilor de Iotogratle :;;i Ia limpezirea vinurilor. Cieiul de niele se prepara din rarnasitele de piele :;;i a zgarciurllor animale. Ramasitele de piele tntaiu se aseaza in lapte de val' dilua r, dupa acea se spala apoi se

l fierb in aburi. Fiertura se toarua in Iorrne apoi se usuca :;;i se albeste cu c1or.

Aceasta materie se lntareste si e tare ca osuI:

Are coloarea galbena :;;i e earn transparenta. In apa recese umlla, iar in apa fierbinte se topeste.

Amestecat cu ceruza sau eu alb de cine ne da cleiul

rusesc. Se intrebuinteaza in tarnplarie :;;i compactorie. I

Sunt mai multe varietati de cIeiu de piele.

Cleiul de cartifag, se face numaide cartilage de tncheetura, din copite, unghii si co arne.

Cleiul de peste, se prepara din basica morunului tratat cu gaz sulfuros, se intrebuinteaza la prepararea diferitelor chi-

turi si pentru 1impezirea vinurilor. '.

CleiuI se mai prepara din piei, lapadaturi :;;i' soIzi de peste.

In legatura cu cleiurile tinem sa amintim chiturtle, cart Intrebuinjeaza la Ilpitul metalelor, sticIei :;;i porcelanurilor,

Pentru lipirea metalelor amestecam 30 part! arama pulverizata cu acid sulfuric. Pasta obtinuta 0 arnestecam cu 70 part! mercur. Avem un alia] moal~ care in cateva ceasun 'se tntareste. Inairrte de ce am Iipi cu el II incalzim pana la 120oC. sl-l frecarn bine lntr 'o tigaie. Lipeste bine metalele $i

se tntareste repede.. '

, Slit/a' si portelanul se lipesc asa : Amestecnm 3 pilrp

" I snr,;],,;, I part« soda caustica, 5 pi'irti apt ~~:l piirji ipsos, Ic'

'.' III rill m "~'"' ~j ohtlncm lIn.l'Ilil C;II"': 1.111 III 1((' I'(")('d('

• 'I' 111111 .. I"II'I'II'II,,(j'1I'oI IIJI It" tit ('''' "lin I I' ,H'I'P""il

-asfel, ca amestecam miniul cu ceruza :;;i oleiu de in fiert, uns pe fibre de canepa se Intrebuinteaza Ja imbinarea tevilor.

Afara de aceste mai sunt chituri de cauciuc, ceara rosie etc. cari se tolosesc ' pentru astuparea hermetica a diieritelor vase.

Spodiul este un carbune care 1I obtinem, prin arderea -oaselor. Contine azot $i se intrebuinteaza la filtrarea siropurilor :;;i la fabricarea zaharului, decoIorarea vinurilor :;;i Iilterilor pentru curatitul apei,

Spodiul se face din oase cari n'au ajuns in pamant, Spodiul Iolosit pqntru filtrarea siropurilor se astupa Ja pori dupa -catva timp :;;i are nevoie de a Ii regenerat prin calcinare. Pentru a fi regenerat spodiuI se sfarma:;;i prafuI ramas se 'intrebuinteaza Ja fabricarea pastei de ghete. Acesta se vinde iln comer] sub numirea de negru de oase.

_.

v. Petrolul.

'1. Titeiu,benzina, petrol, uleiu de uns.

Petrolul sew titeiul. Este. un Iichid uleios de coloare galbena bruna, si cel mai insemnat dintre substantele ce servesc Ia luminat. Sub numele de petrol (oleiu de piatra, pacura, titeiu) se tntelege un amestec de .combinatiuni gazoase, Iichide :;;i solide, de car ben cu hidrcgen. Petrelul dupa densitate se imparte in ttteiuri usoate, titeiuTi mijlocii :;;i ttteiuri grele. Este foarte raspandit in natura, . arde cu ilacara si se gaseste in Europa mai ales in Rusia la Baku :;;i Romania, Galitia etc'in Asia mica :;;i in Statele Unite din America de nord. In mai mare cantitate se gaseste in America si in Rusia. In Romania avem mai mari cantitati de petrolIa Solonti-Moinesti judo Bacau, Sarata ~i Teleagu judo Buzan, Baicoiu, Campina, Busteni :;;i Moreni [ud. Prahova, Glodeni judo Dambovita :;;i aIte localitati. - Noi avem titeiuri de toate trei felurile :;;i producem anual peste doua milioane de tone. - In vechime petrolul se scotea din parnant asa ca se sapau puturi din cad se scotea petrolul cu galeti, Acum exploatarea se face cu ajutorul sondelor. Sondele sunt niste sfredele cu cari se sap a la Hcil1ncimi marl. Pentru a. putea trece prin straturile de piatra,

llr('d("l" 11111 r lrllie din olel tare ~i diamant.

150

Petrolul lmpins de gazuri ta~ne~te tn sus, de unde se . scoate cu pompe

Din petrolul brut se scot· 0 multirne de derivate ce Se" tntrebutnteaza ori la ars, ori Ia unsul masinelor.

T~t~iril, a.~a cum se scoate din pamant se intrebuinteazi'ii.; la/m.a~mIle cailor ferate, sau la masini eleetnce, Inlocuinds lemnele ~i carbunele,

Son de "de petrol.

Prin distilarea Iractionata a petrolului obtinem ,trei de~. rivate '~i anume: benzine sau uieiul user, petrolul lampant ~L

pacura. .

Uleiurlleusoare sunt partl din petrol cari se evaporeaza, mai repede prin incalzlre pana la '1500 C. Aces tea se pot

separa prin, noua distilare in aIte elemente: I

Bter de petrol, Ioarte ' usor ~i volatil, Se intrebulnteaza, ca materie disolvanta pentru rasin], cauciuc sau oleiuri ~i in

operatii. chirurgice. . '

Esenta usoara de petrol, care e un- liohid perieulos, seaprinde repede,

Gazotina, care produee 0 Uacara f,n:im{lasa, se intrebuintea~a in lampi speciale.

Benzina usoara, care se Intrebuinteaza liil motoare, automobile, aeroplane etc. serveste la curi'tp!roil plllolnr de no

hnlno, III itlllUfllal', ~i ,III clil'(ll'jj' VO!lfH;Jj ~l

1/"11 !fJUJ'/i'II, I)dl'j\I~li 1111'11'/, III j 111'11(11111

Parte a ce se distileaza intre 150-300° C. se numeste petrol lampant. Petrolul Iampant trebue sa fie Hira coloare, sari putin colorat in galben; sa nuaiba mires neplacut :;;i sa nu cuprinda gazuri pre a volatile, adiea la temperatura normala pana la 23° C. sa nu se aprinda, daca fie apropiem de el cu flacara. n

Inainte de a Ii intrebulntat la luminare In lampi este spalat cu vitriol, apoi eu hid rat de sodiu ~i cu apa. Procedara aceasta se numeste rafinare.

La noi sunt multe rafinarii de petrol. Petrolul de lampa se intrebuinteaza in larnpi cu filii, Partea ,~e se distileaza peste 3000 C. sunt uleuri grele, minerale ~i para/ina. Ramasitele se numesc pacura.

Acest liehid vascos se lntrebuinteaza la unsul osiilor.

Din uleiurile grele se scoate Intaiu para/ina, care este un corp alb transkrcid si unsuros, se intrebuinteaea la Iabricarea' Iumanarilor, chibriturilor ~i ca izolator electric

Tot din uleiurile grele se obtine vaselina, care e corp solld, inoolor moale ~i gras, seamana cu unsoareas Se lntrebulnteaza in mediclna, Tot din uleiuri grele se, obtin uleurile lubre fianie, cari servesc ea unsori pentru masini si osiile vagoanelor.

Gudroanele sunt restul ce rarnane la distilare. Au ooloare negricloasa, se disolva in apa, se intrebuinteaza in medicina si se scot din ele materii color ante pentru vopsit.

Pacura mai are valoare ~i dupa ce sau scos din ea uleiurile de uns ~i parafina, de oarece are. calorie mai mare decat huila. Arde cu putin fum. Se intrebuinteaza pentru calorifere, \

, 1

serveste pentru combustibile la masinile cailor ferate :;;i va-

poare. Din gudron se mai Iac :;;i explosibile.

2. Ceara !jii Ozoeherita.

Ceara 0 produc albinele ill corpul lor, de unde 0 SC0t prin niste gaur! mlci de printre inelele pantecelui. Albinele se due din Hoare in Hoare, ouleg materia dulce pe care 0 aduc :;;i depun in celulele din faguri. me cladesc fagurii de ceara astfel, cum iese ceara din ghinduri, ele Q iau cu picioarele dindarat, 0 due la gura, 0 tiram[mta cu Ialcile de sus 0 Jipesc :;;i fac 0 placa pe care ridica casutele exagonale.

Ast] I ceeste JaguruJ. Fagurii dapace sau stors de rniere, HO lopt Ii .1 c; "tWlm ceara,

152.

Ceara in lndustrie are mare rol. Din ea se lac lumanarl, cari se Intrebuinteaza mal muit Ia servieiile religioase. Se mai tntrebulnteaza la lustruirea parehetelor, Ia lmpistritatul oualor de Pasti, in industria de lnealtaminte ~i tamplarie.

Ozocherita, se mai numeste ceara de piimtini, este un mineral, care se gaseste in regiunile petrolifere. Este 0 substarrta moale de coIo'are bruna-galbuie, s'a format din titeiu, prin evaporare Iractionala si prin oxidatiune, In cea mai mare parte este compusa din paraflna. Se topeste ~i arde eu usurinta. Spalata cu vitriol devine alba ca parafina. Ozooherita ratinata senumeste cerestna.

Ozocherita nu e Identica cu ceara de alhine, care este un alcool superior. Fiind mai iertina decat ceara de albine, cu ea se falsifica ceara. Se disolva in petrol $i. benzina. Se Intrebulnteaza la fabriearea Iumanarilor.

VI. Rasin].

1. Rasini ~i asialt [Iacuri, Hrnisuri].

Raslnile sunt compuse din carbon, hidrogen ~i putin oxigen. Se scurg din coaja diferitilor arbori in forma de clef. Daoa le aprindern, ard cu fJaeara ~i fum, in apa nu se disolva

. ei numai In alcoolori in benzina. Deosebin rasini moi, rasini tarif$i ra'i'1ini elasitice. Inire la:;inile moi amintim terebentina. Tereben tina se aHa in brazi, molifti :,?i pruni din carl se extrage asttel, ca primavara crestam ell cutitul trunchiul arborilor de sus. in [os. Terebentina .se aduna in vasele asezate sub' crestatura langa trurrchiul arborelui.

- Colotoniul sau sacazu! se obtine din terebentina distilata cu aburi de apa. EI ramane in cazan in forma solida. E Ioarte intrebuietat in industrie, la lipirea obiectelor de metal, la Iabricarea sapunurilor de rasina, la Iacerea lacurilor etc. Cu colofoniu se Ireaca arcusurile de vioaI1~, Curelele fie' transmisiuni se presara eu pulbere de colofoniu ca sa nu alunece de pe roate.

Esenta de terebentina se obtine din terebentinrt prln distilarc ou abnrl de apa,

ell ('j1~''Jlli do lorchtmtilli1 S(lI'I(ol pl"I'lt, tit· V0;l-ltI('!(.

I'll 11I1':wull (II' 1('1'1'111'1111110' 1'11111.111 II (Ii «IIII'hlll,.lo,

obtinern camtor artificial. E un corp cristalizat cu miros de cam for, dar cu totul deosebit de acela.

Dintre rasinele tart cele mai Intrebuintate in industrie

sunt : eolofoniul despre care s'a vorbit mai sus; apoi serlacul . care se extrage din smochin. Se topeste usor ~i se disolva in alcool. I Se Ioloseste la fabricarea lacurilor. Din .serlac se fabriea si ceara illtl'ebuintata la sigilarea scrtsorilor : apoi chih: limborul.ceae deriva dinlernnele de brad earbonizate in pamant, Se gaseste in minele de carbuni, Are coloare bruna deschisa :;;i este transparent. E foarte tare ~i serveste in industrie Ia fabriearea mul)tor lucruri de lux.

Tot ra~ina tare este tamaid ~i smirna ; se produc in India l?i Arabia. Se intrebuinteaza pentru afumare la servicii religioase. Ra$ina elastica este cauciucul, care se extrage din unii arbori exotici. La ineeput e laptos, apoi se usuca, E foarteelastlc. Daca se incalzeste la 1200 C. ramane mai mult timp elastic ~i moale. Cauciucul i~i pierde elastieitatea la 0° C" cand de, vine sfarmioios ~i peste 300 C., cand e moale si cleios. Aceste neajunsuri se pot inlatura prin vulcanizare. Sub vulcanizare se intelege amestecarea lui eu pucioasa, ea sa ramana elastic. Vulcanizarea e eea mai insemnata Iucrare diN industria de cauciuc. Caueiueul vulcanizat nu se mai lipeste ~i nu mai poate If lucrat. Vulcanizarea se Iaoe ori ca Incalzim un amestec de cauciuc ~i sulf la 1300 C., ori se inmoaie cauciucul in sulful incalzlt la 1300 C. Aeeste sunt procedurile Iacute prln i-ncalzire. Vulcanizarea la raceala se face asa, ca se culunda lucrurile de vulcanizat Intr' 0 solutie de sulf, in suliura de carbon,

. in care staunumai cateva minute. Cauciucul se tntrebuinteaea Ia fabriearea vesmintelor impermeabile, pentru curele de trasmisiuni, diferite plaoi, pneume pentru automobile si vehieule etc. etc.

Cauciucul amesteeat cu sult in partl egale da ebonit din . care se fac nasturi ~i diferite pieze intrebuintate in electromechanica.:

Asf'aliul sau bitumul. Este un petrol din care am evaperat materiile volatile. E Gorp solid, cateodata moale, eu colo are bruna Inchisa ~i un luciu. Se topeste usor ~i arde eu flacara. Se gaseste mai eu seama in Palestina in Marea moarta, Egiptenii iI intrebuintau la imbalsamatul mumiilor, lar Babilonenii In unsul oorahltlor. In cea mai mare cantitate se gaseste pe inHilla '1',' l1ill4'd, 111111(' C lin lac do asralt de tntindere mare. In

Romania se afla in [udetul Buzau apoi langa Oradea la Derna, Budoiu ~i Brusturi. Se intrebuinteaza - la pavarea strazilor ~i izolarea peretilor de oladiri ~i ca izolator In Industria electromecanica, Se mai Ioloseste la Iabricarea de Iacuri ~i colorl,

pentru obiectele de fier. . .

Flrnisuri si [acari. Firnisurile ~i lacurile sunt lichide, carl se Intrebuinteaza ca vopsele pentru diferite obiecte din lernn. metal etc. '.'

Ftrnisul se prepara din oleiu de in, de canepa, de Iloarea soarelui si de mac, asa Cft aceste le Iierbern timp mai indelungat, eu·minerale secative cum sunt: oxiduI de plumb, bioxidul de mangan, sullat de zinc etc., fara sa Ie adaugam substante de ra~ina sau oIeiuri minerale.

. Cand .amestecam firnisurile cu produse de ra~ina. ell. oleiu mineral sau spirt, obtinem tirnisurl-lacurt. Laeurile si poli~l:lri1e contin ra~ina disolvata in aleooJ, in terpentina sau, in benzlna sl Imprumuta obiectelor luciu.

Lacurile se usuea, daca se aprind ard cu tlacara ~i fum,

contlnand ra~ini. '. .

Cele mai tntrebuintate Iirnisuri sunt preparate eu oleiu .. de in fiert, la care se adauga materii oxiclatoare, cum e oxidul de plumb ~i oxidul de mangan.

Amestecatura se fierbe tirnp de lO are la temperatura de 2200 C. apei se lasa 2 - 3 saptamani si numai dupa aceea.

se aseaza in butoale ~i ajunge in cornert. •

Firnisul bine pregatit se usuca in 24 ore, dar sunt Iirni-. suri ~i mai bune, cari se usuca in timp ~i mai scurt. Aceste sunt pregatlte CI:l oxid de zinc ~i putln mangan, oxid boric.

. Firnisul de copal se prepara din eopal topit ~r introdus in rate in firnis de in fiert. Incalzindu-I 3-4 ore ise mai adauga ~i oxid de plumb, iar dupa racire II amestecam eli esenta de terpentina.

Firnisul cu esenta de terpentina se face eu damar fiert in esenta de terpentina ~i putin oleiu de in. Dupa racire

se diluaza eu esenta de terpentina, '

Pentru pregatirea firnisurilor cu alcool,- se intrebuinteaza alcool de 92_95°, .amesteoat cu serlac, damar,_ ealofoniu ori copaJ.

SpirtuI totdeuna se adacga fierbinte.

J,(l('I1/ c 1'1'i,:;;in~ disolvati1, Yn alcool, CIPl', olt'ill do torpt:lllill , h"·II:t.hll ',)t'l olr-in II In II! rio 1"II"~i;lId Ir"~ !,d""hllin.

teaza mal de multeeri amestecat ell vopseaua ce vrern' sa obtinem,

Cu lac se vopseste oblectul deja Colorat mai Inainte, ori daca vrem ca obiectul sa aiba coloarea naturala, mai'nainte il ungern cu Iirnis curat ~i apoi cu lac.

Lacul pregatit cu asfalt numit si lac de fier, se Intrebuinteaza la vopsirea metalelor.

Lacul cu alcool se tntrebuinteaza mai cu seama in • tamplarie pentru mobile eari nu sunt expuse la aer liber. Lustruitul acestora incepe cu vopsitul odata sau de doua ori eu 0 vopsea format a din disolvarea in apa a gudronulul. Acasta astupa porii lemnului, apoi se Ireaca (slerueste) eu hartie de sticla ~i numai in urrna se Iustruieste.

I Obiectele lustruite se pot spala eu apa rece, sau eu petrol ...

VII. Materii colorante si vopsitoare.

1. Vopsele de plante, animale ~i artiliciale.

Materii colorante sunt ace le substante, cari se lntrebuinteaza la vopsirea diferitelor obiecte,

Ele pot Ii : organice sau anorgamoe, naturale sau arti~ Iiclale]

Colorite anorganice, fie naturale sau artlficiale sunt formate din corp uri . anorganice.

Ele servesc Ia zugravirea locuintelor, la vopsirea moblIelor ~i in plctur a. Aproape toate s:unt insolubile in apa sau in oleiu.

Pentru vopsire, sunt maclnate, muiate cu apa ori cu oleiu.

Cele mai i.nsemnate dintre aceste sunt: Albul de zinc, albul de plumb (ceruza), albastrul de ultramarin, rosul de colcotar, rosul de miniu, rosul de cinabru, Ioitele de aur si argint. Aei amlntirn ~~varul, care.amestecat cu albastru, da coloare alba ea zapada.

Colorile organice naturale scoase din plante, azi se tntrebulntcaza prea putin. Dintre eoloriIe de plante amintim:' ind/1./II// 'II'. I rooato din frunzele unei plante exotlce,

ioloare albasitti, garanta, se scoate din radacina plantei nuI1littt rubia tinctotum, are ooloare roste, bacanul e un lemn din Brasilia din care se fac vopsele rosii ; sofranul da coloare gqlbena, se prepara din florile unei plahte, arinul, da vopseala care se Intrebulnteaza Ia coloritul torturilor.

Se mai scot colori dilerite din lemne ~i plante indigene '~i exotice, cari se folosesc atat in industria casnica, cat ~i in . ,industria dileritelor meserii, precum sl in laboratoare chlmice.

Colori atiimale. Se mai scot colori si din corpul unor insecte cum e rosul de car-min; din licheni, cari asemenea dau . coloare rosie , iar moluscul sepia da coloare neagra numita sepia, oasele de Iildes dan coloare neagra foarte cantata in pictura.

Azi aeeste colori aproape eu totul sunt Inlocuite eu co- 10tHe de sinteui care se pregatesc pe cale chimica, se gasesc in diferite nuante, ~i au avantajul ca. sunt eu mult mai ieitlne . . In zilele noastre industria de fabricat colori e foarte nesvoltata in urrna inventarii asa numitelor eolori de ani/ina.

Acestea si-au luat numele dela anilina, eare e un eorp ce se gaseste in gudron. Mai nou un numar foarte mare de colori sintetice se prepara din fenoli, naften, antren si alte rnaterii ohtinute prin distilarea gudroanelor.

Dintre eoloriIe de aniiina mai eunoscute amintim : fuxitia, care se gaseste in prizme de cristali verzui, se disolva deopetriva in ,apa si alcool f?i produce coloare rosie ca mustul de visine : rozanilina, curata este fara coloare, tratata eu acizi are coloare roza; violetul de Paris se obtine, tratand Iuxina eu iodura de metil , albastrul de LYall" violetul- lui Hoffmann; verdele de malachit.

~

Aeeste toate se obiin cu anilina. Dintre colorile obtinute ell. Ienoli amintim : jloresceina, / eare da nastere multor materii eolorante. Derivatul ei este eosin a, din aceasta se face cerneali:l rosie,

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->