Potenţialul de acţiune Se realizează în urma modificării polarizării membranei.

Rezultă o variaţie a potenţialului electric de membrană prin efluxul de ioni K+ şi influxul de ioni Na+. Restabilirea echilibrului iniţial se face cu consum de energie. Excitaţia apărută într-un loc pe suprafaţa membranei celulei excitate este difuzată pe întreaga ei suprafaţă. Fibrele nervoase se bucură cu predilecţie de această proprietate. Transmiterea influxurilor nervoase între doi neuroni se face prin intermediul sinapselor care au proprietatea de a lăsa fluxul nervos să treacă numai într-o singură direcţie. Tipuri de răspunsuri celulare la stimularea electrică Fazele potenţialului de acţiune:  depolarizarea  vârful de potenţial  repolarizarea

1

răspunsul este acelaşi. 2. Legea „totul sau nimic” • În cazul fibrei musculare striate cardiace. • Perioada refractară absolută este perioada potenţialului de vârf. Acomodarea Mecanismul generării potenţialului de acţiune: 2 . Pentru a primi răspuns la o excitaţie. Perioada refractară Este de două feluri: refractară şi absolută. unde răspunsul este în funcţie de intensitatea excitantului. • Perioada refractară relativă este perioada în care se generează potenţialul de acţiune dacă stimulii sunt îndeajuns de puternici. oricât am mări intensitatea stimulului. când membrana se găseşte în perioada de inexcitabilitate. Obs. Relaţia amplitudine-durată • Pentru măsurarea excitabilităţii unui nerv sau muşchi se folosesc stimuli electrici rectangulari. însă amplitudinea şi viteza de depolarizare şi de declanşare a depolarizării sunt diminuate.Caracteristicile potenţialului de acţiune: 1. 3. 4. dacă aceasta este stimulată (excitată) cu stimuli liminali. fibra dă un răspuns maxim şi. adică nu mai este capabilă să primească noi stimuli. deci nu se pot genera potenţiale de acţiune (depolarizări). trebuie ca excitantul să aibă o anumită intensitate şi curentul să dureze un anumit timp. Această lege nu poate fi aplicată sistemelor cu un grad înalt de organizare ca la receptori sau neuroni.

o Propagarea se face din aproape în aproape în sensul indicat mai sus. 3 . o Ca urmare a acestei inversări apar curenţi locali atât în interiorul fibrei cât şi în exterior. deoarece zona C care a fost excitată înaintea zonei B nu mai este sensibilă la depolarizare pentru că ea se găseşte într-o perioadă refractară. o Zona excitată B este caracterizată printr-o inversare a polarizării. o Excitaţiile se propagă deci într-un singur sens o Viteza impulsului nervos atinge zeci de metri pe secundă în cazul fibrelor amielinice. o Aceşti curenţi tind să excite dintr-o zonă excitată şi zonele vecine.A B C EXT INT Sens de propagare Propagarea potenţialului de acţiune de-a lungul membranei excitabile: • Mecanismul propagării excitaţiei este explicat cu ajutorul teoriei cablului.

o Stratul de mielină este de natură lipo-proteică şi deci este un bun izolant. 4 .o La fibrele mielinice conducerea (propagarea) excitaţiei se face în salturi şi mult mai repede decât în cazul fibrelor amielinice. prin lichidul interstiţial. În acest caz curenţii locali trec în afară. fapt ce determină o creştere a conducţiei.

5 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful