P. 1
Www.referat.ro-enigma Otiliei - Caracterizare Otilia Si Felix

Www.referat.ro-enigma Otiliei - Caracterizare Otilia Si Felix

|Views: 140|Likes:
Published by miha_jurista72

More info:

Published by: miha_jurista72 on May 12, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/15/2013

pdf

text

original

www.referat.

ro

Enigma Otiliei
caracterizarea Otiliei Romanul realist balzacian a apărut in prima jumătate a secolului al XIX – lea, fiind ilustrat cu strălucire de scriitorul francez Honore de Balzac; În literatura română, prima încercare îi aparţine lui Nicolae Filimon cu „Ciocoii vechi şi noi”. În perioada interbelică, în care se impun romanele moderne subiective, George Călinescu optează programatic pentru balzacianism prin publicarea în 1938 a operei „Enigma Otiliei” – un roman realist, obiectiv, doric, dar cu elemente moderne. Formula balzaciană se regăseşte integral în romanul lui Călinescu deoarece: utilizează descrierea mediilor sociale ca documente sociologice şi morale pentru psihologia individului; introduce tipurile morale şi sociale; recurge la mijloacele ştiinţelor naturale în construcţia personajelor; evidenţiază teme şi motive specifice, precum: căsătoria, moştenirea, paternitatea, avarul, orfanul, arivistul, fata bătrână; faptele decurg într-o imanenţă logică, respectându-se principiul cauzalităţii; perspectiva este îndreptată de la exterior către interior, din afară către înăuntru. Personajele călisciene sunt alcătuite după principiul sintezei între tipuri, caractere, psihologii. Dar graniţele dintre perspectivele clasice, realiste, naturaliste, moderne nu sunt bine delimitate. Totuşi, după trăsăturile dominante şi după modalităţile de construcţie, ele se pot grupa astfel: clasice (caractere – avarii Costache şi Aglae), realist – balzaciene (tipuri sociale – Stănică Raţiu şi Pascalopol), naturaliste (aspecte crude ale vieţii – Simion, Titi, Aurica), moderne (Felix şi Otilia). Puţini dintre protagoniştii „Enigmei Otiliei” au o concepţie morală a vieţii, adică sunt capabili de motivaţie a actelor proprii. Una dintre cele mai interesante tipologii din roman, Otilia, este complexă prin faptul că îşi recunoaşte limitele. Ea evoluează între adolescentul Felix şi bărbatul experimentat Pascalopol. Fata îşi exprimă cu naturaleţe sentimentele nedesluşite pentru Felix: „eu te iubesc în atâtea feluri încât nu pot să analizez acum cât te iubesc ca frate şi cât ca iubit”. Dragostea aproape mistică a băiatului pentru ea o va face responsabilă de soarta acestuia şi-l va părăsi de teama de a nu-l împiedica în viitoarea lui carieră ştiinţifică. Şi faţă de Pascalopol Otilia are trăiri contradictorii: simpatie, gelozie, porniri filiale. Din gesturile, trăirile şi atitudinea fetei în relaţie cu cei doi reiese caracterul contradictoriu al acesteia. În fiecare pagină a cărţii se simte prezenţa suavă şi învăluitoare a Otiliei, amestec de exuberanţă şi seriozitate: aleargă prin grădină, se caţără pe căpiţa de fân de la moşia lui Pascalopol, îşi revarsă preaplinul sufletesc în acordurile tumultoase ale pianului. Ea înseninează atomsfera sumbră din casa lui moş Costache. Bătrânul se luminează când mâna ei îi atinge fruntea, pe Felix îl inundă bucuria văzândo, iar Pascalopol uită că i-ar putea fi tată. Chiar şi Stănică Raţiu are momente când o admiră sincer. Otilia apare astfel ca simbolul feminităţii însăşi. Dar personajul este alcatuit mai ales dupa tehnica moderna a pluriperspectivei: ea se reflecta diferit in cei din jurul sau. Mos Costache o admira si o iubeste sincer: „o sorbea umilit din ochi si radea din toata fata lui spana, ramanand pentru el tot un copil”, „fetita lui”, cum o alinta. Desi este singurul care i-ar putea asigura un statut social prin adoptiune, nu-si poate invinge zgarcenia si teama de rude si o lasa fara aparare. Dar fata este total dezinteresata de averea lui Costache; cand batranul se imbolnaveste, ea este singura fiinta care sufera cu adevarat; pe fata ei se citeste nelinistea si durerea ca l-ar putea pierde pe „papa”.

Asa se explica de ce Aglae o dispretuieste si o bruscheaza considerand-o „o zanateca”. fiind in fond inteligenta si profunda”. taietura elinica a nasului corecta printr-o nota voluntara intaia impresie. cu linii fine. cu bucle cazandu-i pe umeri” si altul din fotografia pe care i-o arata Pascalopol la sfarsitul cartii: „o doamna frumoasa.) Cu timpul. dar oricum i se pare „descurcareata” si si-ar dori-o de nevasta. noblete sufleteasca. caci marturiseste: „Otilia c’est moi! Este fondul meu de ingenuitate si de copilarie. dar .” Alaturata altor personaje feminine din literatura noastra. sufar cand sunt contrariata”. aproape feminina din pricina suvitelor mari de par ce-i cadeau de sub sapca.. Pentru mine este o enigma”. vreau sa fiu libera. nu mai era fata nebunatica de altadata”. la inceput el o ocroteste ca un tata si ii satisface toate capriciile. lasand in urma un „ce” inexplicabil. Din perspectiva lui Felix i se realizeaza fetei doua portrete fizice: unul la inceputul romanului. isi exercita fata de ea si un sentiment filial deoarece mama lui murise de timpuriu (« Simtea nevoia sa i se marturiseasca. te iubesc ». sa se aseze sub protectia ei ». . Ea se autocaracterizeaza lucid: „sunt foarte capricioasa. O cuprindea de maini si ii soptea indefinit : te iubesc. cameleonic. dar nu era Otilia. Otilia constituie o taina permanenta. este prezentat direct de catre narator din prima pagina a romanului: „Tanarul mergea atent de-a lungul zidurilor. care se transforma apoi intr-o dragoste exaltata : « se inchidea in odaie cu o fotografie a fetei si se lasa in voie visarii.. niciuna dintre atitudinile sau vorbele ei nu poate fi acceptata fara rezerve. fata de Otilia nutreste un amestec de sentimente. dar ciudata. imprevizibilitate si farmec. Intre cele doua momente. el compenseaza lipsa de afectiune a membrilor familiei fata de ea. fata ii era juvenila si prelunga. Fiind mereu in preajma ei.. Chiar cand este derutat de atitudinea ei echivoca. Chipul ei se recompune din aceste fatete dar si din altele care-i dau unicitate. Felix Sima. casatorindu-se cu Pascalopol. isi exprima diverse pareri despre ea. apoi realizeaza ca o iubeste ca un barbat. simte doar o simpatie. ma plictisesc repede. Felix este derutat. La inceput. Caracterizarea lui Felix Unul dintre personajele principale. actiunea si relatiile cu celelalte personaje vor completa portretul adolescentului care vrea sa cunoasca lumea si pe sine insusi . In acelasi timp. fiecare personaj devine o oglinda in care tanarul se reflecta. Otilia impresioneaza prin frumusete. cand intrand in casa unchiului sau il intampina „un cap prelung si tanar de fata. Pentru Felix. Te iubesc pe tine care esti frivola doar in aparenta. Vechi prieten al lui Costache. candoare.Pascalopol intuieste cel mai bine caracterul labil al adolescentei. Pascalopol recunoaste: „A fost delicioasa. iar Aurica este mirata ca Felix merge pe strada „cu o destrabalata ca Otilia”. Si Otilia il iubeste in felul ei pentru protectia pe care i-o ofera si de aceea se casatoreste cu el. Insusi creatorul ei este indragostit de ea. Astfel. Dupa ce Otilia ii marturiseste iubirea si apoi pleaca la Paris.. devine gelos provocand o ruptura intre Otilia si Pascalopol. el stie sa faca distinctia intre aparenta si esenta: „Nu voi iubi niciodata o fata seaca. Otilia ramane invaluita in mister. Otilia este fata imprevizibila de care Felix se simte atras cu toata puterea afectiva a varstei. Fata ii reproseaza ca nu este bine ca cei doi soti sa aiba aceeasi varsta pentru ca femeile imbatranesc mai repede. Destul de repede ii propune fetei sa se casatoreasca. » In continuare. Stanica Ratiu. Dincolo de aceste caracteristici. Clanul Tulea o respinge ca pe o concurenta la mostenirea averii lui mos Costache. fata ramanand si pentru el o enigma. In finalul romanului. in acest sens el ii spune: „Tu imi scapi intotdeauna printre degete”..

dat nu se disperseaza de el. in masura in care cauta sa se explice pe sine si traieste chinul nehotararii in alegere.referat. ci si ale celor din jur. ar vrea sa aiba si el nobletea si cultura mosierului. aparent. ii reproseaza ca ea se joaca si nu-l iubeste . adica este capabil de motivatia actelor proprii. Felix simte ca le este superior pentru ca stie sa-si gaseasca un echilibru in toate.El isi traieste sentimentul cu exuberanta si simte nevoia sa-si confrunte starile cu cele ale fetei . Aurica si Titi. Otilia a inteles ca are capacitatea de a-si invinge un sentiment nepotrivit pentru marea lui cariera si il va parasi. Powered by http://www. Raporturile lui cu celelalte personaje il ajuta sa se defineasca mai bine. Fata de Stanica Ratiu nu manifesta simpatii deosebite. Astfel. in fond. are o atitudine ostila . portretul lui Felix se constituie din fapte si ganduri care nu sunt numai ale lui. In raport cu Aglae. fata ii raspunde ca nu stie exact in ce fel il iubeste. Fata de Pascalopol. Felix este unul dintre putinii protagonisti ai romanului care are o conceptie morala a vietii. Felix este convins ca femeia trebuie sa fie tovarasa aspiratiilor sale si ca o iubire trebuie continuata printr-o casatorie.ro/ cel mai tare site cu referate .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->