Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Medicina legala ar putea fi definita ca: disciplina medicala de sinteza, situata la graniţa dintre ştiinţele medico –
biologice, ce are drept scop sprijinirea competenta a justiţiei ori de cate ori pentru lămurirea unei cauze
judiciare sunt necesare anumite precizări cu caracter bio-medical pentru lamurirea unor cauze juridice.
1
• cand exista pericolul de disparitie a unor mijloace de proba sau a schimbarii unor situatii de fapt.
Acest raport de constatare are caracter de urgenta si se rezuma la consemnarea si cercetarea mai putin profunda
a situatiilor care fac obiectul constatarii.
7. Moartea - definitie
Moartea este incetarea definitiva si ireversibila a vietii prin oprirea functiilor vitale (cardio circulatorie si
respiratorie) ce determina disparitia individului ca entitate biologica.
8. Felul mortii
Avand ca criteriu efectuarea autopsiei putem distinge mai multe feluri ale moritii, respestiv:
1. moartea violenta – accidente ,sinucideri , omoruri, executia capitala
2. moartea neviolenta – moatrea naturala(de batranete) si moartea patologica(moartea survenita de o boala)
3. moartea suspecta de a fi violenta sau obscura - moartea subita ,moartea prin inhibitie ,moartea
functionala(dinamica)
9. Moartea violenta
Este moartea secundata actiunii unor agenti traumatici externi organismului.Intra in aceasta grupa moartea
care survine prin:
• accidente , cand moartea se produce fara intentie(ex:accident de munca,accidente casnice,accidente de
trafic rutier)sau greseli in activitatea de asistenta sanitara si anume tratamentul incorect efectuat sau aplicat
cu intarziere ,nesupravegherea competenta a pacientului.
• sinucideri – acte voite asumate de persoane supuse unor schimbari bruste de comportament sau care se
afla din punct de vedere psihic in situatii fara esire considerate o ultima scapare.
• omorurile - in general in aceasta categorie incadrandu-se si omorul savarsit de faptuitor la rugamintea
persoanei respective.
• executia capitala (pedeapsa cu moartea) – decesul unei persoane care a fost condamnata, printr-o
hotarare ramasa definitiva , de catre o instanta de judecata.
13. Agonia este o etapa premergătoare morţii o etapa de lupta) in care fenomenele tanatologice se impun in
fata celor biologice.
Fazele agoniei:
1. euforica sau preagonica, cand individul este nelinistit are respiratia rapida si superficiala dar regulata.
2.de privire fixa cu transpiraţii reci, cianoza extremităţilor, puls slab, respiraţie nereglata.
3. de imobilitate, cand extremităţile se răcesc si simţurile dispar progresiv.
2
2. agonie inconstienta sau deliranta cu exprimari incorecte ,halucinari
3. agonie alternanta , in care perioadele de luciditate alterneaza cu cele dalirante.
Durata agoniei reprezinta intervalele de la debut pana la încetarea funcţiilor vitale ea putand avea
intervale:
• lungi (ore, minute) - ce apar la boli cronice, hemoragii interne
• scurte (minute, secunde) – ce apar in asfixierea mecanica ,intoxicatii.
• absente – in cazul zdrobirilor de organe vitale sau descompunerii organismului sub actiunea unor explozii
puternice.
15.Moartea biologica
–se mai numeste si moarte reala sau definitiva si este o etapa ireversibila, prin metode de resuscitare
individul nu mai poate reveni la viata, a acestui proces caracterizata prin incetarea functiilor vitale si
leziunilor ireversibile la nivelul sistemului nervos cental.
16.Moartea aparenta
- se caracterizeaza printr-o reducere foarte accentuata a functiilor vitale si a activitatii sistemului ce nu
pot fi puse in evidenta prin metode clinice si paraclinice – persoana poate reveni la viata. Au rezultat cazuri
ca la exhumare cadavrele sa fie gasite in sicriu cu pozitia schimbata incercand a iesi din sicriu si cazuri de
intoarceri de la morga sau ridicari din coşciug inainte de ingroparea celui considerat mort.
3
3. cauza morţii este suspecta de a fi violenta. Moartea este considerata suspecta in următoarele cazuri:
a. moarte subita
b. decesul unei persoane a cărei sănătate , prin natura serviciului, a fost verificata periodic din
punct de vedere medical;
c. deces care survine in timpul unei misiuni de serviciu, in incinta unei întreprinderi sau instituţii;
d. deces care survine in custodie(moartea persoanelor aflate in detenţie sau privare de libertate ,
in spitale psihiatrice , decese in spitale penitenciare, in închisoare sau in arestul politiei).
e. multiple decese repetate in serie sau concomitente intr-o comunitate;
f. cadavre neidentificate sau scheletizate;
g. decese survenite in locuri publice sau izolate;
h. când moartea survine la scurt interval de timp de la internarea intr-o unitate sanitara, timp in
care nu s-a putut stabili un diagnostic care sa excludă o moarte violenta;
i. când moartea este pusa in legătura cu o deficienta in acordarea asistentei medicale sau in
aplicarea masurilor de profilaxie ori de protectie a muncii.
23. Autoliza.
Autoliza este un fenomen cadaveric precoce ce se desfăşoară in absenta microbilor, doar sub in prezenta
enzimelor organismului propriu. Autoliza precede fenomenul de putrefacţie si duce la ramolirea si lichefierea
ţesuturilor si a organelor. Acesta se produce la nivelul organelor suprarenale, stomacului, splinei si vaselor
sancvine respectiv al sangelui.
4
- congelarea – inghetarea cadavrului
• artificiale:
- mentinerea in camera frigorifica
- imbalsamarea
a) hemoragia tisulara
b) coagulare
c) crusta
d) retracţia ţesuturilor secţionate
e) inflamaţie
f) transformările hemoglobinei
g) reacţii enzimatice
5
• agenti traumatici mecanici - corpuri contondente(piatra, pumn)
• agenti traumatici fizici - temperatura ,electricitatea
• agenti traumatici chimici - substante toxice, medicamente
• agenti traumatici biologici - animale ,virusi, bacterii
• agenti traumatici psihici - pot fi probati doar de medicul legist
36. Echimoza
Leziune traumatica elementara fara solutie de continuare de culoare rosiatica. Apare prin ruptura unor
vase de sange. La inceput este rosiatica ,schimbandu-si apoi culoarea pe parcursul vindecarii devenind
albastrie, cafenie, verzuie, galbuie. Nu dispare la presiune digitala.
37. Hematonul.
Leziune traumatica elementara fara solutie de continuitate ,de culoare rosiatica-violace pe fond tumefiat
care nu dispare la presiune digitala.
Hematoanele intinse in suprafata pot introduce starea de soc(posttraumatic sau hemoragic)sau chiar pot
determina decesul victimei(hematon celebral).
39. Excoriatia.
Leziune traumatica elementara cu solutie de continuitate caracterizata prin distrugerea straturilor
superficiale ale pielii, ea poate fi:
• superficiala – nu sangereaza si se acopera cu o crusta galbuie
• profunda – manifestata printr-o sangerare redusa cantitativ si se acopera cu o crusta bruna sau brun –
galbuie
6
40. Zona excoriata.
Se mai numeste si jupuitata si reprezinta leziunea intinsa in suprafata.
7
47. Leziunile traumatice caracteristice agresiunii umane sunt:
• cadere, precipitare
• traumatisme:
- de trafic – rutier accidente de circulatie si feroviar
- prin folosirea armelor de foc(arme de vanatoare, pistoale, carabine)
• diverse forme de asfixiere mecanica sau traumatisme de natura mecanica.
49. Criteriile medico-legale de evaluare a gravitatii unui traumatism asupra organismului uman.
a) numarul de zile de ingrijire medicala
b) infirmitatea
c) pierderea unui organ
d) pierderea unui simt
e) incetarea functionarii unui simt sau organ
f) slutirea
h) punerea in primejdie a vietii persoanei
g) avortul posttraumatic.
51. Slutirea.
• vatamarea corporala grava constand in deformarea aspectului estetic al corpului de obicei in zona fetei.
• in practica medico-legala se mai foloseste si notiunea de desfigurare, fiind o forma de slutire cu
repercursiuni grave asupra fizionomiei si mimicii persoanei.
Din punct de vedere medico-legal nu este considerata slutire:
- taierea, smulgerea, ruperea, arderea sau vopsirea parului capilar, a barbii, mustatii a genelor
sau a sprancenelor
- pierederea dintilor
52. Desfigurarea.
- vatamarea corporala grava constand in deformarea aspectului estetic al fizionomiei unei persoane
- este o forma de slutire cu repercursiuni grave asupra fizionomiei si mimicii persoanei
Din punct de vedere medico-legal nu este considerata desfiguarare :
- taierea, smulgerea, ruperea, arderea sau vopsirea parului capilar, a barbii, mustatii a genelor
sau a sprancenelor
- pierederea dintilor
8
54. Infimitatea( art. 182 C.P.)
Este vatamarea corporala grava partiala sau totala cu caracter permanent ce produce un handicap fizic sau
psihic persoanei.
Handicapul fizic este reprezentat de:
- incetarea sau diminuarea functionarii unui organ precum si pierderea lui
- pierderea sau reducerea permanenta a unui simt
- lipsa unui segment corporal
- paralizia
Handicapul psihic este reprezentat de:
- epilepsie posttraumatica
- cicatrice meningo-cerebrala
55. Invaliditatea.
- semnifica existenta unui deficit functional temporar sau permanent care are repercursiuni asupra capacitatii
de munca a unei persoane
- o persoana invalida poate avea capacitatea de munca pastrata, scazuta sau pierduta temporar sau
permanent.
58. Sufocarea.
Forma de asfixie mecanica realizata prin astuparea orificiilor respiratorii superioare nasul, gura facand
imposibila patrunderea aerului prin caile respiratorii spre alveolele pulmonare.
Sufocarea se poate realiza:
- cu mana
- prin impingrea si mentionarea capului in obiecte moi
- prin aplicarea unor pungi din material plastic pe cap, starns la gat sub mandibula
- prin fixarea unor benzi adezive pe gura si nas
59. Sugrumarea.
- forma de asfixie mecanica ce se realizeaza prin comprimarea gatului cu mana(le).
9
- Sinucidere – foarte rar
10
- sunt unipolare, adica sunt situate pe o singura parte a corpului mai precis pe zona de impact a corpului
cu planul de impact
- sunt localizate pe partile proeminente
- sunt superficiale si sunt periculoase pentru viata in cazul caderilor de la inaltime mica.
69. Precipitarea.
Precipitarea reprezinta caderea de la inaltime mare, trecerea brutala a corpului de pe un plan de
sustinere pe altul sub actiunea fortei gravitationale.
11
74. Morfologia leziunilor traumatice in cazul ocupantului locului din dreapta fata a autoturismului.
1. sindromul bordului – lovirea genunchilor de elementele bordului autovehiculului
- fractura de rotula
- fractura de bazin
- fractura de femur
2. sindromul parbrizului – lovitura la cap de stalpul din stanga, parbriz,oglinda retrovizoare:
- leziuni traumatice ale fizionomiei
- facturi neuro – craniene
3. sindromul centuriide siguranta:
- echimoze
- excoriatii
- fracturi costale
4. pseudosindroml volanului – impactul hemitoracelui stang cu volanul si aparitia unor fracturi costale la
acest nivel.
12
- are o forma rotunda sau ovala in functie de unghiul de tragere
- se formeaza prin patrunderea microparticulelor de pulbere in piele care nu se spala sub jetul de apa
- in raport de tipul de pulbere poate fi de culoare cenusie, neagra, verzuie sau galbuie.
87. Fonotraumatismul.
Fonotraumatismul reprezinta zgomotul care este responsabil de poluarea sonora
In functie de intensitatea zgomotelor, campul auditiv acopera sunete intre 0 si 110 dB, sunt descrise:
- zona linistita 0 – 30 db
- zona efectelor fiziologice
- zona efectelor neuro-psihice
- zona efectelor otologice
- la copii sau la adulti cu rezistenta scazuta a organismului zgomotul intens poate provoca
moartea.
13
88. Actiunea nociva a temperaturii crescute asupra organismului uman.
Actiunea nociva a temperaturii crescute se manifesta prin arsuri.
1. la nivel local:
a) apare termoagresiunea responsabila de producerea arsurilor
b) apar degeraturi de gradul I, II ,III si IV
examinarea medico-legala a arsurilor se face astfel:
- diagnosticarea ei
- etiologiea arsurii
- caracterul vital
- felul si cauza mortii
- elementele de identificare
2. la nivel general:
- actiunea agentului termovulnerant se manifesta prin hipertermie si poate fi de natura exogena(lesinul),
endogena(febra), sau medicamentoasa.
3. se produc prin: accidente de munca, sinucideri sau omoruri.
14
92. Leziuni traumatice determinate de curentul electric ce pot fi decelate la autopsie.
- marca electrica – leziunea patognomica electrocutatiei ce poate fi decelata atat
la locul de intrare cat si/sau la locul de iesire.
- arsura(necroza) electrica – zona degumentara dura-uscata,gri-negricioasa, bruna
- metalizarea electrica – zona rigida uscata si rugoasa la nivelul orificiului de intrare
- edemul electrogen – suprafata tumefiata, dura, albicioasa si lucioasa
- epidermoliza – detasarea pielii din regiunea adiacenta marcii electrice
- metacromazia – modificarea culorii pielii in zona marcii electrice
96. Responsabilitatea.
Reprezinta capacitatea unei persoane de a-si controla, aprecia, asuma, a intelege, a accepta si suporta
consecintele faptelor sale.
97. Discernamantul.
Reprezinta capacitatea unei persoane de a-si da seama, de a realiza faptele comise si urmarile acestora,
de a putea face distinctie intre bine si rau.
99. Simularea.
Este o manifestare comportamentala si consta in incercarea constienta si premeditata de a provoca
limita bolii psihice in scopul de a obtine diferite avantaje materiale sau morale ori de a se sustrage de la
anumite obligatii sociale sau de la executarea pedepsei.
100. Disimularea.
Este o manifestare comportamentala si consta in incercarea constienta si premeditata de a ascunde boli,
in scopul de a obtine diferite avantaje materiale sau morale, ori de a se sustrage de la anumite obligatii
sociale sau de la executarea pedepsei.
15
- asociative – in penitenciare
107. Alcoolemia.
Alcoolemia reprezinta cantitatea de alcool din sange la un moment dat exprimata in grame in litru
sau grame la mie – g %. Dupa ingestia unor cantitati de alcool, alcoolemia este maxima:
- dupa 20 – 30 minute daca stomacul este gol
- dupa 1 – 1,30 ore daca stomacul contine alimente.
108. Alcoolurina.
- reprezinta evidentierea alcoolului in urina.
- alcoolurina maxima are un decalaj de aproximativ 60 de minute fata de alcoolemia maxima.
16
111. Legatura de cauzalitate directa – neconditionata imediata.
Legatura de cauzalitate directa – neconditionata sau imediata apare ori de cate ori intre traumatism si
efect nu se interpune nimic(aplicarea unei lovituri cu toporul in cap – deces)
115. Pruncuciderea.
Consta in uciderea imediata, dupa nastere a copilului nou-nascut de catre mama sa care se afla intr-o
stare de tulburare psihica pricinuita de nastere.
17