Introducere

“Viata inseamna educatie si fiecare dintre noi este profesor si in acelasi timp elev perpetuu.”1 “Capacitatea de a invata, atat a omului cat si a animalului este una dintre cele mai remarcabile acte naturale, alaturi de reproducere si ereditate.”2 Oricare ar fi modalitatea de abordare a personalitatii umane(absolutist teologica sau darwinista) trasaturile generale ale psihicului uman au inregistrat modificari semnificative pe treptele evolutiei, aceleasi modificari devenind vizibile si in ceea ce priveste modul de invatare al fiecaruia dintre noi. Omul invata cunostinte, atitudini fata de oameni sau lucruri, modalitati de aplicare a cunostintelor si modalitati de rezolvare de probleme. Progresul in cunoasterea tipurilor de transformari prin care se produce evolutia fiintei vii in mediu, la toate nivelurile, a contribuit la precizarea semnificatiei notiunii de invatare.De la proces biologic la proces psihologic, notiunea de invatare continua sa fie abordata in contextul analizei adaptarii individului la mediu, cunoscut fiind faptul ca forta de adaptare a individului la mediu este uriasa. Devenind constient de capacitatea lui de a invata, reflectand asupra ei,cercetand-o, omul si-a asumat responsabilitatea de a interveni in mecanismele ei cele mai subtile, controland procesul invatarii in scopul optimizarii influentei ei asupra competentei sale generale nu doar de a raspunde unui mediu din ce in ce mai complex, ci si de a transforma mediul conform propriilor nevoi, din ce in ce mai complexe. Invatarea exprima modificarea cu un anumit grad de stabilitate in timp a comportamentului, indiferent de sensul acestei modificari ca urmare a confruntarii individului cu situatii pentru care nu are elaborate instrumente adecvate de a le face fata:” Probabil cea mai interesanta caracteristica a comportamentului uman este aceea ca poate fi modificat prin confruntarea cu noi situatii, ca prin generalizarea invatarii anterioare la noile situatii se pot dezvolta concepte si strategii de a le face fata atat situatiilor curente cat si celor care urmeaza sa apara.Acest caracter flexibil , adaptativ al comportamentului uman accentueaza importanta fundamentala a invatarii.3 Ca urmare a asimilarii si identificarii invatarii cu inteligenta, cunoasterea , gandirea sau rezolvarea de probleme, strategiile invatarii sunt
1 2

A.H.Maslow – Motivatie si personalitatea,Ed.Trei,pag.464 Woodwoth,Marquis 3 Ellis,1978

1

pentru a stabili conexiuni intre diferitele elemente ale materiei sau pentru a face asociatii intre cunostintele noi si cele anterioare. a-si insusi. ajungandu-se la complexele conexiuni ale strategiilor de invatare cu deprinderile intelectuale si deprinderile de studiu. putand explica astfel o parte a diferentelor individuale. in vederea atingerii unui scop. O strategie de invatare poate servi pentru a selectiona mai bine informatia.Dictionar de psiholgie. inteleg a selectiona .Conceptul de strategie permite interpretarea regularitatilor comportamentale observate. Sunt orientate catre o problema. Pot lua diferite forme . Pot contribui direct sau indirect la invatare. dar pot deveni si automatizate. pag. ca manifestari ale activitatii si autonomiei unui sistem.1 Strategiile de invatare sunt desemnate de multitudinea de comportamente care privesc modalitatile prin care cei care studiaza. rezolvarea de probleme. ceea ce se observa sunt tehnicile puse in functiune. Pot fi invatate. si anume: Sunt actiuni sau tehnici specifice. Pentru a intelege mai bine modul in care se definesc strategiile de invatare ne putem raporta la sase caracteristici definitorii pentru acestea precizate de A. iar aceste tehnici implica utilizarea unor strategii. Precizarea motivatiei. recuperarea informatiilor stocate in memorie.Strategiile intervin in numeroase activitati cognitive: luarea deciziilor. modificate.167(vezi Doron/Parot. pag.Strategia de invatare – definire Strategia desemneaza actiunile desfasurate de un subiect pentru coordonarea planificata a mijloacelor de care dispune(cunostinte.descrise fie ca strategii cognitive. operatii cognitive.L. a-si organiza sau integra noile cunostinte. de adaptare sau de studiu.actiuni).749) 2 . 1. Editura Polirom. ceea ce este deosebit de important pentru demersul pedagogic. a atentiei si a altor mecanisme psihice a condus la descrierea strategiilor de invatare ca strategii de control si autoreglare. Strategiile nu pot fi observate in mod direct. fie ca strategii mnezice.Wenden(1987). memorarea informatiilor. Pot fi utilizate constient. stilul cognitiv si stilul de invatare. fie ca strategii ale gandirii. Psihologia invatarii. sin u trasaturi de personalitate sau de stil cognitive. dela identificarea ideilor principale 1 Dorina Salavastru.

McKeachie.Ca si strategii primare autorul numeste: . Ed. D. c) Strategiile de organizare constau in selectia informatiei si gruparea ei in functie de diverse 1 2 Dorina Salavastru.pag. utilizarea procedeelor mnemotehnice. Universitara.strategiile de intelegere .Tipologia strategiilor de invatare Aceasta diversitate a strategiilor a condus catre diferite clasificari care se centreaza fie pe achizitia de cunostinte. Dansereau distinge intre doua clase de strategii ale invatarii si anume: strategiile primare si strategiile de support.strategiile de identificare Ca strategii de suport. Psihologia invatarii.Lin si Smith(1988). b) Strategiile de elaborare constau in stabilirea legaturilor intre informatii cu scopul de a crea retele si se realizeaza prin analogii. rezumate. fie pe stapanirea strategiilor cognitive si a factorilor afectivi implicate in invatare.Weinstein si Mayer (1986).redactarea unui rezumat si pana la relaxarea dinaintea unui examen.223 3 . pag. iar strategiile de support pentru a opera asupra propriei interioritati( pentru amentine climatul psihologic intern necesar invatarii) facand strategiile primare sa castige in eficienta. Zimmerman(1986). nume. reguli). Dansereau mentioneaza : concentrarea tehnicile de stabilire a unor atitudini propice invatarii metodele de a face fata diminuarii concentrarii monitorizarea si corectarea strategiei primare2 Weinstein si Mayer(1986) propun un model care clasifica strategiile invatarii in cinci categorii: a) strategiile de repetare sunt mijloacele utilizate de elevi numai atunci cand li se cere retinerea unor informatii factuale (date.Strategiile primare sunt folosite pentru a opera direct asupra materialului. Ed Polirom.intr-un text.169 Valeria Negovan.etc.strategiile de retinere . imagini mentale.1 2.Pintrich. Psihologia invatarii – Teorii si aplicatii educationale.Printre cele mai cunoscute tipologii ale strategiilor de invatare se numara si cele propuse de Dansereau(1985).

Zimmerman(1990) a introdus si strategiile de autoreglare constatand ca fara utilizarea acestora strategiile cognitive au un effect redus asupra performantei elevului.gestiunea efortului .sustinerea celorlalti Pe langa aceste tipuri de strategii. pe parcursul realizarii unei sarcini.strategii de elaborare care permit conservarea informatiilor in memoria de lunga durata.strategii de reglare care cresc performanta deoarece permit verificarea si corectarea 2 comportamentului strategii de gestiune a resurselor . sistematic si constant atunci cand 1 2 Dorina Salavastru. 4 .Lin si Smith realizeaza un inventar al strategiilor invatarii si le clasifica in trei categorii: strategii cognitive . pe baza legaturilor . Ed Polirom.strategii de control necesare pentru intelegerea memoriei si integrarea cunostintelor anterioare .Pintrich. Ed.categorii si structuri.strategii de planificare care permit planificarea utilizarii strategiilor si tratamentul informatiilor .Astfel de strategii sunt: realizarea unui cuprins al ideilor principale.strategii de repetare care ajuta atentia si encodajul .173 Dorina Salavastru. elevul sa gestioneze interactiunile dintre elementele situatiei de invatare .Psihologia invatarii.Psihologia Educatiei. reprezentarea grafica a materialului sub forma de sinteza sau schema. pag. Polirom. d) Strategiile de control al comprehensiunii sunt de fapt strategii metacognitive care presupun ca. Aceste strategii de autoreglare sunt strategii mentale pe care elevul le utilizeaza in mod constient. schematizarea pe baza relatiilor dintre idei. sa verifice gradul de intelegere si sa se autoevalueze e) Strategiile afective pun accentual pe rolul elevului in crearea si controlul unui mediu de invatare adecvat1.organizarea timpului . McKeachie .organizarea mediului de studio .strategii de organizare care permit selectia informatiei si construirea de legaturi strategii metacognitive .

autorecompensa la finalul lucrului. fiecare in parte un anumit gen de informatii. Ed. Universitara. strategii de gestiune – cele care constau in asigurarea conditiilor optime pentru desfasurarea activitatii de invatare.Faptele de natura psihica activate in invatare sunt : motivatia. Scopul lor este ca elevii sa le activeze in situatiile scolare. continand . 1 2 B.isi asuma responsabilitatea invatarii. Receptia este finalizata in imagini mentale gestionate de fiecare individ in parte intr-un mod propriu ca si senzatii. determinand astfel o invatare mai eficienta si motivanta. strategii motivationale – strategiile de autoreglare utilizate de elev pentru a creste sau mentine motivatia de realizare a unei activitati.Zimmerman clasifica strategiile de autoreglare in trei categorii: strategii metacognitive – strategiile utilizate pentru reglarea activitatii de invatare.J. Toate aceste strategii sustin procesul invatarii insa pentru a putea fi eficiente in fiecare caz in parte ele trebuiesc atent selectionate in functie de specificul fiecarei situatii si a fiecarui elev.2Receptarea si prelucrarea primara a informatiilor este prima conditie pentru invatare. stocarea sau retinerea informatiei in memoria de lunga sau scurta durata. codarea cunostintelor intr-un cod propriu. Mecanismele psihice in structura invatarii Natura procesului invatarii este descrisa in studiile de specialitate in legatura cu mai multe evenimente.26 5 . perceptii sau reprezentari. propunerea unor provocari. ea fiind asigurata de receptia senzoriala. ele presupunand organizarea timpului de lucru. si anume planificarea. diferentierea.1Aceste strategii nu sunt observabile in mod direct. alegerea unui loc de invatare sau alegerea resurselor materiale necesare desfasurarii acestui process. monitorizarea si reglarea. dar putem observa actiunile prin care ele se traduc reusind sa asigure responsabilizarea elevului in actul invatarii si dezvoltandu-i autonomia. perceptie si reprezentarea obiectelor sau evenimentelor intalnite in mediu. pag. Zimmerman. sin u lasate pe seama unei invatari implicite. 3. aprehensiunea. precum fixarea scopurilor de atins.Self – regulated learning and academic achievement: an overview. reactualizarea sau destocarea informatiei din memorie. pag 3-17 Valeria Negovan – Introducere in psohologia educatiei.

de a o ajusta diferitelor tipuri de probleme sau de situatii prin alegerea deliberate a unor strategii si reguli. sa stie ceea ce stie. pag. memorie si imaginatie. 35 Dorina Salavastru.universale – informatiile pe care le posedam asupra gandirii umane in general. autoapreciere si auto perfectionare a propriei cognitii.Flavell. Ed.interindividuale – reprezentate de comparatiile pe care le facem intre indivizi . considerat parintele metacognitiei . si anume elevul trebuie sa stie cand stie.) cunostintele metacognitive Referindu-ne la cunostintele metacognitive am putea aprecia ca acestea cuprind cunostintele referitoare la persoane.Imaginile mentale obtinute prin prelucrarea primara a informatiilor realizata de mecanismele senzoriale sunt procesate in continuare prin gandire .2 F. cum ar fi metacognitia si stilul cognitive.Ea este un factor cheie al controlului pe care individual il poate exercita asupra gandirii sale.1. in constientizarea ei. In invatare sunt implicate si unele constructe psihice cu importante consecinte in plan educativ . de a-si evalua mijloacele si rezultatele. Metacognitia se defineste ca fiind cunostintele pe care le are un individ despre functionarea propriului sau sistem cognitiv. de trei tipuri: . pag. considera ca metacognitia acopera doua aspecte: a.Psihologia educatiei. la sarcini si la strategii. si mai ales de a stabili caracterul adevarat sau fals al unor reprezentari. prin apelul la autocontrol. Delacour. 3. Ed Polirom. Metacognitia este “capacitatea de a-si reprezenta propria activitate cognitiva .Introducere in neurostiintele cognitive. 64 6 . Polirom. Metacognitia Metacognitia este un concept relative recent care atrage atentia asupra rolului subiectului in cunoastere.”1 Specialistii considera ca exista patru factori care intervin in acest gen de autocunoastere cognitive.H. credinte pe care individual le are despre propria persoana . sa stie ceea ce are nevoie sa stie sis a sties a utilizeze strategiile de interventie. 1 2 J.Cunostintele referitoare la personae sunt de asemenea.intraindividuale – care include idei.

) gestiunea activitatii mintale( controlul pe care individual il exercita asupra propriei gandiri pe baza cunostintelor metacognitive). Gestiunea activitatii mintale reprezinta aspectul procedural al metacognitiei si cuprinde activitatile pe care le desfasuram pentru a controla si monitoriza propria gandire. cum sic and putem sa le utilizam. Utilizarea priceperilor cognitive in procesarea informatiilor este descrisa in analogie cu utilizarea unui calculator: individual decide de care procedura are nevoie in pasul urmator. cunostinte generale dar specifice. despre calitatile memoriei.Stilul cognitiv Stilul cognitiv este o notiune relative noua care s-a dezvoltat pe baza cercetarilor asupra modului in care oamenii percep si isi 1 2 Dorina Salavastru – Psihologia Educatiei. precum si factorii sau conditiile de indeplinire a sarcinii.30 7 . pag.65 Valeria Negovan – Introducere in psihologia educatiei.Cunostintele referitoare la sarcina privesc cunoasterea obiectivelor sarcinii. Ed. se reintoarce la meniu daca rezultatul nu este satisfacator sau daca are nevoie de oa lata procedura. activitatile metacognitive se desfasoara automatizat si nu sunt constientizate. de fapt.Aceste cunostinte pot fi despre tipul predominant de gandire. Ele sunt activitati de planificare . selecteaza procedura din mai multe alternative. a cerintelor acesteia. metacognitia include cunostintele personale despre propriile resurse cognitive si despre compatibilitatea dintre acestea si situatia de invatare. Cunostintele referitoare la strategii sunt.monitorizeaza fectul alegerii. despre raportul dintre procesele memoriei. Prin cele doua componente ale sale(cunoasterea declarative si cunoasterea procedurala) metacognitia implica a sti ce sa faci si a sti cum sa faci.1 Prin urmare. Se stie ca aceste cunostinte sunt stabile in timp.2 3. se dezvolta mai tarziu si sunt cu atat mai complete cu cat cel care invata este mai in varsta. cu privire la care trebuie sa stim unde. Ed Universitara.2. Polirom. despre strategiile invatarii. b.de control si de reglare aflate in stransa legatura cu sarcina de rezolvat si cu situatia. a gradului de dificultate. ceea ce arata importanta ei in realizarea invatarii nu doar a ceva anume ci a artei de a invata sa inveti. pag. De cele mai multe ori .

pag. Structura activitatii de invatare cuprinde mai multe componente egale in importanta. acestea fiind: motivatia – se include ca factor declansator si de orientare. Ed Polirom M. de la receptia ei si pana la sistemul filtru care decide urmatorul pas in procesarea informatiei.organizeaza informatia despre lume si asupra modului in care raspund la stimuli receptati din mediu. din care isi trage obarsia invatarea. Golu – Fundamentele psihologiei.Ed. bioenergetic.instrumental.valoric si de autoreglaj temperamental – isi pune amprenta asupra conduitei si comportamentului celor implicate in comunicare si prin aceasta asupra dinamicii invatarii. de sustinere si potentare a invatarii: ”Forma primara de motivatie.” afectivitatea – este un mecanism stimulator si reglator in stransa relatie cu motivatia.1 Initial stilul cognitiv a fost definit ca o dimensiune ce cuprinde functionarea individuala manifestata din punct de vedere perceptual. Universitara.519-520 8 .Introducere in psihologia educatiei. limbajul – este mediator pentru toate procesele cognitive si se afla in stransa relatie cu comunicarea personalitatea – este impplicata in invatare cu toate subsistemele sale fundamentale: de orientare. Ulterior (Letteri) stilul cognitive a fost definit ca o forma a controlului prin care individual se conduce active si constoent in fluxul informatiei.relational. care se manifesta prin intermediul comportamentului reflex-neconditionat de orientare2 investigare a ambiantei.intelectual. 1 2 Valeria Negovan. Decizia poate insemna rejectarea informatiei. A invata informatia inseamna a o asimila si integra intre alte informatii relevante intr-o structura cognitive care astfel poate fi modificata. al personalitatii si in domeniul social. inteligenta si interesul fiind considerati cei mai importanti factori care o sustin vointa care debuteaza prin trecerea de la tendinta la dorinta si continua cu trecerea de la dorinta la aspiratie si apoi la vrere. aptitudinea – exprima atat experienta acumulata de individ in procesul activitatii cat si mostenirea lui genetica. este instinctual curiozitatii. atentia – este indispensabila oricaror niveluri si etape ale invatarii. memorarea ei sau transformarea si invatarea acesteia.

”2 Stima de sine si imaginea de sine influenteaza atat succesul scolar cat si succesul global al individului.745 3 Valeria Negovan – Introducere in psihologia educatiei. anticiparea consecintelor. Aceste componente ale structurii psihologice ale invatarii se activeaza in grade diferite. corelarea. pag. creativitatea – se regaseste in invatare sub toate aspectele ei cu toate caracteristicile produsului creat Un concept central pus din ce in ce mai frecvent in relatie cu invatarea este imaginea de sine. pag. integrarea informatiilor. asigura adaptarea persoanei la situatii noi. ea este definita ca rezultatul comparatiei pe care o efectueaza subiectul intre el insusi si alti indivizi semnificativi pentru el. factor deosebit de important in dezvoltarea personala.1 Un alt construct psihic implicat in invatare este e stima de sine. compararea variantelor si retinerea celor optime. tipuri si niveluri la care se realizeaza invatarea. Ceea ce crede individual despre el insusi in diferitele etape ale dezvoltarii sale este un factor determinant nu doar al reusitei scolare ci si al succesului in viata.35 9 . sub influenta unoe constelatii de factori si conditii diferite determinand o mare diversitate de forme . ii limiteaza tendinta de evitarea dificultatilor. Pe linia teoriilor comparatiei sociale . generalizarea. Increderea in fortele proprii sustine asumarea provocarilor de in diferitele situatii cu care se confrunta individual in viata. prin ele ajungandu-se la constiinta de sine. mentine implicarea profunda in activitate si asigura o rapida refacere a fortelor interne dupa situatii de esec.3 4.Implementarea strategiilor de invatare in practica educationala 1 2 A.Pe linia teoriilor echilibrului stima de sine este definita ca o functie a raportului dintre trebuintele satisfacute si ansamblul trebuintelor resimtite. Parot – Dictionar de psihologie.vointa si hotararea cu care se raporteaza individual la realitate inteligenta – asigura maximal eficienta invatarii.Bandura – Self-efficacy Doron.- caracterul – se afla in legatura cu dezvoltarea morala cu energia. deductia. conduce la fixarea unor scopuri in viata. Aceasta este definita ca “trasatura de personalitate in raport cu valoarea pe care un individ o atribuie persoanei sale.

pag.66 10 . sa se asigure un permanent feed-back. Exista autori care opteaza pentru o invatare implicita a strategiilor. sa devina constienti de existenta strategiilor gandirii. pag. ci si cresterea increderii in sine. a motivatiei. Giasson propune ca profesorul sa parcurga cinci etape in predarea unei strategii: sa defineasca strategia sis a precizeze utilitatea ei sa asigure transparenta procesului sa interactioneze cu elevii sis a-I indrume spre achizitionarea strategiei sa favorizeze autonomia elevilor in utilizarea strategiei sa asigure aplicarea strategiilor. sa se faca initierea in tehnica autochestionarii.Din acest motiv. Predarea strategiilor de invatare nu asigura in mod automat si utilizarea acesteia de catre elev. Exista o multitudine de sugestii oferite educatorilor in scopul dezvoltarii proceselor metacognitive ale elevilor: elevul sa tina un jurnal al invatarii. profesorul trebuie sa propuna elevilor situatii problema pentru a-i stimula sa faca apel in mod spontan la diferite strategii. Simplul fapt de a-l determina pe elev sa reflecteze si sa-si puna intrebarea “ cum sa fac?” atunci cand are de rezolvat o sarcina poate conduce la o restructurare a cunostintelor si o reevaluare a posibilitatilor.176 Dorina Salavastru – Psihologia invatarii. De regula insa.a. O serie de autori insista asupra faptului ca elevii trebuie ajutati sa-si insuseasca si sa-si constientizeze deprinderile metacognitive.1 Utilizarea strategiilor de invatare de catre elevi are ca efect nu numai facilitarea invatarii si imbunatatirea performantelor . invatarea explicita a acestor strategii ii poate ajuta pe elvi sa utilizeze strategiile cele mai adecvate unui anume continut sau tip de sarcina.Avand in vedere importanta strategiilor de invatare pentru reusita scolara.s. J. se pune problema modului in care elevii pot ajunge sa stapaneasca aceste strategii. sa-si monitorizeze eficienta strategiilor si sa-si autoevalueze progresul. sa-si monitorizeze si sa-si controleze capacitatea de procesare a informatiilor. sa se poarte discutii despre activitatile metacognitive implicate in efectuarea sarcinii. sa invete sa-si cunoasca propria gandire.2 1 2 Dorina Salavastru – Psihologia invatarii. Astfel.

comportament si in relatia cu mediul.1 Abordarea umanista a educatiei. Intre temele de baza ale educatiei umaniste s-au numarat . strategiile de invatare in sistemul nostru educational. Invatarea presupune nu numai simpla insusire a unor informatii si fapte. dar in acelasi timp sa fie constienti ca aceasta libertate de exprimare nu inseamna si imediata complianta a 1 Maslow – Motivatie si personalitate 11 .sustinerea si recunoasterea nevoii de dragoste si sentimentului valorii proprii . are libertatea sa placa sau nu acel subiect. Din punct de vedere umanist in procesul educativ –instructiv elevii trebuie incurajati sa-si spuna propria lor parere despre ceea ce ar dori sa invete.responsabilitatea individului pentru procesul sau de invatare si pentru dezvoltarea identitatii . conceptie cunoscuta si ca educatie afectiva.profesorul ca agent de structurare a mediului educational deschis (adica profesorul ar trebui sa-I invite pe elevi sa aleaga ceea ce vor sa invete ori de cate ori este practic sa o faca si nu doar sa le spuna simplu ce sa faca). . chiar si atunci cand este obligat sa invete un anume subiect . ci si reintegrarea holistica a individului.Aceasta exprimare trebuie sa fie aleasa si asumata de fiecare. valorile si caracterul. aceasta abordare trateaza relatia dintre emotii si comportament punand accentul pe exprimarea libera a comportamentului uman. ca viitori psihologi/ consilieri scolari. Mi se pare locul potrivit a fi amintite avand in opinia mea legatura cu modul in care am putea implementa. Pentru Maslow invatarea este relevanta intr-un anumit sens pentru toate trebuintele umane.Folosirea grupurilor de egali in procesul de invatare(invatarea in echipa prin discutii conduse de elevi. Orientarea umanista spune ca elevul . sentimente. care produce permanent schimbari in imaginea de sine.pasiunile.efortul individual se amplifica prin interactiunile din cadrul grupului). El considera ca educatia este un proces care dureaza toata viata si nu se limiteaza doar la sala de clasa. Prin urmare. subliniaza latura neintelectuala a invatarii: cea care are legatura cu emotiile. sentimentele .Am amintit pe parcursul acestei lucrari contributia deosebit de importanta a motivatiei in procesul invatarii si voi face in continuare un scurt rezumat a doua dintre teoriilor umaniste ale invatarii si anume cele explorate de Maslow si Rogers.

interesele elevului. fricile.kinetica sau interpersonala. un potential pe care il au toti oamenii la nastere. logicmatematica. adica trebuintele elevilor legate de mediul optim de invatare sunt clarificate si momentul este oportun. notarea insotita de explicatii.` - - - profesorului.. ce sa alegem si ce sa respingem. combinate intr-un mod particular. Pregatirea reprezinta in ierarhia lui Maslow un factor cu importanta majora .Prin urmare. sugerand totodata ca 1 Maslow. Maslow observa ca exista mai multe moduri de a rezolva o problema si de a implini potentialul uman. Conceptele privitoare la trebuintele si gradul de pregatire individual se refera la : conceptia despre sine revelatia intuitiva privitoare la sine intelegere de sine actualizare a sinelui 1 In perspectiva umanista .expunerea rezultatelor activitatii. alerte privind abuzul. manifesta pattern-uri complexe de sentimente. catre ce trebuie sa evoluam. Acestea se refera la : trebuintele fiziologice – pranz. premii stimulative. muzicala.Motivatie si personalitate 12 .spatiala. semnalarea absentelor trebuinte de dragoste si apartenenta – activitati cu clasa.Astfel. Indivizii pot avea diferite tipuri de inteligenta : lingvistica. situatia familiala si cum toate acestea isi aduc contributia la performanta scolara a acestuia. ganduri si comportamente interrelationate. profesorul mai degraba faciliteaza invatarea decat sa o cauzeze.oamenii sunt personalitati complexe. transport trebuinte de securitate – exersarea evacuarii in caz de incendiu. profesorul ar trebui sa fie preocupat sa cunoasca sperantele.Educatia afectiva subliniaza ca nici o strategie nu trebuie aplicata inainte ca profesorul sau elevul sa fie pregatiti. Capacitatea de revelatie intuitiva si constiinta kinestezica sunt pretuite ca exprimari ale unei caracteristici fundamentale ale naturii umane. consiliere Pentru dezvoltarea stimei de sine si a actualizarii sinelui . grupuri de prieteni. Maslow considera ca educatia ar trebui sa presupauna invatarea unor lucruri legate de dezvoltarea personala. motivele. imbracaminte .

prin introducerea termenului de invatare centrata pe elev. Rogers aplicand conceptele in crearea unui nou mod de abordare. sunt cele in care amenintarea self-ului este redusa la minim si este facilitate perceptia diferentiata a campului. vizualizare. si anume centrarea pe client. Implicatiile acestei abordari in practica scolara. printre ele numaranduse si tehnicile de relaxare. 1 Maslow – Motivatie si personalitate 13 . iar rolul de facilitator al invatarii ii revine profesorului prin asigurarea unui climat favorabil. muzica si dans este esentiala pentru formarea identitatii psihice si biologice. in care sa se desfasoare experientele de invatare situatiile educationale care promoveaza o invatare semnificativa.Aceste instrumente de invatare au menirea de a ajuta la eliminarea fricii. dezvoltatrea memoriei si jocurile intelectuale. ci este facilitate. acest tip de invatare fiind legat de nevoile si dorintele celui implicat. a imaginii de sine limitate si a ideilor negative privind capacitatile limitate ale persoanei. prin clarificarea scopurilor si prin impartasirea ideilor si sentimentelor cu cei implicate in process.au determinat aparitia unei noi modalitati de educatie. cele invatate dobandesc semnificatie doar prin utilizarea lor. a autoacuzarii. ce are la baza 5 ipoteze: procesul de invatare nu este unul direct. dezvoltarea intuitiei si flerului. Rogers si Maslow s-au influentat reciproc in plan teoretic. prin organizarea si punerea la dispozitie a resurselor necesare. invatarea dobandeste semnificatie pentru cineva in masura in care experientele respective sunt percepute ca avand o contributie la mentinerea si dezvoltarea structurii eu-lui.- - - educatia timpurie in materie de arta. hipnoza. securizant. Rogers considera ca invatarea experientiala este incarcata de semnificatie deoarece consta in achizitionarea si aplicarea imediata a cunoasterii.1 Prin urmare. constientizare senzoriala. afirmatiile positive. acele experiente care determina o schimbare in organizarea eu-lui tind sa fie rezistente la negare sau distorsiuni ale simbolizarilor structura si organizarea eu-lui par a deveni mai rigide atunci cand climatul este unul amenintator pentru persoana ceea ce conduce la necesitatea unui climat pozitiv. Teoriile lui Maslow despre potentialul uman pot fi puse in legatura si cu crearea unor tehnici de invatare. In contexte relevante. invatarea in somn.

sa fie el insusi. cu schimbarea.- Invatarea experientiala este echivalenta. raspunzand astfel nevoilor. sa se prezinte pe sine asa cum este.Relatia trebuie sa se bazeze pe incredere. pe abilitatea de a dezvolta relatii interpersonale si pe natura acestora pentru stimularea si facilitarea invatarii. intelegerea empatica fiind un ingredient necesar in procesul educational.activitatile de invatare sa fie proiectate astfel incat sa permita experimentarea si reflectia asupra experienteleor traite si sa fie inspirate din problematica vietii cotidiene a cursantului. iar pentru ca procesul de invatare sa fie unul eficient si sa-si atinga obiectivele propuse este necesar ca elevul sa se implice activ in invatare. in functie de nevoile sale. sa admita ca si el poate sa greseasca. de atitudini sau de comportamente ale persoanei. efectele asupra celui implicat sa fie vizibile in schimbari la nivelul intregii personalitati. deci. Ea presupune ca: persoana sa se implice afectiv si cognitive in experienta de invatare. spre crestere si dezvoltare. existand in acelasi timp o echilibrare intre componentele affective si cognitive ale invatarii initiative evenimentului de invatare sa apartina persoanei. Este foarte importanta existenta unei deschideri permanente a persoanei spre nou si schimbare. au fost sintetizate 14 .In primul rand profesorul trebuie sa fie o persoana autentica. cresterea si maturizarea persoanei.cu atat mai mult cu cat informatiile pe care le-am cumulat pentru a oferi o forma cat mai coerenta a subiectului avut in vedere. pe acceptarea celuilalt sip e aprecierea lui. sa aiba relevanta pentru ei. Elevul se simte apreciat si atunci cand este inteles de catre profesor si nu doar evaluat sau judecat de acesta. adica ce spune sa si faca. dorintelor si intereselor sale de cunoastere sau de schimbare persoana sa realizeze o evaluare a utilitatii si masurii in care invatarea respective a contribuit la satisfacerea nevoilor care au generat-o. Concluzie Este dificil a formula o concluzie legata de tema aleasa . este accentual pus pe relatie. Un alt aspect esential in abordarea lui Rogers.in ceea ce priveste baza de cunostiinte. Sa aiba disponibilitatea de a vorbi despre propriile experiente. sa-si respecte elevii.

de modul nostru actual de a privi realitatea si . efect ce a determinat modificarea cerintelor angajatorilor in sensul aprecierii inaltei calitati a munci . ma voi referi in speta la modul in care eu le percep a fi influentate. consider piata muncii a fi o extensie a sistemului de educatie scolar. si anume. de asemenea un aspect de neglijat in abordarea strategiilor de invatare. concept ce a capatat noi semnificatii prin implicarea UNESCO in redactarea Conventiei privind Drepturile Copilului si Declaratia privind Educatia pentru toti.sinteza al lucrarii mele in aceastra concluzie insa intentionez sa subliniez inca o data tendinta catre o noua semnificatie a conceptului de invatare. altfel spus o prelungire a pregatirii noastre educationale. scoala se mai confrunta cu o provocare . Modificandu-se in acest fel datele acestei probleme nu putem spune oare ca si strategiile utilizate pentru aprofundarea specializarilor fiecaruia dintre noi au fost modificate? Modul in care este gandita dezvoltarea personala si sociala a elevilor in scoala tinanad cont de apartenenta culturala si de propria lor identitate nu este . astfel incat pot face legatura intre aceasta notiune si strategiile care ne determina sa accedem intr-o ierarhie organizationala de orice tip ar fi ea. Prin urmare . desigur pe fondul cresterii exigentelor beneficiarilor tot mai bine informati. insa prin extindere. vreau sa amintesc cresterea competitiei ca effect cu impact direct al pietelor de munca. Nu intentionez sa fac un nou capitol. in vremurile de tranzitie permanenta prin care trecem. prin urmare de mediul extern.- deja pe parcursul acestei lucrari. Nu imi doresc sa ma indepartez prea mult de tema aleasa. in concluzia mea privind strategiile de invatare. Tinand cont de cresterea accesului de educatie in egala masura poate cu cresterea costurilor educatiei. Globalizarea( poate suna mai economic decat mi-as dori) este un factor major care in opinia mea influenteaza si a influentat campul educational avand tendinta de remodela evolutiile din educatie in special prin directiile sale legate de piata muncii.In acest studio sunt introdusi patru piloni ai invatarii: a invata sa stii/ sa cunosti a invata sa faci a invata sa muncesti impreuna cu ceilalti a invata sa fii 15 . Revenind la directiile de influenta a globalizarii. aceea de a asigura accesul la educatie in conditiile in care instrumentele necesare acesteia presupun costuri mari.

de rigiditatea canoanelor academice si a strategiilor directive ca fiind poate mai profitabila din perspectiva nevoilor omului contemporan….Si avand ca motto aceasta directie consider invatarea dincolo de discipline.Si aici intevenim noi psihologii…. 16 .Alaturi de cei patru piloni as mai putea aminti unul – a invata sa te transformi pe tine si sa schimbi societatea-.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful