Introducere

“Viata inseamna educatie si fiecare dintre noi este profesor si in acelasi timp elev perpetuu.”1 “Capacitatea de a invata, atat a omului cat si a animalului este una dintre cele mai remarcabile acte naturale, alaturi de reproducere si ereditate.”2 Oricare ar fi modalitatea de abordare a personalitatii umane(absolutist teologica sau darwinista) trasaturile generale ale psihicului uman au inregistrat modificari semnificative pe treptele evolutiei, aceleasi modificari devenind vizibile si in ceea ce priveste modul de invatare al fiecaruia dintre noi. Omul invata cunostinte, atitudini fata de oameni sau lucruri, modalitati de aplicare a cunostintelor si modalitati de rezolvare de probleme. Progresul in cunoasterea tipurilor de transformari prin care se produce evolutia fiintei vii in mediu, la toate nivelurile, a contribuit la precizarea semnificatiei notiunii de invatare.De la proces biologic la proces psihologic, notiunea de invatare continua sa fie abordata in contextul analizei adaptarii individului la mediu, cunoscut fiind faptul ca forta de adaptare a individului la mediu este uriasa. Devenind constient de capacitatea lui de a invata, reflectand asupra ei,cercetand-o, omul si-a asumat responsabilitatea de a interveni in mecanismele ei cele mai subtile, controland procesul invatarii in scopul optimizarii influentei ei asupra competentei sale generale nu doar de a raspunde unui mediu din ce in ce mai complex, ci si de a transforma mediul conform propriilor nevoi, din ce in ce mai complexe. Invatarea exprima modificarea cu un anumit grad de stabilitate in timp a comportamentului, indiferent de sensul acestei modificari ca urmare a confruntarii individului cu situatii pentru care nu are elaborate instrumente adecvate de a le face fata:” Probabil cea mai interesanta caracteristica a comportamentului uman este aceea ca poate fi modificat prin confruntarea cu noi situatii, ca prin generalizarea invatarii anterioare la noile situatii se pot dezvolta concepte si strategii de a le face fata atat situatiilor curente cat si celor care urmeaza sa apara.Acest caracter flexibil , adaptativ al comportamentului uman accentueaza importanta fundamentala a invatarii.3 Ca urmare a asimilarii si identificarii invatarii cu inteligenta, cunoasterea , gandirea sau rezolvarea de probleme, strategiile invatarii sunt
1 2

A.H.Maslow – Motivatie si personalitatea,Ed.Trei,pag.464 Woodwoth,Marquis 3 Ellis,1978

1

Pentru a intelege mai bine modul in care se definesc strategiile de invatare ne putem raporta la sase caracteristici definitorii pentru acestea precizate de A. ca manifestari ale activitatii si autonomiei unui sistem. fie ca strategii ale gandirii. 1.Wenden(1987). ceea ce este deosebit de important pentru demersul pedagogic. Strategiile nu pot fi observate in mod direct. Psihologia invatarii. modificate. pentru a stabili conexiuni intre diferitele elemente ale materiei sau pentru a face asociatii intre cunostintele noi si cele anterioare. Pot fi invatate. Pot contribui direct sau indirect la invatare. inteleg a selectiona . ceea ce se observa sunt tehnicile puse in functiune. Pot lua diferite forme . stilul cognitiv si stilul de invatare. iar aceste tehnici implica utilizarea unor strategii. dar pot deveni si automatizate.Strategia de invatare – definire Strategia desemneaza actiunile desfasurate de un subiect pentru coordonarea planificata a mijloacelor de care dispune(cunostinte. pag. Pot fi utilizate constient. a-si insusi.167(vezi Doron/Parot.descrise fie ca strategii cognitive. recuperarea informatiilor stocate in memorie. putand explica astfel o parte a diferentelor individuale.1 Strategiile de invatare sunt desemnate de multitudinea de comportamente care privesc modalitatile prin care cei care studiaza. de adaptare sau de studiu. operatii cognitive. a atentiei si a altor mecanisme psihice a condus la descrierea strategiilor de invatare ca strategii de control si autoreglare. dela identificarea ideilor principale 1 Dorina Salavastru. memorarea informatiilor. Precizarea motivatiei. si anume: Sunt actiuni sau tehnici specifice. O strategie de invatare poate servi pentru a selectiona mai bine informatia. sin u trasaturi de personalitate sau de stil cognitive.actiuni). fie ca strategii mnezice.L.Strategiile intervin in numeroase activitati cognitive: luarea deciziilor. ajungandu-se la complexele conexiuni ale strategiilor de invatare cu deprinderile intelectuale si deprinderile de studiu. pag.Conceptul de strategie permite interpretarea regularitatilor comportamentale observate.749) 2 . a-si organiza sau integra noile cunostinte. Editura Polirom.Dictionar de psiholgie. rezolvarea de probleme. Sunt orientate catre o problema. in vederea atingerii unui scop.

Zimmerman(1986).169 Valeria Negovan. Psihologia invatarii.223 3 .Pintrich. Dansereau mentioneaza : concentrarea tehnicile de stabilire a unor atitudini propice invatarii metodele de a face fata diminuarii concentrarii monitorizarea si corectarea strategiei primare2 Weinstein si Mayer(1986) propun un model care clasifica strategiile invatarii in cinci categorii: a) strategiile de repetare sunt mijloacele utilizate de elevi numai atunci cand li se cere retinerea unor informatii factuale (date. utilizarea procedeelor mnemotehnice.Tipologia strategiilor de invatare Aceasta diversitate a strategiilor a condus catre diferite clasificari care se centreaza fie pe achizitia de cunostinte. rezumate. nume.Lin si Smith(1988).Weinstein si Mayer (1986).Ca si strategii primare autorul numeste: . c) Strategiile de organizare constau in selectia informatiei si gruparea ei in functie de diverse 1 2 Dorina Salavastru.Strategiile primare sunt folosite pentru a opera direct asupra materialului. reguli).strategiile de identificare Ca strategii de suport. Universitara.redactarea unui rezumat si pana la relaxarea dinaintea unui examen. McKeachie. Dansereau distinge intre doua clase de strategii ale invatarii si anume: strategiile primare si strategiile de support.strategiile de intelegere . iar strategiile de support pentru a opera asupra propriei interioritati( pentru amentine climatul psihologic intern necesar invatarii) facand strategiile primare sa castige in eficienta. Ed.1 2.etc. pag. D.strategiile de retinere . fie pe stapanirea strategiilor cognitive si a factorilor afectivi implicate in invatare. b) Strategiile de elaborare constau in stabilirea legaturilor intre informatii cu scopul de a crea retele si se realizeaza prin analogii. Psihologia invatarii – Teorii si aplicatii educationale.Printre cele mai cunoscute tipologii ale strategiilor de invatare se numara si cele propuse de Dansereau(1985).pag. Ed Polirom.intr-un text. imagini mentale.

pe parcursul realizarii unei sarcini. 4 .Psihologia invatarii.organizarea timpului .strategii de repetare care ajuta atentia si encodajul .Astfel de strategii sunt: realizarea unui cuprins al ideilor principale.strategii de planificare care permit planificarea utilizarii strategiilor si tratamentul informatiilor . schematizarea pe baza relatiilor dintre idei. reprezentarea grafica a materialului sub forma de sinteza sau schema. Zimmerman(1990) a introdus si strategiile de autoreglare constatand ca fara utilizarea acestora strategiile cognitive au un effect redus asupra performantei elevului.Pintrich.Lin si Smith realizeaza un inventar al strategiilor invatarii si le clasifica in trei categorii: strategii cognitive .strategii de reglare care cresc performanta deoarece permit verificarea si corectarea 2 comportamentului strategii de gestiune a resurselor . sistematic si constant atunci cand 1 2 Dorina Salavastru. Ed Polirom.gestiunea efortului . elevul sa gestioneze interactiunile dintre elementele situatiei de invatare .173 Dorina Salavastru.Psihologia Educatiei.categorii si structuri. Aceste strategii de autoreglare sunt strategii mentale pe care elevul le utilizeaza in mod constient.sustinerea celorlalti Pe langa aceste tipuri de strategii. sa verifice gradul de intelegere si sa se autoevalueze e) Strategiile afective pun accentual pe rolul elevului in crearea si controlul unui mediu de invatare adecvat1.strategii de elaborare care permit conservarea informatiilor in memoria de lunga durata. d) Strategiile de control al comprehensiunii sunt de fapt strategii metacognitive care presupun ca. Ed. pe baza legaturilor . Polirom.strategii de control necesare pentru intelegerea memoriei si integrarea cunostintelor anterioare .organizarea mediului de studio .strategii de organizare care permit selectia informatiei si construirea de legaturi strategii metacognitive . McKeachie . pag.

Faptele de natura psihica activate in invatare sunt : motivatia. fiecare in parte un anumit gen de informatii. pag 3-17 Valeria Negovan – Introducere in psohologia educatiei. reactualizarea sau destocarea informatiei din memorie.J. 1 2 B.Self – regulated learning and academic achievement: an overview. strategii motivationale – strategiile de autoreglare utilizate de elev pentru a creste sau mentine motivatia de realizare a unei activitati. codarea cunostintelor intr-un cod propriu. pag. autorecompensa la finalul lucrului.26 5 . si anume planificarea. dar putem observa actiunile prin care ele se traduc reusind sa asigure responsabilizarea elevului in actul invatarii si dezvoltandu-i autonomia.Zimmerman clasifica strategiile de autoreglare in trei categorii: strategii metacognitive – strategiile utilizate pentru reglarea activitatii de invatare. determinand astfel o invatare mai eficienta si motivanta. Scopul lor este ca elevii sa le activeze in situatiile scolare. ea fiind asigurata de receptia senzoriala. Zimmerman. Universitara. precum fixarea scopurilor de atins.isi asuma responsabilitatea invatarii. Ed. perceptii sau reprezentari.2Receptarea si prelucrarea primara a informatiilor este prima conditie pentru invatare. 3. strategii de gestiune – cele care constau in asigurarea conditiilor optime pentru desfasurarea activitatii de invatare. diferentierea. monitorizarea si reglarea. Mecanismele psihice in structura invatarii Natura procesului invatarii este descrisa in studiile de specialitate in legatura cu mai multe evenimente. alegerea unui loc de invatare sau alegerea resurselor materiale necesare desfasurarii acestui process. propunerea unor provocari.1Aceste strategii nu sunt observabile in mod direct. Receptia este finalizata in imagini mentale gestionate de fiecare individ in parte intr-un mod propriu ca si senzatii. ele presupunand organizarea timpului de lucru. perceptie si reprezentarea obiectelor sau evenimentelor intalnite in mediu. sin u lasate pe seama unei invatari implicite. continand . aprehensiunea. Toate aceste strategii sustin procesul invatarii insa pentru a putea fi eficiente in fiecare caz in parte ele trebuiesc atent selectionate in functie de specificul fiecarei situatii si a fiecarui elev. stocarea sau retinerea informatiei in memoria de lunga sau scurta durata.

si anume elevul trebuie sa stie cand stie.Introducere in neurostiintele cognitive. prin apelul la autocontrol. de a o ajusta diferitelor tipuri de probleme sau de situatii prin alegerea deliberate a unor strategii si reguli.Flavell.universale – informatiile pe care le posedam asupra gandirii umane in general. la sarcini si la strategii. pag. si mai ales de a stabili caracterul adevarat sau fals al unor reprezentari. 1 2 J.2 F. Metacognitia se defineste ca fiind cunostintele pe care le are un individ despre functionarea propriului sau sistem cognitiv. Ed.1. 35 Dorina Salavastru. considera ca metacognitia acopera doua aspecte: a.Cunostintele referitoare la personae sunt de asemenea. sa stie ceea ce stie. cum ar fi metacognitia si stilul cognitive. credinte pe care individual le are despre propria persoana . Metacognitia Metacognitia este un concept relative recent care atrage atentia asupra rolului subiectului in cunoastere. 64 6 .Imaginile mentale obtinute prin prelucrarea primara a informatiilor realizata de mecanismele senzoriale sunt procesate in continuare prin gandire .Ea este un factor cheie al controlului pe care individual il poate exercita asupra gandirii sale. Metacognitia este “capacitatea de a-si reprezenta propria activitate cognitiva .H. autoapreciere si auto perfectionare a propriei cognitii. Delacour. de a-si evalua mijloacele si rezultatele. pag. in constientizarea ei.interindividuale – reprezentate de comparatiile pe care le facem intre indivizi . memorie si imaginatie.) cunostintele metacognitive Referindu-ne la cunostintele metacognitive am putea aprecia ca acestea cuprind cunostintele referitoare la persoane.intraindividuale – care include idei. In invatare sunt implicate si unele constructe psihice cu importante consecinte in plan educativ .”1 Specialistii considera ca exista patru factori care intervin in acest gen de autocunoastere cognitive. 3.Psihologia educatiei. de trei tipuri: . considerat parintele metacognitiei . sa stie ceea ce are nevoie sa stie sis a sties a utilizeze strategiile de interventie. Ed Polirom. Polirom.

Prin cele doua componente ale sale(cunoasterea declarative si cunoasterea procedurala) metacognitia implica a sti ce sa faci si a sti cum sa faci. a gradului de dificultate.30 7 . cu privire la care trebuie sa stim unde. Polirom. Ed Universitara. precum si factorii sau conditiile de indeplinire a sarcinii. pag. Utilizarea priceperilor cognitive in procesarea informatiilor este descrisa in analogie cu utilizarea unui calculator: individual decide de care procedura are nevoie in pasul urmator. ceea ce arata importanta ei in realizarea invatarii nu doar a ceva anume ci a artei de a invata sa inveti.Cunostintele referitoare la sarcina privesc cunoasterea obiectivelor sarcinii. cum sic and putem sa le utilizam. se reintoarce la meniu daca rezultatul nu este satisfacator sau daca are nevoie de oa lata procedura.2. Ele sunt activitati de planificare . Gestiunea activitatii mintale reprezinta aspectul procedural al metacognitiei si cuprinde activitatile pe care le desfasuram pentru a controla si monitoriza propria gandire.monitorizeaza fectul alegerii. cunostinte generale dar specifice. despre calitatile memoriei. a cerintelor acesteia.2 3. Se stie ca aceste cunostinte sunt stabile in timp.Stilul cognitiv Stilul cognitiv este o notiune relative noua care s-a dezvoltat pe baza cercetarilor asupra modului in care oamenii percep si isi 1 2 Dorina Salavastru – Psihologia Educatiei. pag.de control si de reglare aflate in stransa legatura cu sarcina de rezolvat si cu situatia. activitatile metacognitive se desfasoara automatizat si nu sunt constientizate. selecteaza procedura din mai multe alternative. Ed. De cele mai multe ori . metacognitia include cunostintele personale despre propriile resurse cognitive si despre compatibilitatea dintre acestea si situatia de invatare.) gestiunea activitatii mintale( controlul pe care individual il exercita asupra propriei gandiri pe baza cunostintelor metacognitive). se dezvolta mai tarziu si sunt cu atat mai complete cu cat cel care invata este mai in varsta. despre raportul dintre procesele memoriei. Cunostintele referitoare la strategii sunt.1 Prin urmare.Aceste cunostinte pot fi despre tipul predominant de gandire. b.65 Valeria Negovan – Introducere in psihologia educatiei. despre strategiile invatarii. de fapt.

organizeaza informatia despre lume si asupra modului in care raspund la stimuli receptati din mediu. Universitara. aptitudinea – exprima atat experienta acumulata de individ in procesul activitatii cat si mostenirea lui genetica. din care isi trage obarsia invatarea. Decizia poate insemna rejectarea informatiei. Ed Polirom M. pag.1 Initial stilul cognitiv a fost definit ca o dimensiune ce cuprinde functionarea individuala manifestata din punct de vedere perceptual.Introducere in psihologia educatiei. de sustinere si potentare a invatarii: ”Forma primara de motivatie. bioenergetic.Ed. A invata informatia inseamna a o asimila si integra intre alte informatii relevante intr-o structura cognitive care astfel poate fi modificata.instrumental. Structura activitatii de invatare cuprinde mai multe componente egale in importanta. atentia – este indispensabila oricaror niveluri si etape ale invatarii. de la receptia ei si pana la sistemul filtru care decide urmatorul pas in procesarea informatiei.relational. al personalitatii si in domeniul social. 1 2 Valeria Negovan.519-520 8 . care se manifesta prin intermediul comportamentului reflex-neconditionat de orientare2 investigare a ambiantei. limbajul – este mediator pentru toate procesele cognitive si se afla in stransa relatie cu comunicarea personalitatea – este impplicata in invatare cu toate subsistemele sale fundamentale: de orientare.” afectivitatea – este un mecanism stimulator si reglator in stransa relatie cu motivatia. memorarea ei sau transformarea si invatarea acesteia. acestea fiind: motivatia – se include ca factor declansator si de orientare. este instinctual curiozitatii.valoric si de autoreglaj temperamental – isi pune amprenta asupra conduitei si comportamentului celor implicate in comunicare si prin aceasta asupra dinamicii invatarii. Ulterior (Letteri) stilul cognitive a fost definit ca o forma a controlului prin care individual se conduce active si constoent in fluxul informatiei. Golu – Fundamentele psihologiei. inteligenta si interesul fiind considerati cei mai importanti factori care o sustin vointa care debuteaza prin trecerea de la tendinta la dorinta si continua cu trecerea de la dorinta la aspiratie si apoi la vrere.intelectual.

vointa si hotararea cu care se raporteaza individual la realitate inteligenta – asigura maximal eficienta invatarii. compararea variantelor si retinerea celor optime. Aceste componente ale structurii psihologice ale invatarii se activeaza in grade diferite. corelarea. Aceasta este definita ca “trasatura de personalitate in raport cu valoarea pe care un individ o atribuie persoanei sale.Bandura – Self-efficacy Doron.- caracterul – se afla in legatura cu dezvoltarea morala cu energia. ea este definita ca rezultatul comparatiei pe care o efectueaza subiectul intre el insusi si alti indivizi semnificativi pentru el.Implementarea strategiilor de invatare in practica educationala 1 2 A. mentine implicarea profunda in activitate si asigura o rapida refacere a fortelor interne dupa situatii de esec. creativitatea – se regaseste in invatare sub toate aspectele ei cu toate caracteristicile produsului creat Un concept central pus din ce in ce mai frecvent in relatie cu invatarea este imaginea de sine. asigura adaptarea persoanei la situatii noi.”2 Stima de sine si imaginea de sine influenteaza atat succesul scolar cat si succesul global al individului. Parot – Dictionar de psihologie. generalizarea.3 4.1 Un alt construct psihic implicat in invatare este e stima de sine. integrarea informatiilor.745 3 Valeria Negovan – Introducere in psihologia educatiei. Ceea ce crede individual despre el insusi in diferitele etape ale dezvoltarii sale este un factor determinant nu doar al reusitei scolare ci si al succesului in viata. sub influenta unoe constelatii de factori si conditii diferite determinand o mare diversitate de forme .35 9 . pag. conduce la fixarea unor scopuri in viata. pag. prin ele ajungandu-se la constiinta de sine. factor deosebit de important in dezvoltarea personala.Pe linia teoriilor echilibrului stima de sine este definita ca o functie a raportului dintre trebuintele satisfacute si ansamblul trebuintelor resimtite. deductia. Pe linia teoriilor comparatiei sociale . anticiparea consecintelor. tipuri si niveluri la care se realizeaza invatarea. Increderea in fortele proprii sustine asumarea provocarilor de in diferitele situatii cu care se confrunta individual in viata. ii limiteaza tendinta de evitarea dificultatilor.

1 Utilizarea strategiilor de invatare de catre elevi are ca efect nu numai facilitarea invatarii si imbunatatirea performantelor .66 10 . O serie de autori insista asupra faptului ca elevii trebuie ajutati sa-si insuseasca si sa-si constientizeze deprinderile metacognitive. sa se poarte discutii despre activitatile metacognitive implicate in efectuarea sarcinii. sa devina constienti de existenta strategiilor gandirii.176 Dorina Salavastru – Psihologia invatarii.a. J.2 1 2 Dorina Salavastru – Psihologia invatarii. De regula insa. se pune problema modului in care elevii pot ajunge sa stapaneasca aceste strategii. Giasson propune ca profesorul sa parcurga cinci etape in predarea unei strategii: sa defineasca strategia sis a precizeze utilitatea ei sa asigure transparenta procesului sa interactioneze cu elevii sis a-I indrume spre achizitionarea strategiei sa favorizeze autonomia elevilor in utilizarea strategiei sa asigure aplicarea strategiilor. a motivatiei. sa invete sa-si cunoasca propria gandire. sa-si monitorizeze eficienta strategiilor si sa-si autoevalueze progresul.Avand in vedere importanta strategiilor de invatare pentru reusita scolara. invatarea explicita a acestor strategii ii poate ajuta pe elvi sa utilizeze strategiile cele mai adecvate unui anume continut sau tip de sarcina. sa se asigure un permanent feed-back. ci si cresterea increderii in sine.pag. Predarea strategiilor de invatare nu asigura in mod automat si utilizarea acesteia de catre elev. Astfel. profesorul trebuie sa propuna elevilor situatii problema pentru a-i stimula sa faca apel in mod spontan la diferite strategii. Simplul fapt de a-l determina pe elev sa reflecteze si sa-si puna intrebarea “ cum sa fac?” atunci cand are de rezolvat o sarcina poate conduce la o restructurare a cunostintelor si o reevaluare a posibilitatilor.Din acest motiv. Exista o multitudine de sugestii oferite educatorilor in scopul dezvoltarii proceselor metacognitive ale elevilor: elevul sa tina un jurnal al invatarii. Exista autori care opteaza pentru o invatare implicita a strategiilor. sa se faca initierea in tehnica autochestionarii. sa-si monitorizeze si sa-si controleze capacitatea de procesare a informatiilor.s. pag.

. chiar si atunci cand este obligat sa invete un anume subiect . subliniaza latura neintelectuala a invatarii: cea care are legatura cu emotiile. comportament si in relatia cu mediul. conceptie cunoscuta si ca educatie afectiva. Orientarea umanista spune ca elevul .pasiunile. sentimente. ca viitori psihologi/ consilieri scolari.efortul individual se amplifica prin interactiunile din cadrul grupului). sentimentele . aceasta abordare trateaza relatia dintre emotii si comportament punand accentul pe exprimarea libera a comportamentului uman. ci si reintegrarea holistica a individului.responsabilitatea individului pentru procesul sau de invatare si pentru dezvoltarea identitatii . care produce permanent schimbari in imaginea de sine. Pentru Maslow invatarea este relevanta intr-un anumit sens pentru toate trebuintele umane. Din punct de vedere umanist in procesul educativ –instructiv elevii trebuie incurajati sa-si spuna propria lor parere despre ceea ce ar dori sa invete. Prin urmare. El considera ca educatia este un proces care dureaza toata viata si nu se limiteaza doar la sala de clasa.Aceasta exprimare trebuie sa fie aleasa si asumata de fiecare. dar in acelasi timp sa fie constienti ca aceasta libertate de exprimare nu inseamna si imediata complianta a 1 Maslow – Motivatie si personalitate 11 .sustinerea si recunoasterea nevoii de dragoste si sentimentului valorii proprii . Mi se pare locul potrivit a fi amintite avand in opinia mea legatura cu modul in care am putea implementa.profesorul ca agent de structurare a mediului educational deschis (adica profesorul ar trebui sa-I invite pe elevi sa aleaga ceea ce vor sa invete ori de cate ori este practic sa o faca si nu doar sa le spuna simplu ce sa faca). Invatarea presupune nu numai simpla insusire a unor informatii si fapte. are libertatea sa placa sau nu acel subiect. valorile si caracterul. Intre temele de baza ale educatiei umaniste s-au numarat . strategiile de invatare in sistemul nostru educational.Folosirea grupurilor de egali in procesul de invatare(invatarea in echipa prin discutii conduse de elevi.1 Abordarea umanista a educatiei.Am amintit pe parcursul acestei lucrari contributia deosebit de importanta a motivatiei in procesul invatarii si voi face in continuare un scurt rezumat a doua dintre teoriilor umaniste ale invatarii si anume cele explorate de Maslow si Rogers.

grupuri de prieteni. Acestea se refera la : trebuintele fiziologice – pranz.Prin urmare. un potential pe care il au toti oamenii la nastere. Indivizii pot avea diferite tipuri de inteligenta : lingvistica. notarea insotita de explicatii. Capacitatea de revelatie intuitiva si constiinta kinestezica sunt pretuite ca exprimari ale unei caracteristici fundamentale ale naturii umane.spatiala. Maslow observa ca exista mai multe moduri de a rezolva o problema si de a implini potentialul uman. situatia familiala si cum toate acestea isi aduc contributia la performanta scolara a acestuia. Pregatirea reprezinta in ierarhia lui Maslow un factor cu importanta majora .kinetica sau interpersonala.. premii stimulative. consiliere Pentru dezvoltarea stimei de sine si a actualizarii sinelui .oamenii sunt personalitati complexe. profesorul mai degraba faciliteaza invatarea decat sa o cauzeze.Motivatie si personalitate 12 . ce sa alegem si ce sa respingem. semnalarea absentelor trebuinte de dragoste si apartenenta – activitati cu clasa. logicmatematica. imbracaminte .Educatia afectiva subliniaza ca nici o strategie nu trebuie aplicata inainte ca profesorul sau elevul sa fie pregatiti. fricile. motivele. Conceptele privitoare la trebuintele si gradul de pregatire individual se refera la : conceptia despre sine revelatia intuitiva privitoare la sine intelegere de sine actualizare a sinelui 1 In perspectiva umanista . Maslow considera ca educatia ar trebui sa presupauna invatarea unor lucruri legate de dezvoltarea personala. ganduri si comportamente interrelationate. alerte privind abuzul. interesele elevului. catre ce trebuie sa evoluam. transport trebuinte de securitate – exersarea evacuarii in caz de incendiu. sugerand totodata ca 1 Maslow. combinate intr-un mod particular. manifesta pattern-uri complexe de sentimente.Astfel.` - - - profesorului. profesorul ar trebui sa fie preocupat sa cunoasca sperantele.expunerea rezultatelor activitatii. adica trebuintele elevilor legate de mediul optim de invatare sunt clarificate si momentul este oportun. muzicala.

Rogers aplicand conceptele in crearea unui nou mod de abordare. a autoacuzarii. securizant. si anume centrarea pe client. constientizare senzoriala. sunt cele in care amenintarea self-ului este redusa la minim si este facilitate perceptia diferentiata a campului. 1 Maslow – Motivatie si personalitate 13 . ce are la baza 5 ipoteze: procesul de invatare nu este unul direct. a imaginii de sine limitate si a ideilor negative privind capacitatile limitate ale persoanei. vizualizare. afirmatiile positive. hipnoza. prin organizarea si punerea la dispozitie a resurselor necesare. muzica si dans este esentiala pentru formarea identitatii psihice si biologice. ci este facilitate. acele experiente care determina o schimbare in organizarea eu-lui tind sa fie rezistente la negare sau distorsiuni ale simbolizarilor structura si organizarea eu-lui par a deveni mai rigide atunci cand climatul este unul amenintator pentru persoana ceea ce conduce la necesitatea unui climat pozitiv. prin clarificarea scopurilor si prin impartasirea ideilor si sentimentelor cu cei implicate in process. invatarea dobandeste semnificatie pentru cineva in masura in care experientele respective sunt percepute ca avand o contributie la mentinerea si dezvoltarea structurii eu-lui. invatarea in somn. acest tip de invatare fiind legat de nevoile si dorintele celui implicat. dezvoltarea intuitiei si flerului. cele invatate dobandesc semnificatie doar prin utilizarea lor. prin introducerea termenului de invatare centrata pe elev. Rogers considera ca invatarea experientiala este incarcata de semnificatie deoarece consta in achizitionarea si aplicarea imediata a cunoasterii. dezvoltatrea memoriei si jocurile intelectuale. In contexte relevante. printre ele numaranduse si tehnicile de relaxare. Implicatiile acestei abordari in practica scolara. Rogers si Maslow s-au influentat reciproc in plan teoretic.au determinat aparitia unei noi modalitati de educatie. iar rolul de facilitator al invatarii ii revine profesorului prin asigurarea unui climat favorabil.- - - educatia timpurie in materie de arta. Teoriile lui Maslow despre potentialul uman pot fi puse in legatura si cu crearea unor tehnici de invatare.Aceste instrumente de invatare au menirea de a ajuta la eliminarea fricii.1 Prin urmare. in care sa se desfasoare experientele de invatare situatiile educationale care promoveaza o invatare semnificativa.

spre crestere si dezvoltare. sa aiba relevanta pentru ei. de atitudini sau de comportamente ale persoanei. Este foarte importanta existenta unei deschideri permanente a persoanei spre nou si schimbare. Ea presupune ca: persoana sa se implice afectiv si cognitive in experienta de invatare. sa-si respecte elevii. in functie de nevoile sale.cu atat mai mult cu cat informatiile pe care le-am cumulat pentru a oferi o forma cat mai coerenta a subiectului avut in vedere. efectele asupra celui implicat sa fie vizibile in schimbari la nivelul intregii personalitati. pe acceptarea celuilalt sip e aprecierea lui. cu schimbarea.Relatia trebuie sa se bazeze pe incredere.activitatile de invatare sa fie proiectate astfel incat sa permita experimentarea si reflectia asupra experienteleor traite si sa fie inspirate din problematica vietii cotidiene a cursantului. existand in acelasi timp o echilibrare intre componentele affective si cognitive ale invatarii initiative evenimentului de invatare sa apartina persoanei. Un alt aspect esential in abordarea lui Rogers. deci. sa fie el insusi. iar pentru ca procesul de invatare sa fie unul eficient si sa-si atinga obiectivele propuse este necesar ca elevul sa se implice activ in invatare.In primul rand profesorul trebuie sa fie o persoana autentica. Concluzie Este dificil a formula o concluzie legata de tema aleasa . intelegerea empatica fiind un ingredient necesar in procesul educational. cresterea si maturizarea persoanei. pe abilitatea de a dezvolta relatii interpersonale si pe natura acestora pentru stimularea si facilitarea invatarii. raspunzand astfel nevoilor. este accentual pus pe relatie. sa admita ca si el poate sa greseasca. dorintelor si intereselor sale de cunoastere sau de schimbare persoana sa realizeze o evaluare a utilitatii si masurii in care invatarea respective a contribuit la satisfacerea nevoilor care au generat-o. Sa aiba disponibilitatea de a vorbi despre propriile experiente. au fost sintetizate 14 . Elevul se simte apreciat si atunci cand este inteles de catre profesor si nu doar evaluat sau judecat de acesta. adica ce spune sa si faca.in ceea ce priveste baza de cunostiinte.- Invatarea experientiala este echivalenta. sa se prezinte pe sine asa cum este.

Revenind la directiile de influenta a globalizarii. Nu imi doresc sa ma indepartez prea mult de tema aleasa. in concluzia mea privind strategiile de invatare. in vremurile de tranzitie permanenta prin care trecem. altfel spus o prelungire a pregatirii noastre educationale. efect ce a determinat modificarea cerintelor angajatorilor in sensul aprecierii inaltei calitati a munci . scoala se mai confrunta cu o provocare . insa prin extindere.sinteza al lucrarii mele in aceastra concluzie insa intentionez sa subliniez inca o data tendinta catre o noua semnificatie a conceptului de invatare. vreau sa amintesc cresterea competitiei ca effect cu impact direct al pietelor de munca. prin urmare de mediul extern. Modificandu-se in acest fel datele acestei probleme nu putem spune oare ca si strategiile utilizate pentru aprofundarea specializarilor fiecaruia dintre noi au fost modificate? Modul in care este gandita dezvoltarea personala si sociala a elevilor in scoala tinanad cont de apartenenta culturala si de propria lor identitate nu este . ma voi referi in speta la modul in care eu le percep a fi influentate. Prin urmare . Nu intentionez sa fac un nou capitol. Globalizarea( poate suna mai economic decat mi-as dori) este un factor major care in opinia mea influenteaza si a influentat campul educational avand tendinta de remodela evolutiile din educatie in special prin directiile sale legate de piata muncii. desigur pe fondul cresterii exigentelor beneficiarilor tot mai bine informati. concept ce a capatat noi semnificatii prin implicarea UNESCO in redactarea Conventiei privind Drepturile Copilului si Declaratia privind Educatia pentru toti. aceea de a asigura accesul la educatie in conditiile in care instrumentele necesare acesteia presupun costuri mari. de modul nostru actual de a privi realitatea si . astfel incat pot face legatura intre aceasta notiune si strategiile care ne determina sa accedem intr-o ierarhie organizationala de orice tip ar fi ea.- deja pe parcursul acestei lucrari.In acest studio sunt introdusi patru piloni ai invatarii: a invata sa stii/ sa cunosti a invata sa faci a invata sa muncesti impreuna cu ceilalti a invata sa fii 15 . de asemenea un aspect de neglijat in abordarea strategiilor de invatare. Tinand cont de cresterea accesului de educatie in egala masura poate cu cresterea costurilor educatiei. si anume. consider piata muncii a fi o extensie a sistemului de educatie scolar.

Si avand ca motto aceasta directie consider invatarea dincolo de discipline. de rigiditatea canoanelor academice si a strategiilor directive ca fiind poate mai profitabila din perspectiva nevoilor omului contemporan….Si aici intevenim noi psihologii…. 16 .Alaturi de cei patru piloni as mai putea aminti unul – a invata sa te transformi pe tine si sa schimbi societatea-.