P. 1
referat invatarii

referat invatarii

|Views: 1,291|Likes:
Published by Suzana Tugui

More info:

Published by: Suzana Tugui on May 16, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/26/2013

pdf

text

original

Introducere

“Viata inseamna educatie si fiecare dintre noi este profesor si in acelasi timp elev perpetuu.”1 “Capacitatea de a invata, atat a omului cat si a animalului este una dintre cele mai remarcabile acte naturale, alaturi de reproducere si ereditate.”2 Oricare ar fi modalitatea de abordare a personalitatii umane(absolutist teologica sau darwinista) trasaturile generale ale psihicului uman au inregistrat modificari semnificative pe treptele evolutiei, aceleasi modificari devenind vizibile si in ceea ce priveste modul de invatare al fiecaruia dintre noi. Omul invata cunostinte, atitudini fata de oameni sau lucruri, modalitati de aplicare a cunostintelor si modalitati de rezolvare de probleme. Progresul in cunoasterea tipurilor de transformari prin care se produce evolutia fiintei vii in mediu, la toate nivelurile, a contribuit la precizarea semnificatiei notiunii de invatare.De la proces biologic la proces psihologic, notiunea de invatare continua sa fie abordata in contextul analizei adaptarii individului la mediu, cunoscut fiind faptul ca forta de adaptare a individului la mediu este uriasa. Devenind constient de capacitatea lui de a invata, reflectand asupra ei,cercetand-o, omul si-a asumat responsabilitatea de a interveni in mecanismele ei cele mai subtile, controland procesul invatarii in scopul optimizarii influentei ei asupra competentei sale generale nu doar de a raspunde unui mediu din ce in ce mai complex, ci si de a transforma mediul conform propriilor nevoi, din ce in ce mai complexe. Invatarea exprima modificarea cu un anumit grad de stabilitate in timp a comportamentului, indiferent de sensul acestei modificari ca urmare a confruntarii individului cu situatii pentru care nu are elaborate instrumente adecvate de a le face fata:” Probabil cea mai interesanta caracteristica a comportamentului uman este aceea ca poate fi modificat prin confruntarea cu noi situatii, ca prin generalizarea invatarii anterioare la noile situatii se pot dezvolta concepte si strategii de a le face fata atat situatiilor curente cat si celor care urmeaza sa apara.Acest caracter flexibil , adaptativ al comportamentului uman accentueaza importanta fundamentala a invatarii.3 Ca urmare a asimilarii si identificarii invatarii cu inteligenta, cunoasterea , gandirea sau rezolvarea de probleme, strategiile invatarii sunt
1 2

A.H.Maslow – Motivatie si personalitatea,Ed.Trei,pag.464 Woodwoth,Marquis 3 Ellis,1978

1

ca manifestari ale activitatii si autonomiei unui sistem.749) 2 . pag. a atentiei si a altor mecanisme psihice a condus la descrierea strategiilor de invatare ca strategii de control si autoreglare. Pentru a intelege mai bine modul in care se definesc strategiile de invatare ne putem raporta la sase caracteristici definitorii pentru acestea precizate de A. fie ca strategii ale gandirii. Editura Polirom.Strategiile intervin in numeroase activitati cognitive: luarea deciziilor. ajungandu-se la complexele conexiuni ale strategiilor de invatare cu deprinderile intelectuale si deprinderile de studiu. a-si organiza sau integra noile cunostinte. rezolvarea de probleme. Pot fi invatate.L.Wenden(1987). Pot fi utilizate constient. dar pot deveni si automatizate. operatii cognitive. Pot contribui direct sau indirect la invatare. si anume: Sunt actiuni sau tehnici specifice. in vederea atingerii unui scop. O strategie de invatare poate servi pentru a selectiona mai bine informatia. ceea ce este deosebit de important pentru demersul pedagogic.167(vezi Doron/Parot.Dictionar de psiholgie. modificate. Precizarea motivatiei. recuperarea informatiilor stocate in memorie. Sunt orientate catre o problema. iar aceste tehnici implica utilizarea unor strategii.descrise fie ca strategii cognitive. inteleg a selectiona .1 Strategiile de invatare sunt desemnate de multitudinea de comportamente care privesc modalitatile prin care cei care studiaza. fie ca strategii mnezice.actiuni). Strategiile nu pot fi observate in mod direct. 1. pag. stilul cognitiv si stilul de invatare. memorarea informatiilor. de adaptare sau de studiu. dela identificarea ideilor principale 1 Dorina Salavastru.Conceptul de strategie permite interpretarea regularitatilor comportamentale observate. ceea ce se observa sunt tehnicile puse in functiune.Strategia de invatare – definire Strategia desemneaza actiunile desfasurate de un subiect pentru coordonarea planificata a mijloacelor de care dispune(cunostinte. sin u trasaturi de personalitate sau de stil cognitive. putand explica astfel o parte a diferentelor individuale. Pot lua diferite forme . a-si insusi. pentru a stabili conexiuni intre diferitele elemente ale materiei sau pentru a face asociatii intre cunostintele noi si cele anterioare. Psihologia invatarii.

intr-un text. Zimmerman(1986). Universitara. reguli). nume. pag.redactarea unui rezumat si pana la relaxarea dinaintea unui examen.pag.Pintrich. b) Strategiile de elaborare constau in stabilirea legaturilor intre informatii cu scopul de a crea retele si se realizeaza prin analogii. D. rezumate.etc.Tipologia strategiilor de invatare Aceasta diversitate a strategiilor a condus catre diferite clasificari care se centreaza fie pe achizitia de cunostinte.Strategiile primare sunt folosite pentru a opera direct asupra materialului. Ed Polirom.169 Valeria Negovan.strategiile de intelegere . iar strategiile de support pentru a opera asupra propriei interioritati( pentru amentine climatul psihologic intern necesar invatarii) facand strategiile primare sa castige in eficienta. McKeachie. utilizarea procedeelor mnemotehnice.1 2.Weinstein si Mayer (1986). imagini mentale. Dansereau mentioneaza : concentrarea tehnicile de stabilire a unor atitudini propice invatarii metodele de a face fata diminuarii concentrarii monitorizarea si corectarea strategiei primare2 Weinstein si Mayer(1986) propun un model care clasifica strategiile invatarii in cinci categorii: a) strategiile de repetare sunt mijloacele utilizate de elevi numai atunci cand li se cere retinerea unor informatii factuale (date.Ca si strategii primare autorul numeste: . fie pe stapanirea strategiilor cognitive si a factorilor afectivi implicate in invatare. Dansereau distinge intre doua clase de strategii ale invatarii si anume: strategiile primare si strategiile de support.Printre cele mai cunoscute tipologii ale strategiilor de invatare se numara si cele propuse de Dansereau(1985).strategiile de identificare Ca strategii de suport. c) Strategiile de organizare constau in selectia informatiei si gruparea ei in functie de diverse 1 2 Dorina Salavastru.strategiile de retinere .Lin si Smith(1988). Ed.223 3 . Psihologia invatarii. Psihologia invatarii – Teorii si aplicatii educationale.

pag. Zimmerman(1990) a introdus si strategiile de autoreglare constatand ca fara utilizarea acestora strategiile cognitive au un effect redus asupra performantei elevului.Lin si Smith realizeaza un inventar al strategiilor invatarii si le clasifica in trei categorii: strategii cognitive . Ed Polirom.strategii de reglare care cresc performanta deoarece permit verificarea si corectarea 2 comportamentului strategii de gestiune a resurselor . elevul sa gestioneze interactiunile dintre elementele situatiei de invatare . sistematic si constant atunci cand 1 2 Dorina Salavastru.strategii de organizare care permit selectia informatiei si construirea de legaturi strategii metacognitive . Ed. pe parcursul realizarii unei sarcini.strategii de repetare care ajuta atentia si encodajul .categorii si structuri.organizarea mediului de studio .173 Dorina Salavastru.strategii de planificare care permit planificarea utilizarii strategiilor si tratamentul informatiilor .Astfel de strategii sunt: realizarea unui cuprins al ideilor principale. McKeachie . 4 . pe baza legaturilor .Psihologia invatarii.Psihologia Educatiei. reprezentarea grafica a materialului sub forma de sinteza sau schema.strategii de control necesare pentru intelegerea memoriei si integrarea cunostintelor anterioare . schematizarea pe baza relatiilor dintre idei. Aceste strategii de autoreglare sunt strategii mentale pe care elevul le utilizeaza in mod constient. sa verifice gradul de intelegere si sa se autoevalueze e) Strategiile afective pun accentual pe rolul elevului in crearea si controlul unui mediu de invatare adecvat1.strategii de elaborare care permit conservarea informatiilor in memoria de lunga durata. Polirom.Pintrich.gestiunea efortului . d) Strategiile de control al comprehensiunii sunt de fapt strategii metacognitive care presupun ca.organizarea timpului .sustinerea celorlalti Pe langa aceste tipuri de strategii.

monitorizarea si reglarea. Toate aceste strategii sustin procesul invatarii insa pentru a putea fi eficiente in fiecare caz in parte ele trebuiesc atent selectionate in functie de specificul fiecarei situatii si a fiecarui elev. 3. ea fiind asigurata de receptia senzoriala. stocarea sau retinerea informatiei in memoria de lunga sau scurta durata. aprehensiunea. Scopul lor este ca elevii sa le activeze in situatiile scolare. sin u lasate pe seama unei invatari implicite.Faptele de natura psihica activate in invatare sunt : motivatia.1Aceste strategii nu sunt observabile in mod direct. strategii de gestiune – cele care constau in asigurarea conditiilor optime pentru desfasurarea activitatii de invatare. Mecanismele psihice in structura invatarii Natura procesului invatarii este descrisa in studiile de specialitate in legatura cu mai multe evenimente.Self – regulated learning and academic achievement: an overview. diferentierea. propunerea unor provocari. Receptia este finalizata in imagini mentale gestionate de fiecare individ in parte intr-un mod propriu ca si senzatii. reactualizarea sau destocarea informatiei din memorie.Zimmerman clasifica strategiile de autoreglare in trei categorii: strategii metacognitive – strategiile utilizate pentru reglarea activitatii de invatare. Universitara. precum fixarea scopurilor de atins. pag 3-17 Valeria Negovan – Introducere in psohologia educatiei. alegerea unui loc de invatare sau alegerea resurselor materiale necesare desfasurarii acestui process. perceptie si reprezentarea obiectelor sau evenimentelor intalnite in mediu.J. determinand astfel o invatare mai eficienta si motivanta. perceptii sau reprezentari. codarea cunostintelor intr-un cod propriu.26 5 . Ed. 1 2 B. pag. Zimmerman.2Receptarea si prelucrarea primara a informatiilor este prima conditie pentru invatare. fiecare in parte un anumit gen de informatii. autorecompensa la finalul lucrului. continand . strategii motivationale – strategiile de autoreglare utilizate de elev pentru a creste sau mentine motivatia de realizare a unei activitati.isi asuma responsabilitatea invatarii. si anume planificarea. ele presupunand organizarea timpului de lucru. dar putem observa actiunile prin care ele se traduc reusind sa asigure responsabilizarea elevului in actul invatarii si dezvoltandu-i autonomia.

considerat parintele metacognitiei . prin apelul la autocontrol.Introducere in neurostiintele cognitive. autoapreciere si auto perfectionare a propriei cognitii. Metacognitia este “capacitatea de a-si reprezenta propria activitate cognitiva . Ed Polirom.2 F.universale – informatiile pe care le posedam asupra gandirii umane in general. 3.) cunostintele metacognitive Referindu-ne la cunostintele metacognitive am putea aprecia ca acestea cuprind cunostintele referitoare la persoane. Metacognitia Metacognitia este un concept relative recent care atrage atentia asupra rolului subiectului in cunoastere.Psihologia educatiei.interindividuale – reprezentate de comparatiile pe care le facem intre indivizi . memorie si imaginatie. cum ar fi metacognitia si stilul cognitive. 1 2 J.intraindividuale – care include idei.Ea este un factor cheie al controlului pe care individual il poate exercita asupra gandirii sale. Metacognitia se defineste ca fiind cunostintele pe care le are un individ despre functionarea propriului sau sistem cognitiv.Flavell. In invatare sunt implicate si unele constructe psihice cu importante consecinte in plan educativ . de a-si evalua mijloacele si rezultatele. 64 6 . Delacour. 35 Dorina Salavastru. la sarcini si la strategii.”1 Specialistii considera ca exista patru factori care intervin in acest gen de autocunoastere cognitive. in constientizarea ei. de a o ajusta diferitelor tipuri de probleme sau de situatii prin alegerea deliberate a unor strategii si reguli. de trei tipuri: .Cunostintele referitoare la personae sunt de asemenea. considera ca metacognitia acopera doua aspecte: a. si mai ales de a stabili caracterul adevarat sau fals al unor reprezentari. pag. Ed.1. sa stie ceea ce stie. credinte pe care individual le are despre propria persoana .H. pag.Imaginile mentale obtinute prin prelucrarea primara a informatiilor realizata de mecanismele senzoriale sunt procesate in continuare prin gandire . si anume elevul trebuie sa stie cand stie. Polirom. sa stie ceea ce are nevoie sa stie sis a sties a utilizeze strategiile de interventie.

30 7 . cu privire la care trebuie sa stim unde.2 3. Ed Universitara.65 Valeria Negovan – Introducere in psihologia educatiei. despre strategiile invatarii.de control si de reglare aflate in stransa legatura cu sarcina de rezolvat si cu situatia.) gestiunea activitatii mintale( controlul pe care individual il exercita asupra propriei gandiri pe baza cunostintelor metacognitive).Aceste cunostinte pot fi despre tipul predominant de gandire. Se stie ca aceste cunostinte sunt stabile in timp. Cunostintele referitoare la strategii sunt.2. b. pag. Utilizarea priceperilor cognitive in procesarea informatiilor este descrisa in analogie cu utilizarea unui calculator: individual decide de care procedura are nevoie in pasul urmator. ceea ce arata importanta ei in realizarea invatarii nu doar a ceva anume ci a artei de a invata sa inveti. se reintoarce la meniu daca rezultatul nu este satisfacator sau daca are nevoie de oa lata procedura. metacognitia include cunostintele personale despre propriile resurse cognitive si despre compatibilitatea dintre acestea si situatia de invatare. cum sic and putem sa le utilizam.monitorizeaza fectul alegerii.Cunostintele referitoare la sarcina privesc cunoasterea obiectivelor sarcinii. pag. de fapt. se dezvolta mai tarziu si sunt cu atat mai complete cu cat cel care invata este mai in varsta. Ele sunt activitati de planificare . a cerintelor acesteia. Gestiunea activitatii mintale reprezinta aspectul procedural al metacognitiei si cuprinde activitatile pe care le desfasuram pentru a controla si monitoriza propria gandire. Ed. Polirom. activitatile metacognitive se desfasoara automatizat si nu sunt constientizate. despre raportul dintre procesele memoriei. despre calitatile memoriei. selecteaza procedura din mai multe alternative. Prin cele doua componente ale sale(cunoasterea declarative si cunoasterea procedurala) metacognitia implica a sti ce sa faci si a sti cum sa faci. a gradului de dificultate.1 Prin urmare. De cele mai multe ori . cunostinte generale dar specifice. precum si factorii sau conditiile de indeplinire a sarcinii.Stilul cognitiv Stilul cognitiv este o notiune relative noua care s-a dezvoltat pe baza cercetarilor asupra modului in care oamenii percep si isi 1 2 Dorina Salavastru – Psihologia Educatiei.

519-520 8 .Introducere in psihologia educatiei.” afectivitatea – este un mecanism stimulator si reglator in stransa relatie cu motivatia. Structura activitatii de invatare cuprinde mai multe componente egale in importanta. atentia – este indispensabila oricaror niveluri si etape ale invatarii. al personalitatii si in domeniul social. A invata informatia inseamna a o asimila si integra intre alte informatii relevante intr-o structura cognitive care astfel poate fi modificata. Ed Polirom M. limbajul – este mediator pentru toate procesele cognitive si se afla in stransa relatie cu comunicarea personalitatea – este impplicata in invatare cu toate subsistemele sale fundamentale: de orientare.1 Initial stilul cognitiv a fost definit ca o dimensiune ce cuprinde functionarea individuala manifestata din punct de vedere perceptual. acestea fiind: motivatia – se include ca factor declansator si de orientare.Ed.instrumental. aptitudinea – exprima atat experienta acumulata de individ in procesul activitatii cat si mostenirea lui genetica.valoric si de autoreglaj temperamental – isi pune amprenta asupra conduitei si comportamentului celor implicate in comunicare si prin aceasta asupra dinamicii invatarii. care se manifesta prin intermediul comportamentului reflex-neconditionat de orientare2 investigare a ambiantei. bioenergetic.relational. Decizia poate insemna rejectarea informatiei. Ulterior (Letteri) stilul cognitive a fost definit ca o forma a controlului prin care individual se conduce active si constoent in fluxul informatiei. Golu – Fundamentele psihologiei. de sustinere si potentare a invatarii: ”Forma primara de motivatie. inteligenta si interesul fiind considerati cei mai importanti factori care o sustin vointa care debuteaza prin trecerea de la tendinta la dorinta si continua cu trecerea de la dorinta la aspiratie si apoi la vrere. pag. de la receptia ei si pana la sistemul filtru care decide urmatorul pas in procesarea informatiei. 1 2 Valeria Negovan. memorarea ei sau transformarea si invatarea acesteia. Universitara.intelectual. este instinctual curiozitatii. din care isi trage obarsia invatarea.organizeaza informatia despre lume si asupra modului in care raspund la stimuli receptati din mediu.

1 Un alt construct psihic implicat in invatare este e stima de sine.35 9 .vointa si hotararea cu care se raporteaza individual la realitate inteligenta – asigura maximal eficienta invatarii. integrarea informatiilor. tipuri si niveluri la care se realizeaza invatarea. ii limiteaza tendinta de evitarea dificultatilor. compararea variantelor si retinerea celor optime. mentine implicarea profunda in activitate si asigura o rapida refacere a fortelor interne dupa situatii de esec.3 4. creativitatea – se regaseste in invatare sub toate aspectele ei cu toate caracteristicile produsului creat Un concept central pus din ce in ce mai frecvent in relatie cu invatarea este imaginea de sine. pag. Ceea ce crede individual despre el insusi in diferitele etape ale dezvoltarii sale este un factor determinant nu doar al reusitei scolare ci si al succesului in viata. deductia. ea este definita ca rezultatul comparatiei pe care o efectueaza subiectul intre el insusi si alti indivizi semnificativi pentru el.”2 Stima de sine si imaginea de sine influenteaza atat succesul scolar cat si succesul global al individului.Pe linia teoriilor echilibrului stima de sine este definita ca o functie a raportului dintre trebuintele satisfacute si ansamblul trebuintelor resimtite.745 3 Valeria Negovan – Introducere in psihologia educatiei.- caracterul – se afla in legatura cu dezvoltarea morala cu energia. Parot – Dictionar de psihologie. Pe linia teoriilor comparatiei sociale . conduce la fixarea unor scopuri in viata.Bandura – Self-efficacy Doron. Aceasta este definita ca “trasatura de personalitate in raport cu valoarea pe care un individ o atribuie persoanei sale. pag. generalizarea. Increderea in fortele proprii sustine asumarea provocarilor de in diferitele situatii cu care se confrunta individual in viata.Implementarea strategiilor de invatare in practica educationala 1 2 A. corelarea. factor deosebit de important in dezvoltarea personala. anticiparea consecintelor. prin ele ajungandu-se la constiinta de sine. asigura adaptarea persoanei la situatii noi. sub influenta unoe constelatii de factori si conditii diferite determinand o mare diversitate de forme . Aceste componente ale structurii psihologice ale invatarii se activeaza in grade diferite.

Astfel. De regula insa. Simplul fapt de a-l determina pe elev sa reflecteze si sa-si puna intrebarea “ cum sa fac?” atunci cand are de rezolvat o sarcina poate conduce la o restructurare a cunostintelor si o reevaluare a posibilitatilor. Giasson propune ca profesorul sa parcurga cinci etape in predarea unei strategii: sa defineasca strategia sis a precizeze utilitatea ei sa asigure transparenta procesului sa interactioneze cu elevii sis a-I indrume spre achizitionarea strategiei sa favorizeze autonomia elevilor in utilizarea strategiei sa asigure aplicarea strategiilor.s. profesorul trebuie sa propuna elevilor situatii problema pentru a-i stimula sa faca apel in mod spontan la diferite strategii.176 Dorina Salavastru – Psihologia invatarii.2 1 2 Dorina Salavastru – Psihologia invatarii.Avand in vedere importanta strategiilor de invatare pentru reusita scolara. Exista o multitudine de sugestii oferite educatorilor in scopul dezvoltarii proceselor metacognitive ale elevilor: elevul sa tina un jurnal al invatarii. sa se poarte discutii despre activitatile metacognitive implicate in efectuarea sarcinii. invatarea explicita a acestor strategii ii poate ajuta pe elvi sa utilizeze strategiile cele mai adecvate unui anume continut sau tip de sarcina. se pune problema modului in care elevii pot ajunge sa stapaneasca aceste strategii. ci si cresterea increderii in sine. O serie de autori insista asupra faptului ca elevii trebuie ajutati sa-si insuseasca si sa-si constientizeze deprinderile metacognitive.pag. Exista autori care opteaza pentru o invatare implicita a strategiilor. sa-si monitorizeze si sa-si controleze capacitatea de procesare a informatiilor. sa se asigure un permanent feed-back. sa se faca initierea in tehnica autochestionarii. sa-si monitorizeze eficienta strategiilor si sa-si autoevalueze progresul. pag.66 10 . a motivatiei. Predarea strategiilor de invatare nu asigura in mod automat si utilizarea acesteia de catre elev.1 Utilizarea strategiilor de invatare de catre elevi are ca efect nu numai facilitarea invatarii si imbunatatirea performantelor . sa devina constienti de existenta strategiilor gandirii.a.Din acest motiv. sa invete sa-si cunoasca propria gandire. J.

chiar si atunci cand este obligat sa invete un anume subiect . ca viitori psihologi/ consilieri scolari.pasiunile. comportament si in relatia cu mediul. Intre temele de baza ale educatiei umaniste s-au numarat . Prin urmare.Am amintit pe parcursul acestei lucrari contributia deosebit de importanta a motivatiei in procesul invatarii si voi face in continuare un scurt rezumat a doua dintre teoriilor umaniste ale invatarii si anume cele explorate de Maslow si Rogers. strategiile de invatare in sistemul nostru educational. Din punct de vedere umanist in procesul educativ –instructiv elevii trebuie incurajati sa-si spuna propria lor parere despre ceea ce ar dori sa invete. subliniaza latura neintelectuala a invatarii: cea care are legatura cu emotiile. sentimente.1 Abordarea umanista a educatiei.Folosirea grupurilor de egali in procesul de invatare(invatarea in echipa prin discutii conduse de elevi. conceptie cunoscuta si ca educatie afectiva. Mi se pare locul potrivit a fi amintite avand in opinia mea legatura cu modul in care am putea implementa.efortul individual se amplifica prin interactiunile din cadrul grupului). Invatarea presupune nu numai simpla insusire a unor informatii si fapte. valorile si caracterul.sustinerea si recunoasterea nevoii de dragoste si sentimentului valorii proprii . El considera ca educatia este un proces care dureaza toata viata si nu se limiteaza doar la sala de clasa. dar in acelasi timp sa fie constienti ca aceasta libertate de exprimare nu inseamna si imediata complianta a 1 Maslow – Motivatie si personalitate 11 . care produce permanent schimbari in imaginea de sine. Orientarea umanista spune ca elevul .profesorul ca agent de structurare a mediului educational deschis (adica profesorul ar trebui sa-I invite pe elevi sa aleaga ceea ce vor sa invete ori de cate ori este practic sa o faca si nu doar sa le spuna simplu ce sa faca).responsabilitatea individului pentru procesul sau de invatare si pentru dezvoltarea identitatii . Pentru Maslow invatarea este relevanta intr-un anumit sens pentru toate trebuintele umane. aceasta abordare trateaza relatia dintre emotii si comportament punand accentul pe exprimarea libera a comportamentului uman. ci si reintegrarea holistica a individului. are libertatea sa placa sau nu acel subiect. sentimentele .Aceasta exprimare trebuie sa fie aleasa si asumata de fiecare. .

alerte privind abuzul.Motivatie si personalitate 12 .Astfel.kinetica sau interpersonala. imbracaminte . profesorul mai degraba faciliteaza invatarea decat sa o cauzeze. Acestea se refera la : trebuintele fiziologice – pranz. sugerand totodata ca 1 Maslow.Educatia afectiva subliniaza ca nici o strategie nu trebuie aplicata inainte ca profesorul sau elevul sa fie pregatiti.` - - - profesorului. Conceptele privitoare la trebuintele si gradul de pregatire individual se refera la : conceptia despre sine revelatia intuitiva privitoare la sine intelegere de sine actualizare a sinelui 1 In perspectiva umanista . Indivizii pot avea diferite tipuri de inteligenta : lingvistica. Capacitatea de revelatie intuitiva si constiinta kinestezica sunt pretuite ca exprimari ale unei caracteristici fundamentale ale naturii umane. logicmatematica. fricile.expunerea rezultatelor activitatii. situatia familiala si cum toate acestea isi aduc contributia la performanta scolara a acestuia. Maslow observa ca exista mai multe moduri de a rezolva o problema si de a implini potentialul uman.spatiala. grupuri de prieteni. consiliere Pentru dezvoltarea stimei de sine si a actualizarii sinelui . ce sa alegem si ce sa respingem. transport trebuinte de securitate – exersarea evacuarii in caz de incendiu. combinate intr-un mod particular. un potential pe care il au toti oamenii la nastere. ganduri si comportamente interrelationate.oamenii sunt personalitati complexe. Maslow considera ca educatia ar trebui sa presupauna invatarea unor lucruri legate de dezvoltarea personala. motivele. premii stimulative.. muzicala. semnalarea absentelor trebuinte de dragoste si apartenenta – activitati cu clasa. catre ce trebuie sa evoluam. manifesta pattern-uri complexe de sentimente. notarea insotita de explicatii. Pregatirea reprezinta in ierarhia lui Maslow un factor cu importanta majora . interesele elevului. adica trebuintele elevilor legate de mediul optim de invatare sunt clarificate si momentul este oportun.Prin urmare. profesorul ar trebui sa fie preocupat sa cunoasca sperantele.

1 Maslow – Motivatie si personalitate 13 . vizualizare. dezvoltatrea memoriei si jocurile intelectuale. ci este facilitate. acele experiente care determina o schimbare in organizarea eu-lui tind sa fie rezistente la negare sau distorsiuni ale simbolizarilor structura si organizarea eu-lui par a deveni mai rigide atunci cand climatul este unul amenintator pentru persoana ceea ce conduce la necesitatea unui climat pozitiv.au determinat aparitia unei noi modalitati de educatie. prin introducerea termenului de invatare centrata pe elev. sunt cele in care amenintarea self-ului este redusa la minim si este facilitate perceptia diferentiata a campului. securizant. constientizare senzoriala.1 Prin urmare.- - - educatia timpurie in materie de arta. Teoriile lui Maslow despre potentialul uman pot fi puse in legatura si cu crearea unor tehnici de invatare. a imaginii de sine limitate si a ideilor negative privind capacitatile limitate ale persoanei. si anume centrarea pe client. in care sa se desfasoare experientele de invatare situatiile educationale care promoveaza o invatare semnificativa. acest tip de invatare fiind legat de nevoile si dorintele celui implicat. prin organizarea si punerea la dispozitie a resurselor necesare. hipnoza. dezvoltarea intuitiei si flerului. prin clarificarea scopurilor si prin impartasirea ideilor si sentimentelor cu cei implicate in process. printre ele numaranduse si tehnicile de relaxare. In contexte relevante. invatarea dobandeste semnificatie pentru cineva in masura in care experientele respective sunt percepute ca avand o contributie la mentinerea si dezvoltarea structurii eu-lui. Implicatiile acestei abordari in practica scolara. Rogers si Maslow s-au influentat reciproc in plan teoretic. cele invatate dobandesc semnificatie doar prin utilizarea lor. iar rolul de facilitator al invatarii ii revine profesorului prin asigurarea unui climat favorabil. muzica si dans este esentiala pentru formarea identitatii psihice si biologice.Aceste instrumente de invatare au menirea de a ajuta la eliminarea fricii. Rogers considera ca invatarea experientiala este incarcata de semnificatie deoarece consta in achizitionarea si aplicarea imediata a cunoasterii. a autoacuzarii. invatarea in somn. afirmatiile positive. Rogers aplicand conceptele in crearea unui nou mod de abordare. ce are la baza 5 ipoteze: procesul de invatare nu este unul direct.

intelegerea empatica fiind un ingredient necesar in procesul educational. sa se prezinte pe sine asa cum este. sa fie el insusi.cu atat mai mult cu cat informatiile pe care le-am cumulat pentru a oferi o forma cat mai coerenta a subiectului avut in vedere. sa aiba relevanta pentru ei. Este foarte importanta existenta unei deschideri permanente a persoanei spre nou si schimbare. existand in acelasi timp o echilibrare intre componentele affective si cognitive ale invatarii initiative evenimentului de invatare sa apartina persoanei.Relatia trebuie sa se bazeze pe incredere. cresterea si maturizarea persoanei. au fost sintetizate 14 . cu schimbarea. pe acceptarea celuilalt sip e aprecierea lui. Sa aiba disponibilitatea de a vorbi despre propriile experiente. sa-si respecte elevii. este accentual pus pe relatie. iar pentru ca procesul de invatare sa fie unul eficient si sa-si atinga obiectivele propuse este necesar ca elevul sa se implice activ in invatare. deci.activitatile de invatare sa fie proiectate astfel incat sa permita experimentarea si reflectia asupra experienteleor traite si sa fie inspirate din problematica vietii cotidiene a cursantului. spre crestere si dezvoltare. pe abilitatea de a dezvolta relatii interpersonale si pe natura acestora pentru stimularea si facilitarea invatarii.in ceea ce priveste baza de cunostiinte. efectele asupra celui implicat sa fie vizibile in schimbari la nivelul intregii personalitati.- Invatarea experientiala este echivalenta. in functie de nevoile sale. de atitudini sau de comportamente ale persoanei. Elevul se simte apreciat si atunci cand este inteles de catre profesor si nu doar evaluat sau judecat de acesta. sa admita ca si el poate sa greseasca. Un alt aspect esential in abordarea lui Rogers. Concluzie Este dificil a formula o concluzie legata de tema aleasa . raspunzand astfel nevoilor.In primul rand profesorul trebuie sa fie o persoana autentica. dorintelor si intereselor sale de cunoastere sau de schimbare persoana sa realizeze o evaluare a utilitatii si masurii in care invatarea respective a contribuit la satisfacerea nevoilor care au generat-o. adica ce spune sa si faca. Ea presupune ca: persoana sa se implice afectiv si cognitive in experienta de invatare.

vreau sa amintesc cresterea competitiei ca effect cu impact direct al pietelor de munca. scoala se mai confrunta cu o provocare . Globalizarea( poate suna mai economic decat mi-as dori) este un factor major care in opinia mea influenteaza si a influentat campul educational avand tendinta de remodela evolutiile din educatie in special prin directiile sale legate de piata muncii. consider piata muncii a fi o extensie a sistemului de educatie scolar.- deja pe parcursul acestei lucrari. de modul nostru actual de a privi realitatea si . in vremurile de tranzitie permanenta prin care trecem. Modificandu-se in acest fel datele acestei probleme nu putem spune oare ca si strategiile utilizate pentru aprofundarea specializarilor fiecaruia dintre noi au fost modificate? Modul in care este gandita dezvoltarea personala si sociala a elevilor in scoala tinanad cont de apartenenta culturala si de propria lor identitate nu este . in concluzia mea privind strategiile de invatare. efect ce a determinat modificarea cerintelor angajatorilor in sensul aprecierii inaltei calitati a munci . si anume. insa prin extindere. Nu intentionez sa fac un nou capitol. concept ce a capatat noi semnificatii prin implicarea UNESCO in redactarea Conventiei privind Drepturile Copilului si Declaratia privind Educatia pentru toti. Nu imi doresc sa ma indepartez prea mult de tema aleasa. astfel incat pot face legatura intre aceasta notiune si strategiile care ne determina sa accedem intr-o ierarhie organizationala de orice tip ar fi ea. aceea de a asigura accesul la educatie in conditiile in care instrumentele necesare acesteia presupun costuri mari. de asemenea un aspect de neglijat in abordarea strategiilor de invatare. ma voi referi in speta la modul in care eu le percep a fi influentate. Revenind la directiile de influenta a globalizarii. altfel spus o prelungire a pregatirii noastre educationale.sinteza al lucrarii mele in aceastra concluzie insa intentionez sa subliniez inca o data tendinta catre o noua semnificatie a conceptului de invatare. prin urmare de mediul extern. Tinand cont de cresterea accesului de educatie in egala masura poate cu cresterea costurilor educatiei.In acest studio sunt introdusi patru piloni ai invatarii: a invata sa stii/ sa cunosti a invata sa faci a invata sa muncesti impreuna cu ceilalti a invata sa fii 15 . desigur pe fondul cresterii exigentelor beneficiarilor tot mai bine informati. Prin urmare .

Si avand ca motto aceasta directie consider invatarea dincolo de discipline.Si aici intevenim noi psihologii…. 16 . de rigiditatea canoanelor academice si a strategiilor directive ca fiind poate mai profitabila din perspectiva nevoilor omului contemporan….Alaturi de cei patru piloni as mai putea aminti unul – a invata sa te transformi pe tine si sa schimbi societatea-.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->