Introducere

“Viata inseamna educatie si fiecare dintre noi este profesor si in acelasi timp elev perpetuu.”1 “Capacitatea de a invata, atat a omului cat si a animalului este una dintre cele mai remarcabile acte naturale, alaturi de reproducere si ereditate.”2 Oricare ar fi modalitatea de abordare a personalitatii umane(absolutist teologica sau darwinista) trasaturile generale ale psihicului uman au inregistrat modificari semnificative pe treptele evolutiei, aceleasi modificari devenind vizibile si in ceea ce priveste modul de invatare al fiecaruia dintre noi. Omul invata cunostinte, atitudini fata de oameni sau lucruri, modalitati de aplicare a cunostintelor si modalitati de rezolvare de probleme. Progresul in cunoasterea tipurilor de transformari prin care se produce evolutia fiintei vii in mediu, la toate nivelurile, a contribuit la precizarea semnificatiei notiunii de invatare.De la proces biologic la proces psihologic, notiunea de invatare continua sa fie abordata in contextul analizei adaptarii individului la mediu, cunoscut fiind faptul ca forta de adaptare a individului la mediu este uriasa. Devenind constient de capacitatea lui de a invata, reflectand asupra ei,cercetand-o, omul si-a asumat responsabilitatea de a interveni in mecanismele ei cele mai subtile, controland procesul invatarii in scopul optimizarii influentei ei asupra competentei sale generale nu doar de a raspunde unui mediu din ce in ce mai complex, ci si de a transforma mediul conform propriilor nevoi, din ce in ce mai complexe. Invatarea exprima modificarea cu un anumit grad de stabilitate in timp a comportamentului, indiferent de sensul acestei modificari ca urmare a confruntarii individului cu situatii pentru care nu are elaborate instrumente adecvate de a le face fata:” Probabil cea mai interesanta caracteristica a comportamentului uman este aceea ca poate fi modificat prin confruntarea cu noi situatii, ca prin generalizarea invatarii anterioare la noile situatii se pot dezvolta concepte si strategii de a le face fata atat situatiilor curente cat si celor care urmeaza sa apara.Acest caracter flexibil , adaptativ al comportamentului uman accentueaza importanta fundamentala a invatarii.3 Ca urmare a asimilarii si identificarii invatarii cu inteligenta, cunoasterea , gandirea sau rezolvarea de probleme, strategiile invatarii sunt
1 2

A.H.Maslow – Motivatie si personalitatea,Ed.Trei,pag.464 Woodwoth,Marquis 3 Ellis,1978

1

L. Pot lua diferite forme .Wenden(1987). Precizarea motivatiei. operatii cognitive. inteleg a selectiona . pag. memorarea informatiilor. rezolvarea de probleme. Psihologia invatarii. in vederea atingerii unui scop.actiuni). a-si insusi.Conceptul de strategie permite interpretarea regularitatilor comportamentale observate. ceea ce este deosebit de important pentru demersul pedagogic. ajungandu-se la complexele conexiuni ale strategiilor de invatare cu deprinderile intelectuale si deprinderile de studiu. a-si organiza sau integra noile cunostinte. Pentru a intelege mai bine modul in care se definesc strategiile de invatare ne putem raporta la sase caracteristici definitorii pentru acestea precizate de A. pentru a stabili conexiuni intre diferitele elemente ale materiei sau pentru a face asociatii intre cunostintele noi si cele anterioare. si anume: Sunt actiuni sau tehnici specifice.749) 2 . ceea ce se observa sunt tehnicile puse in functiune.1 Strategiile de invatare sunt desemnate de multitudinea de comportamente care privesc modalitatile prin care cei care studiaza. ca manifestari ale activitatii si autonomiei unui sistem. recuperarea informatiilor stocate in memorie. Sunt orientate catre o problema.Strategia de invatare – definire Strategia desemneaza actiunile desfasurate de un subiect pentru coordonarea planificata a mijloacelor de care dispune(cunostinte. pag. a atentiei si a altor mecanisme psihice a condus la descrierea strategiilor de invatare ca strategii de control si autoreglare.Strategiile intervin in numeroase activitati cognitive: luarea deciziilor.167(vezi Doron/Parot. fie ca strategii mnezice. Editura Polirom. de adaptare sau de studiu. Pot contribui direct sau indirect la invatare. dar pot deveni si automatizate. dela identificarea ideilor principale 1 Dorina Salavastru. O strategie de invatare poate servi pentru a selectiona mai bine informatia.Dictionar de psiholgie. Pot fi invatate. stilul cognitiv si stilul de invatare. putand explica astfel o parte a diferentelor individuale. 1. Strategiile nu pot fi observate in mod direct. fie ca strategii ale gandirii.descrise fie ca strategii cognitive. sin u trasaturi de personalitate sau de stil cognitive. iar aceste tehnici implica utilizarea unor strategii. Pot fi utilizate constient. modificate.

redactarea unui rezumat si pana la relaxarea dinaintea unui examen. D. Ed Polirom. Zimmerman(1986). Psihologia invatarii – Teorii si aplicatii educationale. imagini mentale.Pintrich.169 Valeria Negovan.1 2.Ca si strategii primare autorul numeste: .Lin si Smith(1988).strategiile de intelegere .pag. c) Strategiile de organizare constau in selectia informatiei si gruparea ei in functie de diverse 1 2 Dorina Salavastru. b) Strategiile de elaborare constau in stabilirea legaturilor intre informatii cu scopul de a crea retele si se realizeaza prin analogii. Psihologia invatarii.Weinstein si Mayer (1986). iar strategiile de support pentru a opera asupra propriei interioritati( pentru amentine climatul psihologic intern necesar invatarii) facand strategiile primare sa castige in eficienta.strategiile de identificare Ca strategii de suport. Ed. McKeachie.intr-un text. fie pe stapanirea strategiilor cognitive si a factorilor afectivi implicate in invatare. reguli). utilizarea procedeelor mnemotehnice.etc.strategiile de retinere .Strategiile primare sunt folosite pentru a opera direct asupra materialului.Tipologia strategiilor de invatare Aceasta diversitate a strategiilor a condus catre diferite clasificari care se centreaza fie pe achizitia de cunostinte. pag.223 3 .Printre cele mai cunoscute tipologii ale strategiilor de invatare se numara si cele propuse de Dansereau(1985). Universitara. nume. Dansereau mentioneaza : concentrarea tehnicile de stabilire a unor atitudini propice invatarii metodele de a face fata diminuarii concentrarii monitorizarea si corectarea strategiei primare2 Weinstein si Mayer(1986) propun un model care clasifica strategiile invatarii in cinci categorii: a) strategiile de repetare sunt mijloacele utilizate de elevi numai atunci cand li se cere retinerea unor informatii factuale (date. rezumate. Dansereau distinge intre doua clase de strategii ale invatarii si anume: strategiile primare si strategiile de support.

pag.Pintrich.strategii de control necesare pentru intelegerea memoriei si integrarea cunostintelor anterioare . sa verifice gradul de intelegere si sa se autoevalueze e) Strategiile afective pun accentual pe rolul elevului in crearea si controlul unui mediu de invatare adecvat1.sustinerea celorlalti Pe langa aceste tipuri de strategii.strategii de repetare care ajuta atentia si encodajul . sistematic si constant atunci cand 1 2 Dorina Salavastru. Ed Polirom. Polirom.strategii de planificare care permit planificarea utilizarii strategiilor si tratamentul informatiilor . McKeachie .gestiunea efortului . Aceste strategii de autoreglare sunt strategii mentale pe care elevul le utilizeaza in mod constient.organizarea timpului . 4 . schematizarea pe baza relatiilor dintre idei. elevul sa gestioneze interactiunile dintre elementele situatiei de invatare . Zimmerman(1990) a introdus si strategiile de autoreglare constatand ca fara utilizarea acestora strategiile cognitive au un effect redus asupra performantei elevului.strategii de elaborare care permit conservarea informatiilor in memoria de lunga durata.organizarea mediului de studio . Ed.173 Dorina Salavastru. pe parcursul realizarii unei sarcini. reprezentarea grafica a materialului sub forma de sinteza sau schema. pe baza legaturilor .Lin si Smith realizeaza un inventar al strategiilor invatarii si le clasifica in trei categorii: strategii cognitive .strategii de reglare care cresc performanta deoarece permit verificarea si corectarea 2 comportamentului strategii de gestiune a resurselor . d) Strategiile de control al comprehensiunii sunt de fapt strategii metacognitive care presupun ca.strategii de organizare care permit selectia informatiei si construirea de legaturi strategii metacognitive .Psihologia invatarii.Psihologia Educatiei.Astfel de strategii sunt: realizarea unui cuprins al ideilor principale.categorii si structuri.

Universitara. codarea cunostintelor intr-un cod propriu. autorecompensa la finalul lucrului.Faptele de natura psihica activate in invatare sunt : motivatia. ele presupunand organizarea timpului de lucru. si anume planificarea. perceptie si reprezentarea obiectelor sau evenimentelor intalnite in mediu. continand . 3. dar putem observa actiunile prin care ele se traduc reusind sa asigure responsabilizarea elevului in actul invatarii si dezvoltandu-i autonomia. Scopul lor este ca elevii sa le activeze in situatiile scolare. Toate aceste strategii sustin procesul invatarii insa pentru a putea fi eficiente in fiecare caz in parte ele trebuiesc atent selectionate in functie de specificul fiecarei situatii si a fiecarui elev.Self – regulated learning and academic achievement: an overview. diferentierea. propunerea unor provocari. 1 2 B.2Receptarea si prelucrarea primara a informatiilor este prima conditie pentru invatare. alegerea unui loc de invatare sau alegerea resurselor materiale necesare desfasurarii acestui process. Zimmerman. strategii de gestiune – cele care constau in asigurarea conditiilor optime pentru desfasurarea activitatii de invatare. determinand astfel o invatare mai eficienta si motivanta. precum fixarea scopurilor de atins.isi asuma responsabilitatea invatarii. strategii motivationale – strategiile de autoreglare utilizate de elev pentru a creste sau mentine motivatia de realizare a unei activitati.J. monitorizarea si reglarea. reactualizarea sau destocarea informatiei din memorie. pag. perceptii sau reprezentari. ea fiind asigurata de receptia senzoriala. stocarea sau retinerea informatiei in memoria de lunga sau scurta durata. aprehensiunea.26 5 . Receptia este finalizata in imagini mentale gestionate de fiecare individ in parte intr-un mod propriu ca si senzatii. pag 3-17 Valeria Negovan – Introducere in psohologia educatiei. Ed.Zimmerman clasifica strategiile de autoreglare in trei categorii: strategii metacognitive – strategiile utilizate pentru reglarea activitatii de invatare. Mecanismele psihice in structura invatarii Natura procesului invatarii este descrisa in studiile de specialitate in legatura cu mai multe evenimente.1Aceste strategii nu sunt observabile in mod direct. sin u lasate pe seama unei invatari implicite. fiecare in parte un anumit gen de informatii.

Psihologia educatiei.intraindividuale – care include idei. si mai ales de a stabili caracterul adevarat sau fals al unor reprezentari.1.2 F. considera ca metacognitia acopera doua aspecte: a.Flavell. de a o ajusta diferitelor tipuri de probleme sau de situatii prin alegerea deliberate a unor strategii si reguli. memorie si imaginatie. 3. In invatare sunt implicate si unele constructe psihice cu importante consecinte in plan educativ . sa stie ceea ce stie. de a-si evalua mijloacele si rezultatele. 64 6 .Introducere in neurostiintele cognitive.Ea este un factor cheie al controlului pe care individual il poate exercita asupra gandirii sale. cum ar fi metacognitia si stilul cognitive. si anume elevul trebuie sa stie cand stie.Imaginile mentale obtinute prin prelucrarea primara a informatiilor realizata de mecanismele senzoriale sunt procesate in continuare prin gandire .Cunostintele referitoare la personae sunt de asemenea. de trei tipuri: . considerat parintele metacognitiei . 1 2 J. Delacour.interindividuale – reprezentate de comparatiile pe care le facem intre indivizi . pag. Ed.universale – informatiile pe care le posedam asupra gandirii umane in general.) cunostintele metacognitive Referindu-ne la cunostintele metacognitive am putea aprecia ca acestea cuprind cunostintele referitoare la persoane. in constientizarea ei. prin apelul la autocontrol. pag.H. Polirom. Ed Polirom. Metacognitia este “capacitatea de a-si reprezenta propria activitate cognitiva . autoapreciere si auto perfectionare a propriei cognitii. la sarcini si la strategii. Metacognitia Metacognitia este un concept relative recent care atrage atentia asupra rolului subiectului in cunoastere. sa stie ceea ce are nevoie sa stie sis a sties a utilizeze strategiile de interventie. Metacognitia se defineste ca fiind cunostintele pe care le are un individ despre functionarea propriului sau sistem cognitiv. credinte pe care individual le are despre propria persoana .”1 Specialistii considera ca exista patru factori care intervin in acest gen de autocunoastere cognitive. 35 Dorina Salavastru.

1 Prin urmare. se dezvolta mai tarziu si sunt cu atat mai complete cu cat cel care invata este mai in varsta. de fapt.2.30 7 . Ed. Gestiunea activitatii mintale reprezinta aspectul procedural al metacognitiei si cuprinde activitatile pe care le desfasuram pentru a controla si monitoriza propria gandire. despre strategiile invatarii. despre raportul dintre procesele memoriei. cu privire la care trebuie sa stim unde. Utilizarea priceperilor cognitive in procesarea informatiilor este descrisa in analogie cu utilizarea unui calculator: individual decide de care procedura are nevoie in pasul urmator. b. Ele sunt activitati de planificare .de control si de reglare aflate in stransa legatura cu sarcina de rezolvat si cu situatia. a cerintelor acesteia. De cele mai multe ori . cum sic and putem sa le utilizam. Polirom. cunostinte generale dar specifice.) gestiunea activitatii mintale( controlul pe care individual il exercita asupra propriei gandiri pe baza cunostintelor metacognitive). pag. pag. Cunostintele referitoare la strategii sunt. Prin cele doua componente ale sale(cunoasterea declarative si cunoasterea procedurala) metacognitia implica a sti ce sa faci si a sti cum sa faci. precum si factorii sau conditiile de indeplinire a sarcinii. a gradului de dificultate.65 Valeria Negovan – Introducere in psihologia educatiei. Se stie ca aceste cunostinte sunt stabile in timp. activitatile metacognitive se desfasoara automatizat si nu sunt constientizate. ceea ce arata importanta ei in realizarea invatarii nu doar a ceva anume ci a artei de a invata sa inveti.Cunostintele referitoare la sarcina privesc cunoasterea obiectivelor sarcinii.2 3.Stilul cognitiv Stilul cognitiv este o notiune relative noua care s-a dezvoltat pe baza cercetarilor asupra modului in care oamenii percep si isi 1 2 Dorina Salavastru – Psihologia Educatiei. Ed Universitara. metacognitia include cunostintele personale despre propriile resurse cognitive si despre compatibilitatea dintre acestea si situatia de invatare. se reintoarce la meniu daca rezultatul nu este satisfacator sau daca are nevoie de oa lata procedura.Aceste cunostinte pot fi despre tipul predominant de gandire.monitorizeaza fectul alegerii. despre calitatile memoriei. selecteaza procedura din mai multe alternative.

Golu – Fundamentele psihologiei. acestea fiind: motivatia – se include ca factor declansator si de orientare. limbajul – este mediator pentru toate procesele cognitive si se afla in stransa relatie cu comunicarea personalitatea – este impplicata in invatare cu toate subsistemele sale fundamentale: de orientare. atentia – este indispensabila oricaror niveluri si etape ale invatarii. aptitudinea – exprima atat experienta acumulata de individ in procesul activitatii cat si mostenirea lui genetica. de la receptia ei si pana la sistemul filtru care decide urmatorul pas in procesarea informatiei. este instinctual curiozitatii.Ed.valoric si de autoreglaj temperamental – isi pune amprenta asupra conduitei si comportamentului celor implicate in comunicare si prin aceasta asupra dinamicii invatarii.1 Initial stilul cognitiv a fost definit ca o dimensiune ce cuprinde functionarea individuala manifestata din punct de vedere perceptual. Ulterior (Letteri) stilul cognitive a fost definit ca o forma a controlului prin care individual se conduce active si constoent in fluxul informatiei. al personalitatii si in domeniul social. care se manifesta prin intermediul comportamentului reflex-neconditionat de orientare2 investigare a ambiantei.relational.Introducere in psihologia educatiei. Structura activitatii de invatare cuprinde mai multe componente egale in importanta. de sustinere si potentare a invatarii: ”Forma primara de motivatie. din care isi trage obarsia invatarea. Decizia poate insemna rejectarea informatiei.” afectivitatea – este un mecanism stimulator si reglator in stransa relatie cu motivatia.organizeaza informatia despre lume si asupra modului in care raspund la stimuli receptati din mediu. pag. 1 2 Valeria Negovan. inteligenta si interesul fiind considerati cei mai importanti factori care o sustin vointa care debuteaza prin trecerea de la tendinta la dorinta si continua cu trecerea de la dorinta la aspiratie si apoi la vrere. Ed Polirom M. Universitara.519-520 8 . A invata informatia inseamna a o asimila si integra intre alte informatii relevante intr-o structura cognitive care astfel poate fi modificata. bioenergetic.intelectual. memorarea ei sau transformarea si invatarea acesteia.instrumental.

Pe linia teoriilor echilibrului stima de sine este definita ca o functie a raportului dintre trebuintele satisfacute si ansamblul trebuintelor resimtite. mentine implicarea profunda in activitate si asigura o rapida refacere a fortelor interne dupa situatii de esec. creativitatea – se regaseste in invatare sub toate aspectele ei cu toate caracteristicile produsului creat Un concept central pus din ce in ce mai frecvent in relatie cu invatarea este imaginea de sine. Parot – Dictionar de psihologie. anticiparea consecintelor. factor deosebit de important in dezvoltarea personala.1 Un alt construct psihic implicat in invatare este e stima de sine. prin ele ajungandu-se la constiinta de sine. integrarea informatiilor.vointa si hotararea cu care se raporteaza individual la realitate inteligenta – asigura maximal eficienta invatarii. generalizarea.745 3 Valeria Negovan – Introducere in psihologia educatiei. sub influenta unoe constelatii de factori si conditii diferite determinand o mare diversitate de forme . ea este definita ca rezultatul comparatiei pe care o efectueaza subiectul intre el insusi si alti indivizi semnificativi pentru el. corelarea. deductia. pag.”2 Stima de sine si imaginea de sine influenteaza atat succesul scolar cat si succesul global al individului. conduce la fixarea unor scopuri in viata.Implementarea strategiilor de invatare in practica educationala 1 2 A. ii limiteaza tendinta de evitarea dificultatilor. Pe linia teoriilor comparatiei sociale . tipuri si niveluri la care se realizeaza invatarea. asigura adaptarea persoanei la situatii noi.Bandura – Self-efficacy Doron.- caracterul – se afla in legatura cu dezvoltarea morala cu energia. Ceea ce crede individual despre el insusi in diferitele etape ale dezvoltarii sale este un factor determinant nu doar al reusitei scolare ci si al succesului in viata.35 9 .3 4. Aceste componente ale structurii psihologice ale invatarii se activeaza in grade diferite. compararea variantelor si retinerea celor optime. pag. Increderea in fortele proprii sustine asumarea provocarilor de in diferitele situatii cu care se confrunta individual in viata. Aceasta este definita ca “trasatura de personalitate in raport cu valoarea pe care un individ o atribuie persoanei sale.

Simplul fapt de a-l determina pe elev sa reflecteze si sa-si puna intrebarea “ cum sa fac?” atunci cand are de rezolvat o sarcina poate conduce la o restructurare a cunostintelor si o reevaluare a posibilitatilor.Avand in vedere importanta strategiilor de invatare pentru reusita scolara. sa invete sa-si cunoasca propria gandire. sa se faca initierea in tehnica autochestionarii.Din acest motiv.66 10 . pag. J. Astfel. se pune problema modului in care elevii pot ajunge sa stapaneasca aceste strategii. sa se poarte discutii despre activitatile metacognitive implicate in efectuarea sarcinii. sa se asigure un permanent feed-back. a motivatiei.176 Dorina Salavastru – Psihologia invatarii. ci si cresterea increderii in sine.2 1 2 Dorina Salavastru – Psihologia invatarii.s.pag. Predarea strategiilor de invatare nu asigura in mod automat si utilizarea acesteia de catre elev.a. sa devina constienti de existenta strategiilor gandirii. Giasson propune ca profesorul sa parcurga cinci etape in predarea unei strategii: sa defineasca strategia sis a precizeze utilitatea ei sa asigure transparenta procesului sa interactioneze cu elevii sis a-I indrume spre achizitionarea strategiei sa favorizeze autonomia elevilor in utilizarea strategiei sa asigure aplicarea strategiilor. invatarea explicita a acestor strategii ii poate ajuta pe elvi sa utilizeze strategiile cele mai adecvate unui anume continut sau tip de sarcina. profesorul trebuie sa propuna elevilor situatii problema pentru a-i stimula sa faca apel in mod spontan la diferite strategii. sa-si monitorizeze eficienta strategiilor si sa-si autoevalueze progresul. sa-si monitorizeze si sa-si controleze capacitatea de procesare a informatiilor. Exista autori care opteaza pentru o invatare implicita a strategiilor. O serie de autori insista asupra faptului ca elevii trebuie ajutati sa-si insuseasca si sa-si constientizeze deprinderile metacognitive. De regula insa.1 Utilizarea strategiilor de invatare de catre elevi are ca efect nu numai facilitarea invatarii si imbunatatirea performantelor . Exista o multitudine de sugestii oferite educatorilor in scopul dezvoltarii proceselor metacognitive ale elevilor: elevul sa tina un jurnal al invatarii.

sentimentele .Am amintit pe parcursul acestei lucrari contributia deosebit de importanta a motivatiei in procesul invatarii si voi face in continuare un scurt rezumat a doua dintre teoriilor umaniste ale invatarii si anume cele explorate de Maslow si Rogers. Din punct de vedere umanist in procesul educativ –instructiv elevii trebuie incurajati sa-si spuna propria lor parere despre ceea ce ar dori sa invete. sentimente. El considera ca educatia este un proces care dureaza toata viata si nu se limiteaza doar la sala de clasa. Mi se pare locul potrivit a fi amintite avand in opinia mea legatura cu modul in care am putea implementa. dar in acelasi timp sa fie constienti ca aceasta libertate de exprimare nu inseamna si imediata complianta a 1 Maslow – Motivatie si personalitate 11 . . ca viitori psihologi/ consilieri scolari.Folosirea grupurilor de egali in procesul de invatare(invatarea in echipa prin discutii conduse de elevi. chiar si atunci cand este obligat sa invete un anume subiect . Invatarea presupune nu numai simpla insusire a unor informatii si fapte.Aceasta exprimare trebuie sa fie aleasa si asumata de fiecare. Orientarea umanista spune ca elevul . comportament si in relatia cu mediul. are libertatea sa placa sau nu acel subiect. care produce permanent schimbari in imaginea de sine. Prin urmare. valorile si caracterul. Intre temele de baza ale educatiei umaniste s-au numarat .profesorul ca agent de structurare a mediului educational deschis (adica profesorul ar trebui sa-I invite pe elevi sa aleaga ceea ce vor sa invete ori de cate ori este practic sa o faca si nu doar sa le spuna simplu ce sa faca). conceptie cunoscuta si ca educatie afectiva.responsabilitatea individului pentru procesul sau de invatare si pentru dezvoltarea identitatii . ci si reintegrarea holistica a individului. aceasta abordare trateaza relatia dintre emotii si comportament punand accentul pe exprimarea libera a comportamentului uman. strategiile de invatare in sistemul nostru educational.pasiunile. Pentru Maslow invatarea este relevanta intr-un anumit sens pentru toate trebuintele umane. subliniaza latura neintelectuala a invatarii: cea care are legatura cu emotiile.efortul individual se amplifica prin interactiunile din cadrul grupului).1 Abordarea umanista a educatiei.sustinerea si recunoasterea nevoii de dragoste si sentimentului valorii proprii .

.` - - - profesorului. profesorul ar trebui sa fie preocupat sa cunoasca sperantele. interesele elevului. profesorul mai degraba faciliteaza invatarea decat sa o cauzeze. Maslow considera ca educatia ar trebui sa presupauna invatarea unor lucruri legate de dezvoltarea personala. ce sa alegem si ce sa respingem. premii stimulative.Educatia afectiva subliniaza ca nici o strategie nu trebuie aplicata inainte ca profesorul sau elevul sa fie pregatiti. motivele.expunerea rezultatelor activitatii. Conceptele privitoare la trebuintele si gradul de pregatire individual se refera la : conceptia despre sine revelatia intuitiva privitoare la sine intelegere de sine actualizare a sinelui 1 In perspectiva umanista . Pregatirea reprezinta in ierarhia lui Maslow un factor cu importanta majora . Maslow observa ca exista mai multe moduri de a rezolva o problema si de a implini potentialul uman. catre ce trebuie sa evoluam. muzicala. manifesta pattern-uri complexe de sentimente. combinate intr-un mod particular. adica trebuintele elevilor legate de mediul optim de invatare sunt clarificate si momentul este oportun. consiliere Pentru dezvoltarea stimei de sine si a actualizarii sinelui . transport trebuinte de securitate – exersarea evacuarii in caz de incendiu. notarea insotita de explicatii. logicmatematica. alerte privind abuzul. fricile. Capacitatea de revelatie intuitiva si constiinta kinestezica sunt pretuite ca exprimari ale unei caracteristici fundamentale ale naturii umane.Prin urmare.oamenii sunt personalitati complexe.kinetica sau interpersonala. Indivizii pot avea diferite tipuri de inteligenta : lingvistica.Motivatie si personalitate 12 . situatia familiala si cum toate acestea isi aduc contributia la performanta scolara a acestuia.Astfel. ganduri si comportamente interrelationate. sugerand totodata ca 1 Maslow. grupuri de prieteni. imbracaminte . semnalarea absentelor trebuinte de dragoste si apartenenta – activitati cu clasa. un potential pe care il au toti oamenii la nastere.spatiala. Acestea se refera la : trebuintele fiziologice – pranz.

Rogers considera ca invatarea experientiala este incarcata de semnificatie deoarece consta in achizitionarea si aplicarea imediata a cunoasterii. Rogers aplicand conceptele in crearea unui nou mod de abordare. sunt cele in care amenintarea self-ului este redusa la minim si este facilitate perceptia diferentiata a campului. printre ele numaranduse si tehnicile de relaxare. hipnoza. In contexte relevante. prin organizarea si punerea la dispozitie a resurselor necesare. prin introducerea termenului de invatare centrata pe elev.au determinat aparitia unei noi modalitati de educatie. a imaginii de sine limitate si a ideilor negative privind capacitatile limitate ale persoanei. muzica si dans este esentiala pentru formarea identitatii psihice si biologice. acele experiente care determina o schimbare in organizarea eu-lui tind sa fie rezistente la negare sau distorsiuni ale simbolizarilor structura si organizarea eu-lui par a deveni mai rigide atunci cand climatul este unul amenintator pentru persoana ceea ce conduce la necesitatea unui climat pozitiv. 1 Maslow – Motivatie si personalitate 13 . constientizare senzoriala. prin clarificarea scopurilor si prin impartasirea ideilor si sentimentelor cu cei implicate in process. dezvoltatrea memoriei si jocurile intelectuale. Teoriile lui Maslow despre potentialul uman pot fi puse in legatura si cu crearea unor tehnici de invatare. Implicatiile acestei abordari in practica scolara. cele invatate dobandesc semnificatie doar prin utilizarea lor.1 Prin urmare. acest tip de invatare fiind legat de nevoile si dorintele celui implicat. securizant. Rogers si Maslow s-au influentat reciproc in plan teoretic. vizualizare. in care sa se desfasoare experientele de invatare situatiile educationale care promoveaza o invatare semnificativa. dezvoltarea intuitiei si flerului.- - - educatia timpurie in materie de arta. si anume centrarea pe client. a autoacuzarii. invatarea dobandeste semnificatie pentru cineva in masura in care experientele respective sunt percepute ca avand o contributie la mentinerea si dezvoltarea structurii eu-lui. ce are la baza 5 ipoteze: procesul de invatare nu este unul direct. invatarea in somn. afirmatiile positive. iar rolul de facilitator al invatarii ii revine profesorului prin asigurarea unui climat favorabil.Aceste instrumente de invatare au menirea de a ajuta la eliminarea fricii. ci este facilitate.

cu schimbarea.cu atat mai mult cu cat informatiile pe care le-am cumulat pentru a oferi o forma cat mai coerenta a subiectului avut in vedere. raspunzand astfel nevoilor. efectele asupra celui implicat sa fie vizibile in schimbari la nivelul intregii personalitati. sa aiba relevanta pentru ei. cresterea si maturizarea persoanei.In primul rand profesorul trebuie sa fie o persoana autentica. sa se prezinte pe sine asa cum este. pe abilitatea de a dezvolta relatii interpersonale si pe natura acestora pentru stimularea si facilitarea invatarii. spre crestere si dezvoltare. adica ce spune sa si faca. sa admita ca si el poate sa greseasca. deci. dorintelor si intereselor sale de cunoastere sau de schimbare persoana sa realizeze o evaluare a utilitatii si masurii in care invatarea respective a contribuit la satisfacerea nevoilor care au generat-o. pe acceptarea celuilalt sip e aprecierea lui. Ea presupune ca: persoana sa se implice afectiv si cognitive in experienta de invatare. existand in acelasi timp o echilibrare intre componentele affective si cognitive ale invatarii initiative evenimentului de invatare sa apartina persoanei.- Invatarea experientiala este echivalenta. au fost sintetizate 14 .Relatia trebuie sa se bazeze pe incredere. Este foarte importanta existenta unei deschideri permanente a persoanei spre nou si schimbare. iar pentru ca procesul de invatare sa fie unul eficient si sa-si atinga obiectivele propuse este necesar ca elevul sa se implice activ in invatare. sa-si respecte elevii. sa fie el insusi. Elevul se simte apreciat si atunci cand este inteles de catre profesor si nu doar evaluat sau judecat de acesta. Un alt aspect esential in abordarea lui Rogers. este accentual pus pe relatie. Sa aiba disponibilitatea de a vorbi despre propriile experiente. de atitudini sau de comportamente ale persoanei. Concluzie Este dificil a formula o concluzie legata de tema aleasa .activitatile de invatare sa fie proiectate astfel incat sa permita experimentarea si reflectia asupra experienteleor traite si sa fie inspirate din problematica vietii cotidiene a cursantului.in ceea ce priveste baza de cunostiinte. in functie de nevoile sale. intelegerea empatica fiind un ingredient necesar in procesul educational.

Revenind la directiile de influenta a globalizarii. Tinand cont de cresterea accesului de educatie in egala masura poate cu cresterea costurilor educatiei.sinteza al lucrarii mele in aceastra concluzie insa intentionez sa subliniez inca o data tendinta catre o noua semnificatie a conceptului de invatare. Nu imi doresc sa ma indepartez prea mult de tema aleasa. in vremurile de tranzitie permanenta prin care trecem. vreau sa amintesc cresterea competitiei ca effect cu impact direct al pietelor de munca. in concluzia mea privind strategiile de invatare. altfel spus o prelungire a pregatirii noastre educationale. ma voi referi in speta la modul in care eu le percep a fi influentate. efect ce a determinat modificarea cerintelor angajatorilor in sensul aprecierii inaltei calitati a munci . Prin urmare . concept ce a capatat noi semnificatii prin implicarea UNESCO in redactarea Conventiei privind Drepturile Copilului si Declaratia privind Educatia pentru toti.- deja pe parcursul acestei lucrari. Nu intentionez sa fac un nou capitol. si anume. de asemenea un aspect de neglijat in abordarea strategiilor de invatare. prin urmare de mediul extern. desigur pe fondul cresterii exigentelor beneficiarilor tot mai bine informati. Globalizarea( poate suna mai economic decat mi-as dori) este un factor major care in opinia mea influenteaza si a influentat campul educational avand tendinta de remodela evolutiile din educatie in special prin directiile sale legate de piata muncii. de modul nostru actual de a privi realitatea si . astfel incat pot face legatura intre aceasta notiune si strategiile care ne determina sa accedem intr-o ierarhie organizationala de orice tip ar fi ea. Modificandu-se in acest fel datele acestei probleme nu putem spune oare ca si strategiile utilizate pentru aprofundarea specializarilor fiecaruia dintre noi au fost modificate? Modul in care este gandita dezvoltarea personala si sociala a elevilor in scoala tinanad cont de apartenenta culturala si de propria lor identitate nu este . aceea de a asigura accesul la educatie in conditiile in care instrumentele necesare acesteia presupun costuri mari.In acest studio sunt introdusi patru piloni ai invatarii: a invata sa stii/ sa cunosti a invata sa faci a invata sa muncesti impreuna cu ceilalti a invata sa fii 15 . insa prin extindere. scoala se mai confrunta cu o provocare . consider piata muncii a fi o extensie a sistemului de educatie scolar.

16 . de rigiditatea canoanelor academice si a strategiilor directive ca fiind poate mai profitabila din perspectiva nevoilor omului contemporan….Si aici intevenim noi psihologii….Si avand ca motto aceasta directie consider invatarea dincolo de discipline.Alaturi de cei patru piloni as mai putea aminti unul – a invata sa te transformi pe tine si sa schimbi societatea-.