UNIVERSITATEA „BABEŞ BOLYAI”

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE ŞI GESTIUNEA

AFACERILOR

ARMONIZĂRI FISCALE

Accizarea produselor din tutun în

Uniunea Europeană

Masterand:
Biţa Mirela
Boca Maria-Gabriela
Expertiză contabilă şi audit
 2010

CUPRINS

Capitolul 1. Scurtă introducere în problematica accizelor...............................................3

Analiza accizelor..............................................................................................................4
1.2. Modul de calcul si baza de impozitare (conform Legii nr. 42/1 iulie 1993)............6
1.3. Studiul legislativ privind accizele.............................................................................9
Capitolul 2. Consecinţe neintenţionate ale accizelor pe tutun.......................................11
2.1. Background.............................................................................................................11
2.2. Consecinţe neintenţionate.......................................................................................11
Capitolul 3. Taxarea tutunului in Uniunea Europeană.................................................16
Structura accizelor.........................................................................................................17
3.2. Tarife specifice vs tarife ad valorem ......................................................................20
3.3. Fumatorii îşi plătesc drumul lor?............................................................................22
3.4. Venituri şi probleme privind rata de impozitare.....................................................23
3.5. Contrabanda cu ţigări..............................................................................................25
3.6. Implicaţii pentru politica fiscală a tutunului...........................................................26
Capitolul 4. Tabele accize - tutun....................................................................................30
Referinţe bibliografice......................................................................................................48

2
Capitolul 1. Scurtă introducere în problematica accizelor

Ca o categorie a impozitelor de consumatie, impozitele speciale de consumatie au un rol

si forme diferite de la o tara la alta, in contrast cu impozitele generale de consumatie –
cum este TVA-ul care au multiple trasaturi si reglementari comune in statele in care se
aplica. In general, taxele speciale de consumatie se aplica in asociere cu cele generale de
consumatie. O reglementare mai complexa si o frecventa mai mare detin impozitele
generale de consumatie, cum este cazul taxei pe valoare adaugata. In tara nostra,
categoria impozitelor speciale de consumatie a premers categoriei impozitelor generale
de consumatie. Astfel, impozitele speciale de consumatie au fost introduse in noiembrie
1991 (prin HG nr. 779/1991), pe cand impozitele generale de consumatie, reprezentate
prin TVA se aplica de la 1 iulie 1993.

O reglementare mai complexa si distincta a impozitelor speciale de consumatie s-a

introdus prin Legea nr. 42/1993, care a abrogat dispozitiile legale anterioare. Aceasta lege
reglementeaza doua forme ale impozitelor speciale de consumatie si anume: accizele la
unele produse din import si din tara si impozitul la titeiul din productia interna si gazele
naturale. In mod succint si pentru scopuri practice, se utilizeaza notiunea de "accize"
pentru ambele forme de impozite speciale de consumatie. Specific ambelor forme de
impozite speciale de consumatie este faptul ca ele se datoreaza intr-o singura faza a
circuitului economic, respectiv de catre producatori, importatori sau achizitori, iar cotele
sau sumele fixe, dupa caz sunt unice atat pentru produsele realizate la intern, cat si pentru
cele din import. Observam o deosebire esentiala fata de TVA, care se aplica la fiecare
stadiu al circuitului economic. Accizele se introduc in baza de impozitare a TVA.

Accizele constituie (in tarile in care se aplica) o sursa de venit apreciabila, facil de
obtinut, la un cost putin ridicat. Cotele cele mai mari de accize afecteaza, in general,
bauturile, tigarile, automobilele si carburantii si furnizeaza majoritatea veniturilor
procurate de aceste taxe speciale asupra consumului, respectiv ¾.

Accizele, in general, sunt sensibile la inflatie, ajungandu-se in perioade de inflatie

puternica la o scadere a randamentului accizelor (de altfel aceasta problema este actuala
mai mult sau mai putin pentru toate categoriile de impozite). Faptul ca se aplica supra
valorii in vama, la care se adauga taxele vamale, in cazul produselor importate, sau in
suma fixa asupra cantitatilor de petrol sau gaze livrate, face ca aceste taxe sa-si
diminueze randamentul in conditii de inflatie puternica.

Apare necesara, astfel, o modificare a acestor taxe pentru a compensa efectele

inflatiei. Partea accizelor in totalul prelevarilor obligatorii variaza de la o tara la
alta: moderata in Belgia, Germania, SUA si foarte ridicata in Portugalia, Grecia,
Irlanda. Structura lor difera in egala masura: tarile nordice impoziteaza puternic
bauturile alcoolice, tarile de sud le taxeazafoarte putin, iar Franta, Germania si Belgia

3
aplica taxe medii. Accizele, constituind o sursa importanta de venituri bugetare, usor de
procurat, prin ele se urmaresc obiective bugetare dar si eficienta administrativa.

Regula de eficienta este urmatoarea: taxarea unui bun trebuie sa fie invers proportionala
cu elasticitatea cererii in raport cu pretul. Ori, produsele precum bauturile, tigarile,
aparatura electronica, carburantii etc. nu comporta substituiri puternice, deci cererea lor
este considerata, in general, inelastica in raport cu pretul. In realitate, inelasticitatea
cererii in raport cu pretul nu este intotdeauna verificata. Astfel, populatia este foarte
sensibila la costul carburantului.

Transportul personal poate fi inlocuit cu transportul in comun si astfel o modificare a

costului carburantului provoaca substituiri intre cele doua modalitati de transport.
Anumite bauturi de calitate superioara au o puternica elasticitate in sensul ca impozitul
specific asupra acestor bunuri genereaza substituiri intre categorii de calitate diferita. O
crestere a preturilor la tigari exercita un efect de franare a consumului. S-a estimat ca in
Franta o crestere a texelor indirecte de 20% conduce la o reducere de 4% a consumului de
tutun si de tigari. Franarea consumului se opune obiectivului de obtinere a veniturilor
bugetare.

Taxele speciale asupra consumului corespund, in general, vointei de descurajare a

consumurilor excesive de anumite produse. Dar pentru ca acest impozit sa-si atinga
scopul – respectiv franarea consumului – trebuie ca cererea sa fie relativ elastica in raport
cu preturile, ipoteza care se dovedeste defavorabila realizarii celuilalt obiectiv –
asigurarea veniturilor bugetare.

Analiza accizelor

Taxele speciale de consumatie sau accizele sunt asezate asupra unor produse care se
consuma in cantitati mari si care nu pot fi inlocuite de cumparatori cu altele, pentru ca in
acest fel impozitul sa aiba in mod constant un randament fiscal cat mai ridicat. Drept
urmare, accizele se instituie asupra unor produse care au o cerere neelastica, cum sunt:
vinul, cidrul, berea, apele minerale etc. (in Franta); tutunul, cafeaua, zaharul, ceaiul,
uleiurile minerale etc. (in Germania); berea, vinul, spirtul, cidrul, tutunul, uleiurile
minerale etc. (in Marea Britanie); produsele din tutun, alcoolul, zaharul etc. (in
Indonezia); produsele petroliere, tutunul, uleiurile vegetale, produsele industriei chimice,
produsele textile si din iuta etc. (in India); hidrocarburile (in Tunisia); spirtul, produsele
petroliere, bauturile nealcoolice si cimentul (in Thailanda) etc.

In Romania se practica accize pe produse cum sunt: bauturile alcoolice, vinurile si

produsele pe baza de vin, berea, produse din tutun, produsele petroliere (benzina
premium, regular si normala, benzina fara plumb si motorina), cafeaua, apele minerale si
apele gazoase cu continut de zahar sau de alte produse de indulcit si substante
aromatizante, confectiile din blanuri naturale, articolele din cristal, bijuteriile din aur
si/sau platina, autoturismele si autoturismele de teren (inclusiv din import, rulate),
parfumurile, apele de colonie si apele de toaleta, aparatele video de inregistrat sau de

4
reprodus, camerele video, cuptoarele cu microunde, telefoanele mobile, aparatele pentru
conditionat aerul.

Taxele de consumatie pe produs se calculeaza fie in suma fixa pe unitatea de masura, fie
in baza unor cote procentuale aplicate asupra pretului de vanzare. In mod normal,
produsele provenite din import trebuie impuse cu aceleasi taxe ca si produsele indigene,
iar cele destinate exportului, de regula nu sunt impozitate. Nivelul cotelor utilizate pentru
calcularea accizelor difera de la o tara la alta si de la un produs la altul. De exemplu,
pentru produsele din tutun nivelul acestor cote depaseste frecvent 50 sau chiar 60 de
procente.

In tara noastra, in perioada de dupa Revolutia din decembrie 1989, regimul accizelor a
fost instituit prin Legea nr.42/1993. In conformitate cu aceasta lege, accizele se calculau,
in principal, in baza sistemului ad-valorem prin aplicarea unor cote procentuale asupra
bazei de impozitare. La tigarete, acciza era stabilita in suma fixa pe unitatea de masura.

Sistemul ad-valorem practicat la noi a generat o serie de aspecte negative, cum sunt:
fenomene de evaziune fiscala in cazul bauturilor alcoolice prin subevaluarea bazei de
impozitare si comercializarea ilicita a produselor de acest gen provenite din import;
concurenta neloiala in randul producatorilor de alcool si bauturi alcoolice. Pentru
inlaturarea acestor carente, prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 82/1997 s-a
trecut de la sistemul ad-valorem la calcularea accizelor in baza unei sume fixe stabilite pe
unitate de masura si exprimata in ECU. Acest din urma sistem viza produse si grupe de
produse ca: alcool, bauturi alcoolice, tigarete, cafea si produse petroliere si a intrat in
vigoare la 1 ian. 1998.

Aplicarea in practica a sistemului bazat pe sume fixe/um exprimate in ECU a intampinat

o serie de dificultati. Este vorba mai intai de faptul ca modalitatea de determinare a
sumelor in lei datorate statului drept accize era greoaie, deoarece trebuia sa tina cont de
fluctuatia periodica a cursului leu/ECU. Acest fenomen exercita o influenta negativa
asupra preturilor de livrare care trebuiau actualizate in permanenta.

De asemenea, pentru a se evita o dubla impozitare se admitea ca in cazul unor produse

(este vorba de bauturi alcoolice si cafea) sa se deduca din accizele datorate bugetului de
stat pentru produsele finale, accizele aferente materiilor prime introduse in procesul de
prelucrare. Practicarea acestor deduceri i-a dezavantajat pe agentii economici care
utilizau materii prime impuse cu accize. Dezavantajul este determinat de faptul ca
accizele erau stabilite in ECU, iar trasformarea lor in lei are loc in momente diferite, in
functie de obiectul de activitate al agentului economic. Astfel, acesta din urma poate
aparea in postura de producator de materii prime sau de prelucrator al acestora. Influenta
negativa a cursului de schimb apare intotdeauna in costurile de productie ale agentului
economic care beneficiaza de dreptul de deducere a accizelor. Transformarea in lei a
sumelor exprimate in ECU nu este nici ea facila, deoarece se bazeaza pe utilizarea
saptamanala a cursului de schimb valutar stabilit de Banca Nationala a Romaniei.

5
Cu toate ca sistemul de accize stabilite in ECU pe unitate de masura a reprezentat un pas
important in directia armonizarii cu legislatia din Uniunea Europeana, el nu a putut
contracara extinderea evaziunii fiscale frauduloase, astfel ca s-a inregistrat o scadere
alarmanta a veniturilor bugetare provenite din accize. Drept urmare, prin Ordonanta de
urgenta a Guvernului nr. 50/1998 se prevede ca de la 1 ianuarie 1999 sa se treaca la:
• stabilirea de accize in lei/UM pentru alcool, bauturi alcoolice, vinuri si produse pe
baza de vin, bere, produse din tutun, cafea;
• actualizarea trimestriala (prin ordin al ministrului finantelor) a nivelului accizelor
stabilite in lei, in functie de evolutia ratei inflatiei si a cursului de schimb valutar
pentru produsele: alcool, bauturi alcoolice, produse din tutun si cafea;
• pentru a se limita aria evaziunii fiscale si pentru a usura misiunea organelor
fiscale cu atributii de control privind determinarea corecta a cuantumului
accizelor datorate bugetului de stat, in cazul alcoolului etilic alimentar, al
bauturilor alcoolice si al oricaror altor produse destinate industriei alimentare sau
consumului, care contin alcool etilic alimentar, accizele se datoreaza si se
calculeaza o singura data de catre agentul economic producator sau importator.

1.2. Modul de calcul si baza de impozitare (conform Legii nr.

42/1 iulie 1993)

Accizele se calculeaza prin aplicarea cotelor procentuale prevazute in anexa asupra bazei
de impozitare care reprezinta:
a) pentru produsele din productia interna – contravaloarea bunurilor livrate, exclusiv
accizele;
b) pentru produsele din import – valoarea in vama stabilita potrivit legii, la care se adauga
taxele vamale si alte taxe speciale stabilite, potrivit legii, la importul unor categorii de
produse;
c) pentru bunurile introduse in tara de persoanele fizice neinregistrate ca agenti
economici, dar comercializate prin agenti economici – contravaloarea ce se cuvine
deponentului pentru bunurile vandute.

Accizele preced taxa pe valoare adaugata si se calculeaza o singura data, prin aplicarea
cotelor procentuale.
Momentul datorarii accizelor il constituie:
a) data efectuarii livrarii pentru producatori;
b) data efectuarii formalitatilor de vamuire pentru importatori;
c) data cumpararii pentru agentii economici achizitori;
d) data vanzarii bunurilor pentru bunurile vandute prin consignatie.

Sfera de aplicare

Accizele reprezinta taxe speciale de consumatie care se datoreaza bugetului de stat,

pentru anumite produse din tara si din import. Produsele pentru care se datoreaza accize
sunt:

6
a) alcoolul etilic alimentar, bauturile alcoolice si orice alte produse destinate industriei
alimentare sau consumului, care contin alcool etilic alimentar;
b) produsele din tutun;
c) produsele petroliere;
d) alte produse si grupe de produse.

Platitorii de de accize, pentru produsele prevazute mai sus, sunt agentii economici –
persoane juridice, asociatii familiale si persoane fizice autorizate – care produc sau
importa astfel de produse. Pentru alcoolul etilic alimentar, provenit din tara sau din
import, utilizat ca materie prima in obtinerea bauturilor alcoolice spirtoase, acciza se
plateste o singura data de catre agentul economic producator sau importator de alcool
etilic alimentar. Pentru bauturile alcoolice spirtoase, produse in tara din alcool etilic
alimentar, provenit din tara sau din import, nu se mai datoreaza accize.

De asemenea, platitori de accize sunt:

a) agentii economici prestatori, pentru toate cantitatile de alcool etilic alimentar obtinut in
sistem de prestari de servicii;
b) agentii economici care cumpara de la producatorii individuali – persoane fizice –
produse de natura celor supuse accizelor pentru prelucrare si/sau comercializare;
c) persoanele fizice care introduc in tara alcool si bauturi alcoolice destinate consumului
individual in cantitati ce depasesc limitele admise in regim de scutire de taxe vamale;
d) agentii economici, pentru cantitati produse. Supuse accizelor, acordate ca dividende
sau ca plata in natura a actionarilor, asociatilor si dupa caz, persoanelor fizice.

La punctul b), "produse de tutun" se includ: tigaretele, tigarile de foi, tutunul destinat
fumatului etc.

Pentru produsele din tutun, platitorii de accize sunt agentii economici – persoane juridice,
asociatii familiale si persoane fizice autorizate – care produc sau importa astfel de
produse. De asemenea, platitori de accize sunt persoanele fizice care introduc in tara
produse din tutun destinate consumului individual, in cantitati ce depasesc limitele
admise in regim de scutire de taxe vamale.

Pentru tigarete, indiferent de provenienta si calitatea acestora, se datoreaza bugetului de

stat o acciza specifica, stabilita in ECU pe 1000 de tigarete, la care se adauga o cota de
20%, aplicata asupra bazei de impozitare. Acciza totala datorata bugetului de stat pentru
tigarete se reduce cu 20%, in situatia in care agentii economici producatori utilizeaza in
retetele de fabricatie cel putin 50% tutun din productia interna.
Baza de impozitare pentru stabilirea componentei procentuale a accizelor la tigarete este:
a) pentru produsele din productia interna- pretul de livrare, mai putin acciza, respectiv
pretul producatorului, care nu poate fi mai mic decat suma costurilor ocazionate de
obtinerea produsului respectiv;
b) pentru produsele din import – valoarea in vama, la care se adauga taxele vamale si alte
taxe specifice, dupa caz.

7
Accizele se platesc in lei. Valoarea in lei a accizelor datorate la bugetul de stat, stabilite
in ECU pe unitatea de masura, se determina prin trasformarea sumelor exprimate in ECU
la cursul de schimb valutar comunicat de BNR.

Accize sunt impozite indirecte pe consumul sau utilizarea anumitor produse. Spre
deosebire de taxa pe valoare adăugată (TVA) , acestea sunt specifice impozite în
principal, de exemplu, exprimată ca o sumă de bani pentru fiecare cantitate de produs.
Taxele cel mai frecvent aplicate accize sunt cele pe băuturi alcoolice, produse din tutun
prelucrat şi produselor energetice (carburanţilor şi combustibililor pentru încălzire, cum
ar fi benzina şi benzină, electricitate, gaze naturale, cărbune şi cocs).

Toate statele membre ale UE aplică accizele la aceste categorii de produse trei. Veniturile
din accize revin în întregime statelor membre. Legislaţia UE în domeniul accizelor pentru
aceste produse a fost adoptată în principal în contextul instituirii pieţei interne la 1
ianuarie 1993, care a implicat eliminarea controalelor de natură fiscală la frontierele
interne între statele membre. Această legislaţie, care a fost dezvoltat în continuare,
deoarece, pot fi împărţite în trei categorii principale:
1. Structura taxei care urmează să fie aplicat la un anumit grup de produse. Structura
de impozitare înseamnă definirea de categorii de produse, modul în care acciza
este calculat (de exemplu, pe hl, pe grad alcoolic, la 1000 de piese, etc), sfera de
aplicare a posibilelor scutiri, etc
2. Ratele minime ale accizelor pe care statele membre trebuie să le respecte pentru
fiecare tip de produs. De mai sus, aceste rate minime, statele membre pot stabili
nivelurile lor liber propria rata.
3. Dispoziţii generale care se aplică pe categorii de produse. Aceste dispoziţii se
referă, în special, producerea, depozitarea şi circulaţia între statele membre de
produse accizabile.

Modalităţile de impozitare a produselor din tutun au fost introduse la 1 ianuarie 1993. Ele
sunt rezultatul discuţiilor care au început în 1985 cu Cartea albă privind realizarea pieţei
interne, în care Comisia a propus armonizarea totală a accizelor pe tutunul prelucrat. Cu
toate acestea, Consiliul a ales sa nu profite de această abordare şi nu ia în considerare o
armonizare a ratelor accizelor pe întreg teritoriul Uniunii Europene necesare pentru buna
funcţionare a pieţei interne.

Actual cadrului comunitar pentru impozitarea produselor din tutun prevede pentru o
structură comună (definiţiilor de produse şi mijloace de impozitare) pentru accizelor la
produsele din tutun, precum şi rata de nivelurile minime, peste care statele membre sunt
libere să fixeze ratele naţionale lor la nivelurile pe care le consideră adecvate în funcţie
de circumstanţele lor naţionale proprii. În plus, legislaţia comunitară prevede în prezent o
revizuire a structurii şi ratelor accizelor la tutun la fiecare patru ani. Comisia este obligată
să facă rapoarte periodice privind taxarea tutunului şi aceste rapoarte trebuie să fie
prezentate Consiliului.

Raportul din 2006 a luat în considerare toţi factorii relevanţi. Deşi acciza este în primul
rând un instrument pentru generarea de venituri la nivel naţional, de elaborare a

8
politicilor în acest domeniu a trebuit să ia obiectivelor generale ale tratatului în
considerare. Având în vedere caracteristicile produselor din tutun prelucrat, raportul a
acordat o atenţie deosebită pentru motive de sănătate, luând în stoc a Convenţiei-cadru
pentru controlul tutunului, adoptată recent în cadrul Organizaţia Mondială a Sănătăţii.
Control, deţinerea şi circulaţia de afaceri a suspendat de tutun-taxei sunt supuse
la dispoziţiile comune prevăzute în Directivele 92/12/CEE şi 2008/118/CE. În
conformitate cu principiile pieţei unice, persoane particulare bucura de o mai mare
libertate de a-cumpărare plătit taxa pentru bunuri proprii utilizarea lor în statul membru,
la alegerea lor şi să le transportului spre un alt stat membru fără a fi nevoie de a plăti
drepturile din nou.

1.3. Studiul legislativ privind accizele

Sfera de aplicare. Pentru anumite produse (prevazute in anexa de la Legea nr. 22/15
aprilie 1994 care a inlocuit anexa de la Legea nr. 42/1 iulie 1993) agentii economici,
persoane juridice, asociatii familiale si persoane fizice autorizate – care produc, importa,
comercializeaza astfel de produse, datoreaza bugetului de stat, taxe speciale de
consumatei (denumite accize). Pentru carburantii auto din productia interna livrati prin
societatile comerciale PECO cu capital majoritar sau integral de stat, platitorii de accize
sunt aceste societati. Pentru carburantii livrati direct din rafinarii catre alti beneficiari
decat sistemul PECO accizele sunt datorate de rafinarii.

In ordinul nr. 444/19 aprilie 1994 se stabileste incadrarea in cotele de accize si in clasele
de calitate a tigaretelor si produselor din tutun, din productia interna si din import. Pentru
cele de calitate superioara cota de acciza este de 300%, pentru cele de calitate medie cota
de acciza era de 70%, iar pentru cele de calitate inferiora era de 45%.

Agentii economici prevazuti mai sus care cumpara de la producatorii individuali produse
de natura celor prevazute in anexa pentru comercializare sunt obligati sa calculeze si sa
verse la bugetul de stat accizele aferente cantitatilor cumparate.
Pentru anumite produse (tuica, rachiu) provenite din import si utilizate ca materie prima,
agentii economici prelucratori pot solicita restituirea accizelor platite in vama. Agentii
economici care comercializeaza bunuri de natura celor prevazute in anexa nr. 1, introduse
in tara de catre persoane fizice, neinregistrate ca agenti economici, sunt obligati sa retina
si sa verse la bugetul de stat accizele stabilite potrivit legii.

Anexa 1 la Legea nr. 22/15 aprilie 1994 (inlocuieste Anexa 1 la Legea nr. 42/1993).
LISTA taxelor speciale de consumatie (accize) pentru produsele din import si din tara
Nr. Denumirea produsului sau grupei de produse Cota
crt %
1 Alcool* 3
2 Tuica si rachiuri naturale 50
3 Vinuri 20
4 Bauturi spirtoase, inclusiv lichioruri si bauturi obtinute prin distilare de100
cereale din care:

9
 - whisky, gin; rom si rachiuri din trestie de zahar 300
5 Bauturi pe baza de vin din care: 115
- coniac 200
- sampanie 115
- vin spumos si vermut 45
6 Bere din care: 55
- bere ambalata in cutii metalice 200
- bere ambalata in sticle sub 0.5 l 150
7 Cafea, inclusiv cafea cu inlocuitori 80
8 Cafea solubila 80
9 Tigarete si produse din tutun de calitate superioara 300
10 Tigarete si produse din tutun de calitate medie 70
11 Tigarete si produse din tutun de calitate inferioara 45
12 Confectii din blanuri naturale (cu exceptia celor de iepure, oaie, capra) 70
13 Mobilier scluptat 50
14 Articole de cristal 50
15 Bijuterii din materiale pretioase, inclusiv verighete 20
16 Benzina premium, regular si normala 15
17 Benzina fara plumb 13.5
18 Motorina auto (combustibil pentru motoare Diesel) 6
19 Autoturisme de oras (inclusiv din import, rulate) cu capacitatea50
cilindrica a motorului peste 188 cmc
20 Produse de parfumerie 20
21 Aparate video de inregistrat sau de reprodus, chiar incorporand un40
receptor de semnale videofonice; combine audio
22 Dublu radiocasetofon cu redare de pe banda magnetica sau compact-40
disc
23 Camera video 50
24 Cuptoare cu microunde 50
25 Motociclete, scutere si miniscutere 30
26 Aparate foto 20
27 Aparat terminal telefonic individual tip "Cordless" 20
28 Aparat terminal telefonic tip "Cordless" cu automat de raspuns30
incorporat
29 Aparate pentru aer conditionat, de perete sau de ferestre, formand un 20
singur corp
30 Arme de vanatoare 100
* Exclusiv alcool etilic de sinteza tip MS si IS

Nota:
Pentru calculul accizelor de la pozitiile 9-11, Ministerul Finantelor va face, din punct de
vedere fiscal, incadrarea in grupele respective.

10
Pentru bunurile introduse in tara de persoanele fizice neinregistrate ca agenti economici,
valorifate prin societati comerciale – baza de impozitare o reprezinta contravaloarea ce se
cuvine deponentului pentru bunurile vandute in consignatie.

Produsele livrate la rezerva de stat sunt exonerate de la plata accizelor pe perioada cat au
acest regim. La produsele scose din rezerva de stat, plata accizelor se face de catre
unitatile detinatoare ale acestor stocuri, la livrarea produselo catre beneficiari.

Produsele exportate direct sau prin agenti economici ce isi desfasoara activitatea pe baza
de comision, precum si produselor importate in regim de tranzit sau importate temporar,
atat timp cat se afla in aceasta situatie, nu sunt supuse accizelor. In cazul in care agentii
economici care efectueaza operatiuni de export cumpara de la producatorii interni, in
vederea vanzarii la export, produse prevazute in anexa nr. 1, acestia pot solicita,
restituirea accizelor aferente produselor finite exportate.

Capitolul 2. Consecinţe neintenţionate ale accizelor pe

tutun

2.1. Background

Pe 20 septembrie 2006 Eudoxa, directorul Waldemar Ingdahl a organizat un discurs în

Praga, la invitaţia Institutului Liberální, în ceea ce priveşte securitatea şi impactul
economic al accizelor tutunului si armonizarea în Uniunea Europeană. Problema este în
prezent un subiect foarte fierbinte în Europa, deoarece implică structura de dezvoltarea în
continuare a UE, problemele economice ale statele membre noi şi problema armonizării
fiscale, în general. Dezbaterea are în vedere acordarea atentiei în ceea ce priveşte
problemele sănătăţii publice, din strategiile de reducere a noxelor şi consecinţele sociale
ale impozitarii. Lăsând la o parte aceste probleme, poate conduce la dependenţa de cale în
politicia economica, adoptarea unei politicii comune în domeniul accizei, fără a explora
căi alternative care ar putea duce la rezultate mai bune.

2.2. Consecinţe neintenţionate

Accizele sunt un fenomen vechi. Din moment ce ei au de colectat costuri mai mici decât
impozitele pe venit, adesea, aceasta a fot metoda preferată de impozitare de multe
guverne, înainte de secolul 20.

Tutunul, în special, a fost perceput ca o taxa impozabila, acest impozit fiind de multe ori
cel mai stabil şi profitabil venit pentru guvern. Pentru a da un exemplu, în zilele
monopolului de tutun al guvernului din Suedia, accizele la tutun au reprezentat cu mult
de 13 la suta din veniturile guvernamentale până în 1940. Astăzi, ele reprezintă mai puţin

11
de 1 la suta din veniturile bugetare, dar în alte ţări ele încă mai sunt o sursă importantă de
venituri.

Iniţial, fiind instituit cu caracter moralist, protecţioniste sau din motive de venituri, scopul
acum s-a mutat la motive de sănătate publică. Stabilirea criteriilor clare de impozitare s-a
dovedit a fi o problemă dificilă pentru Uniunea Europeană încă de la structura de bază a
fost prevăzută în Directiva din 1972. Până în prezent, a ramas stabilita doar o rata totala
minima de 57 la sută din preţul de vânzare cu amănuntul, constituita printr-o acciza
proporţionala, calculata ca procent din pretul maxim de vânzare cu amănuntul, combinat
cu o acciza specifica calculata pe unitatea de ţigări (Variind între 5 - 55 la suta de o
valoare monetară stabilită la 1.000 ţigări). Statele membre din sud, cu o producţie
indigena de tutun, prefera impozitele proporţionale. Statele membre de nord prefera o
acciză specifică mai ales cele care importa tigari (cu excepţia Suediei, care urmează
modelul proporţional).

Unele ţări au ales nivelul minim al elementului specific, în timp ce altele s-au adaptat la
cel mai înalt nivel, contribuind la o considerabilă variaţie de preţ în cadrul UE. Ţigările
sunt cel mai impozitate substanţial din lume, fiind impozitate cu 75 la sută din preţul de
vânzare cu amănuntul; variaţiile în preţul calculat pe unitate face o mare diferenţă de preţ
la nivelul vânzării cu amănuntul. În cazul în care diferenţele sunt prea mari devine foarte
profitabil pentru a le contrabanda sau să se facă cumpărături de ţigări la frontieră de
jurisdicţii fiscale reduse. Prin urmare, UE afirmă că pentru o armonizare a impozitării
accizelor pe tutun este nevoie de un nivel vest european, precum contrabanda a atins
proporţii enorme, în special în Estonia, Letonia, Lituania şi Polonia.

Adesea, accizarea tutunului este văzută ca o modalitate de îmbunătăţire inofensiva a

sănătatii publice, dar există un efect de dezavantaj. Factorii de decizie politică prea des nu
iau în considerare acest efect atunci când creşterea veniturilor fiscale stompeaza utilizarea
tutunului. Anume, efectul pe care oamenii reactioneaza catre guvern a creat stimulente
economice, care produc consecinţe neprevăzute, chiar şi pentru astfel de produs
nepopular ca tutunul.

Este buna armonizarea? Nu şi dacă se cumpara pe piaţa neagră şi ţigările low-cost,

precum ţigările arată modificări scăzute în cererea cu privire la preţ. Studiind exemple de
creşteri de taxe anterioare putem vedea că ceea ce începe cu cumpărătorii de frontieră, în
curând se înlocuieşte cu crima organizată atrasa de profituri uriase si pedepse mici pentru
cei prinsi facand contrabandă. Creşterile bruste privind ratele de impozitare rezulta ca se
încadrează în vânzări de ţigări impozitate, cu scăderi ale veniturilor guvernamentale.

Putem vedea această evoluţie în Statele Unite în 1960, atunci când statul New York, a
dublat taxele fiscale a tigarilor în anul 1965. Crimele organizate au început să prade pe
cumpărătorii de frontieră scotandui din afacere.

Cresterea dramatica a ratelor in asigurări şi securitate a condus la o ridicare a costurilor,

ulterior la cresterea profiturilor mafiotilor, care, de asemenea, au început să se infiltreze
in companii şi guvern. Guvernatorul la acel moment, Nelson Rockefeller, a cerut

12
reglementări federale mai dure privind canalele de distribuţie, a crescut aplicarea legii,
dar in 1970 statul s-a adancit in contrabanda cu tigari. În 1965 statul a confiscat 70.000.
de cutii de contrabandă, în 1970, 112.000. cutii, deoarece contrabanda crescuse
vertiginos. Comitetul de stat privind investigarea al New York-ului a estimat că între anii
1966 şi 1971 industria a pierdut vanzari de 10 miliarde dolari (în valoare de azi), iar statul
a pierdut 294 milioane de dolari din veniturile privind accizele din cauza
contrabandei. Creşterea accizelor aca si consecinta crearea unui sistem de distribuţie
duală, unde buna stabilire a pietei ilegale a fost plină de războaie şi reprezentantii pietei
legale aratau ca niste cetăţi. Răspunsul a fost de a introduce o lege care sa interzica
transportul de cantităţi mari de ţigări între linii de stat, dar interdicţia a mutat accentul
crimei organizate de la contrabandă la jafuri împotriva transporturilor legale în interiorul
statului New York.

Ce a atenuat în cele din urmă situaţia a fost de fapt reducerea impozitului în perioada
1976-1982, o rata a inflatiei ridicata a scazut accizele reale cu 40%. Potrivit CDC, New
York nu a văzut nici o modificare semnificativa a ratei populatiei fumătoare, în ciuda
politicii fiscale ridicate, cu ratele de imersiune de la 24,4% în 1991 la doar 23.2% în
2001, prezand chiar o uşoară creştere în rândul adulţilor tineri.

Aparitia World Wide Web în 1994 a înfiinţat site-uri web de vânzare de ţigări cu
jurisdicţii fiscale reduse. Vanzarea pe internet face dificila identificarea tarii de origine a
vânzătorului pentru scopuri de impozitare. Vanzarile impozitate au scăzut în perioada
1994-1996 de la 79% din piata la 73% si a lovit statul New York deosebit de
grav. Guvernatorul George Pataki a încercat să interzică în mod eficient cetăţenilor de a
face achiziţii de pe internet în scopul de a salva veniturile, înainte de a fi
răsturnat. Cresterea taxei în 2002 (Creşterea impozitului pe un pachet de ţigări la 7.50
dolari) a servit numai pentru a spori profiturile în contrabandă, consolidarea crimei
organizate şi re- introducerea la scară largă a cumpărăturilor transfrontaliere.

În plus, grupurile teroriste au început să intre în racheta contrabandă. Timbrele fiscale

contrafacute pentru ţigări au fost deja identificate într-un apartament închiriat de către
teroriştii arestati pentru tentativa de bombardare a World Trade Center în 1993, şi
creşterea de Hezbollah a fost creditată ca profituri masive în contrabanda cu
ţigări. Intrarea acestor grupuri cu o înclinaţie mare de violenta este o dezvoltare
periculoasa, în special deoarece infrastructura necesară pentru ţigări de contrabandă ar
putea bine să fie folosite în alte scopuri, cum ar fi traficului şi a contrabandei de uraniu.

Este important ca Europa evită astfel dezvoltarea americana, dar noi vedem deja iesirea
din ea. Comisia Europeană identifică 50 reţele de contrabanda ca fiind active în UE, un
număr care este probabil mic inca. Bandele criminalitatii vietnameze au început un război
deschis privind profiturile din ţigari în Germania în anul 1996.

În 1997, Suedia a ridicat accizele la ţigarete la 63%, rezultând într-o scădere a vânzărilor
legale de 25%in primul trimestru al anului 1998. Vamele suedeze au fost în mare măsură
neputincioase să afecteze rapid stabilirea de inele de contrabandă şi stabilirea la scară
mare în primul rand a crimei organizate în Suedia. Panica din declinul brusc din vanzarea

13
de ţigări şi comerţ prosper pe internet, apoi ministrul Thomas ÖSTROS a fost chiar
înclinat pentru a elimina secretul corespondenţei si a da Post Office ordinul de a deschide
toate pachetele. În cele din urmă, au reţinut secretul poştal, dar ei prezinta linii drepte
cumplite pe care guvernul suedez le-a pus. Umilit în public, guvernul suedez a trebuit să
recunoasca că nu a putut să susţină propriile legislaţii şi a redus accizele la 1 august 1998.

În timp ce reducerea pune o adâncitură în profiturile spirală din contrabandă şi

cumpărături transfrontaliere, ea a continuat. Vamele suedeze au fost confiscate in
proportie de 1.35 milioane de pachete de ţigări în 2002, număr care a crescut la 3,7
milioane în anul 2003. În 2003 a existat o grevă generală recent în rândul a 90 la sută din
tutungerii în Franţa, protestând cresterea accizelor, de asemenea, cu acte de nesupunere
civilă şi demonstraţii.

Norvegia nu poate fi membru al UE, ci ca un membru al SEE este bine în valoare de

observare; ca nivel de accize la tutun in Norvegia impozitele sunt mai mari decât in UE,
fapt care a dus la un centru comercial de frontieră cu Suedia intr-un ritm alert. Vamale
din centrul Norvegiei au confiscat 117000 ţigări, 950 kg de tutun în septembrie 2006.

Europa de Est este sa armonizeze accizele la nivelurile minime in anul 2009, dar aceste
niveluri minime sunt încă prea ridicate pentru naţiunile în cazul în care nivelul mediu de
trai nu ar putea atinge media UE pentru zeci de ani. Acesta a fost declarat astăzi că în
cazul în care rata de contrabandă atinge 20 la sută din piaţa internă, politicile fiscale a
accizelor va fi ces mai dificils pentru a o menţine. Unele dintre noile state membre sunt
deja acolo. În ciuda dublării ratei confiscărilor în fiecare an începând cu 2001, lituaniană
încă se aşteaptă în continuare la o ridicare a contrabandei.

Dar diferenţele între nivelurile de impozitare a accizelor de asemenea provin din

stimulentele pentru contrabandă în Europa de Vest, de exemplu, s-a calculat că 12 la sută
a tuturor vânzărilor interne din Finlanda sunt, de fapt, contrabanda cu ţigări. OMS
estimează că mai mult de 20 miliarde de pachete de ţigări de contrabandă sunt în întreaga
lume de astăzi.

De altfel contrabanda si cumparaturile transfrontaliere acciza impozitele mari au creat o

piaţă pentru ţigări low-cost in Europa, atunci când tutunul companiilor inregistreaza o
scădere de calitate si la preţuri mai mici. Sa calculat că în anul 2003 ţigările low cost cu
acciză minimă reprezintă 50 la sută de pe piata suedeza. Înainte de instituirea accizei
minime de 90 pe sută din "cele mai-in-demand", o asociaţie profesională calculeaza că
membrii săi au pierdut 65 milioane € în veniturile şi guvernul € 100 milioane de euro în
accize, în timp ce scăderea preţurilor la ţigări în mod eficient. ţigări de contrabandă, de
asemenea, pune în pericol sănătatea fumătorilor în continuare. Guvernul suedez a
avertizat recent pe site-ul său că noul val de ţigări ilegal produse contin niveluri mai
ridicate de monoxid de carbon şi gudron decât standardele stabilite.

Adesea se afirmă că accizele compensau guverneul pentru cresterea costurilor cu

îngrijirea sănătăţii. Un studiu interesant realizat în anul 2001 de către Louise Roberts de
la Universitatea din Lund "Pot fumătorii sa plătească pentru păcatul lor alimentar? " poate

14
asigura hrana pentru gandire printr-o perspectiva internationala. Aceasta cercetare oferit
accesul unei colectii de date, datorită biroului de statistica suedez, furnizand mai multe
studii fiabile.

Studiul a descoperit că costurile de spitalizare, concedii medicale, de îngrijire a

fumătorilor din sectorul public reprezinta cu € 92,200 mai mult decât costurile
nefumătorilor si traiesc in medie cu 4 ani mai putin.

Într-un comentariu cu privire la studiu, profesorul Björn Lindgren de la Universitatea

Lund a remarcat faptul că creşterea accizelor încă nu ar acoperi costurile suportate de
fumători, în timp ce creşterea contrabandei, da. El a propus o alternativă de finanţare cu
diferenţiate primelor de risc, în cazul în care fumătorii plăteasc mai mult pentru securitate
si asigurări sociale, concentrându-se asupra costurilor pe cei care le provoca. Astfel,
fumătorii sa plătească pentru cresterea riscului lor, în timp ce încă isi pot păstra libera lor
alegere. La compararea rezultatelor cu alte studii, mai târziu, în 2005, arata că fumatul
costa guvernul suedez € 2,89 miliarde (în comparaţie cu costurile concediilor de boala
absenteismul costa 2 miliarde €), iar accizele se ridica la 900 milioane euro in venituri.

Încercările de a menţine accizele au văzut introducerea unor metode din ce în ce mai

avansate, cum ar fi introducerea de marcaje şi numere de serie unice pe cutiile de ţigări.
Astăzi nu se primeşte atat de mult finanţarea în comparaţie cu strategia că accizele vor
reduce fumatul din cauza preţului ridicat (în Suedia primeşte doar 28 la sută din
finanţarea acordată de droguri de prevenire). Deoarece studiile neurologice cu privire la
progresul dependenţei de tutun, face mai mult posibila perspectiva de a vedea fumatul ca
o boala cronica, mai degrabă decât o lipsă de caracter. Studiile arată schimbări în
obiceiurile motivaţionale care creează dependenţă, cu accent pe motive biologice şi
psihologice de dependenţei de tutun care se adreseaza fumătorilor neafectati de cresterea
accizelor la tutun.

O altă alternativă ar fi să se extindă pe instrumentul de rate minime stabilite pentru

anumite produse, de diferenţiere faţă de taxa de rate ale accizelor pe produse adecvate
pentru o strategie de reducere a noxelor. Un astfel de exemplu pentru o strategie de
reducere a efectelor nocive pot fi observate pentru tutunul suedez numit "snus". Vânzările
în UE sunt interzise începând cu anul 1992, Suedia face exceptie de la interdicţie
deoarece a intrat in anul 1995.

O parte din motivul numarului de fumatori dependenti din Suedia care se incadreaza in
cei 50% pentru anul 1960 si 18% astăzi (Suedia este una dintre puţinele ţări care se
potriveşte cu obiectivul OMS de 20% rata de fumători) este utilizarea de
snus. Renuntarea la tutun nu este o alternativa inofensiva, dar oferă o alternativa pentru
reducerea riscurilor. Barbatii suedezi utilizeaza in mod tradiţional snus în loc de ţigări,
care determină o rată de fumat doar de 17 procente. Pe langa acest fapt femeile nu
utilizeaza in mod traditional iar cifrele arata ca rata femeilor fumatoare din Suedia,
comparativ cu Statele Unite si Canada este de 22%. Prin urmare cancerul pulmonar la
barbati este mult mai scazut decat cel al femeilor vorbind la nivel european.

15
Începând cu anul 2001, vânzările de ţigări sunt în scădere cu 5 procente pe an, în timp ce
utilizarea de snus creste cu 3-4%. Acesta a fost estimat că 47 la sută din toţi utilizatorii
snus sunt foşti fumători. Un studiu efectuat în 2001, inclusiv 2000 persoanele fizice au
indicat că 33% dintre cei care au renunţat la fumat au făcut acest lucru prin utilizarea de
snus, în timp ce doar 17%au folosit ale metode de renunţare la tutun.

Când accize au crescut în anul 1997 multi dintre fumatori au trecut la snus. Deoarece
suns a fost considerat in Suedia ca fiind produs alimentar, accizele acestui produs sunt
comparativ mult mai mici decat alte forme de tutun. Snus este impozitat la o valoare de
13.65 euro/kilogram iar cutiile intotdeauna contin doar 24 grame, prin urmare accizele au
o valoare nesemnificativa.

Efectele pozitive de sanatate in comparatie cu fumatul, taxa pe accize redusa si atitudinea

publicului au deturnat fumatul la alternative sanatoase. Snus ar putea fi, de asemenea,
considerat ca o alternativa low-cost, pentru renunţarea la fumat în tarile estice europene
membre, în cazul în care interdicţia este ridicată.

Nu toate sunt bune cu snus, precum interdicţia creează de asemenea probleme. Eu am

vorbit de situaţia de la graniţa norvegiană-suedeză, dar acest lucru este mai rău în ceea ce
priveşte Finlanda. Finlanda a avut o parte din populaţie care a utilizat snus, dar nu a făcut
excepţie de la interzicerea acesteia cand a intrarat în UE. Astfel, in momentul de fata in
Finlanda se recurge la contrabanda de snus din Suedia, insa a fost vandut destul de
deschis in unele magazine. Cu o diferenţă de preţ de 2,50 euro de câştig net per cutie
vândute de contrabandişti, oferă o racheta destul de profitabila. Autorităţile au fost, de
asemenea, foarte permisivi în susţinerea interdicţiei, iar Comisia Finlandei a cerut recent
Curtii Europene de Justiţie schimbari cu privire la sustinerea interzicerii vanzarilor in
regiunea autonoma. Utilizarea de snus în Finlanda a fost stabilizata, interdicţia ajungand
la 2,5% din populaţie, în timp a crescut semnificativ in unele grupari. Se estimeaza ca
acum 15-16 ani, cel putin 20% din populatie au incercat snus, care este o cifră mai mare
decât aceeaşi categorie de vârstă din Suedia.

În concluzie, accizele au consecinţe nedorite pentru sănătate şi securitate atunci când

oamenii răspund la Regulamentul guvernului care trebuie să fie luate în considerare
atunci când se discută de armonizare în continuare. Problemele sunt reale şi afectează
statele membre noi, în special, dar nu sunt necunoscute în restul UE. Europa ca întreg
trebuie să compare în prezent politicile economice cu psihologia, noi cunostinte stiintifice
privind natura dependentei, şi să exploreze noi metode de înlocuire a ţigărilor şi
strategiile de reducere prejudicioase.

Capitolul 3. Taxarea tutunului in Uniunea Europeană

Fumatul a fost declarat o boală mortală. Potrivit unui raport cu titlul « Tutun sau sănătate
în Uniunea Europeană », finanţat si pregătit pentru Comisia Europeană (2004), fumatul
este singura si cea mai mare cauza a deceselor evitabile în Uniunea Europeană (UE),

16
ucigand 625.000 fumatori în fiecare an (unul din şapte din totalul deceselor) şi costurile
brute care sunt implicate sunt estimat între 1.04 şi 1.39% din PIB-ul UE în 2000. Ca
coloana vertebrală a unei puternice politici fumat de intervenţie, raportul recomandă ca
cresterile regulate in taxe asupra tutunului ar trebui să fie o parte implicita a eforturilor
guvernamentale la nivelul UE şi la nivel de stat membru alte tutun stau la baza măsurilor
de control.

Alături de nivelul urmator, structura de impozitare a tutunului este considerata

importanta.
Accizele la tutun ar trebui sa se perceapa la o suma fixa pentru o anumita cantitate (rata
specifica), un procent fix din pretul de vanzare cu amanuntul (rata ad valorem), sau unele
combinaţii a acestor rate? Într-adevăr, până acum, un echilibru adecvat între specifice
şi ad valorem de impozitare a guvernat o mare parte a dezbaterii privind armonizare a
accizelor tutun în UE. Deşi directivele UE încă au reguli detaliate privind acest echilibru,
raportul din 2004 consideră că diferentele în ratele de impozitare ar trebui să fie
armonizate pe baza de tarife specifice, spre deosebire de ad valorem.

Structura accizelor

Structurile actuale de impozitare a tutunului din UE au evoluat in peste 35 de ani într-o

serie de compromisuri politice şi exigenţe, cu reformele adesea declanşate de aderarea
prospectiva a noilor state membre. Cele mai recente directive ale Consiliului prevede
următoarele masuri fiscale convenite:

• statele membre impun o acciză pe ţigară constând dintr-o rata specifica şi o

componenta ad valorem. Eficientă din 1 iulie 2006, acciza minimă totală taxă trebuie să
fie € 64 pe mia de ţigarete (€ 1.28 per pachet de douăzeci). Acest cerinţă se aplică tuturor
ţigaretelor.
• În plus, nivelul minim total de impozitare pe accize pe cea mai populara categorie de
pret (MPPC) de ţigări în fiecare stat membru ar trebui să să fie 57% din impozitul-
inclusive (accize plus TVA) preţul de vânzare cu amănuntul. Statele sunt exceptate de la
această cerinţă în cazul în care totalul accizelor la ţigări MPPC este € 101 sau mai mult
pe mia de ţigarete (€ 2.02 per pachet de douăzeci).
• Statele membre pot alege să stabilească un nivel minim al accizelor la toate ţigările la
100% din nivelul accizelor pe MPPC.
• Trebuie să existe un element atât specific cat şi ad valorem în taxa pe ţigară accizelor
percepute de statele membre, cu element specific nu mai puţin de 5% şi nu mai mult de
55% din impozitul total pe MPPC, inclusiv TVA (care este identică în vigoare
la accize ad valorem taxa).
• rate reduse drastic - măsurată în termeni de preţ sau greutatea de tutun
- Se aplică la (a) tăiat fin sau tutun de rulare: 36% din impozitul-amănuntul, inclusiv preţ
sau la € 32 pe kg; (b), trabucuri şi ţigări de foi: 5% din impozitul-amănuntul, inclusiv preţ
sau € 11 pe 1000 de articole sau / kg; şi (c) tutun de fumat: 20% din impozitul-inclusive

17
preţul de vânzare cu amănuntul sau 20 € pe kg. Nu există nici prescris specific
componente pentru aceste produse din tutun.
• Toate produsele din tutun sunt supuse la cota standard de TVA, care nu ar trebui să
să fie mai puţin de 15%.
• intra-UE transfrontaliere-plătite cumpărături francizelor sunt următoarele - ţigări: 40
pachete; ţigări de foi: 200 de articole; ţigări de foi: 400 de bucăţi; şi fumatul tutun: 1 kg.
• În plus faţă de aceste măsuri fiscale, Comisia Europeană a emis normele privind
avertismente referitoare la sănătate pe pachetele de ţigări, precum şi restricţii la reclame,
sponsorizări, şi fumatul în locurile publice.
Discuţia din acest articol se concentrează în principal pe ţigări, care reprezintă aproape
90% din vânzările totale de produse din tutun. Figura 1 arată că acquis-ul
comunitar pentru ţigări permite o gamă largă de nivelurile de impozitare total (specifice
şi accize ad valorem plus TVA) şi a structurilor accizelor (specifice vs ad
impozite valorem), precum şi preţul de vânzare cu amănuntul, pe întreg teritoriul UE.

Sursa: Tabelul 1. Statele membre sunt clasate descrescator in functie de valoarea totală a
taxei pe un pachet de ţigări. Taxele au fost calculate prin referire la preţul de vânzare cu
amănuntul a MPPC pe ţigări în fiecare stat membru.

În "vechile" state membre (UE-15; a se vedea tabelul 1), totalul impozitelor pe tigari la
MPPC, în medie, în exces de 300% din impozitul pe preţul de vânzare cu amănuntul, sunt
cele mai mari cu privire la orice produs în lume, prin comparaţie, rata standard de TVA
este, în medie, 19,8% in aceste state. În plus, în timp ce relativă totală de impozite
sarcinilor de, în medie, 75% din preţul de vânzare cu amănuntul nu variază foarte mult

18
între majoritatea statelor membre, există diferenţe substanţiale în sume absolute din
totalul sarcinilor fiscale şi a preţurilor cu amănuntul al ţigărilor MPPC. Marea Britanie,
de exemplu, taxe fiscale € 5.88 per pachet de 20 de ţigări (din care € 3.01 este de specific
Rata), dar Spania numai € 1.76 (din care € 0.16 este de la rata specifice). Nu este
surprinzător, preţurile cu amănuntul sunt € 7.43 şi € 2.25 per pachet, respectiv – o
diferenţa de € 5.18 per pachet sau € 0.26 pe stick. În mod evident, armonizarea mai are
mult drum de parcurs.
Toate vechile state membre ale UE îndeplinesc cerinţa minimă a totalului accizelor de €
64 pe mia de ţigarete. În Danemarca şi Suedia, acciza totală este mai mica de 57% din
preţul de vânzare cu amănuntul, dar sarcina globala a accizelore în aceste ţări este mai
mare de € 101, care inlocuieste cerinţa de 57%. Din noile state membre (UE-10; a se
vedea Tabelul 1), Cipru şi Malta sunt în conformitate cu acquis-ului comunitar şi Ungaria
cu 57% din criteriu, dar alte noi state nu. Ele vor trebui sa creasca nivelul accizelor
curente pe tigari intre 18% (Slovenia) si 310% (Letonia).

19
Surse:
-Preţurile cu amănuntul, ratelor de impozitare, şi elemente specifice (2006): Comisia Europeană (2006).
-Consum şi venituri fiscale (2004): surse din industrie şi calcule proprii.
Procentul fumătorilor-(2002-03): www.ash.org.uk (6 ianuarie 2006).
-Contrabanda (1995)
Note:
- UE-15 şi UE-10 sunt, fiecare, ordonate în funcţie de scăderea valorii impozitului pe ambalaj total de 20
ţigări.
- MPPC este cea mai populara categorie de pret la ţigări în fiecare stat membru pe care
baza impozitului pe total a fost calculat.
Preferinţa pentru un predominant specific sau taxă ad valorem este de aproximativ
uniform împărţită între statele membre. Când ambele tarifele sunt exprimate ca procente
din preţul de vânzare cu amănuntul exclusiv TVA-ul, 12 state membre din nord
importatoare de tutun au o structură predominant specifica în principal, în timp ce 13
state membre din sud, producatoare de tutun au o preferinta pentru taxa ad valorem.
Excepţii notabile la contrastul nord-sud sunt Belgia, Finlanda, Luxemburg, şi Suedia
unde rata de ad valorem este mai mare decât rata specifică, şi Portugalia, unde rata de
specifică domină rata ad valorem

3.2. Tarife specifice vs tarife ad valorem

Care este echilibrul corespunzător între impozitarea ad valorem şi specifică? În practică,

soldul nu este dictat de consideraţii teoretice despre calitatea produsului, costurile
externe, sau veniturile, dar mai ales prin măsuri protecţioniste. Tutunul crescut acasă din
statele membre din sud este mai ieftin decât cel de calitate superioară din amestecuri
americane pe care statele membre din nord il importă pentru consumatorii lor, cum se
reflectă în diferenţele în preţurile cu amănuntul minus taxele (cu alte cuvinte, costurile de
producţie şi distribuţie), în figura 1: preţul de pre-impozitare variază de la € 0.22
(Letonia) la € 1.55 (UK) pe ambalaj, şi de la 20% (Franţa) la 39% (Lituania) din preţul cu
amănuntul. Din moment ce o rată specifică tinde să scadă relativă diferenţe de preţ între
low-cost şi-cost branduri ridicat, în timp ce un anunţ regim valorem nu, acesta din urmă
este mult mai propice pentru producătorii din sudul Europei, în special Italia şi Grecia.

Întrucât Comisia Europeană şi-a exprimat un interes în a da mai multă greutate la rata
specifică, ea poate fi instruită să revizuiască scurt argumentele teoretice în ceea ce
priveşte alegerea între impozitarea ad valorem şi specifică.
Într-o perfect piaţă competitivă pentru un bun omogen, alegerea este irelevantă: orice
impozit specific ar putea fi înlocuit cu procentul său echivalent cu nici un efect asupra
preturilor de consumatie si de productie sau asupra veniturilor guvernamentale.

Într-o piaţă competitivă imperfectă, cu toate acestea, nivelurile de calitate între produse
accizabile similare, cum ar fi ţigările, diferă în mod considerabil: cineva care fumeaza
ştie că există diferenţe mari de calitate între un Virginia şi două bastoane de
rumeguş. Într-o astfel de piaţă, o anumită cotă de impozitare comună reduce diferenţe
relative de preţ între branduri de calitate slabă şi de calitate înaltă, în timp ce o rata
comună ad valorem nu. Consideraţii standarde fiscale optime, prin urmare, ar parea să

20
pledeze pentru impozitarea ad valorem - preţurilor relative ar fi neschimbate, şi
consumatorii ar continua să aleagă brand pe baza costului, mai degrabă decât pe baza
diferenţelor fiscale.

Aceste argumente se aplică la pieţe concurenţiale în care setul de niveluri de calitate pe

oferta este dat exogen. Cu o concurenţă imperfectă, cu toate acestea, stimulentele
firmelor pentru creşterea preţurilor şi să denatureze condiţiile de calitate pot fi destul de
diferite în ratele de impozitare specifice şi ad valorem. În cazul unui monopolist, de
exemplu, impozitarea specifică creşte costurile marginale cu o sumă fixă, în timp
ce impozitarea ad valorem, actioneaza ca un impozit proporţional asupra costurilor,
împreună cu o taxa (Sumă forfetară) proportională pe profituri monopole. Prin
impozitarea veniturilor marginale, impozitare ad valorem, to, creste elasticitatea cererii
firmei prin multiplicator 1 / (1 – to) şi astfel diminuează stimulentele pentru ca firma să
crească preţurile mai sus de costul marginal. Astfel, s-ar putea aştepta ca preţurile de
consum să fie mai mici în ad valorem decât sub impozitare specifică. Într-adevăr, este
posibil să se arate, în caz monopol, că înlocuirea unei taxe specifice, t s , prin echivalentul
ad valorem, to = ts / p, cauzează preţurile de consum să scadă şi profiturile şi veniturile
fiscale la monopol să crească (Skeath and Trandel, 1994). Deci, toată lumea câştigă de
la impozitarea ad valorem - cu excepţia avocatului de sănătate publică.

Aşa cum impozitarea ad valorem pare a induce firmelor să reducă preţurile, se creează de
asemenea stimulente clare pentru degradarea calitatii produsului (Barzel, 1976), deoarece
efectul de multiplicare a impozitarii ad valorem face îmbunătăţiri în calitatea produselor
mai scumpe pentru firma. Costul de filtre de carbon, de exemplu, care purifica tutunul de
gudron şi alte substanţe nocive, este supusă efectului multiplicator. De
asemenea, impozitarea ad valorem reduce numărul stimulentelor de a investi în
publicitate, promovare, si alte îmbunătăţiri a costurilor fixe de producţie.

În schimb, impozitarea specifică nu denaturează în mod direct deciziile producatorilor să

investească în calitatea produsului.
Pe scurt, alegerea între impozitare ad valorem şi specifică depinde dacă obiectivul
principal al politicii este de a descuraja consumul sau de a mobiliza venituri şi dacă
îmbunătăţirea calităţii produselor este considerată de dorit sau nu. În plus, în cazul în care
obiectivul politicii este de a reduce consumul, nu există unele tensiuni între tendinţa de
taxele specifice să conducă la consumator preţurile mai mari şi tendinţa de taxe ad
valorem pentru a descuraja investiţiile în calitate, care să păstreze consumatorilor
"agatat". (Pe de altă parte, în cazul în care obiectivul este de a reduce consumul de
daune, ratele ad valorem au rambursare pe care le descuraja filtre scumpe echilibru.)
Soluţia este probabil să fie impozitarea ad valorem la o rată echivalentă mai mare pentru
a atinge nivelul dorit a preţurilor de consum, şi cu câştiguri concomitente pentru
trezoreriile guvernului.

Perspectiva Pigouviană conduce la o altă concluzie total diferită, cu toate acestea –

prejudiciile cauzate de fumat sunt, în orice punct din timp, independent de preţul la care
ţigările sunt vândute, astfel încât corectarea externalităţilor favorizează impozitarea
specifică peste impozitarea ad valorem.

21
În plus, alte, mai imediate, consideraţii ar putea guverna alegerea structurii fiscale. Astfel,
un impozit specific poate fi impus la producător sau importator în cazul în care este cel
mai simplu de a colecta, în timp ce, în cadrul unui sistem de preţuri la liber schimb, a
unei taxe ad valorem trebuie să fie colectate la etapa comerţului cu amănuntul în cazul în
care denaturarea comerţului şi a evaziunii fiscale trebuie să fie evitate. În UE, desigur,
majoritatea statelor membre se sustrag de la această problemă prin determinarea de accize
ad valorem prin referire la preţurile convenite cu amănuntul, făcând din accize un specific
fiscal atât timp cât producătorii de ţigări nu negociază preţurile noi de vânzare cu
autorităţile în accize.

3.3. Fumatorii îşi plătesc drumul lor?

În ultimii ani, controversa despre impozitarea ad valorem vs impozitare specifică în mare

parte a fost preluată de către o dezbatere aprinsă cu privire la costurile pe care fumătorii
le impun asupra societăţii. Fumatul este o cauza principală a cancerului pulmonar,
emfizem şi bronşită cronică, şi o cauză majoră a bolilor de inima si accident vascular
cerebral. Costurile economice - legate în principal de cheltuielile pentru tratarea bolilor
legate de fumat, precum şi bunăstarea şi câştigurile pieţei care sunt pierdute ca urmare a
bolilor legate de fumat şi moartea - sunt relevante pentru politica externă publică, dacă,
adică impuse şi altora, mai degrabă decât interne, adică private suportate de fumător (de
exemplu, prin intermediul contribuţiilor de asigurări de sănătate mai mari). Împreună cu
informaţiile despre eşecuri, şi anume lipsa de cunoştinţe despre dependenţa şi riscurile
pentru sănătate, costurile externe stabilesc un caz pentru intervenţia guvernului prin
impozitare, precum şi, sau în loc de, prin regulament şi educaţie.

Diverşi cercetători au încercat să furnizeze estimări empirice ale (publică şi privată)

costurilor externe brute ale fumatului. Esenţa celei mai comune abordări este de a utiliza
ratele de utilizare a asistenţei medicale pentru a prognoza cheltuielile suplimentare de
sănptate pentru generaţia actuală de fumatori, a face unele completări pentru costurile
asociate asistenţei medicale sau de mediu second-hand "fumul de tutun", şi împărţi apoi
suma totală de numărul de pachete de ţigări consumate în prezent, să ajungă la o estimare
a (medie) cota de impozitare pigouviană. Deoarece externalităţile de la consumul de tutun
ar putea foarte bine să fie aproape constant pe fiecare unitate consumată, rata de
impozitare medie trebuie să se apropie îndeaproape de rata de impozitare marginală.
Pe baza o revizuire atentă a unui număr mare de studii, Lightwood concluziona că
estimările costurilor brute externe variază între 0.1-1.1% din PIB în ţările cu venituri
mari. Estimările mai mari se găsesc în ţările în care costurile de asistenţă medicală
reprezintă o proporţie relativ mare din PIB. În ceea ce priveşte statele membre ale UE,
cercetare din Marea Britanie pentru 1985-1986 costurile brute estimate între 0,08 şi
0,13% din PIB (Maynard et al 1987.,), în timp ce costurile brute în Finlanda pentru 1995
au fost estimate la 0,17% din PIB (Pekurinen, 1999).

Fumatorii tind să trăiască vieţi mai scurte decat nefumatorii, cu toate acestea, ceea ce
duce la economii de plata pensiilor şi a costurilor asistenţei medicale de boli legate de
vârstă. Dintr-un punct de vedere economic, prin urmare, sunt costurile nete, care

22
evaluează toate guvernamentale securitate cheltuielilor sociale pe parcursul unei vieţi,
care ar trebui să fie în centrul de analiză. Deşi Lightwood et al. (2000) la concluzia că
majoritatea studiilor pe secţiune transversală revizuite de către acestea indică faptul că
costurile nete ale fumatului sunt mici, dar pozitive, există şi excepţii notabile în literatura
de specialitate. Pentru Ţările de Jos, de exemplu, Barendregt et al. (1997) a calculat
durata de timp necesară pentru economiile de costuri de la fumat să fie echilibrat de
creşterea costurilor din viaţa aşteptările mai mare de non-fumatori. Rezultatele lor
implică faptul că fumatul reduce costurile nete de asistenţă medicală (folosind o rată de
reducere de până la 5%).

În mod similar, un studiu pentru Finlanda (Pekurinen, 1992) a concluzionat că fumatul ar

putea presupune economii de costuri de asistenţă medicală nete (folosind o rată de
reducere de 4%). Această dovadă este izbitoare, pentru că înseamnă că măsurile
guvernului de a reduce fumatul prin impozite mai mari ar părea a fi o formă de
paternalism pe care economia are puţine de spus. La urma urmei, principiul suveranităţii
consumatorilor presupune ca o persoană raţională, care cântăreşte până toate costurile şi
beneficiile acţiunilor sale, ar trebui să fie liberi să fumeze, atâta timp cât el este pe deplin
informat cu privire la consecinţele alegerii sale şi nu impune costuri pe alţii. Desigur,
astfel cum a fost subliniat, condiţia raţionalităţii încetează să se aplice în cazul în care
fumătorii sunt rău informaţi cu privire la consecinţele fumatului, acţionând miopic în
alegerea de a consuma un drog care creeaza dependenta (Peck et al., 2000), sau se
comportă într-un mod dinamic si inconsecvent (Gruber şi Kőszegi, 2001) prin costuri şi
actualizarea de prestaţii în viitorul apropiat, într-o măsură mai mare decât cele pe termen
lung.

În principal, cu toate acestea, ipoteza raţională este piatra de temelie a analizei

economice. În consecinţă, din motive economice, rolul de impozitare la stoparea
consumului de tutun la nivelul actual al accizelor nu pare a fi foarte puternică în UE,
deoarece fumatorii par să plătească drumul lor şi, probabil, mult mai mult decât
atât. Această concluzie economică, desigur, nu poate satisface sănătatea publică şi
pledează pentru cei care cred că mai puţin fumat este întotdeauna mai bine. Dar această
poziţie se bazează pe presupunerea că guvernele ştiu ce este cel mai bine pentru oameni.
În echilibru, linia ar trebui să fie, probabil, trasă la furnizarea de informaţii cu privire la
consecinţele fumatului, interzicerea fumatului în locurile publice, precum şi descurajarea
fumatului către tineri.

3.4. Venituri şi probleme privind rata de impozitare

Impozitarea pe ţigări (şi alte produse din tutun) generează sumele de venituri fiscale
foarte variate în diferite state membre, în mare parte (deşi nu în întregime) care pot fi
atribuite diferenţelor la nivelul de impozitare. Tabelul 1 indică accizele la tutun, care
variază de la 24 € pe cap de locuitor în Lituania la € 333 în Irlanda şi € 1353 în
Luxemburg, smulgând o parte considerabilă a bazei de impozitare a acesteia statele
membre vecine (vezi mai jos). Aceste cifre includ TVA, care este impusă pe accize,
precum şi asupra costului produselor din tutun.

23
În medie, vechile state membre colectează în mod considerabil mai mult pe cap de
locuitor decât noile state membre, cu excepţia economiile insulelor mici, Malta şi Cipru,
şi Slovenia. Evident, impozit pe venit pe cap de locuitor, de asemenea, este corelat cu
consumul pe cap de locuitor. După cum arată tabelul, un procent mai mare de barbati
decat la femei fumează, cu excepţia cazului în emancipata Suedia, şi pe medie, procentul
de fumători de sex masculin este mai mare în noile state membre decât în state vechi.

O justificare standard economică pentru impunerea de impozite ridicate pe tutun este ca

minimizează eficienta costurilor de a ridica o sumă dată de venituri, deoarece elasticitatea
cererii pentru ţigarete este scăzută. Ce dovezi există că această regulă a elasticitaţii
inverse indică taxe pe tutun mai mari decât media?
Viscusi (1992, 2002) prevede o revizuire a 41 studii privind efectele preţurilor ţigărilor
asupra cererii de ţigări. Treizeci-una dintre aceste studii sunt pentru SUA, pentru care
elasticităţile estimate a cererii sunt grupate în intervalul -0.4 la -1.0. Nouă dintre studiile
sunt pentru Marea Britanie, unde gama elasticităţii estimate este -0.1 la -0.8, dar cele mai
multe studii furniza estimări în jurul -0.5 sau -0.6. Cum era de asteptat, elasticitatea long-
run este mai mare decât elasticitatea pe termen scurt şi tinerii sunt mult mai de preţ-
receptivi decat fumatorii mai în vârstă. Viscusi (2006) subliniază faptul că elasticitatea
preţului de tutun nu este ca alte estimari similare pentru papetărie, servicii juridice,
reparaţii auto, şi ziare şi reviste, precum şi o mare varietate de produse alimentare,
variind de la pui la banane. Pe echilibru, prin urmare, elasticitatea pretului a cererii de
tutun nu este atât de scăzută încât sa fie în mod semnificativ mai mare decât media ratelor
de impozitare ele find sunt justificate pe elasticitate inversă.

În ceea ce priveşte structura accizelor pe diferitele produse din tutun, există o substituţie
considerabilă departe de ţigări super impozitate spre slab impozitate (tăiat fin)tutun. În
perioada 2002-04, cantitatea medie ponderată de ţigări puse în consum a scăzut cu 10%,
în timp ce cantitatea de propriul tau rolă de tutun (care reprezintă pentru unii o zecime din
vânzările de produse din tutun) a crescut cu 20%.
Ţigările conţin 0.75 de grame de tutun. Permiterea pentru diferenţe de cost, probabil tutun
propriu rulat ar trebui să fie impozitat la două treimi din € 64 / 1000 tije nivelul accizelor
pe ţigarete sau la € 57 pe kg, de trei sferturi mai mare decât curentul de acord rata minimă
de € 32 pe kg.
Un alt aspect se referă la calculul prevăzut a sarcinii fiscale prin referinţă la conceptul de
MPPC. Acest concept, impus de utilizarea impozitării ridicate ad valorem accizelor la
ţigarete, apare rău-definit şi sub rezerva de manipulare (Prognoză Oxford,
2004). Problemele administrative şi incertitudinea apar, deoarece MPPC poate fi luat din
orice perioada de timp cu doi ani înainte de data la care impozitul se calculează, în timp
ce categoria MPPC poate reprezenta cât de puţin 14% din volumul total de pe piaţă. În
cazul în care liderul pietei în orice stat membru măreşte preţul MPPC, acest lucru poate
forta taxele fiscale şi creşterea preţurilor a brandurilor competitive - un abuz de poziţie
dominantă, fără îndoială, încălcare a articolului 82 din Tratatul UE.

În mod similar, criteriul de 57% are efecte perverse sub nivelul de 101 €. Un stat membru
cu o piaţă volatilă de ţigări în cazul în care se schimbă MPPC-ul din partea de sus a
gamei de preţuri la partea de jos poate fi în conformitate cu accize într-o zi şi să fie în

24
încălcare a acquis-ului comunitar în altă zi fără să fi făcut vreo modificare a ratelor de
impozitare şi cu aproape nici o schimbare în situaţia pieţei. Adoptarea unei singure rate
specifice în cele din urmă ar evita nevoia de conceptul anacronic de MPPC şi criteriul
57%. În cele din urmă, trebuie remarcat faptul că taxele pe tutun sunt extrem de
discriminatorii şi regresive, mai mult decât oricare alt impozit. În UE, numai 36% dintre
bărbaţi şi 22% din femei plăteasc taxe pe tutun (vezi tabelul 1). Regresiv nu ar trebui să
fie o problemă în cazul în care accizelor la tutun, servesc ca un proxy pentru costurile
sociale care ar trebui să se reflecte în preţul de ţigări: cei săraci, la fel ca cei bogati, ar
trebui să plătească pentru costurile pe care le impun asupra altora.

Dar dacă argumentul costului social nu taie multă gheaţă (a se vedea de mai sus), atunci
regresiunea este o problemă care ar trebui luată în considerare. Proporţional, cei săraci
cheltuiesc o pondere mai mare din venitul lor pe ţigări decât cei bogaţi, presupunând că
prevalenţa fumatului este aceeaşi. Ca grup, cu toate acestea, săracii fumează mai mult
decât cei bogaţi, care tind să accentueze regresiunea dintre clasele de venit. De fapt,
fumatul devene din ce în ce mai concentrat în clasele inferioare - definit diferit de venit,
educaţie, ocupaţie, sau clasa sociala. În timp ce cei săraci au fost ultimii care s-au apucat
de fumat, ei sunt, de asemenea, ultimii care să renunţe. (A se vedea Bobak et al.. (2000))

3.5. Contrabanda cu ţigări

În plus, există probleme îngrijorătoare legate de taxarea tutunului în UE. Nivelurile

ridicate de impozitare a tutunului în majoritatea statelor membre, precum şi marile
diferenţe dintre acestea (împreună cu creşterile foarte mari în comerţul internaţional şi
mişcările pasagerilor), au devenit motive fertile de reproducere pentru contrabandă
(achiziţionarea de produse din tutun duty paid în exces în cumpărături transfrontaliere în
cote de impozitare state scăzut pentru consum în high-fiscale membre) şi contrabandă
(achiziţionarea şi consumul produselor din tutun pentru care nici o taxă a fost achitată).

Luxemburg este un prim exemplu de o ţară cu contrabandă majoră ca urmare a unui

impozit mult mai mare pe produsele din tutun decât în statele vecine. Dacă consumul
anual per adult în Luxemburg a fost aceleaşi ca consumul mediu în Belgia, Franţa, şi
Germania (vezi tabelul 1), atunci doar 10% de ţigări cumpărat ar fi consumat
acolo. Contrabandă este, de asemenea, o problemă între Polonia şi Germania (diferenţa
de preţ este de € 2.98, vezi tabelul 1), Finlanda şi Estonia (€ 2.85), şi Grecia şi Bulgaria
(€ 1.56) (Joossens şi Raw, 2000). Contrabandă a tutun de rulat este o problemă serioasă
pentru Marea Britanie care are o rata specifică privind accizele ridicată de € 157.61 per
kg comparativ cu Belgia, care prelevă doar o rată moderată a accizelor ad valorem de
37.55%. Doar trei din la fiecare 10 pachete de tutun de rulare consumate în Marea
Britanie sunt duty-paid (House of Commons Trezoreriei Comitetului, 2005), în pofida
unei creşteri considerabile a cumparaturilor la frontieră de la 1 kg la 3 kg.

Cea mai serioasa problemă cu care se confruntă majoritatea statelor membre ale UE, cu
toate acestea, nu este contrabanda dar la scară largă contrabanda produselor din tutun
pentru care nici o taxă a fost plătită la toate. Aşa cum indică în tabelul 1, ţigări de

25
contrabandă, ca o procent din vânzările pe piaţa internă, s-a mutat în cifre duble în
Polonia şi Statele baltice, precum şi în Austria, Spania, Italia, şi Germania.

În 2004, HM Customs and Excise (House of Commons Treasury Committee, 2005) a

estimat că ponderea de ţigări ilicite pe piaţa internă din Marea Britanie a fost de 15%,
două treimi din care a fost reprezentat de contrabandă. Multe transporturi ilegale sunt
originare din China (cel mai mare producător de tigări contrafăcute), unde ţigările nu sunt
controlate în ceea ce priveşte nivelurile cancerigene (arsenic, cadmiu, plumb) şi a
resturilor de pesticide periculoase sau niveluri excesive de gudron si nicotina.

3.6. Implicaţii pentru politica fiscală a tutunului

Principala concluzie a acestei revizuiri privind taxarea tutunului în UE este că

argumentele externe par să fie mai puţin convingătoare decât la prima vedere. De
asemenea, impozitarea peste medie a tutunului pe baza elasticităţii inverse este dificil de
apărat. În plus, contrabanda, de crima organizată, este o problemă serioasă. Pe scurt,
există limite conceptuale şi empirice asupra nivelurilor prea ridicate a taxelor asupra
tutunului.
Principalele aspecte pot fi rezumate după cum urmează:
• Aparent, Comisia Europeană favorizează "o politică de intervenţie a fumatului", mai
degrabă decât o abordare economică care are în vedere costurile sociale nete şi
preocupările de distribuţie. Acest punct de vedere pare a fi apărat de piaţă în cazul în care
aceste imperfecţiuni, cum ar fi erori de informare, sunt implicate, dar miroase a
paternalism în ceea ce priveşte consumatorii de tutun raţionali. Problema cu fumul de
tutun din mediu poate fi rezolvată cel mai bine de o interdicţie privind fumatul în locuri
publice.

• Comisia recomandă taxe mai mari la tutun, chiar dacă taxa pe ţigarete, este de 300% din
preţul de vânzare cu amănuntul înainte de impozitare, este deja cea mai mare cu privire la
orice produs in lume. În mod evident, mare povara fiscală promoveaza contrabandă, care
la rândul său, subminează politicile de sănătate şi venituri. Deşi cazul creşterii în
continuare accizelor pe ţigări este slab, un argument poate fi făcut pentru alinierea
accizelor la tutun, altele produse cu cele de pe ţigări.

• Armonizarea taxelor pe tutun, promovată de către Comisie, ar reduce contrabanda (nu

smuggling), dar încalcă principiul subsidiarităţii. Interesant, armonizarea nu este urmărit
în Statele Unite (sau în alte ţări federale), în cazul în care taxele pe ţigări variază de la
0.86 dolari SUA în Virginia la 2.48 dolari în New Jersey (Cnossen şi, în 2005 Smart).

• Într-o pauză cu politica urmată până acum, un raport publicat de către Comisie care
acum favorizează ratele specifice peste ratele ad valorem, ca cel mai bun mijloc de a
promova politica intervenţie a fumatului şi are ca goluri armonizarea fiscală. Ratele
specifice nu ar necesita acordul între guverne şi producători pe preţurile de vânzare cu
amănuntul prescris, care încalcă principiul pieţei libere şi care sunt sensibile la

26
manipulare. Acest lucru ar evita necesitatea de conceptul de MPPC şi criteriul
57%. Interesant, taxele - acciza ad valorem, nu sunt aplicate în Statele Unite sau în alte
ţări industrializate non-UE. O rambursare a ratelor specifice, este ca randamentul lor să
nu crească cu creşterea indicelui preţurilor de consum, în consecinţă, ajustarea automată
ar trebui să fie prevăzută de lege.

În concluzie, Comisia Europeană pare a fi bine sfătuită să urmărească rate specifice de

impozitare a tutunului şi să se limiteze elementul ad valorem la TVA. Rata creşte dincolo
de nivelul actual de € 64 / 1000 sticks apare inoportună în cazul în care copilul nu este de
a fi aruncat cu apa de baie. Poate că noilor state membre ar trebui să le fie acordate
perioade de ajustare mai lungi. Armonizarea suplimentară nu sta bine cu principiul
subsidiarităţii, deşi ar atenua problema contrabandei.

Reglementările din Franţa, Austria şi Irlanda prin care se stabilesc preţuri minime
de vânzare cu amănuntul pentru ţigări sunt contrare dreptului Uniunii.

Obiectivele de protecţie a sănătăţii pot fi atinse printr-o creştere a accizelor

Comisia a sesizat Curtea de Justiţie cu trei acţiuni în neîndeplinirea obligaţiilor introduse

împotriva Franţei, a Austriei şi, respectiv, a Irlandei, întrucât consideră că reglementările
acestor state membre în materia stabilirii de preţuri minime pentru anumite produse din
tutun prelucrat, şi anume ţigările şi alte produse din tutun în Franţa, ţigările şi tutunul
tăiat fin pentru rularea ţigaretelor în Austria şi ţigările în Irlanda, sunt contrare Directivei
95/591 care stabileşte anumite norme referitoare la acciza care afectează consumul
acestor produse. Directiva obligă statele membre să aplice în privinţa ţigărilor o acciză
care este constituită dintr-un element proporțional (ad valorem) calculat la prețul maxim
de vânzare cu amănuntul, precum și dintr-un element specific al cărui cuantum se
stabilește prin raportare la țigările din categoria de preț a celor mai căutate, dar nu poate
fi mai mică de 5 % sau mai mare de 55 % din suma totală a sarcinii fiscale. Rata accizei
proporționale și suma accizei specifice trebuie să fie aceeași pentru toate țigările. De
asemenea, directiva prevede că producătorii și importatorii de tutun prelucrat sunt liberi
să determine prețul maxim de vânzare cu amănuntul pentru fiecare dintre produsele lor
[articolul 9 alineatul (1)].

În opinia Comisiei, reglementările celor trei state membre, prin care se impun prețuri
minime care corespund unui anumit procentaj din prețul mediu al tutunului prelucrat
(95% în Franța, 92,75% pentru țigări și 90% pentru tutunul tăiat fin în Austria și 97% în
Irlanda), aduc atingere libertății producătorilor și importatorilor de a determina prețurile
maxime de vânzare cu amănuntul pentru produsele lor și, prin urmare, liberei
concurențe. În consecință, aceste reglementări ar fi contrare directivei.

Mai întâi, Curtea amintește că directiva urmăreşte, în special, să garanteze că

determinarea bazei de evaluare a accizei proporționale aplicate produselor din tutun este
supusă acelorași norme în toate statele membre, dar și să protejeze libertatea
producătorilor și importatorilor, care le permite să beneficieze efectiv de avantajul
concurențial care rezultă din eventuale prețuri de cost mai mici.

27
Curtea apreciază că impunerea unui preț minim de vânzare cu amănuntul are ca efect ca
prețul maxim de vânzare cu amănuntul determinat de producători și de importatori să nu
poată, în niciun caz, să fie mai mic decât acest preț minim obligatoriu și este, prin
urmare, susceptibil să aducă atingere relațiilor concurențiale, întrucât împiedică unii
dintre acești producători sau importatori să obțină avantaje din prețuri de cost mai mici
pentru a propune prețuri de vânzare cu amănuntul mai atractive.

Prin urmare, Curtea consideră că un sistem de preț minim nu poate fi considerat

compatibil cu directiva în măsura în care nu este conceput în așa fel încât să excludă, în
orice ipoteză, posibilitatea de a se aduce atingere avantajului concurențial care ar putea
rezulta, pentru anumiți producători sau importatori ai unor asemenea produse, din prețuri
de cost mai mici.

Examinarea legislațiilor naționale determină Curtea să concluzioneze că acestea nu

permit să se excludă că, în orice ipoteză, prețurile minime pe care le impun aduc atingere
avantajului concurențial care ar putea rezulta, pentru anumiți producători sau importatori
de produse din tutun, din prețuri de cost mai mici.

În continuare, Curtea respinge argumentele prezentate de fiecare dintre cele trei state
membre în apărarea reglementărilor lor.
Astfel, în primul rând, Convenția-cadru a Organizației Mondiale a Sănătății2 nu este de
natură să pună în discuție concluzia Curții, întrucât aceasta nu impune părților
contractante nicio obligație concretă în domeniul prețurilor produselor din tutun care să
le permită să încalce dispozițiile directivei. În plus, directiva nu se opune unei politici de
prețuri în măsura în care aceasta nu împiedică realizarea obiectivelor directivei
menționate.

În al doilea rând, obiectivul de protecție a sănătății prevăzut la articolul 30 CE nu poate

fi invocat decât pentru a justifica restricțiile cantitative la import și la export, precum și
măsurile cu efect echivalent prevăzute la articolele 28 CE și 29 CE. Or, Comisia nu și-a
întemeiat acțiunea pe aceste dispoziții din Tratatul CE.

În sfârșit, Curtea consideră că Directiva 95/59 asigură protecția sănătății și nu împiedică

statele membre să urmărească combaterea fumatului. Aceasta amintește că reglementarea
fiscală constituie un instrument important și eficace de combatere a consumului de
produse din tutun și, prin urmare, de protecție a sănătății publice, având în vedere că
obiectivul de a asigura că prețurile acestor produse se stabilesc la niveluri ridicate poate
fi realizat în mod adecvat prin impozitarea mai ridicată a acestor produse, creșterea
accizelor determinând, mai devreme sau mai târziu, majorarea prețului de vânzare cu
amănuntul, fără ca prin aceasta să se aducă atingere libertății de determinare a prețurilor.
Curtea adaugă, de asemenea, că interdicția stabilirii de prețuri minime nu împiedică
statele membre să interzică vânzarea în pierdere a tutunului prelucrat în măsura în care nu
se aduce atingere libertății producătorilor și importatorilor de a stabili prețuri maxime de
vânzare cu amănuntul pentru produsele lor. În acest caz, acești actori economici nu vor
putea să absoarbă impactul impozitelor asupra acestor prețuri prin vânzarea produselor
lor la un preț mai mic decât suma dintre prețul de cost și toate impozitele aplicabile.

28
MENȚIUNE: O acțiune în constatarea neîndeplinirii obligațiilor, care este îndreptată
împotriva unui stat membru care nu își respectă obligațiile care decurg din dreptul
Uniunii, poate fi formulată de către Comisie sau de către un alt stat membru. În cazul în
care Curtea de Justiție constată neîndeplinirea obligațiilor, statul membru în cauză
trebuie să se conformeze de îndată hotărârii pronunțate.
În cazul în care consideră că statul membru nu s-a conformat hotărârii, Comisia poate
introduce o nouă acțiune prin care să solicite aplicarea unor sancțiuni pecuniare. Cu toate
acestea, în situația în care nu au fost comunicate Comisiei măsurile de transpunere a unei
directive, Curtea poate aplica sancțiuni, la propunerea Comisiei, de la stadiul primei
hotărâri.

29
Capitolul 4. Tabele accize - tutun
Comentarii adiţionale:
CZ New MPPC rate � CZK 3150 (EUR 123,92) per 1000 cigarettes.
EE New MPPC rate �EEK 1609 (EUR 102,83) per 1000 cigarettes
*ES: New MPPC rate as of 1/6/2010 �EUR 170,00 per 1000 cigarettes
LU Figures modified as of 1/02/2010
LV: * Although Latvia is allowed to postpone until 31/12/2009 the application of a minimum excise duty rates on cigarettes, at 1st January 2009 Latvia
reaches the EU minimum
level.
** The most popular price of cigarettes in period 01/01/2009 – 30/11/2009
MT: In Malta the excise tax structure is 50% of the retail price + EUR 22,00 per 1000 cigarettes but not less than EUR 117,00 per 1000 cigarettes.
PT: Portugal may apply a reduced rate of up to 50% less than the overall minimum rate to cigarettes consumed in the most remote regions of the Azores and Madeira,
made by small-scale
manufacturers each of whose annual production does not exceed 500 tonnes (Art. 3.2 of Dir. 92/79/EEC).
SK New MPPC rate �EUR 121,05 per 1000 cigarettes.
UK: New MPPC rate £ 314,50 (EUR 345,28) per 1000 cigarettes as of 24/03/2010.

31
32
33
34
This table has been modified in order to
take account of the minimum amount of
excise duty on manufactured tobacco
other than cigarettes provided for by
Article 3(1) of Council Directive 92/80
EEC.
Specific excise/per 1000 items: CZ,
DK, DE, LV, MT, PL, SK, SE, BG,
RO.
Specific excise/per kg: CY, LT.
SK: Only the specific excise is set per
1000 items.
Minimum duty/per 1000 items: CZ, BE
BE: as of 1st February 2010
*EL as of 3 May 2010.
*ES: Figures modified as of 1/7/2010. -
VAT rate valid as of 1st July 2010.
*LU: as of 01/01/2009
PT Figures modified as of 1/7/2010. -
VAT rate valid as of 1st July 2010.
RO: Figures modified as of 1/7/2010. -
VAT rate valid as of 1st July 2010.
FI: Figures modified as of 1/7/2010. -
VAT rate valid as of 1st July 2010.
*UK: New Budget 2010 as of 24 March
2010.

35
This table has been modified in order to take account of the
minimum amount of excise duty on manufactured tobacco
other than cigarettes provided for by Article 3(1) of Council
Directive 92/80 EEC.
BE: as of 1st February 2010
*CZ as of 1st February 2010
*EL as of 3 May 2010.
*ES: Figures modified as of 1/7/2010 - VAT rate valid as of
1st July 2010.
*IT: Figures don't include pipe tobacco
*LU: as of 1/2/2010
PT Figures modified as of 1/7/2010. - VAT rate valid as of
1st July 2010.
RO: Figures modified as of 1/7/2010. - VAT rate valid as of
1st July 2010.
SK: Only the specific excise is set per kg.
FI: Figures modified as of 1/7/2010. - VAT rate valid as of
1st July 2010.
*UK: New Budget 2010 as of 24 March 2010.

36
This table has been modified in order to take
account of the minimum amount of excise duty on
manufactured tobacco other than cigarettes provided
for by Article 3 (1) of Council Directive 92/80 EEC.
BE: as of 1st February 2010
*CZ as of 1st February 2010
*EL as of 3 May 2010.
*ES: Figures modified as of 1/7/2010. - VAT rate
valid as of 1st July 2010.
*IT Figures refer to snuff and chewing tobaccos
*LU: as of 1/2/2010.
PT Figures modified as of 1/7/2010. - VAT rate
valid as of 1st July 2010.
RO: Figures modified as of 1/7/2010. - VAT rate
valid as of 1st July 2010.
SK: Only the specific excise is set per kg
FI: Figures modified as of 1/7/2010. - VAT rate
valid as of 1st July 2010.
*UK: New Budget 2010 as of 24 March 2010.

37
 Tabel comparativ legislativ Uniunea Europeana– legislaţia actuală a României
privind tutunul
Domeniu Reglementare Reglementari Legilatie UE Legislatie Ro Observatii
FCTC
1) - Organizarea Articolul 18 Regulamentul CEE Legea Pentru armonizarea cu
Organizare producătorilor în Protectia nr. nr.236/2003 prevederile FTCT va
a grupuri de producători mediului si 2075/1992 Ordin trebui
pieţei de - Autorizarea unităţilor a sanatatii modificat prin 502/4.08.2003 adoptată o prevedere
tutun primprocesoare persoanelor Regulamentele1636 Ordin.503/4.08.20 legală
brut a tutunului /1998 03 privind eliminarea
- Stabilirea anuală a unei şi 2848/1998 Ordin.976/28.11.2 Primelor
cantităţi Reducerea gradata 003 (subventii acordate de
totale de tutun brut, a ale Ministrului stat în
denumită subventiilor intre Agric, favoarea producătorilor
„Prag de prim-procesare” 2006- pad., apelor şi de
- Acordarea de prime de 2010, cand acestea mediului tutun)
producţie nu se Hotărârea de
pentru kg de tutun brut vor acorda in Guvern
livrat functie de nr.754/14.05.2004
productie, ci doar DIV: Mai 2004
grupurilor de prod
2) - Definirea produselor din Articolul 6 Directiva 92/79/EEC Legea Acciza datorata=acc.
Stabilirea tutun Masuri legate de Directiva 92/80/EEC 571/22.12.2003 specifică+acc.ad.valore
taxelor şi a - Accizarea produselor din preturi si taxe Directiva 95/59/EEC (Noul Cod Fiscal) m
accizelor la tutun care DIV:1 ianuarie Hot.Guv.Nr.44/feb (val min 11E/1000
tutun Nivelul accizelor se iau in 1993 ruar tigarete),
armonizate va fi vederea Valoarea accizei ie 2004 dc acc dator<acc min,
majorat anual începând cu reducerii cererii totale DIV: 06.02.2004 se
data de de (acciza HG 977/2004 plateste acc minima
1 iulie 2004, prin hotărâre tutun specif+acciza ad OG 83/2004 Acc specif
a valorem) c.p.57% 1000 ţigarete–
Guvernului, în pretul de 5,73E+31%
conformitate cu vanz al prod c.m. 1000 Ţigări+ţigări foi-9

38
 angajamentele asumate consumat E
de Tutun dest.fumat-
România în procesul de 17E/kg
negociere Tutun
cu Uniunea Europeană, la dest.prod.tigaret.17E/k
Capitolul 10 - Impozitarea. g
O dată ↑gradata pana la
cu această majorare, se atingerea
va cotei de 64% pt prod
modifica corespunzător şi c.m.consumat
nivelul
accizei minime prevăzut
de lege
pentru ţigarete
2) - Eliminarea scutirii de Articolul 6 OUG Nr.57/iunie Acestea sunt trecute in
Stabilirea accize şi Masuri legate de 2003 regim de antrepozit
taxelor şi a taxe a produselor din preturi si taxe DIV: iulie 2003 fiscal
accizelor la tutun din care Ord.Guv.
tutun magazinele duty-free se iau in Nr.86/2003
vederea
reducerii cererii
de
tutun
- Marcarea produselor din OUG 57/iunie Timbre eliberate de
tutun 2003 Imprimeria Nationala
DIV: oct 2003 Contraval.timbr.suportat
Legea a de
571/12.2003 la bugetul de stat
(Noul Cod Fiscal) Marcarea
DIV: 1 ian 2004 de catre antrepozit.
HG 44/2004 importator autorizat sau
DIV: februarie de
2004 producator extern
-Taxa pt ocrotirea OG 22/1992 Pt produsele din tutun: -
sănătăţii OG 109/1999 12% din val. Incasarilor

39
 Legea 505/2001 din
Legea 467/2002 actiuni publicitare
DIV: iulie 2002 -2% din adaosul
OUG Nr.57/iunie comercial
2003 practicat de comercianti
DIV: iulie 2003 se utilizează pt
finanţarea
program. nat de
sanatate
Taxele pt producători
sunt
incluse in accize
3)Supraveg - Antrepozitul fiscal Directiva 92/12/EEC Legea Definirea antrepozitului
herea - Obligaţiile de plată 571/22.12.2003 fiscal şi a condiţiilor de
şi (Noul Cod Fiscal) autorizare a acestuia
autorizarea HG.44/feb2004
producţiei, DIV: feb2004
importului Stabilirea continutului max Articolul 9 Directiva Legea 90/2004 Gudron-10mg/tig
şi de Reglementarea 2001/37/EEC Legea 553/2004 Nicotina-1mg/tig
circulaţiei gudron, nicotina si CO continutului DIV: ianuarie DIV: 31 CO-10mg/tig
produselor produselor din 2004 decembrie 2006
din tutun
tutun Masurarea continut de Articolul 9 Directiva Legea 90/2004 Obligativitate de a fi
catre Reglementarea 2001/37/EEC Legea 553/2004 trimise
laboratoarele agreate de continutului DIV: 30.09.2001 si Ordin MS anual MS, precum si la
MScriterii produselor din finalizata pana la 858/2004 schimbarea continut de
pt agrearea laboratorelor tutun 30.09.2002 DIV: 31 catre
decembrie firmele producatoare
2006
Adoptarea standardelor Articolul 9 Directiva Legea 90/2004
ISO de Reglementarea 2001/37/EEC Legea 553/2004
catre MS continutului DIV: 30.09.2001 si Ordin MS
produselor din finalizata pana la 858/2004
tutun 30.09.2002 DIV: 31
decembrie

40
 2006
Intocmirea unei liste cu Articolul 9 Directiva Legea 90/2004
substantele aprobate a fi Reglementarea 2001/37/EEC Legea 553/2004
utilizate continutului Finalizata pana la Ordin MS
in fabricarea produselor produselor din 31.12.2004 763/2004
din tutun tutun DIV: 31
decembrie
2006
4) Intocmirea unui dosar al Articolul 9 Directiva Legea 90/2004 Lista tuturor
Comunicare produsului de catre Reglementarea 2001/37/EEC Legea 553/2004 ingredientelor
a producator/importator continutului DIV: 18.07.2001 si DIV:31.12.2006 Cantitatea fiecaruia
informatiilo produselor din finalizata pana la Motivul utilizarii
r tutun 31.12.2002 Efectul asupra sanatatii
privind Daca induc dependenta
continutul Datele sunt publice
produselor Informarea MS cu privire Articolul 10 Directiva Legea 90/2004 Informare anuala
din la Reglementarea 2001/37/EEC Legea 553/2004
tutun rezultatele testelor de comunicarii DIV:1 ianuarie Ordin MS
masurare a informatiilor 2004 858/2004
continutului maxim de CO, privind DIV:31.12.2006
gudron, nicotina produsele din
tutun
Informarea consumatorilor Articolul 10 Directiva Legea 90/2004 Listele de ingrediente
cu Reglementarea 2001/37/EEC Legea 553/2004 ale
privire la datele testelor si comunicarii DIV:1 ianuarie Ordin MS fiecarui produs si
continutul maxim de CO, informatiilor 2004 858/2004 continutul
gudron, nicotina prin orice privind DIV:31.12.2006 de CO, gudron, nicotina
mijloc adecvat produsele din vor fi facute publice de
tutun MS
Inscriptionarea pe pachete Articolul 10 Directiva Legea 90/2004 Pe o suprafata a
a Reglementarea 2001/37/EEC Legea 553/2004 pachetului,
continutului de CO, comunicarii DIV:1 ianuarie Ordonanta nr acoperind cel putin 10%
gudron, informatiilor 2004 13/2004 din
nicotina privind DIV:31.12.2006 aceasta

41
 produsele din
tutun
5) Inscriptionarea Articolul 11 Directiva Legea 349/2002 Avertisment
Etichetarea avertismentelor pt Ambalarea si 2001/37/EEC Legea 90/2004 general(2var)
produselor sanatate etichetarea DIV:iulie 2001 Legea 553/2004 Avertisment
din Inscriptionarea Directivei produselor din pana cel Legea 275/2003 aditional(14
tutun CE tutun tarziu in DIV:31.12.2006 var)
30.09.2002 Directiva Consiliului CE
2001/37/CEE
Inscriptionarea produselor Articolul 11 Directiva Legea 349/2002 „Aceste produse din
din Ambalarea si 2001/37/EEC Legea 90/2004 tutun
tutun care nu se fumeaza etichetarea DIV:iulie 2001 Legea 553/2004 pot dauna sanatatii si
produselor din pana cel Legea 275/2003 provoaca dependenta”
tutun tarziu in DIV:31.12.2006
30.09.2002
Interzicerea Articolul 11 Directiva Legea 349/2002 Text, denumire,
inscriptionarilor care Ambalarea si 2001/37/EEC Legea 90/2004 insemne ale
sugereaza ca un produs ar etichetarea DIV: 30.09.2003 Legea 553/2004 marcii, fotografii,
fi mai produselor din DIV:31.12.2006 ilustratii
putin nociv decat altul tutun
Utilizarea fotografiilor Articolul 11 Directiva Legea 349/2002 Avertisment
color + Ambalarea si 2003/641/EEC Legea 90/2004 combinat=avertisment
alte ilustrate in cadrul etichetarea DIV: 1 octombrie Legea 553/2004 aditional(una din 14
avertismentelor pt produselor din 2004, Ordinul 764/2004 var)+fotografie color
sanatate tutun cel devreme, DIV:31.12.2006 sau
Introducerea termenului Publicarea in ORDIN Nr. 618/10 alta ilustratie
de biblioteca aprilie 2007 si Cf „Directivei
avertisment combinat electronica de ORDIN Nr. 572/ 30 2003/641/EEC”
Aprobarea avertismentului documente a martie 2007
Directiva ce ilustratiilor pt
reglementeaza fiecare din
avertism. Adit.
cf Directivei
2001/37/EEC
, pana cel tarziu la

42
 30.09.2004
6) Protectie Institutii: de invatamant, Articolul 8 Rezolutia CE din 18 Legea 349/2002 Fumatul interzis, cu
impotriva sanatate, Protectie iulie Ordonanta amenajarea de spatii
expunerii educatie, impotriva 1989 Nr.13/2003 speciale pentru fumat
la guvernamentale,Teatre, expunerii la DIV:Decembrie Permis doar in conditii
fumul de cinematografe, Spatii de fumul 2002 de
tigara munca de tigara ventilare si dotare
inchise si birouri
Baruri, restaurante
Protectia lucratorilor
expusi la
fumul de tigara
7)Comercia Stabilirea unei limite de Articolul 16 Directiva CE Legea 349/2002 Tineri sub 18 ani
lizarea varsta pt Vanzarea catre 2003/54/EEC DIV:Decembrie
produselor cumparatorii de produse si de DIV: Ianuarie 2002
din tutun din tutun catre minori 2003
Interzicerea vinderii Articolul 16 Directiva CE Legea 90/2004
produselor Vanzarea catre 2003/54/EEC DIV:
din tutun prin automate si de DIV: Ianuarie Decembrie2004
catre minori 2003
Interzicerea vanzarii Articolul 16 Directiva CE Ordonanta
tigaretelor la Vanzarea catre 2003/54/EEC Nr.13/2003
bucata si in pachete cu si de DIV: Ianuarie Legea 553/2004
mai putin catre minori 2003 DIV:31.12.2006
de 20 de bucati
Interzicerea vanzarii Articolul 15 Directiva Legea 349/2002
produselor Comert ilicit cu 2001/37/EEC Legea 90/2004
din tutun de uz oral produsele din DIV: Iunie 2001 Legea 553/2004
tutun DIV:31.12.2006
Interzicerea productiei si Articolul 15 Directiva Legea 90/2004
importului produselor care Comert ilicit cu 2001/37/EEC Legea 553/2004
nu produsele din DIV: 30.09. 2003 DIV:31.12.2006
poarta inscriptionate tutun
continutul de

43
 gudron, nicotina si CO
Interzicerea productiei si Articolul 15 Directiva Legea 90/2004
importului produselor care Comert ilicit cu 2001/37/EEC Legea 553/2004
nu produsele din DIV: 30.09.2003 DIV:31.12.2006
poarta inscriptionate tutun
avertismentele de
sanatate
8) Publicitatea interzisa: Articolul 13 Directiva Legea 148/ 2000 Publicitatea pentru
Publicitate explicita in Publicitatea, 89/552/EEC DIV: tutun
a, cadrul programelor TV si promovarea si „Televiziunea fara Noiembr2000 Publicitatea ce
promovare radio sponsorizarea frontiere” Decizia CNA incurajeaza
a si tutunului DIV: 03.10.1989 65/2000 comportamente
sponsorizar Legea 504/2002 daunatoare
ea sanatatii
produselor Publicitatea interzisa: Articolul 13 Directiva Legea 457/2004 In presa scrisa pe prima
din La televiziunile nationale Publicitatea, 2003/33/EEC DIV:31.12.2006 si
tutun si promovarea si DIV: 31.07.2003 ultima pagina interzisa
private, La posturile de sponsorizarea pana cel prin
radio tutunului tarziu in Legea 148/2000 cu
nationale si private, Presa 31.07.2005 aplicare
scrisa din 01.11.2000
+alte publicatii tiparite ! Permisa doar in
In cinematografe publicatiile destinate in
In cadrul serviciilor mod
societatii exclusiv profesionistilor
informationale din
domeniul tutunului
Interzisa: Articolul 13 Directiva CE Legea 457/2004
Folosirea marcilor de Publicitatea, 2003/54/EEC DIV:31.12.2006
tutun pe promovarea si DIV: Ianuarie
produse sau servicii care sponsorizarea 2003
nu au tutunului
legatura cu acestea Articolul 16
Vanzarea de dulciuri sau Vanzarea catre
jucarii si de

44
 destinate copiilor cu catre minori
intentia
vadita de a asemana
produsul cu
un tip de produs din tutun
8) Publicitatea interzisa: Articolul 13 Directiva 98/43/EEC Legea 148/2000 La o distanta mai mica
Publicitate Unitatile de invatamant si Publicitatea, inlocuita de DIV: Noiembrie de
a, de promovarea si Directiva 2000 Legea 200 m de intrarea
promovare asistenta medicala sponsorizarea 20003/33/EEC 151/2000 acestora
a si Publicatiile destinate tutunului DIV: 30.09.2003 Legea 125/20001 Intrezisa daca:
sponsorizar minorilor Se adreseaza minorilor
ea Salile de spectacole Infatiseaza minori
produselor inainte, in consumand aceste
din timpul si dupa produse
tutun spectacolele Sugereaza ca produsul
adresate minorilor are
Salile de spectacole efecte terapeutice sau
inainte, in timpul si dupa stimulative
spectacolele Dau o imagine negativa
adresate adultilor intre despre abstinenta
orele 5.00- Nu contin avertismente
20.00 in
Pe biletele de calatorie limba romana
(transportul public)
Publicitatea interzisa: Articolul 13 Directiva 98/43/EEC Legea 457/2004 Pentru care se
Pe panouri publicitare, pe Publicitatea, inlocuita de DIV:31.12.2006 datoreaza
copertine sau structuri de promovarea si Directiva taxa pentru afisaj in
afisaj sponsorizarea 20003/33/EEC scop de
tutunului DIV: 30.09.2003 reclama si publicitate
Publicitatea TV si Articolul 13 Directiva Legea
teleshopping-ul Publicitatea, 89/552/EEC nr.504/2002
ce stimuleaza „atitudini si promovarea si Directiva 97/36/EEC DIV: 11 Iulie
practici sponsorizarea DIV:1 Iulie 1997 2002
daunatoare sanatatii” , tutunului
precum si

45
 „practici daunatoare
mediului”interzise
Interzisa Sponsorizarea: Articolul 13 Directiva 98/36/EEC Decizia CNA
Emisiunilor Tv si radio de Publicitatea, DIV: 30.12.1997 65/2000
catre promovarea si DLA: 30.12.1998 Legea 504/2002
companii producatoare sponsorizarea DIV: 11 Iulie
sau tutunului 2002
comercializatoare de tutun
Interzisa Articolul 13 Directiva Legea 457/2004
Sponsorizarea pentru Publicitatea, 2003/33/EEC DIV:31.12.2006
produsele promovarea si DIV: 31.07.2003
din tutun a evenim. sponsorizarea pana cel
transfrontaliere sau care tutunului tarziu in
implica 31.07.2005
sau au loc in cel putin 2
state
membre ale UE, unul fiind
Romania
Distributia gratuita a
produselor
din tutun in cadrul acestor
evenimente
9) Minsterele Educatiei si Articolul 12 Rezolutia CE Legea 349/2002
Programe Cercetarii, Educarea, 96/C374/04 DIV: Decembrie
nationale + Sanatatii, Tineretului si informarea, 2002
masuri de Sportului pregatirea si
prevenire vor elabora programe constientizarea
si nationale de publicului
combatere educatie pt prevenirea si
a combaterea consumului
consumului produselor din tutun
produselor Posturile de radio +TV Articolul 12 Rezolutia CE Legea 349/2002 30 minute/saptamanal
din nationale Educarea, 96/C374/04 DIV: Decembrie din
tutun pun la dispozitia MEC, MS informarea, 2002 care 15 minute la ore de
si pregatirea si maxima audienta

46
MTS spatiu de emisie constientizarea pentru
publicului difuzarea de materiale
promtotionale vizand
prevenirea+combaterea
consumului tutun.

47
Referinţe bibliografice
1. http://www.alec.org/am/pdf/ALEC-State-Factor-Excise-Taxes.pdf
2. http://www.mackinac.org/4927
3. http://www.eudoxa.se/content/archives/ExciseEU.pdf
4. http://www.cpss.ro/UserFiles/File/fumat/comparatie_legislatie_ue-ro.pdf
5. http://ideas.repec.org/p/cpb/discus/67.html
6. http://ec.europa.eu/taxation_customs/taxation/excise_duties/tobacco_products/ind
ex_en.htm
7. http://www.globalink.org/tobacco/docs/eu-docs/taxtob.htm
8. http://ec.europa.eu/romania/news/reglementari_preturi_tigari_ro.htm
9. http://ec.europa.eu/taxation_customs/resources/documents/excise_duties-
part_III_tobacco-en.pdf
10. http://ec.europa.eu/taxation_customs/resources/documents/common/consultations/
tax/consultation_paper_tobacco_en.pdf