Sunteți pe pagina 1din 9

~Ioan Dan Bălan: „Măsuratul – tradiţie milenară.

Sisteme de măsurare geto-dacice“ « REVISTA


STUDII ETNOISTORICEREVISTA
ROMÂNĂ DE STUDII ETNOISTORICE R.R.S.E.I.
ISSN 1844 – 0991 ___________________________ ___________________________
Colaborari/Mesaje >>>aici>> ___________________________
„FAPTE MARI“ DE AZI
_____________________________ Marele etnolog Ion Ghinoiu (stanga) primeste
premiul Patrimoniului Romanesc pentru opera vietii sale.
_____________________________ _____________________________
Argumente, consemnări, analize şi perspective teoretice de etnoistorie
românească
# SUMARUL NUMERELOR ANTERIOARE
RRSEI nr. 2/2007
RRSEI nr. 3/2007
~RRSEI nr.1/2007
~RRSEI nr.4/2007____________________________
* ANALIZE SI CERCETARI
Ion Drăguşanul: „Vechi colinde bucovinene“ (I)
~ Adrian Botez: „Crăciunul, Anul Nou, Ursul – în tradiţia
tracico-românească“
~ Al. Stănciulescu-Bârda: „Colinde“
~ Alexandru Stănciulescu-Bârda: O carte de documente şi un cărturar uitat:
Simion T. Kirileanu
~ Emil Poenaru: „Columna lui Traian ca sursa etnoistorică“
~ George Liviu Teleoaca: „Originea cuvântului Crăciun şi semnificaţia
originară a sărbătorilor de Crăciun“
~ Ioan Dan Bălan: „Măsuratul oilor“
~ Mihai Andrei Aldea: „Semnificaţia «călătoriei iniţiatice» în basmul
românesc – viaţa omului ca iniţiere“
~ Pamfil Bilţiu: „Supravieţuiri de la strămoşii daci“
~ Pr. Alexandru Stănciulescu-Bârda: „Contribuţii privind dezvoltarea
Dreptului la români“ (I)
~ Pr. Alexandru Stănciulescu-Bârda: „Contribuţii privind dezvoltarea
Dreptului la români“ (II)
~ Pr. Alexandru Stănciulescu-Bârda: „Contribuţii privind dezvoltarea
Dreptului la români“ (III)
~ Pr. Alexandru Stănciulescu-Bârda: „Contribuţii privind dezvoltarea
Dreptului la români“ (IV)
~ Pr. Alexandru Stănciulescu-Bârda: „Contribuţii privind dezvoltarea
Dreptului la români“ (V)
~ Pr. Alexandru Stănciulescu-Bârda: „Contribuţii privind dezvoltarea
Dreptului la români“ (VI)
~ Pr.Dr.Alexandru Stanciulescu-Barda:”DOCUMENTE ETNOISTORICE INEDITE DIN
SEC.XIX”(I)
~ Pr.dr.Ioan Ionescu :”PODURILE ŞI PUNŢILE, DATINI LEGATE DE PROBLEMA
CONTINUITĂŢII ÎN RITUALUL FUNERAR LA ROMÂNI”
~ Ştefan cel Mare: documentele etnoistorice
~Al. Stănciulescu Bârda: ” Documente etnoistorice din sec. XIX (II)”
~Alin Rus: „Cimitirul împodobit din Sălătruc“
~Andrei Vartic: „Mioriţa, 160 ani de mister“
~Cristian Neagu: „Ruşii lui Asan“
~D. Vochescu: „Fǎt frumos pe tǎrâmul celǎlalt“
~Dumitru Popovici: ” Contribuţii la o posibilă cronologie a localităţii
Prigor”
~Elisabeta Bogăţan: Au existat „confreriile carpatice“?
~Există urme folclorice ale misiunii Sfântului Apostol Andrei în Dobrogea?
– O opinie de Ioan-Aurel Bolba
~George Liviu Teleoaca: “Vechi toponime româneşti pe Valea Barcăului”
~George Liviu Teleoacă: „Argumente pentru a susţine candidatura limbii
române la statutul de unica limba paneuropeană“
~Gheorghe Şeitan: „Basarabia înainte de Homer“
~Gheorghe Şeitan: „Legenda Sargeţiei“
~Ioan Dan Bălan: „Dumitru Gălăţan Jieţ – Piţărăii din Valea Jiului“
~Ioan Dan Bălan: „Măsuratul – tradiţie milenară. Sisteme de măsurare
geto-dacice“
~Ioan Dan Bălan: „Sânzienele“
~Ion Ghinoiu – Pornind de la ” Dragobete” şi Valentine’s day
~Iosif Colcer: „Legile străvechi“
~Maria Ciornei: „Împăratul Ler“
~Marin Toma: “Un loc sub soare”
~Momârlanii şi obiceiurile lor – Interviu cu Petre Făgaş
~Momârlanii şi obiceiurile lor – Interviu cu Petre Făgaş
~Napoleon Săvescu: „Blestemul păsării Phoenix şi tezaurul de la Pietroasa“
~Pavel Panduru: „Putna de Almăj“
~Petre Ciobanu: Documente etnoistorice: Hotarele satelor româneşti – Cazul
Cupca (Bucovina)
~Prof. Georgeta Diaconu: „Moş, Vatră, Ţară“
~Prof.Pavel Panduru : ” Obiceiuri , datini si credinte romanesti in
perioada Sarbatorilor de iarna-Almaj
* Argumente
~Alexandru Nemoianu: „Tradiţia Neamului este o stare naturală“
~Ilie Badescu:”Despre etnoistorie”
~Ion Ghinoiu : ” Asumarea riscului de a gandi si altfel “
~Nicolae Şteiu: „Fără creaţia populară predarea istoriei ar fi mai săracă“
~Paul Simionescu: “Documentul etnologic. Semnificaţii şi limite”
~Romulus Vulcănescu – Prefaţă la vol. Paul Simionescu – “Etnoistoria”
* BIBLIOGRAFIE ELEMENTARA
~ Elisabeta Bogăţan: „Ioan Dan Bălan – Măsuratul oilor“
~Alexandru Nemoianu: Pr. Ilie Morar – “Monografia localităţii Ciuguzel”
~Constantin Giurginca: „Un Orfeu contemporan“
~Ileana Craşovan: “Monografia comunei Pătaş”
~Ileana Ene: „O contribuţie recentă la «direcţia Vasile Lovinescu»“
* ESEURI
~ Alexandru Nemoianu : ” CRĂCIUNUL ŢĂRANILOR ROMÂNI “
~Pr.Mihai Andrei Aldea :” Cruguri romanesti “
* LEGENDE SI DOCUMENTE
~ Pr. Radu Botiş: „Villa Olacallis Gelenczemezeo“
~Elisabeta Novac: „Jidovul“
~Eugen Goia-Sohodol: “Inima lui Horea”
~Marian Ştefan: “Legenda şi temeiul ei istoric”
~Nicolae Andrei: “Lotrul”
* PERSPECTIVE TEORETICE
~ Paul Anghel :”Geocultura si etnoistorie”.
~Alexandru Nemoianu: „«Model», «realitate» şi «izvoarele proprii»“
* TOPONIMIE ŞI PAREMIOLOGIE
~„Omul şi proverbul“ – Alexandru Stănciulescu-Bârda: „Cum e sfântul şi
tămâia!“
EVENIMENTE, MANIFESTARI
~Popa Iosif:,,Simpozionul Frontierele Spaţiului Românesc”
Referinte speciale
~Centrul de geopolitica si antropologie vizuala
~Muzeul Taranului Roman
RRSEI/OBIECTIVE*CONTACTE
REVISTA ROMANA DE STUDII ETNOISTORICE ( RRSEI) este o publicatie de
specialitate , creata in cadrul unui proiect experimental initiat de ARP -
ASOCIATIA ROMANA PENTRU PATRIMONIU . Revista contine materiale cu caracter
teoretic sau aplicat,puncte de vedere si opinii, eseuri,rezultate ale unor
investigatii de teren etc. dedicate in intregime domeniului "etno-istoriei ".
Revista apare prin grija unui colegiu editorial si sub coordonarea ARP.
Colaborarea la RRSEI este deschisa oricarui autor cu preosupari in acest
domeniu ,indiferent de palmaresul stiintific . Expeditia textelor se poate
face la adresa de e-mail contacte.generale@gmail.com Textele trebuie sa fie
expediate in programul MS Word, in atasament la mesaj, redactate cu diacritice
romanesti, cu caractere "Arial", la marimea de 12 pixeli. La aceeasi adresa
poate fi trimisa orice corespondenta destinata membrilor redactiei si orice
opinie privitoare la materialul aparut sau dorit.* Preluarea textelor aparute
in RRSEI este posibila numai cu acordul autorului . Responsabilitatea asupra
fiecarui text publicat apartine autorului conform reglementarilor
internationale asupra acestui subiect . Opinia autorilor gazduiti nu este
intotdeauna si opinia redactiei .
REFERINŢE / click pe tema preferată
ARP-reviste si edituri
~Analize şi Fapte
~Boabe de grâu - revista patrimoniului în pericol
~Caiete de protocronism românesc
~Daco-Romanica - revista literaturii străromâne
~Editura Carpathia Press
~Editura Intermundus
~Editura Kogaion Editions
~Floarea Darurilor - comentarii despre cărţi
~Neamul Românesc
~Revista "Semănătorul "
~Revista „Cărţi noi"
~Revista „Ecoul"
~Revista „Epoca"
~Revista „Luceafărul Românesc"
~Revista „Monitor Cultural"
~Revista „Noua Arhivă Românească"
~Revista „O carte pe zi" - comentarii despre cărţi
~Revista „Tânărul Scriitor"
~Revista „Universul Cărţilor"
~Revista „Universul Literar"
~Revista Dacologica
~Revista Română de Studii Etnoistorice
Asociatii si organizatii
~Altermedia
~Asociatia Scriitorilor Crestini din Romania
~Asociaţia „Biblioteci pentru sate"
~Asociaţia „Civic Media"
~Asociaţia „Pro Vita"
~Asociaţia Bibliotecarilor din România
~Asociaţia Română pentru Patrimoniu - ARP
~Centrul de studii pentru monografii locale
~Dacia Revival, SUA
~Fundaţia Sf. Daniil Sihastrul
~Fundaţia Tismana
~GID-Romania
~Grupul Civic Bucureşti
Biblioteca Virtuala
~Antologia de nuvele
~Biblioteca On-Line
~Biblioteca on-line: „Autori către cititori"
~Biblioteca on-line: „Cărţile lui Artur Silvestri"
~Biblioteca românească virtuală
~Biblioteca virtuală a literaturii române
~Compendium - Biblioteca ortodoxă, Los Angeles, SUA
~Livres Roumaines
~Magazinul de reviste (biblioteca on-line de presa culturala)
~Muzee din România
~Noul Orfeu * antologie de poezie românească de azi
~Romanian Library
~Vulpea Academiciană - o poveste pentru toţi copii
Efigii
~Ioan I. Mirea
~Ion Rotaru
~Mitropolitul Antonie Plamadeala
~Mitropolitul Nestor Vornicescu
~Mitropolitul Tit Simedrea
~Paul Anghel
~Paul Lahovary
~Raoul Şorban
~Traian Filip
~Zoe Dumitrescu - Buşulenga
~Şerban Andronescu
Lecturi utile
~Abecedar de cuget românesc
~Ceahlăul - istorii din Muntele Sfânt
~Compendiu de literatura romana pentru elevi
~Creştin Ortodox
~Cărticica românească pentru copii
~Enciclopedia Dacica
~Francis Dessart, Belgia
~Hipeboreea * amintirea Paradisului
~Mari Danii: Colecţia de artă „Marieta şi Bucur Chiriac"
~Mânăstirea Brâncoveanu, Sâmbăta de Sus
~Monitor Imobiliar
~Ovidiu Vuia
~Patriarhul Teoctist - evocări si amintiri
~Soarele - „Modele şi exemple"
~Teologie pentru azi
~Viorel Roman, Germania
~Vlad Muşatescu - un mare umorist român
Programul Intermundus - pune romanii in legatura
~„Romanian Global News" - agenţia de ştiri a românilor din toată lumea
~Clipa, SUA
~Curierul Românesc, Suedia
~Dacia Magazin
~Euro - Observator, Germania
~Foaia Românească, Ungaria
~Intermundus Media
~Nou Horizont, revista romanilor din Spania
~Observatorul, Canada
~Oglinda Literară
~Pagini Româneşti, Noua Zeelandă
~Povestea Vorbei , Rm. Valcea, editie on-line
~Presa Alternativă
~Revista „Almăjana", Bozovici, ediţia on-line
~Revista „Contraatac", Adjud, ediţia on-line
~Revista „Eminescu", Timisoara, ediţia on-line
~Revista „Helis", Slobozia
~Revista „Iosif Vulcan", Cringilla, Australia, ediţia on-line
~Revista „Luminatorul", Chişinău, ediţia on-line
~Revista „Murmur"
~Revista „Rod", Drăgăneşti de Vlaşca, prima revistă literară on-line din
mediul rural
~Revista „Sarmis"
~Revista „Scrisoare Pastorală", parohia Malovăţ, jud. Mehedinţi, ediţia
on-line
~Revista „Studii Româno-Americane", ediţie on-line -Romanian-American
Heritage Center, SUA
~Revista „Suflet Nou", Comlosu-Mic, ediţia on-line
~Revista „Viaţa de pretutindeni", Arad, ediţia on-line
~Revista"Literatorul", editie on-line
~Revista"Vestea" , Mehadia, editie on-line
~Spirit Românesc, Sydney, Australia
~Timpul, Chişinău
~Viaţa Creştină, Los Angeles, SUA
~Vocea Basarabiei, Chişinău
Programul"România europeana"
~Etoile du Danube - revue litteraire roumaine
~Karpaten -rundschau fur rumanische literatur
~Kogaion Review
~Letras Rumanas
~Ponto Eussino
Scriitori de azi
~"Scriitori români contemporani - Dicţionar elementar"
~A.I. Brumaru
~Adrian Botez
~Adrian Dinu Rachieru
~Alexandru Husar
~Alexandru Nemoianu, SUA
~Alexandru Stănciulescu-Bârda
~Antonia Iliescu, Belgia
~Artur Silvestri
~Aurelia Satcau,Australia
~Cleopatra Lorinţiu
~Constantin Ciopraga
~Corneliu Florea, Canada
~Dan Zamfirescu
~Dimitrie Grama, Danemarca
~Emil Poenaru
~Florentin Smarandache, SUA
~Grigore Arbore, Italia
~Grigore Vieru
~Ioan Miclău, Australia
~Ion Hangiu
~Ion Marin Almăjan
~Lucia Olaru Nenati
~Mariana Brăescu
~Mircea Micu
~Napoleon Săvescu, SUA
~Nicolae Dabija
~Theodor Codreanu
~Theodor Damian, SUA
Televiziune alternativa on-line
~Arp TV
~TV Murmur
Prof. dr. ILIE BĂDESCU: DESPRE ETNOISTORIE. CÂTEVA GÂNDURI
_________________________ Etnoistoria este un fel de lege comunitară de vreme
ce este caracteristică tuturor comunităţilor culturale din toate epocile, în
vreme ce istoria academică, scrisă fără pasionalitate, este un fenomen
minoritar, propriu unor societăţi şi unor civilizaţii anume. Poemele homerice
şi Biblia sunt exemplele cele mai familiare din tradiţia occidentală a
scrierilor etnoistorice; epopeea, poemul epic şi cronica au fost dintotdeauna
formele principale ale etnoistoriei premoderne. Acest tip de istorie didactică
are altă caracteristică: un accent pe eroic şi pe demn, credinţă în exemplul
virtuţii; o povestire despre origini şi despre dramurile dintâi ale
comunităţii, poate privitoare la fondarea cetăţii, un mit al vârstei de aur ,o
povestire despre o eliberare de asuprire şi despre o unificare, o consemnare a
sfinţilor şi înţelepţilor, un exemplum virtutis pentru o emulaţie subsecventă,
un imbold şi un model pentru regenerarea etnică. Grecii pot să privească în
urmă la Atena clasică sau la Bizanţul lui Justinian, Romanii la epoca
republicană timpurie a lui Cincinatus şi a lui Cato, evreii la regatele lui
David şi Solomon sau la Timpul înţelepţilor, perşii la epoca sasanizilor,
indienii la epoca vedică şi chinezii la epoca clasică a lui
Confucius”.~>>continuare aici>>> _________________________
________________________ ________________________ _________________________
_________________________ ________________________ ________________________
ARHIVA
august 2008
iunie 2008
mai 2008
martie 2008
decembrie 2007
octombrie 2007
august 2007
iunie 2007
aprilie 2007
martie 2007
aprilie 2011LuMaMiJoViSâDu
« Aug
123
45678910
11121314151617
18192021222324
252627282930
Articole preferate
~Ion Ghinoiu : " Asumarea riscului de a gandi si altfel "
~ Adrian Botez: „Crăciunul, Anul Nou, Ursul – în tradiţia
tracico-românească“
~Momârlanii şi obiceiurile lor - Interviu cu Petre Făgaş
~Ioan Dan Bălan: „Măsuratul - tradiţie milenară. Sisteme de măsurare
geto-dacice“
~ Mihai Andrei Aldea: „Semnificaţia «călătoriei iniţiatice» în basmul
românesc – viaţa omului ca iniţiere“
~George Liviu Teleoaca: "Vechi toponime româneşti pe Valea Barcăului"
~Momârlanii şi obiceiurile lor - Interviu cu Petre Făgaş
~Petre Ciobanu: Documente etnoistorice: Hotarele satelor româneşti – Cazul
Cupca (Bucovina)
Cele mai noi articole
“DATINA” – Ion Drăguşanul: „Vechi colinde bucovinene“ (I)
RECITIREA SEMNELOR – Maria Ciornei: „Împăratul Ler“
SPATIU SI SIMBOLURI – Pavel Panduru: „Putna de Almăj“
D. Vochescu: „Fǎt Frumos pe tǎrâmul celǎlalt“
BIBLIOGRAFIE ESENTIALA – Ioan Dan Bălan: „Dumitru Gălăţan Jieţ – Piţărăii
din Valea Jiului“
“REGELE LUMII ” – Gheorghe Şeitan: „Basarabia înainte de Homer“
ISTORII STRANII – Cristian Neagu: „Ruşii lui Asan“
Pr. Alexandru Stănciulescu-Bârda: „Contribuţii privind dezvoltarea Dreptului
la români“ (II)
SENSURI – Prof. Georgeta Diaconu: „Moş, Vatră, Ţară“
Andrei Vartic: „Mioriţa, 160 ani de mister“
EPOCA REVELATIILOR – Napoleon Săvescu: „Călătorie în Dacia, ţara zeilor“
LEGENDE -Elisabeta Novac: „Jidovul“
STUDII – Pr. Alexandru Stănciulescu-Bârda: „Contribuţii privind dezvoltarea
Dreptului la români“ (I)
SECRETUL SARBATORII – DATINI , OBICEIURI SI CREDINTE DE CRACIUN
Alexandru Nemoianu : ” CRĂCIUNUL ŢĂRANILOR ROMÂNI “
REVISTA ROMANA DE STUDII ETNOISTORICE
A apărut o eroare, probabil feed-ul s-a stricat. Încearcă mai târziu.
~Ioan Dan Bălan: „Măsuratul – tradiţie milenară. Sisteme de măsurare
geto-dacice“
E bine să te ştii făcând parte din trunchiul unui popor străvechi, aşezat
dintotdeauna pe aceste meleaguri, dintre Marea Neagră, Dunăre, Tisa şi Ceremuş.
E bine şi sănătos să te ştii cuprins în structura timpului prin cele ale tale ca
ocupaţie şi gândire; ai, într-o curioasă formă a trecerii, acea vână puternică
în tine, a istoriei adevărate, care îţi dă dreptul să calci apăsat şi sigur pe
pământul tău, să pătrunzi apăsat şi sigur în timpul tău, în viaţa ta.
Când vine primăvara, când vine viaţa nouă peste om, peste natură, peste toate
cele de trup, gândire şi suflet, când Învierea este înţeleasă şi sărbătorită
întru Mântuitorul Isus Cristos, faptele omului se canalizează aproape involuntar
pe axa Sarmizegetusa, Costeşti, Blidaru – Şurean, platoul Kogaion – Parâng –
Straja, Platoul (Şaua) Soarelui – Retezat, Platoul (Şaua) Tulişei.
Prinşi în chemarea Înaltului, în setea neostoită de a fi mai aproape de Forţa
Supremă, băştinaţii pornesc cu animalele întâi „la pădure”, apoi la stânile care
sunt cât mai aproape de Cer întocmite, lângă păşunile montane.
De regulă, acolo, aproape de Cer, se desfăşoară Măsuratul şi Nedeia sa, de faţă
cu toţi bălcaşii (proprietarii de oi), de faţă cu toată suflarea care participă
la această deosebită sărbătoare a muncii, copii, neamuri, oficialităţi, alţi
invitaţi.
Pe scurt, să prezentăm, în paralel, regulile după care se desfăşoară măsuratul
la câteva stâni şi principiile măsuratului timpului la strămoşii daci.
* * *
După ce şi-au „rânduit” problemele timpului, calendarul, adică măsuratul lui şi
„trăind după dreapta măsură a lucrurilor”, strămoşii daco-geţi, practici, trăind
din fructul muncii lor, au aplicat aceste principii şi la măsuratul laptelui
pentru păşunatul de vară al oilor în munte.
Cu toate că erau „cei mai viteji şi mai drepţi dintre traci, daco-geţii nu
trăiau din cuceririle altor popoare, nu erau neamuri războinice. Bucurându-se de
fertilitatea pământului din jurul Carpaţilor şi până la Marea Neagră, de
pădurile pline de vânat, de ape nenumărate curgătoare sau lacuri pline de peşte,
geto-dacii trebuiau să-şi pună ordine în viaţa de zi cu zi, socială sau
spirituală.
De altfel, nu erau singurii care îşi duceau existenţa cu aceste gânduri normale.
În „Enigmele pietrelor de la Sarmizegetusa” Ioan Rodean spune: „Menhirele,
cromlehurile, dolmenurile şi aliniamentele apar ca o expresie artistică a
relaţiei dintre om şi lume. În acele străvechi timpuri, când regele-preot privea
şi urmărea astrele, el considera că contemplă însăşi măreţia zeilor. În
mitologia nordică exista concepţia că la început a fost haosul, apoi zeii
creatori au făcut ordine în cosmos: „Soarele nu-şi ştia locul, / Luna nu-şi
cunoştea puterea, / Stelele nu-şi ştiau poziţiile. / Atunci sfetnicii s-au dus
în faţa tronurilor / Şi înalţii zei s-au sfătuit, / Au dat nume nopţii şi lunii,
/ Au numit dimineaţa, amiaza şi seara / Pentru a orândui timpurile”.
„Este suficient să luăm în considerare două din traseele sanctuarului mare
rotund de la Sarmizegetusa, şi anume triunghiul lui Pythagora, cu laturile de
15-12-0, şi diametrul cercului interior al sanctuarului, pentru a ne da seama că
unitatea de măsură utilizată în construcţia sanctuarului este aceeaşi pentru
lungime şi pentru timp. Astfel, traseul triunghiului reprezintă în lungime 36
unităţi de măsură, iar în timp 36 săptămâni. Acelaşi lucru este valabil şi
pentru diametrul cercului interior, care în lungime este egal cu 18 unităţi de
măsură, iar în timp redă perioada de o jumătate de an, echivalentă cu 18
săptămâni.
Caracteristicile acestui sistem de măsurat, în care unitatea este aceeaşi pentru
timp şi pentru lungime, ne amintesc de sisteme de măsurat ale altor popoare,
antice, chiar dacă acestea se referă la suprafaţă sau volum. Astfel diametrul
cercului interior se prezintă ca fiind alcătuit din trei segmente. Fiecare
segment este alcătuit din şase unităţi de măsură. Ideea reapare transpusă
arhitectural în sanctuarul mic patrulater alcătuit din 18 stâlpi.
În ambele cazuri, unitatea de măsură (pentru diametru) şi stâlp (pentru
sanctuar) reprezintă o săptămână; un segment delimitat de praguri, respectiv un
rând din sanctuar, reprezintă o perioadă superioară de timp, şi anume a şasea
parte din an: trei segmente, respectiv trei rânduri, corespund perioadei „de
lumină” a anului, egală cu 18 săptămâni.
Un sistem de măsurat bazat pe acelaşi principiu au avut şi babilonienii, cu
deosebirea că era aplicat în măsurarea suprafeţelor: „anumite măsuri erau notate
prin diferite semne numerice.” (…) Faţă de acestea, se pune problema dacă
geto-dacii au avut, pe lângă sistemul de măsurat timpul şi lungimea, şi sisteme
de măsurat volumul, suprafaţa etc., asemănător babilonienilor.
După câte ştim, până în prezent nu avem astfel de dovezi, însă este de remarcat
faptul că în practicile vieţii de păstorit au fost întrebuinţate în zilele
noastre sisteme de măsurat volumul – cantitatea de lapte – care nu diferă cu
nimic de principiul sistemului de măsurat timpul şi lungimea, principiu aplicat
în sistemul arhitectural al sanctuarelor geto-dacice.
Astfel, în primele decenii ale secolului nostru, în regiunea Hunedoara,
păcurărei cu 100-150 oi se întruneau câte şase, luau în arendă păşuni din Munţii
Retezat şi, după ce făceau separarea mieilor de oi, se trecea a doua zi la
măsuratul laptelui. „A doua zi se făcea măsuratul laptelui în strungă, fiecare
stăpân mulgându-şi oile sale. Măsurile folosite erau: găleata cea mică (un
decilitru şi două linguri), măsura şi cupa. Şase găleţi mici făceau o măsură,
şase măsuri făceau o cupă.”
Este surprinzător să constatăm că măsuratul laptelui în practica păstoritului
din regiunea Hunedoara se identifică, ca principiu, cu sistemul arhitectural al
sanctuarului patrulater de la Costeşti, alcătuit din 36 stâlpi, şi, de asemenea,
cu sistemul calendaristic al geto-dacilor, după care anul era împărţit în 36
săptămâni.
Comparând aceste sisteme, observăm următoarele:
O găleată mică corespunde unui stâlp din sanctuarul de la Costeşti alcătuit din
36 stâlpi, iar în sistemul calendaristic unei săptămâni.
Şase găleţi mici = o măsură ; şase stâlpi = un rând, şase săptămâni = o perioadă
superioară de timp echivalentă cu a şasea parte din an, respectiv 60 zile.
O cupă = şase măsuri, sanctuarul patrulater = şase rânduri, perioada de un an =
şase perioade de 60 zile.
Prin urmare : o cupă = 36 găleţi mici
sanctuarul = 36 stâlpi
anul = 36 săptămâni
Deci, 36×10, săptămâna fiind de 10 zile.
În viaţa de păstorit s-au păstrat însă şi alte norme, cu rol de a reglementa
convieţuirea oamenilor în spiritul dreptăţii şi al „dreptei măsuri a lucrurilor
“, care de asemenea îşi găsesc corespondent în arhitectura şi în sistemul
calendaristic al geto-dacilor. „În multe locuri baciul era stăpânul şi
proprietarul stânei. Acolo unde baciul era proprietarul stânei primea zeciuiala,
a zecea parte din cantitatea de brânză produsă la stână”. Acest « obicei » este
practicat în păstoritul din ţinutul Vrancei, însă este practicat şi în
păstoritul « ungurenilor » de pe versantul de sud al Carpaţilor Meridionali : «
În ce priveşte personalul stânei, se remarcă lipsa băciţelor. Locul lor îl
ocupă baciul, de obicei mai în vârstă : el făcea brânza şi conducea treburile
stânei, primind în schimb zeciuiala din toate produsele stânei, un obicei vechi,
întâlnit şi în alte părţi menţionate de noi.”
Să ne amintim că « Soarele de piatră » din apropierea sanctuarului mare rotund,
considerat de noi ca simbol al săptămânii de zece zile, este prevăzut cu zece
raze. O rază este simbolul unei perioade de o zi. Să fie această rază măsura
lucrurilor, să reprezinte ea oare zeciuiala ?
Considerăm că este posibil, deoarece viaţa de păstorit « conservă rudimente ale
celor mai vechi forme de legislaţie care au reglementat relaţiile dintre oameni
şi colectivităţi. (…) Indiferent dacă aveau sau nu caracter juridic, toate
obiceiurile aveau caracter legic prin repetarea lor obligatorie şi aidoma, în
aceleaşi împrejurări, prin credinţa în necesitatea lor, prin funcţiile precise,
augurale sau apotropaice cu care mentalităţile umane de altădată l-au învestit.
Ele erau, de fapt, norme ce reflectau concepţiile despre dreptate sau
nedreptate, despre cuviinţă şi necuviinţă, caracteristice diferitelor epoci şi
mentalităţi.”
Continuând cu citatele privind paralela dintre măsuratul timpului la geto-daci
şi măsuratul laptelui, aflăm în lucrarea SARMIZEGETUSA REGIA CAPITALA DACIEI
PREROMANE, autori fiind Ioan Glodariu, Adriana Rusu-Pescaru, Eugen Iaroslavschi
şi Florin Stănescu, Editura ACTA MUSEI DEVENSIS, Deva 1996, că :
„Pe de altă parte, luându-se în considerare componenţa structurală a
sanctuarelor, în special a celui mare circular, au fost emise o serie de opinii
cu privire la semnificaţia astronomică, calendaristică a acestor monumente. În
primul rând, a atras atenţia gruparea de 6+1, repetată de 30 de ori, a stâlpilor
de andezit de la sanctuarul respectiv, interpretată ca ilustrând un semestru al
anului de 360 de zile. Cum alte popoare ale antichităţii aveau calendare de 365
de zile, al dacilor era corectat de stâlpii de lemn din cercul interior în
număr de 68, care, în realitate, după cum au dovedit-o cercetările recente, sunt
84 (au fost număraţi la data descoperirii, prin deducţie), şi de cei 34 de
stâlpi ai abisei.” (pag. 228).
* * *
Pe când frunza dă frumos în codru şi are gust sălciu, de reavăn, adică de
proaspăt nou, momârlanii din Valea Jiului şi fratii lor de peste munte, din
zonele limitrofe, pregătesc urcatul oilor la munte, pentru păşunatul de obste,
de vară.
În forfoteala zilelor de după Sfintele Paşti, când oamenii ies cu oile prin
lunci sau pe dealurile joase, ,,la soare”, se-aud uneori versuri populare de o
frumuseţe a adevărului crud, greu de afirmat altfel, dacă nu prin folclor: Luna
mai pre când se gată / oile se strâng la poartă / şi zbiară să ne gătim / şi la
munte să pornim / că ele s-or săturat / să tot mânce fân uscat / luni şi luni
numai cu fân / cât se poate de puţin / tot cu porţia hrănite / închise şi
necăjite / mult li-i dor de codrul verde / s-alerge până s-or pierde…
Cât de frumos şi plăcut este să le stai alături, sau să urci cu bălcaşii
(proprietarii de oi mârzări, cu lapte) sus pe Kogaion, acolo unde, lângă
marginile de sus ale codrilor străvechi, de molid sau brad, strămoşii noştri
crescători de animale, cât şi cei care ,,urcă” în zilele noastre, au ridicat şi
ridică stâni, încă!
IOAN DAN BĂLAN

Feed RSS pentru acest post.

Bloguieşte pe WordPress.com.
Theme: Benevolence by Theron Parlin.
Sindicalizează însemnările folosind RSS şi Comentarii (RSS). This theme contains
valid XHTML şi CSS.