Sunteți pe pagina 1din 4

Badea Ana, A.S.

II

Familia indiană - structură și roluri

India este cunoscută pentru tradițiile ei vechi profund înrădăcinate și păstrate în viața
fiecărui individ cât și multitudinea religiilor . Chiar dacă India este formată din numeroase
religii, totuși tradițiile specifice acestui popor cât și sistemul de valorile rămân aceleași.
Tradiția în ce privește structura și viața de familie rămâne un simbol al culturii indiene
prin care se deosebește de alte culturi ale diferitelor popoare ale lumii. Familia este
considerată instituția lui Dumnezeu și chiar și astăzi în ciuda influențelor occidentale, indienii
nu cred în planificare familială și își privesc fii și fiicele ca daruri de la Dumnezeu. Un aspect
specific culturii lor este inegalitatea cu care își tratează copii, respectiv fii și fiicele, acordând
o mai mare valoare și importanță fiilor. Fii sunt întotdeauna de preferat, pentru că pe linie
masculină se transmite numele, moștenirea, băiatul fiind cel cu autoritate în casă, “capul
familiei”, care o susține economic. Nașterea unei fete nu este primită cu atâta bucurie precum
nașterea unui băiat din cauza zestrei consistente care trebuie să i se ofere la căsătorie.
Un alt aspect specific vieții de familie este aranjarea căsătoriei. În mod tradițional,
părinții fetei aleg partenerul de căsătorie care de obicei locuiește în acceasi comunitate.
Părinții băiatului vor negocia cu familia fetei zestrea. În zilele noastre sistemul de zestre s-a
și-a pierdut din importanță în familiile educate, însă obieceiul ca fata să meargă în casa
băiatului cu o anumită sumă de bani, îmbrăcata în sari și primită cu mare fast încă se menține.
Ordinea de căsătorie a familiei se realizează în funcție de vârsta copiilor. Copilul cu
vârsta cea mai mare are dreptul și obligația de a se căsătorii primul, în cazul în care copii sunt
fată și băiat, chiar dacă băiatul este mai mare decât fata, trebuie să aștepte până cand sora lui
se va căsătorii. Totuși, când există un decalaj mare de vârste între copii, băiatul are voie să se
căsătorească înaintea fetei. Chiar dacă fata se desprinde de familia de proveniență, locuind
împreună cu soțul și familia acestuia , relația ei cu familia natală rămâne puternică.

1
Familia proaspăt întemeiată trăiește împreună cu familia extinsă a soțului. În mod
obișnuit trei sau patru generații trăiesc sub același acoperiș oferindu-și una alteia sprijin
economic, emoțional, reprezentând pentru societatea indiană o adevărată forță socială.
Din momentul în care este primită în casa soțului, soția devine fiica părinților lui,
adresându-li-se cu apelativele “Mummy”( mami), “Daddy” sau “Papa” ( tati) iar ei la rândul
lor i se adresează cu ”Betee” ( fiică). Respectul aratat fată de socrii este la fel de mare ca cel
față de părinții ei naturali.
Rolurile soților în familie sunt clar stabilite prin tradație. Soției nu i se permite să aibă
un serviciu, ci ea are grijă de casă, gătește, se ocupă de lucrurile din casă, de menaj, are grijă
de socrii, iar cănd apare copilul îndatoririle ei se rezumă la creșterea și educarea copilului
până acesta începe să-și capete puțină independența. Rolul soțului este de a munci, de a
întreține familia, cât și de a-și educa copiii.
În majoritatea familiilor apar certuri atât între nurori cât și între frați, ajungând să
locuiască sub acoperișuri separate și să împartă proprietățile, însă chiar și în situațiile acestea,
relațiile rămân puternice, de ajutor reciproc în situații de urgență și de suport emoțional.
Principalul avantaj al acestui sistem de a trăi împreună este că proprii copii primesc o
educație bună de la bunici. În plus dacă există doi frați care trăiesc împreună cu familiile lor,
atunci verii, copiii fraților cresc împreună ca frații biologici. Ei cresc cu un puternic sentiment
de securitate şi stabilitate. [1]
Familia indiană cu o tradiție veche a suferit schimbări din secolul XX, influențele
occidentale de secularizare au modificat structura multor familii.
Noul mod al familiilor nucleare de a trăi neolocal s-a răspândit în special în mediul
urban unde influențele occidentale sunt puternice. “Desprinderea de familia extinsă nu
reprezintă respingerea idealului de familie comună și nici ruperea relațiile cu membrii familiei
ci este cerința de a se muta de la mediul rural la cel urban pentru obținerea unui serviciu care
poate răspunde necesitățiilor familiei.” [2]
În diferite regiuni ale Indiei modelul și structura familiei sunt diferite de cele al
modelului general de familie indiană. Unul dintre exemple este modelul familial din regiunea
Sud- Himalaya din Uttar Pradesh unde poligamia de tip poliginie este practicată. Soțul trăiește
cu mai multe soții sub același acoperiș alături de copii lor necăsătoriți.
Familia din zona de deal din N-V este constituită matrilinear, soția moștenește averea
și casa în care locuiește împreună cu soțul si copii necăsătoriți.
Cea mai ciudată structură a familiei indiene este tradiționala Nayar. Familia Nayar au
un rang înalt în societate fiind foarte înstarite, trăiesc în zone cu numeroase caste din Kerala.

2
Atât casa cât și averea sunt moștenite matrilinear, frații și surorile trăiesc împreună cu copii
necăsătoriți rămânând rezindenți perrmanenți. Femeile au autoritate mare în familiile lor, de
aceea li se acordă atenție în educația în cadrul familiei. Acest tip de familie a fost desființat în
secolul XX, în anii ’90 s-a înregistrat un procent de 5% a numărului de familii Nayar care
erau constituite pe linie maternă. [2]
În pofida influentelor occidentale de secularizare și a creșterii urbanizării structura
familiei indiene rămâne atât ca ideal cât și ca practică în societate, reprezentând nucleul ei, o
forță socială care oferă organizare și stabilitate acestei națiuni.

Surse :
[1] http://www.essortment.com/indian-family-life-values-63653.html

[2] http://www.indianetzone.com/38/indian_family_structure.htm

3
Surse :
[1] http://www.essortment.com/indian-family-life-values-63653.html

[2] http://www.indianetzone.com/38/indian_family_structure.htm

[]
[]