Sunteți pe pagina 1din 9

UNIVERSITATEA DANUBIUS

FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE GALATI

ORGANIZAREA SOCIAL-POLITICA A GETODACILOR INAINTE SI DUPA OCUPATIA ROMANA.


ASPECTE COMPARATIVE

PROFESOR COORDONATOR:
Lect. univ. dr. Gheorghe tefan
STUDENT:

Elena Dana Burlacu

BOTOSANI
2015

Geto-dacii fac parte din grupul etnic al tracilor. Ei au patruns in teritoriul de


acum al tarii noastre in Neoliticul tarziu, in cadrul procesului de indoeuropenizare a
spatiului Carpato- Dunareano- Pontic. Ei au creat o stralucita civilizatie a bronzului
pe un intins areal geografic limitat la N de zona pripetului, la S de M Egee, la E de
gurile Bugului si la V de Dunarea Panonica.
In cadrul neamului tracic s-au cristalizat geto-dacii care sunt creatorii si
purtatorii epocii fierului la noi si sunt cel mai important neam tracic din punct de
vedere al civilizatiei materiale si spirituale, cat si din perspectiva organizarii politice
pe care ei l-au atins.
Procesul de cristalizare a geto-dacilor ca grup etnic distinct s-a desfasurat pe
un teritoriu limitat la N de C Paduras, la S de Mtii Enzi, la E de Nistru si la V de
Tisa. Rezulta ca geto- dacii sunt autohtoni pe aceste tinuturi. Prezenta statornica pe
teritoriul tarii noastre e mentinuta din sec VI i.Hr. Izvoarele latine ii denumesc daci
(triburile intracarpatice), iar cele grecesti, geti (triburi extracarpatice). Denumirile
nu au o conotatie etnica, ci pur teritoriala. Asa cum arata Strabon in "Geografia",
getii si dacii vorbeau aceeasi limba si constituiau acelasi popor.
Istoria antica ne-a transmis informatii importante privind modul de viata,
dezvoltarea economica si sistemul de realizare a conducerii sociale. Datele se
completeaza cu cele extrase din investigatiile arheologice si intregesc imaginea
organizarii societatii geto-dace.

ORGANIZAREA SOCIAL-POLITICA A

ORGANIZAREA SOCIAL-POLITICA A

GETO-DACILOR INAINTE DE OCUPATIA

GETO-DACILOR DUPA OCUPATIA

ROMANA
Organele centrale ale statului

ROMANA
Organele centrale

Statul era condus de persoana regelui, ca Guvernatorul


sef

al

aristocratiei

de

tip

sclavagist,

el

Dacia

reprezentand puterea suprema.

fiind

provinicie

imperiala,

subordonata direct imparatului, era condusa de

In scurta existenta a statului geto-dac s-a un reprezentant al acestuia numit Legatus


manifestat tendinta de transmitere ereditara a augusti pro praetore. Acesta era din ordinul
tronului, ca dovada fiind faptul ca tendinta nu s-a senatorial al Romei si de rang consular adica fost
putut impune definitiv.

consul la Roma.

Ca o particularitate a succesiunii la tron Rangul sau se justifica prin faptul ca avea in


observam faptul ca nu numai descendentii subordine mai multe regiuni. El avea depline
regelui aveau acest drept, dar si fratii regelui, puteri administrative, jurisdictionale si militare.
precum si marele preot.

Aceasta situatie s-a mentinut intre anii 106-117

Marele preot era a II-a presoana dupa cat timp provincia a fost unitara.
rege, indeplinind deci functia de vice-rege,

In Dacia Superior regatul devine de rang

izvoarele mentionandu-l ca avand o putere pretorian adica fost pretor la Roma pentru ca
aproape regala. In afara de atributiile religioase avea in subordine o singura legiue, a XIII-a
el indeplinea si atributia de judecator suprem, Gemina, cu sediul la Apul.
stiut fiind ca normele juridice in epoca veche

Capitala provinciei se mentine la Ulpia

erau foarte mult tributare religiei.

Traina Sarmizegetusa.

Pe langa rege exista si o curte, formata

In Dacia Inferior si in Dacia Porolisensis

din inalti dregatori executanti ai poruncilor conducerea era exercitata de un procurator


regale.

presidial (praeses) din ordinul ecvestru investit


Despre acest sistem de dregatorii nu cu ius gladii care ii dadea competente depline in

cunoastem foarte multe, cu exceptia inscriptiei domeniul civil, administrativ, judiciar si militar.
de la Dionisopolis, pusa in cinstea lui Acornion,

Capitala Daciei Inferior era la Drobeta

grec fiind trimis de cetatea sa cu o solie la iar a Daciei Porolisensis la Napoca.


marele rege Burebista. Regele Burebista nu
numai

ca

acordat

protectia

sa

Dupa ultima organizare a lui Marc

cetatii Aurelius, Dacia Malvensis este condusa de un

Dionisopolis, dar l-a si oprit pe Acornion ca procurator presidial. Dacia Porolisensis este
prim sfetnic si ambasator.

condusa
3

de

comandantul

legiunii

V-a

Acornion s-a bucurat de aceasta cinste ani Macedonica, transferata de Marc Aurelius din
indelungati, de unde rezulta ca dregatoriile aveau Dobrogea in N provinciei iar Dacia Apuleius
un caracter de stabilitate si continuitate.

este condusa de un guvernator numit Legatus


augusti pro praetore daciarum trium (Regatul
celor 3 Dacii) care revine la rangul sau consular
deoarece ii sunt subordonate mai multe regiuni.
Concilium provinciae
Tot la nivel central functiona consilium
provinciae sau concilium Daciarum trium, care
era format din reprezentanti ai oraselor alesi din
ordinul decurionilor si ordinul ecvestru si care se
intrunea o data pe an la Sarmizegetusa.
Atributiile adunarii erau pur consultative.
Ea putea inregistra plangeri ale provincialilor
impotriva administratiei romane si le putea
inainta imparatului. O atributie importanta era si
intretinerea cultului imparatului si al Romei in
tanara provincie.

Organele locale

Organele locale in Dacia

In ceea ce priveste organizarea locala Suidas ne In localitatile urbane:


arata ca unii erau pusi mai mari peste triburile

Civilizatia romana a adus cu sine o

agricole,iar altii,din jurul regelui erau pusi la inflorire a oraselor fara precedent in Dacia.
baza cetatilor a.i. observam ponderea pe care o Orasele erau de 2 categorii: colonii si municipii.
avea agricultura in statul sclavagist geto-dac, dar

Coloniile

erau

locuite

de

cetatenii

si organizarea sistemului de aparare, in centrul romani. Ele beneficiuau de ius italicum, o


careia se gaseau cetatile intarite.

fictiune care asimila pamantul provinciei solului


italic a.i. asupra pamantului coloniei investita cu
ius italicum se putea exercita dreptul de
proprietate quiritara.
Municipiile erau locuite de latini si
peregrini avand la conducere insa tot cetateni
4

romani.
Atat coloniile cat si municipiile erau organizate
dupa modelul Romei a.i. scriitorul Aulus Gelius
le-a numit mici efigii le poporului raman.
Conducerea oraselor
Era exercitata de un consiliu municipal
asemanator senatului Romei format din cetateni
romani, ingenui, cu o varsta de peste 25 de ani
si cu o avere mai mare de 100000 de sesterti..
Numarul lor varia intre 30-50, fiind fixat prin
actul de intemeiere al orasului. Ei formau
ordinul decurionilor si erau alesi de magistrati
numiti quinquenalis. Intre atributiile lor

se

numarau acordarea de proprietati, solutionarea


problemelor edilitare, organizarea de jocuri si
spectacole,

intretinerea

cultului

Romei

si

numirea magistratilor municipali.


Cei mai importanti magistrati municipali se
numeau in colonii duumviris iure dicundo si in
municipii quattuorviri

iure dicundo si aveau

atributii judiciare.
In orase mai functionau si edilii care
aveau atributii: intretinerea drumurilor si a
cladirilor publice si aprovizionarea pietelor, si
questorii care se ocupau cu administrarea
finantelor si a bunurilor oraselor.
Mai existau si magistratii sacerdotali
dupa modelul colegiilor romane si anume
pontifii, laminii, augurii.
In esalonul II in conducerea oraselor
regasim

ordinul

augustalilor

formate

din

persoane care nu aveau acces la ordinul


5

decurionilor fiind latini sau peregrini dar care


trebuiau sa dispuna de o avere considerabila
intrucat cinstea de a face parte din acest ordin ii
obliga la donatii

banesti catre oras pentru

sustinerea lucrarilor si activitatilor publice.


In randul al III-lea erau colegiile,
asociatii constituite pe diferite criterii (etnic,
professional,

religios),

tot

dupa

modelul

colegiilor romane. Asociatiile profesionale aveau


o structura similara cu cea a armatei organizate
in centurii si decurii, conduse de un prefectum
sau magister, care se puneau sub protectia unuui
inalt personaj numit patronus sau defensor.
Localitatiile rurale
Erau de doua tipuri, fie dupa modelul
autohton, al obstilor satesti geto-dace, fie dupa
modelul administratiei romane.
Dupa modelul roman satele se clasificau in
pagus si vicus.
Pagile sunt sate existente pe teritoriul
coloniilor, de

multe

ori

conduse

de

un

reprezentant al orasului, membru al ordinului


decurionilor.
Viciile sunt sate mai mici situate la mai
mare departare de orase si conduse de un
prefectus sau magister.
Stationes sunt punctele vamale, fiscale,
postale, de paza si de control al drumurilor si
granitelor.
Canavele sunt asezari care au luat nastere
pe langa castre fiind populate de familiile
6

soldatilor, de mestesugari si negustori.


La acestea puteam adauga si stiatiunile balneare.
Organizarea financiara
Era condusa de un procurator financiar
care-si avea sediul in capitala unde erau
centralizate

toate

veniturile

si

impozitele

provinciei.
In Dacia Inferior, in Dacia Porolisensis si
in

Dacia

reveneau

Malvensis

atributiile

procuratorilor

financiare

presidiali

care

conduceau provinciile respective.


Dupa mutarea legiunii a V-a in Dacia
Porolisensis competenta financiara i-a revenit
unui

procurator

financiar

subordonat

comandantului legiunii.
Impozitele erau stabilite in urma unor
recesaminte efectuate din 5 in 5 ani de magistrati
speciali numiti duumviri quinquenalis.

Impozitele erau de 2 tipuri:


- directe (tributa)
- indirecte (vectigalia)
Impozitele directe purtau asupra solului,
tributum soli, si aspupra persoanelor, tributum
capitis.
Impozitele indirecte erau de 5% pe
mosteniri si eliberari de sclavi, 4% pe vanzarile
de sclavi, 1 % pe vanzarile de marfuri si 2.5% pe
circulatia marfurilor si a persoanelor.
Au fost organizate oficii vamale cu
functionari specializati care colectau aceste
impozite.
Organizarea armatei
7

In Dacia au mai ramas cativa ani dupa


cucerire leguinile care au participat la razboaiele
de cucerire, dupa care ele au fost tarnsformate in
alte provincii.
Legiunea care a stationat in Dacia de la cucerire
si pana la retragerea aureliana este legiunea a
XIII-a Germina.
Ulterior a fost deplasata in Dacia Porolosensis
legiunea a V-a Macedonica.
In afara de legini in Dacia au mai
stationat si trupe auxiliare, cohorte si ale, precum
si detasamente militare numite numeri, si trupe
neregulate.
Sistemul de aparare era format din valuri
de pamant, castre si castele.

Institutia proprietatii

Institutia proprietatii
Cunoaste mai multe forme:

In ceea ce priveste institutia proprietatii,aceasta

1.Proprietatea quiritara. Putea fi exercitata doar

era de 2 tipuri

de cetatenii romani si doar asupra pamanturilor

proprietatea individuala
proprietatea colectiva
Obiectul

proprietatii

care beneficiau de ius italicum.


private

il 2.Proprietatea provinciala. Se exercita in mare

constituiau:

parte

pamantul
sclavii
vitele,

de

provinciali

(peregrini)

asupra

pamanturilor provinciei. Jurisconsulti romani au


incercat sa defineasca folosind conceptele
timpului si au desemnat-o prin possessio et

iar titularii ei erau tarabostes (pileati)

uzusfructus. Romanistii moderni au ajuns la

La celalalt pol al societatii se aflau

concluzia ca provincialii geto-daci exercitau un

comati (copileati), taranii liberi si mestesugari,

veritabil drept real asupra pamantului pe care l-

organizati in obsti satesti.

au numit dreptul de proprietate provinciala.


8

Pamanturile obstilor erau

Titularii lui puteau transmite pamantul prin acte

nehotarnicite cultivarea lor facandu-se

intre vii si mortis causa, il puteau greva cu

dupa regula asolamentului, si anume, in

sarcini si servitutii.

fiecare an pamantul era impartit in loturi


atribuite fiecarei familii, prin tragere la
sort, in folosinta individuala. Dupa
strangerea recoltei care intra tot in
proprietate comuna, pamantul reintra in
folosinta obsteasca, iar anul urmator se
atribuia printr-o noua tragere la sorti.

Institutia casatoriei

Institutia casatoriei

Herodot arata ca in neamurile tracice exista n materia cstoriei peregrinii puteau ncheia
obiceiul ca sotia sa fie cumparata de la parinti de cstorii ntre ei,era cunoscut de asemenea
catre sotul sau, de unde rezulta situatia inferioara instituia tutelei i cea a adopiunii fraterne,care a
a femeii in cadrul casatoriei, situatie sustinuta si stat la baza instituiei nfririi din dreptul feudal.
de Ovidiu care in poeziile sale relateaza muncile Erau cunoscute i cstoriile dintre cetenii
grele la care era supusa femeia geto-daca.

romani i peregrini.ns acestea nefiind valabile

Horatiu in Odele sale arata ca femeia conform dreptului civil roman,care cerea ca
contribuia la casatorie cu o zestre, cuvant de ambii soi sa aib cetenie romana, tatl nu
origine geto-daca, insa tot el subliniaza ca cea dobndea puterea printeasc (patria potestas)
mai imoprtanta zestre a femeii era virtutea ei.

asupra copiilor i nu se produceau efectele n


materia succesiunii.