Cura de Slabire CumSlabesc 2.0

Fa din a slabi un lucru simplu,
usor si placut in acelasi timp!
www.CumSlabesc.com
Cuprins:
1. Cura de Slabire "CumSlabesc"

2. Cand, unde si cum incep o dieta
3. Alimentatie corecta – alimentatie incorecta
4. Frumusete si Sanatate
1. Cura de Slabire "CumSlabesc"
SA NE CUNOAS TEM ORGANISMUL
Zilnic vezi pe strada îngrozitor de multi oameni afectati de problema care este, în buna masura,
responsabila de „epidemia” de obezitate si boli cardiovasculare. Îi poti recunoaste foarte usor,
datorita unui indiciu vizual inconfundabil: burta proeminenta, adesea însotita de brate si picioare
relativ subtiri.
Daca îi întrebi, îti vor spune, cu siguranta, ca au avut un parinte sau bunic care, la o vârsta
înaintata (de regula între 50 si 70 de ani), s-a înbolnavit de diabet, dar nu a fost dependent de
insulina.
Pentru acesti oameni am doua vesti: una proasta si una buna. Vestea proasta este ca gena
diabetului se mosteneste de catre toti urmasii. Vestea buna este ca, aceasta problema este relativ
simplu de tratat prin alimentatie.
O manifestare a acestei boli este îngrasarea la vârste mijlocii, cu mult timp înainte ca nivelul de
zahar din sânge sa atinga cote alarmante.
Dar care este legatura dintre diabet si infarct (atacuri cerebrale)? Statistic s-a demonstrat ca, în
ultimii 10 ani, 50% din persoanele care au suferit un infarct sau un atac cerebral au avut si
prediabet (cunoscut si sub denumirile de: sindrom metabolic, rezistenta la insulina, sindrom x,
etc.). Daca nu este tinut sub control, prediabetul se poate transforma usor în diabet de tip 2.
Iata si o lista de simptome a prediabetului: colesterol ridicat, hipertensiune arteriala, obezitate

centrala, nivel ridicat de trigliceride, particole de colesterol rau (LDR) mici. Aceste simptome
sunt caracteristice si infarctului sau atacului cerebral.
Problema lor este un avertisment serios privind proasta compozitie a sângelui si viitoarele
probleme cardiovasculare.
De ce ne îngrasam?
Iata întrebarea care ne framânta pe toti cei care ne îngrasam. De ce unii sunt grasi, iar altii, desi
manânca orice si oricât nu se îngrasa ?
Se stie ca excesul de greutate se datoreaza incapacitatii hormonului numit insulina de a prelucra

corespunzator combustibilul organismului (zaharul si grasimile), cu consecinte nefaste în
compozitia sângelui. Aceasta afectiune poarta numele de rezistenta la insulina. Ca urmare, în
corp, în special în zona taliei, se depoziteaza mai multa grasime decât ar trebui.
De vina este propriul organism, capacitatea acestuia de a prelucra alimentele pe care le
îngurcitam zilnic. Deci, de vina este digestia!
Digestia nu este altceva decât procesul prin care stomacul descompune mâncarea în
componentele sale. Prin actiunea muschilor din peretii sai, a sucurilor gastrice si a acizilor,
stomacul are rolul de a rupe mâncarea în bucatele si de a o transforma, partial, în lichid.
Acesta este rolul stomacului, iar noi, prin tot ceea ce mâncam, trebuie sa facem astfel încât
stomacul sa -si îndeplineasca acest rol . Altfel spus, cu cât stomacul va munci mai mult, cu atât
ne vom îngrasa mai putin.
Cu cât timpul în care alimentele pe care le mâncam se transforma în lichid si intra în sânge
este mai mare, cu atât mai putin ne vom îngrasa.
ACEASTA ESTE PRINCIPIUL DE BAZA CE TREBUIE RESPECTAT ÎN DIETA !
INDICELE GLICEMIC
Pentru a întelege secretele dietei este timpul sa introducem un concept de baza: indicele
glicemic. De întelegerea acestui concept depinde reusita dietei.
Indicele glicemic reprezinta gradul în care consumul unui anumit aliment mareste cantitatea
de zahar si grasime din sânge si, ca urmare, favorizeaza îngrasarea.
Sa explicam conceptul.
În momentul în care mâncam, în functie de alimentele pe care le îngurcitam, nivelul zaharului si

a grasimilor din sânge creste. Functie de acest nivel, organismul secreta insulina, care are rolul
de a le prelucra.
Cantitatea de insulina secretata este direct proportionala cu cantitatea de zahar si grasimi din
sânge si se face în urma unui proces de evaluare pe care organismul îl face într-o anumita
perioada de timp.
Cu cât timpul acordat procesului de evaluare este mai mare, cu atât organismul va aprecia mai
corect cantitatea de insulina necesara prelucrarii. Cu cât acest timp este mai mic cu atât creste
gradul de aproximare a cantitatii de insulina secretata.
Pe de alta parte, cu cât cantitatea de zahar si grasimi din sânge creste brusc, cu atât scade si
capacitatea organismului de a secreta insulina necesara prelucrarii lui. Ca urmare, în sânge va
ramâne o cantitate de zahar si grasimi neprelucrata care va duce la îngrasare sau chiar la aparit ia
bolii numite diabet.
Timpul de analiza precum si capacitatea de a secreta brusc o cantitate mai mare sau mai mica de
insulina, sunt specifice fiecarui organism. De aceea unii dintre noi se îngrasa iar altii nu, desi
manânca la fel.
De aceea, dupa 40 ani când organismul începe sa oboseasca, de regula, ne îngrasam.
În functie de timpul introducerii în sânge si cantitatea de zahar si grasimi pe care o contin,

alimentele au primit un indice glicemic . Acest indice, împarte alimentele în „alimente bune” si
„alimente rele”.
Tabelul cu indicele glicemic al principalelor alimente sunt prezentate în bonusul electronic

numarul #1.
Concluzii importante:
- nu conteaza cantitatea de zahar si grasimi pe care o introducem în sânge, ci, mai mult conteaza
timpul în care acestea intra în sânge;
- cu cât indicele glicemic al unui aliment este mai mare, cu atât alimental respectiv este mai
„rau” si va fi evitat sau consumul sau se va face cât mai rar;
- daca consumam un aliment din categoria celor „rele” (în aceasta dieta se poate) este absolut
necesar sa-l combinam cu unul sau mai multe alimente din categoria celor „bune” .
Indicele glicemic al unui aliment variaza în functie de modul de preparare .
Iata o constatare care usureaza foarte mult efortul de respectare a dietei.
Sa dam un exemplu: cartoful. Cartoful este o leguma multilaterala. Poti face din el o sumedenie
de lucruri: de la supa la vodca. Dar ceea ce faceti din el determina cât de mult va îngrasati.
Sa presupunem ca doriti sa mâncati cartofi copti. Este cea mai nefericita metoda de preparare a
cartofului, deoarece prin coacere, amidonul din cartof se aduce în forma cea mai accesibila
sistemului digestiv. Ce facem? Renuntam la placerea de a mânca un cartof copt?
Nici pomeneala! Cartoful copt îngrasa mai putin daca îl consumam împreuna cu unt, brânza sau
smântâna degresata. Numarul de calorii va fi mai mare, dar grasimea din brânza sau smântâna va
încetini procesul de digestie, ceea ce va micsora cantitatea de insulina secretata.
(Cu toate acestea, cartoful copt nu este cea mai sanatoasa alegere. Mai bine mâncati o înghetata
mica sau o tableta de ciocolata amaruie.)
Cum este mai bine sa preparam cartoful?

Raspuns: fiert sau piure, datorita metodei diferite de preparare dar si datorita faptului ca este
consumat cu put in unt sau smântâna. Chiar si cartofii prajiti sunt mai buni decât cei copti,
datorita grasimii în care sunt preparati.
Soiul de cartof este si el foarte important. Cartoful cu coaja alba este mai bun decât cel cu coaja
rosie datorita continutului mai redus de carbohidranti. De asemenea, cartoful nou este preferabil.
În general, acest lucru este valabil pentru toate legumele si fructele: cu cât sunt culese mai tinere,
cu atât continutul lor de carbohidranti este mai redus.
Dar sa ne întelegem bine! Cartoful nu este recomandat celor care urmeaza aceasta dieta. Daca
doriti sa mâncati cartofi, faceti-o cât mai rar.
PRINCIPIILE DIETEI
Dieta se bazeaza pe principiul ca oamenii sunt fiinte practice.
Regimurile bazate pe meniuri complexe sau mese luate la ore fixe sunt greu de respectat pe
termen lung si, de regula, dau gres.
Viata este si asa foarte complicata, nu trebuie sa o mai complicam si noi cu combinatii de
alimente sofisticate, cu pachete de alimente enorme si carti cu reguli ce trebuiesc respectate pe
care trebuie sa le caram tot timpul dupa noi, cu ceasuri care suna din doua în doua ore pentru a
ne aminti ca trebuie sa facem un drum pâna la frigider....
Aceasta dieta este extrem de simpla.
Nu trebuie sa numeri caloriile si nici nu trebuie sa micsorezi portiile. Manânci atât cât sa te
saturi, dar nu mai mult. Ideea de baza a acestei diete este sa manânci bine .
Mâncarea este una din placerile vietii si trebuie respectata, chiar daca nu ne va fi indiferent si
vom fi putin mai atenti la ceea ce bagam în gura.
Dieta nu are plan meniu fix, nu are retete, nu are ore fixe de servit masa. Are doar principii ce
trebuiesc respectate, alimente permise si alimente interzise sau recomandate a se consuma cât
mai rar.
Vom mânca de trei ori pe zi. Vom lua câte o gustare între cele trei mese. Dupa cina ne vom
delecta cu desert. Deci, nu vom muri de foame în timp ce vom slabi.
Nu va trebui sa renuntam la cafeaua de dimineata. Singurul lucru care trebuie sa ne preocupe este
sa mâncam alimente „bune” si sa evitam sau sa mâncam cât mai rar alimentele „rele”.
Regimul va functiona chiar daca faci sau nu gimnastica. Este recunoscut ca exercitiile fizice
accelereaza metabolismul si grabeste slabirea, dar, în aceasta dieta nu sunt necesare. NU SUNT
NECESARE, sa nu întelegeti ca nu sunt recomandate sau ca sunt contraindicate. Daca vei face
miscare în mod regulat, vei slabi mai mult si mai repede, dar vei slabi si daca nu faci miscare.
Exista totusi o restrictie.
Zaharul .
Zaharul este un aliment foarte periculos pentru digestie, datorita vitezei foarte mari cu care intra
în sânge. Din acesta cauza, cred ca pe pachetele de zahar ar trebui sa scrie „dauneaza grav
sanatatii”, ca si pe pachetele de tigari. Este indicat sa renunti la el.
Exista, în comert, o sumedenie de produse care înlocuiesc zaharul si au acelasi gust, dar au un
efect benefic asupra organismului deoarece nu declanseaza secretia unei cantitati foarte mari de
insulina într-un timp foarte scurt. Este eronat faptul ca înlocuitorii de zahar ar fi cancerigeni.
Daca ar fi asa, Organizatia Mondiala a Sanatatii ar interzice fabricarea înlocuitorilor de zahar,

sau, în cel mai rau caz, ar atentiona foarte serios asupra efectelor cancerigene ale acestor
produse.
Deocamdata, efectul cancerigen al înlocuitorilor de zahar este trâmbitat doar de marii

producatori de zahar, din considerente legate de interese economice si mai putin de grija pe care
pretind ca o manifesta fata de sanatatea oamenilor.
Si ar mai fi ceva.
Uleiul.
Uleiul consumat în starea în care îl procuram de la magazin nu afecteaza digestia.
Este chiar indicat sa îl folosim în mâncare si salate. Dar, uleiul fiert sau prajit devine o „bomba
digestiva”. Este indicat sa îl evitam.
Iata cum procedez eu.
Prepar carnea doar la gratar sau fiarta. Mâncarea preparata la cuptor o gatesc fara ulei. O fierb
mai întâi, apoi o dau la cuptor, împreuna cu carnea fiarta sau fripta, pentru a se rumeni. Adaug
uleiul direct din sticla din care l-am cumparat, atunci când pun mâncarea în farfurie alaturi de
celelalte condimente.
Vei avea surpriza sa constatati ca mâncarea astfel preparata are gustul la fel de bun si nu este
daunatoare sanatatii.
O veste buna. Gata cu interdictiile.
Sa nu ma întelegi gresit. Daca inimioara ta tânjeste dupa o portie de cartofi prajiti manânci
cartofi prajiti, dar foarte rar. Daca participi la o petrecere, nunta, etc., nu trebuie sa refuzi
mâncarea din meniu.
Ar fi un gest nepoliticos, iar daca te afli în vizita la cineva ar fi chiar o situatie stânjenitoare atât
pentru tine cât si pentru gazda. Manânci si chiar lauzi gustul deosebit al mâncarii si priceperea
gospodinei.
A doua zi, evaluezi, prin cântarire, efectele negative si iei, pentru perioada urmatoare, masurile
care se impun pentru anularea lor.
Iata un alt mare avantaj al dietei. Flexibilitatea.
DESCRIEREA DIETEI
Dieta parcurge 3 faze.
Primele doua faze se întind pe durata a câte 14 zile fiecare. Faza a 3 a este faza superioara. Ea va
fi respectata toata viata. De fapt nu va mai fi vorba de o dieta, ci de un nou mod de viata. Vei
vedea.
Faza întâi dureaza 14 zile calendaristice.

Faza a doua dureaza atât cât este necesar pentru a atinge greutatea ideala.
Faza a 3 a. În acest moment ar trebui sa ai greutatea la care ai visat.
PLANUL MENIU ZILNIC
- Faza întâi –
Faza întâi este cea mai stricta.
Din acest motiv paleta ingredientelor este relativ restrânsa. Îti recomand sa manânci oua la micul
dejun, iar în restul zilei o multime de legume, brânza degresata, carne si peste.
Este interzis consumul de pâine, cartofi, fructe sau orez.
Aceasta faza va dura doar 2 saptamâni, timp suficient pentru a combate rezistenta la insulina
cauzata de consumul excesiv de alimente „rele”.
Poti consuma cantitati mari de proteine, grasimi si carbohidranti cu cel mai mic indice glicemic,
care îti potolesc foamea fara sa îti dea peste cap nivelul zaharului din sânge.
Nu ti se impune sa faci socoteli în grame, calorii sau alte unitati de masura. Portiile trebuie sa fie
normale, suficient de mari ca sa-t i potoleasca foamea, dar nu mai mult de atât.
Planul de meniu zilnic este orientativ. El poate fi alcatuit dupa dorinta ta, dar este obigatoriu sa
fie alcatuit doar din alimentele permise.
Alimente permise:
- Carne de vita slaba (muschi, file);

- Carne de pasare fara piele – piept de pui si de curcan;
- Peste, fructe de mare;
- Carne de porc (sunca fiarta, costita cu putina grasime, muschi, carne din conserva fara
grasime);
- Carne de vitel (cotlet, muschi);
- Brânza dietetica cu cont inut redus de grasime (de vaci, telemea, mozzarela, parmezan,
urda dulce, brânza cedar, brâza feta);
- Unt de arahide ( maxim 1 lingurita pe zi);
- Arahide (maxim 20 bucati pe zi);
- Fistic (maxim 30 bucati pe zi);
- Oua;
- Tofu (brânza de soia) cu continut redus de grasime;
- Legume si verdeturi (anghinare, sparanghel, fasole boabe, naut, linte, soia, fasole verde,
mazare, broccoli, varza, conopida, telina, castraveti, vinete, salata verde, ciuperci, spanac, napi,
gulii, castane comestibile, dovlecei, maxim 1 tomata pe zi);
- Ulei;
- Condimente fara zahar, esente, hrean, piper;
- Bomboane cu îndulcitori, ciocolata fara zahar, cacao pudra pentru prajituri, gelatina fara
zahar, guma de mestecat fara zahar, îndulcitori fara zahar);
Alimente interzise:
- Carne de vita (piept, ficat, alte bucati grase);

- Carne de pasare (aripi si pulpe de pui, rata, gâsca, produse semipreparate din carne de
pasare);
- Porc (sunca afumata sau prajita);
- Carne de vitel (piept);
- Brânza cu cont inut integral de grasimi;
- Legume (sfecla, morcovi, porumb, cartofi);
- Fructe de orice fel;
- Paste fain oese si cereale;
- Pâine de orice fel;
- Orez (toate tipurile);
- Paste (toate tipurile);
- Produse de patiserie (toate tipurile);
- Lactate (toate);
- Înghetata;
- Lapte, inclusiv laptele de soia;
- Alcool de orice tip, inclusiv bere si vin.
ZIUA 1
Mic dejun
250 ml. suc de legume;
2 buseuri de legume;
Cafea sau ceai cu lapte degresat si înlocuitor de zahar.
Gustare de dimineata
1 felie de brânza cu continut redus de grasime.
Prânz
Piept de pui la gratar cu salata verde;
2 linguri de sos pentru salata fara zahar;
Desert aromat pe baza de gelatina, fara zahar.
Gustare de dupa-amiaza
Telina umpluta cu 1 triunghi de brânza topita cu continut redus de grasime.
Cina
Somon la gratar cu rozmarin;
Sparanghel fiert la abur;
Salata mixta;
Ulei si otet dupa gust, sau 2 linguri de sos de salata fara zahar.
Desert
Crema de urda cu vanilie.
ZIUA 2
Mic dejun
250 ml. suc de tomate;
1 ou fiert;
2 felii de costita;
1-2 rulouri de curcan;
2 linguri de maioneza cu verdeata.
Prânz
Salata cu ton;
Cina
Piept de pui la cuptor;
Vinete si ardei la cuptor;
Salata mixta.
Desert
Crema de urda cu ciocolata.
ZIUA 3
Mic dejun
Omleta simpla cu sparanghel si ciuperci;
1 felie de brânza telemea cu continut redus de grasime.
Prânz
Salata de crevete cu sos de marar ;
1-2 rulouri cu sunca ;
2 linguri de maioneza cu verdeata .
Cina
Friptura din muschi de vita;
Broccoli fiert la abur;
Tomate le gratar ;
Piure .
Desert
Crema de urda cu migdale .
ZIUA 4
Mic dejun
1 Ou-ochi fiert în apa si servit cu jumatate cana de spanac calit în ulei;
2 felii de costita;
Prânz
Salata de sunca, curcan si brânza degresata amestecate cu verdeturi, ulei si otet dupa gust sau 2
linguri de sos pentru salata fara zahar;
1-2 tomate umplute cu jumatate cana de brânza de vaci dietetica.
Cina
Peste oceanic cu sos fara zahar;
Mazare fiarta la abur;
Varza calita în ulei.
Desert
Crema de urda cu ciocolata .
ZIUA 5
Mic dejun
Omleta din albusuri ;
1-2 rulouri de curcan ;
2 linguri de maioneza cu verdeata .
Prânz
Gazpacho ;
Hamburgher din muschi de vita, la gratar, fara chifla;
Salata mixta cu ulei si otet, dupa gust, sau 2 linguri de sos de salata fara zahar;
Rondele de castraveti cu pasta de somon.
Cina
Pui cu ot et balsamic ;
Sote de tomate si ceapa ;
Spanac fiert la abur;
Salata mixta cu ulei si otet, dupa gust, sau 2 linguri de sos de salata fara zahar.
Desert
ZIUA 6
Mic dejun
Oua-jumari cu verdeasta si ciuperci;
2 felii de costita;
1 felie debrânza mozzarela cu continut redus de grasime.
Prânz
Salata de pui fara crutoane cu 2 linguri de sos Caesar.
Jumatate de cana de brânza de vaci degresata cu jumatate cana de tomate si castraveti taiati
marunt.
Cina
Peste la gratar ;
Legume la cuptor ;
Desert
Crema de urda cu coaja de lamâie .
ZIUA 7
Mic dejun
Frittata de somon afumat ;
Prânz
Salata de crabi ;
Desert aromat pe baza de gelatina fara zahar.
2 felii de brânza mozzarela degresata cu 2 felii de tomate stropite cu otet, ulei si piper negru
proaspat macinat.
Cina
Gratar londonez marinat ;
Ciuperci umplute cu spanac ;
Piure ;
Desert
ZIUA 8
Mic dejun
Frittata cu spanac si sos de tomate ;
1 felie debrânza mozzarela cu continut redus de grasime.
Prânz
Friptura felii cu verdeata;
Humus cu legume crude .
Cina
Sote de pui aromat ;
Piure ;
Fasole verde fiarta la abur;
Salata de laptuci cu arahide cu ulei si otet dupa gust.
Desert
Crema de urda cu vanilie .
ZIUA 9
Mic dejun
2 buseuri cu legume ;
1-2 rulouri de curcan cu 2 linguri de maioneza cu verdeata .
Prânz
Salata greceasca ;
Telina umplta cu 1 triunghi de brânza topita cu continut redus de grasime..
Cina
Frigarui de peste ;
Legume la cuptor ;
Rondele de castraveti cu ulei.
Desert
Crema de urda cu co aja de lamâie .
ZIUA 10
Mic dejun
Omleta din albusuri cu costita si ciuperci;
1 triunghi de brânza topita cu continut redus de grasime.
Prânz
Salata Niçoise .
Jumatate de cana de brânza de vaci dietetica.
Cina
Friptura cu piper zdrobit ;
Rosii la gratar cu sos ;
Broccoli fiert la abur;
Desert
ZIUA 11
Mic dejun
Frittata cu brânza ;
1-2 rulouri de curcan cu 2 linguri de maioneza cu verdeata .
Prânz
Gazpacho ;
Hamburgher din muschi de vita la gratar, fara chifla;
Salata mixta cu ulei si ot et, dupa gust, sau 2 linguri de sos de salata fara zahar.
Brânza mozzarella proaspata sub forma de bulgari.
Cina
Piept de pui cu ghimbir ;
Mazare fiarta la abur;
Salata orientala de varza .
Desert
ZIUA 12
Mic dejun
Frittata cu broccoli si sunca ;
1 triunghi de brânza topita cu continut redus de grasime.
Prânz
Salata de pui cu fistic .
Brânza mozzarella proaspata sub forma de bulgari.
Cina
Somon înabusit cu sos de castraveti si marar ;
Salata de soia ;
Rosii la gratar ;
Sparanghel fiert la abur.
Desert
ZIUA 13
Mic dejun
Oua-ochiuri cu costita;
Prânz
Salata de somon înabusit cu spanac cu 2 linguri de sos pentru salata fara zahar.
Humus cu legume crude.
Cina
Friptura la gratar cu tomate aromate .
Desert
Crema de urda cu ciocolata .
ZIUA 14
Mic dejun
Anghinare Benedict ;
Sos olandez ;
1-2 rolouri de curcan cu 2 linguri de maioneza cu verdeata .
Prânz
Ardei umpluti cu brânza de vaci dietetica si legume tocate.
Cina
Piept de pui si legume la gratar cu andive.
Desert
Desert aromat pe baza de gelatina, fara zahar, cu o lingura de înghetata degresata sau frisca cu
îndulcitor de zahar.
PLANUL MENIU ZILNIC
- Faza a 2 a –
Faza a doua este mai putin restrictiva.
Este momentul sa introduci treptat în alimentatie unele produse, cum ar fi: fructele, pâinea din
faina integrala, orez cu bobul întreg, paste din faina de grâu integral, cartofi dulci.
În aceasta faza, scaderea în greutate va fi ceva mai lenta. În faza a doua vei ramâne pâna când
atingi greutatea ideala. Din acel moment se trece la faza a treia.
Alimente care se pot introduce în alimentatie fata de faza întâi:
- Fructe: mere, caise afine, pepene galben, grapefruit, kiwi, mango, portocale, piersici, pere
prune zmeura, capsuni;
- Lactate: lapte de vaca degresat, iaurt degresat;
- Produse fainoase: chifle mici din faina de grâu integrala, pâine din (faina de grâu integrala, mu
lticereale, secara, ovaz integral), cereale, fulgi de ovaz, paste din grâu integral, lipie din faina
integrala, floricele de porumb, orez cu bobul întreg, orz;
- Ciocolata amaruie (rar), budinca fara grasime, vin rosu.

Alimente care trebuiesc evitate sau consumate rar:
- Produse fainoase din grâu rafinat (chifle, pâine, pâine alba), biscuiti, fulgi de porumb, paste din
faina alba, prajituri din orez, cornuri;
- Legume: sfecla, morcovi, porumb, cartofi albi (copti sau piure);
- Fructe: banane, fructe din compot, suc de fructe, ananas, pepene verde, struguri;
- Miere de albine, înghet ata, gem.
ZIUA 1
Mic dejun
1 cana de capsuni proaspete;
Terci de ovaz (jumatate cana fulgi de ovaz amestecat i cu 1 cana lapte degresat, fierti la foc mic
si presarati cu scortisoara si 1 lingurita de nuci maruntite);
1 ou fiert tare.
Prânz
Salata mediteraneana de pui .
1 para proaspata si 1 triunghi de brânza topita cu continut redus de grasime.
Cina
File de somon umplut cu spanac ;
Ghiveci de legume ;
Salata mixta (ardei, castraveti, tomate si diverse verdeturi) cu ulei si otet dupa gust, sau 2 linguri
de sos de salata fara zahar.
Desert
Capsuni în ciocolata .
ZIUA 2
Mic dejun
Crema de fructe (250 gr. iaurt degresat, jumatate de cana de fructe proaspete si jumatate de cana
gheta zdrobita amestecate pâna se omogenizeaza);
1 ou fiert tare.
Prânz
Pui cu cuscus si lamâie ;
Tomate si castraveti taiati felii.
125 gr. iaurt degresat fara zahar.
Cina
Budinca de carne ;
Ciuperci calite în ulei;
Ceapa si tomate taiate felii si stropite cu ulei.
Desert
Pepene galben taiat felii cu 2 linguri de urda.
ZIUA 3
Mic dejun
1 cana de cereale cu trei sferturi cana lapte degresat;
1 cana de capsuni proaspete;
1 mar cu o lingura de de unt.
Prânz
Salata greceasca ;
125 gr. iaurt degresat fara zahar;
Cina
Pui aromat cu ierburi;
Salata ideala ;
Dovlecei taiati felii si fierti la abur.
Desert
1 para proaspata cu urda si nuci.
ZIUA 4
Mic dejun
Jumatate grapefruit proaspat;
Sandwich cald cu brânza de vaci dietetica;
125 g iaurt degresat fara zahar.
Prânz
Salata de curcan (carne de curcan si vita fierte, brânza de vaci cu continut redus de grasime,
amestecate cu verdeturi si sos de salata fara zahar).
1 mar si 1 triunghi de brânza topita cu continut redus de grasime..
Cina
Pui cu legume ;
Salata de varza .
Desert
ZIUA 5
Mic dejun
Crema de fructe (vezi ziua 2);
1 ou fiert tare.
Prânz
Friptura de vita la gratar cu salata verde, tomate, ceapa, mustar fara zahar si 1 felie de pâine
integrala.
125 g iaurt degresat fara zahar.
Cina
Pui cu legume ;
Salata de ardei, castravet i, tomate si verdeturi cu 2 linguri de sos de salata fara zahar.
Desert
Jumatate de cana de budinca de vanilie fara grasime si fara zahar, cu capsuni feliate.
ZIUA 6
Mic dejun
1 ou-ochi fiert în apa;
1 chifla din faina integrala;
1 mar cu 1 lingura de unt.
Prânz
3 sferturi cana brânza de vaci dietetica cu 1 sfert cana pepene galben taiat felii;
4 biscuit i din faina integrala;
Cina
Pui cu sos de vin ;
Dovlecel italienesc ;
Salata laptuci, spanac si nuci cu 2 linguri de sos de salata fara zahar.
Desert
Scoarta de fistic .
ZIUA 7
Mic dejun
1 sfert pepene galben;
1 sandwich din pâine integrala prajita si brânza de vaci dietetica;
Prânz
1 tomata umpluta cu ton în suc propriu (conserva), 1 lingura de telina rasa si salata verde cu 1
lingura maioneza.
Salata orientala de vinete cu legume crude.
Cina
Antricot marinat ;
Fasole verde (galbena) cu ardei capia calite în ulei;
Piure ;
Desert
Pepene galben cu 1 felie de lamâie.
ZIUA 8
Mic dejun
Parfe ;
1 ou fiert tare.
Prânz
Salata de pui cu mere si nuci .
Cina
Peste în sos dietetic de smântâna ;
Tomate la gratar ;
Salata verde cu 2 linguri de sos de salata fara zahar.
Desert
ZIUA 9
Mic dejun
1 ou-ochi fiert în apa cu jumatate cana de spanac calit în ulei;
Prânz
Salata de cuscus cu tomate si busuioc .
Cina
Pui cu sos picant de tomate ;
Salata de ardei, castravet i si tomate cu verdeturi si 2 linguri de sos de salata fara
zahar (otet).
Desert
Budinca cu frisca si ciocolata .
ZIUA 10
Mic dejun
Clatita din fulgi de ovaz ;
Prânz
Salata de spanac cu pu i si zmeura .
Cina
Budinca de carne ;
Dovlecel italienesc.
Desert
Capsuni cu înlocuitor de zahar sau frisca degresata.
ZIUA 11
Mic dejun
1 cana capsuni proaspete;
1 cana cereale cu 3 sferturi cana lapte degresat;
1 ou fiert tare.
Prânz
1 lipie din faina integrala umpluta cu piept de curcan fiert, 1 tomata, jumatate de cana de salata
verde taiata marunt si 1 lingura de mustar fara zahar.
Cina
Fundite de cod ;
Desert
1 mar copt.
ZIUA 12
Mic dejun
Jumatate grapefruit;
1 ou, preparat dupa dorinta;
1 felie pâine muticereale;
1 felie de brânza mozzarella cu cont inut redus de grasime.
Prânz
Supa de tomate ;
Pateu de vita cu 1 felie de tomata si 1 felie de ceapa, servite cu jumatate de lipie din faina
integrala.
Salata de vinete , cu legume crude sau împachetata într-o foaie de salata verde.
Cina
Salata de pui la gratar cu sos ;
Sparanghel la gratar stropit cu ulei;;
Salata de tomate, castraveti, ardei gras si diverse verdeturi cu 2 linguri de sos de salata fara
zahar.
Desert
ZIUA 13
Mic dejun
1 cana de afine;
1 ou-jumari cu sos de tomate;
Jumatate de cana fulgi de ovaz amestecati cu 1 cana lapte degresat, fierte la foc mic si presarate
cu scortisoara dupa gust si 1 lingura de nuci macinate;
125 gr. de iaurt degresat fara zahar.
Prânz
Salata de ton (conserva de ton în suc propriu, 1 lingura de telina rasa, 1 lingura de maioneza fara
zahar, 3 felii de tomate si 3 felii de ceapa) într-o lipie din faina integrala.
1 felie de brânza mozzarella cu continut redus de grasime.
Cina
Friptura cu ceapa la tigaie ;
Salata de tomate, castraveti, ardei gras si diverse verdeturi.
Desert
ZIUA 14
Mic dejun
250 ml suc de legume;
Oua si costita la cuptor;
1 felie de pâine multicereale prajita;
Prânz
Pizza .
1 mar cu 1 triunghi de brânza topita cu continut redus de grasime.
Cina
Peste la gratar;
Cuscus ;
Salata de sparanghel .
Desert
Capsuni proaspete si crema de urda si coaja de lamâie .
PLANUL MENIU ZILNIC
- Faza a 3 a –
În acest moment ar trebui sa ai greutatea la care ai visat.
În acelasi timp, compozitia sângelui s-a îmbunatat it simtitor.
Faza a 3 a te va ajuta sa ît i pastrezi beneficiile dobândite pe parcursul primelor doua faze.

Aceasta faza va trebui respectata tot restul vietii. Respectând-o, de fapt, nu mai tii o cura de
slabire, ci treci la un mod de alimentat ie sanatos.
Pe timpul primelor doua faze ai înteles principiile pe care se bazeaza aceasta dieta. În faza a 3 a,
nu trebuie decât sa le aplici. Din acest motiv, nu mai ai nevoie de liste de alimente interzise sau
permise.
Caracteristica acestei diete este FLEXIBILITATEA !
Ce înseamna acest lucru? Înseamna ca, uneori, pot i mânca orice, fara sa respecti principiile
dietei. Poti chiar exagera. Nu conteaza... Împortant este ca, dupa ce te-ai „destrabalat” sa
evaluezi, prin cântarire, efectele negative (kilogramele în plus).
Dupa evaluare, vei trece la una din fazele anterioare. La care faza si pentru cât timp? Tu singur
vei aprecia asta si atât cât este nevoie pentru a scapa de kilogramele în plus. Nu este nevoie sa
reiei dieta de la capat.
Vei trece, pur si simplu, la una din fazele anterioare pâna la redobândirea greutatii ideale, apoi,
direct la faza a 3 a. Simpu, nu?
POFTA BUNA !
ZIUA 1
Mic dejun
2 buseuri cu legume ;
Jumatate cana fulgi de ovaz, amestecati cu 1 cana lapte degresat, fierte la foc mic si presarate cu
scortisoara dupa gust si 1 lingura de nuci tocate;
Prânz
Rulouri cu friptura de vita .
1 mar.
Cina
Friptura de pui la gratar;
Salata mixta (ardei, castraveti, tomate si diverse verdeturi) cu ulei si otet dupa gust, sau 2 linguri
de sos de salata fara zahar.
Desert
Capsuni cu iaurt degresat si vanilie .
ZIUA 2
Mic dejun
1 portocala;
2 oua fierte;
2 felii de costita;
1 felie pâine integrala;
Prânz
Salata cu ton ;
Desert pe baza de gelatina, fara zahar.
Cina
Pui cu legume ;
Salata de varza.
Desert
ZIUA 3
Mic dejun
Omleta din albusuri cu sos picant fara zahar;
Prânz
Tartina din pâine de secara, sunca si cascaval;
1 mar.
Cina
Cotlet de vita la gratar;
Spanac cu smântâna ;
Salata de brânza cu tomate.
Desert
Caise în ciocolata.
ZIUA 4
Mic dejun
Jumatate grapefruit proaspat;
Sandwich cald cu brânza de vaci dietetica;
125 iaurt degresat fara zahar.
Prânz
Salata de curcan (carne de curcan si vita fierte, brânza de vaci cu continut redus de grasime,
amestecate cu verdeturi si sos de salata fara zahar).
1 mar si 1 triunghi de brânza topita cu continut redus de grasime..
Cina
Pui cu legume ;
Salata de varza .
Desert
ZIUA 5
Mic dejun
Crema de fructe (vezi ziua 2);
1 ou fiert tare.
Prânz
Friptura de vita la gratar cu salata verde, tomate, ceapa, mustar fara zahar si 1 felie de pâine
integrala.
125 iaurt degresat fara zahar.
Cina
Pui cu legume ;
Salata de ardei, castraveti, tomate si verdeturi cu 2 linguri de sos de salata fara zahar.
Desert
Jumatate de cana de budinca de vanilie fara grasime si fara zahar, cu capsuni feliate.
ZIUA 6
Mic dejun
1 ou-ochi fiert în apa;
1 chifla din faina integrala;
Prânz
3 sferturi cana brânza de vaci dietetica cu 1 sfert cana pepene galben taiat felii;
4 biscuiti din faina integrala;
Cina
Pui cu sos de vin ;
Dovlecel italienesc ;
Salata laptuci, spanac si nuci cu 2 linguri de sos de salata fara zahar.
Desert
Scoarta de fistic .
ZIUA 7
Mic dejun
1 sfert pepene galben;
1 sandwich din pâine integrala prajita si brânza de vaci dietetica;
Prânz
1 tomata umpluta cu ton în suc propriu (conserva), 1 lingura de telina rasa si salata verde cu 1
lingura maioneza.
Salata orientala de vinete cu legume crude.
Cina
Antricot marinat ;
Fasole verde (galbena) cu ardei capia calite în ulei;
Piure ;
Salata mixta cu ulei si ot et, dupa gust, sau 2 linguri de sos de salata fara zahar.
Desert
Pepene galben cu 1 felie de lamâie.
ZIUA 8
Mic dejun
Parfe ;
1 ou fiert tare.
Prânz
Salata de pui cu mere si nuci .
Cina
Peste în sos dietetic de smântâna ;
Tomate la gratar ;
Desert
ZIUA 9
Mic dejun
1 ou-ochi fiert în apa cu jumatate cana de spanac calit în ulei;
Prânz
Salata de cuscus cu tomate si busuioc .
Cina
Pui cu sos picant de tomate ;
Salata de ardei, castravet i si tomate cu verdeturi si 2 linguri de sos de salata fara zahar (otet).
Desert
Budinca cu frisca si ciocolata .
ZIUA 10
Mic dejun
Clatita din fulgi de ovaz ;
Prânz
Salata de spanac cu pui si zmeura .
Cina
Budinca de carne ;
Dovlecel italienesc.
Desert
Capsuni cu înlocuitor de zahar sau frisca degresata.
ZIUA 11
Mic dejun
1 cana capsuni proaspete;
1 cana cereale cu 3 sferturi cana lapte degresat;
1 ou fiert tare.
Prânz
1 lipie din faina integrala umpluta cu piept de curcan fiert, 1 tomata, jumatate de cana de salata
verde taiata marunt si 1 lingura de mustar fara zahar.
Cina
Fundite de cod ;
Desert
1 mar copt.
ZIUA 12
Mic dejun
1 ou, preparat dupa dorinta;
1 felie pâine muticereale;
Prânz
Supa de tomate ;
Pateu de vita cu 1 felie de tomata si 1 felie de ceapa, servite cu jumatate de lipie din faina
integrala.
Salata de vinete , cu legume crude sau împachetata într-o foaie de salata verde.
Cina
Salata de pui la gratar cu sos ;
Sparanghel la gratar stropit cu ulei;
Salata de tomate, castravet i, ardei gras si diverse verdeturi cu 2 linguri de sos de salata fara
zahar.
Desert
ZIUA 13
Mic dejun
1 cana de afine;
1 ou-jumari cu sos de tomate;
Jumatate de cana fulgi de ovaz amestecati cu 1 cana lapte degresat, fierte la foc mic si presarate
cu scortisoara dupa gust si 1 lingura de nuci macinate;
125 gr. de iaurt degresat fara zahar.
Prânz
Salata de ton (conserva de ton în suc propriu, 1 lingura de t elina rasa, 1 lingura de maioneza fara
zahar, 3 felii de tomate si 3 felii de ceapa) într-o lipie din faina integrala.
Cina
Friptura cu ceapa la tigaie ;
Salata de tomate, castraveti, ardei gras si diverse verdeturi.
Desert
ZIUA 14
Mic dejun
250 ml suc de legume;
Oua si costita la cuptor;
1 felie de pâine multicereale prajita;
Prânz
Pizza .
1 mar cu 1 triunghi de brânza topita cu continut redus de grasime.
Cina
Peste la gratar;
Cuscus ;
Salata de sparanghel .
Desert
Capsuni proaspete si crema de urda si coaja de lamâie .
2. Cand, unde si cum incep o dieta.
Obiceiuri alimentare daunatoare
O alimentatie saraca in peste, fructe sau legume este la fel de nociva pentru sanatate ca si
fumatul.
Nutritionistii sustin ca obiceiurlie alimentare se deprind inca din copilarie si ca ceea ce mancam
atunci cand suntem mici ne va afecta pe tot parcursul vietii..
Morala cea mai simpla este ca micutii ar trebui crescuti in asa fel incat sa poata deprinde
obiceiurile unei alimentatii sanatoase. Bolile de inima si cancerul sunt doar doua dintre cele mai
grave boli provocate de o alimentatie nesanatoasa, ca sa nu mai vorbim de obezitate.
Una dintre consecintele alimentatiei nesanatoase care ne afecteaza cel mai tare este
obezitatea.
Aceasta este favorizata si de faptul a munca fizica de durata a fost inlocuita de tehnologie, ceea
ce a adus stilul de viata sedentar al societatii noastre.
Alte consecinte ale unei alimentatii nesantoase ar fi dezordinile de comportament alimentar:

anorexie nervoasa (atitudini anormale fata de alimente din dorinta de a mentine o greutate mica),
bulimie nervoasa (control deficitar asupra pftei de mancare) si diabetul zaharat.
Alimentatia este in general unilaterala, cu o valoare nutritive redusa. Alimentele sunt din ce in ce
mai precesate chimic iar noi recurgem, adesea, la mancare de tip, “fast-food”.
In consecinta ne confruntam cu o scadere a capacitati natural de apararae a organismului.Trebuie

luat in calcul ca pericolul si aportul insuficient de principii nutritive prin alimentatie. Exista un
necesar zilnic de principii nutritive (vitamine, minerale, aminoacizi, enzime, fibre alimentare,
acizi grasi, polinesaturati, etc) pe care alimentatia moderna nu il mai acopera.
Stilul actual de viata, alimentatia nesanatoasa, abuzul de antibiotice distrug in mare parte flora
intestinala normala, cu consecinte nefaste asupra sanatatii.Alimentatia defectuoasa este
raspunzatoare de multe dintre bolile de care suferim.
Mancarea prea sarata si picanta, grasimile, prajelile, si ratasurile sunt tot atatea cauze ala unor
actiuni grave care le fac romanilor zile negre.
Suntem supraponderali si nu suntem in forma pentru ca ne hranim cu alimente care nu exista in

natura: zahar, carnati cu curri, cartofi prajiti, pizza, hamburger, etc.
Mai toate sondajele de opinie scot la iveala faptul ca principal afectiune de care se plang romanii
este hipertensiunea arteriala, urmata de bolile de inima, ulcer, diabet si osteoporoza. Pe primul
loc in ceea ce priveste mortalitatea se situeaza bolile cardiovasculare cauzate inclusiv de
alimentatia nesanatoasa.
Grasimile
Rolul celulelor de grasimi este de a inmagazina trigliceride. Acestea sunt molecule de grasimi
care au rolul de a depozita materia prima pentru ardere in vederea obtinerii de energie in celule.
Celulele adipoase au rol regulator. Ele pun la dispozitie in pemanenta o anumita cantitate de
trigliceride care, in caz de deficienta, sa poata suplini cererea organismului.
• Toate cele in jur de 70 de miliarde de celule pe care e avem inclusiv cele de grasime, au propria
greutate ideala.
• Prea multa energie hranitoare, mai ales forma de grasime, duce din ce in ce mai mult, la
umflarea celulelor de grasime.
• Celulele de grasime ( asa numite celulele adipoase) cedeaza aceasta grasime suplimentara daca
prin hrana se administreaza mai putine calorii si grasimi.
• Este destul de usor sa reimpulsionam metabolismul si sa gatim dupa posibilitati, cu alimente

naturale lipolitice ( acele substante ce elibereaza grasimile din locul unde s-au adunat).
Adevarata amenintare
Celulele adipoase normale sunt relativ inofensive in ceea ce priveste greutatea corporala.
Amenintarea vine din alta parte: de la asa numitele celule pre-adipoase. Acestea sunt saci de
grasime goi.
Natura ne-a dotat organismul cu astfel de celule pentru a putea inmagazina rezerve indestulatoare
de grasime. In cazul unei hraniri sanatoase dublata de multa miscare, aceste celule pre-adipoase
raman aproape goale toata viata.
Ce ne facem cu grasimile?
Grasimile animale si vegetale soldificate sau uleiul industrial astupa arterele si provoaca
hipertensiunea arteriala, pe cand uleiurile obtinute prin presarea la rece le curata de depuneri.
Cele mai mari prejudicii le sufera grasimile si uleiurile nu numai la fierbere, ci chiar in timpul
procesului de fabricatie prin presarea la cald.
Atentie! : Mancarurile gatite sunt consumate in cantitatii de 3-4 ori mai mari decat cele crude si
asta pentru ca volumul alimentelor scade mult la fierbere. Astfel crestem in greutate si foarte
greu vom putea da inapoi kg.
Gena slabirii: minunea nou descoperita
Nimic in corpul nostru nu are loc la intamplare,deci nici ingrasarea si nici slabirea. Pentru fiecare
functie, oricat de mica exista o gena care se afla in nucleul celulei si care joaca rolul
managerului.
Lipoliza ( consumul de grasimim ) este recomandata de o “gena slabiri”. Aceasta gena, in functie
de cum a fost activata poate lansa impulsuri pentru acumularea de grasimi.
La persoanele care se hranesc in mod consecvent cu alimente care contin putina grasime si care,
pe langa acest lucru, mai fac si ceva sport, gena ramane ceea ce este de fapt: o gena a slabirii.
In schimb la persoanele care consuma frecvent cartofii prajiti, maioneza, carnati prajiti cu chifle,
tort de frisca si bauturi dulci, care evita orice fel de activitate fizica, aceasta gena sufera o
mutatie catre gena obezitatii.
• Cei care stiu sa se hraneasca echilibrat si sanatos sigur nu vor avea probleme cu
supraponderabilitatea.
• Cunoscand aceste lucruri despre alimentatie naturista si renuntand la capcana celor 30 de

alimente care ingrasa, gena ramane o gene a supletei.
Cele 30 de alimente care nu te tin in forma ci te ingrasa
Carnati
Zahar
Sunca grasa
Carne tocata
Carne impanata
Carne afumata
Preparate pane
Preparate prajite
Grasime de porc
Grasime de gasca
Piele de pasare
Semipreparate, consecvente
Sau preparate pentru microunde
Cartofi prajiti
Branza grasa
Sosuri grase
Dipsuri sau dressinguri grase
Slanina
Maioneza
Zahar
Cantitati mari de paine alba, produse de patiserie si orez lustruit
Torturi, chec dulce
Ciocolata, bomboane
Dulciuri
Preparate din crème
Inghetata
Marmelada, dulceata
Produse de rontait grase si sarate
Chips, alune
Bauturi pe baza de cola
Limonade dulci
Lichior
Vin dulce
Bere
Rachiu
Multe dintre dietele de slabire ne vlaguiesc
Curele de infometare sau dietele cu calorii reduse nu infrumuseteaza pe nimeni. Daca

aprovizionarea cu aminoacizi nu este indestulatoare, astlef incat sa-I ajunga si celei mai mici
particule de proteine, atunci corpul isi ia acest element indispensabil din tesuturi si pielea devine
flasca.
Hipoglicemia – pericolul ascuns
Despre hipoglicemei vorbim atunci cand nivelul de glucoza din sange este scazut. La 70 sau 75
mg/dl apar primele simptome: neliniste interioara, irascibilitate, probleme de concentrare. La 60
mg/dl din aceste stari se dezvolta deficiente nervoase de tot felul care duc pana la depresi.
La 50 mg/dl viata de zi cu zi devine de nesuportat. Creierul si celulele nervoase “tipa” dupa

glucoza, cea mai importanta hrana a lor.
Cand se trezeste pofta de dulce
Cine reduce cantitatea de alimente o perioada mai lunga de timp, pentru a scapa de kilogramele
in plus, va pierde in acelasi timp si glucoza, elementul energizant indispensabil pentru creier si
pentru celulele nervoase. De fiecare data cand scade nivelul de glucide, organismul consuma, din
rezervele sale, asa numuitul glicogen.
Femeile sunt mai afectate decat barbatii, deoarece depozitele lor de glicogen sunt mai mici cu un
sfert pana la o treime decat ale barbatilor.
Rezultatul: glucoza usor solubila din aceste depozite se elibereaza rapid in intestin ca sa fie
transmisa sangelui. Creierul si celulele nervoase sunt alimentate pentru scurt timp cu energie –
dar imediat nivelul de zahar din sange scade si mai mult decat inainte.
Lantul slabiciunilor se declanseaza fiind nevoie din ce in ce mai mult de mai multe dulciuri sau
bauturi dulci.
Creierul si celulele nervoase vor sa fie alimentate cu o cantitate constanta de glucoza , iar
surplusul nu poate fi inmagazinat de catre ele. Acest surplus este inmagazinat in trigliceride.
Acesta este motivul pentru care dulciurule ingrasa. Mai exista un motiv pentru care ar trebui sa
renuntam la dulciuri si la produse de patiserie: practic, in timp ce mancam aceste alimente ,
pancreasul produce hormonul insulina care introduce glucoza libera, proteinele si grasimile in
celulele corpului. Insulina este un hormon de crestere a tesuturilor.
De aceea, la un nivel crescut de insulina nu pot eliberate grasimi din depozite. In acest fel
insulina, devine un factor important al ingrasarii, atata timp cat ne hranim gresit.
Adaptarea dietei la tipul constitutional
Daca vrem sa ne pastram silueta obisnuita sau sa scadem in greutate, trebuie sa stim sa alegem
dieta potrivita. Pentru ca alegerea noastra sa aiba rezultatele dorite, trebuie sa ne cunoastem
tipul constitutional. Fiecare om are un anumit tip constitutinal, cu care s-a nascut, care este
inscris genetic si nu poate fi schimbat.
Exista femei “favorizate” care pot avea o alimentatie diversa si pe care metabolismul le ajuta sa-
si pastreze silueta fara prea mari eforturi. In cele mai multe alte cazuri, insa, aspectul nostru fizic
cere multa atentie si o anumita rigoare alimentara.
Daca lucrurile au scapat deja usor de sub control incepem sa cautam dieta dieta potrivita pentru a
ajunge sa aratam asa cum ne dorim.
Individualizarea dietei pe tipuri constitutionale este foarte importanta. Daca dieta aleasa
nu va corspunde tipului nostru constitutional si stilului nostru de viata nu vom obtine
rezultatele dorite, oricat de mult ne-am stradui.
Dieta va trebui sa se poata pila pe programul nostru zilnic, mai ales profesional. Ea trebuie sa ne
ofere necesarul de energie pentru a nu ne produce dereglari energetice bruste si majore.
La finalizarea cu succes a unei diete contribuie deasemenea si o serie de factori psihologici:

trebuie sa ne placa noua noastra imagine (mai mult decat cea veche), trebuie sa fim incantati de
reactiile celor din jur si sa ne creasca considerabil respectul de sine.
Adaptarea dietei la varsta
Varstele frumusetii feminine si particularitatile acestora: Pubertate, maternitate,

premenopauza, menopauza. Nutritia – la varsta adolescentei
Adolescenta este o perioada in care in organism are loc o crestere accelerata, in care se face
trecerea de la copilarie la starea adulta.
Organismul adolescentului sufera o serie de modificari emotionale, intelectuale, sociale, iar

obisnuintele pe care le deprinde in aceasta perioada vor duce la caracteristicile pe termen lung
ale sanatatii si calitatii vietii lor.
Este nerecomandabil castigul exagerat in greutate in aceasta perioada de aceea, pe langa o dieta
adecvata se recomanda si evitarea sedentarismului.
Problema obezitatii la copii este diferita fata de adulti. La copii nu se va avea in vedere o scadere
in greutate, ci se va avea in vedere limitarea castigului in greutate, astfel determinandu-se
indicele de masa corporalala intervale regulate, pe o perioada de 2- 3 ani.
Dieta cu ajutorul si in cadrul familiei va fi axata pe o compozitie alimentara echilibrata si se va

avea in vedere activitatea fizica. In general, obezitatea la copii mai mici de 10 ani nu se mentine
cand devin adulti, dar adolescentii supraponderali, vor deveni in general adulti supraponderali.
Maternitate si nutritie
Starea nutritionala a femeii, inainte de sarcina, dar si in timpul ei influenteaza starea ulteroara a
mamei dar si fatului. De exemplu, se stie ca o alimentatie deficitara in fier sau o anemie feripriva
poate sa determine o mortalitate materna crescuta sau un fat supraponderal la nastere, sau poate
duce la nastere prematura.
De asemenea, in cazul unei alimentatii deficitare in acid folic, se produc deficiente privind tubul
renal al fatului. Deocamdata la noi nu s-au realizat statistici si studii care sa furnizeze date
generale privind starea nutritionala a femeilor insarcinate din Romania.
O buna nutritie este necesara si pentru mama care alapteaza. Copii hraniti la san sunt protejati de
infectii, datorita anticorpilor materni.Avitaminozele mai ales din grupa b, ce apar in alimentatia
mamei in momentul sarcinii, duc la aparitia unor malformatii ale fatului si de cele mai multe ori
la pierderea sarcinii.
Femeile insarcinate si cele care alapteaza au nevoie de un supliment de substante minerale.

Nutritia femeilor aflate la varsta menopauzei.
Menopauza este un subiect adus din ce in ce mai des in discutie. Cititoarele trebuie sa inteleaga
ca tratamentul acesteia este o adevarata necesitate in cazul menopauzei chirurgicale si constituie
un gest de civilizatie in cazul celei fiziologice.
Dorinta de a intarzia imbatranirea este legata in special de o ratiune de ordin estetic. O imprtanta
mai mare o are insa imbatranirea accelerata a catorva sisteme: cardiovascular, osteoarticular,
nervos si genital.
Incetarea menstrautiei si dereglarea secretiei de hormone astrogeni reprezinta punctul care

decalnseaza aparitia unor boli cardiovasculare, a osteoporozei, a atrofie generale si a bolii
Alzheimer.
Un aspect important ce trebuie sa o impulsioneze pe femei sa aiba cunostinte despre menopauza

este faptul ca aceasta nu reprezinta o boala care trebuie diagnosticata si tratata, ci un moment al
vietii reproductive prin care trece fiecare femeie la randul ei.
Nu toate femeile prezinta dereglari , iar formele manifestate pot fi evidente sau nu, de aceea
femeile trebuie sa stie la ce s-ar putea astepta.
Desi apare in mod fiziologic in jurul varstei de 50 de ani, ea presupune o serie de transformari
fizice, care au repercursiuni si asupra psihicului. Bufeurile insuportabile, starile de nervozitate
accentuata, insomnia, lipsa capacitatii de concentrare, depresiile, pierderea memoriei fac viata un
calvar.
Daca te afli in aceasta perioada trebuie sa inveti sa o treci cu rabdare si calm. Daca nu ai intrat
inca in menopauza dar te apropii viguros de ea, ia-ti masurile de precautie pentru a intampina
pragatita climacteriul.
Cunoscuta sub numele de premenopauza sau climacteriu, aceasta etapa a vietii este o faza de
tranzitie, in timpul careia femeia trece d la stadiul reproductiv la menopauza. In perioada care
precede menopauza, modificarile endocrine nu sunt bruste, nivelurile circulante ale
glandotrofinelor hipofize prezentand tendinte crescatoare cu cativa ani inainte de instalarea
menopauzei, in paralel cu scaderea secretiei de hormoni estrogeni si progesteron.
In cadrul studiilor efectuate, valoarea greutatii corporale relative nu pare a se corela semnificativ
cu instalarea menopauzei.
Alte studii au demonstrat ca menopauza influenteaza tensiunea arteriala si cresterea in greutate.

Rolul vitaminelor si mineralelor la menopauza
Calciu
Este pionul principal in prevenirea osteoporozei, denumita si boala oaselor fragile. Aceasta
afectiune se instaleaza cu precadere la menopauza. Daca in tinerete nu ai luat suficient calciu,
acum trebuie sa tii cont de el, altfel te vei confrunta cu fracture osteoporotice si cu alte crize
cauzate de hipocalcemie si tetanie.
Carentele de calciu determina o hiperexcitabilitate neuromusculara, de aceea, daca te confrunti

cu o deficienta de calciu, medicul iti va prescrie gluconat de calciu. Apoi, va trebui sa urmezi o
dieta bogata in calciu.
De unde poti sa iei calciu?
Calciu se gaseste in lapte si produsele lactate. De pilda, daca bei 600 ml de lapte degresat
inseamna ca ai acumulat 700 mcg. Dar aceasta cantitate nu e suficienta pentru o singura zi.
Pentru a ajunge la doza zilnica recomandata de catre nutritionisti trebuie sa completezi dieta cu
suplimente naturale de calciu.Daca ai intoleranta la lactoza, poti lua calciu si din alte alimente:
carne, peste, oua, cereale, fasole, fructe si vegetale. Dar si in acest caz este destul de dificil sa
asimilezi necesaru zilnic numai din alimentatie, asa ca poti apela tot la suplimente de calciu.
Vitamina D
Tot in perioada menopauzei este indicata suplimentarea vitaminei D. aceasta ajuta la absorbtia
calciului si a fosforului in organism si joaca un rol important in anorexie, insuficienta renala si
calificari metastatice. De altfel, medicii recomanda femeilor aflate la menopauza sa ia zilnic
suplimente de vitamina D 10 (mcg) si calciu (1-1,5 gr).Deficitul de vitamina D duce la rahitism
(uneori la tetanie) si osteomalacie. In carenta primara se recomanda vitamina D3, timp de trei
saptamani.
De unde poti sa iei vitamina D?
Sursele principale sunt expunerea pielii la radiatii ultraviolet (sursa principala), laptele imbogatit
(sursa principala din dieta), uleiul din ficat de peste, untul, galbenusul de ou si ficatul.
Zincul
Ultimele studii cu privire la zinc au relevat ca acest mineral este util in menopauza. El este un
component al enzimelor, contribuie la vindecarea plagilor, la integritatea tegumentelor, asa ca
este necesar sa fie inclus in dieta zilnica. Tot el este responsabil de activitatea mentala si de
imunitate.
Unde gasesti zinc?

In carne, ficat, oua, stridii, akune, cereale integrale. Dar cantitatile sunt destul de mici, prin
urmare trebuie sa apelezi si la suplimente pentru a-ti asigura necesarul zilnic. In caz contrar te
vei lupta cu carentele de zinc si afectiunile date de deficitul acestuia: hipogonadism, ciroza, si
acrodermita enteropatica. In astfel de carente se indica sulfat dde zinc, administrat timp de sase
luni.
Desi nu-ti place sa ti se apuna ca ai imbatranit, dupa o anumita varsta organismul are grija sa te
tradeze. Vrei, nu vrei, ar fi bine sa accepti ca au trecut destui ani peste tine si acum nu-ti ramane
decat sa incerci sa te mentii.
Pentru asta nu-ti strica sa inveti cateva secrete!
• vitamina B12 si acidul folic nu se absorb foarte bine in aceasta peroada a vietii, asa ca nu
pedala in mod excesiv pe ele.
• gaseste o cale sa-ti mentii greutatea optima, fara sa mananci mai putin. Risti sa te anemiezi si
asta nu face.
Ai mai multa nevoie de ea decat ti-ai putea inchipui. De ce?
Pentru ca trebuie sa-ti intaresti sistemul imunitar, ca sa poti lupta impotriva racelilor, infectiilor,
care altfel ar putea fi fatale pentru tine. Vitamina C este esentiala in formarea colagenului, in
functia vasculara, respiratia tisulara si vindecarea ranilor. Acidul ascorbic contribuie la
mentinerea in stare buna a capilarelor.
De unde iei vitamina C?
O gasesti in citrice, rosii, cartofi, varza, ardei iute, aredei gras, broccoli, spanac. Nu ignora nici
fructele (kiwi, afine, mere, papaya, capsuni, coacaze) care sunt sunt surse bogate de acid
ascorbic. Carenta duce la scorbut (hemoragii, caderea dintilor, gingivita, boala osoasa). In
carenta primara se recomanda 100-500 mg, pe zi, timp de doua saptamani. Cand stai prost cu
vitamina C, pofta de mancare dispare, oasele devin mai slabe, apar ametelile si sangerarile
nazale.
Magneziu
Contrinuie la conducerea nervoasa, contractia musculara si activitatea enzimatica. Te fereste de

stres si oboseala. Carentele duc la hipomagneziemie, excitabilitate neuromusculara, de aceea in
astfel de situatii se prescrie de catre un medic sulfat de magneziu intramuscular.
Unde gasesti magneziu ?
In frunze verzi, nuci, boabe de cereale, fructe de mare.

Vitamina B2
Are multiple implicatii in metabolismul energetic si proteic, in integritatea membranelor

mucoaselor. Carenta duce la chelita, stomatita angulara, vascularizatia corneei, ambliopie,
dermatita seboreica. In carenta primara se recomanda 10-30 mg pe zi, tmp de doua saptamani.
Unde gasesti vitamina B2
In lapte, branza, ficat, carne, oua. Daca aceste produse nu-ti plac, incearca cerealele imbunatatite,
inclusiv taratele si drojdia de bere, bogate in vitamina B2.
Fier
Deficientele dde fier sunt foare frecvente la persoanele in varsta, de aceea pentru a evita anemia,
scaderea capacitatii de munca, scaderea capacitatii de memorare, apeleaza la fier.daca ai deja
carente, medicul iti poate recomanda administrarea de sulfat sau gluconat feros, timp de patru
saptamani. Fierul contribuie la formarea hemoglobinei si a mioglobinei, asa ca el este principalul
vinovat de aparitia anemiilor, a strilor de oboseala.
De unde iei fier
Din faina de soia, din carne de vita, rinichi, ficat, fasole, scoici, piersicici. Trebuie sa ti cont de
faptul ca fierul existent in carne este mai bine absorbit (10-30%) decat cel din vegetale (1-10%)
De ce trebuie sa-ti modifici regimul alimentar
O data cu inaintarea in varsta mirosul si gustul se diminueaza, asa ca nu mai savurezi mancarea
cu aceiasi palcere de altadata.
Daca mai esti si singur, imobilizat ori suferi de o boala cronica ce necesita regim, apetitul
dispare. Si totusi, daca nu vrei ca obiceiurile alimentare proaste sa te imbolnaveasca si mai tare
trebuie sa ti cont de cateva aspecte:
• absorbtia la varstnici este redusa, determinand astfel la carenta de fier, de calciu (osteoporoza),
de vitamina D (osteomalacie).
• batranii pierd progresiv masa slaba, ceea ce duce la scaderea greutatii corporale totale, cu 20
pana la 30%. modificarile survenite odata cu inaintarea in varsta, precum si scaderea activitatii
fizice determina un necesar de energie si proteine mai mic, comparabil cu cel al adultilor tineri.
Nutritia persoanelor in varsta
Aportul alimentar al varstnicului se caracterizeaza prin energetic redus, datorita unei activitati
fizice scazute. In timpul maladiilor, care sunt crescute ca pondere la varstnici, este necesar un
aport caloric crescut de calorii si proteine. Este de asemenea necesara o alimentati bogata in
legume, paste, ulei de masline, fructe.
Personelor le lipsesc o serie de microelemente datorita unui aport caloric scazut. Ele au o masa
musculara redusa, o cantitate totala de apa in organism scazuta, o densitate osoasa scazuta si
uneori o crestere a masei grase a corpului. De asemenea, au un risc cardiovascular crescut.
Adaptarea dietei dupa anotimp
Spectrul energetic al planetei noastre se modifica in decursul in decursul unui an in functie de

pozitia acesteia in sistemul solar.
Aceste modificari se manifesta sub forma anotimpurilor, care influenteaza atat materia vie cat si
pe cea inerta.
Lumea occidentala cunoaste patru anotimpuri care isi reiau in fiecare ciclu cam acelasi mod.
Aceste patru anotimpuri sunt delimitate de cele doua echinoxuri, cel de primavara si cel de
toamna si de cele doua solstitii, cel de vara si cel de iarna.
Primavara
Primavara este anotimpul trezirii, al dezintoxicarii, al curatirii.
Peste iarna corpul se incaraca cu toxine si o data cu inceperea primaverii corpul se innoieste,
inmugureste, renaste. Apare nevoia de a elimina reziduurile si se recurge deseori la perioade de
post sau de limitari nutritionale.
Acest anotimp este marcat in principal de limfa si “focul” digestiv este redus. De aceea, alimente
precum, graul, soia,mazarea, lintea, orezul, boabele de mustar, vinetele, dovlecieii, bananele,
ghimbirul, mierea, roscovele, seminte de oregano, de chimion, ridichiile, castravetii, merele,
perele, sunt recomandate.
Deoarece organismul este slabit, este de evitat folosirea mancarurilor grele, bogate in grasime,
prea acide sau acre. De aceea este recomandata o cantitate nu foarte ridicata de sare.
Acum, ceea ce trebuie urmarit este eliberarea de toxine si balast si refacerea echilibrului natural
vitaminic si energetic.
O reteta eficace pentru eliminarea substantelor moarte din organism (la adulti) este
urmatoarea:
- dimineata se va bea un pahar de apa cu sulfat de magneziu (sare amara). Astfel, toate toxinele
din organism si reziduurile ajung in intestine si sunt eliminate prin scaun.
Pentru prevenirea deshidratarii, se va consuma suc de cicatrice diluat cu apa. Cantitatea finala
este de 2 l de suc diluat cu 2 l de apa si se consuma din jumatate in jumatate de ora, fara a se
consuma altceva pe parcursul zile.
Spre seara, daca vi se face foame, se pot consuma cateva portocale, grapefruit sau putina telina.
Aceasta reteta se va aplica timp de trei zile consecutive. In urma acestui tratament, se elimina
cca 12 l de limfa cu toxine, care este inlocuita cu tot atata suc alcalin.
Din a patra zi se vor bea sucuri de legume si fructe, dupa urmatorul retetar zilnic:
- dimineata 3 sau 4 fructe de sezon, taiate felli sau rase, indulcite cu miere si presarate cu nuci
sau migdale, insotite de doua pahare de suc proaspat:
- pranz: fructe si 0,5 l suc natural de legume si fructe
- seara: o combinatie din mai multe sucuri.
Dupa aceasta cura, initial va veti simti usor slabiti. Nu va alarmati, pentru ca in zilele urmatoare
va veti simti plini de vitalitate.
Vara
Vara este anotimpul actiunii, al dinamismului, al miscarii, dupa ce in anotimpul iernii corpul
nostru acumuleaza in mod consecvent si natural clorii, sub forma de grasime, pentru a se apara
de frig.
Aceasta grasime va fi eliminata in timpul verii. Corpul acumuleaza mai multa caldura, ceea ce
conduce, inevitabil la cresterea cantitatii de apa pe care organismul uman o elimina.
In sange creste continutul de glucoza, pentru ca, prin ardere, grasimile se transforma in glucoza
si amoniac, care sunt assimilate de corp si transformate in energie. Astfel ne simtim mai plini de
viata si de putere. Dar in acelasi timp arderea grasimilor conduce la ingrosarea sangelui si la
deshidratarea acestuia, iar circulatia sanguina devine defectuoasa.
Din aceasta cauza este foarte importanta hidratarea continua si suficienta pe timpul verii si
mentinerea necesarului glucidic. Ce poate fi mai potrivit decat un suc proaspat de fructe sau de
legume pentru a ne potoli setea si a ne simti in forma?
Vara se intensifica gusturile, amar, iute si astringent, focul digestiei scade si in consecinta si
puterea de digestie este redusa.
Deoarece transpiratia este abundenta, se pierd multe saruri minerale, glucoza, iar organismul
trebuie sa fie ajutat cu suplimente pe cat posibil naturale.
Pentru aceasta, castravetii, pepenii galbeni si verzi, fructele de padure, piersicile, caisele, perele,
prunele, anasonul, portocalele, ananasul, sunt foarte racoritoare si deosebit de utile in timpul
verii.
De asemenea orezul, graul, laptele, sucul de lamaie, dovleceii, verdeata, salatele, spanacul,
ridichiile, iaurtul imbogatit cu menta sau castravete sunt hrana cea mai indicata pe timpul verii.
Menta de astfel, este foarte utila in acest anotimp, sub forma de infuzie, aprand organismul de
sete si racorindu-l. Ar trebui sa evitam alimentele acre, sarate si astringente, deoarece
deshidrateaza organismul si irita mucoasa stomacala si intestinala. Foarte placuta este apa de
trandafiri si de migdale, ca si laptele de cocos.
Toamna
Toamna este un anotimp placut. Bila este stimulata in aceasta perioada a anului. Ca si primavara,
toamna este un anotimp al curatirii si purificarii, un anotimp al pregatirii. Corpul incepe sa
acumuleze caldura si energie, treptat ia alimente reci si racoritoare.
In schimb trebuie sa introduca in alimentatia zilnica orezul, graul, porumbul, pastaile, vinetele,
varza, conopida, rosiile.
Nu trebuie sa neglijam produsele lactate, in cantitati moderate, care mentin starea de echilibru de
minerale si proteine. De asemenea smochinele, bananele, caisele uscate, mango, prunele, pepenii,
nucile si migdalele sunt o sursa de energie deosebita si in acelasi timp o placere gustativa.
Toamna este un anotimp dinamic, trebuie sa continuam sa facem exercitii fizice in aer liber, atata
timp cat clima ne este favorabila.
Iarna
Iarna este anotimpul rece, cu precipitatii bogate, cu vant taios. Energia aerului este predominanta
si din acest motiv corpul se usuca, astfel ca avem nevoie de o hrana preponderent uleioasa.
Pentru ca organismul nostru trebuie sa lupte exterioare scazute, consuma mai multe calorii pentru
a mentine o temperatura optima a corpului.
Chiar si mancarurile grele sunt mai usor de digerat iarna. Simtim nevoia de multa energie si este
remarcabil sa consumam cereale, fasole, naut, linte, cartofi, ciuperci, soia, sfecla.
In general este bine sa se evite alimentele care produc racirea corpului. Laptele cald, diverse
preparate pe baza de branzeturi si lactate, smantana, fructe ca merele, mango, rodiile, papaya,
mierea trebuie sa faca parte din meniul nostru invernal.
Focul digestiv iarna este puternic, de aceea trebuie sa ne alimentam suficient. Ceaiul de ghimbir
ajuta la ridicarea temperaturii corporale. Un mic dejun consistent si o masa de seara sunt cu
adevarat savuroase numai in lunile de iarna.
3. Alimentatie corecta – alimentatie incorecta
Ce ar trebui sa mancam?
Viata stresanta si activitatile zilnice nu ne permit intotdeauna sa mancam echilibrat. O

alimentatie corecta contribuie din plin la mentinerea sanatatii noastre. Saritul meselor sau
mancatul in graba sunt factori care produc dezechilibre.
O alimentatie buna ne permite sa fim in forma, sa avem energii si sa ne pastram sanatatea sau sa
o amelioram. Nu este dificil si nici imposibil de realizat, este suficient sa invatam cateva reguli
simple si sa ne cunoastem cat mai bine organismul si nevoile lui.
Bineinteles, trebuie retinut ca necesarul alimentar variaza in functie de sex, varsta, activitate
fizica, stare fiziologica, mod si mediu de viata.
De exemplu nevoile nutritionale ale unei femei nu coincid cu cele ale unui barbat, asa cum cele
ale unui sportiv sun diferite fata de cele ale unei persoane sedentare.
Pentru stramosii nostri indepartati, obezitatea era un cuvant total necunoscut. Ei se hraneau cu
ceea ce le dadea natura sau cu ceea ce isi procurau singuri prin eforturi mari: fructe, legume
salbatice, radacini, peste si din cand in cand, atrunci cand vanatorii aveau succes, o bucata de
carne.
A trecut mult timp de atunci iar modul de hranire al omului s-a schimbat complet. Industria
alimentara ne copleseste cu produse fast-food si cu alimente de provenienta incerta.
Noi oamenii, am devenit mai mobili, in comparatie cu stramosii nostrii, dar fara sa depunem
efort propriu – lipsa de miscare fiind o alta problema a vremurilor noastre.
Rezultatele acestor schimbari se pot vedea cu usurinta: unul din 3 oameni are prea multa grasime
pe abdomen, fese si talie.
Desigur, si nivelul colesterolului este foarte crescut. Totusi, in loc sa atacam problema de la
radacina si sa slabim, incercam desori rezolvarea pe cale medicamentuoasa. Asta in timp ce
acolo, afara, natura ne asteapta cu medicamentele sale care sunt practic gratis.Tot ce
trebuie sa facem este sa ne hranim asa cum ne este predestinat, in mod natural.
Echilibru mineral si vitaminic
Vitamine, minerale, integratori naturali, - fibre
Vitamine
Vitaminele sunt compusi organici cu sructura complexa si diferita, sunt indipensabile dezvoltarii
organismelor, nu pot fi sintetizate de acestea, de aceea este necesar ca aportul lor sa fie asigurat
prin alimentatie. Spre deosebire de proteine, glucide si lipide, ele nu pot fi utilizate in scop
energetic.
Se poate afirma ca deficientele vitaminice calorice, cum sunt scorbutul, rahitismul, pelagra,
xenoftalmina si beri-beri au fost descrise cu mult inainte de descoperirea vitaminelor C, D , PP,
A si B1 fiind considerate pe atunci boli cu o cauza necunoscuta.
Clasificarea vitaminelor si a functiilor acetora in organism
Din puncct de vedere chimic, ele sunt foarte deosebite, asa ca nu pot fi grupate pe baza structurii
lor. In raport cu solubilitatea in diferiti solventi, ele au fost impartite in 2 mari grupe : vitamine
hidrosolubile si vitamine liposolubile.
Vitaminele hidrosolubile sunt vitaminile din complexul b si anume: B1, B2, B6, B12, PP.
Vitaminele liposolubile: vitamina A, D, E, K.
Vitaminele au in organism o functie importanta si anume aceea de coeziune. Ele mediaza, atat in
lumea animala cat si in cea vegetala, multiple procese biochimice ce stau la baza proceselor
caracteristice vietii.
Vom arata pe scurt rolul catorva vitamine.
Sursele si necesarul de vitamine
Vitamina A se gaseste in toate fructele si legumele cu pigmenti, cum sunt morcovii, rosiile,
spanacul, urzicile, piersicile, caisele, ciresele, si fragii.
Precursorii vitaminei A se gasesc si in alimente de provenienta animala cum sunt ficatul, laptele,
untul si pestele.
Dozele excesive de vitamina A pot avea efecte toxice, manifestate prin dureri articulare sau
caderea parului.
Vitamina D se gaseste in untura de peste, galbenus de ou (in special D2 si D3). Este sintetizata
la nivelul tegumentului la lumina solara. Are rol in metabolismul fosfo-calcic, avand rol
antirahitic la copii (creste absorbtia intestinala a calciului).
Vitamina E se gaseste in special in ulei vegetal, margarina, legume, spanac, salata, boabe de
cereale, galbenus, unt, ficat.
Functia sa este antioxidanta. Ea protejeaza lipidele polinesaturate si alte lipide din structura
membranelor celulare impotriva oxidarii de catre radicalii liberi. Are rol structural pentru
mentinerea membranei celulare si efect antiiimflamator.
Vitamina K sursele de vitamina K sunt reprezentate de spanac, varza, urzici, broccoli,

margarina, uleiuri vegetale. Vitamina K intervine in procesul de coagulare a sangelui.
Vitamina C se gaseste in legume si fructe: spanac, tomate, broccoli, cartofi, capsuni, lamai,
kiwi, salata verde, ardei gras. Are rol in cresterea oaselor, a dintiilor si a cartilagiilor. Creste
rezistenta la infectie si vindeca plagile.
Vitamina B1 se gaseste in carne de porc, ficat, legume, cereale, nuci, alune, leguminoase uscate,
drojdie de bere. Are rol de coagulare in metabolism a glucidelor si protinelor, contribuie la buna
desfasurare a sistemului nervos.
Vitamina B2 se gaseste in ficat, carne, produse lactate, albusu de ou, peste, drojdie de bere, in
legume verzi, caise si nuci. Are rol in reglarea sistemui nervos central, a aparatului vizual si in
asigurarea integritatii tegumentelor.
Vitamina B6 se gaseste in special in carne, peste, legume, cereale, spanac, struguri. Functia sa
preponderenta este de coenzima in metabolismul aminoacizilor si al proteinelor.
Vitamina B12 se gaseste in carne, peste, lapte, produse lactate, ficat, creier, ou. Ea indeplineste
in metabolism o functie de coenzima in metabolismul aminoacizilor, asigura cresterea, buna
functionare a sistemului nervos, de asemenea are rol in procesul de maturare a hematiilor.
Substante minerale
Analiza chimica a corpului uman a aratat ca 96 % din greutatea sa este reprezentata de compusii
carbonului, hidrogenului, oxigenului si azotatului.
Restul de 4% este dat de prezenta substantelor chimice oncluse in categoria mineralelor. Exista
50/60 din cele 87 elemente chimice. Acestea sunt substantele macrominerale, puse in evidenta
de corpul uman, ce necesita un aport mai mare de 100 mg/zi.
Cele esentiale pentru organismul uman sunt:

- calciu, fosfor, sulf, sodiu, clor, magneziu, potasiu.
Acestea au un rol structural, gasindu-se in oase si conferindu-le acestora duritatea naturala.

Mineralele se gasesc sub forma ionizata in lichidele organismului, conferindu-le acestora un
substrat important pentru indeplinirea unor functii celulare.
Unii ioni, cum sunt cei de potasiu, magneziu, fosfor se gasesc in cantitate mai mare in interiorul
celulei, alti, cum sunt sodiu si clorul se gasesc mai ales in exteriorul ceulelor.
Principalele surse de substante macrominerale sunt:

- pentru calciu : laptele si produsele lactate – necesar zilnic 800mg.
- pentru fosfor: produsele animale (peste) si unele vegetale – necesar zilnic 800 mg
- pentru magneziu: produse vegetale – necesar zilnic 300-500 mg
- pentru sulf: produsele animale si vegetale – necesar zilnic 3-5 g, exprimat in clorura de potasiu
- pentru clor: produse animale si vegetale – necesar zilnic 3-5 g exprimat in clorura de potasiu.
Fibrele alimentare
Sub termenul de fibre alimentare sunt incluse unele component ca: gumele, gelurile, mucilagiile,
care nu au o structura fibrilara. O prima categorie a fibrelor alimentare este cea a fibrelor
insolubile in acizi si baze. Ele se mai numesc si fibre brute.
Aceasta categorie include aproximativ1/2 din fibrele existente vegetale. Cel mai putin digestibil
component al plantelor se gaseste in special in cereale, dar si in legume si fructe. O alta categorie
este cea a fbrelor solubile ce cuprind pectinele, unele hemiceluloze, gumele, mucilagiile,
polizaharidele din alge.
Rolul fibrelor alimentare
Fibrele insolubile sunt necesare unei bune functionari a colonului, in timp ce fibrele mai solubile
din legume si fructe cum sunt pectinele, au rol in scaderea colesterolemiei. Fibrele solubile
incetinesc evacuarea stomacului si scad nivelul concentratiei zaharului in sange dupa masa. Ele
absorb apa prin retinere in ochiurile retelei de fibre.
Cantitatea optima necesara de fibre alimentare este de 30g/zi. Aportul de fibre alimentare nu
trebuie sa depaseasca 50g/zi, deorece se pot pierde astfel principii nutritive si substante minerale
cum sunt calciu, fierul, magneziul, zincul sau pot aparea tulburari in ultilizarea unor vitamine
cum sunt: vitamina C, B6 si B12.
Un aport insuficient de fibre alimentare pe termen lung poate provoca aparitia unor afectiuni,
unele grave, printre care cancerul de colon, diverticulita, colonul iritabil, constipatia, diabetul
zaharat, obezitatea, dislipidemiile, cardiopatia ischemica cronica.
Cariile dentare au fost puse in legatura cu inlaturarea din alimentatie a elementului texturat care
reclama o masticatie prelungita si o stimulare permanenta a stratului extern al dintelui.
Proteinele
Aproape 75% din substantele solide ale organismului sunt proteine: structurale, enzime,
proteinele musculare, etc.
Proteinele sunt macromolecule alcatuite din lanturi lungi de aminoacizi. Dintre aminoacizi, 20
sunt prezenti in organism in cantitati semnificative si sintetizeaza proteine si alti compusi azotati.
Dintre acestia, 9 sunt esentiali (nu sunt sintetizati in organism). In cazul in care alimentatia
furnizeaza cantitatii suficiente de aminoacizi sunt economisiti si ceilalti 20.
Proteinele au un rol plastic, fiind necesare atat bunei functionary a celulelor, cat si petru
asigurarea reinoirii tisulare, a sintezei de enzime si anticorpi si pentru asigurarea echilibrului
hidroelectrolitic.
Pentru a mentine o stare de echilibru metabolic, proteinele din alimentatie trebuie sa inlocuiasca
aminoacizi esentiali pierduti de organism in cadrul proceselor metabolice.Pentru calculul necesar
zilnic de proteine se tine cont de greutatea corporala.
Anumite conditii particulare (sarcina sau lactatie, copii in crestere, pacienti aflati in covalescenta,
activitatii fizice intense) necesita suplimentarea cantitatii de proteine.
In cele mai multe situatii este recomandata o cantitate de proteine care sa acopere 12-15% din
aportul total. Ratia de proteine recomandata depinde de 3 factori majori:
-calitatea proteinelor;
-aportul energetic (caloric) total;
-activitatea fizica
Lipidele
Necesarul de lipide.
Se recomanda ca lipidele sa reprezinte 30% din valoarea calorica a dietei, ceea ce reprezinta
aproximativ 1-2g/kg corp/zi. Lipidele se impart in 3 grupe mari: lipide simple, complexe si
derivatii lipidici.
Rolul acizilor grasi:
Corpul nostru are neaparata nevoie de grasime pentru protectia organelor, pentru productia de
hormoni, pentru a mentine pielea fina si catifelata, petru transportul vitaminelor A, D, E si K
solubile in grasimi, ca si pentru multe alte functii.
Nu degeaba unele alimente naturale contin o anumita concentratie de grasimi. De o importanta

deosebita pentru metabolismul nostru sunt acizi grasi nesaturati.
Acizi pe care in gasim in masline, uleiuri vegetale, coji de plante sau pesti de apa dulce. Fructele
de avocado ne livreaza acizi grasi nesaturati care la randul lor au o influenta pozitiva asupra
continutului de grasimi din sange.
Acestia au drept rol ca in urma ingurgitarii se realizeaza rezervele de grasimi in depozite si prin
aceasta sa acumuleze material de ardere triglicerid pentru extragerea de energie necesara
celulelor musculare.
Problema colesterolului
In principiu, colesterolul nu este daunator. Colesterolul este intodeauna un element hranitor, util
si necesar vietii.
Cele aproximativ 70 miliarde de celule ale corpului au nevoie de el pentru a-si realiza mantaua
de protectie.Colesterolul este necesar si pentru producerea vitaminei D. El este si materia prima
pentru producerea de hormoni steroizi, ca de exemplu hormonii sexuali.
Grasimea, impreuna cu trigliceridele sunt impachetate in ficat intr-o camasa de proteine si sunt
trimise pe calea sangelui, sub numele de lipoproteine, catre celule.Este interesant de stiut ca
femeile si barbati au de obicei probleme diferite de colesterol.
Marele pacate ale colesterolului
Metabolismul produce colesterin propriu corpului. Obezii au nivelul de colesterol crescut

deoarece grasimile (animale) din hrana contin in cele mai multe cazuri mult colesterol.
Cu toate acestea grasimea din friptura de porc sau cea din friptura de vita nu sunt neaparat
nesanatoase. In fond organismul nostrum foloseste si acizi grasi continuti in aceste grasimi.
Adesea se vorbeste ca ouale, galbenusul lor ar contine mult colesterin, ca ar fi nesanatoase si ca

ar creste nivelul de cholesterol din sange.
Studii noi au aratat ca putem manca linistiti de 3-4 ori pe saptamana, dimineata, cate un ou, daca
in rest ne hranim sanatos. Evitati combinatia de grasimi, dulcuri si produse de patiserie.
Neaparat sa evitati pielea de pui la gratar. Celulele pieli pasarilor contin o cantitate enorma de
colesterol. Multe alimente vegetale, precum legumele fructele si painea din cereale, sunt cea mai
buna protectie impotriva aterosclerozei.
Trecerea la produse in graunte integrale
Atentie: Consumand dimineata paine alba, cu unt si cu branza sau marmelada, creste nivelul de
insulina din sange si inchide celulele de grasime.
Dimineata trebuie sa mnacati paine integrala. In timpul zilei schimbati taieteii obisnuiti cu cei
produsi din faina integrala, schimbati orezul prelucrat cu cel natural, neprelucrat sau cu cel
salbatic. Seara puteti sa va rasfatati cu cateva felii de paine cu ceapa, alaturi de platoul cu
produse naturale sau cu cocteilul de creveti.
Glucoza usor solubila din painea alba sau din paste ajunge rapid in sange, creste nivelul
zaharului din sange, dar acesta scade dupa aceea rapid. In schimb, hidratii de carbon din
produsele integrale se descompun in intestin intr-o ora, iar glucoza este cedata treptat catre
sange.
Rezultatul: nivelul zaharului din sange ramane constant. Acest lucru se intampla de-a lungul
intregii zile.Dependenta de dulce scade, iar fazele de vlaguire, de nervozitate, de oboseala, care
ne chinuie inainte si dupa pranz, raman o amintire neplacuta.
Laptele si produsele din lapte.
Laptele are ca rolinitial alimentarea copiilor si a puilor de animale cu cubstante hranitoare,

neaparat necesare nidarii rapide a celulelor, astfel spus cresterii. Prin aceasta laptele devine un
lichid deosebit de sanatos.
El reprezinta si baza unor bauturi revitalizante mixate. Branza si cascavalul sunt adaosuri
excelente de gust pentru o multitudine de mancaruri, plecand de la simpla chifla integrala cu
branza, pana la Mozzarella cu felii de rosi.
Branza si cascavalul contin concentratii diferite de zahar din lapte, grasimi si proteine din lapte.
Cu cat branza sau cascavalul sunt mai dulci, cu atat contin mai multa lactoza, ca de exemplu
parmezanul sau Emmentaler.
Atunci cand sunt maturate si cremoase, au un gust irezistibil de bun, dar ele nu se numara
neaparat printre alimentele ce duc la pierderea in greutate.
Branza slaba, branza cu mirodenii si celelalte tipuri de branze slabe sunt baza ideala pentru un
mic-dejun. Fiecare tip de branza este de fapt, un concentrat din trei minerale necesare in
formarea osaturii.
“Laptele, branza si cascavalul sunt donatori foarte buni de calciu, dar multe soiuri contin
destul de multa grasime. Fiti atenti la continutul de grasimi de pe eticheta.”
Carne sau peste?
Carnea : contine aminoacizi din belsug si muschii nostri sunt compusi mai ales din particele de
proteine. Greseala pe care o fac foarte multi dintre noi este de a pune un semn de egalitate intre
consumul de proteine si “fitness”.
In realitate, contrariul se dovedeste valabil. Carnea ne este complet dispensabila pentru
alimentarea noastra cu proteine. Daca totusi este neaparata nevoie, atunci portiile de carne ar
trebui sa fie mai mici, mult mai mici decat cele obisnuite.
Fileul de porc sau snitelul slab de 70-80g sunt suficiente. Ingurgitarea carnii mai aduce cu sine si
alte neajunsuri: digestia consuma mai multa energie. Remarcam acest fapt atunci cand dupa
o portie mare de friptura condimentata,nu mai putem adormi.
Metabolismul, caldura corporala, activitatea creierului, circulatia sangelui cresc pana cand, dupa
mai multe ore, in sfarsit a fost digerata.
Carnea contine intodeauna acizi grasi saturati, chiar si atunci cand este foarte slaba. Ea este
bogata in purine, parti component ale nucleelor celulelor.
Rinichii trebuie sa faca fata eliminarii acestora si in plus, mai trebuie sa faca fata acidului uric
care se formeaza datorita hranirii cu carne. Adesea se depoziteaza restul sub forma de cristale in
articulatii – acestea pot avea ca urmare artroza sau artrita.
Pestele: este un aliment mult mai sanatos, el este bogat in acizi grasi nesaturati, care
impulsioneaza metabolismul si ajuta la reducerea colesterinului cat si a nivelului lipidelor.
Din aceasta cauza infarctul si ateroscleroza sunt afectiuni necunoscute pentru eschimosi.
Studiile stiintifice facute au aratat ca incidenta boliilor cardiovasculare scade la jumatate la

persoanele care consuma pest de 2-3 ori pe saptamana, iar la consumatorii de acid gras
polinesaturat din peste mortalitatea prin infarct scade cu 30%.
Intoarcerea la natura
Alimentele pe care naturistii nu le recomanda decat in cazuri exceptionale sunt: carnea de

mamifer (porc, vita, oaie, vanat), grasimile animale ( untura, slanina, peste gras, seu ), paine alba,
fainoasele, cerealele decorticate, zaharul,dulciurile concentrate pe baza de zahar, produsele
sintetice sau ultrarafinate, alcoolul si cafeaua.
De asemenea, naturistii nu recomanda consumul legumelor si fructelor sterilizate, chimizate,

suprapreparate, deoarece in cursul acestor procese se pierde o buna parte din vitaminele
hidrosolubile.
Naturistii pretind ca un consum preponderent de carne ar fi una dintr sursele de intoxicatii. Prin
cantitatea crescuta de amoniacali rezultati in urma metabolisului proteinelor, dar si datorita
modificarii echilibrului florei microbiene din intestinul gros se inmulteste flora de putrefactie, cu
consecinte extrem de nefavorabile.
Graul incoltit
Doza: 1 lingura pe zi, dimineata, intr-un iaurt. Contine vitaminele: B2, B6, C, E, F.
Efecte: ajuta metabolismul grasimilor si proteinelor, tonic celular, favorizeaza functiile sexuale,
metabolismul celular si procesele de oxidare celulara.
In conceptia naturistilor, cele mai indicate surse de protein sunt: lactatele, ouale, pestele slab,
cerealele, leguminoasele, vegetalele, consumul acestora putand asigura aportul optim de
aminocizi esentiali.
Continutul mediu de proteine al alimentelor de origine animal chiar si a celor mai bogate, nu
depasesc 20%, iar o parte din acestea se degradeaza si prin prelucrarea termica.
Drojdia de bere alimentara
Doza: 3 linguri pe zi: dimineata inainte de masa, la pranz si seara, la desert ( mancata la sfarsitul
mesei, simplu, cu fructe sau cu prajituri).
Contine vitaminele: B1, B2, B6, H, PP, acid panthotenic.

Efecte: favorizeaza digestia si nutritia, are actiuni asupra parului si pieli, ajuta metabolismul
grasimilor si proteinelor, inlatura oboseala.
Fructele si legumele sunt cele mai sanatoase alimente
Fructele actioneaza direct prin concentratia enorma de elemente biologice asupra

metabolismului, mai ales asupra creierului, a celulelor nervoase si asupra glandelor.
Postulatul modern “Sa fi in forma fara grasimi” inseamna in primul rand “Sa fi in forma prin
fructe”. Indiferent ca este vorba despre lamai, zmeura, portocale, pepene, agrise, grapefruit,
dovleac, afine, struguri, smochine, nectarine, ele sunt pline de elemente hranitoare care va tin in
forma.
Legumele sunt bogate in apa, care contine concentrate de elemente hranitoare, exact in
compozitia necesara organismului nostru.
Cine mananca multe legume trebuie sa se alimenteze cu mai putine lichide. Legumele si fructele
sunt hrana de baza care mentine celulele tinere si vitale.
Prin marea lor bogatie in fibre alimentare, fructele si legumele sunt stimulente de prim ordin ale
transitului intestinal, transit cu implicatii esenatiale atat in echilibru somatic cat si in cel psihic si
starile de spirit.
Cartofi
Ei sunt si raman piesa de baza in alimentatia noastra zilnica. Daca este posibil consumati cartofi
cu tot cu coaja.
Coaja contine o mare parte din vitamine si o mare concentratie de microelemente. Pulpa
cartofului este bogata in minerale ca magneziu, sodiu, calciu si fosfor si toate astea exact in
amestecul necesar metabolismului nostru.
Nici un alt aliment nu te tine in forma si nu te satura cum o face cartoful.
Tuberculul intareste tesuturile, stimuleaza productia de hormone si cresterea, are rol de

detoxifiere si elibereaza apa din corp.
In ansamblu are rolul de a neutraliza acizi si de a regla intregul metabolism, echilibrand raportul
dintre continutul de apa si acizii din stomac, mecanisme importante corpului nostru daca este sa
vorbim despre “A fi in forma”.
Continutul mare de potasiu elimina apa din corp, iar continutul foarte mare de vitamina C
accelereaza multe procese lipolitice ( procese care elibereaza grasimile din corp).
Coaja contine practic intreg complexul de vitamine B, fiind excelenta pentru sistemul nervos.
Fructele si legumele ar trebui sa ocupe un loc primordial in alimentatia noastra. Despre fructe
este necesar sa intelegem ca, daca le consumam ca desert sunt greu digerabile. Fructele zamoase
si acide trebuie sa fie consumate inainte de masa si daca este posibil, in afara meselor, sau sa
constituie ele o singura masa.
Toate fructele zemoase sunt purificate pentru corpul nostru. Cele dulci si oleanginoase sunt
deosebit de hranitoare. Asadar trebuie sa l folosim in alimentatia de ficare zi, in functie de
necesitatii si de carente.
Fructele ne asigura elemente care vitalizeaza organismul: fier, calciu, iod, sulf, sodiu, arsenic si
astfel constituie remedii simple si eficinte impotriva bolilor.
Un aparat digestiv bun, sanatos, tolereaza toate fructele. Va sfatuim insa ca fructele acide sa le
consumati la primele ore ale diminetii, separat de orice aliment pentru a evita alimentatia.
De asemenea, este bine sa nu adaugati zahar, mai cu seama zahar rafinat, pe care este bine sa-l
inlocuiti nu cu indulcitori chimici, ci cu miere dupa gust.
4. Frumusete si Sanatate
Secretele unui trup frumos si sanatos .
Fiecare om modern ravneste la un trup fumos si sanatos, pentru el si pentru cei apropiati.
Esteticul dublat de sanatate este, de milenii un deziderat. Un deziderat pentru care astazi lupta
oameni de pe intreg mapamondul, insotiti de echipe de specialisti, constienti de importanta
revenirii la o viata sanatoasa.
Din pacate, dezechilibrele s-au instalat o data cu asa numita comprimare a timpului si cu
industrializarea furibunda, care a transformat fiinta umana intr-un robot.. A devenit deja banal sa
vorbim depsre ritmul accelerat al existentei contemporane, despre avatarurile acestui tip de
existenta.
Ce trebuie facut? Studiile de specialitate insista asupra pericolelor la care suntem supusi zi de zi,
prin abandonarea unui comportament natural, care ar asigura o viata sanatoasa si echilibrata.
Este limpede ca un trup sanatos va deveni, automat, si unul frumos, plin de vigoare, in stare sa
lupte cu inamicii care apar la tot pasul.
Ideea ca aceste preocupari reprezinta un apanaj aproape exclusiv al feminitatii este combatuta
chiar in contemporanietate, de interesul specialistilor pentru sanatate si frumusetea barbatilor, si
de succesul tratamentelor propuse acestui segment.
Sanatatea si frumusetea nu focalizeaza pe masculinitate, feminitate, pe bogatie sau saracie, ci pe

grija pe care fiecare om trebuie sa o aiba pentru sine, asigurandu-si protectia fata de agresiunile
generate de viata moderna.
In capitolul acesta va vom prezenta istorii, cauze si solutii – cu alte cuvinte cateva secrete bine
pastrate ale unui trup frumos si sanatos.
Frumusetea si sanatatea
Ritm modern de viata
O viata moderna presupune, de cele mai multe ori un ritm trepidant. Timpul se comprima iar
obiceiurile sanatoase sunt lasate in plan secundar sau chiar uitate complet. Orele in sir petrecute
ziua la birou si seara in fata televizorului ne determina sa abandonam stilul de viata sanatos care
presupune, in linii mari o alimentatie echilibrata si miscare in mijlocul naturii.
Mesele devin obiceiuri la care nu mai suntem atenti iar exercitiile fizice nu isi mai gasesc loc in
agenda noastra.
Automobilul, masina de spalat, cuptorul cu microunde, fast-food-ul sau supermarketul sunt
principalii vinovati al transformarii noastre in adevarati roboti care misca aproape doar din
telecomanda.
Obiceiurile din copilarie cand se lua masa la ore fixe, au devenit desuete si par imposibil de
reactivat. Acum nu mai exista timp iar pofta de viata sucomba, adesea in fata unei existente
anoste robotizate si agasante.
Sedentarismul combinat, mai ales in marile aglomerari urbane, cu stresul promite sa-si faca
resimtite efectele mai devreme sau mai tarziu. Bolile cardiovascualre si ale sistemului nervos
sunt printre cele mai raspandite afectiuni ale lumii moderne, in care individul este supus
stresului, aproape in orice moment al zilei.
Responsabilitatile permanente fata de famile si serviciu, conflictele, bolile si traumatismele,

problemele financiare, zgomotul, si poluantii din mediul existential constituie factori de stres.
Dupa o perioada indelungata, o data cu acumularea numeroaselor neplaceri, trebuie sa facem fata
si sa ne luptam cu stari si situatii tot mai complicate si mai numeroase.
Stresul este asadar principalul inamic al vietii moderne. Specialistii au identificat si au atras
atentia in numeroase randuri asupra pericolelor care ne pandesc in spatele acestei vieti si a
ireversibilitatii unora dintre efectele nocive.
Omul modern prin viata trepidanta si dezechilibrata dusa zi de zi si orientarea doar catre
exteriorul fiintei, ajunge sa nu mai aiba deloc timp pentru suflet din cauza agitatie si a stresului
continuu, nici macar in timpul somnului mintea omului de astazi nu se poate odihni caci lipseste
acea stare de liniste interoara care se poate obtine foarte usor prin practica meditatiei asupra unui
obiect sau a unei idei neaparat pozitive.
Ceea ce poate deveni cu adevarat folositor din exterior pentru suflet sunt contactele cu anumite
fiinte spirituale, anumite obiecte de care avem nevoie, carti, opera de arta, informatii care pot
trezi in noi o intuitie a adevarului.
Dezvoltarea accelerata a tehnologiei a impus o accelereare a ritmurilor biologice, mai precis o

viata trepidanta. Cum spuneam, stresul inseamna depasirea capacitatii de adaptare si neinscrierea
in anumite ritmuri biologice.
Cine mai ia in seama faptul ca ritmul normal de munca- relaxare este de 90-120 de minute de
activitate intensa, alternand cu 10-20 de minute de relaxare? In societetatea traditionala apareau
compensari periodice, care anulau datoriile de stres: timpul liber de la sfarsitul zile, relaxarea
dela sfarsitul de saptamana sau concediile de odihna anuale.
In societatea pos-industriala, mecanismele de compensare nu mai functioneaza, din cauza

disparitiei granitelor dintre birou si casa, dintre spatiul public si cel privat.
O data cu folosire la scara larga a calculatorului, a internetului, telefonului mobil, viteza de lucru
a crescut de trei ori. Paradoxal, insa timpul de lucru a crescut si el, in loc sa cada sau sa ramana
constant.
Este si vina celor care au reusit sa munceasca fara pauza, uneori, in doua sau chiar trei locuri,
uitand de iei insisi.
Chiar daca tehnologia ne-a ajutat sa castigam ceva timp, acesta nu ni-l acordam noua , fiintei
noastre umane, ci tot jobului. Timpul liber este consumat, in buna masura, prin informare si
suprainformare. Suntem expusi unui flux international care, prost gestionat, poate deveni
coplesitor.
Sindromul dependentei de munca a fost definit de specialistii japonezi drept Karoshi. Cercetarile
au demonstrat ca aceasta se manifesta prin tulburari neurovegetative grave.
Exista oameni care realmente au ajuns sa fuga de concedii, iar atunci cand se intorc din vacante
sa resimta acut lipsa de activitate.
Efortul de adaptare la cerintele personale este continuu in cazul unei persoane hiperactive.
Aceasta nu se poate detasa, se gandeste tot timpul la problemele de serviciu.
Treptat relaxarea mintala dispare. Din punct de vedere biochimic, fiziologic, in organismul unei
persoane stresate se produc descarcari in exces de adrenalina si noradrenalina, carora li se
raspunde cu supraproductii de serotonina – hormon care induce linistea, somnul.
O vreme acest mecanism poate functiona, in sensul ca omul adoarme dupa o zi grea. Dupa un
timp, insa, se epuizeaza si rezervele de serotonina, iar respectivul nu mai poate sa se relaxeze.
Toate demonstratiile si obseravtiile specialistilor ar trebui sa reprezinte un serios semnal de

alarma pentru lumea robotizata a marilor aglomerari urbane, care mai are inca o sansa de a fugi
din fata pericolelor din fiecare zi.
www.CumSlabesc.com
Slabeste si mentine-te pentru toata viata

respectand sfaturile din eCartea "Cum Slabesc"

Cura de Slabire CumSlabesc 2.0

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cura de Slabire CumSlabesc 2.0

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Fa din a slabi un lucru simplu,

usor si placut in acelasi timp!

1. Cura de Slabire "CumSlabesc"

SA NE CUNOAS TEM ORGANISMUL

Iata si o lista de simptome a prediabetului: colesterol ridicat, hipertensiune arteriala, obezitate

Se stie ca excesul de greutate se datoreaza incapacitatii hormonului numit insulina de a prelucra

ACEASTA ESTE PRINCIPIUL DE BAZA CE TREBUIE RESPECTAT ÎN DIETA !

În momentul în care mâncam, în functie de alimentele pe care le îngurcitam, nivelul zaharului si

De aceea, dupa 40 ani când organismul începe sa oboseasca, de regula, ne îngrasam.

În functie de timpul introducerii în sânge si cantitatea de zahar si grasimi pe care o contin,

Tabelul cu indicele glicemic al principalelor alimente sunt prezentate în bonusul electronic

Indicele glicemic al unui aliment variaza în functie de modul de preparare .

Iata o constatare care usureaza foarte mult efortul de respectare a dietei.

Cum este mai bine sa preparam cartoful?

Dieta se bazeaza pe principiul ca oamenii sunt fiinte practice.

Aceasta dieta este extrem de simpla.

Exista totusi o restrictie.

Daca ar fi asa, Organizatia Mondiala a Sanatatii ar interzice fabricarea înlocuitorilor de zahar,

Deocamdata, efectul cancerigen al înlocuitorilor de zahar este trâmbitat doar de marii

Uleiul consumat în starea în care îl procuram de la magazin nu afecteaza digestia.

Iata cum procedez eu.

Iata un alt mare avantaj al dietei. Flexibilitatea.

Dieta parcurge 3 faze.

Faza întâi dureaza 14 zile calendaristice.

PLANUL MENIU ZILNIC

Este interzis consumul de pâine, cartofi, fructe sau orez.

- Carne de vita slaba (muschi, file);

- Carne de vita (piept, ficat, alte bucati grase);

Desert aromat pe baza de gelatina, fara zahar.

PLANUL MENIU ZILNIC

Alimente care se pot introduce în alimentatie fata de faza întâi:

- Lactate: lapte de vaca degresat, iaurt degresat;

- Ciocolata amaruie (rar), budinca fara grasime, vin rosu.

- Legume: sfecla, morcovi, porumb, cartofi albi (copti sau piure);

- Miere de albine, înghet ata, gem.

PLANUL MENIU ZILNIC

În acelasi timp, compozitia sângelui s-a îmbunatat it simtitor.

Faza a 3 a te va ajuta sa ît i pastrezi beneficiile dobândite pe parcursul primelor doua faze.

Caracteristica acestei diete este FLEXIBILITATEA !

Obiceiuri alimentare daunatoare

Alte consecinte ale unei alimentatii nesantoase ar fi dezordinile de comportament alimentar:

In consecinta ne confruntam cu o scadere a capacitati natural de apararae a organismului.Trebuie

Suntem supraponderali si nu suntem in forma pentru ca ne hranim cu alimente care nu exista in

• Este destul de usor sa reimpulsionam metabolismul si sa gatim dupa posibilitati, cu alimente

Gena slabirii: minunea nou descoperita

• Cunoscand aceste lucruri despre alimentatie naturista si renuntand la capcana celor 30 de

Cele 30 de alimente care nu te tin in forma ci te ingrasa

Multe dintre dietele de slabire ne vlaguiesc

Curele de infometare sau dietele cu calorii reduse nu infrumuseteaza pe nimeni. Daca

Hipoglicemia – pericolul ascuns

La 50 mg/dl viata de zi cu zi devine de nesuportat. Creierul si celulele nervoase “tipa” dupa

Cand se trezeste pofta de dulce

Adaptarea dietei la tipul constitutional

La finalizarea cu succes a unei diete contribuie deasemenea si o serie de factori psihologici:

Varstele frumusetii feminine si particularitatile acestora: Pubertate, maternitate,

Organismul adolescentului sufera o serie de modificari emotionale, intelectuale, sociale, iar

Dieta cu ajutorul si in cadrul familiei va fi axata pe o compozitie alimentara echilibrata si se va

Femeile insarcinate si cele care alapteaza au nevoie de un supliment de substante minerale.

Incetarea menstrautiei si dereglarea secretiei de hormone astrogeni reprezinta punctul care

Un aspect important ce trebuie sa o impulsioneze pe femei sa aiba cunostinte despre menopauza

Alte studii au demonstrat ca menopauza influenteaza tensiunea arteriala si cresterea in greutate.

Carentele de calciu determina o hiperexcitabilitate neuromusculara, de aceea, daca te confrunti

De unde poti sa iei calciu?

De unde poti sa iei vitamina D?