Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Institutii de Credit
Institutii de Credit
CATEDRA DE MONEDA
INSTITUTII DE CREDIT
SUPORT DE SEMINARII
BUCURESTI 2009
Institutii de Credit
1. BILAN!UL BANCAR
1. ASPECTE TEORETICE
ACTIV PASIV
V. Alte pasive
2
Institutii de Credit
1. ASPECTE TEORETICE
3
Institutii de Credit
2. APLICA!II PROPUSE
2. Bilan!ul unei b"nci comerciale, organizat din punct de vedere al activelor $i pasivelor cu rat"
fix" sau variabil", se prezint" astfel:
Activ Rata de Valoare Pasiv Rata de Valoare
dobând#* dobând#*
Depozite la alte ROBID1W 1.000 Imprumuturi primite ROBOR1W 500
b"nci comerciale de la alte b. com
Credite de ROBID1M+5pp 15.000 Conturi curente 0,5% 20.000
trezorerie
Credite ipotecare 6% 20.000 Depozite la termen 5% 22.000
Credite de 8% 18.000 Obliga!iuni emise ROBOR3M+1pp 3.500
consum
Obliga!iuni ROBID6M+2pp 2.000 Capital propriu - 10.000
corporative
* în cazul activelor $i pasivelor cu rat" fix", rata de dobând" prezentat" în tabel este rata medie
activ", respectiv rata medie pasiv" calculat" pentru respectivul post bilan!ier
Se cunoa$te faptul c" veniturile din comisioane reprezint" 5% din veniturile nete din dobânzi, iar
cheltuielile administrative generale reprezint" 15% din capitalul propriu. Cunoscând ratele de
dobând" de pe pia!a interbancar" (tabelul 2) $i cota de impozit pe profit (16%), s" se determine:
4
Institutii de Credit
ROBID ROBOR
ON TN 1W 1M 3M 6M 9M 12M ON TN 1W 1M 3M 6M 9M 12M
8,06 8,05 8,06 8,14 8,14 8,07 7,86 7,83 8,83 8,88 8,85 9,04 9,11 9,12 9,00 9,00
3. Bilan!ul unei b"nci comerciale, organizat din punct de vedere al activelor $i pasivelor cu rat"
fix" sau variabil", se prezint" astfel:
5
Institutii de Credit
1. ASPECTE TEORETICE
Concepte cheie:
FV (Future Value) = Valoarea viitoare – reprezint" valoarea viitoare, !inând cont de ratele de
dobând" (ratele de rentabilitate) înregistrate în prezent pe pia!", care va fi de!inut" de un agent
economic care investe$te în prezent o anumit" sum" de bani.
t !n
' r$ 360
Factorul de fructificare = %1 ( " , unde n ) , m este perioada de investire în num"r de
& n# m
zile , iar t reprezint" num"rul de perioade de m zile cuprinse în perioada de investire. Se
consider" c" suma ob!inut" dup" investirea pe o perioad" de m zile se reinveste$te la aceea$i rat"
de rentabilitate pe înc" m zile.
Ce se intîmpl" dac" perioada de investire este infinit de mic" (de exemplu dac" se
reinveste$te la fiecare secund")? Atunci se poate considera c" m=0 ceea ce înseamn" c" n + * ,
iar factorul de fructificare= e r !t . Acesta este factorul de fructificare în cazul compunerii
continue.
Aten!ie! Aceast" formul" a factorului de fructificare este valabil" doar dac" se presupune rata
rentabilit"!ii constant" pe întreaga perioad" de investire. În caz contrar, factorul de fructificare se
' r $' r $ ' r $
prezint" astfel: %1 ( 1 "%1 ( 2 " %%1 ( t " .
&$!n!#! & !# n# &
!!!!"#
n
t ori
PV (Present Value) = Valoarea prezent# – reprezint" suma de bani care trebuie investit" în
prezent pentru a produce în viitor, !inând cont de ratele de dobând" (ratele de rentabilitate)
înregistrate în prezent pe pia!", o sum" prestabilit".
, t !n
1 ' r$
Factorul de actualizare ) t !n
) %1 ( "
' r$ & n#
%1 ( "
& n#
Aten!ie! Aceast" formul" a factorului de actualizare este valabil" doar dac" se presupune rata
rentabilit"!ii constant" pe întreaga perioada de investire.
6
Institutii de Credit
t ori
2. APLICA!II PROPUSE
3. Un investitor depoziteaz" o sum" de 10.000 RON. Dup" 10 ani investitorul de!ine 17.910 de
pe urma acestei investi!ii. Care este rata de rentabilitate anual" a acestei investi!ii?
4. Ce sum" va ob!ine dup" un an un investitor care depoziteaz" 10.000 ini!ial, dac" rata anual" a
dobânzii este 12% $i reinvestirea (capitalizarea dobânzii acumulate) se realizeaz": a) anual; b)
trimestrial; c) lunar; d) continuu.
5. Investi!i în ac!iunile unei societ"!i comerciale cotate la burs" suma de 10.000 RON. Dup" doi
ani vinde!i ac!iunile de!inute, ob!inând suma de 12.480. determina!i rata de rentabilitate medie
anual" aritmetic" $i geometric" a acestei investi!ii.
7
Institutii de Credit
1. ASPECTE TEORETICE
CF CF CF CF CF
S" presupunem c" în schema de mai sus, un investitor prime$te la sfâr$itul fiec"rei perioade o
valoare egal" cu CF. Pentru a afla valoarea prezent" a cash-flow-urilor trebuie s" le actualiz"m la
o rat" de rentabilitate a pie!ei (notat" r) care se stabile$te în func!ie de natura pl"!ii (cash flow).
8
Institutii de Credit
CF CF CF CF ' 1 , 41 ( r 5, t $
PV ) ( ( % ( ) CF % "
1 ( r 41 ( r 52 41 ( r 53 41 ( r 5t % r "
& #
Dac" dorim s" determin"m valoarea viitoare (la momentul t) a acestor pl"!i periodice vom
aplica urm"toarea formul":
FV ) CF ( CF 41 ( r 5 ( CF 41 ( r 5 ( % ( CF 41 ( r 5
2 t ,1
) CF
41 ( r 5t , 1
r
' 1 , 41 ( r 5, t $ CF
PV ) lim CF %% ")
"
t +*
& r # r
9
Institutii de Credit
2. APLICA!II PROPUSE
1. O obliga!iune cu valoarea nominal" de 1.000 RON cu maturitatea exact peste 5 ani are o rat" a
cuponului egal" cu 7%, iar cuponul se pl"te$te anual. Peste exact un an de zile, un investitor care
a achizi!ionat 10 asemenea obliga!iuni la emisiunea lor pe pia!a primar" se hot"r"$te s" le vând".
#tiind c" în momentul vânz"rii obliga!iunii, rata de dobând" pasiv" de pe pia!" era egal" cu 5%,
s" se determine suma pe care o va încasa investitorul, precum $i randamentul acestei investi!ii
dac" el pl"te$te la vanzarea obliga!iunilor un comision de 0,2%, iar la achizi!ionare nu a pl"tit
nici un comision.
3. Un agent economic are posibilitatea de a vinde sau de a cump"ra o obliga!iune care coteaz" pe
pia!" $i care are maturitatea 10 ani, valoarea nominal" 1.000 $i rata cuponului
c ) 5% (cupoanele se pl"tesc anual). #tiind c" rata pasiv" pe pia!a monetar" este 4%, iar rata
activ" este 7%, s" se determine intervalul în care trebuie s" se situeze pre!ul obliga!iunii astfel
încat s" nu existe posibilit"!i de arbitraj pentru agentul economic men!ionat. Se presupune o
structur" plat" a ratei de dobând".
10
Institutii de Credit
înregistrate în momentul vânz"rii certificatului de depozit erau cele din tabelul 3, s" se determine
pre!ul la care va fi vândut certificatul de depozit.
ROBID
ON TN 1W 1M 3M 6M 9M 12M
5. Un certificat de depozit cu discount emis pe 6 luni are valoarea nominal" egal" cu 100 RON $i
rata de discount corespunz"toare este egal" cu 4,31%. Determina!i rata de dobând"
corespunz"toare acestui certificat de depozit.
11
Institutii de Credit
1. ASPECTE TEORETICE
Ratele de evaluare a profitabilit"!ii bancare sunt utilizate pentru a evalua performan!ele a dou"
b"nci comerciale diferite în acela$i moment sau pentru a evalua performan!ele acelea$i b"nci
comerciale în perioade diferite de timp.
Ratele de evaluare a profitabilit"!ii bancare sunt urm"toarele:
2) Rata medie activ" sau rentabilitatea activelor purt"toare de dobânzi (Yield on earning assets)
Venituri din dobanzi
)
Active purtatoare de dobanzi
3) Rata medie pasiv" sau costul fondurilor imprumutate (Cost rate on interest bearing funds)
Cheltuieli cu dobanda
)
Pasive purtatoare de dobanda
Profit net
6) Rentabilitatea economic" (Return on assets) )
Active
Active
7) Efectul de levier (Leverage multiplier) )
Capital propriu
12
Institutii de Credit
Profit net
9) Rata profitului (Net margin) )
Venituri totale
Arat" ce procent din veniturile totale se transform" în profit pentru institu!ia de credit.
Ratele de profitabilitate se studiaz" mereu în paralel cu ratele care m"soar" riscul institu!iilor de
credit: riscul de rat" a dobânzii, riscul de lichiditate, calitatea creditelor, rata de adecvare a
capitalului propriu.
Efectul de levier
ROE= Rata
profitului
ROA=
13
Institutii de Credit
Determinarea spread-ului riscului de rat# a dobânzii: diferen!a dintre rata dobânzii f"r" risc
pe 5 ani (la titluri de stat) $i rata dobânzii f"r" risc pe 1 an (la certificatele de depozit) este egal"
cu 1,5 puncte procentuale (7%-5,5%) $i reprezint" spread-ul riscului de rat" de dobând". Riscul
de rat" a dobânzii provine din faptul c" active pe termen de 5 ani au fost acoperite prin pasive pe
termen de 1 an (maturity mismatch). Este posibli ca dup" un an sursele de finan!are s" fie mai
scumpe.
! Observa!ie: atunci când rata dobânzii este variabl", în loc de titluri de stat se pot folosi ca
referin!" împrumuturi pe pia!a interbancar", iar în loc de certificate de depozit se pot folosi
depozite atrase de pe pia!a interbancar".
Ca rezultat al exemplului de mai sus, ratele de dobând" de pe pia!a bancar" respect" urm"toarea
rela!ie:
14
Institutii de Credit
2. APLICA!II PROPUSE
a) S" se determine rata de dobând" minim" pe care trebuie s" o perceap" banca comercial" la
creditele de trezorerie.
b) Cum se modific" r"spunsul de mai sus dac" obiectivul impus de ac!ionari este ob!inerea unei
rentabilit"!i de 15%?
c) Dac" banca comercial" stabile$te rata de dobând" la creditele de trezorerie la 17% s" se
determine veniturile nete din dobânzi, rata marjei nete de dobând" $i spread-ul de dobând".
15
Institutii de Credit
4. Societatea bancara X isi propune realizarea unei rate a profitului de 10% si o rata a utilizarii
activelor de 20%. Bilantul previzionat se prezinta astfel: casa 500 u.m., portofoliul de titluri
2.000 u.m., credite acordate 2.000 u.m., imobilizari 500 u.m., capitaluri proprii 1.000 u.m. si
depozite atrase 4.000 u.m. Cheltuielile de functionare previzionate sunt de 400 u.m, iar impozitul
pe profit este de 50%. Determinati care este costul mediu al depozitelor.
5. Situatia patrimoniala a unei banci se prezinta astfel: active cu dobanda fixa: 175.000(25%);
active sensibile: 325.000(27,5%); pasive cu dobanda fixa: 215.000(19%); pasive sensibile
285.000(21,5%). Fata de situatia initiala se prevede pentru perioada urmatoare majorarea cu 15%
a costurilor si profitului bancar. In acelasi timp, ca urmare a evolutiilor pietei monetare, banca
majoreaza ratele dobanzilor, rata activa crescand cu 2 puncte procentuale, pe fondul majorarii
totalului patrimonial la 625.000 u.m. (ca urmare a majorarii doar a elementelor sensibile la
variatia ratei dobanzii). Sa se stabileasca care va fi nivelul ratei dobanzii pasive in conditiile in
care se urmareste asigurarea echilibrului financiar al bancii.
6. Se cunoa$te urm"toarea situa!ie bilan!ier" a unei b"nci comerciale:
Rata dob Rata dob
Active Pasive
activa pasiva
Numerar 200 Imprumuturi de la alte banci 400 9%
Imprumuturi acordate altor banci ? 10% Depozite la vedere 4000 2%
Credite ipotecare 5000 14% Depozite la termen 6000 11%
Credite de consum 577 16% Obligatiuni emise 1100 14%
Credite de trezorerie 4500 17% Capitaluri proprii ?
Titluri de stat 1800 7%
Imobilizari 1600
16
Institutii de Credit
#tiind ca rata profitului este egal" cu 21,1142%, cheltuielile de func!ionare sunt egale cu 363
u.m., iar cota de impozit pe profit este egal" cu 20% sa se determine:
a) valoarea imprumuturilor acordate altor b"nci $i valoarea capitalurilor proprii;
b) spread-ul de dobând";
c) rentabilitatea financiara;
d) rata utiliz"rii activelor;
e) cu cât trebuie s" modifice banca cheltuielile de func!ionare astfel încât profitul net s" creasc"
cu 80 um.
7. Se cunoa$te urm"toarea situa!ie bilan!ier" a unei b"nci comerciale:
Active Rata dob Pasive Rata dob
activa pasiva
Numerar 300 Imprumuturi de la alte banci 1100 9%
Imprumuturi acordate altor banci 600 11%
Credite ipotecare ? 14% Depozite la vedere 5000 2%
Credite de consum 3800 16% Depozite la termen 6500 11%
Credite de trezorerie 4100 18% Obligatiuni emise 2200 14%
Bonuri de tezaur 1100 7% Capitaluri proprii ?
Actiuni 1000
Imobilizari 100
#tiind ca rata profitului este egal" cu 10,6235%, cheltuielile de func!ionare sunt egale cu 600
u.m., iar cota de impozit pe profit este egal" cu 20% sa se determine:
a) valoarea creditelor ipotecare $i valoarea capitalurilor proprii;
b) spread-ul de dobând";
c) rentabilitatea financiara;
d) rata utiliz"rii activelor;
e) cu cât trebuie s" modifice banca cheltuielile de func!ionare astfel încât profitul net s" creasc"
cu 80 um;
8. Se cunosc urm"toarele informa!ii cu privire la activitatea unei institutii de credit: profitul net
500 u.m., capitalul propriu 2.500 u.m., rata utiliz"rii activelor 15% $i rata rentabilit"!ii
economice 4%. #tiind c" veniturile din comisioane reprezint% 25% din veniturile din dobânzi,
determina!i nivelul veniturilor din dobânzi.
a)1.200 u.m. ; b) 1.500 u.m. ; c) 2.150 u.m. ; d) 975 u.m. ; e) 1.850 u.m.
17
Institutii de Credit
1. ASPECTE TEORETICE
În practic" exist" mai multe metode de rambursare a creditelor. Întocmirea unui grafic de
rambursare(scaden!ar) presupune cunoa$terea unei terminologii specifice.
Rata de principal - partea din capitalul împrumutat care se ramburseaz" în fiecare perioad", Rt .
Anuitatea - suma de bani rambursat" în fiecare perioad"; aceast" sum" con!ine atât principalul
cât $i dobânda aferent" perioadei, At = Rt + Dt .
Valoarea r#mas# de rambursat - partea de capital r"mas" de rambursat. Este egal" cu diferen!a
dintre valoarea r"mas" în perioada precedent" $i rata de principal curent",
VRt = VRt-1 – Rt .
18
Institutii de Credit
Exemplu: S" se întocmeasc" scaden!arul pentru un credit de 12.000 de RON cu scaden!a 6 luni,
rata dobânzii 10% în condi!iile în care dobânda se pl"te$te lunar iar principalul la scaden!".
Luna Valoarea ramas# Dobânda Rata de principal Anuitatea
1 12000 100 0 100
2 12000 100 0 100
3 12000 100 0 100
4 12000 100 0 100
5 12000 100 0 100
6 0 100 12000 12100
Total 600 12000 12600
At = A
În primul rând este necesar" deducerea unei formule analitice pentru calculul anuit"!ii:
At (1 ) At ) A
Rt (1 ( Dt (1 ) Rt ( Dt
VRt ) VRt ,1 , Rt
Rt (1 ( rVRt ) Rt ( rVRt ,1
Rt (1 ( r (VRt ,1 , Rt ) ) Rt ( rVRt ,1
Rt (1 ) Rt (1 ( r )
19
Institutii de Credit
Rt ) R1 (1 ( r ) t ,1
n
6R
i )1
i ) CREDIT
(1 ( r ) n , 1
R1 ( R1 (1 ( r ) ( ..... ( R1 (1 ( r ) n ,1 ) R1
r
rCREDIT
R1 )
(1 ( r ) n , 1
20
Institutii de Credit
2. APLICA!II PROPUSE
1. O persoan" fizic" dore$te s" contracteze un împrumut de 10.000 RON pe o perioad" de 1 an.
În acest scop el se adreseaz" b"ncii Beta care îi propune urm"toarea variant" de credit pentru
nevoi personale: rata dobânzii 11%(variabil"), comision de acordare 3%, comision de
rambursare anticipat" 1%. Rambursarea se face în rate lunare egale (anuitati constante). S" se
determine:
a) Care este suma pe care o va primi persoana fizic"?
b) Calcula!i rata lunar" pe care trebuie s" o pl"teasc" persoana fizic".
c) Întocmi!i graficul de rambursare.
d) Dup" 3 luni se dore$te rambusarea anticipat" a creditului.Care este suma pe care o va pl"ti
b"ncii?
e) Care este dobânda anual" efectiv"(DAE) perceput" de banc"?
2. O persoan% fizic% care dispune de un venit net de 2.600 de RON dore$te s% contracteze un
credit ipotecar (rambursabil în anuit%!i lunare constante) în vederea achizi!ion%rii unei locuin!e în
valoare de 100.000 de RON. Avansul solicitat de banc% este de 25% din valoarea locuin!ei.
Determinati:
a) Care este suma maxim% pe care o poate împrumuta pe o perioad% de 20 de ani în condi!iile
unei dobânzi anuale efective de 11%, dac" prin norme interne banca limiteaz" rata maxim" la
35% din veniturile solicitantului?
b) Care ar trebui s% fie venitul net al persoanei fizice pentru a împrumuta suma necesar%
achizi!ion%rii locuin!ei pe o perioad% de 10 ani?
3. O persoan% fizic% are contractat un credit imobiliar pentru care pl%te$te o rat% lunar% de 694.86
RON. Perioada r%mas% pân% la scaden!a este de 8 ani, iar dobânda anual% efectiv% este de 14%.
Datorit% costului ridicat al împrumutului, persoana fizic% dore$te s% apeleze la un credit de
refinan!are. Banca Alfa îi face urm%toarea ofert%: rata dobânzii 8.5%, comision de acordare 2%,
comision de administrare 0.1% lunar la sold.
a) Care este suma r%mas% de rambursat?
21
Institutii de Credit
5. O persoan% fizic% dore$te s% achizi!ioneze un autoturism prin intermediul unui credit bancar în
condi!iile unui venit net lunar de 3.000 de RON. Persoana respectiv% mai are contractat un credit
ipotecar pentru care pl%te$te o rat% de 800 de RON. Dac% se dore$te ca perioada de rambursare s%
fie de 5 ani, determina!i care este suma maxim% care poate fi împrumutat% astfel incât obliga!iile
de plat" s" nu dep"$easc" 40% din veniturile solicitantului, procent stabilit prin norme interne ale
b"ncii. Se mai cunoa$te faptul c" dobânda anuala efectiv" aferent" creditului auto este de 10%.
8. O persoan" fizic" împrumut" de la banca Alfa 12.000 de RON. Rambursarea se face astfel:
dup" 2 luni 7.000 RON, dup" 4 luni 2000 RON $i dup" 6 luni 4000 RON. Care este dobânda
anual" efectiv"(DAE) pl"tit" de client?
22
Institutii de Credit
1. ASPECTE TEORETICE
Active Pasive
Credite 100 u.m. Depozite 90 u.m.
Capitaluri proprii 10 u.m.
Presupunem c" la un anumit moment din cele 100 u.m. credite, 20 u.m. reprezint" pierdere –
chiar dup" executarea garan!iilor aferente creditelor neperformante, institu!ia de credit constat"
c" 20 u.m. nu mai pot fi recuperate. Aceste 20 u.m. trebuie recunoscute de institu!ia de credit
drept pierdere, adic" trebuie trecute pe cheltuieli. Ignorând celelalte elemente de venituri $i
cheltuieli, banca înregistreaz" o pierdere de 20 u.m. Cum pierderea exerci!iului curent face parte
din capitalurile proprii, bilan!ul b"ncii va ar"ta astfel:
Active Pasive
Credite 100-20=80 u.m. Depozite 90 u.m.
Capitaluri proprii 10-20=-10 u.m. ?
23
Institutii de Credit
a) riscul de credit $i riscul de diminuare a valorii crean!ei aferente întregii activit"!i, cu excep!ia
opera!iunilor din portofoliul de tranzac!ionare – fondurile proprii minime aferente sunt
determinate conform Regulamentelor BNR - CNVM nr. 14/19/2006, 15/20/2006 $i 21/26/2006;
b) riscul asociat opera!iunilor din portofoliul de tranzac!ionare, respectiv riscul de pozi!ie, riscul
de decontare $i riscul de decontare al contrapartidei – fondurile proprii minime aferente sunt
determinate conform Regulamentului BNR - CNVM nr. 22/27/2006;
c) riscul valutar $i riscul de marf" – fondurile proprii minime aferente sunt determinate conform
Regulamentului BNR - CNVM nr. 22/27/2006;
d) riscul opera!ional – fondurile proprii minime aferente sunt determinate conform
Regulamentului BNR - CNVM nr. 24/29/2006.
În ceea ce prive$te punctul a), fondurile proprii minime aferente riscul de credit %i riscul de
diminuare a valorii crean$ei aferente întregii activit#$i, cu excep!ia opera!iunilor din
portofoliul de tranzac!ionare, reprezint" 8% din totalul valorilor ponderate la risc ale
expunerilor.
Valoarea ponderat" la risc se poate determina utilizând una din urm"toarele 3 abord"ri:
a) abordarea standard;
b) abordarea bazat" pe modele de rating interne;
c) abordarea bazat" pe modele de rating interne avansate.
În cele ce urmeaz", vom detalia, pe etape, modul de calcul al valorii ponderate la risc a
expunerilor potrivit abord"rii standard conform Regulamentului BNR - CNVM nr. 14/19/2006.
24
Institutii de Credit
25
Institutii de Credit
26
Institutii de Credit
27
Institutii de Credit
Bank), BEI etc. Pentru toate celelalte b"nci multilaterale de dezvoltare se aplic" tratamentul
corespunz"tor institu!iilor (vezi punctul 5).
4. Expunerile fa!" de Comunitatea European#, Fondul Monetar Interna$ional %i Banca
Reglementelor Interna$ionale - pondere de risc 0%.
5. Expunerile fa!" de administra$iile regionale, autorit#$ile locale sau expunerile fa$# de
institu$ii(adic" institu!ii de credit $i firme de investi!ii) – ponderea de risc = max (ponderea de
risc aferent" administra!iei centrale în jurisdic!ia c"reia este înfiin!at" administra!ia regional",
autoritatea local" sau institu!ia; ponderea de risc determinat" de evaluarea extern" a calit"!ii
creditului; 50%).
Aten!ie! În cazul în care pentru administra!iile regionale, autorit"!ile locale sau institu!ii exist" un
rating furnizat de o institu!ie extern" de evaluare a creditului, se aplic" o pondere de risc conform
tabelului 2.
Tabelul nr. 2
6. Expunerile fa!" de societ#$i – ponderea de risc = max (100%; ponderea de risc aferent"
administra!iei centrale a statului în care societatea este înfiin!at"). În cazul în care exist" pentru
societate un rating furnizat de o institu!ie extern" de evaluare a creditului, ponderea de risc se
determin" conform tabelului 3.
Tabelul nr. 3
7. Expunerile de tip retail – pondere de risc de 75%. Expunerile de tip retail sunt cele
înregistrate fa!" de persoane fizice $i entit"!i mici sau mijlocii(exclusiv crean!ele garantate cu
propriet"!i imobiliare $i titluri).
8. Expunerile garantate cu ipotec# de prim rang asupra propriet"!ilor imobiliare locative care
sunt sau vor fi locuite ori date cu chirie de c"tre proprietari spre a fi locuite – pondere de risc
de 35%. Pentru alte expuneri garantate cu propriet"!i imobiliare ponderea de rsic este de
100%.
28
Institutii de Credit
Etapa III – Determinarea fondurilor proprii minime adecvate la riscul de credit %i riscul de
diminuare a valorii crean$ei aferente întregii activit#$i
Fondurile proprii minime pentru aceste dou" riscuri se determin" aplicând un procent de 8% la
valoarea ponderat" la risc a expunerilor generate de toate elementele bilan!iere $i extrabilan!iere
ale institu!iei de credit. Conform legisla!iei în vigoare (Regulamentul BNR - CNVM
18/23/2006), fondurile proprii sunt constituite din urm"toarele elemente:
a) capitalul social subscris %i v#rsat, cu excep!ia ac!iunilor preferen!iale cumulative sau, dup"
caz, capitalul de dotare pus la dispozi!ia sucursalei din România de c"tre institu!ia de credit din
statul ter!;
b) primele de capital, integral încasate, aferente capitalului social;
c) rezervele legale, statutare %i alte rezerve, precum $i rezultatul reportat pozitiv al
exerci!iilor financiare anterioare, r"mas dup" distribuirea profitului;
d) profitul net al ultimului exerci!iu financiar, reportat pân" la repartizarea sa conform
destina!iilor stabilite de adunarea general" a ac!ionarilor, în limita sumei ce se inten!ioneaz" a se
repartiza pe oricare dintre destina!iile prev"zute la lit.a) - lit.c).
Din suma elementelor specificate mai sus se va deduce:
e) valoarea de înregistrare în contabilitate (cost de achizi!ie) a ac!iunilor proprii de!inute de
institu!ia de credit;
f) rezultatul reportat, reprezentând pierdere;
g) pierderea perioadei curente înregistrat" pân" la data determin"rii fondurilor proprii;
h) valoarea de înregistrare în contabilitate a imobiliz"rilor necorporale.
29
Institutii de Credit
B.1. Fonduri proprii de nivel 2 de baz# – rezervele din reevaluarea imobiliz"rilor corporale,
titlurile pe durat" nedeterminat" $i alte instrumente de aceea$i natur".
B.2. Fonduri proprii de nivel 2 suplimentar – ac!iunile preferen!iale cumulative pe durat"
determinat" $i capitalul sub form" de împrumut subordonat.
- fondurile proprii de nivel 2 pot fi luate în considerare în propor!ie de maxim 100% din valoarea
fondurilor proprii de nivel 1;
- nivelul cumulat al împrumuturilor subordonate $i al ac!iunilor preferen!iale cumulative ce se ia
in considerare la calculul fondurilor proprii nu poate dep"$i 50% din valoarea fondurilor proprii
de nivel 1.
Exemplu: dac" o institu!ie de credit are la un moment dat fonduri proprii de nivel 2 de 10
miliarde RON $i fonduri proprii de nivel 1 de 8 miliarde RON, în momentul în care se calculeaz"
fondurile proprii totale se recunosc doar 8 mld RON din fondurile proprii de nivel 2 ca f"când
parte din fondurile proprii totale. În consecin!", fondurile proprii totale sunt egale cu: 8 mld
(fonduri proprii de nivel 1) + 8 mld (fonduri proprii de nivel 2 recunoscute) = 16 mld. RON.
30
Institutii de Credit
2. APLICA!II PROPUSE
31
Institutii de Credit
Determina!i fondurile proprii minime pe care trebuie s" le de!in" institu!ia de credit pentru
acoperirea riscului de credit $i calcula!i rata general# de risc(RGR).
VPRE _ totala
! RGR ) 7 100
Suma _ elementelor _ de _ activ _ si _ extrabilantiere
32
Institutii de Credit
Se $tie c" în prezent, institu!ia de credit are fonduri proprii alocate pentru riscul de credit în
valoare de 9.500 u.m. Preciza!i dac" banca respect" normele cu privire la capitalul minim de!inut
pentru riscul de credit. În cazul în care banca nu respect" legisla!ia în vigoare propune!i dou"
metode de restructurare a bilan!ului prin care institu!ia de credit poate rezolva problema privind
adecvarea capitalului.
4. Banca Alfa dispune de un nivel al fondurilor proprii de 15.000 u.m. În condi!iile unei valori
ponderate la risc a expunerilor asumate de banc" de 110.000 u.m., cre$terea maxim" a creditelor
ipotecare (35%) care poate fi sus!inut" de fondurile proprii este de:
a) 30.000 u.m.; b) 77.500 u.m.; c) 155.000 u.m.; d) 221.400 u.m.; e) fondurile proprii existente
nu pot sus!ine o cre$tere a creditelor ipotecare.
5. Fondurile proprii ale unei institu!ii de credit sunt constituite din: capital social 40.000 u.m.;
rezerve legale $i statutare 35.000 u.m.; pierdere reportat" 10.000 u.m.; împrumuturi subordonate
50.000 u.m.; rezerve din reevaluarea patrimoniului 20.000 u.m. Valoarea ponderata la risc a
expunerilor asumat% de banc% este 1.500.000 u.m. În acest caz, raportul fonduri proprii/valoare
ponderar" la risc a expunerilor este de:
a) 7,83%; b) 8,83%; c) 10,33%; d) 11,11%; e) nu poate fi determinat, deoarece banca
înregistreaz" o pierdere reportat".
33
Institutii de Credit
1. ASPECTE TEORETICE
A. Instrumente directe - sunt acele instrumente de politic" monetar" prin care banca central"
exercit" un control direct asupra ratelor de dobând" $i asupra cursului de schimb(control de
pre") sau asupra m"rimii depozitelor $i creditelor(control cantitativ).
Avantaje:
! pot fi instrumente foarte utile pentru controlul dobânzilor $i a creditului în perioadele
de criz";
! pot fi instrumentele cu cea mai mare eficacitate în cazul economiilor cu pie!e financiare
slab dezvoltate.
Dezavantaje:
! pot conduce la restrângerea competi!iei din sectorul bancar, dezavantajând atât
debitorii cât $i deponen!ii;
! pot ap"rea distorsiuni pe pie!ele financiare ca urmare a controlului selectiv al
creditului.
34
Institutii de Credit
B. Instrumente indirecte - sunt acele instrumente prin care banca central" influen!eaz"
comportamentul institu!iilor financiare, ac!ionând ini!ial asupra propriului bilan! sau asupra
ratelor de dobând" la facilit"!ile oferite de aceasta. Instrumentele indirecte de politic"
monetar" cuprind trei tipuri principale1:
B.1. Opera$iuni pe pia$a deschis# (engl.: open market operations)
B.2. Rezervele minime obligatorii
B.3. Facilit#$i permanente (engl.: standing facilities)
1
Instrumente utilizate de c"tre Banca Central! European! – ECB
35
Institutii de Credit
t d
S t ) S 0 3 (1 ( 3 ) , unde:
360 100
St – valoarea de rambursare a creditului;
S0 – valoarea creditului;
t – durata în zile a refinan!"rii;
d – rata dobânzii anuale percepute pentru creditele de refinan!are.
Acordurile repo (pensiune) sunt opera!iuni reversibile prin care se vinde un activ eligibil (de
regul" titluri de stat), vânz"torul fiind obligat s" îl r"scumpere, la o data ulterioara si la un pre!
stabilit la data încheierii tranzac!iei. Un acord repo reprezint" o cump"rare open market de active
eligibile de c"tre banca central". Acordurile reverse repo se refer" la vânzarea de c"tre banca
central" a unor active eligibile, cump"r"torul obligându-se s" le revând" b"ncii centrale la o
anumit" dat". Pe perioada tranzac!iei proprietatea asupra respectivelor active este transferata
creditorului. În cazul acordurilor repo, diferen!a dintre pre!ul de vânzare $i pre!ul de
r"scump"rare reprezint" dobânda datorat" (rata repo).
36
Institutii de Credit
t R repo
D ) S0 3 3
360 100 , unde:
St ) S0 ( D
St – valoarea de r"scump"rare;
S0 – valoarea creditului;
t – scadenta in zile a acordului repo(reverse repo);
D – dobânda aferenta tranzac!iei;
Rrepo – rata repo(reverse repo) in procente anuale.
Swap-ul valutar reprezint" o vânzare (cump"rare) spot a unei valute contra moned" na!ional"
combinat" cu o cump"rare (vânzare) forward a aceleia$i valute contra moned" na!ional". Acest
tip de opera!iune poate fi utilizat atât absorb!ia pentru de lichiditate în sistem cât $i pentru
injec!ia de lichiditate. Prin swap-ul valutar participan!ii fixeaz" punctele swap ca diferen!" între
cursul de schimb forward $i cursul de schimb spot.
ps ) F , S , unde:
ps – punctele swap;
F – cursul la termen (forward) exprimat in num"r unit"!i moneda na!ionala la o unitate moneda
str"in";
S – cursul de schimb pentru tranzac!ia la vedere.
Prin tranzac!ie la vedere se în!elege opera!iunea in care data decont"rii este: value today, value
tomorrow si spot.
Tranzac$iile definitive se refer" la opera!iunile prin care banca central" vinde sau cump"r"
active eligibile, implicând un transfer definitiv al propriet"!ii de la vânz"tor la cump"r"tor. Sunt
folosite atât pentru absorb!ia de lichiditate în sistem cât $i pentru injec!ia de lichiditate.
Desf"$urarea opera!iunilor cu titluri (de regul% titluri de stat) pe pia!a deschis" (open market) de
c"tre banca central% prin tranzac!ii definitive determin% modificarea portofoliului de titluri al
b"ncilor comerciale $i ca urmare $i a posibilit"!ilor lor de creditare.
37
Institutii de Credit
t d
D ) Depozit 3 3 , unde:
360 100
D – dobânda aferenta tranzac!iei;
Depozit – valoarea depozitului constituit la Banca Centrala;
t – scadenta in zile a depozitului;
d – rata dobânzii anuale fructificate pentru depozit.
Opera!iunile pe pia!a deschis" reprezint" instrumentul de politic" monetar" cel mai folosit, el
având o serie de avantaje ca:
! sunt ini$iate de banca central#, dar cu participarea voluntar" a celorlalte b"nci;
! pot fi implementate rapid, f"r" întârzieri de ordin administrativ, banca central" doar
transmi!ând dealerilor ordinele de executare;
! au un grad ridicat de flexibilitate, putând fi utilizate frecvent $i în orice cantitate;
! se pot inversa u%or, o cump"rare în cantitate prea mare, putând fi contracarat" imediat printr-
o vânzare.
38
Institutii de Credit
Politica rezervelor obligatorii const" în obliga!ia pe care Banca Central" o impune b"ncilor
comerciale de a de!ine o parte din activele lor sub form" de depozite la banca central". Datorit"
faptului ca o anumit" frac!iune din resursele lor sunt imobilizate sub forma de rezerve în moned"
legal", capacitatea b"ncilor comerciale de a acorda credite este diminuat".
Efectele utiliz"rii ratei rezervei minime obligatorii ca instrument de politica monetara se
manifesta atât cantitativ (efect bilan"ier), cât si calitativ (efect de pre" sau de exploatare):
39
Institutii de Credit
Sistemul rezervelor minime obligatorii a suferit modific"ri în perioada de dup" 1990, în prezent
el caracterizându-se prin urm"toarele elemente (Regulamentul nr. 6 din 24.07.2002, Monitorul
Oficial al României nr. 566/01.08.2002):
1 T
reglement"rilor BNR. BC RMO ) 6 Pi ;
T i )1
40
Institutii de Credit
Pentru mijloacele b"ne$ti cuprinse în baza de calcul care au o scaden!" rezidual" mai mare de 2
ani de la sfâr$itul perioadei de observare $i care nu prev"d clauze contractuale referitoare la
ramburs"ri, retrageri, transfer"ri anticipate, precum $i pentru împrumuturile nerambursabile, rata
rezervei minime obligatorii este zero.
Avantaje:
Dezavantaje:
2
De$i politica rezervelor obligatorii este foarte eficace, banca central" nu poate modifica de câte ori dore$te
coeficientul rezervelor minimale, deoarece impactul asupra lichidit"!ii b"ncilor comerciale - care, prin natura sa, este
puternic $i brutal - face ca echilibrul monetar $i echilibrul financiar al economiei s" devin" extrem de instabile.
41
Institutii de Credit
t d
D ) Credit 3 3 L , unde:
360 100
t d
D ) Depozit 3 3 FD , unde:
360 100
42
Institutii de Credit
2. APLICA!II PROPUSE
1. Banca central" realizeaz" un acord repo cu banca Alfa cu urm"toarele caracteristici: valoare
contract 500 mld lei, activul eligibil titluri de stat, durata contractului 30 de zile, rata repo 20%.
Evidentiati modificarile care au loc in bilanturile celor doua banci atat la initierea, cat si la
scadenta contractului. Bilanturile simplificate pentru banca centrala si pentru banca Alfa au
urmatoarea forma:
Banca central#
Total Total
Banca Alfa
Total Total
43
Institutii de Credit
2. Banca central% realizeaz% un swap valutar cu banca Beta, cump"rând Euro spot $i vânzând
Euro forward. Valoarea contractului 800.000 Euro. Cursul de schimb spot Euro/RON 4, punctele
swap 0,08. La scaden!% cursul de schimb de pia!% este 4,07.
Evidentiati modificarile care au loc in bilanturile celor doua banci atat la initierea, cat si la
scadenta contractului. Bilanturile simplificate pentru banca centrala si pentru banca Beta au
urmatoarea forma:
Banca central#
ACTIV PASIV
Total Total
Banca Beta
ACTIV PASIV
Total Total
44
Institutii de Credit
ACTIV PASIV
4. Fie urm"toarea situa!ie ini!ial% reflectat% pe baza bilan!ului b"ncii centrale $i bilan!ului agregat
al b"ncilor comerciale (bilan!uri simplificate):
Banca centrala
ACTIV PASIV
45
Institutii de Credit
B#ncile comerciale
ACTIV PASIV
Cum se modifica fata de situa!ia ini!iala creditele acordate economiei de c"tre b"ncile comerciale
la cre$terea ratei rezervei minime obligatorii la 15% din depozite, respectiv la sc"derea acesteia
la 6% din depozite.
a) scad cu 500, respectiv cresc cu 400; b) scad cu 400, respectiv cresc cu 500; c) cresc cu 500,
respectiv scad cu 400; d) cresc cu 400, respectiv scad cu 500; e) scad cu 500, respectiv cresc cu
500.
5. Fie urm"toarea situa!ie bilan!ier" a societ"!i bancare XYZ din România: Rezerv" minim"
obligatorie: 110.000; Bonuri de tezaur: 75.000; Credite acordate economiei: 425.000; Alte
active: 15.000; Depozite la vedere în moned" na!ional" 100.000; Depozite în euro 200.000;
Depozite la termen în moned" na!ional" 200.000; Capital 100.000; Alte pasive 25.000. #tiind ca
baza de calcul pentru rezerva minima o reprezint" depozitele, s" se stabileasc" efectul generat
asupra poten!ialului de creditare al b"ncii de faptul ca banca central" decide renun!area la rata
unic" a rezervelor minime obligatorii (în situa!ia ini!ial") $i aplicarea unor rate diferen!iate ale
rezervei minime obligatorii în func!ie de tipul devizei disponibilit"!ilor atrase (18% pentru RON
$i respectiv 25% pentru Euro) concomitent cu achizi!ia de c"tre banca centrala a unor bonuri de
tezaur in valoare de 4.000 u.m. de la banca XYZ.
a) scade cu 2.000 u.m. b) creste cu 10.000 c) creste cu 2.000 u.m. d) scade cu 5.200 u.m. e)
creste cu 1.000 u.m.
46
Institutii de Credit
Data Surse atrase (mil. lei) Data Surse atrase (mil. lei)
24.03 56890 09.04 57282
25.03 57890 10.04 57314
26.03 57689 11.04 57314
27.03 55678 12.04 57322
28.03 57854 13.04 57343
29.03 55678 14.04 57665
30.03 58940 15.04 57898
31.03 58976 16.04 56125
01.04 56980 17.04 57080
02.04 57430 18.04 57120
03.04 56345 19.04 57113
04.04 54678 20.04 56986
05.04 57656 21.04 57131
06.04 54678 22.04 57131
07.04 57687 23.04 57231
08.04 57896
Soldurile zilnice ale contului curent al b"ncii la BNR în perioada 24 aprilie – 23 au mai fost
urm"toarele:
47
Institutii de Credit
Rata rezervelor minime obligatorii este 18% la disponibilit"!i în lei. In cazul in care banca nu
respecta cerin!ele prudentiale cu privire la rezerva minima obligatorie, sa se calculeze dobânda
penalizatoare, $tiind ca rata dobânzii penalizatoare este de 67% pe an la rezervele în lei. De
asemenea, sa se calculeze remunerarea (dobanda) pentru disponibilitatile in lei din contul de la
BNR, $tiind ca rata dobânzii la aceste disponibilitati este de 7% pe an.
48
Institutii de Credit
Presupunem c" Banca Central" achizi!ioneaz" 2 mil. bonuri de tezaur de la o banca comercial"
pentru care pl"te$te în contul acestei b"nci deschis la BNX. Dac" multiplicatorul monetar este 5,
cu cat se modific" oferta de moned"?
a) scade cu 10 mil; b) creste cu 10 mil; c) creste cu 2 mil; d) scade cu 2 mil; e) nu se modifica.
(! Reamintim:
Baza monetar" este egal" cu suma dintre nivelul emisiunii b"ne$ti si m"rimea disponibilului
b"ncilor comerciale la BNX.
M 0 ) E ( DI , unde:
M0 – baza monetar";
E – emisiune b"neasc";
DI – disponibilit"!i la BNR.
Oferta de moned" se poate scrie ca produs între baza monetar" $i multiplicatorul monetar":
M S ) m 3 M 0 , unde:
M0 – baza monetar"
MS – oferta de moned"
m – multiplicatorul monetar
49
Institutii de Credit
Modificarea ofertei de moned" este egal" cu produsul dintre modificarea bazei monetare si
m"rimea multiplicatorului monetar (presupunând c" multiplicatorul monetar este constant):
8M S ) m 3 8M 0 , unde:
M0 – baza monetar";
MS – oferta de moned";
m – multiplicatorul monetar.)
Presupunem ca banca centrala vinde bonuri de tezaur în sum" de 10 mil. RON unei b"nci
comerciale. Daca multiplicatorul monetar este 4, cu cât se modifica oferta de moneda?
a) scade cu 10 mil; b) creste cu 10 mil; c) creste cu 40 mil; d) scade cu 40 mil;
e) nu se modifica.
50
Institutii de Credit
Se constat" pe pia!a valutar" o tendin!" de apreciere real" a monedei na!ionale (RON). Pentru a
tempera aceast" tendin!", Banca Centrala tranzac!ioneaz" EURO în valoare de 2 mil. RON cu o
banc" comercial" $i se angajeaz" simultan într-o opera!iune de sterilizare cu bonuri de bonuri de
tezaur având ca partener o alt" banc" comercial". S" se precizeze sensul opera!iunilor (vânzare
sau cump"rare) $i s" se eviden!ieze noua situa!ie bilan!ier" a B"ncii Centrale.
10. Consider"m c" pia!a monetar" este în echilibru. De asemenea, consider"m c" cererea de bani
pe pia!a monetar" este descris" de rela!ia: M D ) 300 , 200 r , în care r este rata dobânzii, iar MD
este cantitatea de bani cerut" pe pia!a monetar". Oferta de bani pe pia!a monetar" este de 25 mil.
RON. Dac" banca central" dore$te reducerea ratei dobânzii pe pia!a monetar" la 15% si $tiind ca
multiplicatorul monetar este 4, s" se determine volumul $i sensul (vânzare sau cump"rare)
opera!iunilor pe pia!a monetar" cu titluri de stat pe care trebuie s" le efectueze banca central".
a) cump"ra 1 mil; b) cump"ra 0,5 mil; c) vinde 2 mil; d) cump"ra 2 mil.; e) vinde 0,5 mil.
11. Fie urm"toarea situa!ie ini!ial% reflectat% pe baza bilan!ului agregat al b"ncilor comerciale
(bilan! simplificat): B#ncile comerciale
ACTIV PASIV
Cum se modifica fata de situa!ia ini!iala creditele acordate economiei de c"tre b"ncile comerciale
la cre$terea ratei rezervei minime obligatorii la 12% din depozite, respectiv la sc"derea acesteia
la 8% din depozite.
a) scad cu 140, respectiv cresc cu 140; b) scad cu 400, respectiv cresc cu 400; c) cresc cu 840,
respectiv scad cu 840; d) cresc cu 140, respectiv scad cu 140; e) scad cu 500, respectiv cresc cu
500.
51
Institutii de Credit
12. Se consider" c" bilan!ul centralizat al b"ncilor comerciale are urm"toarea structur": RMO
20.000; Bonuri de tezaur 25.000; Credite acordate economiei 100.000; Alte active 55.000.
Depozite 160.000; Alte pasive 40.000. În condi!iile în care rezerva minim" obligatorie (aplicata
la depozite) scade cu 2,5 puncte procentuale simultan cu achizi!ia de bonuri de tezaur de c"tre
b"ncile comerciale de la banca de emisiune de 4.000, s" se stabileasc" efectul generat asupra
poten!ialului de creditare al b"ncilor comerciale.
a) creste cu 4.000 u.m.; b) scade cu 8.000 u.m.; c) creste cu 2.500 u.m.; d) este nul;
e) scade cu 4.000 u.m..
13. La o tranzac!ie reversibil" din cadrul SEBC este alocat" suma de 600 de milioane de euro la
o rat" a dobânzii de 3,15%. Dac" la tranzac!ie particip" 3 b"nci care liciteaz" sumele din tabelul
de mai jos, s" se determine ponderea sumei alocate fiec"rei b"nci din totalul sumei licitate.
14. Banca central" desf"$oar" simultan o opera!iune reverse repo, prin care tranzac!ioneaz" titluri
de stat în valoare de 1,5 miliarde de lei, la o rat% a dobânzii de 10% pe o perioad" de 20 de zile $i
o licita!ie în urma c"reia atrage depozite în suma de 800 de milioane de lei de la b"ncile
comerciale la o rat" a dobânzii de 10,25%. În urma acestor dou" opera!iuni, la momentul ini!ial,
capacitatea de creditare a b"ncilor comerciale:
52
Institutii de Credit
a) scade cu 2,3 mld lei; b) cre$te cu 2,3 mld lei; c) cre$te cu 0,7 mld lei;
d) scade cu 0,7 mld lei; e) nu se modific".
15. O banc" central" emite certificate de depozit cu urm"toarele caracteristici: valoarea nominal"
1.000.000, rata discountului 5%, perioada 6 luni. Determina!i dobânda platit" de banca central"
pentru certificatele de depozit.
16. Soldul mediu al depozitelor în lei precum $i nivelul efectiv al rezervelor de!inute de banca
Alfa sunt descrise în tabelul urm"tor:
24.04 – 23.05 24.05 – 23.06 24.06 – 23.07
Depozite 100000 90000 110000
RMO efectiv 20000 19000 20000
#tiind c" rata rezervelor minime obligatorii pentru lei este de 18%, iar dobânda bonificat" de
banca central" în cazul RMO este de 5,6% determina!i dac" banca Alfa respect" cerin!ele legate
de rezerva minim" obligatorie în perioada 24.06 - 23.07 $i dac" da, calcula!i dobânda încasat".
53