Capitolul 2

APE UZATE

Apele uzate, principala sursă de poluare a apelor naturale, prin evacuarea acestora in receptori,
sunt clasificate în capitolul 1. Aceste ape rezultate după folosirea apei în diverse scopuri, gospodăreşti sau
industriale, se caracterizează prin aceeaşi indicatori fizico-chimici ca şi apele de suprafaţă, indicatorii
specifici caracterizării apelor uzate fiind raportaţi la numărul de locuitori şi zi. Compoziţia apelor uzate
depinde de provenienţa acestora clasificându-se în ape uzate menajere şi ape uzate industriale. Evacuarea
apelor uzate industriale în reţeaua de canalizare orăşenească sau în receptori este, într-o oarecare măsură,
diferită de cea a apelor uzate orăşeneşti, în principal, datorită caracteristicilor fizico-chimice şi biologice
diferite.

2.1. Ape uzate menajere

Apele uzate menajere provin din satisfacerea nevoilor gospodăreşti de apă ale centrelor
populate, precum şi a nevoilor gospodăreşti, igienico-sanitare şi social administrative ale unităţilor
industriale mici.
Apele uzate menajere au o compoziţie relativ constantă, dependentă orar de activitatea umană. În
tabelul 2.1 sunt prezentate valorile medii ale caracteristicilor specifice ale apelor uzate menajere.

Tabelul 2.1
Compoziţia medie a apelor uzate menajere
Caracteristici g / loc.zi mg / l
Substanţe solide totale: 250 655
- substanţe minerale 105 275
- substanţe volatile 145 380
Suspensii sedimentabile: 54 140
- minerale 15 40
- volatile 39 100
Suspensii nesedimentabile (plutitoare): 36 95
- minerale 10 25
- volatile 26 70
Substanţe dizolvate 160 420
- minerale 80 210
- volatile 80 210
Consumul biochimic de oxigen CBO5 54 140
Consumul chimic de oxigen CCO-Mn 57 150

2.2.Consideraţii generale privind caracteristicile calitative şi cantitative ale apelor uzate

industriale

Cunoaşterea procesului tehnologic industrial, în măsura în care aceasta conduce la stabilirea

originii şi a caracteristicilor calitative ale apelor uzate, reprezintă una din condiţiile de bază pentru o
proiectare judicioasă a staţiilor de epurare industrială şi mai târziu, a exploatării acestora. Pentru
principalele ape uzate industriale sunt prezentate în tabelul 2.2, o serie de date, cu totul generale,
referitoare la originea, caracteristicile calitative şi modul de epurare a acestora.

Tabelul 2.2
Ape uzate industriale: origine, caracteristici şi mod de epurare
Ape uzate Originea principiilor Caracteristici Mod de epurare
industriale de la: efluenţi, de la:
principale
1 2 3 4
INDUSTRIA ALIMENTARĂ ŞI A MEDICAMENTELOR
Conserve, diferite Pregăt.,selecţ., stoarcerea şi
decolorarea fructelor şi
vegetalelor
Produse din lapte Diluarea, separarea,
prepararea untului şi
îndepărtarea zerului
Fabrici de bere şi Macerarea şi presarea
distilerii de grăunţelor, reziduurilor de
băuturi alcoolice la distilarea alcoolului,
condensatul de la rafinarea
evaporatului
Carne şi produse Grajduri, coteţe, abatoare
din păsări de de animale, topirea
curte grăsimilor şi oaselor,
reziduurilor din condensate,
grăsimi şi ape de spălare,
conservarea păsărilor de
curte
Zahăr din sfeclă Transportul sfeclei,
de zahăr supernatant de la nămolul
de la tratarea cu var,
condens după evaporare,
extragerea zahărului
Produse Micelium, filtratul epuizat,
farmaceutice spălare
Drojdie Filtrarea drojdiei (reziduu)
Murături Pregătirea produselor (apă
de var, apă sărată, alaun,
sirop, seminţe şi bucăţi de
castraveţi)
Cafea Pregătire (pulpă şi boabe de
cafea)
Peşte Centrifugare (deşeuri),
preparare peşte, ape uzate
de la evaporare ,ş.a.
Spălarea sticlelor, pardoselilor
Băuturi şi echipam., drenarea
nealcoolice rezervoarelor de sirop
Orez Inmuierea, prepararea şi
spălarea orezului
INDUSTRIA TEXTILĂ-PIELĂRIE
Textile Pregătirea fibrelor,
fabricarea materialelor
Produse de Îndepărtarea părului,
pielărie înmuierea, pregătirea
pentru introducerea în băi a
pieilor
Spălătorii de rufe Spălarea rufelor şi
şi îmbrăcăminte îmbrăcămintei
INDUSTRIA CHIMICĂ
Acizi Procesul tehnologic (ape
uzate şi acizi diluaţi)
Detergenţi Spălarea şi purificarea
săpunurilor şi detergenţilor
Amidon din Evaporare (condensul),
porumb spălare finală (sirop),
îmbuteliere (ape uzate)
Explozivi Spălarea TNT şi a
fulmicotonului pentru
purificare, spălarea şi
pregătirea încărcăturii
Cantităţi mari de suspensii,
substanţe coloidale şi
dizolvate
Cantităţi mari de substanţe
organice, îndeosebi
proteine, grăsimi şi lactoză
Cantităţi mari de substanţe
organice solide, dizolvate,
Conţinând azot şi amidon
fermentat sau produse ale
acestuia
Cantităţi mari de substanţe
organice dizolvate şi în
suspensie, sânge, diferite
proteine şi grăsimi
Cantităţi mari de substanţe
organice dizolvate şi în
suspensie, conţinând zahăr
şi proteine
Cantitate mare de substanţe
organice în suspensie şi
dizolvate, incluzând
vitamine
Cantităţi mari de solide, în
special organice şi CBO
pH variabil, cantităţi mari
de substanţe în suspensie,
substanţe organice, culoare
CBO mare şi cantităţi
medii de solide în
suspensie
CBO foarte mare, suspensii
solide organice şi miros
pH mare, substanţe solide
în suspensie şi CBO mediu
CBO mare, substanţe
solide, în suspensie
Ape alcaline, colorate, cu
CBO şi temperatură mari,
cantităţi mari de substanţe
solide în suspensie
Cantităţi mari de solide
totale, duritate mare, sare
(NaCl), sulfiţi, crom,
pH ≈ 7, var preparat şi
CBO mediu
Turbiditate mare,
alcalinitate, subst. organice
solide.
pH mic, conţinut redus de
substanţe organice
CBO şi săpunuri
saponificate mari
CBO şi substanţe organice
dizolvate mari; în princip.
Amidon şi substanţe anexe
TNT, culoare, ape cu
caracter acid, miros,
conţinut de acizi organici şi
alcool de la pulbere şi
bumbac, metal, uleiuri şi
săpun
Grătare, epurare în lagune,
irigaţii sau infiltraţii în sol
Preparare, epurare biolog.
convenţ. (bazine cu nămol
activ sau filtre biologice)
Recuperarea, concentrarea
prin evaporare şi
centrifugare, filtre
biologice; hrană la animale
Grătare, flotaţie, decantare
filtre biologice
Refolosirea apelor uzate,
coagularea şi epurarea în
lagune
Evaporare şi uscare, hrană
pentru animale.
Fermentare anaerobă, filtre
biologice
Reţinere avansată a
deşeurilor în secţie,
grătare, egalizare.
Grătare, decantare şi filtre
biologice
Evaporarea în întregime a
apelor, resturi de peşte în
mare.
Grătare, apoi descărcare în
canalizarea orăşenească.
Coagulare cu var,
fermentare anaerobă
Neutralizare, precipitare
chimică, epurare biologică
convenţională
Egalizare, sedimentare şi
tratare biologică
Grătare, precipitare
chimică, flotaţie şi
adsorbţie
Neutralizare, ardere când
conţinutul de substanţe
organice justifică procesul.
Flotaţie şi separarea
grăsimilor, precipitare cu
CaCl2
Egalizare, tratare biologică
convenţională
Flotaţie, precipitare
chimică, epurare biologică
convenţională, aerare,
clorare, neutralizare
 Insecticide Spălarea şi purificarea Mari cantităţi de substanţe Diluare, înmagazinare,
produselor (2,4D şi DDT) organice, structuri absorbţie cu cărbune activ,
benzenice închise, toxice clorare alcalină.
pentru bacterii şi peşti, ape
cu caracter acid
Spălarea, trecerea prin Argile, noroi şi uleiuri, pH Epurare în lagune, epurare
Fosfaţi şi fosfor grătare şi flotarea rocii, alcalin, substanţe solide în mecanică. Coagulare şi
condens (rezultat din staţia suspensie, fosfor, siliciu şi decantarea apelor rafinate
de reducere a fosfatului) fluoruri
Formaldehide Fabricarea enzimelor CBO normal şi HCHO în Filtre biologice, adsorbţie
sintetice (reziduuri), cant. mari (toxice pentru pe cărbune activ.
vopsirea fibrelor sintetice bacterii )
INDUSTRIA DE PRELUCRARE A MATERIALELOR
Hârtie Pregătirea, rafinarea, pH mare sau mic; culoare; Decantare, epurare în
spălarea fibrelor, trecerea substanţe solide în lagune, epurare biologică,
prin grătare a pulpei de suspensie, coloidale şi aerare, recuper.
hârtie dizolvate în cantitate mare substanţelor pierdute în
proces.
Produse Developare şi fixare (soluţii Ape cu caracter alcalin, Recuperarea Ag, apoi
fotografice uzate) conţin diferiţi agenţi de evacuarea apelor uzate în
reducere organici şi canaliz. orăş.
anorganici
Oţel Pregătirea cărbunelui, pH mic, acizi, cianuri, Neutralizare, recuperare ,
spălarea gazelor de la fenol, minereu, cocs, piatră reutilizare, coagulare
furnale şi de la finisarea de var, alcalii, uleiuri, chimică
oţelului substanţe în suspensie fine
Acoperiri Striparea oxizilor, spălarea Ape cu caracter acid, Eliminarea cianurilor,
metalice şi acoperirea metalelor toxice, îndeosebi substanţe reducerea şi precip.
minerale cromului, precipitarea cu
var a altor metale
Produse din fontă Îndepărtarea nisipului Cantitate mare de subst. Grătare, uscarea nisipului
folosit prin evacuare solide în suspensie, în recuperat
hidraulică special nisip; puţină argilă
şi cărbune
Ţiţei Din procesele tehnologice Cantităţi mari de săruri din Recuperare, injecţia în sol
(noroi de foraj, sare, ţiţei şi ţiţei, CBO mare, miros, a sărurilor; acidificarea şi
gaze în cantităţi mici, fenoli şi compuşi cu sulf de arderea nămolurilor
nămoluri acide şi diferite la rafinării alcaline
uleiuri de la rafinare)
Cauciuc Spălarea latexului, CBO mare, miros, subst. Aerare, clorare, sulfonare,
coagularea cauciucului, solide în suspensie în epurare biologică
îndepărtarea impurităţilor cantităţi mari, pH variabil,
din cauciuc cloruri în cantităţi mari
Sticlă Polizarea şi spălarea sticlei Culoare roşie, substanţe Precipitarea clorurii de
solide în suspensie calciu
nesedimentabile, ape cu
caracter alcalin
Silozuri navale Spălarea încăperilor, CBO mare, ape cu caracter Recuperarea subst.
recuperarea solvenţilor şi acid pierdute în proces,
recuperarea apei din ţiţei egalizare, recirculare şi
refolosire, filtre biologice
INDUSTRIA ENERGETICĂ
Centrale cu abur Răcire, drenare ape uzate, Ape calde, volum mare, Răcirea prin aerare,
evacuarea boilerelor substanţe solide dizolvate depozitarea cenuşii,
şi substanţe anorganice neutralizarea excesului de
în cantităţi mari acizi din apele uzate
Prelucrarea Curăţirea şi clasificarea Cantităţi importante de Decantarea, flotarea
cărbunelui cărbunilor, contactul substanţe solide în spumei şi înmagazinarea
straturilor de sulf cu apa suspensie; pH mic, H2SO4 sterilului
mare şi FeSO4

Din tabelul 2.2. rezultă evident că pe lângă procedeele convenţionale de epurare sunt folosite şi
numeroase alte procedee specifice descrise în detaliu în capitolul 5.Din tabelul 2.4 rezultă cantitativ
potenţialul de impurificare organică şi cu suspensii a principalelor ape uzate industriale, valorile
prezentate putând chiar conduce la o clasificare a acestor ape din punct de vedere al impurificării lor.

2.2.1. Caracteristicile principale ale unor categorii de ape uzate industriale

Aceste caracteristici şi "coeficienţii de poluare".( concentraţiile în cbo5 şi substanţe în suspensie) sunt

prezentaţi în tabelul 2.4. Unele aprecieri calitative asupra concentraţiilor, făcute în paralel cu cele privind
epurarea apelor uzate industriale, sunt trecute în tabelul 2.2 în tabelul 2.3. Sunt înscrise principalele
substanţe prezente în apele uzate industriale, iar în tabelele 2.5. Şi 2.6 metalele grele, respectiv nutrienţii
din apele uzate industriale.

Tabelul 2.3
Unele substanţe prezente în principalele ape uzate industriale
Substanţe Prezente în apele uzate de la:
Clor liber Spălătorii de rufe şi îmbrăcăminte, fabrici de hârtie, înălbire textile
Amoniac Fabricarea cocsului şi benzinei, fabricarea substanţelor chimice
Fluoruri Scrubere pentru gaze, gravare în sticlă, uzine de energie atomică
Cianuri Fabricarea benzinei, acoperiri metalice, curăţirea metalelor
Sulfuri Vopsirea textilelor, tăbăcării, fabricarea benzinei, fabricarea mătăsii
artificiale tip vâscoză
Acizi Fabricarea substanţelor chimice, mine, fabricarea DDT, berii, textilelor,
fabricarea de baterii, soluţii de fier şi cupru
Alcalii Curăţirea lânii, mercerizarea bumbacului, spălătorii de rufe şi
îmbrăcăminte, fierberea bumbacului şi a paielor
Crom Acoperiri metalice, tăbăcirea pieilor cu crom, eloxarea aluminiului
Plumb Fabricarea bateriilor, fabricarea culorilor, fabricarea benzinei, mine de
plumb
Nichel Acoperiri metalice
Cadmiu Acoperiri metalice
Zinc Galvanizare, acoperiri cu zinc, fabricarea mătăsii artificiale tip vâscoză,
prelucrarea cauciucului
Cupru Acoperiri metalice de cupru, soluţii de cupru, fabricarea mătăsii artificiale
Arsen Prepararea soluţiilor de deparazitare
Zaharuri Prelucrarea laptelui, fabricarea berii, fabrici de glucoză şi zahăr din sfecla
de zahăr, fabrici de ciocolată sau de dulciuri
Amidon Prelucrarea unor alimente, industria textilă, fabricarea tapetului
Grăsimi. Uleiuri Curăţirea lânii, spălătorii, industria de textile, rafinării de ţiţei, lucrări
inginereşti
Fenoli Fabricarea de benzină şi cocs, fabricarea răşinilor sintetice, industria de
textile, tăbăcării, distilerii de gudroane, fabrici chimice, soluţii pentru
dezinfectare, fabricarea coloranţilor
Formaldehide Fabricarea de răşini sintetice, fabricarea penicilinei şi medicamentelor
Acid acetic Fabricarea mătăsii artificiale, fabricarea conservelor
Acid citric Băuturi nealcoolice şi prelucrarea citricelor
Fluoruri Fabricare de benzină şi cocs, fabricare de substanţe chimice, fabrici de
substanţe fertilizatoare, fabrici de ceramică, fabricarea de tranzistori,
gravarea sticlei
Hidrocarburi Fabrici petrochimice şi de cauciuc
Apă oxigenată Înălbirea textilelor, încercarea motoarelor de rachetă
Mercaptani Rafinării de ţiţei, fabrici de pulpă de lemn
Acizi minerali Fabricarea substanţelor chimice, mine, soluţii de fier şi cupru, fabricarea
DDT, fabricarea berii, textilelor, bateriilor
Nichel Acoperii metalice
Nitroderivaţi Fabrici de produse chimice şi explozivi
Acizi organici Distilerii şi procese de fermentaţie
Argint Acoperiri metalice, fotografie
Acid tanic Tăbăcării, fabrici de cherestea
Acid tartanic Colorarea vinului, pieilor, fabricarea de substanţe chimice
 Tabelul. 2.4.
Caracteristici ale principalelor ape uzate industriale
Ape uzate industriale Unitate de Ape uzate Caracteristici Locuitori
din /de la: măsură l/unitate CBO5 Suspensii echivalenţi/unitate
kg/unitate mg/l kg/unitate mg/l (d.p.d.vedereCBO5)
1 2 3 4 5 6 7 8

Creşterea animalelor:
Porcine GV=1000kg 60 1,9 - 2,3 2400 - 4800 4,5 - 6,0 4000 - 7100 -
greutate vie
Bovine:
-pentru carne GV=1000kg 60 1,6 - 6,9 - -
-pentru lapte GV=1000kg 82 1,7 - 10,5 - -
Ovine GV=1000kg 40 0,9 - 10,0 - -
Păsări:
-găini GV=1000kg 53 3,5 - 13,5 - -
-pui de carne GV=1000kg 71 - - 17,0 - -
4
5

Industria alimentară:
Conserve de
• legume şi 1t 5400- 30700 3,6- 33000 - 5-24,5 - 30-580
• fructe: 1t 9520-82000 1,8- 30 - 0,8-13,6 - 38-186

Produse din lapte 1000 l 920-54000 12-47,5 - 6-19 - 255-900

Fabrici de zahăr (din 1 t sfeclă 1200 - 1900 3,2 2700-4700 4,3 3580-2260 60
sfeclă)

Spirt de melasă 1 t spirt 80 0,32 4000 0,03 375 6

Fabrici de bere (fără 100 l bere 2000 1,7 850 0,61 301 32
secţia de malţ)

Fabrici de drojdie de
panificaţie 1 t drojdie 90000 347 3900 68 760 6426
Fabrica de băuturi
10 m3borhot 1020 17,0 - 31 - 365
 alcoolice din vin
50m3cereale 3250 150,0 330 - 515 87000
Distilerii de cereale
1 t cartofi
Prepararea cartofilor de prelucrat 16000 20 - 30 - 370
prăjiţi
1 animal 9-60000 0,1-16,0 47-1860 0,1-25 58-1615 3-330
Abatoare:
Industria textilă 500 kg
material 430-1400000 0,3-250000 60,0-1380,0 0,1 - 200 30 -900 1-7400
prelucrat

Industria pielăriei 1 t piele brută 1,0- 115000 1,0-220 2,2 - 3500 75- 515 2000 - 7000 20- 3400
Industria lemnului 1t 148-40000 2,0-201,1 19,0-600 25-299,6 100,0-1000,0 26-6000
Industria chimică 1 t produs 10000-500000 - - 280 30 -28000 -
anorganică
Industria chimică
organică
5
5

-Pesticide 1t produs 5600-350000 3-144 220-1800 350 1000 60-2700

-Detergenţi 1t produs 12000 2,7-104 220-13000 - - 4000-35000
-Săpunuri 1t produs 850-1000 1,4 - 0,8 - 15
-Medicamente 1t produs 8-77 8-77,5 1500-4200 4-48 500-2000 850-80000
Industria petrochimică:
-Cauciuc sintetic 1 t produs 48000-175000 32-144 185-3000 32-80 185-600 600-2700
-Mase plastice 1 t produs 1000-15000 0.7-6.0 109-1300 8-120 1000-8000 13-120
-Răşini sintetice 1 t produs 25000-50000 160-320 6500 - - 3000-6000
Industria de prelucrarea
ţiţeiului 1 t ţiţei 1000-50000 - 150-1500 - 50-150 60
Industria siderurgică 1 t produs
-uzine cocsodice 230-2500 0,4-1,07 1800-1300 0,18-2,4 800-300 10-25
-furnale 800-6300 - - 11,2-6,4 2500-400 -
-oţelării 2200-5000 - - 18-3 4500-860 -
-răcire directă la cald 5500-61000 - - 6,0-50,0 4000-190 -
-răcire directă la rece 200-400 - - 0,01-0,15 50-35 -
Industria metalurgică 1t 400-450000 - 2-300 - 100-8000 -
Ind.mat.de constr. 1t - - - 0,037-0,7 - -
 Tabelul 2.5
Metalele grele în principalele ape uzate industriale
Al Ag As Ca Cr Cu F Fe Hg M Pb Ni Sb Sn Zn
n
Celuloză
şi hârtie X X X X X
Chimie
organică
Petrochimie X X X X X X X X X X
Chimie
anorganică X X X X X X X X X X
Fertilizatori X X X X X X X X X X X X
Rafinării X X X X X X X X X X
ţiţei
Metale
feroase, X X X X X X X X X X X X
turnătorii
Motoare pt.
vehicule, X X X X X X X
finisări
Sticlă,
azbest, X
ciment
Textile X
Tăbăcării X
Centrale
cu abur X X

Tabelul 2.6
Conţinutul în nutrienţi al apelor uzate industriale
Ape uzate de la : CBO CCO N P
Rafinării de petrol 100 340 37 2
Conserve de legume şi fructe 100 - 3 2
Prelucrarea cartofilor 100 188 - -
Fabrici de bere 100 - 4 1
Distilerii 100 - 6 -
Tăbăcării 100 - 15 -
Crescători de păsări 100 - 12 -
Hârtie şi celuloză 100 400 2 0,6
Fabrici de prelucrarea laptelui 100 135 4 2
Abatoare 100 - 9 4
Explozivi 100 - 1 -
Fabrici de textile 100 - 5 1,5

În aceeaşi măsură ca şi reducerea volumului de ape uzate, micşorarea nocivităţii lor contribuie
la impurificarea într-o măsură mai mică a receptorului. Şi în acest caz, introducerea de tehnologii noi
în procesul tehnologic industrial sau înlocuirea substanţelor nocive folosite în aceasta cu substanţe mai
puţin sau chiar de loc nocive, poate reduce gradul de impurificare al apelor uzate industriale. În acest
sens, iată şi câteva exemple: la unele secţii de spălare a cărbunilor s-au înlocuit unii reactivi de flotaţie
cu alţii mai puţin toxici pentru flora şi fauna receptorului; substanţele mercerizante fenolice din
industria textilă au fost înlocuite cu produse pe bază de alcooli superiori; introducerea difuziei
continue la fabricile de zahăr; folosirea de detergenţi biodegradabili etc.
Recuperarea substanţelor valoroase din apele uzate , ca de exemplu, soluţiile de fierbere de la
fabricile de prelucrare a lemnului( în scopul obţinerii de drojdie furajeră), substanţele petroliere din
rafinăriile de petrol, metalele grele în metalurgia neferoasă, cianurile în preparaţiile aurifere etc. au ca
scop, pe de o parte valorificarea substanţelor recuperate, iar pe de altă parte reducerea cantităţii de
substanţe nocive evacuate cu apele uzate.
Valorificarea parţială sau totală a apelor uzate, despre care s-a vorbit anterior, prin irigarea
terenurilor agricole sau prin folosirea lor în procesele tehnologice industriale în urma unei epurări
avansate, reprezintă, de asemenea, un mod de reducere a nocivităţilor evacuate cu apele uzate.
Mai trebuie reamintit, de asemenea, că egalizarea şi uniformizarea debitelor şi a
concentraţiilor contribuie în mare măsură la reducerea şocurilor ce trebuie suportate de receptor, şocuri
care ar putea câteodată să aibă efecte mult mai grave decât cele aşteptate
 2.3. Debitele principalelor categorii de ape uzate industriale.

Acestea sunt prezentate în tabelul 2.4, în funcţie, în special, de tona de produs brut sau finit.
Valorile debitelor sunt susceptibile, în permanenţă, de a varia în limite mari şi chiar, câteodată, de a
deveni nule atunci când procesul tehnologic dintr-unul umed se transformă în unul uscat.
Reducerea debitelor de apă folosită în procesul tehnologic industrial trebuie să constituie o
grijă permanentă a proiectanţilor, aceasta realizându-se, de obicei, fie o dată cu introducerea unei noi
tehnologii industriale, fie prin modernizarea unor tehnologii vechi.
Într-o unitate industrială, reducerea debitelor de ape uzate înseamnă, în acelaşi timp, şi
reducerea apei de alimentare, de aceea ea trebuie privită ca o parte integrantă a bunei gospodăriri a
unităţii, cu consecinţe economice avantajoase.
Recircularea (refolosirea) apelor uzate conduce, în principal, la micşorarea debitelor de
alimentare şi evacuare şi, deci, şi a impurificării receptorilor. Recircularea apei de răcire, operaţie
practicată în numeroase întreprinderi industriale (termocentrale, rafinării de ţiţei, întreprinderi
metalurgice etc.), reprezintă exemplul cel mai semnificativ în ceea ce priveşte reducerea debitelor.
Toate fabricile de zahăr de la noi din ţară, recirculă ape uzate de la transportul şi spălarea
sfeclei, în plus, prin introducerea difuziei continue se economisesc cantităţi importante de apă..
Recircularea apei a fost introdusă, în ultimii ani, în cadrul a numeroase procese tehnologice.
În unele cazuri, apa uzată poate fi recirculată ca atare, în procese tehnologice care cer o apă de calitate
inferioară, dar de cele mai multe ori, este necesară preepurarea apei înainte de a fi reintrodusă în
circuit. Introducerea recirculării trebuie bine fundamentată înainte de a fi aplicată, deoarece, ca urmare
a acesteia, creşte uneori concentraţia anumitor substanţe din apă, iar tratarea apei înainte de a fi
reintrodusă în circuit este atât de scumpă, încât recircularea devine neeconomică.
Un alt avantaj al recirculării apei constă în aceea că ajută la menţinerea sub formă cât mai
concentrată a apelor uzate, în general, este mult mai economic să epurezi ape uzate concentrate,
deoarece eficienţa de îndepărtare a poluantului este mai mare, iar construcţiile de epurare sunt mult
mai reduse.
Valorificarea în agricultură a apelor uzate şi a nămolurilor rezultate în cadrul epurării apelor
uzate a luat o dezvoltare deosebită în unele ţări, utilizându-se, îndeosebi, apele uzate industriale, care
conţin cantităţi importante de substanţe organice, de obicei cele provenite de la prelucrarea materiei
prime folosite în industria alimentară. În ceea ce priveşte valorificarea apelor uzate, trebuie menţionată
şi folosirea acestora la alimentarea iazurilor piscicole, obţinându-se, în asemenea cazuri, importante
sporuri de producţie.
Ca o concluzie, se poate afirma că aplicarea posibilităţilor de reducere a cantităţilor de ape
uzate industriale evacuate are ca rezultat, pe de o parte micşorarea cantităţii de apă evacuată în
receptori, iar pe de altă parte diminuarea cantităţilor de substanţe impurificatoare evacuate în aceştia.

2.4. Consideraţii generale privind epurarea apelor uzate industriale

Procesele de epurare a apelor uzate industriale, sunt, în general, aceleaşi ca pentru apele uzate
orăşeneşti, adică, în principal, procese mecanice şi biologice - aerobe sau anaerobe. Acestea, pentru
apele uzate industriale sunt completate, de cele mai multe ori, de procese fizico-chimice de o
complexitate deosebită, ca de exemplu: extracţie lichid-lichid, schimb ionic, electrodializă etc.,
descrise în detaliu în capitolul 5. Pentru a avea o privire de ansamblu asupra aplicării acestor procese
pentru epurarea apelor uzate industriale, ele au fost puse în evidenţă în ultima coloană a tabelului 2.2.,
urmărirea acestei coloane putând furniza date asupra gradului mai mare sau mai mic de epurare
necesar, precum şi asupra frecvenţei aplicării proceselor de epurare.
Pentru proiectarea staţiilor de epurare industriale, cunoaşterea caracteristicilor apelor uzate
reprezintă factorul hotărâtor, ca şi în cazul staţiilor de epurare orăşeneşti. Printre principalele substanţe
nocive ale apelor uzate industriale sunt substanţe organice (exprimate prin CBO5), substanţele în
suspensie, substanţele toxice, metalele grele etc., după cum rezultă şi din tab. 2.3.
Câteodată, la dimensionarea staţiilor de epurare industrială se pot utiliza parametrii valabili
pentru apele uzate orăşeneşti, dar ţinând cont de aportul de impurităţi industriale, aport care în
majoritatea cazurilor se referă la consumul biochimic de oxigen sau la suspensii. În acest sens, este
necesar ca aportul de impurităţi industriale să fie exprimat printr-un aşa numit coeficient "locuitori
echivalenţi". Deci, dacă volumul masei filtrante a unui filtru biologic în cazul apelor uzate orăşeneşti
se stabileşte pentru o normă de 20 locuitori pentru 1 m3 de masă filtrantă, pentru apele uzate
industriale se va adopta aceeaşi normă.