Sanitaria si igiena

industriala
z
Epurarea apelor
Caracteristica apelor
reziduale din industria
spirtului,drojdiei si
vinului
 z
1.1. POLUAREA APELOR

 Apa înseamnă viaţă i din această cauză puritatea ei este un indicator esenţial al calităţii si existenţei ei pe
acest pământ. Managementul şi protecţia mediului acvatic trebuie să constituie unadin preocupările de
bază ale umanităţii, fiind o condiţie esenţială a vieţii.Apa este un factor important în echilibrele
ecologice, iar poluarea acesteia este o problemăactuală cu consecinţe mai mult sau mai puţin grave
asupra populaţiei.Atât definiţiile poluării, cât şi subiectele încadrate în sintagma poluarea apelor au
cunoscut odinamică remarcabilă, în special în ultimii 50-70 de ani.
 z
Caracteristica apelor reziduale din
industria alimentară

 Apele reziduale din industria de prelucrare a laptelui conțin cantități importante de

proteine, lipide şi lactoză, de aceia, simpla deversare, fără o prealabilă purificare, ar
contribui la poluarea mediului ambiant. Aceste ape sunt formate din: ape reziduale
industriale, poluante, ape reziduale menajere provenite de la grupurile sanitare şi ape
reziduale convențional curate (de răcire, încălzire şi de condensare), nepoluate.Apele
reziduale industriale includ şi apele de spălare rezultate de la procesarea untului (zară). De
obicei, datorită conţinutului de lipide şi de săruri minerale, primele ape de spălare a
untului se folosesc în scop furajer.
 Din punct
z de vedere igienic, o atenție deosebită trebuie acordată
apelor de spălare cu care urmează a fi prelucrate sala de recepție a
laptelui (materie primă) și bidoanele, cât și sedimentul de la
bactofugare, deoarece acestea prezintă un risc microbiologic. Din
punct de vedere biochimic, apele reziduale de la întreprinderile de
prelucrare a laptelui ocupă o poziție deosebită, prin faptul că ele
pot trece foarte repede în stadiul de fermentație acidă datorită
conţinutului lor în lactoză. În acest proces, lactoza poate fi
transformată în acid lactic, acid butiric, acid propionic şi gaze
(dioxid de carbon, hidrogen). Astfel, apele reziduale devin acide, iar
scăderea pH-ului sub 3, duce la precipitarea proteinelor.
Temperatura de 28-35°C a apelor reziduale accelerează procesele
fermentative. Volumul apelor reziduale industriale, de la
întreprinderile de prelucrare a laptelui este dependent de tipul de
produs lactat ce urmează a fi prelucrat, de capacitatea de
prelucrare, de gradul de neutralizare a apei etc.
Compoziţia medie a apelor reziduale din întreprinderele de prelucrare a laptelui
z reziduală
Tipul de apă Reziduu, mg/l Proteine, Lipide, mg/l Lactoză, pH,
mg/l mg/l unităţi de
total fix pH

Primire lapte 1500-4500 500-1700 200-1000 300-1100 200-1400 8,3-10,1

Fabricare unt 400-7500 300-2100 20-2900 100-600 20-1600 6,5-9,7

Fabricare brânzeturi 1200- 400-2900 400-2000 300-500 100-9400 4,3-7,9

16200

Ape 1200-3100 700-1800 340-380 240-380 240-350 7,4-9,4

reziduale totale
 Indicatorii medii internaționale de dii ai poluării pe categorii de întreprinderi de
industrializare a laptelui
z
Tipul de       Indicatorii      
intreprindere
Debit, CCO, , Suspensii Lipide, Azot, Fosfor Clorur
/ mg/l mg/l , mg/l mg/l mg/l , mg/l i, mg/l

Produse lactate 15,0 8000 4200 2500 720 180 120 400

Lapte și unt 15,7 15100 6500 5200 2600 300 70 680

Brânzeturi (telemea 41,0 6200 30200 31400 4900 1600 650 1470
și produse 0
proaspete)
 Caracteristicile apelor reziduale
z
provenite din abatoare şi din
întreprinderile de prelucrare a cărnii

Indicatori   Abat oare Produse din carne

Vite   Porcine
Volum, 1,5   0,54 2,77
pH, unităţi   7,4 -
Rezidul total, mg/l 4100   3590 -

Materii de suspensie, 820   720 650

mg/l

, mg/l 12500   16300 920

Azot total, mg/l 154   122 137
Grăsimi, mg/l 98   150
z
.

 Prima etapă în epurarea acestor ape reziduale este recuperarea grăsimilor

(trecerea prin separatoare), care va fi folosită la fabricarea săpunurilor.

 O metodă de îndepărtare a apelor reziduale din abatoare este amestecarea

acestora cu rezidurile solide orășenești, care le absorb, urmată de compostare.

Pentru a preveni putrefacția se adaugă var.
 Epurarea fizico-chimică se realizează prin coagulare cu sulfat de aluminiu (300

mg/l) și var (500 mg/l) urmată de decantare. În urma compostării, nămolul obținut
devine un bun îngrăşământ. Etapa biologică a epurării se realizează prin folosirea
la irigații sau dirijat în biofiltre sau instalaţii cu nămol activ.
 z
Apele reziduale din industria zahărului

 Din punct de vedere calitativ şi cantitativ, cele mai importante ape reziduale provenite de

la fabricarea zahărului din sfeclă de zahăr sunt apele reziduale de transport şi spălare, apele
reziduale de la difuzie şi apele de condens.

 Apele de la transport şi spălare conțin cantităţi mari de materii în suspensie. Acestea sunt

reprezentate de pământul aderent (cca 5-10 %), din greutatea brută a sfeclei, și din suspensiile
organice dizolvate, provenite de la sfeclă şi frunze. Conținutul biochimic de oxigen variază de
la căteva sute de mg/l la căteva mii, în funcție de gradul de recirculare.
 Apele de la difuziune şi presare sunt foarte bogate în materii organice dizolvate și coloidale.
 z
Caracteristicile apelor reziduale din
industria zaharului
  Indicatori       Ape reziduale d e la
     
 transport de s pal  difuziune si pres tare   purificare
are
         
  Volum, m3     5-11     1,4-2,0     4-5
       
  Materii in suspensie,   400-800     150       450
mg/l      
  CBO , mg/l     200-300     1250     1420
5

       
  CCO, mg/l     125-2000 850       1000
         
  Azot total, mg/l     90-2000     15000-25000   50-250
       
  Grasimi, mg/l       10-250  

   
 Apele reziduale de la fabricarea amidonului din cartofi sunt constituite din:
z
• ape de spălare şi transport a cartofilor, care conţin materii nisipoase şi particule dc
pământ (în proporţie de 5-20 % din greulatea tuberculilor), elemente solubile ale
cartofllor (în diluţie foarte mare), particule fine dc pulpă şî granule de amidon (în
cantităţi mici).

• ape tehnologice: ape cu pulpă, care conţin cantităţi mari de substanţe organice (solubile
sau insolubile) şi în cantităţi mai mici săruri minerale (mai ales compuşi cu potasiu şi
fosfor), ape de spălare a amidonului. ape de la spălarea cărbunelui activ cu acid
clorhidric sau carbonat de sodiu şi ape de condens.
În aceste fabrici procesul de recirculare se aplică numai apelor de transport şi de spălare.

 În fabricile de amidon din porumb, apple reziduale încărcate cu substanţe proteice, apele de
spălare a amidonului cât şi cele folosite pentru înmuiere şi umflare sunt recirculate şi
utilizate în primul stadiu al fabricării. Prin concentrarea reziduurilor se obţine un produs util,
extractul de porumb.
Ape zreziduale în industria conservelor
de fructe şi legume
 Ape reziduale în industria conservelor de fructe şi legume

 Apele reziduale din industria conservelor vegetale provin de la spălarea

materiilor prime proaspete, din procesul tehnologic (blanşare), de la
tratamentul termic de pasteurizare şi răcire (ape de condens) şi de la spălarea
şi igenizarea spaţiilor de producţie, a utilajului şi ambalajelor. Aceste ape
conţin cantităţi însemnaţe de materii în suspensie (pieliţe, coji, resturi de
fructe şi legume, pământ etc.) şi substanţe organice dizolvate din sucurile
fructelor şî legumelor prelucrate. Datorită conţinutului variabil de acizi,
glucide şi protide, aceste ape au un consum biochimic de oxigen ridicat.
 z
Ape reziduale din industria malţului, berei şi băuturilor
răcoritoare

Apele reziduale din industria maltului provin, în special, de la: golirea liniilor de înmuiere
(apele de spălare a orzului), spălarea şi curăţirea spaţiilor de producţie, a spaţiilor anexe şi a
utilajelor, răcire şi condensare. Volumul şi compoziţia aceasteia variază în funcţie de procesul de
malţifîcare şi de recirculare a apelor de îmmuiere. Din punct de vedere al compoziţiei, apele
reziduale proaspete de la mălţări sunt soluţii diluate de glucide, protide solubilizate şi săruri
minerale (mai ales fosfaţi) în care se găsesc în suspensie particule de pământ, praf, fragmente de
grăunţe etc. Aceste ape intră repede în faza de fermentare acidă, cu formare de acizi (lactic,
butiric, formic), urmată de putrefacţie.

Din industria berii rezultă ape reziduale concentrate, provenite de la diferite operaţii ale
procesului tehnologic şi ape reziduale mai diluate, constituite din apele de spălare a spaţiilor,
rezervoarelor, conductelor şi ambalajelor. Apele reziduale concentrate reprezintă maximum 0,5 %
din debutul total de apă evacuat şi conţine cca 24 % din încărcătura organică exprimată prin
CBO5.
 z
Apele reziduale din industria spirtului şi drojdiei

Volumul şi caracteristicile apelor rezultate de la fabricarea spirtului (alcoolului etilic) depinde de felul
materiei prime şi de tehnologia utilizată. Deversarea acestor ape produce receptorului consumarea rapidă a
oxigenului, urmată de o fermantare anaerobă acidă cu producere de mirosuri neplăcute. În general, însă, cea
mai mare parte a reziduurilor (borhotul) nu sunt evacuate în apă, ci sunt recuperate şi folosite ca furaj pentru
animale sau pentru fertilizarea terenurilor agricole. Apele reziduale de la fabricarea drojdiei de panificaţie
sau furajere, pot fl diferenţiate în funcţie de materia primă (melasa, borhoturi, leşii sulfîtice, hidroliaate de
lemn etc.) utilizată în procesul tehnologic, dar are şi caracteristici comune: au caracter acid (pH 4-5) şi
conţin în stare dizolvată glucide, răşini, gume, acizi organici etc. Încărcarea organic, destul de mare,
produce consumarea oxigenului din apa receptoare. cu degajare de mirosuri neplăcute şi dezvoltare
microbiană. De asemenea, conţinutul de furfurol, răşini şi tananţi a acestor ape au efect toxic asupra peştilor.
Prezenţa sărurilor de amoniu şi a fosfaţilor adăugaţi în procesul tehnologic de obţinere a mediului nutritiv
corespunzător dezvoltării drojdiilor, substanţe neconsumate în totalitate, sporeşte efectul eutrofizant.
 z
Apele reziduale din industria vinului
 Apele reziduale din industria vinului

 Apele reziduale din industria vinului sunt constituite din apele de spălare a utilajelor

(preselor etc.), drojdiei rămase în vasele de fermentare, ambalajelor şi spaţiilor tehnologice.

 Evacuarea lor nu este permisă direct în cursurile de apă receptoare.

 Epurarea apelor reziduale din industria alimentară

 Epurarea apelor reziduale din industria alimentară reprezintă ansamblul de procedee

 prin care conţinutul de impurităţi de natură minerala, organică, chimică şi biologică al

acestora este redus sub limita tolerată de receptor (reţeaua de canalizare care face legătură
cu staţia de epurare a localităţii, ape curgătoare etc.).
 z

Procedee de epurare a apelor reziduale: Preepurarca apelor reziduale include:

îndepărtarea materiilor grosiere în suspensie; separarea grăsimilor şi/sau a uleiurilor;
unifornizarea debitelor şi concentraţiei. Epurarea mecanico-chimică a apelor reziduale.
Epurarea biologică a apelor reziduale: epurarea biologică naturală: epurarea biologică
artiflcială.

Epurarea mecanico-chimică a apelor reziduale reprezintă treapta primară de epurare, care

are ca scop eliminarea materiilor în suspensie. Această metodă, în funcţie de necesităţi,
cuprinde următoarele etape: coagularea chimică, decantarea, neutralizarea şi clorinarea, iar
în anumite situaţii şi extracţie, absorbţia şi flotarea.
Epurarea biologică reprezintă treapta secundară de epurare, care urmăreşte reducerea
conţinutului de substanţe uşor degradabile cu ajutorul microorganismelor prezente natural
sau introduse în acest scop. Datorită conţinutului mare de substanţe organice. apele
reziduale din industria alimentară se supun epurării biologice.
z