Anestezia = stare caracterizata prin pierderea sensibilitatii, la un bolnav inconştient. Analgezia = suprimare a sensibilitatii dureroase la un bolnav conştient.

Clasificarea anesteziei: - anestezie (infiltratie) locala: infiltrare directa cu solutie de anestezic local a terminatiilor nervoase periferice, perilezional (intradermic, subcutan, intrafascial, intramuscular, etc.);

- anestezie (analgezie) locoregionala: abolire totala a impulsurilor nociceptive de la o regiune a corpului prin intreruperea temporara a conductibilitatii nervilor senzoriali; cuprinde urmatoarele tipuri particulare: - bloc nervos: tehnica de realizare a analgeziei regionale prin injectare directa in jurul nervului ce inerveaza regiunea interesata: - bloc al plexului brahial (abord cervical, supraclavicular sau axilar), - bloc al nervilor digitali (anestezie Aubert), - bloc al nervului sciatic, - bloc al plexului lombar (N. femural, obturator, femurocutan lateral), - bloc al nervilor intercostali, - bloc spinal (rahianestezie), - bloc epidural (peridural, extratecal); - anestezia regionala intravenoasa (bloc Bier): interventii chirurgicale asupra membrelor, dupa administrarea anestezicului local intr-o vena de la extremitatea membrului golit in prelabil de sange şi izolat circulator de restul organismului prin aplicarea unui garou la radacina sa;

- anestezie generala: inhalatorie (IOT, masca laringiana), intravenoasa.

Anestezia generala cuprinde:

preanestezie (administrare de substante i.sedare medicamentoasa (in preziua şi noaptea dinaintea interventiei): barbiturice. . anticolinergice (atropina).. .prilocaina. . cu putin timp inainte de anestezie): morfinice.relaxare musculara. . .pierdere a conştientei. tranchilizante. antihistaminice (romergan).procaina (novocaina). . sau i. I.narcoza (hipnoza) = analgezie totala + somn profund. neuroleptice.tetracaina. suprimare a reflexelor.v.m. b) amide: . ANESTEZIA LOCO-REGIONALA Principalele anestezice locale: a) esteri: .clorprocaina. Premedicatia cuprinde: .

.aspiratie obligatorie inainte de injectare.etidocaina. . agitatie. tinitus. greturi. . . .ropivacaina.evitare a unei premedicatii puternice cu barbiturice.nedepaşire a dozelor recomandate.mepivacaina (carbocaina). Reguli ce trebuie respectate in anestezia locala: . sub contact verbal permanent cu bolnavul.folosirea celei mai slabe concentratii şi a celui mai mic volum de anestezic. varsaturi.indicatie corecta a tehnicii anestezice („fiecarei interventii chirurgicale i se potriveşte o anumita anestezie”). vedere neclara. xilocaina).. . . . convulsii.asigurare a personalului competent.injectare cu viteza lenta. . coma. . cefalee.bupivacaina (marcaina). .lidocaina (xilina.monitorizare permanenta a bolnavului de catre o persoana competenta.respectare a baremurilor de dotare materiala şi medicamentoasa pentru tratamentul reactiilor adverse. . .nervoase: vertij. Reactii sistemice posibile: .

cu scadere a complexitatii supravegherii postoperatorii.1 ml i. . antihistaminice (Romergan 1 fiola i. Avantajele anesteziei locoregionale: . . .1/20 in doze de 0. aminofilina. bradicardie. .v..cardiovasculare: initial hipertensiune şi tahicardie.alergice → trebuie actionat urgent cu simpaticomimetice (adrenalina 1/10 . .anestezie tintita. . .perioada postanestezica scurta. . aritmii grave (bupivacaina).pret de cost scazut (permite chirurgia „de o zi”).. calciu.risc de tromboembolism scazut.).perioada scurta de recuperare postoperatorie.preferare de catre multi bolnavi a somnului anestezic. cu amplitudine mica. . stop respirator.pastrare a conştientei.limitare in timp a efectului anestezic. . lent). apoi hipotensiune. Dezavantejele anesteziei locoregionale: . etc.v. stop cardiac.v..risc de supradozaj.). cortizonice (HHC 200 mg i.respiratorii: respiratie neregulata. .insuficienta analgezie (uneori).lipsa relaxarii musculare.5 . .

b) diagnostice (diferentiere a durerii de tip central de cea de tip periferic). hTA). Indicatii: a) chirurgicale: . . Anestezia subarahnoidiana = anestezia de conducere produsa prin actiunea unui anestezic local introdus in spatiul subarahnoidian.interventii pe mebrele inferioare → T12. Contraindicatii (relative): .interventii pe abdomenul inferior → T8-T9. .discrazii sangvine. ANESTEZIA SPINALA Clasificare: .artrite şi spondilite ale coloanei vertebrale.boli cardiovasculare (insuficienta cardiaca. . . c) terapeutice (mai ales pentru anestezia peridurala): . . miocardite.anestezie subarahnoidiana (rahianestezie). RVP) → S1. . deformari ale coloanei.anestezie peridurala.interventii pe perineu (patologie anoperianala. .durere generata de spasm şi ocluzie vasculara.II. aritmii.interventii pe abdomenul superior (rar) → T5-T6. IMA.dureri atroce din pancreatita acuta. .

. creasta iliaca (linia Tuffier → corespunde spatiului intervertebral L3-L4). umerii cazuti spre inainte. . . etc.). etc.. cu capul flectat pe torace. Repere: apofizele spinoase. cu flectare a genunchilor pe abdomen şi a capului pe torace (pozitie comoda a pacientului. poliomielita. Pozitia bolnavului: .pozitie şezanda. cu o perna sub cap).boli neurologice preexistente (leziuni de nerv. la marginea mesei operatorii.decubit lateral.

culcare a pacientului (in general in decubit dorsal).cu indexul miinii stangi.5-5 mg diazepam). dura mater. . Tehnica propriu-zisa → strabatere cu acul a urmatoarelor planuri: piele.aseptizare locala.premedicatie.vizita preanestezica (examen general.injectare lenta a anestezicului (1 ml/sec). puls. Aspecte important de cunoscut: . se instruieşte bolnavul sa nu ridice capul pana in postoperator (evitare a cefaleei postrahianestezie). . . precizarea indicatiei sau contraindicatiei).punctia durala. explicarea pe scurt a procedurii. ligament supraspinos.prehidratare (ser fiziologic 500-1000 ml). se repereaza spatiul intervertebral dorit pentru punctionare . combatere a bradicardiei (atropina).supraveghere in postoperator (hidratare corecta).Etape parcurse in efectuarea rahianesteziei: . . . . examen local. imposibilitatea ridicarii picioarelor. TA. . ligament galben. hTA (perfuzie).aşezare in pozitie corecta a pacientului. arahnoida. tesut subcutanat. se chestioneaza bolnavul cu privire la aparitia senzatiei de caldura insotite de parestezii. senzatie de picior greu. .supraveghere a pacientului: ECG. . sedare (2.

. singura rezistenta intalnita este ligamentul galben.dintre formatiunile anatomice strabatute.hipotensiune arteriala (maxima in primele 10 minute). Alternativa (in caz de imposibilitate de depaşire a spatiului interspinos pe cale mediana) → punctie subarahnoidiana pe cale laterala. asfixie. . . Incidente şi accidente: a) cu rasunet cardio-respirator: .. cu exteriorizarea LCR → semneaza reuşita tehnicii.se punctioneaza cu ac cu mandrin. ca sa nu se indoaie.strabaterea durei mater (concomitent cu arahnoida) ofera o impresie caracteristica (foaie de pergament intepata).extragerea mandrinului.stop respirator. .acul tinut intre degetele mainii stangi. . cu patrundere in spatiul subarahnoidian printr-o gaura de conjugare. . este orientat şi impins cu degetele mainii drepte. . pentru a evita incarcarea lumenului acului cu fragmente tisulare.inteparea maduvei spinarii este perceputa de bolnav ca durere lancinanta in membrul inferior de partea intepata. apnee. . midriaza. .distanta dintre tegument şi dura mater este in general de 4-5 cm.directia acului: cu varful uşor spre cranial (paralel cu orientarea apofizelor spinale).bloc spinal total → in 3 minute apar: hTA marcata. .insuficienta cardiaca acuta. ligamentul galben are duritatea cea mai mare. .

Reperarea spatiului peridural se bazeaza pe existenta unei presiuni negative la acest nivel. Avantaje: bloc simpatic mai intins cu 2 segmente fata de blocul senzitiv.sughit. leziuni directe medulare. incontinenta fecala. . arahnoidite adezive cronice. c) cu rasunet renal: . etc.oligurie. bloc motor mai redus cu 2 segmente. .parestezii.durere la locul punctiei.).sechele neurologice permanente: sindrom al cozii de cal (retentie de urina. paralizii.b) cu rasunet digestiv: . . abolire a sensibilitatii perineale. pierdere a senzatiei de mictiune. . pierdere a functiei sexuale).v. hipoxie renala). . anurie (prin hTA.greata şi voma (prin hTA cu anoxie.retentie de urina (prin relaxare a musculaturii VU. droperidol (2. d) cu rasunet asupra sistemului nervos: . administrare simptomatica de codeina (30 mg) şi acid acetilsalicilic (600 mg). reflexe nociceptive. . hidratare adecvata. spasm al sfincterului vezical) → poate necesita sondare vezicala.cefalee (prin jocurile presionale ale LCR) → folosire de ace subtiri (G22). Anestezia peridurala = anestezie de conducere produsa prin actiunea unei solutii de anestezic local introdusa in spatiul peridural.5-5 mg i.meningism sau meningita. frica. .) → oxigenoterapie.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful