P. 1
anestezia

anestezia

|Views: 96|Likes:
Published by Mamacoli

More info:

Published by: Mamacoli on Jun 12, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/20/2012

pdf

text

original

Anestezia = stare caracterizata prin pierderea sensibilitatii, la un bolnav inconştient. Analgezia = suprimare a sensibilitatii dureroase la un bolnav conştient.

Clasificarea anesteziei: - anestezie (infiltratie) locala: infiltrare directa cu solutie de anestezic local a terminatiilor nervoase periferice, perilezional (intradermic, subcutan, intrafascial, intramuscular, etc.);

- anestezie (analgezie) locoregionala: abolire totala a impulsurilor nociceptive de la o regiune a corpului prin intreruperea temporara a conductibilitatii nervilor senzoriali; cuprinde urmatoarele tipuri particulare: - bloc nervos: tehnica de realizare a analgeziei regionale prin injectare directa in jurul nervului ce inerveaza regiunea interesata: - bloc al plexului brahial (abord cervical, supraclavicular sau axilar), - bloc al nervilor digitali (anestezie Aubert), - bloc al nervului sciatic, - bloc al plexului lombar (N. femural, obturator, femurocutan lateral), - bloc al nervilor intercostali, - bloc spinal (rahianestezie), - bloc epidural (peridural, extratecal); - anestezia regionala intravenoasa (bloc Bier): interventii chirurgicale asupra membrelor, dupa administrarea anestezicului local intr-o vena de la extremitatea membrului golit in prelabil de sange şi izolat circulator de restul organismului prin aplicarea unui garou la radacina sa;

- anestezie generala: inhalatorie (IOT, masca laringiana), intravenoasa.

Anestezia generala cuprinde:

.sedare medicamentoasa (in preziua şi noaptea dinaintea interventiei): barbiturice. anticolinergice (atropina). ANESTEZIA LOCO-REGIONALA Principalele anestezice locale: a) esteri: . antihistaminice (romergan).procaina (novocaina). . cu putin timp inainte de anestezie): morfinice.m. b) amide: .relaxare musculara.tetracaina.narcoza (hipnoza) = analgezie totala + somn profund.pierdere a conştientei. Premedicatia cuprinde: .preanestezie (administrare de substante i. .v. suprimare a reflexelor.clorprocaina. I. tranchilizante. . . . . sau i.prilocaina. neuroleptice.

bupivacaina (marcaina). . convulsii. tinitus. .nedepaşire a dozelor recomandate. Reguli ce trebuie respectate in anestezia locala: . sub contact verbal permanent cu bolnavul. . . .lidocaina (xilina. .nervoase: vertij. . .respectare a baremurilor de dotare materiala şi medicamentoasa pentru tratamentul reactiilor adverse.asigurare a personalului competent.etidocaina. Reactii sistemice posibile: . . xilocaina).evitare a unei premedicatii puternice cu barbiturice. vedere neclara. varsaturi. coma. .aspiratie obligatorie inainte de injectare. . . agitatie.mepivacaina (carbocaina).ropivacaina. .monitorizare permanenta a bolnavului de catre o persoana competenta..indicatie corecta a tehnicii anestezice („fiecarei interventii chirurgicale i se potriveşte o anumita anestezie”).injectare cu viteza lenta.folosirea celei mai slabe concentratii şi a celui mai mic volum de anestezic. greturi. cefalee.

. cu amplitudine mica. bradicardie.perioada postanestezica scurta. lent). calciu.pastrare a conştientei.).). .alergice → trebuie actionat urgent cu simpaticomimetice (adrenalina 1/10 .lipsa relaxarii musculare.risc de supradozaj.. aminofilina. stop cardiac.5 . stop respirator.1 ml i. Dezavantejele anesteziei locoregionale: . etc.risc de tromboembolism scazut. . .pret de cost scazut (permite chirurgia „de o zi”).v. . .preferare de catre multi bolnavi a somnului anestezic.v. cortizonice (HHC 200 mg i. cu scadere a complexitatii supravegherii postoperatorii.perioada scurta de recuperare postoperatorie. .cardiovasculare: initial hipertensiune şi tahicardie.insuficienta analgezie (uneori).v.. . . antihistaminice (Romergan 1 fiola i. apoi hipotensiune.respiratorii: respiratie neregulata. Avantajele anesteziei locoregionale: .anestezie tintita. aritmii grave (bupivacaina). . .limitare in timp a efectului anestezic.1/20 in doze de 0. . .

ANESTEZIA SPINALA Clasificare: .II.discrazii sangvine. .boli cardiovasculare (insuficienta cardiaca. c) terapeutice (mai ales pentru anestezia peridurala): . b) diagnostice (diferentiere a durerii de tip central de cea de tip periferic). IMA. Anestezia subarahnoidiana = anestezia de conducere produsa prin actiunea unui anestezic local introdus in spatiul subarahnoidian. . miocardite. . .dureri atroce din pancreatita acuta. RVP) → S1. deformari ale coloanei.artrite şi spondilite ale coloanei vertebrale. . .interventii pe mebrele inferioare → T12. .anestezie peridurala.interventii pe abdomenul superior (rar) → T5-T6. aritmii.interventii pe perineu (patologie anoperianala.durere generata de spasm şi ocluzie vasculara. hTA).anestezie subarahnoidiana (rahianestezie). Contraindicatii (relative): .interventii pe abdomenul inferior → T8-T9. Indicatii: a) chirurgicale: . .

. poliomielita.decubit lateral..). . cu o perna sub cap). Repere: apofizele spinoase. cu capul flectat pe torace. cu flectare a genunchilor pe abdomen şi a capului pe torace (pozitie comoda a pacientului. creasta iliaca (linia Tuffier → corespunde spatiului intervertebral L3-L4). etc. etc. Pozitia bolnavului: .boli neurologice preexistente (leziuni de nerv.pozitie şezanda.. la marginea mesei operatorii. umerii cazuti spre inainte.

ligament supraspinos. TA.5-5 mg diazepam). Tehnica propriu-zisa → strabatere cu acul a urmatoarelor planuri: piele. arahnoida. .Etape parcurse in efectuarea rahianesteziei: .culcare a pacientului (in general in decubit dorsal).injectare lenta a anestezicului (1 ml/sec). .supraveghere a pacientului: ECG. . ligament galben. examen local.punctia durala. hTA (perfuzie). .premedicatie. puls. dura mater. imposibilitatea ridicarii picioarelor.vizita preanestezica (examen general. explicarea pe scurt a procedurii. sedare (2. se repereaza spatiul intervertebral dorit pentru punctionare .aseptizare locala. precizarea indicatiei sau contraindicatiei). tesut subcutanat. .aşezare in pozitie corecta a pacientului. . se chestioneaza bolnavul cu privire la aparitia senzatiei de caldura insotite de parestezii.prehidratare (ser fiziologic 500-1000 ml). senzatie de picior greu. combatere a bradicardiei (atropina).cu indexul miinii stangi. . .supraveghere in postoperator (hidratare corecta). . se instruieşte bolnavul sa nu ridice capul pana in postoperator (evitare a cefaleei postrahianestezie). Aspecte important de cunoscut: .

. .insuficienta cardiaca acuta. . . . pentru a evita incarcarea lumenului acului cu fragmente tisulare.distanta dintre tegument şi dura mater este in general de 4-5 cm. .se punctioneaza cu ac cu mandrin. cu exteriorizarea LCR → semneaza reuşita tehnicii. . ligamentul galben are duritatea cea mai mare. .bloc spinal total → in 3 minute apar: hTA marcata. cu patrundere in spatiul subarahnoidian printr-o gaura de conjugare. apnee. .stop respirator. midriaza. singura rezistenta intalnita este ligamentul galben.extragerea mandrinului.hipotensiune arteriala (maxima in primele 10 minute). asfixie. ca sa nu se indoaie. . Incidente şi accidente: a) cu rasunet cardio-respirator: .acul tinut intre degetele mainii stangi. Alternativa (in caz de imposibilitate de depaşire a spatiului interspinos pe cale mediana) → punctie subarahnoidiana pe cale laterala.dintre formatiunile anatomice strabatute. este orientat şi impins cu degetele mainii drepte.inteparea maduvei spinarii este perceputa de bolnav ca durere lancinanta in membrul inferior de partea intepata.strabaterea durei mater (concomitent cu arahnoida) ofera o impresie caracteristica (foaie de pergament intepata).directia acului: cu varful uşor spre cranial (paralel cu orientarea apofizelor spinale).. .

hipoxie renala). droperidol (2. d) cu rasunet asupra sistemului nervos: .greata şi voma (prin hTA cu anoxie. incontinenta fecala. abolire a sensibilitatii perineale.sechele neurologice permanente: sindrom al cozii de cal (retentie de urina. .meningism sau meningita. . arahnoidite adezive cronice.5-5 mg i. administrare simptomatica de codeina (30 mg) şi acid acetilsalicilic (600 mg). anurie (prin hTA. bloc motor mai redus cu 2 segmente. Avantaje: bloc simpatic mai intins cu 2 segmente fata de blocul senzitiv.b) cu rasunet digestiv: . .v.sughit.). c) cu rasunet renal: . . etc. spasm al sfincterului vezical) → poate necesita sondare vezicala. reflexe nociceptive. frica. paralizii. .) → oxigenoterapie.oligurie. . Reperarea spatiului peridural se bazeaza pe existenta unei presiuni negative la acest nivel.durere la locul punctiei. pierdere a senzatiei de mictiune.cefalee (prin jocurile presionale ale LCR) → folosire de ace subtiri (G22). . leziuni directe medulare. pierdere a functiei sexuale). hidratare adecvata. Anestezia peridurala = anestezie de conducere produsa prin actiunea unei solutii de anestezic local introdusa in spatiul peridural.parestezii.retentie de urina (prin relaxare a musculaturii VU.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->