Anestezia = stare caracterizata prin pierderea sensibilitatii, la un bolnav inconştient. Analgezia = suprimare a sensibilitatii dureroase la un bolnav conştient.

Clasificarea anesteziei: - anestezie (infiltratie) locala: infiltrare directa cu solutie de anestezic local a terminatiilor nervoase periferice, perilezional (intradermic, subcutan, intrafascial, intramuscular, etc.);

- anestezie (analgezie) locoregionala: abolire totala a impulsurilor nociceptive de la o regiune a corpului prin intreruperea temporara a conductibilitatii nervilor senzoriali; cuprinde urmatoarele tipuri particulare: - bloc nervos: tehnica de realizare a analgeziei regionale prin injectare directa in jurul nervului ce inerveaza regiunea interesata: - bloc al plexului brahial (abord cervical, supraclavicular sau axilar), - bloc al nervilor digitali (anestezie Aubert), - bloc al nervului sciatic, - bloc al plexului lombar (N. femural, obturator, femurocutan lateral), - bloc al nervilor intercostali, - bloc spinal (rahianestezie), - bloc epidural (peridural, extratecal); - anestezia regionala intravenoasa (bloc Bier): interventii chirurgicale asupra membrelor, dupa administrarea anestezicului local intr-o vena de la extremitatea membrului golit in prelabil de sange şi izolat circulator de restul organismului prin aplicarea unui garou la radacina sa;

- anestezie generala: inhalatorie (IOT, masca laringiana), intravenoasa.

Anestezia generala cuprinde:

Premedicatia cuprinde: . . neuroleptice. anticolinergice (atropina).tetracaina.sedare medicamentoasa (in preziua şi noaptea dinaintea interventiei): barbiturice. .relaxare musculara. I. .v.m.procaina (novocaina). ANESTEZIA LOCO-REGIONALA Principalele anestezice locale: a) esteri: . sau i.narcoza (hipnoza) = analgezie totala + somn profund. b) amide: . cu putin timp inainte de anestezie): morfinice. . antihistaminice (romergan). .pierdere a conştientei. .clorprocaina.prilocaina.. tranchilizante.preanestezie (administrare de substante i. suprimare a reflexelor.

indicatie corecta a tehnicii anestezice („fiecarei interventii chirurgicale i se potriveşte o anumita anestezie”).nedepaşire a dozelor recomandate.folosirea celei mai slabe concentratii şi a celui mai mic volum de anestezic. . convulsii.. vedere neclara. . agitatie. varsaturi. Reactii sistemice posibile: . .ropivacaina.nervoase: vertij. .monitorizare permanenta a bolnavului de catre o persoana competenta. sub contact verbal permanent cu bolnavul. tinitus. . . coma. xilocaina).injectare cu viteza lenta. cefalee. Reguli ce trebuie respectate in anestezia locala: . . . .respectare a baremurilor de dotare materiala şi medicamentoasa pentru tratamentul reactiilor adverse.etidocaina.aspiratie obligatorie inainte de injectare.evitare a unei premedicatii puternice cu barbiturice. .bupivacaina (marcaina). .asigurare a personalului competent. .mepivacaina (carbocaina). .lidocaina (xilina. greturi.

).v.perioada postanestezica scurta. . aritmii grave (bupivacaina).risc de tromboembolism scazut. lent). .lipsa relaxarii musculare.1/20 in doze de 0. . cu scadere a complexitatii supravegherii postoperatorii. calciu. .perioada scurta de recuperare postoperatorie.cardiovasculare: initial hipertensiune şi tahicardie.pastrare a conştientei. .1 ml i. .insuficienta analgezie (uneori). cortizonice (HHC 200 mg i. antihistaminice (Romergan 1 fiola i.anestezie tintita. . .pret de cost scazut (permite chirurgia „de o zi”). apoi hipotensiune. stop respirator. cu amplitudine mica. stop cardiac. .respiratorii: respiratie neregulata.risc de supradozaj. .. Avantajele anesteziei locoregionale: . .limitare in timp a efectului anestezic. aminofilina. Dezavantejele anesteziei locoregionale: .v.v. bradicardie.).. etc.preferare de catre multi bolnavi a somnului anestezic.alergice → trebuie actionat urgent cu simpaticomimetice (adrenalina 1/10 . ..5 .

boli cardiovasculare (insuficienta cardiaca.discrazii sangvine. deformari ale coloanei. . Contraindicatii (relative): . .dureri atroce din pancreatita acuta.II. . Indicatii: a) chirurgicale: . .interventii pe perineu (patologie anoperianala.interventii pe mebrele inferioare → T12. Anestezia subarahnoidiana = anestezia de conducere produsa prin actiunea unui anestezic local introdus in spatiul subarahnoidian. c) terapeutice (mai ales pentru anestezia peridurala): .artrite şi spondilite ale coloanei vertebrale.durere generata de spasm şi ocluzie vasculara. b) diagnostice (diferentiere a durerii de tip central de cea de tip periferic).interventii pe abdomenul inferior → T8-T9. ANESTEZIA SPINALA Clasificare: . . hTA). . aritmii. miocardite. . . IMA. RVP) → S1.interventii pe abdomenul superior (rar) → T5-T6.anestezie subarahnoidiana (rahianestezie).anestezie peridurala.

pozitie şezanda. etc.boli neurologice preexistente (leziuni de nerv. Repere: apofizele spinoase.decubit lateral.). etc. la marginea mesei operatorii. .. cu capul flectat pe torace. Pozitia bolnavului: . poliomielita. . cu o perna sub cap). cu flectare a genunchilor pe abdomen şi a capului pe torace (pozitie comoda a pacientului. creasta iliaca (linia Tuffier → corespunde spatiului intervertebral L3-L4). umerii cazuti spre inainte..

tesut subcutanat.premedicatie. explicarea pe scurt a procedurii. . . dura mater. ligament galben.Etape parcurse in efectuarea rahianesteziei: . se repereaza spatiul intervertebral dorit pentru punctionare . .5-5 mg diazepam).punctia durala. examen local. puls.aseptizare locala. combatere a bradicardiei (atropina). . Tehnica propriu-zisa → strabatere cu acul a urmatoarelor planuri: piele. Aspecte important de cunoscut: . precizarea indicatiei sau contraindicatiei). . hTA (perfuzie). se instruieşte bolnavul sa nu ridice capul pana in postoperator (evitare a cefaleei postrahianestezie). se chestioneaza bolnavul cu privire la aparitia senzatiei de caldura insotite de parestezii.cu indexul miinii stangi.prehidratare (ser fiziologic 500-1000 ml). sedare (2. .supraveghere in postoperator (hidratare corecta).vizita preanestezica (examen general. . TA. arahnoida. .culcare a pacientului (in general in decubit dorsal). ligament supraspinos.injectare lenta a anestezicului (1 ml/sec). senzatie de picior greu. . imposibilitatea ridicarii picioarelor.aşezare in pozitie corecta a pacientului.supraveghere a pacientului: ECG.

pentru a evita incarcarea lumenului acului cu fragmente tisulare. . .se punctioneaza cu ac cu mandrin. . .stop respirator.. cu patrundere in spatiul subarahnoidian printr-o gaura de conjugare. . ligamentul galben are duritatea cea mai mare. este orientat şi impins cu degetele mainii drepte. Incidente şi accidente: a) cu rasunet cardio-respirator: . cu exteriorizarea LCR → semneaza reuşita tehnicii. midriaza. .insuficienta cardiaca acuta. asfixie. . singura rezistenta intalnita este ligamentul galben. .acul tinut intre degetele mainii stangi. .bloc spinal total → in 3 minute apar: hTA marcata.extragerea mandrinului. apnee.dintre formatiunile anatomice strabatute.hipotensiune arteriala (maxima in primele 10 minute). . . Alternativa (in caz de imposibilitate de depaşire a spatiului interspinos pe cale mediana) → punctie subarahnoidiana pe cale laterala.distanta dintre tegument şi dura mater este in general de 4-5 cm.inteparea maduvei spinarii este perceputa de bolnav ca durere lancinanta in membrul inferior de partea intepata.strabaterea durei mater (concomitent cu arahnoida) ofera o impresie caracteristica (foaie de pergament intepata). ca sa nu se indoaie.directia acului: cu varful uşor spre cranial (paralel cu orientarea apofizelor spinale).

sughit. d) cu rasunet asupra sistemului nervos: . hipoxie renala).5-5 mg i.durere la locul punctiei. .greata şi voma (prin hTA cu anoxie. Avantaje: bloc simpatic mai intins cu 2 segmente fata de blocul senzitiv. frica.b) cu rasunet digestiv: . Reperarea spatiului peridural se bazeaza pe existenta unei presiuni negative la acest nivel.v. anurie (prin hTA. . hidratare adecvata.retentie de urina (prin relaxare a musculaturii VU.) → oxigenoterapie. incontinenta fecala. Anestezia peridurala = anestezie de conducere produsa prin actiunea unei solutii de anestezic local introdusa in spatiul peridural. paralizii.sechele neurologice permanente: sindrom al cozii de cal (retentie de urina. bloc motor mai redus cu 2 segmente.oligurie. pierdere a functiei sexuale). leziuni directe medulare.meningism sau meningita. . . administrare simptomatica de codeina (30 mg) şi acid acetilsalicilic (600 mg).).cefalee (prin jocurile presionale ale LCR) → folosire de ace subtiri (G22). pierdere a senzatiei de mictiune. .parestezii. etc. . spasm al sfincterului vezical) → poate necesita sondare vezicala. . c) cu rasunet renal: . reflexe nociceptive. arahnoidite adezive cronice. droperidol (2. abolire a sensibilitatii perineale.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful