Anestezia = stare caracterizata prin pierderea sensibilitatii, la un bolnav inconştient. Analgezia = suprimare a sensibilitatii dureroase la un bolnav conştient.

Clasificarea anesteziei: - anestezie (infiltratie) locala: infiltrare directa cu solutie de anestezic local a terminatiilor nervoase periferice, perilezional (intradermic, subcutan, intrafascial, intramuscular, etc.);

- anestezie (analgezie) locoregionala: abolire totala a impulsurilor nociceptive de la o regiune a corpului prin intreruperea temporara a conductibilitatii nervilor senzoriali; cuprinde urmatoarele tipuri particulare: - bloc nervos: tehnica de realizare a analgeziei regionale prin injectare directa in jurul nervului ce inerveaza regiunea interesata: - bloc al plexului brahial (abord cervical, supraclavicular sau axilar), - bloc al nervilor digitali (anestezie Aubert), - bloc al nervului sciatic, - bloc al plexului lombar (N. femural, obturator, femurocutan lateral), - bloc al nervilor intercostali, - bloc spinal (rahianestezie), - bloc epidural (peridural, extratecal); - anestezia regionala intravenoasa (bloc Bier): interventii chirurgicale asupra membrelor, dupa administrarea anestezicului local intr-o vena de la extremitatea membrului golit in prelabil de sange şi izolat circulator de restul organismului prin aplicarea unui garou la radacina sa;

- anestezie generala: inhalatorie (IOT, masca laringiana), intravenoasa.

Anestezia generala cuprinde:

m. neuroleptice.preanestezie (administrare de substante i.sedare medicamentoasa (in preziua şi noaptea dinaintea interventiei): barbiturice. .tetracaina. . . . cu putin timp inainte de anestezie): morfinice.. I.procaina (novocaina). b) amide: .pierdere a conştientei. . sau i. suprimare a reflexelor. . Premedicatia cuprinde: .relaxare musculara.v.narcoza (hipnoza) = analgezie totala + somn profund.prilocaina. tranchilizante. antihistaminice (romergan).clorprocaina. anticolinergice (atropina). ANESTEZIA LOCO-REGIONALA Principalele anestezice locale: a) esteri: .

.respectare a baremurilor de dotare materiala şi medicamentoasa pentru tratamentul reactiilor adverse.. .injectare cu viteza lenta.indicatie corecta a tehnicii anestezice („fiecarei interventii chirurgicale i se potriveşte o anumita anestezie”). convulsii. .bupivacaina (marcaina). greturi.monitorizare permanenta a bolnavului de catre o persoana competenta. tinitus.folosirea celei mai slabe concentratii şi a celui mai mic volum de anestezic.ropivacaina. cefalee. . . agitatie.evitare a unei premedicatii puternice cu barbiturice. . Reactii sistemice posibile: . .etidocaina. . . . vedere neclara. coma.nedepaşire a dozelor recomandate. . . . varsaturi.aspiratie obligatorie inainte de injectare.mepivacaina (carbocaina). sub contact verbal permanent cu bolnavul. Reguli ce trebuie respectate in anestezia locala: .asigurare a personalului competent.lidocaina (xilina.nervoase: vertij. xilocaina).

lipsa relaxarii musculare.limitare in timp a efectului anestezic.perioada postanestezica scurta. .. Avantajele anesteziei locoregionale: . . etc. cu amplitudine mica. . stop cardiac.1/20 in doze de 0. . aminofilina.v.v.. lent). stop respirator.).5 .). .v. . . . aritmii grave (bupivacaina). . cu scadere a complexitatii supravegherii postoperatorii.alergice → trebuie actionat urgent cu simpaticomimetice (adrenalina 1/10 . cortizonice (HHC 200 mg i. calciu.anestezie tintita.. .1 ml i.cardiovasculare: initial hipertensiune şi tahicardie. antihistaminice (Romergan 1 fiola i. .risc de supradozaj.perioada scurta de recuperare postoperatorie. apoi hipotensiune.pastrare a conştientei.risc de tromboembolism scazut. .pret de cost scazut (permite chirurgia „de o zi”).respiratorii: respiratie neregulata. bradicardie.insuficienta analgezie (uneori).preferare de catre multi bolnavi a somnului anestezic. Dezavantejele anesteziei locoregionale: .

boli cardiovasculare (insuficienta cardiaca. .interventii pe mebrele inferioare → T12. .interventii pe abdomenul superior (rar) → T5-T6. . Anestezia subarahnoidiana = anestezia de conducere produsa prin actiunea unui anestezic local introdus in spatiul subarahnoidian. b) diagnostice (diferentiere a durerii de tip central de cea de tip periferic). IMA. aritmii. .anestezie peridurala.dureri atroce din pancreatita acuta.anestezie subarahnoidiana (rahianestezie).durere generata de spasm şi ocluzie vasculara. . deformari ale coloanei.interventii pe abdomenul inferior → T8-T9. c) terapeutice (mai ales pentru anestezia peridurala): .II. ANESTEZIA SPINALA Clasificare: .interventii pe perineu (patologie anoperianala. . miocardite.artrite şi spondilite ale coloanei vertebrale. . Contraindicatii (relative): . . RVP) → S1. hTA).discrazii sangvine. Indicatii: a) chirurgicale: .

cu flectare a genunchilor pe abdomen şi a capului pe torace (pozitie comoda a pacientului..).boli neurologice preexistente (leziuni de nerv. . .pozitie şezanda. Pozitia bolnavului: . umerii cazuti spre inainte. la marginea mesei operatorii. etc. creasta iliaca (linia Tuffier → corespunde spatiului intervertebral L3-L4). poliomielita.decubit lateral. cu capul flectat pe torace.. cu o perna sub cap). etc. Repere: apofizele spinoase.

ligament supraspinos. .premedicatie. TA.supraveghere a pacientului: ECG. tesut subcutanat. Aspecte important de cunoscut: . imposibilitatea ridicarii picioarelor. combatere a bradicardiei (atropina). . examen local.aşezare in pozitie corecta a pacientului. se repereaza spatiul intervertebral dorit pentru punctionare . . arahnoida. .5-5 mg diazepam).injectare lenta a anestezicului (1 ml/sec). .cu indexul miinii stangi. explicarea pe scurt a procedurii.punctia durala. sedare (2.vizita preanestezica (examen general. puls. . se instruieşte bolnavul sa nu ridice capul pana in postoperator (evitare a cefaleei postrahianestezie).culcare a pacientului (in general in decubit dorsal). precizarea indicatiei sau contraindicatiei).Etape parcurse in efectuarea rahianesteziei: .prehidratare (ser fiziologic 500-1000 ml). dura mater.supraveghere in postoperator (hidratare corecta). ligament galben. . senzatie de picior greu. se chestioneaza bolnavul cu privire la aparitia senzatiei de caldura insotite de parestezii.aseptizare locala. . hTA (perfuzie). . Tehnica propriu-zisa → strabatere cu acul a urmatoarelor planuri: piele.

dintre formatiunile anatomice strabatute. asfixie. .extragerea mandrinului. cu exteriorizarea LCR → semneaza reuşita tehnicii. .bloc spinal total → in 3 minute apar: hTA marcata.se punctioneaza cu ac cu mandrin.strabaterea durei mater (concomitent cu arahnoida) ofera o impresie caracteristica (foaie de pergament intepata).inteparea maduvei spinarii este perceputa de bolnav ca durere lancinanta in membrul inferior de partea intepata. .distanta dintre tegument şi dura mater este in general de 4-5 cm.insuficienta cardiaca acuta.directia acului: cu varful uşor spre cranial (paralel cu orientarea apofizelor spinale). . . . ligamentul galben are duritatea cea mai mare. apnee. pentru a evita incarcarea lumenului acului cu fragmente tisulare.acul tinut intre degetele mainii stangi..hipotensiune arteriala (maxima in primele 10 minute). . . . . cu patrundere in spatiul subarahnoidian printr-o gaura de conjugare. . ca sa nu se indoaie. singura rezistenta intalnita este ligamentul galben. este orientat şi impins cu degetele mainii drepte. Incidente şi accidente: a) cu rasunet cardio-respirator: . Alternativa (in caz de imposibilitate de depaşire a spatiului interspinos pe cale mediana) → punctie subarahnoidiana pe cale laterala. midriaza.stop respirator.

reflexe nociceptive. abolire a sensibilitatii perineale.oligurie.greata şi voma (prin hTA cu anoxie. . hipoxie renala).parestezii. paralizii.durere la locul punctiei. d) cu rasunet asupra sistemului nervos: . frica. leziuni directe medulare. incontinenta fecala. arahnoidite adezive cronice. Anestezia peridurala = anestezie de conducere produsa prin actiunea unei solutii de anestezic local introdusa in spatiul peridural. .v.sughit. bloc motor mai redus cu 2 segmente. . . etc. Reperarea spatiului peridural se bazeaza pe existenta unei presiuni negative la acest nivel. spasm al sfincterului vezical) → poate necesita sondare vezicala. . droperidol (2.retentie de urina (prin relaxare a musculaturii VU. Avantaje: bloc simpatic mai intins cu 2 segmente fata de blocul senzitiv.b) cu rasunet digestiv: .).5-5 mg i.) → oxigenoterapie.meningism sau meningita. . anurie (prin hTA. administrare simptomatica de codeina (30 mg) şi acid acetilsalicilic (600 mg). c) cu rasunet renal: .cefalee (prin jocurile presionale ale LCR) → folosire de ace subtiri (G22). hidratare adecvata. pierdere a functiei sexuale). . pierdere a senzatiei de mictiune.sechele neurologice permanente: sindrom al cozii de cal (retentie de urina.