P. 1
Divortul in Romania

Divortul in Romania

|Views: 334|Likes:
Published by Radu Petrila

More info:

Published by: Radu Petrila on Aug 10, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/07/2014

pdf

text

original

Impacarea sotilor in cursul procesului de divort

In procesul de divort nu sunt aplicabile dispozitiile de drept comun referitoare la impacarea partilor in procesul civil. Actiunea de divort se stinge prin impacarea sotilor in orice faza a procesului, impacare de care instanta de judecata ia doar act (conform art. 618 al.2, actiunea de divort se stinge prin impacarea sotilor, chiar daca intervine in apel sau recurs, iar apelul sau recursul nu sunt timbrate conform legii ). Aceasta norma este nu numai imperativa ci si speciala si are prioritate fata de o alta norma imperativa (cea a perimarii), astfel incat s-a considerat ca solutia impacarii are prioritate fata de solutia constatarii perimarii ( daca nu ar fi asa s-ar ajunge la situatia in care partile, desi s-au impacat si convietuiesc in continuare, ar trebui sa se recasatoreasca. Daca dupa impacare se ivesc fapte noi care ar justifica o noua actiune de divort, reclamantul o poate introduce, avand posibilitatea sa se foloseasca si de faptele vechi ( art. 618 al.3 CODUL DE PROCEDURA CIVILA. In practica judiciara s-a decis ca daca actiunea de divort se stinge prin impacarea sotilor, recursul in acest caz este neintemeiat, sotul avand la dispozitie o noua actiune putand invoca si fapte anterioare. Daca nu se ivesc fapte noi, reclamantul nu se va putea folosi de faptele vechi, existand, in aceasta privinta autoritate de lucru judecat, in acelasi sens s-a pronuntat si practica judiciara stabilindu-se printr-o decizie de speta, ca faptele vechi invocate intr-un proces penal care s-a stins prin impacarea sotilor nu pot constitui in mod exclusiv, motive care sa fundamenteze introducerea unei actiuni de divort atata timp cat dupa impacare nu au mai intervenit si alte fapte . In privinta taxei de timbru, in legislatia dinainte de 1997 exista o prevedere care insera regila, ca in masura in care partile ajung sa se impace pe parcursul judecarii cauzei si reclamantul isi retrage actiunea, instanta de judecata emitea o adresa catre CEC pentru restituirea a jumatate din taxa de timbru. Aceasta prevedere nu a mai fost mentinuta insa in legea 147/1997 ( legea taxei de timbru). Am precizat la inceput ca in cazul impacarii partilor din cadrul procesului de divort nu se aplica regulile dreptului comun cu privire la tranzitie. Dar, in fapt, impacarea sotilor este pana la urma tot o " tranzactie ", deoarece stingerea procesului este tot rezultatul unor concesii reciproce, astfel cum, de regula, au loc intre soti inainte de sesizarea instantei, dar, de data aceasta, ele se fac in vederea curmarii procesului, ceea ce are drept rezultat inchiderea dosarului de divort. In legatura cu renuntarea reclamantului, in dreptul comun, aceasta este intalnita in doua variante: renuntarea la judecata si renuntarea la dreptul subiectiv al judecatii. In materia divortului opereaza doar renuntarea la judecata, in acest sens art.618 al. l CODUL DE PROCEDURA CIVILA stipuland ca " reclamantul poate renunta la cerere in tot timpul judecatii inaintea instantelor de fond, chiar daca paratul se impotriveste". Este o solutie legislativa care doreste sa contribuie la salvarea casniciei. Dupa modificarea legislativa din 1993 acest text si-a racapatat intelesul initial, in sensul ca, renuntarea se poate face rara consimtamantul paratului numai in fata primei instante, si a celei de apel, deoarece textul se refera la instantele de fond" . Asa fiind, numai daca reclamantul ar dori sa renunte la judecata

renuntarea nu are nici o inraurire asupra cererii facute de parat. el nu mai poate retracta si deci instanta va trebui sa ia act de renuntare si sa inchida dosarul. insasi expresia de stingere a unei actiuni implica ideea incetarii ei de indata. nu exista cel putin in ipoteza prevazuta de art. va pronunta o incheiere sau o sentinta procesul inchizandu-se ( acelasi lucru este valabil si pentru impacarea sotilor ).in fata instantei de recurs ar fi nevoie de consimtamantul sotului parat. Judecata va continua insa in cererea reconventionala a sotului parat (daca s-a formulat o astfel de cerere).618 CODUL DE PROCEDURA CIVILA. astfel ca ea este suceptibila numai de recurs. Evident intre cele doua texte exista deosebiri dar acestea nu duc la aplicarea celorlalte prevederi ale art. De aceea este discutabila tendinta judecatorilor in sensul pronuntarii hotararilor " cu recurs in 30 zile". iar pe de alta parte a considerat admisibil recursul sotilor impotriva hotararii prin care s-a luat act de impacarea lor. promovarea recursului ar fi lipsita de orice finalitate caci actul unilateral al renuntarii la judecata este irevocabil. o deosebire de esenta intre renuntarea la judecata ( prevazuta de art. Practica nu este uniforma cu privire la faptul ca.l CODUL DE PROCEDURA CIVILA. Daca reclamantul a renuntat la cererea sa.246 CODUL DE PROCEDURA CIVILA de la care art.618 al. in cazurile in care reclamantul a renuntat la cererea de divort sau actiunea s-a stins prin impacare. b) " Actiunea de divort se stinge prin impacarea sotilor ". Incheierea este data.618 nu deroga. l CODUL DE PROCEDURA CIVILA ) este o varietate a renuntarii la judecata ( art. judecatorul urmeaza sa pronunte o hotarare fara drept de recurs conform art. conform art. Cu privire la admisibilitatea recursului sotilor impotriva hotararii pronuntate ca urmare a renuntarii reclamantului la cererea de divort ori a stingerii ei prin impacare au existat discutii . instanta luand act de desistarea reclamantului. Hotararea data este o incheiere . definitiv si ireversibil.2 CODUL DE PROCEDURA CIVILA. In literatura de specialitate s-a precizat ca incheierea este cea corecta deoarece intr-o astfel de situatie instanta nu rezolva fondul cauzei si deci conform art. 299 CODUL DE PROCEDURA CIVILA. Motivele aduse in sprijinul acestei idei sunt urmatoarele: a) renuntarea in acest caz ( art. . In consecinta. deoarece conform art. Ca atare.2.246 al. 246 CODUL DE PROCEDURA CIVILA ) si renuntarea la cererea de divort. Pe de alta parte. Pe de alta parte. Intentia legiuitorului este de a stimula impacarea sotilor si dupa ce actiunea de divort a fost declansata. de vreme ce luand act de renuntarea la judecata. nu se poate concepe ca legiuitorul pe de o parte a reglementat stingerea actiunii de divort.255 CODUL DE PROCEDURA CIVILA. instanta pronunta o incheiere ar nefiresc ca in cazul renuntarii la cererea de divort. Ori. litigiul sa se finalizeze printr-o sentinta. fara drept de apel.618 al. In practica s-a decis ca reclamantul poate in procesul de divort sa renunte la judecata si in recurs daca paratul nu se opune. 246 al. un act de renuntare a reclamantului la cererea de divort formulata de el. asa cum rezulta din art. 246 CODUL DE PROCEDURA CIVILA ).

101 al. instanta pronunta o hotarare . operand atat in fata primei instante. legiuitorul deroga insa. deoarece statul este interesat ca distribuirea justitiei sa se realizeze in cele mai bune conditii . Din dispozitiile art. cat si a instantelor competente sa solutioneze caile de atac. chiar impotriva incapabililor daca a ramas in nelucrare din vina partii timp de un an in materie civila si sase luni in materie comerciala. perimarea nu va opera .iar.Perimarea actiunii de divort Aceasta institutie juridica este reglementata in art. contestatie apel.de actele ce trebuiau sa-i succeada in mod firesc. Perimarea fiind un incident fata de cererea principala. sanctiunea ce intervine in cazul nerespectarii cerintei de a exista continuitate intre actele procedurale este perimarea. Termenul de perimare fiind un termen procedural legal ar trebui sa curga continuu. Art. 248. fie termenul de perimare a fost suspendat sau intrerupt). stabilind ca termenul de perimare poate fi intrerupt sau suspendat. Deci. Daca cererea de perimare se respinge. revizuire si orice alta cerere de reformare sau de revocare se perima de drept.248 CODUL DE PROCEDURA CIVILA. fara posibilitate de intrerupere de la prima pana la ultima zi. Ea totusi trebuie constatata printr-o hotarare judecatoreasca care sa declare stins procesul .din vina partii . deoarece asupra perimarii trebuie sa aiba loc o dezbatere contradictorie. care consta in stingerea procesului in faza in care se gaseste. recurs. Perimarea opereaza chiar cand ambele parti au consimtit ca procesul sa ramana in nelucrare. in al.248 rezulta ca perimarea este o sanctiune procedurala de aplicare generala in faza judecatii. Constatarea perimarii se face in urma repunerii procesului pe rol din oficiu. cererea n-a ajuns inca la instanta competenta sa o judece sau nu se poate fixa termen de judecata . Perimarea opereaza de drept. cand actul de procedura urma sa fie indeplinit din oficiu. In cazul in care cererea de perimare este admisa. fara vina partii. pe de alta parte sa nu persiste un timp prea indelungat situatiile juridice nelamurite. 248 al. l CODUL DE PROCEDURA CIVILA stabileste ca partea nu se socoteste in vina.fara ca instantele sa fie aglomerate cu procese ramase in nelucrare . partile trebuie citate in acest scop.3 care stabileste ca termenele statornicite pe ani sau luni se sfarsesc in ziua anului sau lunii corespunzatoare zilei de plecare. Perimarea incepe sa curga de la data ultimului act de procedura facut in cauza. care stabileste ca orice cerere de chemare in judecata. Termenul de perimare de un an in materie civila se calculeaza conform dispozitiilor din art. In al doilea rand. in aceasta materie. cauza ramanand astfel in nelucrare. act ce nu a mai fost urmarita . deci cererea de chemare in judecata sau de exercitare a unei cai de atac se considera virtual stinsa prin simpla implinire a termenului de perimare. Deci. Stabilirea imprejurarii ca procesul a ramas in nelucrare din vina partii este o chestiune de fapt care trebuie dovedita. rezulta ca pentru a interveni perimarea este necesar sa se constate ca lasarea in nelucrare se datoreaza culpei partii. doi se prevede ca termenul perimarii nu curge cat timp. Institutia perimarii da expresie unor interese generale. iar. ori de cate ori vina partii lipseste. trebuie rezolvata de completul de judecata in aceeasi compunere ca pentru judecarea cererii perimabile. din prevederile art. instanta va pronunta o incheiere prin care va constata ca perimarea nu a operat ( fie nu exista culpa partii.

se poate afirma ca perimarea este o consecinta a suspendarii. O decizie a Tribunalului Sibiu prevede ca tot aceasta este instanta competenta in cazul in care sotii.5 CODUL DE PROCEDURA CIVILA care instituie regula " actor scquitur forum rei ". l lit. Imprejurarea ca. potrivit competentei materiale de drept comun. l CODUL DE PROCEDURA CIVILA ).care este susceptibila numai de recurs. sanctiunea stinge nu numai judecata la instanta de apel. Perimarea stinge procesul impreuna cu actele de procedura. va cita partile si in final pronunta o sentinta prin care constata perimarea actiunii de divort. l pct. deoarece. in masura in care noua instanta socoteste ca nu este de trebuinta refacerea lor ( art. Prin domiciliu comun se intelege locul unde sotii au locuit in chip statornic. partile pot folosi probele administrate in cursul judecarii cererii perimate. In concluzie. 254 al. nu prezinta importanta sub aspectul competentei instantei de divort. ci in raza judecatoriei ultimului domiciliu comun ). instanta. actiunea de divort se judeca. care nu se gaseste in raza teritoriala a instantei la care a fost introdusa actiunea. reclamantul si-a schimbat localitatea. plecati definitiv din Romania. Dispozitii derogatorii intalnim numai in materia competentei teritoriale. partile fiind repuse in situatia anterioara. In jurisprudenta s-a decis ca.607 prevede ca cererea de divort este de competenta judecatoriei in care se afla ultimul domiciliu comun al sotilor.31 din 1954 ) ci locul in care cei doi soti au locuit efectiv. la un termen de judecata partile lipsesc procesul se suspenda de drept . art. la stabilirea competentei. insa numai daca la data introducerii actiunii cel putin unul dintre soti mai locuieste in circumscriptia judecatoriei in care se afla cel din urma domiciliu comun ( nu trebuie ca locuinta unuia din soti sa fie neaparat la ultimul domiciliu comun. daca in procesul de divort.h Codul de Procedura Civila). va repune cauza pe rol. ( Termenul de recurs este de 15 zile ').2 CODUL DE PROCEDURA CIVILA ). 13 din Decretul nr. ci impiedica exercitarea din nou a apelului. Pentru a determina " ultimul domiciliu comun ". . Schimbarea domiciliului sotilor. Asa cum s-a precizat in capitolul anterior. unde se presupune ca raporturile dintre soti sunt mai bine cunoscute si mai usor de dovedit. au amandoi domiciliul in strainatate. intrucat raporturile lor matrimoniale s-au consumat numai in acea localitate. ultimul domiciliu comun al sotilor poate fi probat prin orice mijloc de proba ). Daca a trecut un an si reclamantul a formulat o cerere pentru continuarea procesului. fara a se fi indeplinit formalitatile cerute de actele normative referitoare la evidenta populatiei ( fiind o imprejurare de fapt. prezinta importanta data la care s-a introdus actiunea . Daca se perima apelul. spre deosebire de art. Instanta competenta de judecata a procesului de divort Spre deosebire de actiunea in declararea nulitatii casatoriei care este de competenta tribunalului (art. de catre judecatorie ( art. din oficiu. dupa introducerea actiunii de divort. chiar si arunci cand convietuirea lor a fost de scurta durata. astfel incat hotararea de prima instanta se desfiinteaza. nu intereseaza sensul strict juridic al notiunii de domiciliu ( art. nu este de natura sa atraga necompetenta instantei legal sesizate.2 pct. intr-o noua cerere. ulterior introducerii actiunii de divort.

potrivit dispozitiilor art. Aceasta pentru ca in materie de divort competenta teritoriala este stabilita prin norme imperative si deci fiind absoluta.607 nu se ocupa de ipoteza in care paratul nu are domiciliul cunoscut. Din cele prezentate reiese ca regula in dreptul elvetian este identica cu cea din dreptul comun roman si anume cu prevederile art. Daca nici resedinta acestuia nu este cunoscuta va deveni competenta judecatoria de la domiciliul reclamantului. art. nici unul dintre soti nu mai locuieste in circumscriptia judecatoriei ultimului omiciliu comun. la data introducerii actiunii. actiunea pentru stabilirea pensiei de intretinere in favoarea minorului se introduce la instanta domiciliului reclamantului. nu sunt toate deopotriva competente si deci reclamantul nu are posibilitate de optiune ci el trebuie sa-si intenteze actiunea in ordinea si conditiile stabilite de lege . Desi.5 CODUL DE PROCEDURA CIVILA. fara a conditiona aceasta competenta de inexistenta unei resedinte cunoscute. ar trebui sa se aplice regula de drept comun.5 CODUL DE PROCEDURA CIVILA. in doctrina si jurisprudenta s-a decis insa ca actiunea se introduce la judecatoria domiciliului reclamantului. care prevad aceasta competenta numai daca paratul. Instantele enumerate de art. cum ar fi desfiintarea casatoriei. potrivit carora: " cererea de pensie alimentara se va face la judecatoria investita cu cererea de despartire. chiar daca intre timp s-au ivit schimbari cu privire la domiciliul partilor ". De asemenea.607 CODUL DE PROCEDURA CIVILA. prin actiunea de divort se solicita si impartirea bunurilor comune. competenta revine instantei indicate de dispozitiile art.Conform art. partile sau chiar instanta nu o pot inlatura. sau daca. competenta revenind judecatoriei de la resedinta paratului. daca actiunea se promoveaza atunci cand intre parintii minorului exista un proces de divort. Trebuie observat insa ca. in cazul in care sotii nu au avut un domiciliu comun. inscrisa in art. art. art. .611 CODUL DE PROCEDURA CIVILA. in situatia in care sotul parat are domiciliul sau resedinta in strainatate. In situatia in care.5 CODUL DE PROCEDURA CIVILA. Codul Civil elvetian reglementeaza diferit de dreptul roman competenta in materia divortului. care domiciliaza in strainatate. ca si in cazul in care paratul ar avea domiciliul in strainatate. in acest caz. 13 CODUL DE PROCEDURA CIVILA ( cererile privitoare la bunuri miscatoare se fac numai la instanta in circumscriptia careia se afla miscatoarele ) deoarece cererea de partaj are un caracter accesoriu fata de actiunea de divort.611 CODUL DE PROCEDURA CIVILA cuprinde o derogare. fiind o norma speciala. in legatura cu competenta instantei de divort trebuie amintite si prevederile art. Pe de alta parte.607 CODUL DE PROCEDURA CIVILA si nu de dispozitiile art. ea este de stricta interpretare si nu poate fi aplicata prin analogie la alte materii. 607 CODUL DE PROCEDURA CIVILA. 144 precizand in acest sens ca "este competent judecatorul de la domiciliul reclamantului". nu are o resedinta cunoscuta in tara ). iar printre acestea se gasesc bunuri imobile. Acelasi articol precizeaza ca. 10 CODUL DE PROCEDURA CIVILA. isi gasesc aplicare dispozitiile dreptului comun si deci cererea va fi adresata judecatoriei de la ultimul domiciliu sau resedinta sotului parat. actiunea se va inainta la judecatoria in raza careia domiciliaza reclamantii ( acest text se indeparteaza de dispozitiile art.

In aceasta situatie nu are importanta daca paratul a fost sau nu legal citat. provenit din ignoranta sau nepasarea lor. lipseste nejustificat la un termen de infatisare. daca reclamantul sau paratul nu a cerut judecarea in lipsa . dupa caz. judecata nu este " reluata " ci numai " continuata ". Suspendarea are un efect general. b) cand nici una din parti nu se infatiseaza la strigarea pricinii. singurul caz aplicabil de suspendare este cel prevazut de art. ea vizeaza toate partile din proces. suspendarea judecatii intervine in mai multe cazuri expres si limitativ prevazute de lege . in sensul ca. Deoarece prin suspendare instanta nu se dezinvesteste. Vremelnic doar judecata este suspendata. Pe temeiul art. care poate fi expresa sau tacita ( lipsa lor de diligenta). In materia dreptului procesual civil. Daca insa reclamantul. actele procedurale anterioare isi conserva eficacitatea ). reclamantul va trebui sa plateasca si 50% . Totusi. orice act de judecata facut pe timpul suspendarii judecatii ( cu exceptia cererii de redeschidere a judecatii ) este lovit de nulitate. (nulitatea are insa un caracter relativ. recurs ( art.Suspendarea judecatii in procesul de divort Suspendarea judecatii reprezinta un incident in cursul desfasurarii acesteia. 282 al. ci se amana doar. nu in scopul de a determina astfel suspendarea judecatii.2 CODUL DE PROCEDURA CIVILA. 316 CODUL DE PROCEDURA CIVILA ) daca si hotararea ce s-ar pronunta in judecata suspendata ar fi susceptibila de atac. Suspendarea se dispune printr-o incheiere. ea putand fi invocata numai de partea m folosul careia s-a dispus suspendarea ). Prin suspendarea judecatii se intelege deci oprirea cursului judecatii datorita unor imprejurari voite de parti. legal citat. instanta nu se dezinvesteste. sau independente de vointa lor. Suspendarea judecatii nu este o solutie de continuitate: judecata subzista ( cererea introductiva isi produce efectele. In aceasta situatie. pentru a se evita astfel pronuntarea unor hotarari contradictorii. " Incident " intrucat judecata trebuie sa se caracterizeze prin continuitate ori suspendarea judecatii desemneaza situatia in care procedura de judecata este oprita. Dar instanta nu poate continua judecata din oficiu ci printr-o cerere formulata de reclamant pentru deachiderea procesului. dar ea este vremelnic suspendata. Prin incheierea de suspendare a judecatii. pentru procedura divortului. 242 CODUL DE PROCEDURA CIVILA care dispune ca instanta " va suspenda judecata: a) cand amandoua partile o cer. ceea ce s-a suspendat nu " se inchide " nu " se stinge ". de asemeni. cand partile se afla in imposibilitatea fizica sau juridica de a se prezenta la judecata . " Ambele ipoteze evoca manifestarea de vointa a partilor. cea de-a doua ipoteza poate avea si semnificatia unei sanctiuni pentru dezinteresul partilor. Prin definitie de altfel. judecatorul suspenda de drept actiunea atunci cand la un termen de judecata atat paratul cat si reclamantul lipsesc. judecata subzista deci. procesul va fi suspendat. impotriva incheierii se poate face apel sau. instanta constatand prin aceasta existenta imprejurarii care a condus la masura amintita. Deci.

instanta va fixa un termen si va cita partile. Alaturi de aceste mijloace de probatiune judiciara trebuie adaugate cele reglementate de Codul de Procedura civila. regulata indeplinire a procedurii si sa amane judecata. propunerea martorilor se face de reclamant in cererea de judecata. care va trebui sa dovedeasca faptele invocate. 153 al. termenul dat in cunostinta anterior suspendarii nu mai produce efecte . avand ca sarcina sa cunoasca motivele reale de divort. in procesul de divort. iar paratul va indica martorii in intampinarea sau la prima zi de infatisare. intrucat. intr-un asemenea caz. din oficiu. prin martori. sub sanctiunea decaderii din proba . Daca a trecut un an si nici una din parti nu a cerut continuarea procesului. in privinta mijloacelor de proba sunt aplicabile dispozitiile dreptului comun. 129 si 130 CODUL DE PROCEDURA CIVILA. Astfel. cel mai tarziu. In aceasta materie. motivele reale ale neintelegerii dintre ei si pentru a se convinge daca reluarea vietii comune este cu putiinta. sau. in primul rand. din oficiu. pronuntarea divortului produce unele efecte ireparabile. care consacra rolul activ al judecatorului. indeosebi atunci cand ambii soti sunt de acord cu desfacerea casatoriei. atat mijloacele de proba cat si sarcina probei.din taxa pe care a platit-o pentru cererea a carei judecata s-a suspendat . instanta. Potrivit regulilor generale. in raport cu raspunderea pe care o are. in virtutea dispozitiilor art. cauzele adanci ale neantelegerii dintre soti. va pronunta o sentinta prin care constata perimarea actiunii. iar paratul daca face si el o cerere. devine prin aceasta reclamant si trebuie sa dovedeasca cele sustinute. aceasta nu trebuie -sa se limiteze la probele si explicatiile partilor. sa verifice. dupa care va cita partile si in final. Asa cum am precizat anterior. va repune cauza pe rol (dar nu pentru a judeca in continuare cauza). si in materia divortului sunt aplicabile prevederile art. Tribunalul Suprem a dat instantelor ce. 1170 Codul Civil care precizeaza ca "dovada se poate face prin inscrisuri. atunci cand hotaraste cu privire la soarta unei casatorii si a familiei intemeiata pe aceasta.2 pct. iar. la care se adauga si timbrul judiciar. cand procedura este incompleta. probele au un regim juridic specific sub urmatoarele aspecte: . conform art. prin marturisirea uneia dintre parti si prin juramant" ( proba religioasa a juramantului a fost desfiintata prin decretul nr. in aceasta materie revizuirea nu este ingaduita ( conform art. acesta este obligat. toate probele care sunt necesare pentrua cunoaste traiul sotilor. Sarcina probei incuba reclamantului. din oficiu. l CODUL DE PROCEDURA CIVILA. si anume cercetarea la fata locului si expertiza. pe de alta parte. 619 al. Probele in procesul de divort In principiu. ci sa ordone.205/1950 ca fiind incompatibila cu principiile fundamentale ale probatiunii judiciare in materie civila ). la prima zi de infatisare. pe de o parte. De aceea. sunt reglementate de dispozitiile dreptului comun.2 CODUL DE PROCEDURA CIVILA ). Insa. mai mult ca altele. rolul activ al instantei se manifesta in mod deosebit. Aceasta se impune cu atat mai mult cu cat.

dar judecatorii trebuie pe parcursul audierii martorilor sa caute prin intrebari. De aceea. in prezent. ele nu sunt admise cu prilejul procesului de divort. 612 a fost inscrisa in Cod pentni a nu permite sotilor sa desfaca casatoria prin consimtamant mutual. .612 al. cu exceptia descendentilor ( art. El poate fi chemat cu privire la orice alte probleme in legatura cu procesul de divort (de ex. precum si pentru o mai buna judecata. Este cazul interogatoriului. Intr-adevar. in fata instantei de fond . Solutia prevazuta de art. inlaturarea depozitiilor unor asemenea martori trebuie temeinic motivata. rudele sunt cel mai adesea singurele persoane care ar putea sa dea relatii asupra faptelor petrecute in familia respectiva. Obligativitatea infatisarii personale a sotilor in procesul de divort In procesul de divort "protagonistii" sunt sotii. aceste persoane sunt admise a fi ascultate ca martori . deoarece in etapa deliberarii. Spre deosebire de dreptul comun. partile procesului de despartenie. cat si cei din afara casatoriei. l ). care ingaduie partilor sa-si exercite drepturile procedurale personal sau prin mandatar ( art. mentinerea interdictiei are scopul de a nu se ajunge la desfacerea casatoriei prin consimtamant mutual in alte conditii decat cele prevazute de art. 190 CODUL DE PROCEDURA CIVILA ). ultim CODUL DE PROCEDURA CIVILA. Sigur ca asemenea martori pot fi partinitori. descendentii nu pot fi antrenati in astfel de procese.42 al.art. care nu poate fi folosit pentru dovedirea motivelor de divort . in general intime. A-i exclude pe acestia ar insemna a exclude aproape orice posibilitate de proba a faptelor invocate in proces. Tot in legatura cu probele. daca au implinit varsta de 10 ani. va putea intelege mai bine raporturile reale dintre soti. cand un astfel de divort este posibil.38 Codul Familiei. masura interzicerii interogatoriului nu exclude luarea in considerare a recunoasterilor facute de soti in instanta in masura in care ele sunt confirmate de alte probe. de a aprecia in mod real faptele si atitudinile ascendentilor. autoritatea tutelara si minorii. deoarece instanta. Sunt exceptati totusi ca martori. art.67 al. atat cei din casatorie.incredintarea copiilor minori -art.Unele probe neadmise in dreptul comun sunt totusi admise in procesul de divort. cerand explicatii partilor. Unele mijloace de proba desi sunt admise in dreptul comun. anume posibilitatea audierii ca martori si a rudelor si a finilor pana la gradul trei inclusiv.De asemenea. unde ar putea ii pusi in situatii delicate. Aceasta nu inseamna ca un sot nu poate fi chemat la interogatoriu de catre celalalt sot. 614 CODUL DE PROCEDURA CIVILA instituie obligativitatea infatisarii personale a partilor. spre a dovedi starea materiala) precum si in scopul combaterii motivelor de divort.. in care se discuta chestiuni de familie. asupra raporturilor dintre soti. descendenti sotilor. mai ales ca uneori alti martori sau alte probe nu pot fi administrate. trebuie evidentiat faptul ca in legatura cu una din cererile accesorii care se solutioneaza chiar din oficiu de catre instanta . Derogarea ce se face in materia divortului se explica prin faptul ca in procesele de divort. l Codul Familiei prevede ca vor fi ascultati parintii. precum si cei adoptati. Aceasta derogare de la dreptul comun are menirea sa ofere posibilitati pentru impacarea sotilor. cunoscute de foarte putine persoane. . confruntari si eventual audierea altor martori sa stabileasca adevaratele raporturi dintre soti..

614 CODUL DE PROCEDURA CIVILA: . chiar daca se infatiseaza numai reclamantul. e) apelul sau. . . iar acesta nu s-a prezentat la nici unul din termenele acordate in cauza. De mentionat ca. cerintele legale referitoare la citare se vor aduce la indeplinire prin afisare ( art. reglementarile referitoare la citarea partilor in materie de divort cunosc un grad sporit de exigenta. recursul reclamantului impotriva hotararii prin care s-a respins cererea va fi respins ca nesustinut. scotand in evidenta existenta.unul dintre soti este pus sub interdictie. si central la locul sau de munca . 614 CODUL DE PROCEDURA CIVILA nu exclude dreptul de aparare prin avocat. dedusa din neanfatisarea acestuia. infaptuita prin citarea paratului la un domiciliu fictiv sau prin publicitate. In mod exceptional. in procesele de divort. prin derogare de la regula obligativitatii infatisarii personale a partilor. In situatia in care domiciliul paratului nu este cunoscut. in practica s-a atras atentia asupra necesitatii deosebite de a verifica din oficiu regulata indeplinire a procedurii de citare. Potrivit art. actiunea de divort va fi suspendata. prevazute expres in art. d) daca la termenul de judecata. cererea de divoit se judeca potrivit regulilor dreptului comun. lipsesc ambele parti. ci si instanta de apel. obligativitatea infatisarii personale a partilor vizeaza nu numai prima instanta. Pentru a se putea asigura infatisarea partilor in instanta. sotii pot sa-si exercite drepturile procesuale atat personal cat si prin mandatari. Cu privire la prezenta sotilor in procesul de divort pot fi avute in vedere urmatoarele ipoteze: a) daca la termenul de judecata. deci cele doua care exista in sistemul nostru procedural. care poate asista partea prezenta.cererea reconventionala se va respinge ca nesustinuta. dupa caz. 95 CODUL DE PROCEDURA CIVILA ).unul dintre soti este impiedicat de o boala grava.unul dintre soti exercita o pedeapsa privativa de libertate. f) apelul sau recursul paratului va fi judecat. adica in lipsa partii legal citate. cand procedura de chemare a sotului parat a fost indeplinita prin afisare. in prima instanta. va dispune citarea la domiciliul sau real. De aceea. neexistand nici o restrictie in acest sens. c) cand paratul a facut cerere reconventionala. daca este cazul. instanta va cere dovezi sau va dispune cercetari pentru a verifica daca paratul are domiciliul indicat de de catre reclamant si. potrivit art. daca la judecata se prezinta numai paratul.Obligatia prevazuta in art. reclamantul lipseste " nejustificat " ( el va putea face dovada ca lipsa sa a fost justificata ) si se infatiseaza numai paratul. In fata instantei de recurs sau la judecarea altor cai de atac. sanctiunea nu poate interveni. dar nu o poate reprezenta in lipsa acesteia. chemate in j udecata. in prima instanta. Daca o asemenea culpa nu poate fi imputata. Aceasta derogare se explica prin aceea ca o eventuala impacare a sotilor nu s-ar putea media de catre instanta daca ei nu ar fi prezenti personal si ar sta in proces prin mandatari.prezenta personala la judecata in prima instanta . in toate cazurile de respingere a actiunii ca nesustinuta se sanctioneaza de fapt culpa procesuala a reclamantului. deoarece art.616 CODUL DE PROCEDURA CIVILA. legea permite reprezentarea in procesul de divort dar numai in anumite situatii. . b) daca lipseste sotul parat. anumeroase cazuri de frauda.614 care o stabileste se refera la instantele de fond. daca nu respecta regulile impuse reclamantului . dupa modificarea din 1993. 616 CODUL DE PROCEDURA CIVILA cererea va fi respinsa ca nesustinuta.

Procurorul nu poate introduce actiune de divort dat fiind caracterul ei strict personal ( art. Legitimitatea procesuala in procesul de divort Actiunea de divort are un caracter strict personal si nimeni nu o poate exercita in locul sotului reclamant. cu incuviintarea autoritatii tutelare. deoarece incapacitatea sa se bazeaza pe prezumtia de " insanitate permanenta ". incapacitatea de exercitiu a acestuia s-ar transforma intr-o incapacitate de folosinta. Sotul minor introduce singur actiunea de divort si tot astfel figureaza ca parat in instanta de divort. partile se vor putea infatisa prin mandatar. pe care nu o pierde nici in caz de divortFata de acest caracter stict personal. poate sau nu sa porneasca o asemenea actiune din moment ce ea nu ar putea fi introdusa de tutore. conform art. caci atributiile acestuia nu privesc exercitarea actiunilor care au caracter personal. O atare solutie este . astfel ca nu se poate face distinctie intre un act efectuat intr-un moment de luciditate si altul. iar ca parat nu poate fi chemat decat celalalt sot. printre care si aceea in care sotul este pus sub interdictie. in acelasi sens s-a pronuntat si jurisprudenta care printr-o decizie a admis ca persoana pusa sub interdictie sa poata formula o actiune de divort in momente de luciditate. s-a pus problema daca interzisul judecatoresc. Creditorii sotului nu pot interveni prin intermediulactumii oblice si nici nu pot continua procedura inceputa de catre unul dintre soti. potrivit caruia la divort partile se pot infatisa prin mandatar in mai multe situatii. El poate interveni in instanta. in orice faza a procesului.45 CODUL DE PROCEDURA CIVILA ). In perspectiva viitoarei legislatii ar putea fi examinata chiar si posibilitatea promovarii actiunii de divort de catre tutore. Intr-o prima opinie se sustine ca interzisul nu poate introduce cerere de divort nici in momente de luciditate. intr-adevar. fara a se preciza daca interzisul este parat sau reclamant. S-a aratat chiar ca momentul de luciditate trebuie sa existe nu numai in momentul introducerii actiunii.614 CODUL DE PROCEDURA CIVILA. dat fiind ca actiunea nu ar putea fi introdusa de tutore. aflat in momente de luciditate. deoarece casatoria a incetat prin moartea unuia dintre soti). Mostenitorii sotului nu pot introduce actiune de divort si nu pot continua actiunea introdusa de autorul lor (de altfel. ci pe tot parcursul procesului. mai ales cand din casatorie au rezultat copii. deoarece. in acest din urma caz.unul dintre soti are resedinta in strainatate. l Codul Familiei ). daca s-ar raspunde negativ la problema admisibilitatii actiunii de divort introdusa de interzisul judecatoresc. Aceasta solutie se impune tocmai pentru considerente de etica si echitate. el dobandeste prin casatorie capacitatea deplina de exercitiu.6 si 8 din Decretul 31/1954. or. care este subsecventa problemei stabilirii legitimarii procesuale active. nu este primit in aceasta opinie deoarece textul are in vedere reprezentarea. instanta va asculta autoritatea tutelara si pe copii care au implinit varsta de 10 ani ( art. Intr-o alta opinie se sustine admisibilitatea introducerii actiunii de catre sotul pus sub interdictie aflat in momente de luciditate.. o asemenea actiune ar fi lipsita de obiect. In toate aceste cazuri. aratandu-se ca. tocmai intr-o asemenea imprejurare este pe deplin echitabil sa i se recunoasca sotului pus sub interdictie dreptul de a cere desfacerea casatoriei. se poate intampla ca starea de alienare mintala a sotului sa fi fost provocata sau agravata de atitudinea celuilalt sot. Argumentul tras din art.42 al. si este dificil sa se faca proba cu privire la starea mintala a incapabilului in momentele de luciditate.

custodia In cazul unui proces de divort. nu poate sa-si apere interesele in conditii multumitoare.95 CODUL DE PROCEDURA CIVILA. va putea fi reprezentat de tutore. in fata instantelor de judecata nu este cazul sa se distinga intre cazurile cand el este parat sau reclamant in procesul de divort. indiferent daca este reclamant sau parat.se au in vedere acele cazuri in care mentinerea casatoriei ar dauna sanatatii celui pus sub interdictie sau cand este afectata chiar substanta morala a acestuia. lipseste pe condamnat numai de capacitatea de a dispune de bunurile sale intre vii si de a le administra. Sotul interzis legal are dreptul de a cere desfacerea casatoriei si de a figura ca parat in procesul de divort deoarece interdictia legala. cat timp nu se face dovada ca nu a avut discernamantul necesar pentru a-si putea da seama de actele pe care le indeplineste. Astfel. Conform Codului Familiei. pentru a se permite reprezentarea interzisului numai atunci cand este parat. Daca pe parcursul judecatii. sotul interzis. ar putea raspunde la actiunea sotului reclamant printr-o cerere reconventionala. deoarece art. Solutia este numai pentni situatii exceptionale . in cazul divortului. In ce priveste pe alienatul neinterzis. in art. .614 CODUL DE PROCEDURA CIVILA nu face nici o distinctie. odata cu procesul efectiv se va solutiona. conform art. fara a deosebi dupa cum acestia sunt din casatorie. tutorele sau va putea sa-1 reprezinte si sa continuie actiunea . procedura urmand a se face piin afisare. din afara casatoriei ori infiati. De asemeni. Cand unul dintre soti este disparut in fapt. aflat in momente de luciditate. Prin urmare. deoarece trebuie luat in considerare faptul ca dispozitiile care reglementeaza procedura divortului au un caracter derogatoriu special. instanta ar constatarea reclamantul. poate introduce singur actiunea de divort si poate figura ca parat intr-un astfel de proces. celalalt sot va putea cere desfacerea casatoriei.2 din Codul Penal. Conform art. pe parcursul judecatii. datorita bolii. in timpul casatoriei.consacrata expres de lege in privinta actiunii in tagada paternitatii. potrivit art. Codul familiei contine prevederi referitoare la incredintarea minorului uneia dintre parinti. in orice caz. vorbind de partile din proces si posibilitatea lor de a fi reprezentate prin mandatar. Ei exercita drepturile lor parintesti numai in interesul copiilor. daca este cazul. daca ulterior introducerii actiunii sotul respectiv isi pierde luciditatea. precum si dispozitii referitoare la incredintarea acestuia unei terte persoane. In ceea ce ne priveste consideram ca aceasta ultima opinie este cea legala.614 CODUL DE PROCEDURA CIVILA printre cazurile in care este posibila reprezentarea prin mandatar este inclus si cel al sotului pus sub interdictie . ambii parinti au aceleasi drepturi si indatoriri fata de copiii lor minori. sotul interzis. In literatura juridica recenta s-a exprimat o a treia opinie care sustine ca in privinta reprezentarii interzisului judecatoresc prin tutorele sau. si problema incredintarii minorilor din timpul casatoriei. Incredintarea copilului.45 al. nici legea. nu distinge intre calitatea de reclamant sau parat.614 CODUL DE PROCEDURA CIVILA. atunci cand parintii nu ii pot asigura o crestere si educatie corespunzatoare. poate solicita autoritatii tutelare numirea unui curator care sa-l reprezinte. O asemenea distinctie nu este facuta nici de lege .

Divortul poate avea loc: a) prin acordul sotilor. tinand seama de interesele copiilor. instanta judecatoreasca va stabili care dintre parinti va exercita dreptul de a-i administra bunurile si de a-l reprezenta sau de a-i incuviinta actele. In situatia in care parintele carui nu i s-a incredintat copilul a constat ca celalalt parinte nu isi indeplineste corect atributiile de intretinere. obligatia de intretinere si folosirea locuintei. caruia i s-a incredintat copilul. cu consimtamantul acestora. precum si de a veghea la cresterea. Dispozitiile art. 373. pastreaza dreptul de a avea legaturi personale cu acesta. daca va fi incredintat tatalui sau mamei. Invoiala parintilor privitoare la incredintarea copiilor si la contributia fiecarui parinte la cheltuielile de crestere. sau unor institutii de ocrotire. la cererea ambilor soti sau a unuia dintre soti acceptata de celalalt sot. Persoana sau institutia de ocrotire sociala careia i sa incredintat copilul va avea fata de acesta numai drepturile si indatoririle ce revin parintilor privitor la persoana copilului. educare. Decizia instantei La solutionarea cererilor referitoare la incredintarea copiilor minori. Parintele divortat. poate solicita un proces de rejudecare a incredintarii minorului. caruia dintre parinti vor fi incredintati copiii minori. invatatura si pregatire profesionala a acestora va produce efecte numai daca a fost incuviintata de instanta judecatoreasca. Divortul in Noul Cod Civil Art. copiii pot fi incredintati unor rude ori unor alte persoane. instanta va tine seama si de interesele minorilor. invatatura si pregatirea lui profesionala. exercita cu privire la aceasta drepturile parintesti. educare si crestere a copilului. Cand copilul a fost incredintat unei alte persoane sau unei institutii de ocrotire. instanta judecatoreasca va stabili contributia fiecarui parinte la cheltuielile de crestere. Drepturile celuilalt parinte Parintele divortat. Instanta judecatoreasca va hotari. Totodata. b) atunci cand. odata cu pronuntarea divortului. Motivele de divort. instanta va asculta parintii si autoritatea tutelara si. In acest scop. din cauza unor motive temeinice. educarea. invatatura si pregatire profesionala a copiilor. 108 se aplica prin asemanare.Incredintare copil dupa divort. pe care de asemenea ii va asculta daca au implinit varsta de zece ani. educare. raporturile dintre soti sunt grav vatamate si continuarea . va hotari pentru fiecare dintre copii. caruia nu i s-a incredintat copilul. Pentru motive temeinice.

376 alin. dupa caz. 374. notarul public respinge cererea de divort. Art. (2) Prin exceptie de la prevederile alin. dupa caz. Refuzul ofiterului de stare civila sau notarului public. Art. oricare dintre soti se poate adresa. dupa emiterea certificatului de divort. (3) Pentru repararea prejudiciului prin refuzul abuziv al ofiterului de stare civila sau notarului public de a constata desfacerea casatoriei prin acordul sotilor si de a emite certificatul de divort. Procedura . (2) sunt aplicabile in mod corespunzator. educare. (2) Divortul prin acordul sotilor nu poate fi admis daca unul dintre soti este pus sub interdictie . o copie certificata de pe acesta la primaria locului unde s-a incheiat casatoria. Ofiterul de stare civila sau notarul public inregistreaza cererea si le acorda un termen de reflectie de 30 de zile. acesta emite certificatul de divort si inainteaza. (1). sunt aplicabile prevederile art. notarul public verifica daca sotii staruie sa divorteze si daca. dupa o separare in fapt care a durat cel putin 2 ani. daca sotii convin asupra tuturor aspectelor referitoare la numele de familie pe care sa il poarte dupa divort. din afara casatoriei sau adoptati. (1) Daca sotii sunt de acord cu divortul si nu au copii minori. dupa caz. (5) Dispozitiile art. eliberandu-le un certificat de divort. pentru a dispune desfacerea casatoriei prin acordul lor sau in baza unui alt temei prevazut de lege . precum si stabilirea contributiei parintilor la cheltuielile de crestere. stabilirea locuintei copiilor dupa divort. notarul public elibereaza certificatul de divort fara sa faca vreo mentiune cu privire la culpa sotilor. potrivit prevederilor art. (5). (1) Daca nu sunt indeplinite conditiile art. 3. de indata. (4) Daca sotii staruie in divort. ofiterul de stare civila emite certificatul de divort si inainteaza. spre ase face mentiune in actul de casatorie. Conditiile. exercitarea autoritatii parintesti de catre ambii parinti. c) la cererea unuia dintre soti. Divortul prin acordul sotilor pe cale administrativa sau prin procedura notariala Art. (3) Instanta este obligata sa verifice existenta consimtamantului liber si neviciat al fiecarui sot. nascuti din casatorie. ofiterul de stare civila sau. Daca din raportul de ancheta sociala rezulta ca acordul sotilor privind exercitarea in comun a autoritatii parintesti sau cel privind stabilirea locuintei copiilor nu este in interesul copilului. face cuvenita mentiune in actul de casatorie. 377. (1) Divortul prin acordul sotilor poate fi pronuntat indiferent de durata casatoriei si indiferent daca exista sau nu copii minori rezultati din casatorie. 374. ofiterul de stare civila sau. instantei competente. cererea de divort se poate depune la notarul public si prin mandatar cu procura autentica. (3) In cazul constatarii divortului de catre notarul public. in acest sens. de indata. 374 alin. potrivit legii. Mentiunea in actul de casatorie. consimtamantul lor este liber si neviciat. asupra exercitarii in comun a drepturilor parintesti. ofiterul de stare civila sau. 375. 375 alin. o copie certificata de pe acesta la primaria locului unde s-a incheiat casatoria. ofiterul de stare civila. iar ofiterul de stare civila sau. d) la cererea aceluia dintre soti a carui stare de sanatate face imposibila continuarea casatoriei. in cazul prevazut la art. (6) Solutionarea cererilor privind alte efecte ale divortului asupra carora sotii nu se inteleg este de competenta instantei judecatoresti. Daca sotii nu se inteleg asupra numelui de familie pe care sa il poarte dupa divort ori. sotii se prezinta personal. Divortul prin acordul sotilor pe cale judiciara Art. (2) Impotriva refuzului ofiterului de stare civila sau notarului public nu exista cale de atac. (1) Cererea de divort se depune de soti impreuna. pe cale separata. (1) Cand cererea de divort este depusa la primaria unde s-a incheiat casatoria. spre a se face mentiune in actul de casatorie. (1) si (3) se aplica in mod corespunzator.casatoriei nu mai este posibila. Art. 376. 378. (3) La expirarea acestui termen. . (2) Divortul prin acordul sotilor poate fi constatat de notarul public si in cazul in care exista copii minori nascuti din casatorie. 375. dar sotii se pot adresa cu cererea de divort instantei de judecata. invatatura si pregatire profesionala a copiilor. 383 alin. modalitatea de pastrare a legaturilor personale dintre parintele separat si fiecare dintre copii. notarul public emite o dispozitie de respingere a cererii de divort si indruma sotii sa se adreseze instantei de judecata. dupa caz. (3) Dispozitiile art. (2). Conditii . ofiterul de stare civila ori notarul public de la locul casatoriei sau al ultimei locuinte comune a sotilor poate constata desfacerea casatoriei prin acordul sotilor. (2) In cazul depunerii cererii la primaria in a carei raza teritoriala sotii au avut ultima locuinta comuna. din afara casatoriei sau adoptati.

. 379 alin. Continuarea actiunii de divort. Daca culpa apartine in totalitate reclamantului. (2) In ipoteza prevazuta la art. daca din probele administrate rezulta culpa ambilor soti. divortul se pronunta din culpa exclusiva a sotului reclamant. 383. (3) Aceste drepturi nu sunt pierdute in cazul culpei comune sau al divortului prin acordul sotilor. 375. instanta poate pronunta divortul din culpa lor comuna. Data desfacerii casatoriei Art. Divortul din culpa Art. Art. sunt aplicabile prevederile art. (3) Daca nu a intervenit o intelegere sau daca instanta nu a dat incuviintarea. 380. c). instanta poate sa incuviinteze ca sotii sa pastreze numele purtat in timpul casatoriei. (1) Casatoria este desfacuta din ziua cand hotararea prin care s-a pronuntat divortul a ramas definitiva. (1) Actele mentionate la art. (3) Prevederile acestui articol se aplica in mod corespunzator si in cazul divortului prevazut la art.4. oricare dintre soti sau amandoi. 373 lit. cand acesta se pronunta fara a se face mentiune despre culpa sotilor. 385. daca actiunea de divort este continuata de mostenitorii sotului reclamant. 379. (2) Prin exceptie. incheiate de unul dintre soti dupa data introducerii cererii de divort. daca sotul reclamant decedeaza in timpul procesului. casatoria se socoteste desfacuta la data decesului. regimul matrimonial inceteaza intre soti la data introducerii cererii de divort. impreuna. (2) Sotul impotriva caruia a fost pronuntat divortul pierde drepturile pe care legea sau conventiile incheiate anterior cu tertii le atribuie acestuia. 388. 346 alin. Efecte cu privire la regimul matrimonial Art. 384. 386. Data desfacerii casatoriei. (1). in cazul divortului prin acordul lor. (1) In situatia prevazuta la art. chiar daca numai unul dintre ei a facut cerere de divort. fiecare dintre fostii soti poarta numele dinaintea casatoriei. b). (2) Pentru motive temeinice. (2) Cu toate acestea. justificate de interesul unuia dintre soti sau de interesul superior al copilului. (3) In cazul prevazut la art. Instanta ia act de aceasta intelegere prin hotararea de divort. Conditiile. potrivit art. precum si actele din care se nasc obligatii in sarcina comunitatii. daca au fost facute in frauda celuilalt sot. 375. pot cere instantei de divort sa constate ca regimul matrimonial a incetat de la data separatiei in fapt . 382. mostenitorii sai pot continua actiunea de divort. Incetarea regimului matrimonial. (1) In cazul divortului. 373 lit. (2) Actiunea continuata de mostenitori este admisa numai daca instanta constata culpa exclusiva a sotului parat. cu exceptia situatiei in care paratul se declara de acord cu divortul. Art. Efectele divortului cu privire la raporturile nepatrimoniale dintre soti Art. Efectele divortului cu privire la raporturile patrimoniale dintre soti I. Art. chiar in lipsa unei intelegeri intre ei. divortul se poate pronunta daca instanta stabileste culpa unuia dintre soti in destramarea casatoriei. Numele de familie dupa casatorie. (1) Divortul este considerat pronuntat impotriva sotului din a carui culpa exclusiva s-a desfacut casatoria. Actele incheiate in frauda celuilalt sot. casatoria este desfacuta pe data eliberarii certificatului de divort. (1) In cazul prevazut la art. Drepturile sotului divortat. (1) La desfacerea casatoriei prin divort. (2). sotii pot conveni sa pastreze numele purtat in timpul casatoriei. sunt anulabile. 380. Cu toate acestea.

(1) Instanta de tutela hotaraste. (1) In mod exceptional. III. tinand seama de interesul sau superior. precum si dreptul de a consimti la adoptia acestuia. de invoiala parintilor. odata cu pronuntarea divortului. 334 si 335 sunt aplicabile in mod corespunzator. 402. (1) Daca exista motive intemeiate. Efectele divortului cu privire la raporturile dintre parinti si copiii lor minori Art. 375 sunt opozabile fata de terti. Locuinta copilului dupa divort. de concluziile raportului de ancheta psihosociala. instanta hotaraste ca autoritatea parinteasca sa fie exercitata numai de catre unul dintre parinti. 388. Art. 387-390 II. (1) In lipsa intelegerii dintre parinti sau daca aceasta este contrara interesului superior al copilului. Acestea exercita supravegherea copilului si indeplinesc toate actele obisnuite privind sanatatea. poate cere sotului vinovat sa il despagubeasca. daca se afla in nevoie din pricina unei incapacitati de munca survenite inainte de casatorie ori in timpul casatoriei. instanta ii stabileste locuinta la unul dintre ei. insa numai daca incapacitatea este cauzata de o imprejurare in legatura cu casatoria. (2) Celalalt parinte pastreaza dreptul de a veghea asupra modului de crestere si educare a copilului. (2) se stabileste pana la o patrime din venitul net al celui obligat la plata ei. 401. 400. (1) In cazurile prevazute la art. 389. daca este cazul. 291. 264 sunt aplicabile. ori la o institutie de ocrotire. (4) raman aplicabile. parintele sau. 398. (3) In mod exceptional. Exercitarea autoritatii parintesti de catre un singur parinte. 387. 396. In cazul schimbarii imprejurarilor. 264 fiind aplicabil.(2) Dispozitiile art. nu va putea depasi jumatate din venitul net al celui obligat la plata . instanta de tutela decide cu privire la modalitatile de exercitare a acestui drept . Art. Stabilirea contributiei parintilor. (2) Dispozitiile art. Distinct de dreptul la prestatia compensatorie prevazut la art. educatia si invatatura sa. (2) Daca pana la divort copilul a locuit cu ambii parinti. (1) Prin desfacerea casatoriei. Art. Exercitarea autoritatii parintesti de catre alte persoane . Art. Art. Aceasta intretinere. autoritatea parinteasca revine in comun ambilor parinti. (2) Instanta stabileste daca drepturile cu privire la bunurile copilului se exercita de catre parinti in comun sau de catre unul dintre ei. instanta de tutela poate hotari plasamentul copilului la o ruda sau la o alta familie ori persoana. (2) Dispozitiile titlului V privind obligatia de intretinere se aplica in mod corespunzator. obligatia de intretinere intre soti inceteaza. 400. tinand seama de interesul superior al copiilor. instanta poate stabili locuinta acestuia la bunici sau la alte rude ori persoane. odata cu pronuntarea divortului. Obligatia de intretinere. Instanta de tutela solutioneaza cererea prin hotararea de divort. sau intr-o institutie de ocrotire. in conditiile legii. Opozabilitatea fata de terti. instanta de . Modificarea masurilor luate cu privire la copil. 403. Raporturile dintre parintii divortati si copiii lor minori. dupa caz. (2) In caz de neintelegere intre parinti. Art. art. 397. si numai daca este in interesul superior al copilului. Acestea exercita drepturile si indatoririle care revin parintilor cu privire la persoana copilului. sotul nevinovat. Art. 375. Dupa divort. precum si. cu consimtamantul acestora. Drepturile parintelui separat de copil. asupra raporturilor dintre parintii divortati si copiii lor minori. Obligatia de intretinere intre fostii soti Art. (2) Sotul divortat are dreptul la intretinere. educare. (1) Instanta de tutela. avand in vedere interesul superior al copilului. Art. inclusiv in cazul prevazut la art. impreuna cu intretinerea datorata copiilor. dupa caz. parintii separati de copilul lor au dreptul de a avea legaturi personale cu acesta. instanta de tutela stabileste. certificatul de divort prevazut la art. care sufera un prejudiciu prin desfacerea casatoriei. (2) Dispozitiile art. cu consimtamantul acestora. stabileste contributia fiecarui parinte la cheltuielile de crestere. (3) Intretinerea datorata potrivit dispozitiilor alin. Ascultarea copilului este obligatorie. (1) Hotararea judecatoreasca prin care s-a pronuntat divortul si. invatatura si pregatire profesionala a copiilor. Acordarea despagubirilor. afara de cazul in care instanta decide altfel. prin hotararea de divort. in raport cu mijloacele sale si cu starea de nevoie a creditorului. 390. Art. 345 alin. 399. El are drept la intretinere si atunci cand incapacitatea se iveste in decurs de un an de la desfacerea casatoriei. locuinta copilului minor la parintele cu care locuieste in mod statornic. Exercitarea autoritatii parintesti de catre ambii parinti. Dreptul la despagubiri Art. pe care ii asculta.

In cazul prevazut la art. Raporturile dintre parinti si copiii lor minori in alte cazuri . a institutiei publice specializate pentru protectia copilului sau a procurorului. (4) Conventiile de suspendare a impartelii pot fi opuse creditorilor numai daca. Partajul Art. Suspendarea pronuntarii partajului prin hotarare judecatoreasca. Art. afara de cazul in care partajul a fost suspendat prin lege. (2) Daca bunul este indivizibil ori nu este comod partajabil in natura. instiintandu-i despre ziua. 671. Daca pericolul acestor prejudicii este inlaturat inainte de implinirea termenului. pentru a nu se aduce prejudicii grave intereselor celorlalti coproprietari. 675. Instanta sesizata cu cererea de partaj poate suspenda pronuntarea partajului.tutela poate modifica masurile cu privire la drepturile si indatoririle parintilor divortati fata de copii lor minori. (1) Partajul bunurilor comune se va face in natura. Despre bunuri Titlul II. atat inainte. dispozitiile art. 678. Conventiile privitoare la suspendarea partajului. Art. 293 alin. partajul va putea fi facut prin buna invoiala numai cu autorizarea instantei de tutela. inainte de nasterea creantelor. in lipsa unei stipulatii contrare. Art. (2) In cazul vanzarii silite a unei cote-parti din dreptul de proprietate asupra unui bun. Proprietatea comuna Sectiunea a 5-a. Art. la cererea oricaruia dintre parinti sau a unui alt membru de familie. 677. pentru cel mult un an. la licitatie publica. a institutiei de ocrotire. in favoarea unuia ori a mai multor coproprietari. Cartea a III-a. Art. Conditiile speciale privind capacitatea de exercitiu . 676. proportional cu cota-parte a fiecarui coproprietar. a copilului. in conditiile legii. partajul se va face in unul dintre urmatoarele moduri: a) atribuirea intregului bun. conventiile trebuie incheiate in forma autentica si supuse formalitatilor de publicitate prevazute de lege . Incetarea coproprietatii prin partaj poate fi ceruta oricand. Executarea silita privitoare la bunul comun. la cererea acestora. executorul judecatoresc ii va notifica pe ceilalti coproprietari cu cel putin doua saptamani inainte de data stabilita pentru vanzare. la cererea partii interesate. (1) Partajul este inadmisibil in cazurile prevazute de sectiunile a 3-a si a 4-a din prezentul capitol. caz in care urmarirea se va face asupra partii de bun sau. au . in caz de neintelegere. La pret egal. 670. daca este cazul. (2) Cu toate acestea. Partajul poate fi cerut chiar atunci cand unul dintre coproprietari a folosit exclusiv bunul. (2) Suma necesara pentru stingerea acestor obligatii va fi preluata. Imparteala partilor comune ale cladirilor. (3) Creditorii care au un drept de garantie asupra bunului comun ori cei a caror creanta s-a nascut in legatura cu conservarea sau administrarea acestuia au dreptul sa urmareasca silit bunul. (3) In cazul proprietatii periodice si in celelalte cazuri de coproprietate fortata. Inadmisibilitatea partajului in cazul uzucapiunii. Datoriile nascute in legatura cu bunul comun. partajul este posibil numai prin buna invoiala. coproprietarii vor fi preferati la adjudecarea cotei-parti. 673. in schimbul unei sulte. din pretul vanzarii bunului comun cu ocazia partajului si va fi suportata de catre coproprietari proportional cu cota-parte a fiecaruia. afara de cazul cand acesta l-a uzucapat. Art. (1) Oricare dintre coproprietari poate cere stingerea datoriilor nascute in legatura cu coproprietate a si care sunt scadente ori devin scadente in cursul anului in care are loc partajul. Art. Art. precum si in alte cazuri prevazute de lege . In cazul imobilelor. Imprescriptibilitatea actiunii de partaj. Regulile privitoare la modul de impartire. in conditiile legii. a ocrotitorului legal. in mainile oricui s-ar gasi. partajul poate fi cerut in cazul partilor comune din cladirile cu mai multe etaje sau apartamente atunci cand aceste parti inceteaza de a mai fi destinate folosintei comune. 669. 672. Felurile partajului. b) vanzarea bunului in modul stabilit de coproprietari ori. (1) Creditorii unui coproprietar pot urmari silit cota lui parte din dreptul asupra bunului comun sau pot cere instantei imparteala bunului. instanta hotaraste asupra raporturilor dintre parinti si copiii lor minori. 396-403 fiind aplicabile in mod corespunzator. cat si dupa partaj. 404. Art. precum si. Proprietatea privata Capitolul IV. in conditiile legii. 674. instanta. dupa caz. Partajul poate fi facut prin buna invoiala sau prin hotarare judecatoreasca. Art. va reveni asupra masurii. act juridic ori hotarare judecatoreasca. (2). Daca un coproprietar este lipsit de capacitate de exercitiu ori are capacitate de exercitiu restransa. si distribuirea pretului catre coproprietari proportional cu cota-parte a fiecaruia dintre ei. Conventiile privind suspendarea partajului nu pot fi incheiate pentru o perioada mai mare de 5 ani. ora si locul licitatiei. asupra sumei de bani cuvenite debitorului.

efectele juridice ale partajului se produc numai daca actul de partaj incheiat in forma autentica sau hotararea judecatoreasca ramasa definitiva. pentru bunurile omise se poate face oricand un partaj suplimentar.Drept internaţional Proceduri privind recunoaşterea hotărârilor de divorţ la nivel internaţional Cea mai importantă convenţie internaţională din acest domeniu este Convenţia de la Haga din 1970 privind recunoaşterea divorţurilor şi separărilor legale. Garantia pentru evictiune si vicii ascunse. in limita cote lor-parti. Ei nu pot insa sa atace un partaj efectuat. 680. 684. sunt guvernate de Regulamentul nr. dispozitiile legale privitoare la obligatia de garantie a vanzatorului aplicandu-se in mod corespunzator. (1) sunt aplicabile si in cazul creditorilor care au un drept de garantie asupra bunului comun ori al celor a caror creanta s-a nascut in legatura cu conservarea sau administrarea acestuia.dobandit data certa in cazul bunurilor mobile sau au fost autentificate in cazul bunurilor imobile si s-au indeplinit formalitatile de publicitate prevazute de lege. 683. (2) Partajul facut fara participarea tuturor coproprietarilor este lovit de nulitate absoluta. daca este cazul . . Divorţul . 685. in conditiile legii. (1) Coproprietarii isi datoreaza. in partajul cerut de coproprietari ori de un alt creditor . dupa caz. de catre ceilalti coproprietari. Regulile aplicabile bunurilor aflate in coproprietate si in devalmasie. in cazul impartelii voluntare. dupa caz. Art. Art. garantie pentru evictiune si vicii ascunse. proportional. recunoaşterea într-un stat contractant a divorţurilor şi separărilor legale obţinute pe cale legală într-un alt stat contractant. instraineaza in tot sau in parte bunurile atribuite. Instrainarea bunurilor atribuite. (2) Fiecare este obligat sa il despagubeasca pe coproprietarul prejudiciat prin efectul evictiunii sau al viciului ascuns. dupa caz. dupa caz. al sumelor de bani ce i-au fost atribuite numai cu incepere de la data stabilita in actul de partaj. 679. Art. Nu poate invoca nulitatea relativa a partajului prin buna invoiala coproprietarul care. cu excepţia Danemarcei. pe cheltuiala lor. dar nu mai devreme de data incheierii actului. (1) Fiecare coproprietar devine proprietarul exclusiv al bunurilor sau. Stramutarea garantiilor. sa intervina. 686. sau. Art. a sumelor de bani care i-au fost atribuite prin partaj. partea datorata de acesta se va suporta. de la data ramanerii definitive a hotararii judecatoresti. 1347/2000. (1) Creditorii personali ai unui coproprietar vor putea. precum si celor aflate in devalmasie. Opozabilitatea unor acte juridice. Garantiile constituite de un coproprietar asupra cotei sale parti se stramuta de drept asupra bunului atribuit acestuia sau. 682. Convenţia nu se aplică relaţiilor dintre statele membre ale Uniunii. Actele incheiate. de un coproprietar cu privire la bunul comun raman valabile si sunt opozabile celui caruia i-a fost atribuit bunul in urma partajului. (3) Partajul este insa valabil chiar daca nu cuprinde toate bunurile comune. (2) In cazul imobilelor. Art. afara numai daca acesta s-a facut in lipsa lor si fara sa se tina seama de opozitia pe care au facut-o. indiferent de izvorul sau. (3) Coproprietarii nu datoreaza garantie daca prejudiciul este urmarea faptei savarsite de un alt coproprietar sau daca au fost scutiti prin actul de partaj. Art. Daca unul dintre coproprietari este insolvabil. Desfiintarea partajului. în anumite condiţii. (2) Dispozitiile alin. inclusiv de coproprietarul prejudiciat. (1) Partajul prin buna invoiala poate fi desfiintat pentru aceleasi cauze ca si contractele. Drepturile creditorilor personali ai coproprietarului. 681. au fost inscrise in cartea funciara. Această convenţie are scopul de a facilita. Art. Art. precum si in cazurile cand partajul a fost simulat ori s-a facut astfel incat creditorii nu au putut sa intervina in proces. Prevederile prezentei sectiuni sunt aplicabile bunurilor aflate in coproprietate. cunoscand cauza de nulitate. de asemenea. care. Efectele juridice ale partajului.

Pe de altă parte. de asemenea. Convenţii bilaterale Unele state membre au. . Convenţia are legătură doar cu recunoaşterea hotărârilor de divorţ şi separare legală. convenţii bilaterale cu ţările nemembre cu privire la recunoaşterea divorţului. cum ar trebui recunoscute divorţurile pronunţate într-un stat membru contractant de către autorităţile din alte state membre contractante. Nu sunt cuprinse hotărârile privind împărţirea proprietăţilor sau custodia copiilor. Această convenţie are scopul de a determina: • • care instanţe au competenţa de a judeca cererile de divorţ. convenţia se aplică relaţiilor dintre statele membre care au ratificat-o (în prezent în număr de 8) şi ţările nemembre care sunt semnatare ale acordului (în prezent în număr de 8).

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->