Culegere Fizica

Probleme de zica
Emil Petrescu Viorel Paun

October 6, 2004
Cuprins
1 OSCILATII 5
2 MECANIC
A ANALITIC
A 35
3 TERMODINAMIC
A 73
4 FIZIC
A STATISTIC
A 168
5 C
AMPUL ELECTROMAGNETIC 212

1
Capitolul 1
OSCILATII
PROBLEMA 1.1 Cunoscand vitezele v
1
si v
2
ce corespund elonga-
t iilor x
1
si x
2
ale unui oscilator armonic, sa se determine amplitudinea si
perioada oscilat iilor acestuia.
SOLUTIE
Din expresiile elongat iei x
1
si a vitezei v
1
x
1
= Asin(t
1
+ )
v
1
= Acos (t
1
+ )
rezulta
x
1
A
= sin (t
1
+ ) (1.1)
v
1
A
= cos (t
1
+ ) (1.2)
Prin nsumarea patratelor expresiilor 1.1 si 1.2 rezulta:
x
2
1
A
2
+
v
2
1
2
A
2
= 1 (1.3)
In mod analog, se obt ine relat ia dintre elongat ia x

2
si viteza v
2
.
x
2
2
A
2
+
v
2
2
2
A
2
= 1 (1.4)
5
CAPITOLUL 1. OSCILAT II 6
A m
k
k
F
H
O
Figura 1.1: Resoarte legate n serie
Din sistemul format din relat iile 1.3 si 1.4 rezulta pulsat ia
=
v
2
2
v
2
1
x
2
1
x
2
2
si amplitudinea
A =
x
2
1
v
2
2
x
2
2
v
2
1
v
2
2
v
2
1
Perioada oscilat iilor este
T =
2
= 2
x
2
1
x
2
2
v
2
2
v
2
1
PROBLEMA 1.2 O masa m este legata de un punct fix O prin
intermediul a doua resorturi cu constantele elastice k
1
si k
2
montate n
serie, apoi n paralel. Sa se determine n fiecare caz perioada micilor
oscilat ii.
SOLUTIE
a) Cazul resoartelor legate n serie (Fig. 1.1)
Se noteaza cu x
1
si x
2
deplasarile punctului Asi a masei mdin pozit iile
lor de echilibru. Aceasta nseamn a ca deformarea celui de-al doilea resort
este: x
2
x
1
.
Ecuat ia de miscare a masei m este:
m
..
x
2
= k (x
2
x
1
) (1.5)
Deoarece tensiunea n cele doua resoarte este egala:
k
1
x
1
= k
2
(x
2
x
1
) (1.6)
m
k
O
Figura 1.2: Resoarte legate n paralel
Se elimina x
1
din ecuat iile 1.5 si 1.6 si se obt ine
m
..
x
2
+
k
1
k
2
k
1
+ k
2
x
2
= 0
Aceasta este ecuat ia unui oscilator armonic cu pulsat ia
=
k
1
k
2
m(k
1
+ k
2
)
In acest caz perioada micilor oscilat ii este:

T =
2
m(k
1
+ k
2
)
k
1
k
2
b) Cazul resoartelor legate n paralel (Fig. 1.2)
In acest caz deformarea celor doua resoarte este egala. Ecuat ia de

miscare a corpului de masa m este
m
..
x= (k
1
+ k
2
) x
iar perioada de oscilat ie
T = 2
_
m
k
1
+ k
2
PROBLEMA 1.3 Un areometru (densimetru) de masa m cu di-
ametrul tubului cilindric d efectueaza mici oscilat ii verticale cu perioada
T ntr-un lichid cu densitatea . Sa se determine densitatea lichidului.
)
.
H
)
.
H
/
H
/
H
N N +
N
=
>
Figura 1.3: Areometru care oscileaza n lichid
SOLUTIE
Asupra areometrului act ioneaza fort a gravitat ionala si fort a arhimedica.
In Fig. 1.3 sunt prezentate doua situat ii:

a) areometrul este n echilibru
b) areometrul este scos put in din pozit ia de echilibru.
Cand areometrul este n pozit ia de echilibru, F
A
= G, adica
d
2
4
x
0
g = mg (1.7)
unde m este masa areometrului.
Cand areometrul este scos din pozit ia de echilibru si este introdus mai
adanc n lichid fort a arhimedica este mai mare decat fort a gravitat ional a.
Rezultanta celor doua fort e este:
R = F
A
G =
d
2
4
(x
0
+ x) g mg (1.8)
In expresia de mai sus s-a notat cu x deplasarea areometrului fat a de

pozit ia de echilibru.
T inand cont de relat ia 1.7, din 1.8 rezulta
R =
d
2
4
gx = kx (1.9)
m
Figura 1.4: Piston care oscileaza ntr-un tub
Deoarece rezultanta fort elor este proport ionala cu deplasarea si este
ndreptat a n sensul revenirii areometrului n pozit ia de echilibru, rezulta
=
2
T
=
_
d
2
4m
g
si
=
16m
gd
2
T
2
PROBLEMA 1.4

In cazul recipientului reprezentat n Fig. 1.4 un
piston de masa m poate culisa n interiorul tubului cilindric de sect iune
S.
Cand pistonul este n pozit ia de echilibru, volumul aerului din recipi-
ent este V , iar presiunea sa este egala cu presiunea atmosferica p
0
. Daca
pistonul este scos din pozit ia de echilibru el ncepe sa oscileze. Daca se
considera ca interiorul cilindrului este izolat adiabatic, sa se determine
perioada micilor oscilat ii.
SOLUTIE
Daca pistonul este deplasat din pozit ia de echilibru cu distant a x
volumul aerului din recipient creste cu:
V = xS
Din ecuat ia transformarii adiabatice
pV
= const
se obt ine
V
p + V
1
pV = 0
Rezulta astfel variat ia presiunii gazului din interiorul recipientului:
p =
p
0
V
V
Se arata ca daca volumul de gaz din recipient creste presiunea acestuia
scade astfel ca fort a rezultant a act ioneaz a din exterior nspre interior, iar
daca volumul de gaz se micsoreaza, rezultanta act ioneaza spre exterior.
Rezulta ca fort a are tendint a de a readuce pistonul n pozit ia de echilibru.
Expresia ei este:
F = pS =
p
0
S
V
V =
p
0
S
2
V
x
Aceasta fort a este de tip elastic astfel ca pulsat ia este:
=
_
p
0
S
2
V m
iar perioada micilor oscilat ii
T =
2
= 2
V m
p
0
S
2
PROBLEMA 1.5 Un punct material m se misca far a frecare n
interiorul unei cicloide plasate n plan vertical. Ecuat iile parametrice ale
cicloidei sunt:
x = R( + sin ) (1.10)
z = R(1 cos ) (1.11)
Sa se calculeze abscisa curbilinie s n funct ie de parametrul .
Sa se arate ca perioada oscilat iilor n jurul pozit iei de echilibru x = 0
si z = 0 este independent a de amplitudinea acestor oscilat ii.
O
x
z
Figura 1.5: Forma unei cicloide n vecin atatea originii
SOLUTIE
In Fig. 1.5 este aratat a forma cicloidei. Punctul x = 0 si z = 0

corespunde valorii = 0.
Deoarece:
ds =
_
dx
d
_
2
+
_
dz
d
_
2
d (1.12)
Introducand 1.10 si 1.11 n 1.12 rezulta:
ds = R
_
(1 + cos )
2
+ sin
2
d = 2Rcos

2
d
si integr and
s = 4Rsin

2
(1.13)
Energia cinetica a punctului material este:
E
c
=
1
2
m
_
ds
dt
_
2
=
1
2
m
.
s
2
(1.14)
Energia potent iala este de natura gravitat ional a si este data de ex-
presia:
E
p
= mgz = mgR(1 cos ) = 2mgRsin
2

2
=
mgs
2
8R
(1.15)
k
k
m
m

k
Figura 1.6: Sistem de trei resoarte si doua corpuri care oscileaz
Energia totala este:
E = E
c
+ E
p
=
1
2
m
.
s
2
+
mg
8R
s
2
(1.16)
Deoarece n sistem nu exista fort e neconservative, energia mecanica
se conserva. Derivand n raport cu timpul relat ia 1.16 se obt ine:
..
s +
g
4R
s = 0 (1.17)
Relat ia 1.17 este ecuat ia unui oscilator armonic cu pulsat ia
=
_
g
4R
Perioada micilor oscilat iilor este
T = 4
R
g
PROBLEMA 1.6 Se considera un sistem compus din doua corpuri
de mase m legate cu ajutorul a 3 resoarte cu constantele de elasticititate
k
0
si k (vezi Fig. 1.6).
La momentul init ial se aplica un impuls corpului 1 astfel nc at viteza
acestuia sa devina egala cu v
0
.
Sa se determine ecuat iile de miscare ale celor doua corpuri.
SOLUTIE
Pozit iile celor doua corpuri vor fi date de deplasarile acestora fat a de
pozit iile de echilibru: x
1
pentru corpul 1 si x
2
pentru corpul 2.
Ecuat iile de miscare ale celor doua corpuri sunt:
m
..
x
1
= k
0
x
1
k (x
1
x
2
) (1.18)
m
..
x
2
= k
0
x
2
k (x
2
x
1
) (1.19)
Se aduna cele doua relat ii
m(
..
x
1
+
..
x
2
) = k
0
(x
1
+ x
2
) (1.20)
si se scad cele doua relat ii
m(
..
x
1

..
x
2
) = (k
0
+ 2k) (x
1
x
2
) (1.21)
Atunci se pot face schimbarile de variabile:
q
1
= x
1
+ x
2
(1.22)
q
2
= x
1
x
2
(1.23)
Ecuat iile de miscare 1.20 si 1.21 devin:
..
q
1
+
k
0
m
q
1
= 0 (1.24)
..
q
2
+
k
0
+ 2k
m
q
2
= 0 (1.25)
Solut iile generale ale acestor ecuat ii sunt
q
1
= A
1
sin (
1
t +
1
) ;
1
=
_
k
0
m
(1.26)
q
2
= A
2
sin (
2
t +
2
) ;
2
=
_
k
0
+ 2k
m
(1.27)
Condit iile init iale la momentul t
0
x
1
= 0 ;
.
x
1
= v
0
x
2
= 0 ;
.
x
2
= 0
devin pentru noile variabile:
q
1
= 0 ;
.
q
1
= v
0
q
2
= 0 ;
.
q
2
= v
0
Utilizand condit iile init iale rezulta
1
=
2
= 0
A
1
=
v
0
1
A
2
=
v
0
2
Astfel relat iile 1.26 si 1.27 devin:
q
1
=
v
0
1
sin
1
t (1.28)
q
2
=
v
0
2
sin
2
t (1.29)
T inand cont de modul de definire a variabilelor q
1
si q
2
, rezulta:
x
1
=
v
0
2
_
sin
1
t
1
+
sin
2
t
2
_
x
2
=
v
0
2
_
sin
1
t
sin
2
t
2
_
PROBLEMA 1.7 Un punct material de masa m si sarcina q se
afla ntr-un plan xOy sub act iunea unei fort e

F = kr, unde r este raza
vectoare a punctului material. Daca n aceasta regiune exista un camp
magnetic

B perpendicular pe planul xOy sa se calculeze pulsat ia miscarii
oscilatoarii. Se va considera cazul unui camp magnetic slab.
SOLUTIE
In acest caz legea a doua a dinamicii este:

m
d
2
r
dt
2
= kr + qv

B (1.30)
In planul xOy se obt ine:

..
x +
k
m
x =
qB
m
.
y
(1.31)
..
y
+
k
m
y =
qB
m
.
x (1.32)
Se fac urmatoarele notat ii:
2
0
= k/m si
l
= qB/2m.
Se nmult este ecuat ia 1.32 cu i si se aduna cu 1.31. Rezulta:
_
..
x +i
..
y
_
+
2
0
(x + iy) = i2
l
_
.
x +iy
_
(1.33)
Introducand o noua variabil a:
u = x + iy
ecuat ia 1.33 devine
..
u +2i
.
u
l
+
2
0
u = 0 (1.34)
Relat ia 1.34 este o ecuat ie diferent ial a de ordinul al doilea cu coeficient i
constant i a carei ecuat ie caracteristica este:
r
2
+ 2i
l
r +
2
0
= 0
si are solut iile
r
1,2
= i
l
i
_
2
l
+
2
0
In cazul campurilor magnetice slabe B este mic astfel ncat se poate

considera ca
l

0
Atunci solut iile ecuat iei caracteristice pot fi puse sub forma mai
simpla:
r
1,2
= i (
l
0
)
iar solut ia ecuat iei 1.34 este
u = e
i
l
_
Ae
i
0
t
+ Ce
i
0
t
A si C sunt constante care se determina din condit iile init iale.

Se constata ca n camp magnetic pulsat ia
0
se schimb a cu o valoare
l
astfel ncat:
=
0
l
PROBLEMA 1.8 Asupra unei sfere de raza r care se deplaseaza
cu o viteza v ntr-un fluid cu coeficientul de vascozitate act ioneaza o
fort a de frecare care are expresia:
f = 6rv
O sfera de masa m este suspendata de un resort cu constanta elastica
k. Perioada de oscilat ie n aer, unde frecarea este neglijabila, este T
0
.
Cand sfera este introdusa ntr-un fluid perioada oscilat iilor devine T <
T
0
. Sa se determine coeficientul de vascozitate n funct ie de T si T
0
.
SOLUTIE
Legea a doua a lui Newton pentru sfera care oscileaza n fluid este
m
..
x= kx 6r
.
x (1.35)
Notand = 3r, ecuat ia 1.35 devine:
m
..
x +2
.
x +kx = 0 (1.36)
Ecuat ia caracteristica a ecuat iei diferent iale 1.36 este
mr
2
+ 2r + k = 0
si are solut iile
r
1,2
=
m
i
_
k
m

2
m
2
(1.37)
In cazul n care k/m

2
/m
2
miscarea este aperiodica. Deoarece
se considera ca sfera efectueaza oscilat ii n fluid se va considera cazul
k/m >
2
/m
2
. Solut ia ecuat iei 1.36 este:
x = Ae
t/m
exp i (t + ) (1.38)
unde:
=
_
k
m

2
m
2
(1.39)
In cazul n care sfera oscileaza n aer, fort a de frecare este neglijabila.

Atunci se poate considera = 0 iar pulsat ia oscilat iilor este
0
=
_
k
m
(1.40)
Din 1.39 si 1.40 rezulta:
= m
_
2
0
2
Deoarece = 3r,
0
= 2/T
0
si = 2/T
=
2m
3r
1
T
2
0
1
T
2
PROBLEMA 1.9 O particula este legata de un resort cu constanta
elastica k. Ea poate executa oscilat ii fara amortizare. La momen-
tul init ial particula se afla n pozit ia de echilibru. Asupra particulei
act ioneaz a o fort a F un timp egal cu secunde. Sa se determine ampli-
tudinea oscilat iilor dupa ce fort a nceteaza.
SOLUTIE
Ecuat ia de miscare n intervalul de timp [0, ] este
m
..
x= kx + F (1.41)
cu condit iile init iale
x (0) = 0 (1.42)
.
x (0) = 0
Solut ia ecuat iei de mai sus este de forma
x = Acos (t + ) +
F
k
(1.43)
unde: =
_
k/m
Pentru determinarea constantelor A si se t ine cont de condit iile
init iale. Rezulta
x = (1 cos t)
F
k
(1.44)
Ecuat ia de miscare pentru t > este
m
..
x= kx (1.45)
Solut ia ecuat iei 1.45 este:
x = A
cos [ (t ) + ] (1.46)
Pentru determinarea amplitudinii A
se pune condit ia de continuitate

pentru elongat ie si viteza n momentul t =
Se obt ine
(1 cos )
F
k
= A
cos
F
k
sin = A
sin
Cele doua relat ii se ridica la patrat si se aduna. Rezulta
A
=
2F
m
sin

2
PROBLEMA 1.10 O masa m legata de un resort oscileaza , decre-
mentul logaritmic al amortizarii fiind . Dupa timpul t
1
, energia os-
cilatorului scade de n ori. Sa se determine constanta de elasticitate a
resortului.
SOLUTIE
Deoarece energia unui oscilator este proport ional a cu patatrul am-
plitudinii oscilat iei raportul energiilor oscilatorului corespunzatoare mo-
mentelor t
0
si t
1
este:
E
1
E
0
=
_
A
1
A
0
_
2
=
1
n
(1.47)
Notand cu coeficientul de amortizare:
A
1
A
0
= exp (t
1
) (1.48)
Din relat iile 1.47 si 1.48 rezulta:
ln
n = t
1
si decrementul logaritmic este:
= T =
ln
n
t
1
T (1.49)
Cum
2
=
2
0
2
=
k
m

2
k = m
_
2
+
2
_
= m
_
4
2
T
2
+
2
_
(1.50)
Daca se t ine cont de relat ia 1.49 din relat ia 1.50 se obt ine constanta de
elasticitate a resortului:
k =
_
_
2 ln
n
t
1
_
2
+
2
_
PROBLEMA 1.11 Un corp de masa m este suspendat de un resort
cu constanta de elasticitate k. Fort a de atract ie este proport ional a cu
viteza. Dupa s oscilat ii amplitudinea scade de n ori. Sa se determine
perioada de oscilat ie si decrementul logaritmic .
SOLUTIE
Miscarea corpului este o miscare amortizata. Ea are loc dupa legea
x = A
0
e
t
cos (t + ) (1.51)
unde:
=
2
T
=
_
2
0
2
(1.52)
0
=
_
k
m
(1.53)
Amplitudinea n timpul misc arii oscilatorii scade exponent ial n timp:
A = A
0
e
t
Conform datelor problemei:
A
0
n
= A
0
e
sT
(1.54)
Rezulta:
ln n = sT (1.55)
Din relat iile 1.52 si din 1.55 se obt ine:
=

0
ln n
_
4
2
s
2
+ ln
2
n
T =
ln n
s
=
_
4
2
s
2
+ ln
2
n
s
0
Decrementul logaritmic este
= T =
ln n
s
PROBLEMA 1.12 Un corp de masa m=5 kg este suspendat de
un resort care oscileaza.

In absent a fort elor de rezistent a perioada de
oscilat ie este T
0
= 0, 4 s. Atunci cand exista o fort a de rezistent a
proport ional a cu viteza, perioada de oscilat ie devine T = 0, 5 s. Sa se
determine ecuat ia de miscare a corpului presupunand ca n momentul
init ial acesta se gaseste la distant a x
0
= 4 cm fat a de pozit ia de echilibru
si apoi este lasat liber.
SOLUTIE
Miscarea corpului este o miscare cvasiperiodica amortizata cu pulsat ia
si perioada T date de relat iile:
2
=
2
0
2
4
2
T
2
=
4
2
T
2
0
2
Rezulta ca:
= 2
T
2
T
2
0
T
2
T
2
0
=
2
T
0
T
_
T
2
T
2
0
= 3 s
1
Deoarece ecuat ia de miscare a corpului este de forma:
x = A
0
e
t
sin (t + ) (1.56)
viteza sa este:
v =
dx
dt
= A
0
e
t
sin (t + ) + A
0
e
t
cos (t + ) (1.57)
Aplicand condit iile init iale
x(0) = x
0
v(0) = 0
se obt ine:
0 = A
0
sin + A
0
cos (1.58)
x
0
= A
0
sin (1.59)
Din relat iile 1.58 si 1.59 rezulta A
0
= 5 cm si
= arcsin
x
0
A
0
= arcsin
4
5
Ecuat ia de miscare este:
x = 5e
3t
sin (4t + arcsin 4/5) cm
PROBLEMA 1.13 Sa se scrie ecuat ia de miscare a unui punct
material de masa m care este supus act iunii unei fort e elastice kx si unei
fort e constante F
0
avand aceiasi direct ie ca fort a elastica. Se considera
ca la momentul t = 0 n punctul x = 0 viteza este nula.
SOLUTIE
Legea a doua a mecanicii este:
m x + kx = F
0
(1.60)
Solut ia acestei ecuat ii diferent iale neomogene este suma dintre solut ia
generala a ecuat iei diferent iale omogene
x
1
= Asin (t +
0
) cu =
_
k
m
(1.61)
si o solut ie particulara a ecuat iei neomogene
x
2
=
F
0
k
(1.62)
Atunci solut ia ecuat iei 1.60 este:
x = x
1
+ x
2
=
F
0
k
+ Asin (t +
0
) (1.63)
Viteza punctului material este
v =
dx
dt
= A cos (t +
0
) (1.64)
Din condit iile init iale
x(0) = 0 si v(0) = 0
si din ecuat iile 1.63 si 1.64 se obt ine:
A =
F
0
k
si
0
=

2
iar ecuat ia de miscare este:
x =
F
0
k
(1 cos t)
PROBLEMA 1.14 Sa se scrie ecuat ia de miscare unidimensionala
a unui punct material de masa m care este supus act iunii unei fort e
elastice kx si unei fort e F = at care are aceiasi direct ie ca si fort a
elastica. La momentul t = 0 n punctul x = 0 viteza este nul a.
SOLUTIE
Legea a doua a mecanicii se scrie:
m x + kx = at (1.65)
x
1
= Asin (t + ) cu =
_
k
m
(1.66)
si o solut ie particulara a ecuat iei neomogene
x
2
=
at
k
(1.67)
Atunci solut ia ecuat iei 1.65 este:
x = x
1
+ x
2
=
at
k
+ Asin (t + ) (1.68)
v =
dx
dt
=
a
k
+ A cos (t + ) (1.69)
x(0) = 0 si v(0) = 0
Asin = 0 (1.70)
a
k
+ A cos = 0 (1.71)
Din 1.70 si din 1.71 rezulta:
= 0 A =
a
k
Ecuat ia de miscare 1.68 devine:
x =
a
k
_
t
1
sin t
_
PROBLEMA 1.15 Sa se scrie ecuat ia de miscare unidimesionala a
unui punct material de masa m care este supus act iunii unei fort e elastice
kx si unei fort e F = F
0
exp (t). La momentul t = 0 n punctul x = 0
viteza este nula.
SOLUTIE
Legea a doua a mecanicii se scrie:
m x + kx = F
0
exp (t) (1.72)
x
1
= A
1
sin (t + ) cu =
_
k
m
(1.73)
si o solut ie particulara a ecuat iei neomogene de forma:
x
2
= A
2
exp (t) (1.74)
Pentru a determina valoarea constantei A
2
introducem 1.74 n 1.72.
Se obt ine:
m
2
A
2
exp (t) + kA
2
exp (t) = F
0
exp (t)
Rezulta:
A
2
=
F
0
m
2
+ k
(1.75)
Atunci solut ia generala a ecuat iei 1.72 este:
x = x
1
+ x
2
=
F
0
m
2
+ k
exp (t) + A
1
sin (t + ) (1.76)
v =
dx
dt
=
F
0
m
2
+ k
exp (t) + A
1
cos (t + ) (1.77)
x(0) = 0 si v(0) = 0
F
0
m
2
+ k
+ A
1
sin = 0 (1.78)
F
0
m
2
+ k
+ A
1
cos = 0 (1.79)
Din 1.78 si din 1.79 se obt ine:
A
1
=
F
0
m
2
+ k
_
1 +

2
2
si, prin mp art irea acestora, unghiul :
tg =
PROBLEMA 1.16 O sursa aflata ntr-un mediu elastic unidimen-

sional oscileaza dupa legea
y = 0, 5 sin 100t mm
Lungimea de unda a undelor longitudinale emise este = 20 m.
a) Dupa cat timp va ncepe sa oscileze un punct aflat la distant a
x
1
= 8 m fat a de sursa?
b) Ce defazaj exista ntre oscilat ia punctului aflat la distant a x
1
de
sursa si oscilat ia sursei?
c) La ce distant a se afla doua puncte ale caror oscilat ii sunt defazate
cu /3?
SOLUTIE
a) Din ecuat ia de oscilat ie a sursei rezulta ca = 100 astfel ca:
T =
2
100
= 2 10
2
s
Deoarece lungimea de unda este = vT, viteza de propagare a undei
este:
v =

T
= 10
3
m/s
Timpul dupa care punctul aflat la distant a x
1
ncepe sa oscileze este:
t =
x
1
v
=
8
10
3
= 8 10
3
s
b) Ecuat ia undei este:
y
1
= 0, 5 sin 100
_
t
x
1
v
_
mm
Defazajul dintre oscilat ia sursei si oscilat ia punctului considerat este:
=
s
p
= 100t 100
_
t
x
1
v
_
= 100
x
1
v
=
8
10
rad
c) Se considera defazajul dintre doua puncte aflate la distant a x
unul de altul
= 100
_
t
x
2
v
_
100
_
t
x
1
v
_
=
100 (x
1
x
2
)
v
Atunci:
x = (x
1
x
2
) =
v
100
= 3, 3 m
PROBLEMA 1.17 Un avion cu react ie zboara cu viteza constant a
v = 1000 m/s la n alt imea h = 10, 2 km. Care este forma frontului undei
de soc produsa de avion? La ce distant a de o casa se va afla avionul cand
geamurile acesteia ncep sa vibreze? Viteza sunetului este c = 340 m/s.
* )
+
?J
LJ
=
= >
,
Figura 1.7: Unda de soc produsa de un avion
SOLUTIE
Daca un corp (glont , avion supersonic) se deplaseaza ntr-un fluid cu
o viteza mai mare decat a undelor sonore apare asa numita unda de soc.
Undele produse de avion se propaga n toate direct iile sub forma de unde
sferice. Deoarece viteza v a avionului este mai mare decat a sunetului,
frontul de unda are forma unui con n varful caruia se afla avionul n
fiecare moment (Fig. 1.7).
Daca la un moment dat avionul se afla n punctul A dupa trecerea
timpului t, el s-a deplasat n punctul B iar AB= vt. Frontul undei emise
n A va avea raza AC = ct.

In punctul C se presupune ca se afla casa
unde este simt ita unda de soc. Se observa n Fig.1.7 ca:
sin =
ct
vt
=
c
v
Distant a BC fat a de o casa aflata n punctul C de pe sol este:
d =
h
sin
=
hv
c
= 30 km
PROBLEMA 1.18 O sursa punctiforma emite unde sonore cu frec-
vent a . Sa se gaseasca frecvent ele sunetului pe care-l recept ioneaz a un
observator care se apropie de sursa cu viteza v. Sa se gaseasc a frecvent a
sunetului pe care acelasi observator l recept ioneaza daca se departeaz a
de sursa cu viteza v. Viteza sunetului n aer este c.
SOLUTIE
Sursa fiind punctiforma undele emise de aceasta sunt sferice. Suprafe-
t ele de unda sunt sfere concentrice distant ate una de alta cu lungimea de
unda. Daca observatorul ar fi n repaus el ar recept iona ct/ unde n tim-
pul t. Daca observatorul se apropie de sursa el va recept iona (c + v) t/
unde n timpul t. Frecvent a cu care observatorul recept ioneaz a undele
este

=
(c + v)t
t
=
c + v
=
(c + v)
cT
=
_
1 +
v
c
_
Daca observatorul se departeaza de sursa cu viteza v el va recept iona
(c v) t/ unde n timpul t. Frecvent a receptionata de observator va fi:

=
(c v)t
t
=
c v
=
(c v)
cT
=
_
1
v
c
_
Putem astfel sa exprimam frecvent a receptionata de observatorul care
se apropie sau se departeaz a de sursa astfel:

=
_
1
v
c
_
unde semnul + corespunde cazului cand observatorul se apropie de sursa
iar semnul corespunde cazului cand observatorul se departeaza de
sursa. Acesta este efectul Doppler.
PROBLEMA 1.19 O sursa punctiforma emite unde sonore cu frec-
vent a . Sa se gaseasca frecvent ele sunetului pe care-l recept ioneaz a un
observator n cazul n care sursa se apropie de observator cu viteza v. Sa
se gaseasca frecvent a sunetului pe care acelasi observator l recept ioneaza
daca sursa se departeaza de observator cu viteza v. Viteza sunetului n
aer este c.
SOLUTIE
Deoarece viteza de propagare a sunetului depinde numai de pro-
prietat ile mediului, n timpul unei oscilat ii unda se va propaga nainte cu
distant a . Dar n timpul unei perioade si sursa se deplaseaza n sensul
de deplasare al undei cu vT, unde T este perioada. Atunci lungimea de
unda va fi:
= vT = cT vT = (c v) T
Frecvent a perceputa de observator va fi:

=
c
=
c
c v

Daca sursa se departeaz a de observator cu viteza v lungimea de unda
va fi:
= + vT = cT + vT = (c + v) T
Frecvent a perceputa de observator va fi:

=
c
=
c
c + v

Astfel n cazul n care sursa se apropie sau se departeaz a de observator
frecvent a perceputa de acesta este:

=
c
=
c
c v

unde semnul + corespunde cazului n care sursa se apropie de observator
iar semnul corespunde cazului n care sursa se departeaza de observa-
tor.
PROBLEMA 1.20 Sa se rezolve ecuat ia undelor
2
u
x
2
=
1
v
2
2
u
t
2
pentru o coarda de lungime l = 1 care init ial este n repaus si prezinta
proprietat ile:
u(x, 0) =
_
x/5 daca 0 x 1/2
(1 x) /5 daca 1/2 x 1
SOLUTIE
Solut ia generala a ecuat iei undelor este o suprapunere de forma:
u(x, t) =
n=1
(A
n
cos nvt + B
n
sin nvt) sin nx (1.80)
deoarece l = 1. Avand n vedere ca
_
u
t
_
t=0
=
n=1
nv (A
n
sin nvt B
n
cos nvt)
t=0
sin nx = 0
coeficient ii B
n
sunt nuli.
Atunci relat ia 1.80 devine:
u(x, t) =
n=1
A
n
cos nvt sin nx (1.81)
La momentul t = 0 din 1.81 se obt ine:
u (x, 0) =
n=1
A
n
sin nx
Coeficient ii A
n
se calculeaza cu formulele:
A
n
= 2
_
1
0
u(x, 0) sin nxdx (1.82)
T inand seama de proprietat ile funct iei u(x, 0) 1.82 devine:
A
n
=
2
5
_
1/2
0
x sin nxdx +
2
5
_
1
1/2
(1 x) sin nxdx
Se efectueaza substitut ia:
nx = x =

n
dx =
d
n
Atunci:
A
n
=
2
5
_
n/2
0
n
sin
d
n
+
2
5
_
n
n/2
_
1

n
_
sin
d
n
A
n
=
2
5 (n)
2
_
_
n/2
0
sin d + n
_
n
n/2
sin d
_
n
n/2
sin d
_
Dar
_
sin d = sin cos
si
_
sin d = cos
Atunci:
A
n
=
2
5 (n)
2
_
(sin cos )[
n/2
0
n cos [
n
n/2
(sin cos )[
n
n/2
_
si
A
n
=
4
5 (n)
2
sin
n
2
(1.83)
Solut ia ecuat iei este:
u (x, t) =
n=1
4
5 (n)
2
sin
n
2
sin nx cos nvt
PROBLEMA 1.21 Sa se gaseasc a unda rezultant a obt inuta prin
suprapunerea a doua unde care au aceiasi amplitudine dar a caror lungime
de unda si pulsat ie difera put in.
u
1
(x, t) = Asin
2
1
(x v
1
t)
u
2
(x, t) = Asin
2
2
(x v
2
t)
SOLUTIE
Deoarece
k =
2
si = 2 =
2v
u = u
1
+ u
2
= 2Asin
k
1
x
1
t + k
2
x
2
t
2
cos
k
1
x
1
t k
2
x +
2
t
2
u = 2Asin
_
k
1
+ k
2
2
x

1
+
2
2
t
_
cos
_
k
1
k
2
2
x

1
2
2
t
_
In relat ia de mai sus vom introduce notat iile:

k
1
= k + dk k
2
= k dk
1
= + d
2
= d
Atunci:
u = 2Acos (xdk td) sin (kx t)
Termenul
2Acos (xdk td)
reprezint a amplitudinea undei progresive iar factorul de faza este:
sin (kx t) = sin
2
_
x

k
t
_
PROBLEMA 1.22 Sa se gaseasca legatura dintre viteza de faza si
viteza de grup.
SOLUTIE
v
g
=
d
dk
=
d (v
f
k)
dk
= v
f
+ k
dv
f
dk
Dar
k
dv
f
dk
=
2
_
dv
f
d
d
dk
_
=
2
2
k
2
_
dv
f
d
k
dv
f
dk
=
4
2
2
4
2
dv
f
d
=
dv
f
d
Atunci:
v
g
= v
f

dv
f
d
Marimea dv
f
/d masoar a dispersia cauzata de mediu. Daca nu exista
dispersie, energia va fi transportata cu viteza de faza iar v
f
= v
g
.
PROBLEMA 1.23 Sa se reduca ecuat ia undelor neomogene
2
u
x
2
=
1
v
2
2
u
t
2
+ v (x)
la trei ecuat ii diferent iale.
SOLUTIE
Daca se ncearc a substitut ia
u = X (x) T (t)
se obt ine:
T
d
2
X
dx
2
=
X
v
2
d
2
T
dt
2
+ v
Se observa ca variabilele nu pot fi separate.
Se alege urmatoarea substitut ie:
u = X (x) T (t) + (x)
Atunci:
u
x
= T
dX
dx
+
d
dx
2
u
x
2
= T
d
2
X
dx
2
+
d
2
dx
2
si
2
u
t
2
= X
d
2
T
dt
2
Atunci
T
d
2
X
dx
2
+
d
2
dx
2
=
X
v
2
d
2
T
dt
2
+ v (x) (1.84)
Se alege funct ia astfel:
d
2
dx
2
= v (x) (1.85)
Atunci 1.84 devine:
T
d
2
X
dx
2
=
X
v
2
d
2
T
dt
2
Aceasta ecuat ie se mai poate scrie:
v
2
X
d
2
X
dx
2
=
1
T
d
2
T
dt
2
Admit and solut ii periodice se poate face o separare de variabile astfel
nc at:
d
2
X
dx
2
+
_
v
_
2
X = 0
d
2
T
dt
2
+
2
T = 0
Se obt in astfel doua ecuat ii diferent iale la care se mai poate adauga
si ecuat ia 1.85.
Capitolul 2
MECANIC
A ANALITIC
A
PROBLEMA 2.1 Sa se scrie ecuat iile diferent iale de miscare ale
unui pendul matematic de masa m
2
si lungime l al carui punct de sus-
pensie de masa m
1
se deplaseaza orizontal (Fig. 2.1).
SOLUTIE
Se aleg coordonatele generalizate ca fiind x coordonata pe axa Ox a
punctului cu masa m
1
si unghiul facut de firul pendului cu verticala.
x
1
= x x
2
= x + l sin
y
1
= 0 y
2
= l cos
Componentele vitezelor sunt:
x
1
= x x
2
= x + l cos
y
1
= 0 y
2
= l sin
Energia cinetica a sistemului este:
E
c
=
m
1
2
( x
1
2
+ y
1
2
) +
m
2
2
( x
2
2
+ y
2
2
) (2.1)
sau
E
c
=
m
1
2
x
2
+
m
2
2
( x
2
+ 2l x cos +
2
l
2
) (2.2)
Energia potent ial a este datorata campului gravitat ional:
35
CAPITOLUL 2. MECANIC
A ANALITIC
A 36
O
x
l
m
1
m
2
j
x
y
m O
j
Figura 2.1: Pendul al carui punct de suspensie se deplaseaza orizontal
E
p
= m
2
gy
2
= m
2
gl cos (2.3)
Funct ia lui Lagrange se obt ine din relat iile 2.2 si 2.3
L = E
c
E
p
=
m
1
+ m
2
2
x
2
+
m
2
2
(
2
l
2
+ 2l x cos ) + m
2
gl cos (2.4)
Ecuat iile de miscare sunt:
d
dt
_
L
x
_
L
x
= 0 (2.5)
d
dt
_
L

_
= 0 (2.6)
Pentru a determina forma concreta a acestor ecuat ii se va calcula
fiecare termen separat.
L
x
= (m
1
+ m
2
) x + m
2
l cos
d
dt
_
L
x
_
= (m
1
+ m
2
) x + m
2
l( cos
2
sin )
A ANALITIC
A 37
Deoarece funct ia lui Lagrange nu depinde de x
(L/x) = 0
si ecuat ia 2.5 devine:
(m
1
+ m
2
) x + m
2
l( cos
2
sin ) = 0 (2.7)
Ecuat ia 2.7 se poate integra n raport cu timpul. Se obt ine:
(m
1
+ m
2
) x + m
2
l cos = const (2.8)
Se observa ca expresia din stanga reprezint a componenta dupa direct ia
Ox a impulsului total. Relat ia 2.8 exprima conservarea componentei im-
pulsului dupa axa Ox.
Pentru a obt ine forma concreta a ecuat iei 2.6 se vor calcula urmatoarele
derivate part iale:
L

= m
2
l
2
+ m
2
l x cos
d
dt
_
L

_
= m
2
l
2
+ m
2
l x cos m
2
l x sin
L
= m
2
l x sin m
2
gl sin
Atunci ecuat ia 2.7 devine:
m
2
l
2
+ m
2
l x cos + m
2
gl sin = 0 (2.9)
Ecuat iile de miscare sunt date de relat iile 2.7 si 2.9.
PROBLEMA 2.2 Sa se determine ecuat ia de miscare a unui elec-
tron n campul creat de un nucleu cu num arul atomic Z presupus fix
(Fig. 2.2).
SOLUTIE
Cand nucleul este fix, fort a de interact iune este o fort a central a:
F(r) = F(r)r
A ANALITIC
A 38
x
y
O
r
Ze
m
G
Figura 2.2: Electronul n campul electric al nucleului
Miscarea are locntr-un plan. Astfel, prin derivarea egalitat ii
l = r p
rezulta:
d
l
dt
=
dr
dt
p +r
d p
dt
= v mv +r

F(r) = 0
ceea ce arata ca momentul cinetic se conserva. Rezulta ca r se afla ntr-
un plan care este perpendicular pe

l. Miscarea se face ntr-un plan si
exista doar doua grade de libertate. Se aleg coordonatele polare r si ca
fiind coordonatele generalizate. Centrul O al sistemului de coordonate
se considera nucleul cu sarcina Ze. Atunci
x = r cos
y = r sin
x = r cos r
sin
y = r sin + r
cos
Energia cinetica este:
E
c
=
m
2
_
x
2
+ y
2
_
=
m
2
_
r
2
+ r
2

2
_
(2.10)
Energia potent ial a se determina pornind de la faptul ca fort ele elec-
trostatice sunt conservative. Deoarece
dE
p
= Fdr =
Ze
2
4
0
r
2
dr
prin integrare se obt ine:
A ANALITIC
A 39
E
p
(r) =
r
_
Ze
2
4
0
r
2
dr =
Ze
2
4
0
r
=
Ze
2
4
0
r
(2.11)
Funct ia lui Lagrange este:
L = E
c
E
p
=
m
2
_
r
2
+ r
2

2
_
+
Ze
2
4
0
r
(2.12)
Ecuat iile de miscare sunt:
d
dt
_
L
= 0 (2.13)
si
d
dt
_
L
r
_
L
r
= 0 (2.14)
Pentru a determina forma concreta a acestor ecuat ii se va calcula
fiecare termen n parte.
L
= mr
2

;
d
dt
_
L
_
= mr
2
+ 2m r
r
Deoarece L nu depinde explicit de
L
= 0
Relat ia 2.13 devine:
mr
2
+ 2m r
r = 0 (2.15)
Prin integrarea acestei relat ii se obt ine:
mr
2

= mr
2
= mrv = const
Relat ia reprezinta legea de conservare a momentului cinetic.
l = mr
2

= mvr = const (2.16)
Marimea mr
2

este o integral a prima a misc arii.
Pentru a obt ine forma concreta a ecuat iei 2.14 se calculeaza:
A ANALITIC
A 40
L
r
= m r;
d
dt
_
L
r
_
= m r
L
r
= mr
Ze
2
4
0
r
2
Ecuat ia 2.15 devine:
m r mr
2
+
Ze
2
4
0
r
2
= 0 (2.17)
Aceasta ecuat ie poate fi scrisa doar n funct ie de r. Pentru aceasta
se t ine cont de relat iile 2.16 si 2.17. Rezulta:
m r
l
2
mr
3
+
Ze
2
4
0
r
2
= 0 (2.18)
PROBLEMA 2.3
Sa se demonstreze ca n cazul n care L nu depinde de timp (sisteme
conservative) marimea
H =
k
q
k
L
q
k
L (2.19)
este o integral a prima a miscarii si reprezint a energia totala a sistemului.
SOLUTIE
Deoarece L = L(q
k
, q
k
) atunci:
dL
dt
=
k
L
q
k
dq
k
dt
+
k
L
q
k
d q
k
dt
(2.20)
Se t ine cont de ecuat iile de miscare
d
dt
_
L
q
k
_
L
q
k
= 0
si se obt ine:
dL
dt
=
k
d
dt
_
L
q
k
_
q
k
+
k
L
q
k
d q
k
dt
A ANALITIC
A 41
sau
dL
dt
=
k
d
dt
_
L
q
k
q
k
_
de unde rezulta:
d
dt
_
L
k
L
q
k
q
k
_
= 0 (2.21)
Atunci:
H =
k
q
k
L
q
k
L = const
Marimea H poarta denumirea de hamiltonian, iar n cazul de fat a
este o integrala prima a miscarii.
In plus:
k
q
k
L
q
k
=
k
q
k
E
c
q
k
= 2E
c
deoarece E
c
este o funct ie omogena (forma patratic a) n raport cu q
k
.
Atunci
H = = 2E
c
L = 2E
c
E
c
+ E
p
= E
c
+ E
p
= const
Rezulta ca hamiltonianul sistemului n acest caz coincide cu energia
mecanica a sistemului considerat.
PROBLEMA 2.4 Pe o parabola (Fig. 2.3) cu varful n jos, av and
ca axa de simetrie verticala si care se roteste cu viteza unghiulara =
const n jurul acestei axe, se poate misca fara frecare un punct material
de masa m. Sa se determine la ce n alt ime h se poate ridica punctul
material daca la momentul init ial acesta se afla n varful parabolei si are
viteza v
0
.
SOLUTIE
Problema se va discuta ntr-un sistem neinert ial cu centrul n varful
parabolei si care se roteste odata cu aceasta.
Deoarece punctul material se poate misca doar pe aceasta parabola
sistemul are un singur grad de libertate. Coordonata generalizata este
A ANALITIC
A 42
m
x
y
O
Figura 2.3: Particul a care se misca pe o parabola
coordonata x a punctului n sistemul considerat. Ordonata punctului
material este: y = ax
2
. Aceasta reprezint a si ecuat ia parabolei (a > 0).
Energia cinetica a punctului material este:
E
c
=
m
2
_
x
2
+ y
2
_
=
m
2
_
1 + 4a
2
x
2
_
x
2
(2.22)
Miscarea de rotat ie face ca asupra punctului sa act ioneze o fort a cen-
trifuga F
c
= m
2
x. Energia potent iala datorata rotat iei este:
E
pc
=
_
x
0
F
c
dx =
_
x
0
m
2
xdx =
m
2
x
2
2
(2.23)
Particula se aflan camp gravitat ional iar energia potent iala gravitat i-
onala este:
E
pg
= mgy = amgx
2
(2.24)
Energia potent ial a totala a punctului material este
E
p
= E
pc
+ E
pg
=
m
2
x
2
2
+ amgx
2
(2.25)
Atunci funct ia lui Lagrange este:
L = E
c
E
p
=
m
2
(1 + 4a
2
x
2
) x
2
+
m
2
x
2
2
mgax
2
(2.26)
Deoarece L nu depinde explicit de timp, hamiltonianul sistemului
A ANALITIC
A 43
H = x
L
x
L (2.27)
se conserva si reprezint a energia punctului material. Cum:
L
x
= m(1 + 4a
2
x
2
) x
relat ia 2.27 devine:
H =
m
2
(1 + 4a
2
x
2
) x
2
m
2
x
2
2
+ gmax
2
= const (2.28)
La momentul init ial x = v
0
si x = 0. La momentul final x = 0
(punctul material s-a oprit) si x = x
f
.
Deoarece hamiltonianul este o marime care se conserva valoarea lui
este aceiasi n starea init iala si finala. Atunci:
1
2
mv
2
0
=
1
2
m
2
x
2
f
+ gmax
2
f
(2.29)
de unde
x
2
f
=
v
2
0
2ag
2
si
h = ax
2
f
=
av
2
0
2ag
2
(2.30)
Daca
2
> 2ag atunci expresia lui h din 2.30 nu are sens. Aceasta
nseamn a ca viteza punctului nu poate deveni nul a si el urca pan a ajunge
la marginea parabolei.
Se observa ca daca
2
< 2ag si
2
2ag atunci h , iar
particula se deplaseaza la infinit pe ramura principala.
Pentru ca particula sa se ridice la o nalt ime finita este necesar ca
2
< 2ag.
PROBLEMA 2.5 Un tub foarte lung aflat ntr-un plan vertical se
roteste n jurul capatului sau O, cu viteza unghiulara constanta (Fig.
2.4). La momentul t = 0 tubul se afla n pozit ie orizontal a.

In interiorul
tubului se misc a fara frecare o bila de masa m care la momentul init ial
se afla n punctul O. Tubul se misc a n sensul acelor de ceasornic. Sa se
determine ecuat ia de miscare a bilei.
A ANALITIC
A 44
y
x
O
m
t M
Figura 2.4: Bila de masa m ce se misca ntr-un tub care se roteste n
planul vertical Oxy n jurul punctului O
SOLUTIE
Sistemul are un singur grad de libertate deoarece bila nu se poate
misca decat n lungul tubului.

In figura 2.4 este ilustrat sistemul de co-
ordonate ales. Coordonata generalizata este r (distant a de la punctul O
la bila de masa m).
Atunci:
x = r cos t
y = r sin t
x = r cos t r sin t
y = r sin t + r cos t
E
c
=
m
2
_
x
2
+ y
2
_
=
m
2
_
r
2
+ r
2
2
_
(2.31)
Energia potent ial a este doar de natura gravitat ionala :
E
p
= mgy = mgr sin t (2.32)
L = E
c
E
p
=
m
2
_
r
2
+ r
2
2
_
+ mgr sin t (2.33)
A ANALITIC
A 45
iar ecuat ia de miscare:
d
dt
_
L
r
_
L
r
= 0 (2.34)
Calculand fiecare termen n parte se obt ine:
L
r
= m r;
d
dt
_
L
r
_
= m r
L
r
= mr
2
+ mg sin t
iar ecuat ia 2.34 devine:
r
2
r g sin t = 0 (2.35)
Ecuat ia 2.35 este o ecuat ie diferent ial a de ordinul al doilea neomogena.
Solut ia generala este data de suma dintre solut ia generala a ecuat iei omo-
gene si o solut ie particulara a ecuat iei neomogene.
Ecuat ia omogena este:
r
2
r = 0 (2.36)
Cum solut iile ecuat iei caracteristice t
2
2
= 0 sunt t
1
= si t
2
= ,
solut ia generala a ecuat iei omogene 2.36 este:
r = Ae
t
+ Be
t
(2.37)
unde A si B sunt constante.
Pentru ecuat ia neomogena se considera o solut ie de forma:
r = a sin t
unde a este o constanta.

Inlocuind n ecuat ia 2.35 se obt ine:
a
2
sin t a
2
sin t g sin t = 0 (2.38)
Rezulta:
a =
g
2
2
si
A ANALITIC
A 46
r =
g
2
2
sin t
Solut ia generala a ecuat iei 2.35 este:
r = Ae
t
+ Be
t
g
2
2
sin t (2.39)
Viteza punctului material este:
r(t) = Ae
t
+ Be
t
g
2
cos t
Constantele Asi B se determina din condit iile init iale r(0) = 0 si r(0) = 0
(init ial corpul este n repaus). Rezulta:
A + B = 0
A + B
g
2
= 0
Prin rezolvarea acestui sistem de ecuat ii se obt ine:
A = B =
g
4
2
Atunci ecuat ia de miscare este:
r =
g
4
2
_
e
t
e
t
2 sin t
PROBLEMA 2.6 Un tub de lungime foarte mare se roteste cu

viteza unghiulara
0
n jurul unui ax vertical cu care face un unghi
0
n tot cursul miscarii. Axul intersecteaz a tubul considerat (Fig.2.5).

In
interiorul tubului se afla o bila de diametru aproape egal cu cel al tubului
si care se misca n interiorul acestuia far a frecare si far a viteza init ial a.
Sa se determine legea de miscare a bilei.
SOLUTIE
Alegem coordonata generalizata r distant a din punctul O la bila.
Atunci n raport cu sistemul de coordonate din Fig. 2.5:
x
1
= r sin
0
cos
0
t
A ANALITIC
A 47
t M
!
x
G
O
m
Figura 2.5: Bila ntr-un tub vertical care se roteste n jurul axei Ox
3
cu
viteza unghiulara constanta
x
2
= r sin
0
sin
0
t
x
3
= r cos
0
Derivatele coordonatelor n raport cu timpul sunt:
x
1
= r sin
0
cos
0
t r
0
sin
0
sin
0
t
x
2
= r sin
0
sin
0
t + r
0
sin
0
cos
0
t
x
3
= r cos
0
Energia cinetica a bilei este:
E
c
=
m
2
_
x
2
1
+ x
2
2
+ x
2
3
_
=
m
2
_
r
2
+ r
2
2
0
sin
2
0
_
(2.40)
Energia potent ial a este de natura gravitat ional a si are expresia:
E
p
= mgx
3
= mgr cos
0
(2.41)
L = E
c
E
p
=
m
2
[ r
2
+ r
2
2
0
sin
2
0
] mgr cos
0
(2.42)
d
dt
_
L
r
_
L
r
= 0 (2.43)
A ANALITIC
A 48
Calculand fiecare termen n parte se obt ine:
L
r
= m r;
d
dt
_
L
r
_
= m r
L
r
= mr
2
0
sin
2
0
mg cos
0
r r
2
0
sin
2
0
= g cos
0
(2.44)
Ecuat ia obt inuta este o ecuat ie diferent ial a de ordinul doi neomogena.
Ecuat ia omogena este:
r r
2
0
sin
2
0
= 0
si are ecuat ia caracteristica:
t
2
2
0
sin
2
0
= 0
cu solut iile t
1,2
=
0
sin
0
Astfel solut ia ecuat iei omogene este:
r = Ae
0
t sin
0
+ Be
0
t sin
0
(2.45)
Solut ia generala o vom gasi folosind metoda variat iei constantelor.
Considerand A si B dependente de t, se obt ine:
Ae
0
t sin
0
+

Be
0
t sin
0
= 0
A
0
sin
0
e
0
t sin
0

B
0
sin
0
e
0
t sin
0
= g cos
0
Rezulta:
A =
g cos
0
2
0
sin
0
exp
0
t sin
0
B =
g cos
0
2
0
sin
0
e
0
t sin
0
Astfel:
A =
_
g cos
0
2
2
0
sin
2
0
e
0
t sin
0
+ A
1
_
A ANALITIC
A 49
B =
_
g cos
0
2
2
0
sin
2
0
e
0
t sin
0
+ B
1
_
Solut ia generala este:
r = A
1
e
0
t sin
0
+ B
1
e
0
t sin
0
+
g cos
0
2
0
sin
2
0
(2.46)
Considerand ca la momentul init ial r(0) = R
0
si r(0) = 0 (bila este
n repaus), rezulta ca:
A
1
= B
1
=
1
2
_
R
0
g cos
0
2
0
sin
2
0
_
Cu condit iile init iale de mai sus solut ia ecuat iei de miscare este:
r =
_
R
0
g cos
0
2
0
sin
2
0
_
[ch(
0
sin
0
t)] +
g cos
0
2
0
sin
0
(2.47)
Discut ie:
a)
0
< /2
Daca:
R
0
<
g cos
0
2
0
sin
2
0
r descreste n timp si bila se apropie de origine.
Daca:
R
0
=
g cos
0
2
0
sin
2
0
bila este n echilibru instabil n raport cu tubul.
Daca:
R
0
>
g cos
0
2
0
sin
2
0
r creste n timp si bila urca n tub.
b)
0
= /2
r = R
0
ch
0
t
tubul este orizontal si bila se departeaza de origine.
c)
0
> /2
Tubul este orientat n jos astfel ca bila va cobor depart andu-se de
origine.
A ANALITIC
A 50
PROBLEMA 2.7 Sa se discute miscarea unui punct material greu,
de masa m care se deplaseaza, far a frecare, de-a lungul unei cicloide,
aflata n plan vertical care are ecuat iile parametrice:
x = a( + sin )
y = a(1 cos )
unde [, ]
SOLUTIE
Se alege drept coordonata generalizata parametrul .
Atunci:
x = a
(1 + cos )
y = a
sin
E
c
=
m
2
_
x
2
+ y
2
_
= ma
2

2
(1 + cos ) (2.48)
iar energia potent ial a:
E
p
= mgy = mga(1 cos ) (2.49)
L = E
c
E
p
= ma
2

2
(1 + cos ) mga(1 cos ) (2.50)
sau
L = 2ma
2

2
cos
2

2
2mga sin
2

2
(2.51)
Se efectueaza schimbarea de variabila:
z = sin

2
si z =
2
cos

2
Atunci funct ia lui Lagrange devine:
A ANALITIC
A 51
L = 8a
2
m z
2
2mgaz
2
(2.52)
Considerand z noua coordonata generalizata ecuat ia de miscare se va
scrie astfel:
d
dt
_
L
z
_
L
z
= 0
Se calculeaza fiecare termen n parte:
L
z
= 16a
2
m z;
d
dt
_
L
z
_
= 16a
2
m z
L
z
= 4mgaz
Atunci forma ecuat iei de miscare devine:
4a z + gz = 0 (2.53)
Ecuat ia obt inut a este o ecuat ie diferent ial a omogena de ordinul al
doilea. Solut iile ecuat iei caracteristice sunt i
_
g/4a
Solut ia ecuat iei de miscare se poate pune sub forma:
z = a
1
sin
_
g
4a
t + b
1
cos
_
g
4a
t (2.54)
Sa consideram ca la momentul init ial =
0
si

= 0. Atunci la
t = 0, z = z
0
= sin(
0
/2), z(0) = 0
T inand cont de condit iile init iale obt inem:
a
1
= 0
b
1
= z
0
z = z
0
cos
_
g
4a
t = sin

0
2
cos
_
g
4a
t (2.55)
Cum:
sin

2
= sin

0
2
cos
_
g
4a
t
A ANALITIC
A 52
m
k
l
k
Figura 2.6: Particula ce oscileaza ntre doua resoarte
din 2.55 obt inem:
= 2 arcsin
_
0
2
cos
_
g
4a
t
_
PROBLEMA 2.8 Sa se determine perioada micilor oscilat ii execu-
tate de o particula de masa m legata de doua resoarte precum si legea
de miscare a acesteia (Fig. 2.6). Sistemul se afla n camp gravitat ional,
particula se poate misca numai pe verticala iar lungimea nedeformata
a fiecarui resort este l. La momentul init ial particula se afla n repaus
ntre cele doua resoarte nedeformate.
SOLUTIE
Alegem ca sistem de referint a axa Oy cu originea n punctul de
legatura cu suportul a resortului inferior. Fie y coordonata particulei
de masa m. Energia sa cinetica este:
E
c
=
m y
2
2
(2.56)
Energia potent iala este suma dintre energia potent ial a gravitat ional a
a particulei si energia potent iala a resoartelor:
E
p
= mgy +
k
2
(y l)
2
+
k
2
(l y)
2
= mgy + k(y l)
2
(2.57)
A ANALITIC
A 53
Pozit ia de echilibru stabil se determina din condit ia de minim a e-
nergiei potent iale:
dE
p
dy
= 0 (2.58)
y
0
= l
mg
2k
(2.59)
Funct ia lui Lagrange a sistemului este:
L =
m y
2
2
mgy k(y l)
2
(2.60)
Se introduce o noua coordonata:
z = y y
0
care reprezinta deplasarea particulei fat a de pozit ia de echilibru. Atunci
2.60 devine:
L =
m z
2
2
kz
2
mgl +
3m
2
g
2
4k
(2.61)
d
dt
_
L
z
_
L
z
= 0 (2.62)
adica
z +
2k
m
z = 0
Aceasta este ecuat ia unui oscilator armonic liniar cu solut ia:
z = Asin(t + ) cu =
_
2k
m
Rezulta:
y = y
0
+ Asin(t + )
Viteza particulei este:
v = y = Acos (t + )
A ANALITIC
A 54
O
x q

q
q
Figura 2.7: Particula nc arcata electric care oscileaza ntr-un tub la
capetele caruia se aa sarcini de acelasi semn cu cele a particulei
Constantele A si se determina din condit iile init iale y(0) = l si
v(0) = 0.
Rezulta
=

2
si A =
mg
2k
PROBLEMA 2.9 La capetele unui tub neconductor de lungime 2l
sunt fixate doua sarcini q
0
(Fig 2.7).

In centrul tubului se poate misca
fara frecare o bila de masa m nc arcata cu sarcina q de acelasi semn ca
sarcinile q
0
. Sa se determine pulsat ia micilor oscilat ii ale bilei.
SOLUTIE
Se alege ca sistem de referint a o axa n lungul tubului cu originea n
centrul tubului. Coordonata generalizata este coordonata x la care se
afla particula si ea reprezinta deplasarea fat a de pozit ia de echilibru.
E
c
=
1
2
m x
2
(2.63)
Energia potent ial a a particulei de masa m este datorata interact iei
acesteia cu sarcinile q
0
de la capetele tubului.
E
p
=
qq
0
4
0
1
l x
+
qq
0
4
0
1
l + x
=
qq
0
4
0
_
1
l x
+
1
l + x
_
E
p
=
qq
0
4
0
2l
l
2
x
2
=
qq
0
2
0
l
_
1
1 (x
2
/l
2
)
_
(2.64)
Considerand cazul micilor oscilat ii (x l) se obt ine pentru expresia
energiei potent iale:
A ANALITIC
A 55
E
p

qq
0
2
0
l
_
1 +
x
2
l
2
_
(2.65)
L = E
c
E
p
=
1
2
m x
2
qq
0
2
0
l
_
1 +
x
2
l
2
_
(2.66)
Ecuat ia de miscare poate fi pusa sub forma:
d
dt
_
L
x
_
L
x
= 0
Calculand pe rand fiecare termen din ecuat ia de miscare se obt ine:
x +
qq
0
m
0
l
3
x = 0 (2.67)
Relat ia 2.67 este ecuat ia unui oscilator armonic liniar cu pulsat ia:
=
_
qq
0
m
0
l
3
y = Asin t + Bcos t
unde A si B sunt constante care se determina din condit iile init iale.
PROBLEMA 2.10 Sa se gaseasc a frecvent a oscilat iilor unui corp
de masa m ce se poate deplasa pe o dreapta si este fixat de un resort a
carui extremitate este fixata ntr-un punct A la o distant a l de dreapta
(Fig. 2.8). Cand lungimea resortului este egala cu l el este solicitat de o
fort a F.
SOLUTIE
Consideram coordonata generalizata ca fiind x deplasarea corpului
fat a de punctul O. Energia cinetica a acestuia este:
E
c
=
m x
2
2
(2.68)
A ANALITIC
A 56
A
O
m
x
l
Figura 2.8: Corp legat de un resort care oscileaza pe o dreapta orizontal a
iar energia potent ial a este:
E
p
= Fl (2.69)
unde l este alungirea resortului considerata foarte mica. Atunci:
l =
l
2
+ x
2
l = l
_
1 +
x
2
l
2
l l
_
1 +
1
2
x
2
l
2
_
l =
1
2
x
2
l
Astfel relat ia 2.69 devine:
E
p
=
Fx
2
2l
(2.70)
L =
m x
2
2

Fx
2
2l
(2.71)
d
dt
_
L
x
_
L
x
= 0 (2.72)
Rezulta:
x +
F
ml
x = 0 (2.73)
Relat ia 2.73 este ecuat ia unui oscilator armonic liniar cu pulsat ia:
=
_
F
ml
A ANALITIC
A 57
"
!l
"
l
h
G
m
h
m
"
l
"
!l
G
Figura 2.9: Bara care la un capat este legata de un resort iar la celalalt
capat are un corp de masa m care oscileaza
PROBLEMA 2.11 Sa se gaseasc a perioada micilor oscilat ii ale sis-
temului din Fig. 2.9. Bara de lungime l are o masa neglijabila. Lungimea
resortului nedeformat este h.
SOLUTIE
Alegem coordonata generalizata ca fiind unghiul de nclinare al
barei fat a de orizontal a. Energia cinetica este:
E
c
=
mv
2
2
=
m
2
_
3l
4
_
2
=
m
2
_
3l
4
_
2
2
(2.74)
Energia potent ial a este data de suma dintre energia potent ial a gravitat i-
onala si cea elastica. Valoarea de zero a energiei potent iale gravitat ionale
se poate alege n pozit ia n care bara este orizontala.
E
p
=
k
2
_
l
4
_
2
mg
3l
4
(2.75)
unde k este constanta de elasticitate.
In expresia de mai sus s-a considerat de la nceput ca este mic.

Pozit ia de echilibru a sistemului se determina prin punerea condit iei ca
energia potent iala sa fie minima:
dE
p
d
0
= 0
A ANALITIC
A 58
adica
l
2
16
k
0
mg
3l
4
= 0
Rezulta:
0
=
12mg
kl
(2.76)
Introducand schimbarea de variabila:
=
0
(2.77)
unde reprezinta deplasarea unghiulara a barei fat a de pozit ia de echili-
bru, expresiile 2.74 si 2.75 care reprezinta energiile cinetica, respectiv
potent ial a devin:
E
c
=
m
2
_
3l
4
_
2
2
=
m
2
_
3l
4
_
2

2
(2.78)
E
p
=
k
2
_
l
4
_
2
( +
0
)
2
mg
3l
4
( +
0
) =
kl
2
32

2
9m
2
g
2
2k
(2.79)
Funct ia lui Lagrange se poate scrie astfel:
L = E
c
E
p
=
m
2
_
3l
4
_
2

2
kl
2
32

2
(2.80)
deoarece termenul constant din energia potent iala se poate omite.
d
dt
_
L

_
= 0 (2.81)
Rezulta:
+
k
9m
= 0
Se obt ine ecuat ia unui oscilator armonic liniar cu pulsat ia:
=
_
k
9m
A ANALITIC
A 59
PROBLEMA 2.12 Sa se determine frecvent a oscilat iilor unui pen-
dul al carui punct de suspensie de masa m se poate deplasa orizontal.
SOLUTIE
Utilizam rezultatele obt inute n problema 2.1. Ecuat iile de miscare
sunt:
(m
1
+ m
2
) x + m
2
l( cos
2
sin ) = 0 (2.82)
m
2
l
2
+ (m
2
l cos ) x + m
2
gl sin = 0 (2.83)
Deoarece se studiaza cazul micilor oscilat ii unghiul este mic si se
vor folosi aproximat iile:
sin ; cos 1
In plus se neglijeaza produsele n care apar puteri mai mari ca 2 ale

lui .
Atunci ecuat iile 2.82 si 2.83 devin:
(m
1
+ m
2
) x + m
2
l = 0 (2.84)
l + x + g = 0 (2.85)
Din relat ia 2.84 rezulta
x =
m
2
l
m
1
+ m
2

Introducand expresia lui x n 2.85 se obt ine ecuat ia:
+
g(m
1
+ m
2
)
m
1
l
= 0
care este ecuat ia unui oscilator armonic liniar cu pulsat ia:
=
g (m
1
+ m
2
)
m
1
l
A ANALITIC
A 60
k
k
m
m

Figura 2.10: Sistem format din doua resoarte si doua corpuri care os-
cileaza ntr-un plan orizontal.
PROBLEMA 2.13 Sa se determine ecuat iile de miscare pentru sis-
temul format din doua mase m
1
= m
2
= m si doua resoarte cu constan-
tele elastice k
1
= k
2
= k (Fig. 2.10). Ambele resoarte nedeformate au o
lungime egala cu l
0
.
SOLUTIE
Daca se noteza cu x
1
si x
2
coordonatele celor doua corpuri energia
cinetica a sistemului este:
E
c
=
m
1
x
2
1
2
+
m
2
x
2
2
2
(2.86)
Energia potent ial a este determinata de deformarea resorturilor
E
p
=
k
1
2
(x
1
l
0
)
2
+
k
2
2
(x
2
x
1
l
0
)
2
(2.87)
Introducand schimbarea de variabile:
1
= x
1
l
0
2
= x
2
2l
0
relat iile 2.86 si 2.87 devin:
E
c
=
m
1

2
1
2
+
m
2

2
2
2
(2.88)
E
p
=
k
1
2

2
1
+
k
2
2
(
2
1
)
2
(2.89)
A ANALITIC
A 61
L =
m
1

2
1
2
+
m
2

2
2
2

k
1
2

2
1
k
2
2
(
2
1
)
2
(2.90)
Ecuat iile de miscare sunt determinate daca se rezolva ecuat iile La-
grange:
d
dt
_
L

1
_
1
= 0
d
dt
_
L

2
_
2
= 0
Acestea devin:
m
1

1
+ k
1
1
k
2
(
2
1
) = 0 (2.91)
m
2

2
+ k
2
(
2
1
) = 0 (2.92)
Pentru rezolvarea acestui sistem de ecuat ii diferent iale se aleg
1
si
2
de forma:
1
= A
1
sin(t + )
2
= A
2
sin(t + )
Prin introducerea acestor expresii n relat iile 2.91 si 2.92 se obt ine
sistemul omogen:
_
k
1
+ k
2
m
1
2
_
A
1
k
2
A
2
= 0
k
2
A
1
+
_
k
2
m
2
2
_
A
2
= 0
Sistemul este compatibil daca determinantul sau este nul.
k
1
+ k
2
m
1
2
k
2
k
2
k
2
m
2
= 0
Se obt ine astfel ecuat ia bipatrat a:
m
1
m
2
4
[(m
1
+ m
2
) k
2
+ m
2
k
1
]
2
+ k
1
k
2
= 0
In cazul considerat m
1
= m
2
= m si k
1
= k
2
= k. Solut iile ecuat iei
de mai sus sunt:
2
1
=
3 +
5
2
k
m
A ANALITIC
A 62
2
2
=
3
5
2
k
m
In cazul cand =
1
solut iile sistemului algebric sunt:
A
1
= A
A
2
=
1 +
5
2
A
unde A este o constanta.
In cazul cand =
2
solut iile sistemului algeric sunt
A
1
= B
A
2
=
1
5
2
B
unde B este o constanta.
Atunci:
1
= Asin(
1
t +
1
) + Bsin(
2
t +
2
)
2
=
1 +
5
2
Asin(
1
t +
1
) +
1
5
2
Bsin(
2
t +
2
)
Constantele A, B,
1
si
2
se determina din condit iile init iale.
PROBLEMA 2.14 Sa se determine funct ia lui Lagrange n cazul
unui pendul dublu, format din doua pendule suspendate unul de celalalat
cu masele m
1
respectiv m
2
si lungimile l
1
si l
2
(Fig. ??). Pentru cazul
particular cand tijele au lungimi egale sa se determine pulsat iile micilor
oscilat ii iar n cazul maselor egale sa se determine si ecuat iile de miscare.
SOLUTIE
Se aleg drept coordonate generalizate unghiurile de deviat ie ale celor
doua pendule fat a de verticala
1
si
2
. Atunci coordonatele maselor m
1
si m
2
sunt:
x
1
= l
1
sin
1
y
1
= l
1
cos
1
x
2
= l
1
sin
1
+ l
2
sin
2
A ANALITIC
A 63
y
x
O
m
Figura 2.11: Pendulul dublu
y
2
= l
1
cos
1
l
2
cos
2
Derivatele n raport cu timpul ale acestor coordonate sunt:
x
1
= l
1

1
cos
1
y
1
= l
1

1
sin
1
x
2
= l
1

1
cos
1
+ l
2

2
cos
2
y
2
= l
1

1
sin
1
+ l
2

2
sin
2
Energia cinetica totala este suma energiilor cinetice ale celor doua
particule
E
c
= E
c1
+ E
c2
(2.93)
unde
E
c1
=
m
1
( x
2
1
+ y
2
1
)
2
=
m
1
l
2
1
2
1
2
(2.94)
si
E
c2
=
m
2
( x
2
2
+ y
2
2
)
2
=
m
2
2
_
l
2
1
2
1
+ l
2
2
2
2
+ 2l
1
l
2

2
cos (
2
1
)
_
(2.95)
Energia potent ial a este:
E
p
= m
1
gl
1
cos
1
m
2
g (l
1
cos
1
+ l
2
cos
2
) (2.96)
A ANALITIC
A 64
Atunci funct ia lui Lagrange este:
L =
m
1
+ m
2
2
l
2
1
2
1
+
m
2
2
l
2
2
2
2
+ m
2
l
1
l
2

2
cos (
2
1
) +
+ (m
1
+ m
2
) gl
1
cos
1
+ m
2
gl
2
cos
2
(2.97)
In cazul n care
1
si
2
sunt foarte mici sinusurile se pot aproxima cu
unghiurile iar cos 1 2 sin
2
/2. Atunci relat ia 2.97 devine:
L =
m
1
+ m
2
2
l
2
1
2
1
+
m
2
2
l
2
2
2
2
+ m
2
l
1
l
2

(m
1
+ m
2
) gl
1
2
1
2

m
2
gl
2
2
2
2
+ (m
1
+ m
2
) gl
1
+ m
2
gl
2
(2.98)
Din
d
dt
_
L
1
_
1
= 0
si
d
dt
_
L
2
_
2
= 0
rezulta:
l
1
(m
1
+ m
2
)

1
+ l
2
m
2
2
+ (m
1
+ m
2
) g
1
= 0 (2.99)
respectiv
l
2
m
2
2
+ l
1
m
2
1
+ m
2
g
2
= 0 (2.100)
Daca se considera cazul l
1
= l
2
= l ecuat iile 2.99 si 2.100 devin:
l (m
1
+ m
2
)

1
+ lm
2
2
+ (m
1
+ m
2
) g
1
= 0
lm
2
1
+ lm
2
2
+ m
2
g
2
= 0
Daca pentru acest sistem se aleg solut ii de forma:
1
= A
1
sin(t + )
2
= A
2
sin(t + )
se obt ine urmatorul sistem omogen:
(m
1
+ m
2
)
_
g
l

2
_
A
1
m
2
2
A
2
= 0
A ANALITIC
A 65
m
2
2
A
1
+ m
2
_
g
l

2
_
A
2
= 0
Pentru ca sistemul sa aiba solut ii nebanale deteminantul sau trebuie
sa fie egal cu zero:
(m
1
+ m
2
)
_
g
l

2
_
m
2
2
m
2
2
m
2
_
g
l

2
_
= 0
Rezulta ecuat ia:
4
2
_
1 +
m
2
m
1
_
g
l
2
+
_
1 +
m
2
m
1
_
_
g
l
_
2
= 0 (2.101)
Solut iile ecuat iei 2.101 sunt:
_
2
_
12
=
_
1 +
m
2
m
1
_
g
l

m
2
m 1
_
1 +
m
2
m
1
_
g
l
(2.102)
Pentru m
1
= m
2
= m solut iile ecuat iei devin:
2
1
=
_
2 +
2
_
g
l
2
2
=
_
2
2
_
g
l
Pentru =
1
prin rezolvarea sistemului de ecuat ii algebrice se obt ine
A
1
= A si A
2
=
2A. Pentru =
2
, A
1
= B iar A
2
=
2B
Atunci expresiile pentru
1
si
2
sunt:
1
= Asin (
1
t +
1
) + Bsin(
2
t +
2
)
2
=
2Asin (
1
t +
1
) +
2Bsin(
2
t +
2
)
unde constantele A, B,
1
, si
2
se determina din condit iile init iale.
PROBLEMA 2.15 O particula de masa m se misc a n lungul axei
Ox ntr-un camp pentru care hamiltonianul este dat de expresia:
H =
1
2m
p
2
F
0
tx
unde F
0
este o constant a. Sa se utilizeze ecuat ia Hamilton - Jacobi pentru
a obt ine legea de miscare. Se va presupune ca x(0) = x
0
si v(0) = v
0
.
A ANALITIC
A 66
SOLUTIE
Ecuat ia Hamilton - Jacobi este:
S
t
+
1
2m
_
S
x
_
2
F
0
tx = 0 (2.103)
Deoarece nu putem separa variabilele iar energia potent ial a depinde
doar liniar de x, se va cauta o integrala de forma:
S = f(t)x + g(t) (2.104)
Atunci ecuat ia 2.103 devine:
x
_

f(t) F
0
t
_
+ g +
1
2m
f
2
= 0 (2.105)
Ecuat ia 2.105 trebuie satisfacut a pentru orice x. Acest lucru implica
satisfacerea simultan a a ecuat iilor
f(t) F
0
t = 0 (2.106)
si
g +
1
2m
f
2
= 0 (2.107)
f =
1
2
F
0
t
2
+ a (2.108)
unde a este o constanta
g =
1
2m
_
F
2
0
t
5
20
+
F
0
at
3
3
+ a
2
t
_
(2.109)
Atunci funct ia S se poate scrie:
S =
_
1
2
F
0
t
2
+ a
_
x
1
2m
_
F
2
0
t
5
20
+
F
0
at
3
3
+ a
2
t
_
(2.110)
De aici rezulta o noua constant a b:
b =
S
a
= x
1
6m
F
0
t
3
at
m
A ANALITIC
A 67
Atunci legea de miscare este:
x = b +
1
6m
F
0
t
3
+
at
m
(2.111)
iar impulsul asociat coordonatei x este:
p =
S
x
=
1
2
F
0
t
2
+ a (2.112)
Pentru determinarea constantelor se t ine cont de condit ile init iale.
Deoarece la t = 0, x = x
0
rezulta x
0
= b iar din faptul ca la t = 0,
v = v
0
rezulta mv
0
= a.
Legea de miscare este:
x = x
0
+ v
0
t +
1
6m
F
0
t
3
p = mv
0
+
1
2
F
0
t
2
PROBLEMA 2.16 Pentru ce valori ale parametrilor a si b trans-
formarea:
Q = q
a
cos bp, P = q
a
sin bp
este canonica? Determinat i funct ia generatoare n cazul ca funct ia este
complet canonica.
SOLUTIE
Pentru aceasta este necesar ca:
P, Q
p.q
=
P
p
Q
q

Q
p
P
q
= 1 (2.113)
Se vor calcula derivatele part iale:
Q
q
= aq
a1
cos bp
Q
p
= q
a
b sin bp
A ANALITIC
A 68
P
q
= aq
a1
sin bp
P
p
= q
a
b cos bp
Cu aceste valori paranteza Poisson P, Q
p.q
devine:
P, Q
p.q
= baq
2a1
(2.114)
T inand cont de 2.113 rezulta ca a = 1/2 iar b = 2
Astfel transformarea canonica devine:
Q =
q cos 2p (2.115)
P =
q sin 2p (2.116)
Condit ia de canonicitate se scrie:
pdq (H

H)dt PdQ = dF
Deaorece transformarea este complet canonica H =

H si rezulta
pdq PdQ = dF (2.117)
Deoarece
dQ =
1
2
q
cos 2p dq 2
q sin 2p dp
din 2.117 rezulta:
dF = pdq
sin 2p cos 2p dq
2
+ 2q sin
2
2p dp (2.118)
De aici se obt in ecuat iile:
F
q
= p
sin 4p
4
(2.119)
F
p
= 2q sin
2
2p (2.120)
Prin integrarea celor doua ecuat ii rezulta:
A ANALITIC
A 69
F = q
_
p
sin 4p
4
_
PROBLEMA 2.17 Sa se demonstreze ca transformarea:
X =
1
2m
(mx + ip)e
it
P =
i
2m
(mx ip)e
it
este o transformare canonica si sa se determine funct ia generatoare F.
SOLUTIE
Pentru a demonstra canonicitatea transformarii este necesar sa se
arate ca:
P, X
p,x
=
P
p
X
x

P
x
X
p
= 1 (2.121)
Pentru aceasta se calculeaza derivatele part iale
X
x
=
me
it
2m
X
p
=
ie
it
2m
P
x
=
ime
it
2m
P
p
=
e
it
2m
care introduse n relat ia 2.121 o satisfac.
P, X
p,x
=
m
2m

i
2
m
2m
= 1
Rezulta ca transformarea este canonica.
A ANALITIC
A 70
Din condit ia de canonicitate a transformarii:
pdx (H

H)dt PdX = dF (2.122)
rezulta:
p =
F
x
(2.123)
P =
F
X
(2.124)
Din relat ia:
X =
1
2m
(mx + ip)e
it
rezulta:
p = imx i
2mXe
it
(2.125)
T inand cont de relat ia 2.123 se obt ine:
F
x
= imx i
2mXe
it
(2.126)
Pentru a obt ine P = P(x, X), n relat ia
P =
i
2m
(mx ip)e
it
se substitue p dat de 2.125. Se obt ine:
P = i
2m xe
it
iXe
2it
=
F
X
(2.127)
Prin integrarea ecuat iilor 2.126 si 2.127 se obt ine pentru funct ia ge-
neratoare expresia:
F =
imx
2
2
i
2m e
it
Xx +
iX
2
2
e
2it
(2.128)
A ANALITIC
A 71
PROBLEMA 2.18 Sa se arate ca pentru un sistem cu un singur
grad de libertate, o rotat ie n spat iul fazelor
Q = q cos p sin
P = q sin + p cos
este o transformare canonica si sa se determine funct ia generatoare a
transformarii.
SOLUTIE
Condit ia de canonicitate este:
P, Q
p,q
=
P
p
Q
q

P
q
Q
p
= 1 (2.129)
Se calculeaza derivatele part iale:
Q
p
= sin
P
q
= sin
Q
q
= cos
P
p
= cos
Inlocuind aceste derivate n expresia 2.129 aceasta este satisfacut a.

Din condit ia de canonicitate:
pdq PdQ(H

H)dt = dF
rezulta
p =
F
q
P =
F
Q
A ANALITIC
A 72
Din relat iile de definit ie a transformarii vom exprima p = p (q, Q) si
P = P (q, Q). Se obt ine
P =
q
sin
Qctg =
F
Q
(2.130)
p = qctg
Q
sin
=
F
q
(2.131)
Prin integrarea ecuat iilor 2.130 si 2.131 se obt ine funct ia generatoare
F =
1
2
(q
2
+ Q
2
)ctg
2

qQ
sin
Capitolul 3
TERMODINAMIC
A
PROBLEMA 3.1 a) Sa se demonstreze ca n cazul unui proces adi-
abatic aplicat unui gaz ideal este adevarata relat ia:
pV
= const (3.1)
b) Sa se calculeze lucrul mecanic efectuat n cursul unui astfel de proces,
cand gazul trece din starea caracterizata prin parametri p
1
, V
1
, T
1
n
starea caracterizata prin parametri p
2
, V
2
, T
2
.
SOLUTIE
a) Se utilizeaza principiul I al termodinamicii:
dU = QpdV (3.2)
n care dU = C
V
dT si Q = 0 deoarece procesul este adiabatic.
C
V
dT = pdV (3.3)
Cum pentru gazul ideal ecuat ia termica de stare este pV = RT,
unde este numarul de kmoli, relat ia 3.3 devine:
C
V
dT = RT
dV
V
(3.4)
Prin integrarea acestei relat ii se obt ine:
73
CAPITOLUL 3. TERMODINAMIC
A 74
C
V
R
ln T = ln V + a (3.5)
unde a este o constant a. Cum relat ia Robert-Mayer pentru gazul ideal
este C
p
= C
V
+ R si = C
p
/C
V
rezulta:
C
V
=
R
1
(3.6)
Astfel din relat ia 3.5 se obt ine:
TV
1
= const (3.7)
Substituind p din ecuat ia termica de stare rezulta:
pV
= const (3.8)
b)
L =
V
2
_
V
1
pdV (3.9)
unde p = const/V
. Atunci:
L =
V
2
_
V
1
const
dV
V
= const
V
+1
2
V
+1
1
1
(3.10)
Deoarece p
1
V
1
= p
2
V
2
= const, se obt ine
L =
p
2
V
2
p
1
V
1
1
(3.11)
PROBLEMA 3.2 Un gaz ideal trece din starea caracterizata de
parametri p
1
, V
1
n starea caracterizata de parametri p
2
, V
2
printr-un
proces descris de ecuat ia
p = a bV (3.12)
unde a si b sunt constante pozitive.
A 75
a) Sa se calculeze lucrul mecanic efectuat de gaz n cursul acestui
proces.
b) Sa se stabileasca dependent a temperaturii de presiune.
SOLUTIE
a) Avem
L =
V
2
_
V
1
pdV =
V
2
_
V
1
(a bV ) dV
L = a(V
2
V
1
) b
(V
2
2
V
2
1
)
2
(3.13)
b) Se elimina V din ecuat ia termica de stare (pV = RT) si ecuat ia
procesului considerat (p = a bV ). Rezulta:
T =
(ap p
2
)
Rp
=
a p
R
(3.14)
PROBLEMA 3.3 Sa se determine o expresie pentru lucrul mecanic
efectuat de mediul extern asupra unui corp solid atunci cand presiunea
creste de la valoarea p
1
la valoarea p
2
, iar temperatura ramane constant a.
Coeficientul de compresibilitate izoterm
K
T
=
_
1
V
__
V
p
_
T
(3.15)
se considera constant.
SOLUTIE
L = pdV deoarece lucrul mecanic este efectuat de mediul extern
asupra sistemului. Deoarece V = V (p, T)
dV =
_
V
T
_
p
dT +
_
V
p
_
T
dp (3.16)
Compresia ind izoterma dT = 0 si relat ia 3.16 devine:
A 76
q +
q -
dx
x
E
H
O
Figura 3.1: Dipol n camp electric
dV =
_
V
p
_
T
dp = V K
T
dp (3.17)
Atunci:
L = V K
T
pdp (3.18)
Daca se neglijeaza variat ia volumului n cursul transformarii:
L = V K
T
p
2
_
p
1
pdp = K
T
V
p
2
2
p
2
1
2
(3.19)
PROBLEMA 3.4 Sa se determine lucrul mecanic elementar de po-
larizare a unitat ii de volum a unui dielectric daca:
a) Sistemul este adus de la infinit n campul generat de o sarcina fixa.
b) Daca se aplica o diferent a de potent ial pe placile unui condensator
plan av and ca dielectric substant a considerata.
SOLUTIE
a) Daca se noteaza cu n concentrat ia de dipoli cu momentul dipolar
p, densitatea de polarizare este

P = n p. Considerand un dipol ntr-un
camp electric orientat ca n Fig. 3.1 fort a ce act ioneaza asupra acestuia
pe direct ia Ox este:
f
x
= qE
x
(x) + qE
x
(x + dx) (3.20)
A 77
Dezvoltand n serie cel de-al doilea termen din 3.20 se obt ine:
f
x
= qE
x
(x) + q
_
E
x
(x) +
dE
x
dx
dx
_
= q
dE
x
dx
dx
f
x
= p
x
_
dE
x
dx
_
(3.21)
deoarece campul electric este orientat de-a lungul axei Ox.
Se considera dipolii orientat i pe direct ia axei Ox si campul orientat
dupa aceiasi direct ie. Fort a totala ce va act iona asupra dipolilor din
unitatea de volum este:
F
x
= np
_
dE
dx
_
= P
dE
dx
(3.22)
Lucrul mecanic efectuat cand sistemul de dipoli este deplasat cu dx
n campul electric este:
L = F
x
dx =
Pd
E (3.23)
semnul minus intervenind deoarece mediul extern efectueaza un lucru
mecanic asupra sistemului.
b)

In cazul considerat dielectricul este plasat ntre placile unui con-
densator plan cu aria armaturilor egala cu S si distant a dintre ele egala cu
h. Se presupune ca dielectricul umple complet spat iul dintre armaturi iar
condensatorul este suficient de mare pentru a neglija efectele de margine.
Cand se aplica o diferent a de potent ial, la trecerea sarcinii dq de pe o
armatura pe alta se efectueaza un lucru mecanic din exterior L = Udq
unde U = Eh iar dq = dS = SdD (E este intensitatea campului electric
iar = D, unde D este induct ia electrica). Atunci:
L = EhSdD = V EdD (3.24)
unde V = Sh. Generalizand putem scrie ca:
L = V

Ed
D (3.25)
Cum

D =
0
E +

P, 3.25 devine:
A 78
L = V

E(
0
d
E + d
P) = V d
_
E
2
2
_
V

Ed
P (3.26)
Pe unitatea de volum:
L
V
= d
_
E
2
2
_

Ed
P (3.27)
Primul termen reprezint a lucrul mecanic necesar pentru generarea
campului electric care ar exista si n absent a dielectricului iar cel de-
al doilea termen reprezint a lucrul mecanic efectuat pentru polarizarea
unitat ii de volum al unui dielectric izotrop.
PROBLEMA 3.5 Sa se determine lucrul mecanic elementar efec-
tuat de o sursa de tensiune electromotoare pentru a realiza magnetizarea
unitat ii de volum a unei substant e din care este realizat miezul unei
bobine. Se presupune ca intensitatea campului magnetic H si densitatea
de magnetizare M sunt uniforme, iar corpul nu se deformeaza n timpul
magnetizarii sale.
SOLUTIE
Intensitatea campului magnetic creat n interiorul unei bobine cu aria
sect iunii S si cu lungimea d suficient de mare este:
H =
NI
d
(3.28)
unde N este numarul de spire iar I este intensitatea curentului electric
ce trece prin bobina.
Fluxul induct iei magnetice prin bobina este:
= NSB (3.29)
Cand I creste, cresc deasemenea H si M si deci si B. Aceasta duce
la aparit ia unei tensiuni electromotoare autoinduse:
e =
d
dt
= SN
dB
dt
(3.30)
A 79
Energia furnizata de sursa n circuit n acest caz este:
dW = Iedt = SNIdB (3.31)
Atunci lucrul mecanic efectuat de sursa este:
L = SNIdB = (Sd)
_
NI
d
_
dB = V HdB (3.32)
Semnul minus apare deoarece lucrul mecanic calculat este un lucru
mecanic efectuat de mediul exterior asupra sistemului considerat.
Cum B =
0
(H + M) relat ia 3.32 devine
L = V H (
0
dH +
0
dM) = V d
_
0
H
2
2
_
0
V HdM (3.33)
si lucrul mecanic necesar magnetizarii unitat ii de volum este:
L
V
= d
_
0
H
2
2
_
0
HdM (3.34)
Primul termen din relat ia 3.34 reprezint a lucrul mecanic necesar pen-
tru a crea campul H independent de existent a corpului magnetic. Al
doilea termen este lucrul mecanic efectuat pentru a magnetiza unitatea
de volum a substant ei date.
PROBLEMA 3.6 Pentru un gaz ideal sa se determine:
a) Coeficientul de dilatare izobar
=
1
V
_
V
T
_
p
b) Coeficientul de variat ie a presiunii cu temperatura
=
1
p
_
p
T
_
V
c) Coeficientul de compresibilitate izoterma
K
T
=
1
V
_
V
p
_
T
A 80
SOLUTIE
Se utilizeaza ecuat ia termica de stare a gazului ideal pV = RT. Din
aceasta rezulta:
_
V
T
_
p
=
R
p
(3.35)
Atunci:
=
1
V
_
V
T
_
p
=
R
pV
=
1
T
(3.36)
Deoarece:
_
V
p
_
T
=
RT
p
2
(3.37)
Atunci:
K
T
=
1
V
_
V
p
_
T
=
1
p
(3.38)
Deoarece:
_
p
T
_
V
=
R
V
(3.39)
Atunci:
=
1
p
_
p
T
_
V
=
1
T
(3.40)
PROBLEMA 3.7 Sa se demonstreze urmatoarea relat ie ntre coefi-
cientul de compresibilitate adiabatica si coeficientul de compresibilitate
izoterm:
K
S
=
_
C
V
C
p
_
K
T
(3.41)
(formula lui Reech)
Coeficient ii de compresibilitate adiabatica K
S
, respectiv izoterma K
T
sunt dat i de expresiile:
A 81
K
S
=
1
V
_
V
p
_
S
(3.42)
K
T
=
1
V
_
V
p
_
T
(3.43)
SOLUTIE
In cazul unui proces adiabatic Q = 0 si atunci:

dU + pdV = 0 (3.44)
Se considera U = U(p , V) si atunci:
dU =
_
U
p
_
V
dp +
_
U
V
_
p
dV (3.45)
_
U
p
_
V
dp +
_
_
U
V
_
p
+ p
_
dV = 0 (3.46)
si
_
p
V
_
S
=
_
p +
_
U
V
_
p
_
_
U
p
_
V
(3.47)
Se pun sub o alta forma expresiile care apar la numitor, respectiv la
num ar atorul relat iei 3.47:
_
U
p
_
V
=
_
U
T
_
V
_
T
p
_
V
= C
V
_
T
p
_
V
(3.48)
unde
C
V
=
_
U
T
_
V
(3.49)
A 82
este capacitatea calorica a sistemului la volum constant.
_
U
V
_
p
=
_
U
T
_
p
_
T
V
_
p
(3.50)
T inand cont de relat ia 3.50 num aratorul expresiei 3.47 se poate scrie:
p +
_
U
V
_
p
= p
_
V
T
_
p
_
T
V
_
p
+
_
U
T
_
p
_
T
V
_
p
(3.51)
sau
p +
_
U
V
_
p
=
_
_
U
T
_
p
+ p
_
V
T
_
p
_
_
T
V
_
p
(3.52)
Din Q = dU + pdV rezulta:
C
p
=
_
Q
dT
_
p
=
_
U
T
_
p
+ p
_
V
T
_
p
(3.53)
p +
_
U
V
_
p
= C
p
_
T
V
_
p
(3.54)
Se utilizeaza relat iile 3.48 si 3.54 si atunci relat ia 3.47 devine:
_
p
V
_
S
=
C
p
C
V
_
T
V
_
p
_
T
p
_
V
=
C
p
C
V
_
p
V
_
T
(3.55)
astfel ca:
1
V
_
V
p
_
S
=
C
V
C
p
_
1
V
_
V
p
_
T
_
(3.56)
Introducand n 3.56 relat iile 3.42 si 3.43 se obt ine:
K
S
=
C
V
C
p
K
T
(3.57)
A 83
PROBLEMA 3.8

In cazul unei substant e a carei ecuat ie termica
de stare este de forma p = p (V, T), sa se arate ca
p =

KT
(3.58)
unde este coeficientul de variat ie al presiunii cu temperatura, este
coeficientul de dilatare liniar iar K
T
este coeficientul de compresibilitate
izoterm.
SOLUTIE
Din relat ia p = p(V , T) rezulta:
dp =
_
p
T
_
V
dT +
_
p
V
_
T
dV (3.59)
iar din 3.40
_
p
T
_
V
= p (3.60)
precum si
_
p
V
_
T
=
1
V K
T
(3.61)
Substituind 3.60 si 3.61 n 3.59 rezulta:
dp = pdT
1
K
T
dV
V
(3.62)
Cand p = const, dp = 0 si relat ia 3.62 devine:
pdT
1
K
T
dV
V
= 0 (3.63)
de unde:
=
1
V
_
V
T
_
p
= pK
T
(3.64)
De aici rezulta imediat relat ia ceruta:
p =

K
T
(3.65)
A 84
PROBLEMA 3.9 Sa se demonstreze identitatea
_
p
V
_
T
_
V
T
_
p
_
T
p
_
V
= 1 (3.66)
folosind proprietat ile jacobienilor.
SOLUTIE
Derivatele part iale se pot scrie
_
p
V
_
T
=
[p, T]
[V, T]
(3.67)
_
V
T
_
p
=
[V, p]
[T, p]
(3.68)
_
T
p
_
V
=
[T, V ]
[p, V ]
(3.69)
Atunci:
_
p
V
_
T
_
V
T
_
p
_
T
p
_
V
=
[p, T]
[V, T]
[V, p]
[T, p]
[T, V ]
[p, V ]
(3.70)
si
_
p
V
_
T
_
V
T
_
p
_
T
p
_
V
=
[p, T]
[V, T]
[p, V ]
[p, T]
[T, V ]
[p, V ]
= 1 (3.71)
PROBLEMA 3.10 Dintr-un vas izolat termic se pompeaza aerul
realizandu-se un vid naintat. Vasul este n contact termic cu atmosfera
unde presiunea este p
0
si temperatura T
0
. La un moment dat robinetul de
evacuare se deschide si are loc umplerea vasului cu aer. Ce temperatura
va avea gazul din interiorul vasului dupa umplerea acestuia?
A 85
6

F
8
Figura 3.2: Recipient vidat n care patrunde aer
SOLUTIE
Prin deschiderea robinetului, un volum V
0
de aer din atmosfera intra
n recipient mpins de restul atmosferei care efectueaza un lucru mecanic
L = p
0
V
0
( Fig. 3.2).

In figura a fost delimitat formal volumul de aer V
0
care va intra n vas prin deschiderea robinetului.
Procesul suferit de volumul V
0
de aer este un proces adiabatic: schim-
bul de caldura nu are loc. Se aplica principiul I al termodinamicii.

In
acest proces U = Q L. Cum Q = 0 iar lucrul mecanic are expresia
calculata mai sus se obt ine:
U = p
0
V
0
(3.72)
Fie T temperatura aerului ce a intrat n recipient. Atunci:
U = C
V
T C
V
T
0
(3.73)
Din relat iile 3.72 si 3.73 se obt ine:
C
V
(T T
0
) = p
0
V
0
(3.74)
care t in and cont de ecuat ia de stare a gazului ideal p
0
V
0
= RT
0
devine:
C
V
(T T
0
) = RT
0
(3.75)
De aici rezulta:
T =
C
V
+ R
C
V
T
0
=
C
p
C
V
T
0
= T
0
(3.76)
A 86
PROBLEMA 3.11 Sa se determine ecuat ia termica de stare n
cazul unei substant e pentru care se cunosc coeficientul termic al pre-
siunii
=
1
p
_
p
T
_
V
= f(T) (3.77)
si coeficientul de compresibilitate izoterm
K
T
=
1
V
_
V
p
_
T
=
1
p
(3.78)
SOLUTIE
Se porneste de la relat ia stabilita n problema 3.8:
= pK
T
(3.79)
Se exprima - coeficientul de dilatare izobar sub forma:
=
1
V
_
V
T
_
p
=
_

T
ln V
_
p
(3.80)
si se t ine cont ca 1/p = K
T
. Relat ia 3.79 devine:
_

T
ln V
_
p
= = f (T) (3.81)
Pornind de la definit ia coeficientului de compresibilitate izoterm:
K
T
=
1
V
_
V
p
_
T
=
_

p
ln V
_
T
(3.82)
atunci:
_

T
ln V
_
T
=
1
p
(3.83)
Deoarece
d (ln V ) =
_

T
ln V
_
p
dT +
_

p
ln V
_
T
dp (3.84)
rezulta:
A 87
d (ln V ) = f (T) dT
1
p
dp (3.85)
iar prin integrare se obt ine:
ln V =
_
f (T) dT ln p + const (3.86)
PROBLEMA 3.12 Sa se deduca ecuat ia termica de stare a unei
substant e pentru care coeficientul de dilatare volumic a si coeficientul
de compresibilitate izoterm K
T
sunt dat i de expresiile:
=
1
V
_
V
T
_
P
=
(V a)
V T
(3.87)
K
T
=
1
V
_
V
p
_
T
=
3(V a)
4pV
(3.88)
unde a este un volum constant.
SOLUTIE
Se considera V = V (T, p) si prin diferent iere se obt ine:
dV =
_
V
T
_
p
dT +
_
V
p
_
T
dp (3.89)
T inand cont de definit iile lui si K
T
rezulta:
dV = V dT K
T
V dp (3.90)
Introducand expresiile lui si K
T
date n enunt ul problemei relat ia
3.90 devine:
dV = (V a)
dT
T
3 (V a)
dp
p
(3.91)
sau:
dV
V a
=
dT
T
3
dp
p
(3.92)
A 88
Prin integrare se obt ine:
p
3/4
_
V a
T
_
= const (3.93)
PROBLEMA 3.13 Sa se gaseasca relat ia dintre C
p
si C
V
(relat ia
Robert - Mayer) pentru un sistem termodinamic ce poate fi caracterizat
de parametri p , V , T (dintre care doi sunt independent i) iar U =
U(T, V )
SOLUTIE
Se utilizeaza primul principiu al termodinamicii sub forma diferent ial a:
dU = QpdV (3.94)
Cum
dU =
_
U
T
_
V
dT +
_
U
V
_
T
dV (3.95)
Din relat iile 3.94 si 3.95 se obt ine:
Q =
_
U
T
_
V
dT +
__
U
V
_
T
+ p
_
dV (3.96)
Se considera V = const (dV = 0) si atunci relat ia 3.96 devine:
Q =
_
U
T
_
V
dT (3.97)
de unde rezulta:
C
V
=
_
Q
dT
_
V
=
_
U
T
_
V
(3.98)
Cum V = V (p, T)
dV =
_
V
p
_
T
dp +
_
V
T
_
p
dT (3.99)
T inand cont de relat iile 3.98 si 3.99 relat ia 3.96 devine:
A 89
Q = C
V
dT +
__
U
V
_
T
+ p
_
_
_
V
T
_
p
dT +
_
V
p
_
T
dp
_
(3.100)
Se considera p = const. Atunci dp =0 iar relat ia 3.100 devine:
Q = C
V
dT +
__
U
V
_
T
+ p
_ _
V
T
_
p
dT (3.101)
Din 3.101 se obt ine:
C
p
=
_
Q
dT
_
p
= C
V
+
__
U
V
_
T
+ p
_ _
V
T
_
p
(3.102)
PROBLEMA 3.14 Sa se demonstreze identitatea
_
U
T
_
p
+ p
_
V
T
_
p
= C
p
(3.103)
SOLUTIE
Se aplica primul principiu al termodinamicii dU = QpdV ; rezulta:
_
U
T
_
p
=
_
Q
dT
_
p
p
_
V
T
_
p
(3.104)
Cum
C
p
=
_
Q
dT
_
p
(3.105)
se obt ine:
C
p
=
_
U
T
_
p
+ p
_
V
T
_
p
(3.106)
A 90
PROBLEMA 3.15 Pentru un gaz sa se demonstreze relat ia
_
H
p
_
T
V =
_
U
p
_
T
+ p
_
V
p
_
T
(3.107)
SOLUTIE
Pentru un gaz
H = U + pV (3.108)
dH = dU + pdV + V dp (3.109)
de unde:
_
H
p
_
T
=
_
U
p
_
T
+ p
_
V
p
_
T
+ V (3.110)
_
H
p
_
T
V =
_
U
p
_
T
+ p
_
V
p
_
T
(3.111)
PROBLEMA 3.16 Sa se demonstreze relat ia
(C
p
C
V
)
_

2
T
pV
_
+
_
C
p
p
_
V
_
T
V
_
p
_
C
V
V
_
p
_
T
p
_
V
= 1
(3.112)
SOLUTIE
Din relat ia Robert - Mayer ( problema 3.13) rezulta:
(C
p
C
V
)
_
T
V
_
p
=
_
U
V
_
T
+ p (3.113)
Se deriveaza aceasta relat ien raport cu p cand V = const si se obt ine:
A 91
(C
p
C
V
)
_

2
T
V p
_
+
_
C
p
p
_
V
_
T
V
_
p
_
C
V
p
_
V
_
T
V
_
p
=
=
_

p
_
U
V
_
T
_
V
+ 1 (3.114)
dar:
_
C
V
p
_
V
=
_
C
V
T
_
V
_
T
p
_
V
(3.115)
si:
p
_
U
V
_
T
=
_

2
U
TV
__
T
p
_
V
=
_
C
V
V
_
T
_
T
p
_
V
(3.116)
T inand cont de relat iile 3.115 si 3.116, relat ia 3.114 devine:
(C
p
C
V
)

2
T
pV
+
_
C
p
p
_
V
_
T
V
_
p
_
_
C
V
T
_
V
_
T
V
_
p
+
_
C
V
V
_
T
_
_
T
p
_
V
= 1
Se considera C
V
= C
V
(T, V ). Atunci:
dC
V
=
_
C
V
V
_
T
dV +
_
C
V
T
_
V
dT
Rezulta:
_
C
V
V
_
p
=
_
C
V
V
_
p
+
_
C
V
T
_
V
_
T
V
_
p
(3.117)
astfel ca
(C
p
C
V
)
_

2
T
pV
_
+
_
C
p
p
_
V
_
T
V
_
p
_
C
V
V
_
p
_
T
p
_
V
= 1
(3.118)
A 92
( )S dz z p +
( )Sgdz z r
( )S z p
z
dz z +
Figura 3.3: Cilindru de aer la nalt imea z
PROBLEMA 3.17 Se presupune ca atunci cand aerul (considerat
gaz ideal) se ridica sufera un proces de destindere adiabatica. Sa se
determine variat ia temperaturii cu cresterea altitudinii. Sa se evalueze
rata variat iei temperaturii cu altitudinea dT/dz considerand = 1,41,
= 28,9 g/mol si g= 9,8 m/s
2
.
SOLUTIE
Consideram aerul dintr-un volum cilindric de n alt ime dz si baza S
(Fig.3.3).
Condit ia de echilibru pentru aceasta port iune de gaz este:
p(z)S p(z + dz)S (z)Sgdz = 0 (3.119)
de unde rezulta:
dp(z) = (z)gdz (3.120)
sau:
dp (z)
dz
= (z) g (3.121)
Cum n cazul unui gaz ideal:
=
p
RT
(3.122)
A 93
unde este masa molara a gazului, relat ia 3.121 devine:
dp (z)
dz
=
pg
RT
(3.123)
sau:
dp
p
=
g
RT
dz (3.124)
Cum transformarea la care este supus gazul este adiabatica:
p
1
T
= const (3.125)
Prin diferent ierea acestei relat ii se obt ine:
(1 ) p
dp + p
1
T
1
dT = 0
(1 ) Tdp + pdT = 0 (3.126)
adica:
dp
p
=

1
dT
T
(3.127)
1
dT =
R
dz (3.128)
de unde:
dT
dz
=
1
g
R
(3.129)
Aceastanseamna ca odata cu cresterea altitudinii temperatura scade.
Din relat ia de mai sus se obt ine pentru rata scaderii temperaturii cu al-
titudinea o valoare de aproximativ 10
0
C/km. Totusi scaderea reala este
doar de 6
0
C/km, neconcordant a datorandu-se altor fenomene.
PROBLEMA 3.18 Propagarea sunetului n aer are loc adiabatic
cu viteza
A 94
v
s
=
dp
d
(3.130)
(unde este densitatea aerului)
a) Sa se determine relat ia care exista ntre exponentul adiabatic si
viteza sunetului v
s
.
b) Sa se determine variat ia lui v
s
n funct ie de temperatura si sa se
evalueze viteza sunetului la 0
0
C la presiunea de 1 atm.
SOLUTIE
Din ecuat ia transformarii adiabatice pentru gazul ideal pV
= const
scrisa n variabilele p , V , se obt ine prin diferent iere:
V
dp + V
1
dV = 0 (3.131)
dp
p
+
dV
V
= 0 (3.132)
Cum = m/V rezulta:
d = m
dV
V
2
=
dV
V
(3.133)
sau
d
=
dV
V
(3.134)
dp
p

d
= 0 (3.135)
de unde:
dp
d
=
p
(3.136)
Atunci:
v
s
=
_
p
(3.137)
A 95
Astfel prin masurarea vitezei sunetului prin metode uzuale n condit ii
cunoscute se poate determina exponentul adiabatic.
b) Din ecuat ia termica de stare a gazului ideal
pV =
mRT
(3.138)
se obt ine:
p
=
RT
(3.139)
si atunci utilizand relat ia 3.130 si 3.136 se obt ine:
v
s
=
RT
(3.140)
In cazul aerului = 1,41 , T = 273 K , R = 8310 J/Kmol K . Se

obt ine:
v
s
= 332m/s
PROBLEMA 3.19 Admit and ca proprietat ile radiat iei termice sunt
similare unui gaz sa se determine ecuat ia transformarii adiabatice stiind
ca densitatea energiei interne este:
u = T
4
(3.141)
iar presiunea
p =
u
3
(3.142)
SOLUTIE
Energia interna a radiat iei termice dintr-un volum V este:
U = uV = V T
4
(3.143)
In plus:
A 96
p =
u
3
=
T
4
3
(3.144)
Utilizand expresia primului principiu al termodinamicii sub forma
diferent ial a Q = dU + pdV precum si relat iile 3.143 si 3.144 se obt ine:
Q = d(V T
4
) + pdV (3.145)
sau
Q = T
4
dV + 4V T
3
dT +
T
4
3
dV (3.146)
Q =
4T
4
dV
3
+ 4T
3
V dT (3.147)
In cazul transformarii adiabatice Q = 0 si considerand relat ia 3.147

se obt ine:
dV
V
+ 3
dT
T
= 0 (3.148)
Prin integrare rezulta:
ln V + 3 ln T = const (3.149)
Se obt ine astfel ecuat ia transformarii adiabatice:
V T
3
= const (3.150)
PROBLEMA 3.20 Sa se calculeze lucrul mecanic si caldura schim-
bate cu mediul extern de catre radiat ia termica care se destinde izoterm
volumul variind de la V
1
la volumul V
2
SOLUTIE
Lucrul mecanic este:
A 97
L =
V
2
_
V
1
pdV =
V
2
_
V
1
T
4
3
dV =
T
4
3
(V
2
V
1
) (3.151)
(
In calculul de mai sus am t inut cont de relat ia 3.142) Cum:

Q = U + L (3.152)
rezulta ca pentru determinarea lui Q este necesara cunoasterea lui U.
Dar
U = T
4
(V
2
V
1
) (3.153)
T inand cont de relat iile 3.151 , 3.152 si 3.153 rezulta:
Q =
4
3
T
4
(V
2
V
1
) (3.154)
PROBLEMA 3.21 Care este temperatura finala a unui mol de
gaz care se destinde adiabatic n vid de la volumul V
1
la volumul V
2
considerand ca:
a) gazul este ideal iar expresia energiei interne este de forma
U =
3RT
2
(3.155)
b) gazul este real iar expresia energiei interne este de forma
U =
3RT
2

a
V
(3.156)
unde a este o constanta
SOLUTIE
In cazul destinderii adiabatice n vid Q = 0 , L = 0, deoarece

ocuparea de catre gaz a noului volum se face datorita agitat iei termice.
Rezulta U = 0 adica U = const si U
1
= U
2
.
a) n cazul gazului ideal:
A 98
3RT
2
2
=
3RT
1
2
(3.157)
de unde:
T
1
= T
2
Pentru gazul real:
3RT
2
2

a
V
2
=
3RT
1
2

a
V
1
(3.158)
de unde
T
2
= T
1
+
2a
3R
_
1
V
2
1
V
1
_
(3.159)
Cum V
2
> V
1
rezulta ca T
2
< T
1
Pentru gazul real destinderea are loc cu scaderea temperaturii sale.
PROBLEMA 3.22

In cursul unui proces Joule - Thomson gazul
aflat la presiunea p
1
este lasat sa treaca printr-un dop poros ntr-un
compartiment n care presiunea este p
2
. Cand gazul din volumul V
1
se
destinde n volumul V
2
sa se arate ca n cursul acestui proces entalpia
H = U + pV se conserva. Se presupune ca peret ii exteriori izoleaza
adiabatic sistemul.
SOLUTIE
Procesul este ilustratat n Fig. 3.4. Peretele din stanga este mpins
usor astfel nc at volumul compartimentului din stanga sa scada de la
valoarea V
1
la valoarea 0 iar volumul compartimentului din dreapta sa
creasca de la valoarea 0 la valoarea V
2
.
Lucrul mecanic efectuat de sistem este:
L =
0
_
V 1
p
1
dV +
V
2
_
0
p
2
dV = p
1
V
1
+ p
2
V
2
(3.160)
Se aplica primul principiu al termodinamicii acestui proces si se obt ine:
A 99
Perete poros
Piston Piston
F
Figura 3.4: Procesul Joule - Thomson
U
2
U
1
= L = p
1
V
1
p
2
V
2
(3.161)
de unde:
U
2
+ p
2
V
2
= U
1
+ p
1
V
1
(3.162)
adica:
H
1
= H
2
(3.163)
PROBLEMA 3.23 Sa se arate ca variat ia de temperatura n cursul
unui proces Joule-Thomson pentru un gaz oarecare se poate exprima
astfel:
T =
1
C
p
_
H
V
_
T
_
V
p
_
T
p (3.164)
SOLUTIE
Intr-un proces Joule-Thomson H = 0. Pentru un astfel de proces

se considera entalpia funct ie de parametri p ,T si atunci:
H =
_
H
T
_
p
T +
_
H
p
_
T
p = 0 (3.165)
de unde se obt ine:
A 100
T =
_
H
p
_
T
_
H
T
_
p
p (3.166)
Deoarece:
H = U + pV (3.167)
dH = Q + V dp (3.168)
Cand p = const rezulta ca dH = Q si
C
p
=
_
Q
dT
_
p
=
_
H
T
_
p
Atunci
T =
1
C
p
_
H
p
_
T
p (3.169)
Pentru H = H(p, V )
dH =
_
H
T
_
p
dT +
_
H
p
_
T
dp (3.170)
Dar cum p = p (V, T)
dp =
_
p
T
_
V
dT +
_
p
V
_
T
dV
dH =
_
_
H
T
_
p
+
_
H
p
_
T
_
p
T
_
V
_
dT +
_
H
p
_
T
_
p
V
_
T
dV
(3.171)
Pentru H = H(V, T)
dH =
_
H
V
_
T
dV +
_
H
T
_
V
dT (3.172)
A 101
Comparand relat iile 3.171 cu 3.172 obt inem:
_
H
V
_
T
=
_
H
p
_
T
_
p
V
_
T
De aici rezulta:
_
H
p
_
T
=
_
H
V
_
T
_
V
p
_
T
(3.173)
T =
1
C
p
_
H
V
_
T
_
V
p
_
T
p (3.174)
Deoarece cresterea presiunii conduce la micsorarea volumului
_
V
p
_
T
< 0
se pot trage urmatoarele concluzii:
Daca
_
H
V
_
T
> 0
atunci T si p au acelasi semn
Daca
_
H
V
_
T
< 0
atunci T si p au semne contrare
Daca
_
H
V
_
T
= 0
atunci T = 0
PROBLEMA 3.24 Asupra unei bare realizata dintr-un material
elastic de lungime L
1
, avand sect iunea S
1
, aflata la temperatura T
1
,
act ioneaz a o fort a F
1
. Daca se cunoaste coeficientul de dilatare liniar
A 102
=
_
1
L
__
L
T
_
F
(3.175)
precum si modulul lui Young
E =
_
L
S
__
F
L
_
T
(3.176)
sa se determine lungimea L
2
cand temperatura creste la valoarea T
2
, iar
fort a devine egala cu F
2
.
SOLUTIE
Considerand L = L(T, F) se obt ine:
dL =
_
L
T
_
F
dT +
_
L
F
_
T
dF
si introducand 3.175 si 3.176:
dL = LdT +
L
ES
dF (3.177)
de unde:
L
2
_
L
1
dL
L
=
T
2
_
T
1
dT +
1
SE
F
2
_
F
1
dF
Rezulta:
ln
_
L
2
L
1
_
= (T
2
T
1
) +
F
2
F
1
SE
(3.178)
Observat ii:
a) F = const
ln
_
L
2
L
1
_
= (T
2
T
1
) (3.179)
L
2
= L
1
exp [(T
2
T
1
)]
A 103
Pentru variat ii mici de temperatura se poate dezvoltan serie exponent iala
ret in and primii termeni si rezulta:
L
2
= L
1
[1 + (T
2
T
1
)]
b) T = const
ln
L
2
L
1
=
F
2
F
1
SE
L
2
= L
1
exp
_
F
2
F
1
SE
_
(3.180)
In cazul n care F
1
= 0 , iar
F
2
ES
1
relat ia 3.180 se poate scrie:
L
2
= L
1
_
1 +
F
2
ES
_
si se obt ine:
L = L
2
L
1
= L
1
F
2
ES
adica o expresie care constituie legea lui Hooke.
PROBLEMA 3.25 Sa se arate ca pentru un metal elastic sub forma
de sarma cu lungimea L la temperatura T si asupra caruia act ioneaza
fort a F este satisfacut a relat ia
_
F
T
_
L
= ES (3.181)
unde E este modulul lui Young iar este coeficientul de dilatare liniar
(semnificat iile marimilor care apar n problema au fost date n problema
precedent a)
A 104
SOLUTIE
_
F
T
_
L
=
_
L
T
_
F
_
L
F
_
T
=
1
L
_
L
T
_
F
S
L
_
L
F
_
T
S = ES
PROBLEMA 3.26 Sa se arate ca pentru un gaz ideal este sa-
tisfacuta relat ia
_
U
p
_
T
= 0 (3.182)
SOLUTIE
Pentru U = U(T, V ) se obt ine:
dU =
_
U
T
_
V
dT +
_
U
V
_
T
dV (3.183)
Pentru o transformare izoterma dT = 0, si:
dU =
_
U
V
_
T
dV (3.184)
Atunci
_
U
p
_
T
=
_
U
V
_
T
_
V
p
_
T
(3.185)
Deoarece n cazul unui gaz ideal energia intern a depinde doar de tem-
peratura
_
U
V
_
T
= 0
iar din relat ia 3.185 rezulta:
_
U
p
_
T
= 0
A 105
PROBLEMA 3.27 Sa se arate ca n cazul unui proces adiabatic
ntr-un sistem a carui energie intern a depinde de T si p are loc relat ia:
C
p
_
T
p
_
S
=
__
U
p
_
T
+ p
_
V
p
_
T
_
(3.186)
SOLUTIE
Considerand U = U(p, T)
dU =
_
U
T
_
p
dT +
_
U
p
_
T
dp (3.187)
Dar:
dV =
_
V
T
_
p
dT +
_
V
p
_
T
dp (3.188)
Atunci din primul principiu al termodinamicii
Q = dU + L = dU + pdV
si din relat iile 3.187 si 3.188 rezulta:
Q =
_
_
U
T
_
p
+ p
_
V
T
_
p
_
dT +
__
U
p
_
T
+ p
_
V
p
_
T
_
dp (3.189)
Deoarece:
C
p
=
_
Q
dT
_
p
=
_
U
T
_
p
+ p
_
V
T
_
p
(3.190)
relat ia 3.189 devine pentru un proces adiabatic
C
p
dT +
__
U
p
_
T
+ p
_
V
p
_
T
_
dp = 0 (3.191)
de unde:
A 106
C
p
_
T
p
_
S
=
__
U
p
_
T
+ p
_
V
p
_
T
_
PROBLEMA 3.28 Sa se studieze forma izotermelor pentru un gaz
real care satisface ecuat ia Van-der-Waals:
_
p +

2
a
V
2
_
(V b) = RT (3.192)
unde este numarul de kmoli iar a si b sunt constante pozitive. Sa se
determine presiunea critica p
c
, volumul critic V
c
precum si temperatura
critica T
c
.
SOLUTIE
Daca se noteaza cu v = V/ volumul molar ecuat ia de stare devine:
_
p +
a
v
2
_
(v b) = RT
sau:
p =
RT
v b

a
v
2
(3.193)
de unde:
_
p
v
_
T
=
RT
(v b)
2
+
2a
v
3
_
p
v
_
T
=
2a
(v b)
2
_
(v b)
2
v
3

RT
2a
_
(3.194)
Pentru a studia semnul acestei derivate se considera funct ia:
f (v) =
(v b)
2
v
3
(3.195)
definita pentru v > b
Se studiaza variat ia acestei funct ii. Pentru aceasta se considera derivata
sa n funct ie de v :
A 107
> 27 / 4
) (L B
L
> 3 >
Figura 3.5: Funct ia f(v)
df
dv
=
v b
v
4
(3b v) (3.196)
Cand v < 3b funct ia este crescatoare deoarece prima ei derivata este
pozitiva.
Cand v > 3b funct ia este descrescatoare deoarece derivata ei este
negativa. Cand v = 3b se obt ine valoarea maxima a lui f(v) si anume:
f (3b) =
4
27b
Ment ionam ca daca: v b f (v) 0 iar daca: v f (v) 0
Graficul acestei funct ii este reprezentat n Fig.3.5.
Daca:
4
27b
<
RT
2a
(3.197)
atunci:
(v b)
2
v
3

RT
2a
< 0
Rezulta:
_
p
v
_
T
< 0
ceea ce nseamn a ca presiunea scade monoton cu cresterea volumului.
Din relat ia 3.197 rezulta ca:
A 108
T >
8a
27Rb
Daca:
4
27b
>
RT
2a
adica
T <
8a
27bR
ecuat ia:
_
p
v
_
T
=
2a
(v b)
2
_
(v b)
2
v
3

RT
2a
_
= 0 (3.198)
are doua solut ii v
1
, v
2
, (v
1
< v
2
), unde v
1
(b, 3b) si v
2
> 3b
Cand v (b, v
1
),
(v b)
2
v
3

RT
2a
< 0
si:
_
p
v
_
T
< 0
Cand v (v
1
, v
2
)
(v b)
2
v
3

RT
2a
> 0
si:
_
p
v
_
T
> 0
Cand v > v
2
(v b)
2
v
3

RT
2a
< 0
si:
_
p
v
_
T
< 0
A 109
V
B
A
v
p
O
Figura 3.6: Izoterma Van-der-Walls
Cand v
1
= v
2
= v
v =
8a
27Rb
Alura unei izoterme este cea prezentat a n Fig.3.6.
Se observa ca n punctul v
1
, presiunea are un minim iar cand volu-
mul este egal cu v
2
, presiunea are un maxim. Cand temperatura creste
v
1
3b , v
2
3b adica punctele de extrem se apropie din ce n ce
mai mult pana ajung sa coincida. Acest lucru are loc la o temperatura
critica T
c
. Cand T < T
c
trebuie remarcat ca experimental maximele si
minimele de pe izoterme nu se observa. Sub temperatura critica ntr-un
anumit punct, A gazul ncepe sa se condenseze. Cand volumul descreste,
presiunea ram ane constanta (linia AB ), pana n punctul B cand ntreg
gazul este transformat n lichid. Dincolo de punctul B cand volumul de-
screste, este comprimat un lichid, astfel nc at apare o crestere abrupta
a presiunii chiar cand exista variat ii mici de volum. Punctul critic core-
spunde cazului cand cele doua extreme coincid (v
1
= v
2
). Volumul critic
molar si temperatura critica sunt:
v
c
= 3b (3.199)
T
c
=
8a
27Rb
(3.200)
A 110
Presiunea critica se obt ine din relat ia 3.193.
p
c
=
a
27b
2
Rezultatul acesta se obt ine direct atunci cand se pun condit iile:
_
p
v
_
T
= 0
_
2
p
v
2
_
T
= 0
PROBLEMA 3.29 Sa se arate ca daca se neglijeaza variat ia volu-
mului la magnetizarea unei substant e magnetice omogene caldura specifica
este data de expresia
c
H
=
_
u
H
_
T
0
H
_
M
T
_
H
(3.201)
cand intensitatea campului magnetic este constant a. M este densitatea
de magnetizare, H este intensitatea campului magnetic, c
H
este caldura
specifica a unitat ii de volum, u energia intern a a unitat ii de volum, iar
0
permitivitatea vidului.
SOLUTIE
Pentru unitatea de volum variat ia energiei interne a unei substant e
magnetice este:
du = Q +
0
HdM
sau
Q = du
0
HdM (3.202)
Pentru u = u(T, H)
du =
_
u
T
_
H
dT +
_
u
H
_
T
dH (3.203)
A 111
Pentru M = M(T, H)
dM =
_
M
T
_
H
dT +
_
M
H
_
T
dH (3.204)
Q =
__
u
T
_
H
0
H
_
M
T
_
H
_
dT +
__
u
H
_
T
0
H
_
M
T
_
H
_
dH
si atunci:
c
H
=
_
Q
dT
_
H
=
_
u
T
_
H
o
H
_
M
T
_
H
PROBLEMA 3.30 Daca se neglijeaza variat ia volumului cand are
loc magnetizarea sa se demonstreze ca pentru o substant a omogena are
loc relat ia:
S
=
_
c
M
c
H
_
T
(3.205)
unde
T
=
_
M
H
_
T
(3.206)
este susceptibilitatea magnetica izoterma iar
S
=
_
M
H
_
S
(3.207)
este susceptibilitatea magnetica adiabatica.
In 3.205 c
M
este caldura specifica a unitat ii de volum la densitate de
magnetizare constanta, iar c
H
este caldura specifica a unitat ii de volum
la intensitate constanta a campului magnetic.
A 112
SOLUTIE
Starea sistemului este caracterizata de parametri T, H , M care sunt
legat i printr-o ecuat ie de stare. Atunci u = u(H, M) unde u este energia
intern a a unitat ii de volum. Pentru unitatea de volum principiul I al
termodinamicii se scrie:
Q = du
0
HdM (3.208)
Pentru o transformare adiabatica (Q = 0) se obt ine:
du =
0
HdM
sau:
_
u
M
_
H
dM +
_
u
H
_
M
dH
0
HdM = 0
si regrupand termenii:
_
u
H
_
M
dH +
__
u
M
_
H
0
H
_
dM = 0 (3.209)
de unde:
S
=
_
M
H
_
S
=
_
u
H
_
M
_
u
M
_
H
0
H
(3.210)
Dar:
_
u
H
_
M
=
_
u
T
_
M
_
T
H
_
M
= c
M
_
T
H
_
M
(3.211)
si:
_
u
M
_
H
0
H =
__
u
T
_
H
0
H
_
M
T
_
H
_ _
T
M
_
H
(3.212)
Cum n problema precedent a am demostrat ca:
A 113
c
H
=
_
Q
dT
_
H
=
__
u
T
_
H
0
H
_
M
T
_
H
_
expresia 3.212 devine:
_
u
M
_
H
0
H = c
H
_
T
M
_
H
(3.213)
T inand cont de relat iile 3.211 si 3.213, 3.210 devine:
S
=
c
M
_
T
H
_
M
c
H
_
T
M
_
H
=
c
M
c
H
_
M
H
_
T
=
c
M
c
H
T
PROBLEMA 3.31 Sa se arate ca ntr-un proces ciclic izoterm re-
versibil caldura schimbata cu mediul extern si lucrul mecanic sunt nule.
Se va utiliza:
a) egalitatea lui Clausius
b) formularea Thomson a principiului al doilea.
SOLUTIE
a)

In cazul unui proces ciclic izoterm reversibil:
1
T
_
Q = 0
adica:
Q =
_
Q = 0 (3.214)
Cum:
U = QL (3.215)
Deoarece procesul este ciclic U = 0 si rezulta ca si L = 0.
A 114
)
!
)
8
=
>
F
Figura 3.7: Ciclu format din doua adiabate si o
b) Din formularea Thomson a principiului al II-lea rezulta ca sistemul
nu poate efectua lucru mecanic asupra mediului. Atunci:
L 0 (3.216)
Daca L < 0 nseamn a ca mediul extern efectueaza un lucru mecanic
asupra sistemului.
Se considera acelasi proces ciclic izoterm parcurs n sens invers.

In
cursul acestui proces lucrul mecanic efectuat de mediu este -L . Atunci:
L 0 (3.217)
Din relat iile 3.216 si 3.217 rezulta ca L = 0.
PROBLEMA 3.32 Sa se arate ca pentru aceeasi cantitate de sub-
stant a doua adiabate nu se pot intersecta.
SOLUTIE
Fie doua transformari adiabatice a si b precumsi transformarea izoter-
ma A
1
A
2
reprezentate n Fig.3.7 . A
3
este punctul de intersect ie al celor
doua adiabate.
Se considera ciclul A
1
A
2
A
3
parcurs n sensul acelor de ceasornic. Sis-
temul preia caldur a doar n cursul transformarii A
1
A
2
si, n plus, L > 0.
A 115
V
p
V
1
+V
2
V
1
p
1
p
2
p
1
V
1
V
2
Figura 3.8: Destindere adiabatica n vid
Aceasta nseamna ca sistemul ia caldur a de la o singura sursa si
poate efectua lucru mecanic asupra mediului extern, ns a acest lucru
este interzis de principiul II al termodinamicii si ipoteza facuta nu este
adevarata. (Se observa si faptul ca daca A
1
A
2
nu este izoterma, nu avem
o singura sursa de caldur a)
Rezulta ca doua adiabate ale aceleiasi cantitat i de substant a nu se
pot intersecta.
PROBLEMA 3.33 Sa se arate ca procesul de destindere adiabatica
a unui gaz ideal dintr-o incinta cu volumul V
1
si temperatura T
1
, ntr-o
incint a vidata cu volumul V
2
este ireversibil. Sa se calculeze variat ia de
entropie n cursul acestui proces.
SOLUTIE
Deoarece destinderea este adiabatica si s-a realizat n vid Q = 0 si
L = 0. Rezulta ca U = 0 si cum pentru un gaz ideal U = C
V
T
rezulta ca T = 0, adica temperatura finala este egala cu cea init ial a.
Procesul este reprezentat n Fig.3.8.
Procesul ar fi reversibil daca sistemul si mediul ar putea reveni la
starea init ial a prin aceleasi stari intermediare, lucru care nu este posibil
deoarece gazul ar trebui sa treaca de la sine n incinta cu volum V
1
n
incinta cu volumul V
2
raman and vid. Procesul este ireversibil si este
asociat cu crestere de entropie.
A 116
Calculul variat iei de entropie se realizeaza pornind de la faptul ca
aceasta este o funct ie de stare si exista posibilitatea evalu arii ei n cursul
unui proces reversibil ntre cele doua stari.

In aceasta situat ie se considera
o transformare izoterma reversibila ntre cele doua stari.
Atunci:
dS =
Q
T
(3.218)
Cum transformarea este izoterma iar pentru gazul ideal:
dU = QL = 0
se obt ine:
Q = L = pdV (3.219)
Se utilizeaza ecuat ia termica de stare a gazului ideal
pV = RT
si rezulta:
p
T
=
R
V
(3.220)
T inand cont de 3.219 si 3.220 relat ia 3.218 devine:
dS = R
dV
V
Integrand:
S = R
V
1
+V
2
_
V
1
dV
V
= Rln
(V
1
+ V
2
)
V
1
> 0
PROBLEMA 3.34 Doua cantit at i de apa de masa M se gasesc la
temperaturile T
1
si T
2
(T
1
> T
2
). Cele doua cantitat i de apa se introduc
ntr-un calorimetru care le confera o izolare adiabatica. Sa se calculeze
variat ia de entropie n procesul de atingere a echilibrului termic.
A 117
SOLUTIE
Deoarece n cursul procesului de atingere a starii de echilibru, can-
titat ii de apa cu temperatura mai mica i se transmite o cantitate de
caldura de la apa cu temperatura mai mare, pentru ca procesul sa fie
reversibil caldura cedata ar trebui sa treaca napoi de la sine. Din formu-
larea lui Clausius a principiului II rezulta ca acest lucru nu este posibil; n
consecint a procesul nu poate fi decat unul ireversibil. Ca si n problema
precedent a, pentru calculul variat iei de entropie se considera un proces
reversibil ntre cele doua stari.
Se utilizeaza ecuat ia calorimetrica:
Mc (T
e
T
2
) = Mc (T
1
T
e
)
Pentru temperatura de echilibru rezulta:
T
e
=
T
1
+ T
2
2
(3.221)
Se considera ca are loc un proces de racire reversibil pentru cantitatea
de apa de la temperatura T
1
la temperatura T
e
(T
1
> T
e
). Variat ia de
entropie este:
S
1
=
Te
_
T
1
Q
T
=
Te
_
T
1
McdT
T
= Mc ln
T
e
T
1
(3.222)
In mod analog pentru cantitatea de apa aflata la temperatura T

2
se
considera un proces reversibil de nc alzire la temperatura T
e
S
2
=
T
e
_
T
2
Q
T
=
T
e
_
T
2
McdT
T
= Mc ln
T
e
T
2
(3.223)
S = S
1
+ S
2
= Mc
_
ln
T
e
T
1
+ ln
T
e
T
1
_
si considerand 3.221 se obt ine:
A 118
S = Mc ln
T
2
e
T
1
T
2
= Mc ln
(T
1
+ T
2
)
2
4T
1
T
2
> 0 (3.224)
PROBLEMA 3.35 Sa se arate ca n cazul unei substant e a carei
ecuat ie termica de stare are forma p = p (V, T), este adevarata relat ia
_
U
V
_
T
= T
_
p
T
_
V
p (3.225)
SOLUTIE
In cazul unui proces reversibil:

dS =
dU + pdV
T
(3.226)
Daca U = U(T, V )
dU =
_
U
V
_
T
dV +
_
U
T
_
V
dT (3.227)
dS =
_
1
T
_
U
V
_
T
+
p
T
_
dV +
1
T
_
U
T
_
V
dT (3.228)
Cum entropia poate fi considerata ca funct ie de V si T si cum dS
este o diferent iala totala exacta
2
S
TV
=

2
S
V T
se obt ine:
T
_
1
T
_
U
V
_
T
+
p
T
_
V
=

V
_
1
T
_
U
T
_
V
_
T
de unde rezulta:
A 119
1
T
2
_
U
V
_
T
+
1
T
2
U
TV

p
T
2
+
1
T
_
p
T
_
V
=
1
T
2
U
V T
(3.229)
U fiind si ea o diferent iala totala exacta
2
U
TV
=

2
U
V T
si din 3.229 rezulta relat ia ceruta:
_
U
V
_
T
= T
_
p
T
_
V
p
PROBLEMA 3.36 Sa se arate ca energia intern a a unei substant e
pentru care ecuat ia de stare are forma p = Tf(V ) este independent a de
volum.
SOLUTIE
In problema precedent a s-a dedus ca:

_
U
V
_
T
= T
_
p
T
_
V
p (3.230)
Cum:
_
p
T
_
V
= f (V ) (3.231)
atunci:
_
U
V
_
T
= 0
adica energia intern a nu depinde de volum.
A 120
PROBLEMA 3.37 Sa se demonstreze pentru un fluid relat ia:
C
p
C
V
= T
_
p
T
_
V
_
V
T
_
p
= TV

2
K
T
(3.232)
unde este coeficientul de dilatare izobar iar K
T
este coeficientul de
compresibilitate izoterm.
SOLUTIE
Se t ine cont de relat ia lui Robert - Mayer
C
p
C
V
=
_
p +
_
U
V
_
T
_ _
V
T
_
p
(3.233)
si de relat ia
_
U
V
_
T
= T
_
p
T
_
V
p (3.234)
Se obt ine:
C
p
C
v
= T
_
p
T
_
V
_
V
T
_
p
(3.235)
dar:
_
p
T
_
V
=
_
V
T
_
p
_
V
p
_
T
(3.236)
Atunci 3.235 devine:
C
p
C
V
= T
_
V
T
_
2
p
_
V
p
_
T
(3.237)
Cum:
A 121
_
V
T
_
p
= V
_
V
p
_
T
= K
T
V
se obt ine:
C
p
C
V
= TV

2
K
T
PROBLEMA 3.38 Sa se determine energia interna a unui gaz pen-
tru care ecuat ia termica de stare este
p =
u
3
(3.238)
unde u este energia unitat ii de volum care depinde doar de temperatura.
SOLUTIE
Pentru un gaz care ocupa volumul V la temperatura T energia intern a
este:
U = V u(T) (3.239)
Cum:
p =
u (T)
3
(3.240)
folosind relat ia:
_
U
V
_
T
= T
_
p
T
_
V
p (3.241)
densitatea de energie intern a devine:
u(T) =
1
3
T
du(T)
dT

u(T)
3
(3.242)
De aici rezulta:
A 122
du(T)
u(T)
=
4dT
T
(3.243)
Integrand se obt ine:
ln u(T) = 4 ln T + const
u(T) = constT
4
PROBLEMA 3.39 Utilizand relat ia lui Stefan-Boltzmann care pen-
tru sistemul radiat ie termica leaga densitatea de energie de temperatura
u = T
4
( este o constant a) precum si relat ia ce leaga densitatea de
energie de presiune p = u/3, sa se determine entropia si ecuat ia trans-
formarii adiabatice pentru acest sistem.
SOLUTIE
Energia interna a unui volum V ocupat de radiat ia termica este:
U = V u
de unde:
dU = udV + V du (3.244)
Atunci diferent iala entropiei
dS =
Q
T
=
dU + pdV
T
devine t in and cont de relat ia 3.244
dS =
udV + V du + pdV
T
(3.245)
Cum expresia densitat i de energie este:
u = T
4
iar presiunea este p =
u
4
=
T
4
4
A 123
dS = 4V T
2
dT +
4
3
T
3
dV (3.246)
S =
4
3
T
3
V (3.247)
Ecuat ia adiabatei se obt ine punand S = const.
T
3
V = const
PROBLEMA 3.40 Sa se determine expresia entropiei unui gaz
ideal alcatuit din kmoli, cunoscandu-se C
V
caldura molara la volum
constant si C
p
caldura molara la presiune constant a.
SOLUTIE
Utilizam ecuat ia fundamentala pentru procese reversibile:
TdS = dU + pdV (3.248)
n care
dU = C
V
dT
iar
p =
RT
V
Atunci:
dS = C
V
dT
T
+ R
dV
V
(3.249)
Integrand rezulta:
S(T, V ) = C
V
ln T + Rln V + const (3.250)
A 124
Pentru a obt ine expresia entropiei n funct ie de parametri p si T se
nlocuieste n relat ia 3.250 volumul obt inut din ecuat ia termica de stare:
V =
RT
p
(3.251)
Rezulta:
S (T, p) = C
V
ln T + Rln
_
RT
p
_
+ const
S (T, p) = C
p
ln T Rln p + const (3.252)
Pentru a obt ine expresia entropiei n coordonate p si V se nlocuieste
temperatura T din ecuat ia de stare:
T =
pV
R
n ecuat ia 3.250. Se obt ine:
S (p, V ) = C
V
ln
_
pV
R
_
+ Rln V + const
S (p, V ) = C
V
ln p + C
p
ln V + const
PROBLEMA 3.41 Fie un gaz real care satisface ecuat ia de stare
Van-der -Waals:
_
p +

2
a
V
2
_
(V b) = RT (3.253)
Considerand constant a caldura molara la volum constant C
V
sa se
stabileasca:
a) expresia energiei interne
b) expresia entropiei
c) ecuat ia transformarii adiabatice.
A 125
SOLUTIE
a) Se considera energia funct ie de volum si temperatura:
U = U(V, T)
Atunci:
dU =
_
U
V
_
T
dV +
_
U
T
_
V
dT (3.254)
In aceasta relat ie:

_
U
T
_
V
= C
V
(3.255)
unde C
V
este caldura molara la volum constant.

In plus
_
U
V
_
T
= T
_
p
T
_
V
p (3.256)
Din ecuat ia de stare a gazului real rezulta:
p =
RT
V b

2
a
V
2
(3.257)
Atunci:
_
p
T
_
V
=
R
V b
(3.258)
_
U
V
_
T
=

2
a
V
2
(3.259)
Considerand 3.255 si 3.259 relat ia 3.254 devine:
dU = C
V
dT +
2
a
dV
V
2
(3.260)
U = C
V
T

2
a
V
+ const (3.261)
A 126
Se observa can cazul gazului real n afara termenului C
V
T n expre-
sia energiei interne intr a si termenul
2
a/V care exprima contribut ia
energiilor potent iale de interact ie dintre moleculele gazului.
b) Din relat ia fundamentala pentru procesele reversibile rezulta:
dS =
Q
T
=
dU + pdV
T
(3.262)
Considerand relat iile 3.257 si 3.260, relat ia 3.262 devine:
dS =
C
V
dT
T
+
RdV
V b
(3.263)
Se integreaza aceasta relat ie si se obt ine:
S = C
V
ln T + Rln (V b) + S
0
(3.264)
c)

In cazul unui proces adiabatic S = const. Din relat ia 3.264 se
obt ine ecuat ia procesului adiabatic.
T
C
V
R
(V b) = const
PROBLEMA 3.42 Sa se demonstreze relat iile lui Maxwell n cazul
unor procese reversibile pentru un fluid oarecare caracterizat de parametri
p, V , T.
_
T
V
_
S
=
_
p
S
_
V
(3.265)
_
T
p
_
S
=
_
V
S
_
p
(3.266)
_
p
T
_
V
=
_
S
V
_
T
(3.267)
_
S
p
_
T
=
_
V
T
_
p
(3.268)
A 127
SOLUTIE
Demostrat iile se fac pornind de la faptul ca U , F , G , H sunt
funct ii de stare. Atunci dU , dF , dG , dH sunt diferent iale totale
exacte. Aceasta implica faptul ca daca forma diferent iala
dF = Xdx + Y dy
este o diferent iala exacta este valabil a relat ia:
X
y
=
Y
x
a)
dU = TdS pdV
_
T
V
_
S
=
_
p
S
_
V
(3.269)
b)
H = U + pV
dH = dU + V dp + pdV = TdS pdV + V dp + pdV = TdS + V dp
_
T
p
_
S
=
_
V
S
_
p
(3.270)
c)
F = U TS
dF = dU SdT TdS = TdS pdV SdT TdS = pdV SdT
_
p
T
_
V
=
_
S
V
_
T
(3.271)
d)
G = U TS pV
A 128
dG = SdT + V dp
_
S
p
_
T
=
_
V
T
_
p
(3.272)
PROBLEMA 3.43 Sa se determine variat ia marimilor T , V , U si
H n cazul unei comprimari adiabatice.
SOLUTIE
Variabilele independente pe care le consideram n acest caz sunt S si
p . Acesta nseamn a ca T = T (S, p) si atunci:
dT =
_
T
S
_
p
dS +
_
T
p
_
S
dp
Dar cum dS = 0 pentru o transformare adiabatica, pentru variat ia
temperaturii se obt ine:
dT =
_
T
p
_
S
dp
Conform relat iei 3.270:
_
T
p
_
S
=
_
V
S
_
p
astfel ca relat ia de mai sus devine:
dT =
_
V
S
_
p
dp =
_
V
T
_
p
_
T
S
_
p
dp (3.273)
T inand cont de expresia coeficientului de dilatare izobar:
=
1
V
_
V
T
_
p
rezulta:
A 129
_
V
T
_
p
= V (3.274)
Din:
C
p
=
_
Q
dT
_
p
= T
_
S
T
_
p
rezulta:
_
T
S
_
p
=
T
C
p
(3.275)
T inand cont de relat iile 3.274 si 3.275, relat ia 3.273 devine:
dT =
V T
C
p
dp (3.276)
Din expresia coeficientului de compresie adiabatic:
K
S
=
1
V
_
V
p
_
S
rezulta:
_
V
p
_
S
= K
S
V
si variat ia volumului este:
dV =
_
V
p
_
S
dp = K
S
V dp (3.277)
Variat ia energiei interne se scrie:
dU =
_
U
p
_
S
dp =
_
U
V
_
S
_
V
p
_
S
dp (3.278)
Din relat ia:
dU = TdS pdV
rezulta:
A 130
_
U
V
_
S
= p
In plus:
_
V
p
_
S
= K
S
V
dU = pV K
S
dp (3.279)
Variat ia entalpiei este:
dH =
_
H
p
_
S
dp (3.280)
Cum:
dH = TdS + V dp
atunci:
_
H
p
_
S
= V
dH = V dp
PROBLEMA 3.44 Sa se determine variat ia entropiei S, volumului
V , energiei interne U, si a entalpiei H n cazul unei comprimari izoterme.
SOLUTIE
Variabilele independente sunt T si p.

In cazul unui proces izoterm
variat ia entropiei este:
dS =
_
S
p
_
T
dp (3.281)
A 131
Dar conform relat iei 3.270:
_
S
p
_
T
=
_
V
T
_
p
= V
dS = V dp (3.282)
Variat ia volumului este:
dV =
_
V
p
_
T
dp = V K
T
dp (3.283)
Pentru a exprima variat ia energiei interne se considera S = S(T, p) si
V = V (T, p).
Atunci:
dS =
_
S
p
_
T
dp +
_
S
T
_
p
dT (3.284)
dV =
_
V
p
_
T
dp +
_
V
T
_
p
dT (3.285)
Cum
dU = TdS pdV (3.286)
daca se considera relat iile 3.284 si 3.285 relat ia 3.286 devine:
dU = T
_
_
S
p
_
T
dp +
_
S
T
_
p
dT
_
p
_
_
V
p
_
T
dp +
_
V
T
_
p
dT
_
dU =
_
T
_
S
p
_
T
p
_
V
p
_
T
_
dp +
_
T
_
S
T
_
p
p
_
V
T
_
p
_
dT
(3.287)
Atunci:
_
U
p
_
T
= T
_
S
p
_
T
p
_
V
p
_
T
(3.288)
Cum:
A 132
_
S
p
_
T
=
_
V
T
_
p
= V (3.289)
_
V
p
_
T
= V K
T
(3.290)
_
U
p
_
T
= V T + pV K
T
(3.291)
Astfel ntr-un proces izoterm:
dU =
_
U
p
_
T
dp = V (T + pK
T
) dp (3.292)
Variat ia entalpiei este:
dH = TdS + Vdp
iar cu ajutorul relat iei 3.284 se obt ine:
dH = T
_
_
S
p
_
T
dp +
_
S
T
_
p
dT
_
+ V dp
dH =
_
T
_
S
p
_
T
+ V
_
dp + T
_
S
T
_
p
dT
Deoarece H este o diferent ial a totala exacta, folosind relat ia 3.289 se
obt ine:
_
H
p
_
T
= T
_
S
p
_
T
+ V = T
_
V
T
_
p
+ V = TV + V
Astfel ntr-un proces izoterm:
dH = V (1 T) dp
A 133
PROBLEMA 3.45 Sa se determine variat ia energiei interne U, en-
tropiei S si a temperaturii T n cazul dilatarii izobare.
SOLUTIE
In acest caz variabilele independente sunt presiunea si volumul. Cum

S(p, V ) se obt ine:
dS =
_
S
p
_
V
dp +
_
S
V
_
p
dV (3.293)
Deoarece
dU = TdS pdV (3.294)
considerand relat ia 3.293 se obt ine:
dU = T
_
S
p
_
V
dp +
_
T
_
S
V
_
p
p
_
dV (3.295)
Cum presiunea este constanta:
dU =
_
T
_
S
V
_
p
p
_
dV (3.296)
si
_
S
V
_
p
=
_
S
T
_
p
_
T
V
_
p
=
C
p
T
1
V
(3.297)
iar
C
p
=
_
Q
dT
_
p
= T
_
S
T
_
p
dU =
_
C
p
TV
p
_
dV (3.298)
Variat ia entropiei
dS =
_
S
V
_
p
dV
A 134
se poate pune sub forma:
dS =
C
p
TV
dV
daca se considera relat ia 3.297.
Variat ia temperaturii se poate exprima n funct ie de coeficientul de
dilatare izobar:
dT =
_
T
V
_
p
dV =
1
V
dV
PROBLEMA 3.46 Sa se determine Q = TdS n funct ie de vari-
abilele (p, V ), (p, T), (V, T) considerand cunoscut i coeficient ii calorici si
termici ai sistemului.
SOLUTIE
a)

In variabilele V , T diferent iala entropiei este:
dS =
_
S
V
_
T
dV +
_
S
T
_
V
dT (3.299)
Utilizam relat ia 3.271:
_
S
V
_
T
=
_
p
T
_
V
=
_
V
T
_
p
_
V
p
_
T
=

K
T
(3.300)
unde s-a t inut cont de definit iile lui si K
T
.
In plus:
_
S
T
_
V
=
C
V
T
(3.301)
Relat ia este justificata deoarece:
C
V
=
_
Q
dT
_
V
= T
_
S
T
_
V
A 135
dS =
C
V
T
dT +

K
T
dV (3.302)
si
Q = C
V
dT +
T
K
T
dV
b)

In coordonate p si T diferent iala entropiei este:
dS =
_
S
p
_
T
dp +
_
S
T
_
p
dT (3.303)
Se utilizeaza relat ia 3.272 si se obt ine:
_
S
p
_
T
=
_
V
T
_
p
= V (3.304)
precum si relat ia
_
S
T
_
p
=
C
p
T
(3.305)
demonstrata in problema precedenta
dS =
C
p
T
dT V Tdp (3.306)
si:
Q = C
p
dT V dp (3.307)
c)

In coordonate V , p diferent iala entropiei este:
dS =
_
S
p
_
V
dp +
_
S
V
_
p
dV (3.308)
Se utilizeaza relat ia 3.272 si se obt ine:
A 136
_
S
p
_
V
=
_
V
T
_
S
=
_
S
T
_
V
_
S
V
_
T
(3.309)
unde:
_
S
T
_
V
=
C
V
T
(3.310)
iar:
_
S
V
_
T
=
_
p
T
_
V
=
_
V
T
_
p
_
V
p
_
T
=

K
T
(3.311)
In 3.311 s-a t inut cont de definit iile lui si K

T
(date n problema
3.6).
_
S
p
_
V
=
C
V
T
K
T
(3.312)
Deoarece:
_
S
V
_
p
=
_
p
T
_
S
=
_
S
T
_
p
_
S
p
_
T
(3.313)
si:
_
S
T
_
p
=
C
p
T
_
S
p
_
T
=
_
V
T
_
p
= V (3.314)
atunci relat ia 3.313 devine:
A 137
_
S
V
_
p
=
C
p
TV
(3.315)
Considerand relat iile 3.312 si 3.313 expresia 3.308 devine:
dS =
C
V
K
T
T
dp +
C
p
V T
dV (3.316)
de unde rezulta:
Q = TdS =
C
V
K
T
dp +
C
p
V
dV (3.317)
PROBLEMA 3.47 Sa se arate ca ciclul Carnot ireversibil are ran-
damentul cel mai mare n comparat ie cu orice alt ciclu ce funct ioneaza
ntre doua temperaturi extreme date.
SOLUTIE
Din inegalitatea pentru procese ireversibile:
dS
Q
T
(3.318)
se obt ine pentru un ciclu:
_
dS >
_
Q
T
(3.319)
Cum entropia este o funct ie de stare
_
dS = 0 (3.320)
atunci din 3.319 se obt ine:
_
Q
T
0 (3.321)
Se noteaza cu:
Q
1
=
_
p
Q > 0 (3.322)
caldura primita n cursul ciclului.
A 138
Se noteaza cu:
[Q
2
[ =
_
C
Q > 0 (3.323)
caldura cedata n cursul ciclului.
Atunci daca se t ine cont de relat iile 3.322 si 3.323, relat ia 3.321 se
poate scrie:
_
Q
T
=
_
p
Q
T
+
_
C
Q
T
0 (3.324)
sau:
_
p
Q
T

_
C
Q
T
(3.325)
Se noteaza cu T
M
temperatura maxima atinsan cursul ciclului. Atunci
_
p
Q
T

_
p
Q
T
M
=
Q
1
T
M
(3.326)
sau:
Q
1
T
M
_
p
Q
T
(3.327)
Se noteaza cu T
m
temperatura minima atinsan cursul ciclului. Atunci:
_
c
Q
T

_
c
Q
T
m
=
[Q
2
[
T
m
(3.328)
Din relat iile 3.325 , 3.327 , 3.328 obt inem:
Q
1
T
M
[Q
2
[
T
m
(3.329)
T
m
T
M
[Q
2
[
Q
1
1
T
m
T
M
1
[Q
2
[
Q
1
adica randamentul ciclului Carnot este randamentul cel mai mare pentru
ciclurile care se desfasoara ntre doua temperaturi date.
A 139
PROBLEMA 3.48

In cazul unei masini termice ce lucreaza dupa
un ciclu Carnot exista posibilitatea ca diferent a T
1
T
2
dintre tempera-
turile sursei calde si reci sa fie marita cu T prin nc alzirea sursei calde
si prin racirea sursei reci. Cum trebuie distribuita variat ia T pe cele
doua surse pentru ca randamentul sa fie maxim?
SOLUTIE
Se considera:
T = T
1
+ T
2
(3.330)
unde T
1
reprezint a cresterea de temperatura a sursei calde iar T
2
reprezint a scaderea n temperatura a sursei reci.
In aceste condit ii randamentul devine:

= 1
T
2
T
2
T
1
+ T
1
(3.331)
Din relat ia 3.330 se obt ine:
T
2
= T T
1
astfel ca relat ia 3.331 devine:
= 1
T
2
T + T
1
T
1
+ T
1
=
T
1
+ T T
2
T
1
+ T
1
(3.332)
Randamentul este maxim cand numitorul este minim, adica T
1
= 0.
Aceasta nseamn a ca este mai eficient sa se scada temperatura sursei
reci pentru a mari randamentul masinii termice.
PROBLEMA 3.49 Sa se determine randamentul ciclului Otto for-
mat din doua adiabate si doua izocore ( Fig. 3.9) avand ca substant a de
lucru un gaz ideal. Se cunosc V
1
/V
2
= si = C
p
/C
V
.
SOLUTIE
Caldurile schimbate de sistem pentru fiecare transformare n parte
sunt:
A 140
!
"
8
F
Figura 3.9: Ciclul Otto
Q
12
= 0
Q
23
= C
p
(T
3
T
2
)
Q
34
= 0
Q
41
= C
p
(T
1
T
4
)
Atunci:
= 1
[Q
41
[
Q
12
= 1
T
4
T
1
T
3
T
2
= 1
T
1
T
2
_
T
4
T
1
1
_
_
T
3
T
1
1
_ (3.333)
Din transformarea 1-2 se obt ine:
T
1
T
2
=
_
V
1
V
2
_
1
=
1
1
(3.334)
Se scriu transformarile 1-2 , 3-4 n coordonate p, T
T
1
V
1
1
= T
2
V
1
2
(3.335)
T
4
V
1
1
= T
3
V
1
2
(3.336)
Din aceste ultime doua relat ii prin mpart ire se obt ine:
A 141
!
"
F
8
Figura 3.10: Ciclul Diesel

T
4
T
1
=
T
3
T
2
(3.337)
= 1
1
PROBLEMA 3.50 Sa se determine randamentul ciclului Diesel

format din doua adiabate, o izobara si o izocora (Fig.3.10) avand ca
substant a de lucru un gaz ideal. Se cunosc = C
p
/C
V
, V
1
/V
2
= si
V
3
/V
2
= .
SOLUTIE
Se calculeaza caldurile schimbate de sistem pentru fiecare transfor-
mare n parte corespunzatoare ciclului reprezentat n Fig. 3.10.
Rezulta:
Q
12
= 0
Q
23
= C
p
(T
3
T
2
) > 0
Q
34
= 0
Q
41
= C
V
(T
1
T
4
) < 0
A 142
Randamentul este:
= 1
[Q
41
[
Q
23
= 1
1
T
1
T
2
_
_
_
_
T
4
T
1
1
T
3
T
2
1
_
_
_
_
(3.338)
Din transformarea 1-2 rezulta:
T
1
T
2
=
_
V
2
V
1
_
1
=
1
1
(3.339)
iar din transformarea 2 - 3:
T
3
T
2
=
V
3
V
2
= (3.340)
Pentru a calcula raportul T
4
/T
1
acesta va fi exprimat sub forma:
T
4
T
1
=
_
T
4
T
3
__
T
3
T
2
__
T
2
T
1
_
(3.341)
Din transformarea adiabatica 3 - 4 rezulta:
T
4
T
3
=
_
V
3
V
1
_
1
=
_
V
3
V
2
V
2
V
1
_
1
=
_
_
1
(3.342)
T
4
T
1
=
(3.343)
Atunci randamentul este:
= 1
1
1)
1
( 1)
PROBLEMA 3.51 Sa se calculeze randamentul unei masini ter-
mice ce lucreaza dupa un ciclul Joule care este compus din doua adia-
bate si din doua izobare (p
1
, p
2
), substant a de lucru fiind un gaz ideal cu
exponentul adiabatic . Se cunoaste raportul = p
2
/p
1
, (p
2
> p
1
).
A 143

! "
F
F
8
Figura 3.11: Ciclul Joule
SOLUTIE
Reprezentarea ciclului n coordonate (p, V ) este data n Fig. 3.11
Caldurile schimbate de sistem cu mediul extern sunt:
Q
12
= C
p
(T
2
T
1
) > 0
Q
23
= 0
Q
34
= C
V
(T
4
T
3
) < 0
Q
41
= 0
Atunci randamentul este:
= 1
[Q
34
[
Q
12
= 1
T
3
T
4
T
2
T
1
= 1
T
3
T
2
_
1
T
4
T
3
_
_
1
T
1
T
2
_ (3.344)
Din transformarile 1 - 4 , 2 -3 se obt ine:
T
2
p
1
1
= T
3
p
1
2
(3.345)
T
1
p
1
1
= T
4
p
1
2
(3.346)
de unde prin mpart ire rezulta:
A 144
T
2
T
1
=
T
3
T
4
(3.347)
T inand cont de relat iile 3.345, 3.346 si 3.347, relat ia 3.341 devine:
= 1
_
p
1
p
2
_
1
= 1
_
1
_
1
PROBLEMA 3.52 Sa se demonstreze relat ia:

_
H
p
_
T
= T
_
V
T
_
p
+ V (3.348)
SOLUTIE
Se porneste de la expresia entalpiei:
H = U + pV (3.349)
Prin diferent iere obt inem:
dH = TdS + V dp (3.350)
dS =
dH V dp
T
(3.351)
dar:
dH =
_
H
T
_
p
dT +
_
H
p
_
T
dp (3.352)
astfel nc at:
dS =
_
1
T
_
H
p
_
T
V
T
_
dp +
1
T
_
H
T
_
p
dT (3.353)
Cum dS este o diferent iala totala exacta:
A 145
T
_
1
T
_
H
p
_
T
V
T
_
p
=

p
_
1
T
_
H
T
_
p
_
T
(3.354)
de unde rezulta:
1
T
2
H
Tp

1
T
2
_
H
p
_
T
+
V
T
2

1
T
_
V
T
_
p
=
1
T
2
H
pT
Atunci:
_
H
p
_
T
= T
_
V
T
_
p
+ V
PROBLEMA 3.53 Sa se gaseasca expresia diferent ial a pentru en-
tropia unui gaz pentru care:
=
1
V
_
V
T
_
p
= const (3.355)
C
p
= const (3.356)
SOLUTIE
Cum:
H = U + pV (3.357)
dH = TdS + V dp (3.358)
Atunci:
dS =
dH
T

V
T
dp (3.359)
Considerand H = H(T , p):
dH =
_
H
T
_
p
dT +
_
H
p
_
T
dp = C
p
dT +
_
H
p
_
T
dp (3.360)
A 146
Asa cum s-a demonstrat n problema 3.52:
_
H
p
_
T
= T
_
V
T
_
p
+ V (3.361)
dH = C
p
dT +
_
T
_
V
T
_
p
+ V
_
dp (3.362)
T inand cont de 3.362, 3.359 devine:
dS =
C
p
T
dT
_
V
T
_
p
dp (3.363)
Utilizand expresia coeficientului de dilatare izoterm
=
1
V
_
V
T
_
p
(3.364)
dS =
C
p
T
dT V dp (3.365)
PROBLEMA 3.54 Sa se demonstreze ca
S
=
1
V
_
V
T
_
S
(3.366)
coeficientul de dilatare adiabatic poate fi exprimat si sub forma:
S
=
C
V
V T
_
T
p
_
V
(3.367)
SOLUTIE
Se considera S = S( T , V ):
dS =
_
S
T
_
V
dT +
_
S
V
_
T
dV (3.368)
Rezulta:
A 147
_
V
T
_
S
=
_
S
T
_
V
_
S
V
_
T
(3.369)
Dar:
_
S
T
_
V
=
C
V
T
(3.370)
si cum:
_
S
V
_
T
=
_
p
T
_
V
(3.371)
_
V
T
_
S
=
C
V
T
_
T
p
_
V
(3.372)
Atunci:
S
=
C
V
V T
_
T
p
_
V
PROBLEMA 3.55 Sa se demonstreze relat iile:
_
C
V
V
_
T
= T
_
2
p
T
2
_
V
(3.373)
_
C
p
p
_
T
= T
_
2
V
T
2
_
p
(3.374)
SOLUTIE
Cum:
C
V
= T
_
S
T
_
V
(3.375)
A 148
se obt ine:
_
C
V
V
_
T
=

V
_
T
_
S
T
_
V
_
T
= T

T
__
S
V
_
T
_
V
(3.376)
Cum:
_
S
V
_
T
=
_
p
T
_
V
(3.377)
din relat ia 3.376 se obt ine:
_
C
V
V
_
T
= T
_
2
p
T
2
_
V
(3.378)
Deoarece:
C
p
= T
_
S
T
_
p
(3.379)
se obt ine:
_
C
p
p
_
T
=

p
_
T
_
S
T
_
p
_
T
= T

T
__
S
p
_
T
_
p
(3.380)
Cum:
_
S
p
_
T
=
_
V
T
_
p
(3.381)
se obt ine:
_
C
p
p
_
T
= T
_
2
V
T
2
_
V
PROBLEMA 3.56 La o substant a paramagnetica susceptibilitatea
variaza cu temperatura dupa o lege de forma = C/T unde C este o
constant a pozitiva. Sa se determine caldura schimbata de unitatea de
A 149
volum a substant ei cu mediul extern cand temperatura este ment inuta
la valoarea T
1
iar intensitatea campului magnetic creste de la 0 la H
1
.
Variat ia volumului se va considera neglijabila.
SOLUTIE
Se utilizeaza forma primului principiu al termodinamicii pentru sub-
stant e magnetice (marimile se considera raportate la unitatea de volum)
du = q pdv +
0
HdM (3.382)
Lucrul mecanic la magnetizare a fost calculat n problema 3.4 .
Cum T = const, v = const rezulta du = 0 astfel ca din relat ia 3.382
rezulta:
q =
0
HdM (3.383)
Dar:
M = H =
CH
T
(3.384)
Atunci:
dM =
CdH
T
(3.385)
Cum T = T
1
din relat iile 3.383 si 3.385 rezulta:
q =
0
CH
T
1
dH (3.386)
Se integreaza si se obt ine:
q =
H
1
_
0
0
CH
T
1
dH =
0
C
2T
1
H
2
1
PROBLEMA 3.57 Pentru o substant a s-a gasit ca densitatea de
magnetizare este funct ie de raportul H/T. Sa se arate ca energia intern a
a unitat ii de volum este independenta de M si sa se determine expresia
entropiei (se va neglija variat ia volumului).
A 150
SOLUTIE
Aplicand primul principiu al termodinamicii pentru substant e mag-
netice:
du = Tds
0
HdM
rezulta:
ds =
du +
0
HdM
T
(3.387)
unde s, u se refera la entropia si energia unitat ii de volum.
Se considera u = u(T, M) si se arata ca
_
u
M
_
T
= 0
Intr-adevar:
du =
_
u
T
_
M
dT +
_
u
M
_
T
dM (3.388)
si relat ia 3.387 devine:
ds =
1
T
_
u
T
_
M
dT +
1
T
__
u
M
_
T
0
H
_
dM (3.389)
Deoarece ds este o diferent ial a totala exacta, din relat ia 3.390 rezulta:
M
_
1
T
_
u
T
_
M
_
T
=

T
_
1
T
__
u
M
_
T
0
H
__
M
sau:
1
T
2
u
MT
=
1
T
2
_
u
M
_
T
+
1
T
2
u
TM

0
T
_
H
T
_
M
de unde:
_
u
M
_
T
=
0
T
2

T
_
H
T
_
M
(3.390)
Cum M = f (H/T) si M = const rezulta ca H/T = const si:
A 151
_
u
M
_
T
= 0 (3.391)
Aceasta relat ie arata ca energia interna a unitat ii de volum este in-
dependent a de magnetizare.
Deoarece:
dM = f
_
H
T
_
d
_
H
T
_
(3.392)
ds =
du (T)
T

0
H
T
f
_
H
T
_
d
_
H
T
_
(3.393)
Pentru x = H/T se obt ine:
s =
_
du(T)
T

0
H/T
_
0
xf
(x) dx
Integrand prin part i cel de-al doilea termen obt inem:
s =
_
du(T)
T

0
H
T
f
_
H
T
_
+
0
H/T
_
0
f (x) dx
PROBLEMA 3.58

In cazul unei substant e paramagnetice ideale
densitatea de magnetizare variaz a cu temperatura dupa legea Curie:
M =
CH
T
(3.394)
unde C este o constanta.
Sa se arate ca n condit iile n care campul magnetic variaz a iar sis-
temul este izolat adiabatic:
dT =
0
_
CH
c
H
T
_
dH (3.395)
unde c
H
este capacitatea calorica a unitat ii de volum.
A 152
SOLUTIE
Se considera u , s energia intern a si entropia unitat ii de volum depen-
dente doar de T si H (deoarece variat ia de volum poate fi considerata
neglijabila)
q = Tds = T
_
s
T
_
H
dT + T
_
s
H
_
T
dH (3.396)
rezulta:
c
H
=
_
q
dT
_
H
= T
_
s
T
_
H
(3.397)
Se exprima diferent iala entropiei:
ds =
_
s
T
_
H
dT +
_
s
H
_
T
dH (3.398)
Se t ine cont de relat ia 3.397 si se obt ine:
ds =
c
H
T
dT +
_
s
H
_
T
dH (3.399)
Cum ntr-o transformare adiabatica ds = 0 din relat ia 3.399 rezulta:
dT =
T
c
H
_
s
H
_
T
dH (3.400)
Pentru a exprima ultima derivata part iala se considera diferent iala
densitat ii de magnetizare.
dM =
_
M
T
_
H
dT +
_
M
H
_
T
dH (3.401)
T inand cont de relat iile 3.398 si 3.401, diferent iala energiei interne
du = Tds +
0
HdM (3.402)
se poate exprima astfel:
A 153
du =
_
T
_
s
T
_
H
+
o
H
_
M
T
_
H
_
dT +
+
_
T
_
s
H
_
T
+
0
H
_
M
H
_
T
_
dH (3.403)
Cum du este o diferent iala totala exacta rezulta ca:
H
_
T
_
s
T
_
H
+
0
H
_
M
T
_
H
_
T
=
T
_
T
_
s
H
_
T
+
0
H
_
M
H
_
T
_
H
(3.404)
Se obt ine:
0
_
M
T
_
H
=
_
s
H
_
T
(3.405)
dT =
0
T
c
H
_
M
T
_
H
dH (3.406)
Deoarece M = CH/T
_
M
T
_
H
=
CH
T
2
(3.407)
astfel 3.406 devine:
dT =
0
CH
c
H
T
dH (3.408)
PROBLEMA 3.59 Sa se demonstreze relat ia
_
V
H
_
T,p
=
0
_
M
p
_
T,H
(3.409)
unde
A 154
_
V
H
_
T,p
(3.410)
se numeste coeficient de magnetizare iar
0
_
M
p
_
T,H
(3.411)
se numeste coeficient paramagnetic (M este magnetizarea totala).
SOLUTIE
Forma diferent iala a primului principiu al termodinamicii n acest caz
este:
dU = TdS pdV +
0
HdM (3.412)
La temperatura constanta:
dS =
_
S
p
_
H
dp +
_
S
H
_
p
dH (3.413)
dV =
_
V
p
_
H
dp +
_
V
H
_
p
dH (3.414)
dM =
_
M
p
_
H
dp +
_
M
H
_
p
dH (3.415)
dU = T
_
_
S
p
_
H
dp +
_
S
H
_
p
dH
_
p
_
_
V
p
_
H
dp +
_
V
H
_
p
dH
_
+
+
0
H
_
_
M
p
_
H
dp +
_
M
H
_
p
dH
_
sau
dU =
_
T
_
S
p
_
H
p
_
V
p
_
H
+
0
H
_
M
p
_
H
_
dp
A 155
_
T
_
S
H
_
p
p
_
V
H
_
p
+
0
H
_
M
H
_
p
_
dH
Cum dU este o diferent iala totala exacta:
H
_
T
_
S
p
_
H
p
_
V
p
_
H
+
0
H
_
M
p
_
H
_
=
p
_
T
_
S
H
_
p
p
_
V
H
_
p
+
0
H
_
M
H
_
p
_
Rezulta:
0
_
M
p
_
T,H
=
_
V
H
_
T,p
PROBLEMA 3.60 Sa se arate ca atunci cand campul magnetic este
variat izoterm de la valoarea 0 la H, variat ia volumului (V V
0
) este
data de relat ia:
V =
0
V
0
_
H
2
2
__

_
p
_
T
_
(3.416)
unde
=
_
1
V
__
V
p
_
H,T
(3.417)
si
=
M
V H
(3.418)
Se va presupune ca n interiorul probei campul este uniform iar si nu
depind de intensitatea campului magnetic (M - este magnetizarea totala,
- susceptibilitatea, - coecientul de compresibilitate).
SOLUTIE
Deoarece:
A 156
M = V H (3.419)
t in and cont de rezultatul obt inut la problema precedent a:
_
V
H
_
T,p
=
0
_
M
p
_
T,H
=
0
H
_
_
V
p
_
T,H
+ V
_
p
_
T,H
_
sau
_
V
H
_
T,p
=
0
H
_
V + V
_
p
_
T
_
=
0
V H
_

_
p
_
T
_
(3.420)
Se noteaza pentru simplificare:
k =
_
p
_
T
si 3.420 devine:
_
V
H
_
T,p
= k
0
HV (3.421)
sau:
dV
V
= k
o
HdH (3.422)
V
_
V
0
dV
V
= k
o
H
_
0
HdH
Rezulta:
ln
V
V
0
=
0
k
H
2
2
(3.423)
Cum V = V
0
+ V si V V
0
ln
V
V
0
= ln
(V
0
+ V )
V
0
= ln
_
1 +
V
V
0
_
=
V
V
0
(3.424)
A 157
Deci:
V
V
0
=
0
H
2
2
k =
0
H
2
2
_

_
p
_
T
_
PROBLEMA 3.61 Sa se arate ca energia intern a si entropia pe
unitatea de volum a unei substant e feromagnetice, a carei susceptibilitate
n faza paramagnetica satisface legea Curie Weiss:
=
C
T T
0
(3.425)
unde C si T
0
sunt constante, pot fi scrise astfel:
u =
T
_
0
c
M
dT

0
T
0
M
2
2C
+ const (3.426)
s =
T
_
0
c
M
dT
T

0
M
2
2
+ const (3.427)
unde c
M
este caldura specifica a unitat ii de volum la densitate de mag-
netizare constant a.
SOLUTIE
Conform relat iei 3.390:
_
u
M
_
T
=
0
T
2

T
_
H
T
_
M
(3.428)
Cum:
M = H si =
C
T T
0
rezulta:
H =
M (T T
0
)
C
(3.429)
A 158
Atunci:
H
T
=
M
C
(T T
0
)
T
(3.430)
Se deriveaza relat ia 3.430 si se obt ine:
T
_
H
T
_
=
M
C
T
_
T T
0
T
_
=
M
C
T
0
T
2
_
u
M
_
T
=
0
MT
0
C
(3.431)
Considerand s = s ( T , M )
du = Tds +
0
HdM = T
_
s
T
_
M
dT +
_
T
_
s
M
_
T
+
0
H
_
dM
(3.432)
Cum du este o diferent iala totala exacta:
M
_
T
_
s
T
_
M
_
T
=

T
_
T
_
s
M
_
T
+
0
H
_
M
sau
T

2
s
MT
=
_
s
M
_
T
+ T

2
s
TM
+
0
_
H
T
_
M
rezulta:
_
s
M
_
T
=
0
_
H
T
_
M
(3.433)
Cum:
c
M
= T
_
s
T
_
M
atunci:
_
c
M
M
_
T
= T

M
_
s
T
_
M
= T

2
s
MT
= T

T
_
s
M
_
T
A 159
sau t in and cont de 3.433:
_
c
M
M
_
T
= T
0
2
H
T
2
T inand cont de relat ia 3.429 rezulta:
2
H
T
2
= 0
si
_
c
M
M
_
T
= 0
adica c
M
este independent de M . Atunci:
du =
_
u
T
_
M
dT +
_
u
M
_
T
dM = c
M
dT
0
T
0
M
C
dM
si:
u =
_
T
0
c
M
dT
0
T
0
C
_
M
0
MdM + const
u =
_
T
0
c
M
dT
0
T
0
C
M
2
2
+ const (3.434)
Pentru calculul entropiei se porneste de la diferent iala acesteia:
ds =
du
0
HdM
T
= c
M
dT
T

0
MdM
C
(3.435)
s =
_
c
M
dT
T

0
M
2
2C
+ const
PROBLEMA 3.62 Sa se stabileasca formula:
V
V
=
_
E
2
2
__
p
_
(3.436)
care da variat ia relativa a volumului unui corp dielectric supus act iunii
unui camp electric ( - este diferent a de potent ial).
A 160
SOLUTIE
Electrostrict iunea reprezinta fenomenul de deformare a unui dielectric
sub act iunea campului electric. Considerand un dielectric ce umple un
condensator cu aria armaturilor S si distant a dintre armaturi d, lucrul
mecanic furnizat sistemului pentru a varia volumul cu dV si a modifica
sarcina cu dq este:
L = pdV + dq
unde este diferent a de potent ial dintre armaturile condensatorului.
Atunci:
dU = TdS + L = TdS pdV + dq (3.437)
Se introduce funct ia caracteristica numit a entalpie libera:
G = U TS + pV q (3.438)
Se diferent iaz a relat ia 3.438 si t inand cont de relat ia 3.437 se obt ine:
dG = SdT + V dp qd (3.439)
Considerand un proces izotermdT = 0, deoarece dG este o diferent ial a
totala exacta:
_
V
_
p
=
_
q
p
_
(3.440)
Ment ionam ca:
q = C =
S
d
= SE (3.441)
unde C este capacitatea iar E intensitatea campului electric. Cum
= Ed, si d fiind constante rezulta ca si E este constant. Atunci
t in and cont de relat ia 3.441 rezulta:
_
q
p
_
= ES
_
p
_
(3.442)
Se utilizeaza relat ia 3.442 si relat ia 3.440 devine:
A 161
_
V
_
p
= ES
_
p
_
= E
V
d
_
p
_
Ment ionam ca V = Sd . Rezulta

dV =
EV
d
_
p
_
d (3.443)
Cum = Ed , d = d (dE), relat ia 3.443 se poate scrie:
dV
V
=
_
p
_
EdE (3.444)
Se integreaza aceasta relat ie si se t ine cont ca
_
p
_
este un coeficient care nu depinde de intensitatea campului electric. Se

obt ine:
ln
V
V
0
=
_
p
_
E
2
2
(3.445)
Se noteaza V = V
0
+ V si t inand cont ca V V
0
(variat iile de
volum sunt mici n cazul acestui fenomen) se obt ine:
ln
_
V
V
0
_
= ln
_
V + V
0
V
0
_
= ln
_
1 +
V
V
0
_
=
V
V
0
(3.446)
V
V
0
=
_
p
_
E
2
2
PROBLEMA 3.63 Sa se calculeze efectul termic care apare datorita
polarizarii unitat ii de volum a unui dielectric. Se va neglija variat ia volu-
mului la temperatura constant a. Se considera ca densitatea de polarizare
A 162
este data de relat ia

P =
0
E unde =
r
(T) 1 Se va particulariza
rezultatul pentru cazul n care
r
= 1 +
const
T
(3.447)
SOLUTIE
Se noteaza cu u energia unitat ii de volum, iar cu s entropia unitat ii
de volum. Utilizand expresia lucrului mecanic de polarizare, evaluat n
problema (3.4), variat ia energiei interne este:
du = Tds + EdP (3.448)
Se considera un proces izoterm care are loc ca urmare a aplicarii unui
camp electric ce variaz a de la valoarea 0 la valoarea E. Atunci:
ds =
_
s
E
_
T
dE
astfel nc at:
q = T
_
s
E
_
T
dE (3.449)
Pentru a exprima derivata
_
s
E
_
T
se introduce entalpia libera a unitat ii de volum:
g = u Ts EP (3.450)
Prin diferent ierea lui g , t in and cont de relat ia 3.448 se obt ine:
dg = sdT PdE (3.451)
Cum dg este o diferent iala totala exacta:
_
s
E
_
T
=
_
P
T
_
E
=
_
(
0
E)
T
_
E
=
0
E
_
T
_
E
=
0
E
_
r
T
_
E
(3.452)
A 163
Atunci:
q = Tds =
0
T
_
r
T
_
E
EdE (3.453)
Prin integrarea aceastei relat ii rezulta:
Q =
E
_
o
T
0
_
r
T
_
E
EdE =
1
2
T
0
d
r
dT
E
2
(3.454)
Admit and cazul particular:
r
= 1 +
const
T
si evalu and derivata:
d
r
dT
=
const
T
2
(3.455)
Q =
1
2
E
2
0
const
T
< 0
De aici rezulta ca dielectricul cedeaza caldur an cursul polarizarii sale.
PROBLEMA 3.64 Sa se demonstreze ca n procesele reversibile n
care T si V sunt constante variat ia energiei libere F = U TS, cu semn
schimbat, este egala cu lucrul mecanic efectuat de fort ele generalizate
altele decat presiunea.
SOLUTIE
Cum:
dF = dU TdS SdT (3.456)
iar conform principiului I al termodinamicii
dU = TdS L (3.457)
Vom exprima lucrul mecanic sub forma:
A 164
L = pdV +
L (3.458)
unde
L reprezinta lucrul mecanic al fort elor generalizate altele decat

presiunea. Atunci relat ia 3.456 devine:
dF = SdT pdV
L (3.459)
Pentru T = const si V = const rezulta dF =
L
PROBLEMA 3.65 Sa se demonstreze ca n procesele reversibile n
care S si p sunt constante, variat ia cu semn schimbat a entalpiei H =
U + pV este egala cu lucrul mecanic al fort elor generalizate altele decat
presiunea.
SOLUTIE
Deoarece:
dH = dU + pdV + V dp (3.460)
si
dU = TdS L (3.461)
unde
L = pdV +
L (3.462)
L este lucrul mecanic al fort elor generalizate altele decat presiunea. Se

obt ine:
dH = TdS + V dp
L (3.463)
Cand p = const si T = const rezulta:
dH =
L
PROBLEMA 3.66 Sa se arate ca n procesele reversibile variat ia
cu semn schimbat a entalpiei libere G = U TS + pV cand p si T sunt
constante este egala cu lucrul mecanic al fort elor generalizate altele decat
presiunea.
A 165
SOLUTIE
Pornind de la expresia entalpiei libere:
G = U TS + pV (3.464)
se obt ine:
dG = dU TdS SdT + pdV + V dp (3.465)
Cum:
dU = TdS pdV
L (3.466)
unde
L este lucrul mecanic al fort elor generalizate altele decat presiunea

se obt ine:
dG = V dp SdT
L (3.467)
Cand p = const si T = const
dG =
L
PROBLEMA 3.67 Sa se demonstreze ca ntr-un proces ireversibil
realizat de un sistem n contact cu un termostat aflat la temperatura T,
variat ia energiei libere reprezint a lucrul maxim ce poate fi efectuat de
sistem.
SOLUTIE
In cazul proceselor ireversibile:

Q
irev
T
< dS (3.468)
si:
f
_
i
Q
irev
T
< S
f
S
i
(3.469)
unde indicii i si f se refera la starea init ial a, respectiv starea finala.
A 166
In relat ia de mai sus T reprezinta temperatura termostatului cu care

sistemul este n contact. T nu este temperatura sistemului deoarece pen-
tru eventualele stari de neechilibru prin care trece sistemul aceasta nici
nu poate fi definita. Rezulta:
1
T
f
_
i
Q
irev
< S
f
S
i
(3.470)
adica:
Q
irev
< TS
f
TS
i
(3.471)
Cum:
Q
irev
= U + L
irev
= U
f
U
i
+ L
irev
(3.472)
atunci:
U
f
U
i
+ L
irev
< TS
f
TS
i
+L
irev
< (U
i
TS
i
) (U
f
TS
f
)
+L
irev
< F
i
F
f
= (F
f
F
i
)
Rezultatul arata ca sistemul nu poate efectua asupra mediului un
lucru mecanic care sa depaseasc a o valoare maxima. Din acest motiv F
a primit denumirea de energie libera deoarece variat ia ei (si nu a energiei
interne) determina valoarea maxima a lucrului mecanic pe care sistemul
l poate furniza n exterior.
PROBLEMA 3.68 Sa se arate ca pentru un sistem care nu efectueaza
lucru mecanic si care este n contact cu un termostat, energia sa libera
nu poate creste.
SOLUTIE
Se t ine cont de rezultatul obt inut n problema precedent a:
L
irev
< F
i
F
f
(3.473)
A 167
cum L
irev
= 0 rezulta ca:
F
f
< F
i
(3.474)
sau:
F < 0 (3.475)
Intr-o astfel de situat ie starea de echilibru se atinge cand energia

libera este minima.
Capitolul 4
FIZIC
A STATISTIC
A
PROBLEMA 4.1 Sa se determine constanta C din distribut ia
lui Maxwell a moleculelor dupa viteze si sa se scrie explicit aceasta
distribut ie.
SOLUTIE
Constanta C poate fi determinata din condit ia ca integrala din dn
(v
x
,v
y
,v
z
), pe toate vitezele posibile, sa ne dea num arul total de molecule
n din unitatea de volum. Legea de distribut ie Maxwell a moleculelor dupa
viteze este
dn(v
x
, v
y
, v
z
) = nCe
m
(
v
2
x
+v
2
y
+v
2
z
)
/2k
B
T
dv
x
dv
y
dv
z
(4.1)
sau
dn(v
x
, v
y
, v
z
) = nf (v
x
, v
y
, v
z
) dv
x
dv
y
dv
z
(4.2)
unde f (v
x
, v
y
, v
z
) este funct ia de distribut ie dupa viteze.
Avem astfel:
nC
_ _ _
e
m
(
v
2
x
+v
2
y
+v
2
z
)
/2k
B
T
dv
x
dv
y
dv
z
= n
sau
C
_
_
e
mv
2
/2k
B
T
_
_
3
= 1 (4.3)
168
CAPITOLUL 4. FIZIC
A STATISTIC
A 169
T inand cont de integrala Poisson,
e
x
2
=
_
rezulta:
e
mv
2
/2k
B
T
=
_
2k
B
T
m
(4.4)
C
_
2k
B
T
m
_
3/2
= 1
si
C =
_
m
2k
B
T
_
3/2
PROBLEMA 4.2 Sa se gaseasca funct ia de distribut ie a moleculelor
dupa viteza absoluta.
SOLUTIE
In acest scop se scrie expresia funct iei de distribut ie Maxwell n co-

ordonate sferice:
v
x
= v sin cos
v
y
= v sin sin
v
z
= v cos
unde
v [0, +)
[0, ]
CAPITOLUL 4. FIZIC
A STATISTIC
A 170
[0, 2]
Atunci:
dv
x
dv
y
dv
x
= v
2
sin dddv
Rezulta:
f (v
x
, v
y
, v
z
) = Ce
mv
2
2k
B
T
v
2
sin dvdd
= Ce
mv
2
2k
B
T
v
2
sin dvdd = f (v, , ) dvdd
Din relat ia de mai sus se obt ine forma funct iei de distribut ie n coor-
donate sferice:
f (v, , ) = Ce
mv
2
2k
B
T
v
2
sin
Atunci:
f (v) =
_
0
2
_
0
f (v, , ) v
2
dd = Ce
mv
2
2k
B
T
v
2
_
0
2
_
0
sin dd
de unde rezulta funct ia de distribut ie dupa viteza absoluta.
f (v) = C4v
2
e
mv
2
2k
B
T
(4.5)
PROBLEMA 4.3 Sa se determine constanta C din legea de
distribut ie a moleculelor dupa viteza absoluta si sa se scrien mod explicit
aceasta.
SOLUTIE
Metoda I.
O varianta a funct iei lui Maxwell de distribut ie a moleculelor dupa
modulul vitezelor este:
dn(v) = nCe
mv
2
/2k
B
T
4v
2
dv (4.6)
Constanta C se obt ine integr and dn(v) pe toate vitezele posibile
(modulul vitezelor poate fi cuprins ntre 0 si ) si egaland cu num arul
CAPITOLUL 4. FIZIC
A STATISTIC
A 171
total de molecule n din unitatea de volum. dn(v) reprezint a numarul
de molecule din unitatea de volum care au viteza cuprinsa n intervalul
( v, v + dv ) .
Pentru determinarea constantei C se pune condit ia de normare:
_
0
dn(v) = n
Atunci:
4nC
_
0
e
mv
2
/2k
B
T
v
2
dv = n
sau
4C
_
0
e
mv
2
/2k
B
T
v
2
dv = 1 (4.7)
Cunoscand ca:
_
0
e
x
2
dx =
1
2
_
Prin derivarea sub semnul integralei n raport cu parametrul , se

obt ine
_
0
x
2
e
x
2
dx =
1
4
1/2
3/2
Introducand
=
m
2k
B
T
si folosind relat ia 4.7 se obt ine:
C =
_
m
2k
B
T
_
3/2
(4.8)
Metoda a II-a.
Conform condit iei de normare
CAPITOLUL 4. FIZIC
A STATISTIC
A 172
_
0
f(v)dv = 1 (4.9)
unde f(v) este data de relat ia 4.5
_
0
C4v
2
e
mv
2
2k
B
T
dv = 1
Avem astfel
C =
1
4
_
0
v
2
e
mv
2
2k
B
T
dv
.
Prin urmare
C =
_
m
2k
B
T
_
3/2
Forma funct ie de distribut ie dupa modulul vitezelor este:
f (v) = 4
_
m
2kT
_3
2
v
2
e
mv
2
2k
B
T
(4.10)
PROBLEMA 4.4 Sa se gaseasca viteza cea mai probabila n cazul
distribut iei lui Maxwell a moleculelor dupa viteza absoluta.
SOLUTIE
Viteza cea mai probabila corespunde maximului funct iei de distribut ie
f(v) data de relat ia 4.10:
f(v) = 4
_
m
2k
B
T
_
3/2
v
2
e
mv
2
2k
B
T
(4.11)
Condit ia
df
dv
= 0
CAPITOLUL 4. FIZIC
A STATISTIC
A 173
implica
4
_
m
2k
B
T
_
3/2
v
2
e
mv
2
2k
B
T
_
2v
mv
2
k
B
T
_
= 0 (4.12)
Se obt ine:
v
p
=
_
2k
B
T
m
(4.13)
Dar
k
B
m
=
R
unde R este constanta universala a gazelor si este masa molara a gazu-

lui.
v
p
=
2RT
(4.14)
Observat ie. Maximul funct iei de distribut ie f
max
= f (v = v
p
) are va-
loarea
f
max
=
4
e
_
m
2k
B
T
=
4
e
1
v
p
PROBLEMA 4.5 Sa se gaseasc a viteza medie n cazul distribut iei
Maxwell a moleculelor dupa viteza absoluta.
SOLUTIE
Conform definit iei valorii medii:
v =
_
0
vf(v)dv (4.15)
unde f(v) este data de relat ia 4.11. Atunci relat ia 4.15 devine:
CAPITOLUL 4. FIZIC
A STATISTIC
A 174
v = 4
_
m
2k
B
T
_
3/2

_
0
v
3
e
mv
2
/2k
B
T
dv (4.16)
Folosind un rezultat cunoscut
_
0
e
x
2
x
2r+1
dx =
r!
2
r+1
(4.17)
integrala din 4.16, pentru r = 1, = m/2k
B
T si x = v are valoarea:
_
0
v
3
e
mv
2
/2k
B
T
dv =
1
2
_
2k
B
T
m
_
2
(4.18)
Se t ine cont de relat ia 4.18 si atunci relat ia 4.16 devine:
v = 2
_
m
2k
B
T
_
3/2
_
2k
B
T
m
_
2
= 2
_
2k
B
T
m
_
1/2
(4.19)
adica:
v =
_
8k
B
T
m
(4.20)
Cum
m
k
=

R
relat ia 4.20 se mai scrie astfel:
v =
8RT
(4.21)
PROBLEMA 4.6 Sa se gaseasc a viteza patratic a medie n cazul
distribut iei lui Maxwell a moleculelor dupa viteza absoluta.
CAPITOLUL 4. FIZIC
A STATISTIC
A 175
SOLUTIE
Conform definit iei valorii medii:
v
2
=
_
0
v
2
f(v)dv (4.22)
unde f(v) este data de relat ia 4.11
v
2
= 4
_
m
2k
B
T
_3
2
_
0
v
4
e
mv
2
2k
B
T
dv (4.23)
Se cunoaste valoarea integralelor de tipul:
I
2r
=
_
0
x
2r
e
x
2
dx =
(2r 1)!!
2
r+1
_

2r+1
(4.24)
iar integrala din 4.24, pentru x = v, r = 2 si = m/2k
B
T, va avea
valoarea:
_
0
v
4
e
mv
2
/2k
B
T
dv =
3
8
_

5
(4.25)
Se obt ine astfel:
v
2
= 4
_
m
2k
B
T
_3
2
3
8
1/2
_
m
2kT
_
5
2
=
3k
B
T
m
(4.26)
v
2
=
3k
B
T
m
(4.27)
sau
v
2
=
3RT
(4.28)
Observat ie. Uneori se foloseste denumirea de viteza termica
v
T
=
_
v
2
=
_
3k
B
T
m
=
3RT
CAPITOLUL 4. FIZIC
A STATISTIC
A 176
Discut ie. Dispunem acum de rezultatele care stabilesc o relat ie de
ordonare ntre cele trei marimi determinate v
p
, v, v
T
. Avem v
p
< v < v
T
.
PROBLEMA 4.7 Sa se stabileasca o variant a a legii lui Maxwell,
unde distribut ia se exprima t inand cont de viteza redusa, u = v/v
p
.
SOLUTIE
Se pleaca de la distribut ia
dn(v) = n
_
m
2k
B
T
_
3/2
e
mv
2
/2k
B
T
4v
2
dv (4.29)
Se efectueaza schimbarea de variabila:
u =
v
v
p
(4.30)
unde
v
p
=
_
2k
B
T
m
Dupa calcule simple, se obt ine:
dn(u) = n
4
e
u
2
u
2
du (4.31)
Observat ie. Asa cum
dn(v) = nf (v) dv
avem si
dn(u) = nf (u) du.
Utilitatea folosirii unei astfel de funct ii consta n faptul ca f (u) este
o funct ie universala, independent a de m si T.
PROBLEMA 4.8 Sa se gaseasca num arul de molecule din unitatea
de volum care au vitezele reduse cuprinse in intervalul [u
1
, u
2
].
CAPITOLUL 4. FIZIC
A STATISTIC
A 177
SOLUTIE
Numarul de molecule se obt ine prin integrarea lui dn(u) ntre limitele
date
n(u
1
, u
2
) =
u
2
_
u
1
dn(u) = n
4
u
2
_
u
1
e
u
2
u
2
du (4.32)
Se introduce funct ia:
F (u) =
_
u
f (t) dt =
4
_
u
e
t
2
t
2
dt (4.33)
si rezulta:
n(u
1
, u
2
) = n[F (u
1
) F (u
2
)] (4.34)
Dupa cum se observa, nF (u) reprezint a numarul moleculelor din uni-
tatea de volum care au viteza redusa mai mare decat u. Pentru u 1
(practic pentru u > 3) se poate folosi o formul a aproximativ a:
F (u) 1, 128ue
u
2
PROBLEMA 4.9 Sa se gaseasca valoarea medie a puterii a n-a a
valorii absolute a vitezei, n cazul distribut iei maxwelliene.
SOLUTIE
Prin definit ie avem
v
n
= 4
_
m
2k
B
T
_
3/2

_
0
e
mv
2
/2k
B
T
v
n+2
dv (4.35)
Folosind rezultatele matematice cunoscute:
v
n
=
2
_
2k
B
T
m
_
n/2
_
n + 3
2
_
(4.36)
CAPITOLUL 4. FIZIC
A STATISTIC
A 178
Se deosebesc doua cazuri:
i) n = 2r, adica n este num ar par si relat ia 4.36 devine:
v
2r
=< v
2r
>=
_
k
B
T
m
_
r
(2r + 1)!! (4.37)
ii) n = 2r + 1, adica n este num ar impar si relat ia 4.36 devine:
v
2r+1
=< v
2r+1
>=
2
_
2k
B
T
m
_2r+1
2
(r + 1)! (4.38)
PROBLEMA 4.10 Sa se gaseasc a media patratului abaterii vitezei
absolute de la valoarea ei medie (v)
2
= (v v)
2
, adica abaterea
patratica medie a vitezei absolute, n cazul distribut iei maxwelliene.
SOLUTIE
Se folosesc proprietat ile mediei si se calculeaza abaterea patratica
medie a vitezei absolute:
(v)
2
= (v
2
) + (v)
2
2vv = (v
2
) (v)
2
In cazul distribut iei Maxwell, s-a obt inut anterior:

v
2
=
3k
B
T
m
(v)
2
=
8k
B
T
m
.
Atunci:
(v)
2
=
_
3
8
_
k
B
T
m
.
PROBLEMA 4.11 Sa se calculeze abaterea patratic a medie a e-
nergiei cinetice de translat ie a moleculelor unui gaz ideal ()
2
= ( )
2
,
n cazul distribut iei maxwelliene.
CAPITOLUL 4. FIZIC
A STATISTIC
A 179
SOLUTIE
Se folosesc proprietat ile mediei si se calculeaza abaterea patratica
medie a energiei cinetice:
()
2
= ( )
2
= (
2
) ()
2
.
T inem cont de rezultatele obt inute n problema 4.10. Atunci:
()
2
=
1
4
m
2
_
v
4
_
1
4
m
2
_
v
2
_
2
.
Se au n vedere rezultatele unor probleme anterioare si se obt ine:
()
2
=
15
4
(k
B
T)
2
9
4
(k
B
T)
2
=
3
2
(k
B
T)
2
adica
()
2
=
3
2
(k
B
T)
2
.
PROBLEMA 4.12 Aratat i ca pentru o distribut ie Maxwell, a mole-
culelor dupa viteze, este valabil rezultatul general:
[v
x
[
n
= [v
y
[
n
= [v
z
[
n
.
SOLUTIE
Conform definit iei valorilor medii
[v
i
[
n
=
[v
i
[
n
F (v) dv
x
dv
y
dv
z
,
unde i = x, y, z
Datorita izotropiei, nici o direct ie nu e privilegiata. Valoarea inte-
gralei nu se schimba daca se face o schimbare de variabila:
CAPITOLUL 4. FIZIC
A STATISTIC
A 180
[v
x
[
n
=
[v
x
[
n
F (v) dv
x
dv
y
dv
z
=
= C
[v
x
[
n
e
m
(
v
2
x
+v
2
y
+v
2
z)
2k
B
T
dv
x
dv
y
dv
z
=
=
_
m
2k
B
T
_
3/2

_
_
_
[v
x
[
n
e
mv
2
x
2k
B
T
dv
x
_
_
e
m
(
v
2
y
+v
2
x)
2k
B
T
dv
y
dv
z
=
=
_
m
2k
B
T
_
3/2
_
_
[v
x
[
n
e
mv
2
x
2k
B
T
dv
x
_
_
_
_
mv
2
y
2k
B
T
dv
y
_
_
_
_
mv
2
z
2k
B
T
dv
z
_
_
Cum ultimele doua ecuat ii sunt integrale Poisson se obt ine:
[v
x
[
n
=
_
m
2k
B
T
_
3/2
2k
B
T
m
[v
x
[
n
e
mv
2
x
2k
B
T
dv
x
(4.39)
In mod analog:
[v
y
[
n
=
_
m
2k
B
T
_
3/2
2k
B
T
m
[v
y
[
n
e
mv
2
y
2k
B
T
dv
y
(4.40)
si
[v
z
[
n
=
_
m
2k
B
T
_
3/2
2k
B
T
m
[v
z
[
n
e
mv
2
z
2k
B
T
dv
z
(4.41)
Rezulta:
[v
x
[
n
= [v
y
[
n
= [v
z
[
n
(4.42)
PROBLEMA 4.13 Stabilit i legatura dintre [v
z
[
n
si [v[
n
, unde n este
un ntreg.
CAPITOLUL 4. FIZIC
A STATISTIC
A 181
SOLUTIE
Se determina forma funct iei de distribut ie a lui Maxwell dupa vitezen
coordonate sferice. Pentru aceasta se t ine cont de definit ia coordonatelor
sferice si de forma funct iei de distribut ie a lui Maxwell.
Atunci:
f (v
x
, v
y
, v
z
) =
_
m
2k
B
T
_3
2
e
mv
2
2k
B
T
dv
x
dv
y
dv
z
=
=
_
m
2k
B
T
_3
2
e
mv
2
2k
B
T
v
2
sin dvdd = f (v, , ) dvdd
de unde:
f (v, , ) =
_
m
2k
B
T
_3
2
e
mv
2
2k
B
T
v
2
sin (4.43)
In coordonate sferice
v
z
= v cos (4.44)
Se calculeaza media [v
z
[
n
, atat pentru n par (n = 2r) cat si pentru n
impar (n = 2r + 1).
v
2r
z
=
2
_
0
d
_
0
cos
2r
sin d
_
0
v
2r
_
m
2k
B
T
_3
2
e
mv
2
2k
B
T
v
2
dv (4.45)
Pentru efectuarea calculului se foloseste funct ia de distribut ie dupa
viteza absoluta.
f (v) = 4
_
m
2k
B
T
_3
2
e
mv
2
2k
B
T
v
2
Se obt ine:
[v
z
[
2r
=
1
4
2
_
0
d
_
0
(cos )
2r
sin d
_
0
v
2r
f (v) dv (4.46)
CAPITOLUL 4. FIZIC
A STATISTIC
A 182
Deoarece:
2
_
0
d = 2
si
_
0
cos
2r
sin d =
cos
2r+1
2r + 1
0
=
2
2r + 1
[v
z
[
2r
=
1
2r + 1
_
o
v
2r
f (v) =
1
2r + 1
v
2r
(4.47)
In mod analog se obt ine:

[v
z
[
2r+1
=
1
4
2
_
0
d
_
0
(cos )
2r+1
sin d
_
0
v
2r+1
f (v) dv =
=
1
2
_
_
/2
_
0
(cos )
2r+1
sin d
_
/2
(cos )
2r+1
sin d
_
_
[v
z
[
2r+1
=
1
2 (r + 1)
v
2r+1
(4.48)
cu r ,= 1
Atunci:
[v
z
[
n
=
1
n + 1
v
n
, n ,= 1,
Dar cum [v
x
[
n
=[v
y
[
n
=[v
z
[
n
, avem deci [v
x
[
n
=
1
n+1
v
n
, n ,= 1.
Cazuri particulare:
1) n = 1
[v
x
[ = [v
y
[ = [v
z
[ =
1
2
v
CAPITOLUL 4. FIZIC
A STATISTIC
A 183
2) n = 2
v
2
x
=v
2
y
=v
2
z
=
1
3
v
2
PROBLEMA 4.14 Un gaz, compus din molecule de mase m, este
n repaus si n echilibru termic la temperatura absoluta T. Sa se gaseasca
urmatoarele valori medii:
a) v
x
, v
2
x
, v
2
v
x
, v
2
x
v
y
b) (v
x
+ bv
y
)
2
, unde b este o constant a.
SOLUTIE
a) Prin definit ie
v
n
x
=
v
n
x
f (v) dv
x
dv
y
dv
z
(4.49)
cu
f (v) = Ce
mv
2
2k
B
T
unde
C =
_
m
2k
B
T
_3
2
v
x
= C
v
x
e
mv
2
x
2k
B
T
e
m
(
v
2
y
+v
2
z)
2k
B
T
dv
x
dv
y
dv
z
=
= C
_
_
v
x
e
mv
2
x
2k
B
T
dv
x
_
_
e
m
(
v
2
y
+v
2
z)
2k
B
T
dv
y
dv
z
= 0,
deoarece
v
x
e
mv
2
x
2k
B
T
dv
x
= 0
CAPITOLUL 4. FIZIC
A STATISTIC
A 184
(Integrala unei funct ii impare care se efectueaza pe un interval simetric
fat a de origine este nula.)
Atunci:
v
x
= 0 (4.50)
v
2
x
=
_
m
2k
B
T
_
3/2

_
v
2
x
e
m
(
v
2
x
+v
2
y
+v
2
z)
2k
B
T
dv
x
dv
y
dv
z
=
=
_
m
2k
B
T
_
3/2

_
_
_
v
2
x
e
mv
2
x
2k
B
T
dv
x
_
_
e
mv
2
y
2k
B
T
e
mv
2
z
2k
B
T
dv
y
dv
z
=
=
_
m
2k
B
T
_
3/2
_
2k
B
T
m
_
1
2
_
2k
B
T
m
_
3/2
Astfel ca:
v
2
x
=
k
B
T
m
(4.51)
Rezulta:
v
2
v
x
=
_
v
2
x
+ v
2
y
+ v
2
z
_
v
x
= v
3
x
+ v
2
y
v
x
+ v
2
z
v
x
=
= v
3
x
+ v
2
y
v
x
+ v
2
z
v
x
= 0,
deoarece
v
3
x
= C
v
3
x
e
mv
2
x
2k
B
T
e
m
(
v
2
y
+v
2
z)
2k
B
T
dv
x
dv
y
dv
z
= 0,
ntruc at
v
3
x
e
mv
2
x
2k
B
T
dv
x
= 0
este funct ie impara integrata pe un interval simetric.

In mod similar
rezulta ca:
v
2
y
v
x
= 0
CAPITOLUL 4. FIZIC
A STATISTIC
A 185
v
2
z
v
x
= 0
deoarece
v
2
y
v
x
=
_
m
2k
B
T
_
3/2

_
v
2
y
v
x
e
mv
2
x
2k
B
T
e
mv
2
y
2k
B
T
e
mv
2
z
2k
B
T
dv
x
dv
y
dv
z
=
=
_
m
2k
B
T
_
3/2

_
_
_
_
_
v
x
e
mv
2
x
2k
B
T
dv
x
_
_
v
y
2
e
mv
2
y
2k
B
T
dv
y
_
_
e
mv
2
z
2k
B
T
dv
z
= 0
Analog,
v
2
x
v
y
=
_
m
2k
B
T
_
3/2

_
_
_
_
_
v
y
e
mv
2
y
2k
B
T
dv
y
_
_
v
2
x
e
mv
2
x
2k
B
T
dv
x
_
_
e
mv
2
z
2k
B
T
dv
z
= 0
b) Se aplica rezultatele de mai sus si se obt ine:
(v
x
+ bv
y
)
2
=
_
v
2
x
+ 2bv
x
v
y
+ b
2
v
2
y
_
=
= v
2
x
+ 2bv
x
v
y
+ b
2
v
2
y
=
k
B
T
m
+ b
2
k
B
T
m
=
=
k
B
T
m
_
1 + b
2
_
,
PROBLEMA 4.15

In cadrul fizicii statistice clasice sa se gaseasca
distribut ia de probabilitate a vitezelor unghiulare de rotat ie si distribut ia
de probabilitate pentru componentele momentului de rotat ie ale unei
molecule.
SOLUTIE
Distribut ia probabilitat ilor pentru miscarea de rotat ie a fiecarei mole-
cule se poate scrie separat. Energia cinetica de rotat ie a unei molecule,
considerata un solid rigid, este
CAPITOLUL 4. FIZIC
A STATISTIC
A 186
rot
=
1
2
_
I
1
2
1
+ I
2
2
2
+ I
3
2
3
_
=
1
2
_
M
2
1
I
1
+
M
2
2
I
2
+
M
2
3
I
3
_
(4.52)
unde I
1
, I
2
, I
3
sunt momentele principale de inert ie,
1
,
2
,
3
sunt
proiect iile vitezei unghiulare pe axele principale de inert ie, iar M
1
= I
1
1
,
M
2
= I
2
2
, M
3
= I
3
3
sunt componentele momentului de rotat ie, care
joaca (n mecanica analitica) rolul impulsurilor generalizate pentru viteze-
le generalizate
1
,
2
,
3
.
Distribut ia de probabilitate pentru componentele momentului este
d
M
= C
1
exp
_
1
2k
B
T
_
M
2
1
I
1
+
M
2
2
I
2
+
M
2
3
I
3
__
dM
1
dM
2
dM
3
. (4.53)
funct ia de distribut ie fiind:
f (M
1
, M
2
, M
3
) = C
1
exp
_
1
2k
B
T
_
M
2
1
I
1
+
M
2
2
I
2
+
M
2
3
I
3
__
(4.54)
Se face nlocuirea M
i
= I
i
i
, i=1,2,3, si se obt ine distribut ia de pro-
babilitate pentru vitezele unghiulare
d
= C
2
exp
_
1
2k
B
T
_
I
1
2
1
+ I
2
2
2
+ I
3
2
3
_
_
d
1
d
2
d
3
(4.55)
Atunci funct ia de distribut ie este:
f (
1
,
2
,
3
) = C
2
exp
_
1
2k
B
T
_
I
1
2
1
+ I
2
2
2
+ I
3
2
3
_
_
(4.56)
PROBLEMA 4.16 Sa se gaseasc a constantele de normare C
1
si C
2
din formula de definit ie a distribut iei de probabilitate normata la unitate
pentru componentele momentului, respectiv a distribut iei de probabili-
tate normata la unitate pentru vitezele unghiulare.
CAPITOLUL 4. FIZIC
A STATISTIC
A 187
SOLUTIE
Condit iile de normare impun:
C
1
e
1
2k
B
T
M
2
1
I
1
+
M
2
2
I
2
+
M
2
3
I
3
dM
1
dM
2
dM
3
= 1 (4.57)
C
2
e
1
2k
B
T
(
I
1
2
1
+I
2
2
2
+I
3
2
3
)
d
1
d
2
d
3
= 1 (4.58)
unde s-a t inut cont de formele funct iilor de distribut ie dupa componentele
momentului de rotat ie (relat ia 4.55) si dupa vitezele unghiulare (relat ia
4.56).
Astfel:
C
1
=
1
1
2k
B
T
M
2
1
I
1
+
M
2
2
I
2
+
M
2
3
I
3
dM
1
dM
2
dM
3
C
1
=
1
_

_
M
2
1
2k
B
TI
1
dM
1
__

_
M
2
2
2k
B
TI
2
dM
2
__

_
M
2
3
2k
B
TI
3
dM
3
_
(4.59)
Deoarece
M
2
i
2k
B
TI
i
dM
i
= (2k
B
TI
i
)
1/2
n = 1, 2, 3
Valoarea constantei este:
C
1
= (2k
B
T)
3/2
(I
1
I
2
I
3
)
1/2
(4.60)
Analog,
CAPITOLUL 4. FIZIC
A STATISTIC
A 188
C
2
=
1
I
1
2
1
2k
B
T
e
I
2
2
2
2k
B
T
e
I
3
2
3
2k
B
T
d
1
d
2
d
3
=
=
1
_

_
I
1
2
1
2k
B
T
d
1
__

_
I
2
2
2
2k
B
T
d
2
__

_
I
3
2
3
2k
B
T
d
3
_ =
=
1
_
2k
B
T
I
1
_
1/2
_
2k
B
T
I
2
_
1/2
_
2k
B
T
I
3
_
1/2
C
2
= (2k
B
T)
3/2
(I
1
I
2
I
3
)
1/2
(4.61)
deoarece
I
i
2
i
2k
B
T
d
i
=
_
2k
B
T
I
i
_
1/2
In concluzie constantele de normare au valorile

C
1
= (2k
B
T)
3/2
(I
1
I
2
I
3
)
1/2
si
C
2
= (2k
B
T)
3/2
(I
1
I
2
I
3
)
1/2
.
PROBLEMA 4.17 Folosind distribut ia de probabilitate normata
pentru componentele momentului de rotat ie, sa se gaseasc a media patra-
tului valorii absolute a momentului de rotat ie a moleculei.
SOLUTIE
Distribut ia de probabilitate normata, pentru componentele momen-
tului de rotat ie, este
d
M
= (2k
B
T)
3/2
(I
1
I
2
I
3
)
1/2
[exp (A)] dM
1
dM
2
dM
3
(4.62)
CAPITOLUL 4. FIZIC
A STATISTIC
A 189
unde
A =
1
2k
B
T
_
M
2
1
I
1
+
M
2
2
I
2
+
M
2
3
I
3
_
Media patratului valorii absolute a momentului de rotat ie este prin definit ie:
M
2
=
_
D
M
2
d
M
(4.63)
unde D este domeniul de definit ie.
Atunci:
M
2
= (2k
B
T)
3/2
(I
1
I
2
I
3
)
1/2
_
M
2
1
+ M
2
2
+ M
2
3
_
e
1
2k
B
T
M
2
1
I
1
+
M
2
2
I
2
+
M
2
3
I
3
dM
1
dM
2
dM
3
=
= (2k
B
T)
3/2
(I
1
I
2
I
3
)
1/2
3
i=1
_
_
M
i
exp (A) dM
1
dM
2
dM
3
_
_
Sa rezolvam una din integralele din suma, pentru i =1:
M
2
1
e
1
2k
B
T
M
2
1
I
1
+
M
2
2
I
2
+
M
2
3
I
3
dM
1
dM
2
dM
3
=
=
_
_
M
2
1
e
1
2k
B
T
M
2
1
I
1
dM
1
_
_
_
_
1
2k
B
T
M
2
2
I
2
dM
2
_
_
_
_
1
2k
B
T
M
2
3
I
3
dM
3
_
_
=
=

1/2
2
(2k
B
TI
1
)
3/2
(2k
B
TI
2
)
1/2
(2k
B
TI
3
)
1/2
=
= (2k
B
T)
3/2
(I
1
I
2
I
3
)
1/2
I
1
k
B
T.
Rezulta:
M
2
= (2k
B
T)
3/2
(I
1
I
2
I
3
)
1/2
3
i=1
_
(2k
B
T)
3/2
(I
1
I
2
I
3
)
1/2
I
i
k
B
T
_
CAPITOLUL 4. FIZIC
A STATISTIC
A 190
M
2
= k
B
T
3
i=1
I
i
= k
B
T (I
1
+ I
2
+ I
3
)
Rezultatul cautat este
< M
2
>= M
2
= k
B
T (I
1
+ I
2
+ I
3
) (4.64)
PROBLEMA 4.18 Folosind distribut ia de probabilitate normata
pentru vitezele unghiulare de rotat ie, sa se gaseasca media patratului
valorii absolute a vitezei unghiulare de rotat ie a moleculei.
SOLUTIE
Distribut ia de probabilitate normata pentru vitezele unghiulare de
rotat ie, este
d
= (2k
B
T)
3/2
(I
1
I
2
I
3
)
1/2
Ad
1
d
2
d
3
unde
A = exp
_
1
2k
B
T
_
I
1
2
1
+ I
2
2
2
+ I
3
2
3
_
_
Media patratului valorii absolute a vitezei unghiulare prin definit ie, este
data de
2
= (2k
B
T)
3/2
(I
1
I
2
I
3
)
1/2
2
1
+
2
2
+
2
3
_
Ad
1
d
2
d
3
2
= (2k
B
T)
3/2
(I
1
I
2
I
3
)
1/2
3
i=1
_
_
2
i
Ad
1
d
2
d
3
_
_
2
= (2k
B
T)
3/2
(I
1
I
2
I
3
)
1/2
3
i=1
_
(2k
B
T)
3/2
(I
1
I
2
I
3
)
1/2
k
B
T
I
i
_
2
= k
B
T
3
i=1
1
I
i
CAPITOLUL 4. FIZIC
A STATISTIC
A 191
x
y
z
Figura 4.1: Incinta paralelipipedica
Calculele se efectueaza n mod similar cu cele din problema prece-
dent a.
Rezultatul cerut este
<
2
>=
2
= k
B
T
_
1
I
1
+
1
I
2
+
1
I
3
_
.
PROBLEMA 4.19

Intr-o cutie paralelipipedica se afla un gaz la
temperatura T. Considerand ca moleculele gazului avand fiecare masa
m se supun legii de distribut ie a lui Maxwell, sa se determine viteza
medie a moleculelor ce par asesc incinta printr-un orificiu mic, practicat
n unul din colt uri.
SOLUTIE
Fie un sistem de axe xOyz cu axele paralele cu muchiile cutiei (Fig.
4.1). Se considera oriciul n colt ul unei muchii perpendiculara pe axa
Oy. Atunci viteza ceruta este v
y
.
Prin definit ie
v
y
=
_
m
2k
B
T
_
3/2

_
_
0
v
y
e
m
(
v
2
x
+v
2
y
+v
2
z)
2k
B
T
dv
x
dv
y
dv
z
(4.65)
CAPITOLUL 4. FIZIC
A STATISTIC
A 192
Dupa cum se observa s-a considerat v
y
(0, ), deoarece prin acel
orificiu vor iesi numai moleculele cu viteza paralela cu axa Oy, dar ori-
entate n sensul pozitiv al axei (acolo unde este practicat orificiul).
Prin urmare
v
y
=
_
m
2k
B
T
_
3/2
_
_
mv
2
x
2k
B
T
dv
x
_
_
_
_
_
0
v
y
e
mv
2
y
2k
B
T
dv
y
_
_
_
_
mv
2
z
2k
B
T
dv
z
_
_
v
y
=
_
m
2k
B
T
_
3/2
_
_
2k
B
T
m
_
2
k
B
T
m
=
_
k
B
T
2m
.
Rezulta ca viteza medie a moleculelor ce parasesc incinta este
v
y
=
_
k
B
T
2m
(4.66)
PROBLEMA 4.20 Aplicand distribut ia Maxwell sa se determine
probabilitatea ca direct ia vitezei sa fie cuprinsa ntr-un unghi solid dat.
SOLUTIE
Se foloseste funct ia de distribut ie a lui Maxwell dupa viteze scrisa n
coordonate sferice (relat ia 4.43). Cum
d = sin
2
dd (4.67)
distribut ia de probabilitate devine:
dP =
_
m
2k
B
T
_
3/2
e
mv
2
2k
B
T
v
2
dvd (4.68)
Pentru a se obt ine distribut ia dupa unghiul solid se integreaza dupa
modulul vitezei:
dP () =
_
m
2k
B
T
_
3/2
_
_
_
0
e
mv
2
2k
B
T
v
2
dv
_
_
d (4.69)
CAPITOLUL 4. FIZIC
A STATISTIC
A 193
Pentru a calcula integrala se porneste de la identitatea:
_
0
e
ax
2
dx =
1
2
_
a
care se deriveaza n funct ie de parametrul a. Se obt ine:
_
0
x
2
e
ax
2
dx =
4
1
a
3/2
Se deriveaza nc a o data si se obt ine:
_
0
x
4
e
ax
2
dx =
3
8
a
5
2
Astfel se poate determina:
_
0
x
2n
e
ax
dx =
1
2
2
n
(2n 1)!!
1
a
2n+1
2
(4.70)
In cazul dat a = m/2k

B
T si n = 1 astfel ca:
_
0
e
mv
2
2k
B
T
v
2
dv =
4
_
2k
B
T
m
_3
2
(4.71)
dP =
_
m
2k
B
T
_3
2
4
_
2k
B
T
m
_3
2
d =
1
4
d (4.72)
PROBLEMA 4.21

In apa se afla o suspensie de particule foarte
fine de densitate >
0
,
0
fiind densitatea apei.

In doua straturi
paralele aflate la distant a h se masoar a concentrat ia particulelor si se
gaseste ca raportul acestora este n
1
/n
2
. Sa se determine num arul lui
Avogadro. (Se va t ine seama ca dimensiunile particulelor sunt de ordinul
micrometrilor iar h de ordinul sutelor de micrometri).
CAPITOLUL 4. FIZIC
A STATISTIC
A 194
SOLUTIE
Particulele aflate n suspensie se comporta ca un gaz ideal a carui
distribut ie este de tip Boltzmann.
n = n
0
e
E
p
/k
B
T
iar energia potent ial a este:
E
p
= m
0
hg
_
1

0
_
S-a t inut cont ca asupra particulelor act ioneaz a fort a arhimedica. La
distant ele h
1
, respectiv h
2
num arul de molecule este:
n
1
= n
0
exp
_
m
0
gh
1
k
B
T
_
1

0
__
n
2
= n
0
exp
_
m
0
gh
2
k
B
T
_
1

0
__
iar raportul lor este:
n
1
n
2
= exp
_
m
0
g
k
B
T
(h
2
h
1
)
_
1

0
__
Se logaritmeaza expresia de mai sus si observand ca 1/k
B
= N
A
/R se
obt ine:
ln
n
1
n
2
=
N
A
m
0
g
RT
(h
2
h
1
)
_
1

0
_
Atunci:
N
A
=
RT ln n
1
/n
2
m
0
g (h
2
h
1
)
_
1

0
_
PROBLEMA 4.22 Un gaz ideal se gaseste ntr-un cilindru vertical
de nalt ime h
0
si raza r
0
care se roteste n jurul axei sale verticale n
campul gravitat ional terestru cu viteza unghiulara constant a . Sa se
calculeze distribut ia moleculelor dupa coordonate.
CAPITOLUL 4. FIZIC
A STATISTIC
A 195
SOLUTIE
Distribut ia moleculelor este de tip Boltzmann
dN (r ) = C exp
_

p
k
B
T
_
dxdydz
Se alege un sistem de coordonate cilindrice cu axa Oz verticala de-a
lungul cilindrului. Atunci:
x = r cos
y = r sin
Dar:
dxdydz = rdrddz
Atunci:
dN (r, , z) = C exp
_
E
p
k
B
T
_
rdrddz (4.73)
Energia potent ial a este datorata energiei gravitat ionale (E
p1
) si e-
nergiei potent iale n campul fort ei centrifuge (E
p2
). Energia potent iala
se scrie astfel:
E
p
= E
p1
+ E
p2
(4.74)
unde:
E
p1
= mgh (4.75)
Pentru determinarea energiei potent iale datorate fort ei centrifuge se
porneste de la relat ia:
dE
p2
= dL = Fdr = m
2
rdr
Prin integrare:
E
p2
=
_
m
2
rdr
E
p2
=
m
2
r
2
2
+ const (4.76)
CAPITOLUL 4. FIZIC
A STATISTIC
A 196
In 4.76 constanta se poate presupune nul a. T inand cont de 4.75 si

4.76 relat ia 4.74 devine:
E
p
= mgz
m
2
r
2
2
(4.77)
atunci:
dN (r, , z) = exp
_
mgz + (m
2
r
2
) /2
k
B
T
_
rdrddz (4.78)
Constanta C se determina din condit ia de normare. Se pune condit ia
ca n interiorul vasului de volum V numarul de molecule sa fie N.
N = C
_
r
0
0
_
exp
_
m
2
r
2
2k
B
T
__
rdr
_
h
0
0
_
exp
_
mgz
k
B
T
__
dz
_
2
0
d
(4.79)
Integralele au urmatoarele valori:
_
r
0
0
exp
_
m
2
r
2
2k
B
T
_
rdr =
k
B
T
m
2
_
exp
_
m
2
r
2
0
2k
B
T
_
1
_
(4.80)
_
2
0
d = 2 (4.81)
_
h
0
0
exp
_
mgz
k
B
T
_
dz =
k
B
T
mg
_
1 exp
_
mgh
0
k
B
T
__
(4.82)
Se obt ine:
N = C
_
k
B
T
m
_
2
2
g
_
1 exp
_
mgh
0
k
B
T
__ _
exp
_
m
2
r
2
0
2k
B
T
_
1
_
(4.83)
Atunci:
C = N
_
_
k
B
T
m
_
2
2
g
_
1 exp
_
mgh
0
k
B
T
__ _
exp
_
m
2
r
2
0
2k
B
T
_
1
_
_
1
CAPITOLUL 4. FIZIC
A STATISTIC
A 197
PROBLEMA 4.23

In cazul problemei precedente sa se determine
distribut ia densitat ii n interiorul cilindrului.
SOLUTIE
Consideram distribut ia particulelor obt inut a n problema precedent a
dN (r, , z) = C
_
exp
_
mgz +
m
2
r
2
2
k
B
T
__
rdrddz (4.84)
Deoarecen situat ia data simetria este cilindrica se poate integra dupa
dN (r, , z) = 2C
_
exp
_
mgz +
m
2
r
2
2
k
B
T
__
rdrdz (4.85)
Elementul de volum fiind 2rdrdz concentrat ia moleculelor din sistem
este:
n(r, z) =
dN (r, , z)
2rdrdz
= Cexp
_
mgz +
m
2
r
2
2
k
B
T
_
(4.86)
Deoarece densitatea este proport ional a cu concentrat ia particulelor
(densitatea este produsul dintre masa unei molecule si concentrat ia de
molecule) se obt ine:
(r, z) = Cexp
_
mgz
m
2
r
2
2
k
B
T
_
PROBLEMA 4.24 Sa se determine traiectoria punctului reprezen-
tativ n spat iul fazelor n cazul unui oscilator armonic liniar.
SOLUTIE
Coordonatele canonice sunt coordonata q corespunzatoare axei de
oscilat ii si impulsul p. Legatura dintre acestea este data de legea con-
servarii energiei
E
c
+ E
p
= E
0
(4.87)
CAPITOLUL 4. FIZIC
A STATISTIC
A 198
unde
E
c
=
p
2
2m
este energia cinetica a particulei ce oscileaza iar
E
p
=
m
2
q
2
2
este energia potent ial a a oscilatorului de masa m si pulsat ie . E
0
este
energia totala (care ram ane constanta n timp). Rezulta:
p
2
2mE
0
+
q
2
m
2
2E
0
= 1 (4.88)
Traiectoria n spat iul fazelor este o elipsa cu semiaxele
a =
_
2mE
0
si
b =
_
2E
0
m
2
PROBLEMA 4.25 Sa se studieze cu ajutorul distribut iei micro-
canonice un sistem format din N particule libere (gaz monoatomic) cont i-
nute n volumul V .
SOLUTIE
Gazul ideal monoatomic se caracterizeaza prin aceea ca particulele
sunt punctiforme si nu interact ioneaza ntre ele.
Fiecare particula are cate trei grade de libertate. Astfel ntreg sis-
temul poseda 3N grade de libertate. Se aleg ca variabile canonice ansam-
blul format din coordonatele carteziene ale particulelor precumsi proiect i-
ile impulsului fiecarei particule dupa axele de coordonate.
Se noteaza cu (q
i
, p
i
) , i = 1, 2, ...., 3N , ansamblul variabilelor cano-
nice si se aleg:
q
3i2
= x
i
q
3i1
= y
i
q
3i
= z
i
(4.89)
CAPITOLUL 4. FIZIC
A STATISTIC
A 199
coordonatele carteziene ale particulei i. Analog pentru impulsul parti-
culei i avem:
P
3i2
= p
xi
P
3i1
= p
yi
P
3i
= p
zi
(4.90)
Deoarece particulele nu interact ioneaz a ntre ele, energia sistemului,
care n acest caz este data doar de natura cinetica, are expresia:
W
0
= H
0
=
N
i=1
p
2
xi
+ p
2
yi
+ p
2
zi
2m
=
3N
i=1
P
2
i
2m
(4.91)
Volumul din spat iul fazelor cuprins n interiorul suprafet ei de energie
constant a H = W
0
este:
0
= (W
0
) =
_
...
_
HW
dq
1
...dq
3N
dP
i
...dP
3N
(4.92)
T inand cont ca fiecare particula se misca doar n volumul V expresia
de mai sus se scrie ca:
0
=
_
_
_
V
dq
1
dq
2
dq
3
...
_
V
dq
3N2
dq
3N1
dq
3N
_
_
_
_
_
HW
0
(dP
1
dP
2
dP
3
) ... (dP
3N2
dP
3N1
dP
3N
)
_
_
Cum:
_
V
dq
3i2
dq
3i1
dq
3i
=
_
V
dx
i
dy
i
dz
i
= V
i = 1., 2, ..., N
Atunci:
0
= V
N
_
HW
0
...
_
(dP
1
dP
2
dP
3
) ... (dP
3N2
dP
3N1
dP
3N
) (4.93)
Condit ia ca H W
0
se scrie:
CAPITOLUL 4. FIZIC
A STATISTIC
A 200
3N
i=1
(P
i
)
2
2mW
0
(4.94)
Atunci integrala de mai sus reprezinta practic volumul unei sfere si-
tuate ntr-un spat iu 3N - dimensional de raza
2mW
0
.
Nu se va calcula cu exactitate acest volum, ci se va face o evaluare.
Daca n spat iul tridimensional volumul sferei este proport ional cu R
3
,
prin generalizare, se presupune ca si n spat iul 3N- dimensional volumul
sferei va fi proport ional cu R
3N
. Atunci:
0
= CV
N
(2mW
0
)
3N
2
(4.95)
unde C este un factor de proport ionalitate. Astfel:
0
W
W=W
0
= C
3N
2
(2m)
3N
2
V
N
W
3N
2
1
0
(4.96)
Atunci entropia sistemului va fi:
S = k
B
ln
_
_
0
W
_
W=W
0
_
= k
B
ln
_
CV
N
W
3N
2
1
0
3N
2
(2m)
3N
2
_
(4.97)
sau:
S = k
B
N ln V + k
B
_
3N
2
1
_
ln W
0
+ k
B
ln
_
3N
2
(2m)
3N
2
_
+ k
B
ln C
(4.98)
Numarul de particule fiind foarte mare se poate considera ca:
3N
2
1
=
3N
2
(4.99)
T inand cont ca W
0
este energia intern a a sistemului, pentru a folosi
notat ii consacrate vom nota W
0
cu U. Atunci
S = k
B
N ln V +
3N
2
k
B
ln U + k
B
ln
3N
2
(2m)
3N
2
+ const (4.100)
Cum numarul de particule din sistem este constant se obt ine
S
U
=
1
T
CAPITOLUL 4. FIZIC
A STATISTIC
A 201
S
U
=
3k
B
N
2
1
U
=
1
T
(4.101)
sau
U =
3
2
k
B
NT (4.102)
Aceasta reprezinta ecuat ia calorica de stare a gazului ideal. Deoarece
S
V
=
p
T
se deriveaz a relat ia 4.100 si rezulta:
p
T
=
S
V
=
k
B
N
V
pV = Nk
B
T
Aceasta reprezinta ecuat ia termica de stare a gazului ideal.
Se poate calcula si capacitatea calorica la volum constant. Rezulta:
C
V
=
_
U
T
_
V
=
3
2
Nk
B
PROBLEMA 4.26 Sa se studieze cu ajutorul distribut iei cano-
nice un sistem format din N particule cont inute n volumul V care nu
interact ioneaza ntre ele (gaz monoatomic ideal)
SOLUTIE
Se aleg ca variabile canonice coordonatele carteziene ale particulelor
precum si componentele impulsului fiecarei particule.
q
3i2
= x
i
q
3i1
= y
i
q
3i
= z
i
si
CAPITOLUL 4. FIZIC
A STATISTIC
A 202
P
3i2
= p
xi
P
3i1
= p
yi
P
3i
= p
zi
Hamiltonianul sistemului este:
H =
3N
i=1
P
2
i
2m
(4.103)
Atunci funct ia de partit ie este:
Z =
_
...
_
e
i=1
P
2
i
2mk
B
T
dq
1
dq
2
...dq
3N
dP
1
dP
2
...dP
3N
(4.104)
sau:
Z =
_
_
3N
i=1
P
2
i
2mk
B
T
dP
i
_
_
_
_
N
i=1
_
V
dq
3i2
dq
3i1
dq
3i
_
_
(4.105)
deoarece componentele impulsului fiecarei particule pot lua valori de la
la +. Fiecare particula poate sa se miste doar n interiorul volu-
mului V. Atunci:
_
V
dq
3i2
dq
3i1
dq
3i
= V (4.106)
Z = V
N
3N
i=1
P
2
i
2mk
B
T
dP
i
(4.107)
Deoarece:
1
2
ax
2
dx =
_
2
a
(4.108)
atunci:
CAPITOLUL 4. FIZIC
A STATISTIC
A 203
p
2
i
2mk
B
T
dp
i
=
_
2mk
B
T (4.109)
iar 4.107 devine:
Z = V
N
(2mk
B
T)
3N
2
(4.110)
Se obt ine energia libera:
F = k
B
T ln Z = k
B
T ln
_
V
N
(2mk
B
T)
3N/2
_
F = k
B
T
_
N ln V +
3N
2
ln (2mk
B
T)
_
(4.111)
si de aici entropia, energia interna, capacitatea calorica specica si pre-
siunea:
S =
F
T
=
_
N ln V +
3N
2
ln (2mk
B
T)
_
+
3Nk
B
2
(4.112)
U = F + TS =
3Nk
B
T
2
C
V
=
_
U
T
_
V
=
3N
2
k
B
p =
F
V
=
k
B
TN
V
Se regaseste teoretic legea gazelor ideale pV = k
B
NT si proprietatea
specifica acestuia: energia intern a depinde numai de T.
PROBLEMA 4.27 Un sistem are un spectru de energie nedege-
nerat de forma
l
= l unde l = 0, 1, 2, . . . , n 1 (4.113)
Sa se studieze proprietat ile termodinamice ale unui astfel de sistem.
CAPITOLUL 4. FIZIC
A STATISTIC
A 204
SOLUTIE
Funct ia de partit ie a sistemului este
Z =
n1
l=0
exp(l) =
1 e
n
1 e
(4.114)
unde = 1/k
B
T.
Energia libera a sistemului este:
F = k
B
T ln
1 e
n
1 e
(4.115)
Energia intern a se obt ine t inand cont de faptul ca energia
l
= l se
realizeaza cu probabilitatea
P(
l
) =
1
Z
e
l
(4.116)
Atunci:
U =
1
Z
n1
l=0
l exp(l) (4.117)
Pentru a calcula suma de mai sus se va deriva relat ia 4.114. Se obt ine
n1
l=0
l exp(l) =
ne
n
1 e
(1 e
n
)
(1 e
)
2
(4.118)
Atunci
U =
_
ne
n
1 e
n

e
1 e
_
(4.119)
U =
_
1
e
1

n
e
n
1
_
(4.120)
Capacitatea calorica la volum constant este:
C
V
=
U
T
=

2
k
B
T
2
_
n
2
e
n
(e
n
1)
2
+
e
(e
1)
2
_
(4.121)
CAPITOLUL 4. FIZIC
A STATISTIC
A 205
PROBLEMA 4.28 Sa se studieze cu ajutorul distribut iei canonice
un sistem format din N oscilatori clasici independent i.
SOLUTIE
Deoarece oscilatorii sunt independent i funct ia de partit ie Z a sistemu-
lui Z depinde de funct ia de partit ie Z
i
a unui singur oscilator astfel:
Z = (Z
i
)
N
(4.122)
Pentru a calcula pe Z
i
se considera hamiltonianul unui singur oscila-
tor:
H
i
=
1
2m
p
2
i
+
1
2
m
2
x
2
i
(4.123)
Atunci
Z
i
=
[
1
2m
p
2
i
+
1
2
m
2
x
2
i
]
dp
i
dx
i
, (4.124)
unde = 1/k
B
T.
Z
i
=
m
2

2
x
2
i
dx
i

2m
p
2
i
dp
i
(4.125)
Z
i
=
_
2
m
2
_1
2
_
2m
_1
2
=
2
=
2k
B
T
(4.126)
Rezulta:
Z = (Z
i
)
N
=
_
2k
B
T
_
N
(4.127)
Energia libera este:
F = k
B
T ln Z = k
B
TN ln
2k
B
T
(4.128)
iar entropia este:
S =
F
T
= k
B
N ln
2k
B
T
+ k
B
N (4.129)
CAPITOLUL 4. FIZIC
A STATISTIC
A 206
Energia interna este:
U = F + TS = Nk
B
T (4.130)
iar capacitatea calorica a sistemului este:
C =
U
T
= k
B
N (4.131)
PROBLEMA 4.29 Un sistem fizic este format din N oscilatori
armonici independent i si are un spectru de energie dat de expresia:
n
=
_
n +
1
2
_
h n = 0, 1, 2 . . . (4.132)
Sa se studieze proprietat ile termodinamice ale acestui sistem.
SOLUTIE
Deoarece oscilatorii sunt independent i se calculeaza funct ia de partit ie
pentru un singur oscilator.
Z
0
=
n=0
e
(
n+
1
2
)
h
(4.133)
unde = 1/k
B
T. Se obt ine:
Z
0
= e
h
2
n=0
e
nh
=
e
h
2
1 e
h
(4.134)
Pentru ntreg sistemul funct ia de partit ie este:
Z = (Z
0
)
N
=
e
N h
2
(1 e
h
)
N
(4.135)
iar energia libera:
F = k
B
T ln Z = k
B
T ln
e
N h
2
(1 e
h
)
N
(4.136)
CAPITOLUL 4. FIZIC
A STATISTIC
A 207
F = N
_
h
2
+ k
B
T ln
_
1 e
h
_
_
(4.137)
Entropia este:
S =
F
T
= Nk
B
ln
_
1 e
h
_
+
1
T
_
N h
1 e
h
e
h
_
(4.138)
S = N
_
h
T (e
h
1)
k
B
ln
_
1 e
h
_
_
(4.139)
iar energia interna:
U = F + TS = N
_
1
2
h +
h
e
h
1
_
(4.140)
Capacitatea calorica este:
C
p
= C
v
=
U
T
= Nk
B
( h)
2
e
h
(e
h
1)
2
(4.141)
PROBLEMA 4.30 Cand o particula cu spinul
1
2
este plasata n
campul magnetic B, nivelul energetic al acestuia se despican doua nivele
B si B, unde este momentul magnetic al particulei respective.
Se presupune ca un astfel de sistem care consta din N particule este
ment inut ntr-un camp magnetic B la temperatura T. Sa se gaseasc a
energia intern a, entropia si capacitatea calorica a sistemului.
SOLUTIE
Funct ia de partit ie pentru o particula este:
Z
i
= e
B
+ e
B
= 2ch
_
B
k
B
T
_
(4.142)
Deoarece spinii particulelor sunt independent i funct ia de partit ie este
egala cu puterea a N-a a funct iei de partit ie pentru o singura particula.
Atunci
Z = Z
N
i
= 2
N
_
ch
_
B
k
B
T
__
N
(4.143)
CAPITOLUL 4. FIZIC
A STATISTIC
A 208
Energia libera este:
F = Nk
B
T ln
_
2ch
_
B
k
B
T
__
(4.144)
iar entropia sistemului este:
S =
_
F
T
_
= Nk
B
ln
_
2ch
_
B
k
B
T
__
BN
T
th
_
B
k
B
T
_
(4.145)
Energia interna a sistemului este:
U = F + TS = NBth
_
B
k
B
T
_
(4.146)
PROBLEMA 4.31 Sa se arate ca densitatea de polarizare P a unui
gaz constand din N molecule biatomice ce au un moment dipolar p, este
data de:
P =
N
V
_
cth
_
pE
k
B
T
_
k
B
T
pE
_
p (4.147)
unde V este volumul gazului, iar E este intensitatea campului electric.
Sa se demonstreze ca daca
pE k
B
T (4.148)
constanta dielectrica a gazului este
r
= 1 +
N
V
p
2
3k
B
T
0
(4.149)
SOLUTIE
Se presupune can aceasta situat ie campul electric local ce act ioneaz a
asupra unei molecule este egal cu campul electric extern E, interact ia
dintre molecule fiind presupusa neglijabila.
Datorita agitat iei termice

E nu este paralel cu p si formeaza ntre ele
un unghi . Energia potent iala a unui dipol n camp electric este:
E
p
= Ep cos (4.150)
CAPITOLUL 4. FIZIC
A STATISTIC
A 209
In cazul distribut iei canonice probabilitatea ca direct ia dipolului p sa

fie n unghiul solid d este:
()d = Ce
Ep
k
B
T
d = Ce
Ep cos
k
B
T
d (4.151)
In expresia de mai sus C este constanta de normare care se obt ine

din condit ia:
_
()d = 1 (4.152)
Atunci
C =
1
_
exp
_
Ep cos
k
B
T
_
d
(4.153)
Valoarea medie a proiect iei momentului electric dipolar n direct ia lui
E este data de:

p cos = p
_
() cos d (4.154)
sau explicit:
p cos =
p
2
_
0
d
_
0
cos exp
_
Ep cos
k
B
T
_
sin d
2
_
0
d
_
0
exp
_
Ep cos
k
B
T
_
sin d
(4.155)
Pentru a calcula integralele se face schimbarea de variabil a
= cos (4.156)
d = sin d (4.157)
si se obt ine:
p cos = p
1
_
1
exp
_
Ep
k
B
T
_
d
1
_
1
exp
_
Ep
k
B
T
_
d
(4.158)
Se noteaza cu a = Ep/k
B
T si se observa ca:
1
2
1
_
1
e
a
d =
e
a
e
a
2a
=
sha
a
(4.159)
CAPITOLUL 4. FIZIC
A STATISTIC
A 210
Se deriveaza 4.159 n raport cu parametrul a
1
2
1
_
1
e
a
d =
1
2
d
da
_
_
1
_
1
e
a
d
_
_
(4.160)
Atunci
p cos =
d
da
_
1
2
1
_
1
e
a
d
_
1
2
1
_
1
e
a
d
(4.161)
Rezulta:
p cos =
d
da
ln
_
_
1
2
1
_
1
e
a
d
_
_
=
d
da
ln
_
1
a
sha
_
(4.162)
p cos = ctha
1
a
= L(a), (4.163)
unde L(a) este funct ia lui Langevin.
Atunci:
p cos = p
_
cth
_
Ep
k
B
T
_
k
B
T
Ep
_
(4.164)
p cos = pL
_
Ep
k
B
T
_
(4.165)
Deoarece densitatea de polarizare P pe unitatea de volum este egala
cu momentul electric dipolar al celor N/V molecule rezulta:
P =
Np
V
L
_
Ep
k
B
T
_
(4.166)
In cazul n care Ep k
B
T
L
_
Ep
k
B
T
_
Ep
3k
B
T
(4.167)
Pentru a 1
L(a) =
e
a
+ e
a
e
a
e
a

1
a
CAPITOLUL 4. FIZIC
A STATISTIC
A 211
L(a)
1 + a +
a
2
2
+
a
3
6
+ 1 a +
a
2
2

a
3
6
1 + a +
a
2
2
+
a
3
6
1 + a
a
2
2
+
a
3
6
1
a

a
3
L(a)
2 + a
2
2a +
a
3
3
1
a
=
2a
6 + a
2

a
3
(4.168)
Astfel
P =
N
V
Ep
2
3k
B
T
(4.169)
Introducand induct ia electrica D prin relat ia:
D =
0
E + P (4.170)
si t inand cont de 4.169
0
E =
0
E +
N
V
Ep
2
3k
B
T
(4.171)
Se obt ine astfel constanta dielectrica:
r
= 1 +
N
V
p
2
3k
B
T
0
(4.172)
Capitolul 5
C
AMPUL
ELECTROMAGNETIC
PROBLEMA 5.1 O sarcina q pozitiva este distribuita uniform n
interiorul unei sfere dielectrice omogene cu permitivitatea . Se cere
intensitatea campului electric n afara sferei si n interiorul ei.
SOLUTIE
Din considerente de simetrie campul electric n interiorul si n exteri-
orul sferei are direct ia razei sferei ( Fig. 5.1). Se foloseste forma integrala
a legii lui Gauss:
_ _

Dd
S = q (5.1)
Deoarece pentru un mediu omogen

D =
E relat ia 5.1 devine pentru

punctele din exteriorul sferei:
0
_ _

EndS = q
Atunci:
E4R
2
=
q
0
de unde
E =
q
4
0
R
2
(5.2)
212
CAPITOLUL 5. C

-
H
-
H
4
Figura 5.1: Campul electric al unei sfere dielectrice nc arcate uniform cu
sarcina electrica
Pentru punctele din interiorul sferei relat ia 5.1 devine
E4r
2
=
q
(5.3)
unde q
reprezint a sarcina din interiorul sferei de raza r. Cum:

q
= q
4
3
r
3
4
3
R
3
0
= q
_
r
R
0
_
3
utilizand 5.3 se obt ine intensitatea campului electric n interiorul sferei:
E =
1
4
qr
R
3
0
PROBLEMA 5.2 Se da o distribut ie liniara de sarcina, a carei
densitate este (sarcina pe unitatea de lungime). Sa se gaseasc a expresia
intensit at ii campului electric la distant a r de aceasta daca distribut ia de
sarcina se gaseste n vid.
SOLUTIE
Din considerente de simetrie,

E are o direct ie radiala ca n Fig. 5.2.
Pentru a determina campul electric se considera o suprafat a cilindrica
a carei axa de simetrie o constituie distribut ia liniara de sarcina. Se
CAPITOLUL 5. C

E
H
E
H
n
H
n
H
Figura 5.2: Campul electric al unei distribut ii liniare de sarcina
observa ca fluxul campului electric este diferit de zero doar pe suprafat a
laterala a cilindrului. Pe baze fluxul este nul deoarece unghiul dintre
normala si intensitatea campului electric este /2. Deoarece D =
0
E
legea lui Gauss se scrie
0
_ _

EndS = q
Rezulta:
0
E (2rh) = h
E =

2
0
r
(5.4)
PROBLEMA 5.3

Intr-un plan exista o distribut ie infinita de sarci-
na, cu densitatea superficiala . Sa se determine campul electric creat
de aceasta.
SOLUTIE
Din considerente de simetrie vectorul intensitate camp electric este
perpendicular pe planul nc arcat electric (Fig. 5.3). Aceasta se datoreaza
faptului ca pentru orice element de sarcina din plan se poate gasi un ele-
ment simetric. Pentru aceste doua elemente componentele orizontale ale
campurilor create se anuleaza si nu raman sa se nsumeze decat compo-
nentele verticale. Pentru aplicarea legii lui Gauss se alege ca suprafat a
CAPITOLUL 5. C

-
H
-
H
Figura 5.3: Campul unei distribut ii plane de sarcina
nchis a un cilindru cu bazele S simetrice fat a de planul ncarcat elec-
tric si cu generatoarea perpendiculara pe acest plan. Se observa ca doar
pe baze exista un flux diferit de zero. Pe suprafat a laterala normala si
vectorul intensitate camp electric sunt perpendiculare. Aplicand legea
lui Gauss:
0
(ES + ES) = S
rezulta:
E =

2
0
PROBLEMA 5.4 Permitivitatea unei sfere neomogene de raza R
aflata n vid variaza dupa legea
(r) =
0
_
r
R
+ 2
_
(5.5)
Sa se calculeze campul electric creat de o sarcina Q distribuita nntregul
volum al sferei.
SOLUTIE
Aplicam legea lui Gauss
_ _

DndS = Q
CAPITOLUL 5. C

H
H
F
H
F
H
Figura 5.4: Dipoli ce interact ioneaz a ntre ei
Pentru r < R unde R este raza sferei rezulta:
D4r
2
= Q
int
(5.6)
T inand cont de variat ia permitivitat ii mediului si de 5.5 se obt ine:
0
_
r
R
+ 2
_
E4r
2
= Q
int
=
r
3
R
3
Q
Rezulta:
E =
Qr
4
0
R
2
(r + 2R)
(5.7)
Pentru r > R
0
aplicarea legii lui Gauss pe o suprafat a sferica concen-
trica cu sfera data conduce la:
0
E4r
2
= Q
Rezulta:
E =
Q
4
0
r
2
(5.8)
PROBLEMA 5.5 Sa se determine energia potent iala de interact ie
dintre doi dipoli p
1
si p
2
aflat i la distant a r
12
unul de altul (Fig. 5.4).
SOLUTIE
Energia potent ial a a unui dipol n camp electric este:
W = p
E (5.9)
CAPITOLUL 5. C

Consideram dipolul p
2
n campul electric

E
1
al dipolului p
1
unde:
E
1
=
1
4
0
_
3 ( p
1
r
12
) r
12
r
5
12
p
1
r
3
12
_
(5.10)
Atunci energia de interact ie se scrie:
W = p
2
E
1
=
1
4
0
_
p
1
p
2
r
3
12
3
( p
1
r
12
) ( p
2
r
12
)
r
5
12
_
(5.11)
PROBLEMA 5.6 Un mediu neomogen dar izotrop, caracterizat
prin constantele si este strab atut de un curent stat ionar de densitate
j. Sa se arate ca n mediul respectiv exista sarcini de volum si sa se

calculeze densitatea a acestora.
SOLUTIE
Conform legii lui Gauss:
D = (5.12)
Cum:
D =
E (5.13)
si
j =
E (5.14)
rezulta:
=
_
j
_
(5.15)
Utilizand identiatea
_
a
b
_
= a
b +
ba
se obt ine:
j
_
=

j +
j
_
_
(5.16)
Deoarece densitatea de curent
j este aceiasi n orice punct al mediului
j = 0, relat ia 5.16 devine:

CAPITOLUL 5. C

( ) z y x q , , -
( ) z z y y x x q D + D + D + , ,
y
x
z
( ) z y x E , ,
H
Figura 5.5: Dipol n camp electric neuniform
=
j
_
_
(5.17)
PROBLEMA 5.7 Sa se calculeze fort a ce act ioneaza asupra unui
dipol arbitrar orientat ntr-un camp electric neuniform

E(x, y, z).
SOLUTIE
Se considera ca distant a dintre cele doua sarcini ale dipolului este l,
iar segmentul respectiv este orientat n asa fel nc at proiect iile acestei
distant e pe axele de coordonate x, y, z sa e diferite de zero (Fig.
5.5). Fort a care act ioneaz a asupra dipolului pe direct ia Ox este:
F
x
= qE
x
(x + x, y + y, z + z) qE
x
(x, y, z) (5.18)
Deoarece:
E
x
(x + x, y + y, z + z) = E
x
(x, y, z)+
E
x
x
x+
E
x
y
y +
E
x
z
z
se obt ine:
F
x
= qx
E
x
x
+ qy
E
x
y
+ qz
E
x
z
(5.19)
CAPITOLUL 5. C

Dar:
p = (qx) e
x
+ (qy) e
y
+ (qz) e
z
(5.20)
si relat ia 5.19 devine:
F
x
= p
x
E
x
x
+ p
y
E
x
y
+ p
z
E
x
z
= p E
x
(5.21)
In mod analog se obt in si celelalte componente ale fort ei ce act ioneaza

asupra dipolului:
F
y
= p E
y
(5.22)
F
z
= p E
z
(5.23)
In concluzie:
F = ( p )

E
PROBLEMA 5.8 Sa se determine potent ialul creat de un dipol cu
momentul dipolar p si cu distant a dintre cele doua sarcini egala cu 2a
(Fig. 5.6).
SOLUTIE
Conform Fig. 5.6 potent ialul n punctul P este suma potent ialelor
celor doua sarcini
V = V
1
+ V
2
=
q
4
_
1
r
1
1
r
2
_
=
q
4
r
2
r
1
r
1
r
2
(5.24)
Daca r 2a atunci:
r
1
r
2
r
2
unde r este distant a de la centrul dipolului la punctul considerat. Deoarece:
r
2
r
1
2a cos
CAPITOLUL 5. C
H
H
H
H
H
H
F
H
G
=
Figura 5.6: Schema pentru calculul potent ialului creat de un dipol
V =
q
4
0
2a cos
r
2
=
p cos
4
0
r
2
(5.25)
Deoarece
pr = p r cos
potent ialul se exprima astfel:
V =
1
4
0
pr
r
3
(5.26)
PROBLEMA 5.9 Sa se determine campul electric creat de un dipol,
(ale carui sarcini q si q se afla la distant a 2a), ntr-un punct P situat la
distant a r n lungul perpendicularei dusa la jumatatea distant ei dintre
cele doua sarcini (Fig. ??).
SOLUTIE
Campul electric rezultant este:
E =

E
1
+

E
2
(5.27)
unde
E
1
= E
2
=
q
4
0
(a
2
+ r
2
)
(5.28)
CAPITOLUL 5. C

2
E
H
E
H
q
q
q
q -
r
H
O
Figura 5.7: Campul electric creat de un dipol ntr-un punct P situat pe
perpendiculara dusa la jumatatea distant ei dintre cele doua sarcini
Campul electric rezultant (Fig. ??) este perpendicular pe dreapta
OP si
E = 2E
1
cos = 2E
1
a
a
2
+ r
2
(5.29)
Atunci
E =
q
4
0
2a
(a
2
+ r
2
)
3/2
(5.30)
Daca r a atunci:
E =
1
4
0
2aq
r
3
=
1
4
0
p
r
3
(5.31)
PROBLEMA 5.10 Potent ialul campului electrostatic creat de un
dipol de moment dipolar p aflat n vid este
V =
1
4
0
pr
r
3
Sa se calculeze intensitatea campului electric.
SOLUTIE
Pentru aceasta se utilizeaza formula:
E = V =
1
4
0
pr
r
3
(5.32)
CAPITOLUL 5. C

Vom demonstra identitatea
(AB) = AB + BA (5.33)
unde A si B sunt scalari
(AB) = e
x
x
(AB) +e
y
y
(AB) +e
z
z
(AB)
(AB) = e
x
_
A
B
x
+ B
A
x
_
+e
y
_
A
B
y
+ B
A
y
_
+e
z
_
A
B
z
+ B
A
z
_
(AB) = A
_
B
x
e
x
+
B
y
e
y
+
B
z
e
z
_
+ B
_
A
x
e
x
+
A
y
e
y
+
A
z
e
z
_
Astfel identitatea 5.33 este demonstrata
In cazul problemei propuse se considera A = pr si B = 1/r

3
si se
obt ine:
_
pr
r
3
_
= ( pr)
_
1
r
3
_
+
1
r
3
( pr) (5.34)
Dar:
_
1
r
3
_
=

x
_
1
r
3
_
e
x
+

y
_
1
r
3
_
e
y
+

y
_
1
r
3
_
e
y
(5.35)
Deoarece
x
_
1
r
3
_
=
3
r
4
x
_
x
2
+ y
2
+ z
2
=
3x
r
5
(5.36)
y
_
1
r
3
_
=
3y
r
5
(5.37)
z
_
1
r
3
_
=
3z
r
5
(5.38)
putem exprima relat ia 5.35 astfel:
_
1
r
3
_
=
3xe
x
+ 3ye
y
+ 3ze
z
r
5
=
3r
r
5
(5.39)
CAPITOLUL 5. C

Cum:
( pr) = (xp
x
+ yp
y
+ zp
z
) = p
x
e
x
+ p
y
e
y
+ p
z
e
z
= p (5.40)
atunci din relat iile 5.39 si 5.40 se obt ine:
E =
1
4
0
_
3 ( pr ) r
r
5

p
r
3
_
(5.41)
PROBLEMA 5.11 Sa se gaseasc a capacitatea unui condensator av and
electrozii de forma sferica cu razele a si b daca permitivitatea absoluta
a mediului dintre cei doi electrozi este:
(r) =
_

1
cand a r < c
2
cand c r b
SOLUTIE
Aplicand legea lui Gauss pentru suprafat a S
1
cand a r < c se
obt ine:
E
1
=
Q
4
1
r
2
(5.42)
Aplicand legea lui Gauss pentru suprafat a S
2
cand c r < b se
obt ine:
E
2
=
Q
4
2
r
2
(5.43)
Tensiunea dintre armaturile condensatorului este:
U =
_
b
a
Edr =
_
c
a
E
1
dr +
_
b
c
E
2
dr
Rezulta:
U =
Q
4
1
_
1
a

1
c
_
+
Q
4
2
_
1
c

1
b
_
CAPITOLUL 5. C

Astfel se poate calcula capacitatea condensatorului.
C =
Q
U
=
_
1
4
1
_
1
a

1
c
_
+
1
4
2
_
1
c

1
b
__
1
PROBLEMA 5.12 Un condensator cilindric este realizat din doi
cilindri concentrici cu razele a si b > a si lungimea l. Cunoscand ca
cei doi cilindri sunt n vid sa se calculeze capacitatea acestui dispozitiv
considerand ca lungimea lui este foarte mare.
SOLUTIE
Se calculeaza campul electric n interiorul condensatorului respectiv.
Pentru aceasta se utilizeaza legea lui Gauss sub forma integrala. Pentru
efectuarea integralei de suprafat a se considera o suprafat a cilindrica coax-
iala cu cei doi cilindri, de lungime l si raza r. Datorita simetriei, campul
electric are aceiasi valoare pe suprafat a laterala. Pe bazele cilindrului
considerat uxul este nul.
Atunci relat ia
0
_ _

Ed
S = q (5.44)
devine:
0
2rlE = q
de unde:
E =
q
2
0
lr
(5.45)
Tensiunea dintre armaturi este:
U =
b
_
a
Edr =
b
_
a
q
2
0
l
dr
r
=
q
2
0
l
ln
b
a
(5.46)
iar capacitatea condensatorului este:
CAPITOLUL 5. C

+
+
+ +
+
+
+
+
+
+
_
_
_ _ _
_
_
_ _
_ _
H
H
H
H
=
H
Figura 5.8: Cavitate formata prin intersect ia a doua sfere ncarcate
C =
q
U
=
2
0
l
ln (b/a)
(5.47)
PROBLEMA 5.13 Care este campul electric ntr-o cavitate for-
mata prin intersect ia a doua sfere ncarcate cu densitat ile de sarcina
si uniform distribuite n volumul lor. Distant a dintre centrele celor
doua sfere este a (Fig. 5.8).
SOLUTIE
Asa cum am discutat anterioar campul electric ntr-o sfera uniform
nc arcata la distant a r < R este:
E =
Q
4
0
R
3
r =

3
0
r (5.48)
unde r este vectorul de pozit ie din centrul sferei la punctul de observat ie,
Q este sarcina totala, este densitatea de sarcina si R este raza sferei.
Astfel n interiorul cavitat ii campul electric este dat de suprapunerea
campurilor datorate celor doua sfere considerate uniform nc arcate.
E =

E
1
+

E
2
=

3
0
r
1

3
0
r
2
=

3
0
(r
1
r
2
) =

3
0
a (5.49)
Rezulta ca n interiorul cavit at ii campul este uniform
CAPITOLUL 5. C
-
H
-
H
2
H
@
D
Figura 5.9: Placa dielectrica plasata ntre placile unui condensator aflate
la acelasi potent ial
PROBLEMA 5.14 O placa de dielectric de grosime h av and o po-
larizare P = const este plasata n interiorul unui condensator cu fet e
plan paralele, armaturile condensatorului fiind legate printr-un conduc-
tor. Vectorul polarizare este perpendicular pe cele doua fet e ale dielec-
tricului. Sa se determine campul electric si induct ia n interiorul placii
dielectrice. Distant a dintre armaturile condensatorului este d.
SOLUTIE
Notam cu

E
1
,

E
2
,

E
3
intensitat ile campului electric n cele trei
regiuni si cu

D
1
,

D
2
,

D
3
induct iile campului electric (Fig. 5.9).
Vom pune condit ia de continuitate a componentei normale a vectoru-
lui induct ie camp electric
D
1
= D
2
= D
3
(5.50)
Deoarece
D
1
=
0
E
1
D
3
=
0
E
3
Rezulta ca E
1
= E
3
. Cum:
D
2
=
0
E
2
+ P (5.51)
condit ia de continitate 5.50 se scrie:
0
E
1
=
0
E
2
+ P (5.52)
de unde
CAPITOLUL 5. C

E
1
= E
2
+
P
0
(5.53)
Condit ia ca diferent a de potent ial dintre cele doua placi sa fie nul a
este:
E
1
(d h) + E
2
h = 0
si substituind E
1
din 5.53 se obt ine:
_
E
2
+
P
0
_
(d h) + E
2
h = 0 (5.54)
Rezulta:
E
2
=
P
0
_
1
h
d
_
(5.55)
D
2
=
0
E
2
+ P = P
h
d
(5.56)
PROBLEMA 5.15 Fie o placa deformata de grosime 2d. Datorita
acestui fapt polarizarea nu este uniforma: polarizarea n mijlocul placii
este P
0
si n rest este dat a de expresia:
P = P
0
_
1
x
2
d
2
_
(5.57)
unde x este distant a de la mijlocul placii la punctul considerat. Vectorul
polarizare este orientat de-a lungul axei Ox perpendiulara pe fet ele placii
dielectrice. Sa se determine campul electric n interiorul si n exteriorul
placii, precum si diferent a de potent ial dintre suprafet ele laterale ale
acesteia.
SOLUTIE
Deoarece nici n interiorul placii nici n exteriorul placii nu exista
sarcina electrica libera:
CAPITOLUL 5. C
D = 0 (5.58)
Cum
D =
0
E +

P (5.59)
n exteriorul placii dielectrice polarizarea este nul a si rezulta

E = 0.
In interiorul placii P ,= 0 si atunci din relat iile 5.58 si 5.59 se obt ine:
E =
1
0
P =
P
0
0
_
1
x
2
d
2
_
(5.60)
Diferent a de potent ial dintre placi este:
V
2
V
1
=
d
_
d
Edx =
P
0
0
d
_
d
_
1
x
2
d
2
_
dx =
4
3
0
Pd (5.61)
PROBLEMA 5.16 Sa se arate ca ntr-un conductor omogen den-
sitatea de sarcina electrica libera tinde la zero.
SOLUTIE
Se considera ecuat ia de continuitate:
j +

t
= 0 (5.62)
Deoarece
j =
E (5.63)
ecuat ia 5.62 devine:
E +

t
= 0 (5.64)
sau
E
_
+

t
= 0
CAPITOLUL 5. C
D +

t
= 0 (5.65)
Notam
= +
Cum
D = ecuat ia 5.65 devine:

1
+
d
dt
= 0
Prin integrarea acestei ecuat ii rezulta:
ln

0
=
t
adica:
=
0
e
Rezulta ca densitatea de sarcina electrica libera din interiorul unui

conductor scade exponent ial n timp si dupa un timp sucient de lung se
va anula.
PROBLEMA 5.17 Doua placi dielectrice paralele sunt plasate n in-
teriorul unui condensator cu fet e plan paralele (Fig. 5.10). Grosimile
celor doua placi sunt h
1
si h
2
conductivitat ile
1
si
2
iar permitivitat ile
1
si
2
.

Intre armaturile condensatorului este ment inut a o diferent a de
potent ial U. Sa se determine campul electric E, induct ia D, densitatea
curentului j si densitatea de sarcini libere si sarcini legate pe cele trei
suprafet e de separare.
SOLUTIE
La suprafat a de separare dintre placile 1 si 2 punem condit ia de con-
tinuitate a densitat ii de curent.
j =
1
E
1
=
2
E
2
(5.66)
CAPITOLUL 5. C
5
5
I
-
D
+
_
Figura 5.10: Condensator cu doua placi dielectrice plasate n interiorul
sau
In plus
U = E
1
h
1
+ E
2
h
2
(5.67)
De aici
E
1
=

2
U
1
h
2
+
2
h
1
E
2
=

1
U
1
h
2
+
2
h
1
Atunci
D
1
=
1
E
1
=

1
2
U
1
h
2
+
2
h
1
(5.68)
D
2
=
2
E
2
=

2
1
U
1
h
2
+
2
h
1
(5.69)
Densitatea de curent este:
j =
1
E
1
=

1
2
U
1
h
2
+
2
h
1
Condit ia de continuitate a componentelor normale ale induct iei elec-
trice la suprafat a de separare dintre cele doua placi este:
D
1
D
2
=
l
(5.70)
unde
l
este densitatea superficiala de sarcini libere. Introducand 5.68
si 5.69 rezulta:
l
=
(
1
1
)U
1
h
2
+
2
h
1
CAPITOLUL 5. C

Se aplica legea lui Gauss pe suprafat a S.
SE
1
SE
2
=
S
0
=
S (
l
+
p
)
0
unde este densitatea totala de sarcini iar
p
este densitatea de sarcini
de polarizare.
De aici rezulta, t in and cont de 5.70:
0
(E
1
E
2
) = (D
1
D
2
) +
p
sau:
p
= (
0
E
1
D
1
) + (D
2
0
E
2
)
Atunci:
p
=

2
(
0
1
)
1
(
0
2
)
1
h
2
+
2
h
1
U (5.71)
La suprafat a de separare dintre electrodul aflat la potent ial pozitiv
si dielectric:
D
1
D
+
=
(1)
l
In interiorul placii metalice D

+
= 0.

In relat ia de mai sus
(1)
l
este
densitatea de sarcini libere pe aceasta suprafat a.
D
1
=
(1)
l
Aplicam legea lui Gauss pentru suprafat a de separat ie S
1
.
E
1
S =
_
(1)
l
+
(1)
p
_
S
0
Rezulta:
(1)
p
=
0
E
1
(1)
l
(1)
p
=
0
E
1
1
E
1
= (
0
1
) E
1
La cea de a doua frontier a se procedeaza la fel. Se obt ine:
CAPITOLUL 5. C
(2)
l
= D
2
(2)
p
= (
0
2
) E
2
PROBLEMA 5.18 O sfera de raza anc arcata cu sarcina Qestenvelit a
ntr-un strat dielectric cu permitivitatea relativa
r
astfel ncat raza sferei
astfel construita este b. Sa se determine potent ialul la care se afla sfera.
SOLUTIE
Se aplica legea lui Gauss pentru o suprafat a sferica cu raza r, unde
a < r < b.
_ _

0
Ed
S = Q (5.72)
Rezulta campul din interiorul dielectricului:
E =
Q
4
r
0
r
2
(5.73)
Se aplica legea lui Gauss n afara dielectricului pentru o suprafat a
sferica cu raza r > b.
_ _

0
Ed
S = Q (5.74)
Rezulta:
E =
Q
4
0
r
2
(5.75)
Atunci potent ialul este:
V =
_

a
E dr =
_
b
a
E dr +
_

b
E dr (5.76)
T inand cont de relat iile 5.73 si 5.75, 5.76 devine:
CAPITOLUL 5. C

V =
Q
4
r
0
_
b
a
dr
r
2
+
1
4
0
_

b
dr
r
2
=
Q
4
r
0
_
1
a

1
b
_
+
Q
4
0
b
(5.77)
PROBLEMA 5.19 Care trebuie sa fie densitatea de volum a unui
nor electronic uniform repartizat n spat iul dintre placile unui conden-
sator plan-paralel cu distant a d dintre placi astfel ncat una dintre placi
sa se afle la un potent ial nul iar cealalta la potent ialul V
0
. Pe placa aflata
la potent ial nul campul electric este nul.
SOLUTIE
Se alege axa Ox perpendiculara pe placi, originea ei fiind pe una din
acestea. Conform ecuat iei Poisson
d
2
V
dx
2
=
(5.78)
dV
dx
=
x + C
1
(5.79)
Cum

E = dV/dx rezulta ca dV/dx = 0 cand x = 0. Atunci C
1
= 0
Integrand cu aceste condit ii ecuat ia 5.79 se obt ine:
V =
0
x
2
2
+ C
2
(5.80)
Deoarece pentru x = 0 si V = 0 rezulta C
2
= 0. Atunci:
V =
0
x
2
2
Cand x = d, V = V
0
rezulta:
=
2
0
V
0
d
2
CAPITOLUL 5. C

PROBLEMA 5.20 Sa se arate ca ntr-un tub electronic curen-
tul electronic care pleaca de la catod (potent ialul 0) si ajunge la anod
(potent ialul V
0
) satisface ecuat ia:
I = KV
3
2
0
Se va t ine cont ca emisia de electroni este continu a iar densitatea curen-
tului electronic n spat iul dintre armaturi este constant a n timp.
SOLUTIE
Notam cu S suprafat a electrozilor si cu d distant a dintre electrozi.
Axa Ox se considera perpendiculara pe electrozi.

In cazul regimului
stat ionar densitatea de curent j este constant a de-a lungul axei Ox.
Deoarece V variaza numai n direct ia perpendiculara pe electrozi,
adica depinde numai de coordonata x, ecuat ia Poisson se scrie:
d
2
V
dx
2
=
0
(5.81)
In cazul emisiei termoelectronice electronii pleaca de la catod cu

viteze de ordinul vitezei de agitat ie termica, care sunt mici n comparat ie
cu vitezele atinse de electroni sub influent a campurilor electrice exte-
rioare. De aceea vom considera vitezele init iale ale electronilor egale cu
zero. Cand electronul par aseste catodul si se afla ntr-un punct n care
potent ialul are valoarea V , viteza v este data de expresia:
mv
2
2
= eV
Densitatea curentului ce ajunge la anod este:
j = v
unde = ne, n ind densitatea de electroni.
Semnul minus apare deoarece curentul este determinat de sarcini ne-
gative.
Rezulta:
j =
_
2eV
m
CAPITOLUL 5. C

de unde
= j
_
m
2e
V
1
2
(5.82)
d
2
V
dx
2
=
j
0
_
m
2e
V
1
2
(5.83)
Inmult im ambii membri cu

dV
dx
dx si integr am
_
x
0
d
2
V
dx
2
dV
dx
dx =
j
0
_
m
2e
_
x
0
V
1
2
dV
dx
dx
Deoarece la x = 0, V (x) = 0 si dV/dx = 0 rezulta:
_
dV
dx
_
2
=
4j
_
m
2e
V
1
2
de unde:
dV
dx
= 2
_
j
0
4
_
m
2e
V
1
4
(5.84)
sau
dV
V
1
4
= 2
_
j
0
4
_
m
2e
dx
Integrand
_
V
0
0
dV
V
1
4
= 2
_
j
0
4
_
m
2e
_
d
0
dx
se obt ine:
4
3
V
3
4
0
= 2
_
j
0
4
_
m
2e
d (5.85)
Din 5.85 rezulta:
j =
4
9
_
2e
m
0
d
2
V
3
2
0
(5.86)
Atunci intensitatea curentului este:
CAPITOLUL 5. C

I = jS =
4
9
_
2e
m
0
S
d
2
V
3
2
0
= KV
3
2
0
Aceasta este asa numita lege 3/2
PROBLEMA 5.21 Sa se arate ca unui camp electrostatic uniform
E
0
i corespunde potent ialul V =
E
0
r
SOLUTIE
Deoarece
E =
_
E
0
r
_
= (xE
0x
+ yE
0y
+ zE
oz
) (5.87)
Atunci:
E
x
=
V
x
= E
0x
E
y
=
V
y
= E
0y
E
z
=
V
z
= E
0z
Rezulta:
E
0
= E
0x
e
x
+ E
0y
e
y
+ E
0z
e
z
PROBLEMA 5.22 Sa se determine campul magnetic produs de un
curent I care parcurge un conductor rectiliniu infinit ntr-un punct P la
distant a R de acesta.
SOLUTIE
Campul magnetic creat de elementul de curent dx are direct ia per-
pendiculara pe planul figurii 5.11 si este date de:
CAPITOLUL 5. C

Figura 5.11: Campul magnetic produs de un curent rectiliniu innit de
lung
dB =

0
I
4
dx sin
r
2
(5.88)
Cum orientarea campului magnetic este aceiasi pentru toate elementele
de curent, induct ia magnetica este data de integrala expresiei 5.88:
B =

0
I
4
+
_
dx sin
r
2
(5.89)
Deoarece
r =
x
2
+ R
2
sin = sin ( ) =
R
x
2
+ R
2
rezulta:
B =

0
I
4
+
_
Rdx
(x
2
+ R
2
)
3/2
=

0
I
2R
(5.90)
CAPITOLUL 5. C

x
l d
H
r
H
P
G
R
B d
H
B d
H
B d
H
Figura 5.12: Campul creat de o spira de curent
PROBLEMA 5.23 Fie o spira de raza R prin care trece un curent
I. Sa se calculeze campul magnetic determinat de aceasta n punctele
situate pe axa sa de simetrie.
SOLUTIE
Se considera un vector d
l tangent la spira de raza R (Fig. 5.12).

Unghiul dintre d
l si r este de 90
0
. Vectorul d
B este perpendicular pe
planul format de d
l si r si este situat n planul figurii.

d
B se poate descompune n doua componente: d
B
1
avand direct ia
normalei la planul spirei si d
B
2
perpendiculara pe axa de simetrie.

In
punctul P contribuie doar componenta d
B
1
deoarece componentele d
B
1
la induct ia totala

B corespunzatoare tuturor elementelor de curent sunt
n sensul axei de simetrie si se nsumeaza; componenetele d
B
2
sunt per-
pendiculare pe aceasta axa dar av and sensuri contrare rezultanta lor este
nul a.
Pentru elementul de curent considerat
dB =

0
I
4
dl sin (/2)
r
2
(5.91)
dB
1
= dBcos =

0
I
4
cos dl
r
2
(5.92)
Cum:
r =
R
2
+ x
2
CAPITOLUL 5. C

cos =
R
R
2
+ x
2
Rezulta:
dB
1
=

0
I
4
Rdl
(R
2
+ x
2
)
3/2
Integrand peste toate elementele de circuit si t inand cont ca
_
dl =
2R, rezulta:
B
1
=

0
I
2
R
2
(R
2
+ x
2
)
3/2
(5.93)
Daca x R atunci:
B =

0
IR
2
2x
3
=

0
2
IR
2
x
3
(5.94)
Deoarece m = IR
2
este momentul magnetic dipolar al spirei respec-
tive:
B =

0
2
m
x
3
(5.95)
PROBLEMA 5.24 Sa se arate ca un camp magnetostatic uniform
admite potent ialul vector
A =
1
2
_
B r
_
(5.96)
SOLUTIE
Proiectand produsului vectorial pe axele unui triedru cartezian se
obt ine:
A
x
=
1
2
(B
y
z B
z
y)
A
y
=
1
2
(B
z
x B
x
z)
CAPITOLUL 5. C

A
z
=
1
2
(B
x
y B
y
x)
Cum B
x
, B
y
, B
z
sunt constante rezulta:
_

A
_
x
=
A
z
y

A
y
z
= B
x
_

A
_
y
=
A
x
z

A
z
x
= B
y
_

A
_
z
=
A
y
x

A
x
y
= B
z
Atunci:

A =

B
PROBLEMA 5.25 Cunoscand potent ialul vector determinat de un
moment magnetic dipolar m
A(r ) =

0
4
mr
r
3
sa se calculeze campul magnetic corespunzator. Se va considera ca mo-
mentul magnetic m este orientat de-a lungul axei Oz.
SOLUTIE
Pentru simplificare se considera ca momentul de dipol magnetic are
direct ia axei Oz:
m = me
z
(5.97)
mr = mye
x
+ mxe
y
(5.98)
Atunci
A
x
=
0
my
4r
3
CAPITOLUL 5. C

A
y
=

0
mx
4r
3
A
z
= 0
Cum
B =

A (5.99)
B
x
=
_

A
_
x
=
A
z
y

A
y
z
B
x
=
0
m
4
z
_
x
(x
2
+ y
2
+ z
2
)
3/2
_
=

0
m
4
3xz
r
5
(5.100)
B
y
=
_

A
_
y
=
A
x
z

A
z
x
B
y
=
0
m
4
z
_
y
(x
2
+ y
2
+ z
2
)
3/2
_
=

0
m
4
3yz
r
5
(5.101)
B
z
=
_

A
_
z
=
A
y
x

A
x
y
=

0
m
4
3z
2
r
2
r
5
(5.102)
unde r =
_
x
2
+ y
2
+ z
2
. Atunci:
B =

0
4
_
3 (mz) r
r
5

me
z
r
3
_
(5.103)
Generalizand:
B =

0
4
_
3 ( mr ) r
r
5

m
r
3
_
(5.104)
PROBLEMA 5.26 Sa se determine campul magnetic n interiorul
unei bobine toroidale. O bobina toroidala este un solenoid de lungime
finita curbat n forma unui tor. Se cunosc N (num arul de spire) si curen-
tul care trece prin bobina (Fig.5.13).
CAPITOLUL 5. C

Figura 5.13: Bobina toroidala; linile de camp sunt cercuri
SOLUTIE
Liniile campului magnetic formeaza cercuri concentrice n interiorul
torului. Se aplica legea lui Ampère pe un contur circular de raza r.
_

Bd
l =
0
I (5.105)
unde I = I
0
N. Se obt ine:
B2r =
0
NI
0
Rezulta:
B =

0
2
I
0
N
r
(5.106)
PROBLEMA 5.27 Sa se determine momentul magnetic al unei
sfere cu raza R nc arcate cu sarcina q uniform distribuita n volum care
se roteste cu viteza unghiulara n jurul unei axe care trece prin centru.
SOLUTIE
In elementul de volum dV = r
2
sin dddr sarcina este distribuita
cu densitatea :
dq = dV (5.107)
CAPITOLUL 5. C

unde
=
3q
4R
3
este densitatea volumica de sarcina.
Rezulta:
dq =
3q
4R
3
r
2
sin dddr (5.108)
Curentul generat n rotat ie de sarcina dq este
dI =
dq
2
=
3q
8
2
R
3
r
2
sin dddr (5.109)
iar momentul magnetic asociat:
dm =
_
r
2
sin
2
_
dI
sau
dm =
3q
8R
3
r
4
sin
3
dddr (5.110)
Momentul magnetic total este
m =
3q
8R
3
_
R
0
r
4
dr
_

0
sin
3
d
_
2
0
d =
qR
2
5
PROBLEMA 5.28 Sa se determine momentul magnetic al unei
sfere cu raza R nc arcate cu sarcina q uniform distribuita pe suprafat a
ei, care se roteste n jurul axei proprii cu viteza unghiulara .
SOLUTIE
Se t ine cont ca daca o sarcina q se roteste n jurul unei axe la distant a
r de aceasta ea este echivalent a cu o bucla de curent cu intensitatea:
I =
q
T
=
q
2
(5.111)
unde = 2/T este viteza unghiulara cu care sarcina se roteste pe orbita
circulara.
CAPITOLUL 5. C

Fie o zona sferica cu raza r = Rsin si aria dS = 2R
2
sin d
Sarcina superficiala a acesteia este egala cu
dq = dS (5.112)
Deoarece:
=
q
4R
2
Rezulta:
dq =
q
2
sin d (5.113)
Curentul generat de aceasta sarcina n miscare este
dI = dq

2
=
q
4
sin d (5.114)
iar momentul magnetic produs:
dm =
_
R
2
sin
2
_
dI = R
2
sin
2
q
4
sin d (5.115)
Atunci momentul magnetic total este:
m =
qR
2
4
_

0
sin
3
d =
qR
2
3
PROBLEMA 5.29 Sa se determine campul magnetic n interiorul si n
exteriorul unui cilindru de raza R prin care circula un curent de densitate
j, stiind ca liniile de camp sunt cercuri concentrice n plane perpendicu-
lare pe axa cilindrului.
SOLUTIE
a) Pentru calculul campului magneticn interiorul cilindrului se aplica
legea lui Ampère pe un contur circular cu centrul pe axa cilindrului aflat
ntr-un plan perpendicular pe cilindru de raza r < R.
_
C
Bd
l =
0
_ _

jd
S (5.116)
CAPITOLUL 5. C

unde S este suprafat a care se spijina pe conturul C.
Rezulta:
2rB =
0
jr
2
de unde:
B =

0
jr
2
(5.117)
b) Pentru calculul campului magneticn exteriorul cilindrului se aplica
legea lui Ampère pe un contur circular cu centrul pe axa cilindrului cu
raza r > R.
Se obt ine:
2rB =
0
jR
2
de unde:
B =

0
R
2
j
2r
(5.118)
PROBLEMA 5.30

Intr-o regiune din spat iu exista un camp magnetic
uniform paralel cu axa Oz. Marimea lui variaza n timp astfel:
B = B
0
sin t (5.119)
Sa se determine campul electric n fiecare punct.
SOLUTIE
Pentru a calcula campul electric vom alege un contur circular de raza
r ntr-un plan perpendicular pe axa Oz. Se aplica legea induct iei elec-
tromagnetice:
_

Ed
l =
d
dt
(5.120)
unde este fluxul magnetic prin suprafat a S = r
2
Dar:
_

E d
l = 2rE
CAPITOLUL 5. C

si
= BS = r
2
B
0
sin t
2rE = r
2
B
0
cos t (5.121)
De aici rezulta valoarea campului electric:
E =
1
2
rB
0
cos t
PROBLEMA 5.31 Un condensator plan cu placile circulare de raza R
paralele este conectat la un generator de curent alternativ astfel nc at pe
placi sarcina care se acumuleaz a variaz a n timp dupa legea:
q = q
0
sin t
Liniile campului electric sunt cercuri concentrice av and ca axa de
simetrie axa cilindrului. Se cere campul electric n punctele situate la
distant a r de axa condensatorului cand
a) r R
b) r > R
SOLUTIE
Se considera un contur circular cu centrul pe axa cilindrului ntr-un
plan paralel cu placile condensatorului. Aplicand legea lui Ampère se
obt ine:
_
C
Bd
l =
0
0
_ _
S
E
t
d
S (5.122)
a) Daca r < R rezulta:
B =
1
2
0
r
dE
dt
(5.123)
Deoarece
E =
q
0
A
=
q
0
0
A
sin t
CAPITOLUL 5. C

unde A = R
2
este aria armaturilor condensatorului, atunci:
dE
dt
=
q
0
0
A
cos t (5.124)
B =

0
rq
0
2R
2
cos t (5.125)
a) Daca r > R din relat ia 5.122 se obt ine:
B =

0
0
R
2
2r
dE
dt
(5.126)
Astfel t in and cont de relat ia 5.124 rezulta:
B =

0
q
0
cos t
2r
(5.127)
Bibliografie
[1] V. V. Batygin, I. N. Toptygin Problems in Electrodynamics , Aca-
demic Press, London and New York, 1964
[2] Cornelia Motoc Fizica , Editura All. Bucuresti 1994
[3] Ion M. Popescu Fizica , Editura didactica si Pedagogic a, Bu-
curesti, 1982
[4] Ion M. Popescu, Gabriela Cone, Gheorghe Stanciu Probleme re-
zolvate de zica , Editura didactica si Pedagocgica, Bucuresti, 1993
[5] H. Goldstein Classical Mechanics , Addison - Wesley Publishing
Co. Mass. 1980
[6] G. L .Kotkin, V. G. Serbo Collection of Problems in Classical
Mechanics , Pergamon Press, 1971
[7] L. D. Landau, E. M. Lifsitz Fizica statistica , Editura Tehnica,
Bucuresti 1998
[8] Ryogo Kubo Thermodynamics , North Holland Publishing Com-
pany, Amsterdam, 1968
[9] Ryogo Kubo Statistical Mechanics , North Holland Publising Com-
pany, Amsterdam, 1965
248

Culegere Fizica

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Culegere Fizica

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Probleme de zica

Emil Petrescu Viorel Paun

AMPUL ELECTROMAGNETIC 212

In mod analog, se obt ine relat ia dintre elongat ia x

In acest caz perioada micilor oscilat ii este:

In acest caz deformarea celor doua resoarte este egala. Ecuat ia de

In Fig. 1.3 sunt prezentate doua situat ii:

In expresia de mai sus s-a notat cu x deplasarea areometrului fat a de

In Fig. 1.5 este aratat a forma cicloidei. Punctul x = 0 si z = 0

In acest caz legea a doua a dinamicii este:

In planul xOy se obt ine:

In cazul campurilor magnetice slabe B este mic astfel ncat se poate

A si C sunt constante care se determina din condit iile init iale.

In cazul n care k/m

In cazul n care sfera oscileaza n aer, fort a de frecare este neglijabila.

se pune condit ia de continuitate

PROBLEMA 1.16 O sursa aflata ntr-un mediu elastic unidimen-

In relat ia de mai sus vom introduce notat iile:

PROBLEMA 2.6 Un tub de lungime foarte mare se roteste cu

In expresia de mai sus s-a considerat de la nceput ca este mic.

In plus se neglijeaza produsele n care apar puteri mai mari ca 2 ale

Inlocuind aceste derivate n expresia 2.129 aceasta este satisfacut a.

In cazul unui proces adiabatic Q = 0 si atunci:

In cazul aerului = 1,41 , T = 273 K , R = 8310 J/Kmol K . Se

In cazul transformarii adiabatice Q = 0 si considerand relat ia 3.147

In calculul de mai sus am t inut cont de relat ia 3.142) Cum:

In cazul destinderii adiabatice n vid Q = 0 , L = 0, deoarece

Intr-un proces Joule-Thomson H = 0. Pentru un astfel de proces

In mod analog pentru cantitatea de apa aflata la temperatura T

In cazul unui proces reversibil:

In problema precedent a s-a dedus ca:

In aceasta relat ie:

In acest caz variabilele independente sunt presiunea si volumul. Cum

In 3.311 s-a t inut cont de definit iile lui si K

In aceste condit ii randamentul devine:

Figura 3.10: Ciclul Diesel

PROBLEMA 3.50 Sa se determine randamentul ciclului Diesel

PROBLEMA 3.52 Sa se demonstreze relat ia:

Ment ionam ca V = Sd . Rezulta

este un coeficient care nu depinde de intensitatea campului electric. Se

L reprezinta lucrul mecanic al fort elor generalizate altele decat

L este lucrul mecanic al fort elor generalizate altele decat presiunea. Se

L este lucrul mecanic al fort elor generalizate altele decat presiunea

In cazul proceselor ireversibile:

In relat ia de mai sus T reprezinta temperatura termostatului cu care

Intr-o astfel de situat ie starea de echilibru se atinge cand energia

In acest scop se scrie expresia funct iei de distribut ie Maxwell n co-

Prin derivarea sub semnul integralei n raport cu parametrul , se

unde R este constanta universala a gazelor si este masa molara a gazu-

In cazul distribut iei Maxwell, s-a obt inut anterior:

In mod analog se obt ine:

In concluzie constantele de normare au valorile

In cazul dat a = m/2k

In 4.76 constanta se poate presupune nul a. T inand cont de 4.75 si

In cazul distribut iei canonice probabilitatea ca direct ia dipolului p sa

In expresia de mai sus C este constanta de normare care se obt ine

E este data de:

E relat ia 5.1 devine pentru

AMPUL ELECTROMAGNETIC 213

reprezint a sarcina din interiorul sferei de raza r. Cum:

AMPUL ELECTROMAGNETIC 214

AMPUL ELECTROMAGNETIC 215

AMPUL ELECTROMAGNETIC 216