UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA VETERINARA A BANATULUI FACULTATEA DE HORTICULTUR SPECIALIZAREA : MONITORIZAREA CONTAMINARII PRODUSELOR DE ORIGINE VEGETALA

IMPACTUL AGRICULTURII INDUSTRIALIZATE ASUPRA SANATATII MEDIULUI SI OMULUI

Prof.Ing.Nedele Gabriel
Masterant : MORARU EUGENIA NICOLETA

TIMISOARA 2010

CUPRINS

1. Scurt istoric al evolutiei omenirii.....................................................................................pag.1. 2. Poluarea, cel mai grav proces de deteriorare a mediului.................................................pag.3. 3. Principalul factor al polurii oraelor este industria........................................................pag.5. 4. Un alt domeniu cu impact negativ asupra mediului, ca parte component i funcional a oraului, este cel al transporturilor........................................................................................pag.6. 5. Un alt factor care contribuie la degradarea mediului din interiorul i din afara oraului l reprezint
agricultura.........................................................................................................................................pag.7.

6. Relaiile agriculturii cu mediul nconjurtor, n procesul de integrare european.......................pag.8. 7. Controlul emisiilor de Compusi Organici Volatili (COV) .........................................................pag.11. 8. O alt surs de poluare provenit ca urmare a activitii urbane i ce afecteaz n mod vizibil natura
este cea a deeurilor menajere i industriale...................................................................................pag.13. CONCLUZI BIBLIOGRAFIE

SCURT ISTORIC AL EVOLUTIEI OMENIRII Dea lungul istoriei sale omul a cunoscut o evoluie ascendent, nregistrnd n mod continuu noi i noi descoperiri. Aceast afirmaie este destul de evident dac privim sfritul mileniului doi: avionul supersonic, trenurile de mare vitez, blocurile zgrienori, explorarea spaiului cosmic .a.m.d. Drept urmare, amprenta dominant a acestui secol o constituie nivelul de cunoatere tot mai ridicat al umanitii i, n consecin, nivelul de trai al acesteia nregistreaz astzi n rile dezvoltate, cota cea mai ridicat din istorie (acesta fiind determinat de transpunerea n practic a descoperirilor din activitatea de cercetaredezvoltare). Tendina de dezvoltare tot mai accentuat capt un caracter exploziv ca urmare a creterii i diversificrii produciei, a productivitii activitii economice tot mai ridicate, a metodelor, tehnicilor i tehnologiilor utilizate, tot mai competitive. Dar, nu trebuie uitat c primul factor care a stat la baza dezvoltrii umane la constituit mediul nconjurtor: ap, aer, sol, subsol, vegetaie i faun din care omul a extras fr ncetare, uneori pn la epuizare resursele necesare materii prime: lemn, sare, fier, cupru, crbune, petrol, ap, substane chimice fr de care nu ar fi putut nregistra progresul ce caracterizeaz astzi omenirea. n evoluia sa, acest progres tiinificotehnic, sa materializat ntro agricultur mecanizat i chimizat, ntro industrie automatizat i robotizat, n mijloace de transport din ce n ce mai rapide, mai confortabile i mai eficiente, omul stabilindui habitatul nti n aezrile rurale, apoi n orae care sau dezvoltat att pe orizontal ct i pe vertical. n prezent, ntre progresul tiinificotehnic i noiunea de urbanism se afl o relaie direct: progresul a determinat dezvoltarea oraelor i intensificarea activitii economicosociale. Urbanismul reprezint o activitate de interes general, cu caracter continuu, care se desfoar pe ntreg teritoriul naional, avnd la baz principiul dezvoltrii durabile sustainable growth adic, deciziile generaiei prezente trebuie s asigure dezvoltarea societii fr a compromite dreptul generaiilor viitoare la existen i dezvoltare. Activitatea de urbanism are urmtoarele obiective principale: determinarea structurii funcionale a localitii, utilizarea raional i echilibrat a terenurilor necesare funciunilor urbanistice din localiti, asigurarea unei locuiri corespunztoare nevoilor oamenilor, n general, a unui nivel de trai decent, asigurarea condiiilor pentru satisfacerea unor nevoi speciale ale copiilor,persoanelor vrstnice i a celor handicapate, asigurarea esteticii compoziionale n realizarea cadrului construit i amenajarea cadrului natural din localiti, protejarea populaiei i a cadrului natural i construit de poluare i de riscurile naturale i tehnologice previzibile, protejarea, conservarea, punerea n valoare i revitalizarea monumentelor istorice, precum i a patrimoniului natural. Activitatea de amenajare a teritoriului i de urbanism este finanat n principal din bugetul de stat i din bugetele administraiilor comunelor, oraelor i judeelor, dar pot participa i alte persoane juridice i fizice. Ministerul Lucrrilor Publice i Amenajrii Teritoriului, celelalte ministere, alte organe ale administraiei publice centrale, consiliile judeene, oreneti i comunale pot solicita informaii n legtur cu proiectele majore de dezvoltare ale agenilor economici, care sunt apreciate ca fiind necesare pentru activitatea de amenajare a teritoriului i de urbanism la nivel naional, respectiv local. Documentaiile de amenajare a teritoriului i de urbanism constau din urmtoarele: planuri de amenajare a teritoriului, planuri de urbanism, regulamente de urbanism.

Planurile de urbanism sunt: planul urbanistic general, planul urbanistic zonal, planul de dezvoltare local i reglementeaz utilizarea terenurilor i condiiile de ocupare a acestora cu construcii. Regulamentele de urbanism sunt documentaii cu caracter de reglementare i cuprind prevederi referitoare la modul de utilizare a terenurilor precum i de amplasare, realizare i utilizare a construciilor. Acestea sunt redactate sub forma unor texte scrise, nsoite, dac este cazul de scheme desenate explicative. Pe baza Planului Urbanistic General sau a Planurilor de Dezvoltare Local, autoritile administraiei publice locale elibereaz: certificatul de urbanism, autorizaia de construire, autorizaia de funcionare, autorizaia de schimbare a destinaiei. De asemenea, urbanismul se afl n relaie de intercondiionare i cu mediul nconjurtor, oraul fiind n mare msur dependent de ecosistemele care l nconjoar. Astfel, efectele modificatoare ale activitii economicosociale desfurate ntro aezare urban asupra mediului sunt mai evidente, ca intensitate i rspndire dect n cele rurale n ultimele patru decenii, datorit dezvoltrii industriei, transporturilor i comerului i practicrii unei agriculturi intensive. Drept urmare, ecosistemul urban este ecosistemul cu cel mai nalt grad de artificializare, parametrii ecologici care caracterizeaz calitatea mediului au suferit modificri n compoziia chimic atmosfer, sol i ap n urma activitii menajere i industriale. Din numeroasele elemente ce alctuiesc ecosistemul urban, resursele umane sunt influenate n mod direct. n istoria umanitii dezvoltarea oraelor a avut efecte de sensuri contrare: pozitive: la nceput, a fost un factor de dezvoltare, n orae aprnd primele manufacturi germeni ai industrializrii, sa mrit numrul de locuri de munc, au crescut veniturile populaiei, sa dezvoltat cultura, au aprut primele universiti etc.; negative: pe parcursul dezvoltrii a avut loc o explozie demografic, care a dat natere la fenomene dereglatoare pentru activitatea normal: omaj, lipsa locuinelor i aglomerarea lor, lipsa hranei. n consecin, echilibrul balanei resurselor umane devine instabil la nivel local, regional, naional i mondial, ca urmare a migrrii populaiei rurale cu venituri mici, sau a celei din zonele afectate de evenimente naturale, etnice, religioase sau militare i, drept consecin, a concentrrii populaiei n marile orae. n aceste condiii este greu de determinat cum vor fi asigurate alimentele, locuinele, asistena medical i educaia. n urma activitii umane din industrie, agricultur, transporturi, turism etc., elementele biocenozei i biotopului din ecosistemul urban cad prad polurii.

POLUAREA , CEL MAI GRAV PROCES DE DETERIORARE A MEDIULUI

Termenul de poluare (lat.polluo, polluere = a murdarii, a profana) desemneaza orice activitate care, prin ea insasi sau prin consecintele sale, aduc mdificari echilibrelor biologice, influentand negativ ecosistemele naturale si/sau artificiale cu urmari nefaste pentru activitatea economica, starea de sanatate si confortul speciei umane. Poluarea reprezinta un pericol iminent pentru viata omului, florei si faunei de pe Terra, atat prin efectul nociv al poluantilor cat si prin dezechilibrele care apar la nivel planetar. Poluarea naturala este o impurificare a mediului, sub inflenta factorilor naturali,devenita insa un fenomen secundar ca importanta,fiind rara si cu cantitati reduse de poluanti(pulberile, gazele si vaporii) Sursele de poluare naturala sunt: 1.Vulcanii - eruptiile vulcanice elimina particole solide, gaze si vapori, pana la 30-50 km in stratosfera, care sunt purtate de curenti pana la mari departari de locul emiterii. 2.Cutremurele - sunt fenomene naturale ale caror efecte destructive depind de magnitudinea seismului si de timpul cat dureaza. Acest fenomene au de cele mai multe ori efecte catastrofale. 3.Erodarea solului - ca forma de degradare a rocilor, se datoreaza actiunii vantului si a ploilor. Prin erodarea eoliana se elimina in atmosfera cantitati variabile de pulberi de praf sau roca sfaramata, care produce o impurificare locala, fiind purtate de vant, uragane, cicloane la mii de km. Aceste particule naturale sunt fara actiuni specifice asupra organismului cu toate acestea factorii mecanici (apa si aerul) pot deveni factori poluanti indirecti transportand la distanta noxele industriale si substantele chimice rezultate in urma activitatilor umane. 4.Aerul sub forma curentilor si vanturilor puternice imprastie odata cu praful si nisipul , substantele poluante contribuind la o poluare locala , iar in timp la o poluare globala , prin produsi secundari , ce se disperseaza la mii de km de sursele de emitere . 5.Apa prin curenti si valuri poate transporta deseuri poluante de exemplu petrolul, realizand acel effect la distanta al poluarii . 6.Rezidurile vegetale si animale : sub forma frunzelor moarte , resturilor alimentare , dejectiilor animale si umane, cadavrelor, degaja in urma descompunerilor o serie de substante gazoase ca: CO2, NH3, H2 S, mercaptani care impurifica aerul . 7.Focul : reprezinta o prima cauza a deteriorarii ecosistemelor, degajandu-se in atmosfera mari cantitati de fum si implicit CO2 . Poluarea artificiala : a aparut odata cu dezvoltarea primelor asezari urbane sub influenta factorului antropic. Initial produsele poluante erau putine , de natura organica si usor degradabile de catre microorganismele mediului (bacterii si ciuperci). Pe masura dezvoltarii industriei a cresterii demografice si a modernizarii tehnicii poluarea s-a extins, poluantii s-au inmultit si au aparut deseuri greu biodegradabile, ca de exemplu detergentii, pesticidele de sinteza, deseurile radioactive.Cand cantitatea de poluanti depaseste capacitatea de neutralizare a mediului, ecosistemele sufera un process de alterare si distrugere a lor, rezultand zone lipsite total de viata . Poluarea in functie de natura poluantului poate fi : a) fizica - produsa de zgomot, produsa de substante radioactive, produsa de apa calda, praf, paricule de carbuni; b) chimica - produsa de compusi gazosi din industrie, ionii unor metale grele, pesticidele ,detergentii; c) biologica - rezultata din infestarea mediului cu agenti patogeni si germeni proveniti din fermentatii, eutrofizarea apelor;

Poluarea aerului aerul curat este uin amestec de gaze a carui proportie se mentine constanta in straturile inferioare ale atmosferei, constanta care reprezinta una din conditiile de baza ale mentinerii vietii si dezvoltarii vietuitoarele pe Terra. Prin poluare apare o impurificare a aerului datorata particulelor solide, gazelor, vaporilor de apa, particulelor radioactive si microorganismelor de tipul bacteriilor, virusilor. Poluarea atmosferica a luat o mare amploare, odata cu aparitia civilizatiei moderne, cu cresterea productiei industriale, a circulatiei rutiere, odata cu aparitia deseurilor menajere incinerate, a consumului de energie.Acesta poluare este mai puternica in mediiile urbane, in anumite zone industriale. Substantele poluante sunt rezultate din arderea combustibililor, praful de la fabricile de ciment, gaze din industria chimica, particule radioactive de la centralelel atomo-nucleare, diferite emisii rezultate din procesele fermentative. In functie de starea lor de agregare poluantii din aer pot fi: gazosi si solizi.Poluantii gazosi reprezinta 90% din masa totala a poluantilor emisi in atmosfera fiind sub forma de gaze, aerosoli lichizi (vapori). CO2 este un gaz periculos care prin dublarea concentratiei din aer devine un element perturbator climatic. Cresterea concentratiei sale in atmosfera il face toxic pentru om, cu efecte mortale la cresteri de 10-20%. CO este cel mai raspandit poluant atmosferic. Hidrocarburile sunt eliminate prin arderea incompleta a carburantilor, concentratia lor in atmosfera devenind periculoasa pentru om, cu efecte cancerigene. SO2 provenit din arderea combustibililor si industria metarlugica are efecte toxice asupra plantelor. Oxizii de azot proveniti de la motoarele cu ardere interna ale automobilelor contibuie la formarea zmogului fotochimic. Poluarea atmosferica cea mai grava se manifesta sub forma ploilor acide care sunt determinate de prezInta in atmosfera a oxizilor de sulf si azot, care in prezenta vaporilor de apa si sub influenta radiatiilor ultraviolete se tranforma in acizii corepunzatori, extrem de toxici . Poluarea solului - este cauzata de pulberile si gazele nocive din aer, de apele reziduale, de deseurile de natura industriala sau menajera dar mai ales de pesticidele si de ingrasamintele chimice folosite in agricultura . Omul utilizeaza pesticidele pentru a distruge un numar redus de organisme, dar ele actioneaza in mod cu totul diferit asupra tuturor organismelor. Pesticidele afecteaza zone foarte intinse cuprinzand zeci de milioane de hectare. Marea stabilitate a pesticidelor agraveaza si mai mult acest tip de poluare. O mare parte din daunatorii si parazitii culturilor devin rezistenti. Folosirea abuziva a pesticidelor are drept urmare acumularea lor in numeroase produse alimentare (carne, unt, lapte) Alte produse care polueaza solul sunt: reziduurile solide de la exploatarile miniere, zgurile metarlugice si de la termocentrale, deseurile rezulate de la crescatoriile de animale, reziduurile provenite din industria alimentara , deseurile casnice etc.O parte din deseurile menajere si agricole pot juca un rol activ in transmiterea unor boli , constituind un rezervor permanent de infectii . Poluarea apei - circuitul apei de la sursa si pana la folosinta (casnica, agricola, industriala) poate ingloba si transporta o serie de reziduuri rezultate din activitatea umana, care modifica si altereaza calitatile sale fundamentale . In functie de natura poluantilor, poluarea apei poate fi fizica, chimica sau biologica . Poluarea fizica a apei principalii agenti fizici cu rol in poluarea apelor sunt reprezentati in mare parte de substante radioactive si de apele termale rezultate in procesele de racire tehnologice Poluarea chimica a apei principalii poluanti chimici sunt: plumbul, mercurul, azotul, fosforul, hidrocarburile, detergentii si pesticidele . Poluarea biologica - este produsa de diversi agenti biologici (microorganisme si substante organice fermentescibile). Acestia ajung in apa odata cu deversarile industriale sau menajere. Extinderea poluarii microbiologice a apelor a determinat cresterea frecventei unor afectiuni . Eutrofizarea reprezinta poluarea organica datorita introducerii unor cantitati excesive de nutrienti ca urmare a activitatii umane .

PRINCIPALUL FACTOR AL POLURII ORAELOR ESTE INDUSTRIA Aceasta fiind o cauz a dezvoltrii aezrilor urbane. ntre industrie i urbanism exist o intercondiionare, industria fiind un factor sine qua non al urbanizrii, i, prin urmare, acolo unde exist industrie exist i poluare. Industria, ca activitate economic, elibereaz n aer, substane chimice, particule i gaze (dioxid de carbon (CO2), monoxid de carbon (CO), hidrocarburi nearse, amoniac (NH3)), prafuri industriale; deverseaz n ap i n sol reziduuri industriale nocive att plantelor ct i animalelor etc. Pn nu demult,energia folosit n industrie era dat de arderea crbunilor, lemnelor i produselor petroliere, care provoca o important poluare a oraelor.

Industrializarea excesiv care a caracterizat oraele ultimelor decenii a fost cauza esenial a creterii concentraiei de dioxid de carbon (CO2) n atmosfer; dac la nceputul revoluiei industriale cu baza energetic axat bazat pe petrol i crbuni procentul de dioxid de carbon n atmosfer nu era dect de 0,030; astzi acesta a ajuns la valoarea de 0,033, iar pentru anul 2050 se prefigureaz o valoare de 0,060. Un alt exemplu reprezentativ al polurii industriale este dat de freoni (compui chimici utilizai n industria cosmeticelor i pentru instalaii frigorifice) care, ajuni n straturile superioare ale atmosferei, sub influena radiailor ultraviolete de mare intensitate,se descompun eliminnd clor,fluor etc.,care atac ozonul din atmosfer. Trebuie adugate nc dou exemple edificatoare: 1. La 3 decembrie 1989 n Bhapal (India) o scurgere aprut la uzina de pesticide a firmei Union Carbide otrvete aerul cu metilisocianid, ucignd 3600 de oameni i mbolnvind 100 000, dintre care 50 000 rmnnd pentru, tot restul vieii invalizi. 2. La 26 aprilie 1986, Cernobl (Ucraina), un accident la centrala nuclear distruge reactorul i arunc n aer 5 tone de combustibil; un nor radioactiv ocolete Globul de mai multe ori, afectnd n special Ucraina, Belarus, Finlanda, Polonia, Germania, Moldova, Romnia. Consecinele imediate au fost 32 de victime, 150 000 de persoane evacuate, 115 sate abandonate definitiv, 600 000 expui radiaiilor, dintre care ntre 7 000 i 25 000 sau mbolnvit de cancer; n toat Europa culturile agricole i animalele au fost expuse radiaiilor vreme de mai muli ani; n anul 1990 circa 3 000 000 de persoane erau sub supraveghere medical, datele indicnd c zilnic au murit, n medie, doi pacieni ca urmare a accidentului nuclear. Industria cu toate componentele sale (industria energetic, industria metalurgic, industria chimic (produse clorosodice, acid sulfuric (H2SO4), ngrminte chimice, produse petrochimice), industria materialelor de construcii (ciment, var, crmizi etc.) joac un rol dublu n poluarea biosferei: omul tehnicizat de astzi consum o cantitate de oxigen incomparabil mai mare pentru ntreinerea arderilor n uzine, pentru diverse procese tehnologice; consum n continuu resurse naturale (petrol, gaze, crbune, fier, lemn) etc; n acelai timp industria emite produse i subproduse nocive mediului nconjurtor (polietilena, sticla, zgura, cauciucul, materiale radioactive materiale greu biodegradabile) care nu pot intra in circuitele naturale de refacere.

UN ALT DOMENIU CU IMPACT NEGATIV ASUPRA MEDIULUI, CA PARTE COMPONENT I FUNCIONAL A ORAULUI, ESTE CEL AL TRANSPORTURILOR Acestea, pe lng poluarea solului, apei i aerului constituie i un puternic factor de stres asupra populaiei urbane prin numrul mare de maini, poluarea fonic, transformarea peisajului urban etc.Astfel, traficul rutier reprezint principala surs a emisiilor de oxizi de carbon (circa 90%) i de oxizi de azot (circa 59%), ocup o poziie mai modest, dar comparabil cu celelalte surse, n ceea ce privete emisiile de bioxid de carbon, i are o influen mai redus n privina bioxidului de sulf (SO2) (circa 4%). Traficul rutier deine principala pondere n domeniul emisiilor de hidrocarburi volatile (circa 45%), precum i la emisiile de plumb, estimate a fi de peste trei ori mai importante dect cele generate de sectoarele industriale. Contribuia la fenomenul de poluare a motoarelor folosite n transporturile urbane. Pe lng poluarea aerului de ctre motoarele cu ardere intern prin: substane toxice, poluani atmosferici uor sesizabili (fum, miros), gaze cu efect pe termen lung (bioxid de carbon), transporturile afecteaz mediul nconjurtor ntrun mod agresiv, ca o consecin a dezvoltrii economice din ultimii patruzeci de ani care a condus la creterea continu a transporturilor de persoane (o sporire de 2,20 ori a numrului de pasageri pe km) i de bunuri (de 1,75 ori tone pe km). Asemenea nivele de trafic genereaz elemente de stres pe care populaia le accept din ce n ce mai greu. Avnd n vedere complexitatea problemei transporturilor (sigurana traficului auto, influena lui asupra naturii), concluzia principal este aceea c n zonele urbane trebuie micorat viteza maxim de deplasare (sub 30 km/h), ct i intensitatea traficului (de exemplu, centrul oraului Gteborg nu este supus circulaiei rutiere). Pe lng cele enumerate, transporturile afecteaz n sens negativ perimetrul oraelor prin dezvoltarea infrastructurii i a reelei de drumuri i ci ferate; de exemplu, pierderile de spaiu provocate de construcia autostrzilor sunt considerabile: o autostrad cu trei benzi pe sens degradeaz cca. 8 hectare de teren pe km.

UN ALT FACTOR CARE CONTRIBUIE LA DEGRADAREA MEDIULUI DIN INTERIORUL I DIN AFARA ORAULUI L REPREZINT AGRICULTURA

Alturi de industrie, agricultura reprezint una dintre sursele importante de ageni poluani cu impact negativ asupra mediului. Poluarea apei i solului cu o multitudine de ageni poluati, de la nitrai i pesticide pn la metale grele i produse petroliere, provenii din agricultur, afecteaz grav snatatea oamenilor i distrug ecosisteme ntregi. Printre agenii poluani, provenii din agricultur putem enumera: reziduurile zootehnice, nmolurile oreneti (de canalizare i menajere), nmolurile provenite de la procesarea sfeclei de zahr, a inului i cnepii, a celulozei etc., substanr chimice utilizate n diferite lucrri agricole, care pot depi concentraiile maxim admisibile metale grele, substane organoclorurate din clasa HCH (hexacloran , lindan, gamexan) i DDT, triazine, compui ai azotului i fosforului etc.dar i diferii ageni patogeni. Consecinele nocive ale acestor substane se regsesc n efectele cancerigene i mutagene, acumularea n verigile lanului trofic, toxicitate mare, compui chimici nocovi, toate contribuind la perturbarea grav sau distrugerea echilibrului natural. Irigaia i drenajul incorect, asociate cu alte practici necorespunztoare (monocultur sau asolamente de scurt durat, afnare excesiv a solului, cu precdere prin lucrri superficiale numeroase, etc.) la care se mai adaug o gestionare i exploatare necorespunzatoare a terenurilor agricole; n combinaie cu exploatarea iraional a fondului forestier, nu ne putem atepta dect la apariia i intensificarea degradrii fizice a solului. La nivelul judeului Vrancea , din pcate, nu ducem lipsa unor astfel de efecte . n zona de cmpie, sunt evidente fenomenele de eroziune de suprafa ca o consecin si a reducerii sau nenfiinrii de suprafee cu vegetaie forestier (perdele de protecie). n zonele unde acestea exist erodarea terenurilor s-a redus foarte mult . n zonele de deal i munte se nregistreaz fenomene de alunecare a versanilor, pe lng degradarea terenurilor, punndu-se n pericol gospodrii individuale, drumuri, etc.. Fenomenul de eroziune de suprafata si adancime este diferit in cele trei zone distincte ale judetului, cea mai mare intensitate inregistrandu-se in zona de munte . Din suprafata agricola cartata (studiata de O.C.A.O.T.A.) cca.30% este afectata de eroziune in diferite stadii de evoluie; cca. 46% puternic si excesiv degradata . La aceste suprafete se adauga (majorandu-se anual) cele afectate prin fenomene hidrometeorologice accentuate datorita lipsei sau insuficientei functionale a lucrarilor de amenajare a cursurilor de apa (Siret, Ramna, Milcov, Putna, Domosita etc) si in special a celor de amenajare a torentilor si versantilor (probleme majore pe segmentul subcarpatic: Vartescoiu-Carligele-Cotesti-Gura Calitei). Prezena nitriilor i altor compui chimici, att n sol ct i n apele de suprafa sunt o consecin a utilizrii intensive a ngrmintelor chimice(pn n 1989) si altor substane chimice, n detrimentul substanelor organice, n cel al utilizrii produselor cu toxicitate i remanen redus i numai n cantiti minimale . Exist nc , din nefericire, o practic generalizat n agricultur, dar total n contradicie cu conceptul de dezvoltare durabil : ELIMINAREA, N MOD VOLUNTAR, a deeurilor i resturilor de pesticide n anuri, ape de sprafa sau pe terenurile agricole .

Acestea provin din: excedentul de lichide de pulverizare; splarea utilajelor; pierderi de lichide de pulverizare n timpul alimentrii acestora sau n timpul operaiilor tehnologice; ambalaje i recipieni care mai conin pesticide i care sunt aruncate sau depozitate necorespunzator; lichide reziduale provenite de la bi de imersare sau de la mbierea oilor; ape ce au servit la splarea produselor agricole; scurgeri din ambalaje sau recipieni spari sau crpai; pesticide eliminate datorit expirarii termenului de valabilitate. Totodat, agricultura poate afecta calitatea mediului nconjurtor prin zootehnie, necesar pentru satisfacerea nevoii de hran a populaiei urbane; astfel, din marile complexe zootehnice rezult nsemnate concentraii de dejecii i ape uzate. Zootehnia reprezint o surs de poluare i prin cantitile mari de sod calcinat i detergeni folosii n aciunea de igienizare. De asemenea, agricultura, poate fi la rndul ei victima activitii urbane prin extinderea teritoriului localitilor, ocuparea de terenuri de ctre construciile industriale, de ctre drumuri etc. n ultimii ani se resimte tot mai puternic o extindere teritorial a oraului, extindere care acioneaz asupra zonelor nvecinate; se realizeaz astfel un flux continuu de distrugere a terenului arabil i, apoi, a pdurilor datorit defririlor efectuate pentru extinderea culturilor agricole. Astfel, n cele mai multe cazuri, punerea n circuitul agricol a unor noi suprafee arabile se face pe seama defririi pdurilor, ducnd treptat la dispariia acestora de pe mari suprafee. Continund, pe plan mondial, cu ritmul actual de defriare, de dou hectare pe minut, se apreciaz c pdurile ar urma s dispar complet n urmtorii 8085 de ani. Defririle pentru mrirea suprafeelor arabile, concomitent cu practicarea unei agriculturi intensive duc la scderea apei freatice i la accentuarea dezechilibrului ecologic pe mari ntinderi. Sub efectul creterii demografice i exodului rural aezrile umane, i, n special, oraele devin o ameninare pentru mediul ambiant. Suprafeele de teren sustrase agriculturii prin procesul de urbanizare i industrializare n raport cu cele existente reprezint cote importante n rile dezvoltate: 28,0% n Belgia, 12,0% n Marea Britanie, 9,2% n Olanda. i n Romnia proporiile acestui fenomen sunt ngrijortoare; de exemplu, capitala Bucureti are o populaie de cteva ori mai mic dect a Franei, Paris, dar ocup o suprafa mai mare dect aceasta. Nu odat fixarea platformelor industriale sa fcut fr o preocupare pentru protejarea terenurilor arabile, ca i cum suprafaa acestora ar fi nesfrit. Drept urmare, principalul factor de producie din agricultur solul cade victim activitii urbane, fie ca urmare a degradrii lui printro activitate chimizat i mecanizat care foreaz pmntul peste puterea i capacitatea sa de a furniza alimente pentru o populaie urban n cretere, fie prin introducerea n compoziia chimic a acestuia a unor substane nocive: ngrminte chimice, reziduuri industriale deversate n apele rurilor, apele de ploaie care adun substanele otrvitoare (uleiuri minerale, benzine, detergeni) din orae, reziduuri menajere care, n final, ajung n sol. RELAIILE AGRICULTURII CU MEDIUL NCONJURTOR, N PROCESUL DE INTEGRARE EUROPEAN Astzi , este unanim acceptat c agricultura intensiv poate conduce la poluarea solului i apei prin utilizarea excesiv a ngrmintelor , a pesticidelor , a apei pentru irigaii necorespunztor cantitativ i calitativ , n special pentru terenurile arabile excesiv afnate . De aceea , asigurarea dezvoltrii durabile a agriculturii reprezint o sarcin prioritar pentru Guvernul Romaniei , dar i extrem de dificil, fiind abordat prin prisma conceptului, aa cum a fost definit de ctre Comisia Mondial pentru Mediul nconjurtor i Dezvoltare: " Dezvoltarea durabil reprezint capacitatea omenirii de a asigura continuu cerinele generaiei prezente, dar fr a le compromite pe cele ale generaiilor viitoare". n agricultur, ca i n oricare ramur a economiei, nici un sistem nu poate fi considerat durabil dac nu este viabil din punct de vedere economic. Aceasta, constituie de fapt singura alternativ pe termen lung la criza mediului nconjurtor generat de societatea uman.

Msuri de protecie a mediului legate de agricultur - n procesul integrrii n UE: Avnd n vedere complexitatea surselor de poluare a solurilor, activitile de protecie a acestora se pot grupa n : activiti de mbuntiri funciare ; activiti de prevenire i combatere a polurii . Prevenirea polurii solului este, n primul rnd, o activitate conceptual, de elaborare a unor norme tehnice privind protecia calitii solului i, n al doilea rnd, de respectare a acestora n activitatea curent. n acest sens, a fost elaborat, conform Continutului-Cadru din Anexa 3 a H.G. nr. 964 din 13 oct. 2000 privind aprobarea Planului de actiune pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole , Codul de bune practici agricole . Codurile de bun practic agricol reprezint un ansamblu de cunotinte tiinifice i tehnice puse la dispoziia productorilor agricoli, a fermierilor pentru a fi implementate n practic. nsuite de ctre fiecare productor agricol i implementate corect, practicile agricole respective pot contribui, att la obinerea unor producii calitativ superioare i rentabile, ct i la conservarea mediului ambiental, cu limitarea consecinelor ecologice nefavorabile la nivel naional, regional, local, pe termen mai scurt sau mai lung. Astfel de coduri au fost elaborate i sunt acum implementate n diferite ri ale UE. n forma actual, codul este armonizat cu cerinele Directivei Uniunii Europene privind protecia apelor mpotriva polurii cu nitrai provenii din agricultur EEC/91/676 din 12 Decembrie 1991, i , n acelai timp cuprinde i alte recomandri specifice rii noastre. Sunt incluse, de asemenea, prevederi existente sau care urmeaz a fi cuprinse n reglementrile legale privind agricultura i protecia mediului. nsuirea i implementarea msurilor, practicilor, metodelor etc. cuprinse n acest cod de catre productorii agricoli i fermieri, este necesara deoarece acestia trebuie s contientizeze c interesele lor economice n obinerea de producii profitabile trebuie armonizate cu exigenele privind protecia i conservarea mediului nconjurtor, pentru a convieui n prezent dar i n viitor . Normele tehnice de protecie a calitii solului se refer la prevenirea polurii solului datorit: degradrii strii fizice ; acidifierii, ca urmare a aplicrii unor ngrminte chimice cu potenial de acidifiere ; dereglrii regimului de nutriie din sol (exces sau caren) ; eroziunii ; excesului de ap; srturrii secundare; polurii chimice, biologice, radioactive . Cu privire la prevenirea polurii solului, ca urmare a degradrii strii fizice a acestuia, normele prevd urmtoarele msuri minime : efectuarea lucrrilor de pregtire a solului numai n condiii de umiditate optim a solului ; reducerea la strictul necesar a lucrrilor de pregtire a solului, ntreinere a culturilor, combatere a duntorilor, de recoltare, transport al recoltei etc., cu evitarea executrii lor cnd umiditatea solului este excesiv ; ntreruperea udrilor pe terenurile cu culturi irigate cu suficient timp nainte de executarea oricrei lucrri a solului, inclusiv a recoltatului, transportului etc., pentru a se permite realizarea condiiilor de umiditate optim a solului ; aplicarea la sistemele de irigaie, cnd solul este prea uscat, de udri cu norme reduse, astfel ca lucrarea solului s se poat realiza n condiii de umiditate optim ; tocarea i ncorporarea n sol, prin artur, a miritei i a oricror altor resturi vegetale, neutilizabile n alte scopuri economice ; reducerea la minimum a numrului de treceri ale tractoarelor prin efectuarea mai multor lucrri la o singur trecere, formnd agregate de maini sau utiliznd maini multioperaionale ; reglarea mainilor, mai ales a plugurilor i celorlalte maini de lucrare a solului, pentru realizarea de lucrri corespunztoare calitativ ; asigurarea presiunii n pneuri conform prevederilor tehnice pentru reducerea efectului de compresie asupra solului, respectiv a efectului de distrugere a structurii i de tasare a solului ; adaptarea de dispozitive speciale la tractoare i maini (roi suplimentare cu zbrele etc.) , n cazurile n care, n mod excepional, se lucreaz pe soluri excesiv de umede .

Cu privire la prevenirea polurii solului datorit acidifierii , ca urmare a aplicrii de ngrminte chimice cu potenial de acidifiere , normele prevd urmtoarele msuri minime : folosirea sortimentelor de ngrminte cu azot lipsite de potenial de acidifiere, pe solurile moderat i slab acide ; prevenirea acidifierii solului, n cazul folosirii pe asemenea soluri a ngrmintelor cu potenial de acidifiere, prin administrarea de amendamente calcice n cantitile necesare combaterii acidifierii, care pot fi de ordinul a 150-300 kg/ha CaCO3 ; executarea controlului strii de acidifiere a solului, prin determinarea pH-ului i aplicarea de amendamente calcice . Cu privire la prevenirea polurii solului datorit dereglrii regimului de nutriie din sol (exces sau caren) , normele prevd urmtoarele msuri minime : realizarea i meninerea n primii 20 cm ai solului a unei asigurri bune cu fosfor i potasiu ; amendarea calcic a solurilor, astfel nct s nu se ajung la valori pH n ap mai mari de 6,2-6,5, n scopul prevenirii carenelor de microelemente ; efectuarea de studii agrochimice pentru cunoaterea strii de calitate a solurilor cu privire la macro i microelemente i stabilirea, pe baze tiinifice, a tratamentelor necesare . Cu privire la prevenirea polurii solului prin srturare secundar , normele prevd urmtoarele msuri minime : - meninerea nivelului apei freatice mineralizate la adncimile minime, n funcie de zona climatic,prin: asigurarea bunei funcionri a sistemului de desecare - drenaj; reducerea pierderilor prin reeaua de irigai; prevenirea stagnrii ndelungate a apei pe teren . - prevenirea ridicrii gradului de mineralizare a apelor freatice la niveluri duntoare calitii solului prin: asigurarea bunei funcionri a sistemului de desecare - drenaj n vederea colectrii i evacurii apelor mineralizate i a soluiilor saline din sol i a nlocuirii lor treptate cu apele de splare sau irigaie mai puin mineralizate; irigaii de splare, n partea a doua de vegetaie sau splri profilactice, aplicate special, n afara perioadei de vegetaie, atunci cnd, n anumite puncte, gradul de mineralizare a apei freatice depete limitele optime; prevenirea srturrii secundare a solului datorit creterii coninutului de sruri uor solubile pe profilul solurilor la niveluri i adncimi duntoare calitii solurilor prin : asigurarea bunei funcionri a sistemului de desecare - drenaj pentru a favoriza circulaia descendent a soluiilor saline din sol i ndeprtarea din sol a srurilor solubile, o dat cu apele de evacuare ; irigaii de splare, n partea a doua de vegetaie sau splri profilactice, aplicate special, n afara perioadei de vegetaie, atunci cnd , n anumite puncte, coninutul de sruri solubile pe profilul solurilor limitele optime; folosirea la irigat a apei de calitate innd cont de nsuirile solului, culturile agricole i faza de vegetaie; organizarea sistemului de monitoring cu privire la calitatea solurilor i situaia hidrogeologic n punctele reprezentative, pentru prevenirea srturrii secundare a solurilor din jurul perimetrelor irigate i acumulrilor de ap, n luncile rurilor cu regim barat, prin determinarea periodic, n staiuni pedohidrogeologice, a gradului de mineralizare a apelor freatice i de srturare a solurilor, prognozarea evoluiei intensitii i naturii proceselor duntoare calitii solurilor, avertizarea asupra arealelor cu pericol potenial i indicarea msurilor de prevenire i combatere adecvate; reducerea la minimum a pierderilor de ap n sistemele de irigaii; prevenirea formrii crustei la suprafaa solurilor prin executarea lucrrilor necesare la culturile pritoare, ca mijloc de evitare i reducere la minimum a evaporrii apei capilar-ascendente din sol; asigurarea acoperirii ct mai ndelungate a solului cu un covor vegetal dens sau resturi vegetale, pentru reducerea evaporrii apei direct de la suprafaa solului ; Cu privire la prevenirea polurii chimice , biologice i radioactive a solului, se au n vedere: aplicarea, ca ngrmnt sau amendament pentru sol, a oricror deeuri, reziduuri sau dejecii solide ori lichide, provenite de la orice activitate economic, numai n conformitate cu recomandrile i instruciunile emise de organele autorizate care, totodat, trebuie s aib n vedere prevenirea polurii solului prin carene sau excese de macro i/sau microelemente nutritive pentru plantele cultivate sau spontane i sporirea cantitativ i calitativ a produciei vegetale agricole ;

 folosirea ca pesticide numai a produselor aprobate de organele autorizate, cu aplicarea acestora sub supravegherea riguroas a organelor de specialitate, conform indicaiilor acestora i inerea la zi, pe parcele i culturi, a evidenei tratamentelor aplicate, a.i. metodele de folosire a pesticidelor, precum i cantitile aplicate, s nu aib ca efect, imediat sau de lung durat, poluarea solului, acumularea n sol de reziduuri duntoare vieii din sol, florei i faunei, mediului nconjurtor n ansamblu ; depozitarea, aruncarea, deversarea sau mprtierea unor materii utile, a deeurilor, reziduurilor sau dejeciilor solide, lichide sau gazoase etc., care pot duce la poluarea solului sau scoaterea terenului din folosin, numai n zonele i perimetrele amenajate special n acest scop i cu respectarea cu strictee a reglementrilor n vigoare privind protecia mediului nconjurtor ; ntocmirea, de ctre fiecare unitate cu activitate economic sau social, a evidenei deeurilor , reziduurilor i dejeciilor nc nevalorificate i a cror degajare necontrolat poate periclita calitatea solului sau a altor elemente componente ale mediului nconjurtor . Desigur, toate aceste msuri se refer la aciuni specifice prelucrrii i amenajrii solului. n afara acestor msuri, care pot mri capacitatea de rezisten i suport a solului, un rol primordial l au aciunile de evitare a depozitrii necontrolate a deeurilor, emisiile de noxe i poluani n ap sau aer care, implicit, au efecte i asupra calitii solului . Controlul emisiilor de Compusi Organici Volatili (COV) Calitatea necoresponzatoare a aerului ca urmare a poluarii este o problema serioasa de mediu in majoritatea zonelor urbane. Cea mai mare povara a poluarii se rasfringe asupra sanatatii umane. Poluarea antropogena a aerului provine de la: -surse stationare mari (industrii, centrale electrice si incineratoare municipale) -surse stationare mici (gospodarii si instalatii de incalzire mici ); -surse mobile (trafic). Dintre cei mai preocupanti poluantii pentru sanatatea umana se remarca COV. Compusii organici volatili contribuie in mod hotaritor la formarea gazului nociv - ozonul, precum si a altor oxidanti fotochimici raspunzatori pentru formareaefectului de serarespectiv incalzirea globala a Terrei. Cei mai reprezentativi compusi organici volatili (eteri de petrol, benzen, acetona, esteri, fenoli, sulfura de carbon, acestea fiind cunoscute si sub numele de hidrocarburi) sunt continuti de produsele petroliere, solventi organici si solventii din agentii de spalare. Sursele de emisii de COV din atmosfera sunt clasificate in : surse naturale - emisiile biogene de la plante si arbori surse mobile- emisiile din trafic sursele stationare de poluare: procesele industriale ,in care se ard combustibili (pacura, lemn),de compostare a gunoaielor menajere si industriale, rafinariile de petrol ,transportul si depozitarea de benzina si uleiuri(statii de benzina),industria chimica de sinteza(industria de obtinere a produselor anorganice cu generare de sulfura de carbon, hidrogen sulfurat, uzine de producere produse organice cum ar fi coloranti, produse farmaceutice, mase plastice, pesticide cu generare de hidrocarburi, solventi, eter, alcooli, fenoli), spalatoriile in uscat, tipografiile, vopsitoriile si alte domenii care utilizeaza solventi organici. Impactul emisiilor asupra sanatatii umane depinde de amplasarea si dispersia poluarii; emisiile de la sursele stationare mari, situate adesea la distante mari de centrele urbane dens populate se disperseaza in straturile inalte ale atmosferei, in timp ce gospodariile si traficul emit la nivele apropiate de sol, in zone dens populate. Drept urmare, sursele mobile si cele stationare mici contribuie mai mult la concentratiile poluante urbane si la efectele sanitare ce decurg din acestea, decat indica contributia lor la emisiile totale. Impactul COV asupra factorilor de mediu si sanatatii umane Dupa numeroase verificari, se considera ca COV (compusi organici volatili) pot provoca anumite maladii cancerigene umane; de asemenea, acestea sunt responsabile pentru o varietate de probleme de sanatate acuta, ca de exemplu, iritatii ale ochilor, nasului, dereglari respiratorii, scaderea rezistentei generale a organismului.

Cei cu boli pulmonare sau cu sisteme imunitare deteriorate si cei intre doua varste pot fi in mod particular afectati de acest poluant. Folosirea formaldehidelor la fabricarea unor parti componente ale mobilei din cladiri-locuinte - face din acestea un poluant foarte puternic. Alti compusi organici volatili, comuni in orice casa, include benzene, provenite din fumul de tigara si percloretilene emise la spalarea in uscat a imbracamintii; vopselele si lacurile, inclusiv unii compusi de spalare sunt de asemenea, poluanti periculosi. Efectele acestor poluanti asupra plantelor : modalitatea de actiune consta in cloroza (decolorare , culoare palida sau galbuie , patare), plasmoliza (inmuierea frunzelor si a ramurilor tinere), tulburari de crestere (generale sau partiale).Efectele inregistrate asupra animalelor : in conditii naturale provoaca iritatii la animalele domestice, iar in conditii experimentale se observa o serie de modificari in diferite organe, reducerea consumului de oxigen si accelereaza formarea tumorilor pulmonare .Prezenta in atmosfera a compusilor organici volatili in anumite cantitati poate crea un mediu diferit de cel natural prin modificarea ansamblului micro climatic, producand reducerea vizibilitatii , reducerea radiatiilor UV protectoare . Masuri de ameliorare a mediului Un control riguros al poluantilor contribuie la o buna protejare a mediului. Cea mai buna cale de reducere a poluarii este in primul rand prevenirea ei. Tehnicile de prevenire a poluarii aflate la indemana pot fi clasificate in: reducerea la sursa reciclarea si refolosirea practicile imbunatatite de exploatare. Prima tehnica de prevenire a poluarii reducerea la sursa- cuprinde inlocuirea produselor chimice si variantele de modificare a procesului care pot reduce sau elimina folosirea de substante vatamatoare si producerea de reziduuri nocive legate de aceasta precum si eliminarea altor degajari in mediu. Reducerea la sursa cuprinde si imbunatatirile tehnologice si modificarile de proces care reduc sau elimina generarea de reziduuri, evacuarile la inaltime efectuate in vederea diluarii impuritatilor evacuate din cosurile industriale inainte de a reveni la sol , indepartarea sursei de centrele populate , epurarea gazelor retinerea impuritatilor din gazele evacuate prin instalatii adecvate de poluare . Cea de a doua metoda de prevenire a poluarii reciclarea si refolosirea-reintroduce un deseu in procesul de fabricatie ca materie prima. Cea de-a treia metoda procedeele de exploatare imbunatatite care au la baza modificarile in fabricarea produselor conducand la reducerea producerii deseurilor. Standardele de calitate a aerului au ca scop evitarea atingerii unor nivele vatamatoare ale poluantilor din aer. Standardele de emisie sunt legate de poluantii care provin din surse specifice cum sunt cosurile de fum industriale si sistemele de esapament ale autovehiculelor si specifica concentratiile de poluant admise in punctele de evacuare. Standardele de calitate a aerului (ambientale) au in valoare calitatea generala a aerului dintr-o comunitate sau zona industriala si specifica care sunt concentratiile de poluant admise in astfel de zone.Standardele de emisie permit identificarea surselor specifice de poluare a aerului si stabilirea actiunilor corective.Standardele ambientale sunt definite cu limite de securitate adecvata pentru a evita daunele produse fiintelor umane si mediului. Standardele de calitate a aerului sunt subimpartite adesea in standarde primare si secundare. La standardele primare sunt stabilite si termenele de conformare.Standardele secundare se refera la efectul asupra mediului si urmaresc sa protejeze bunastarea umana generala sau pe termen lung. Ele sunt legate de aspectele de vizibilitate ,sol, apa ,vegetatie, animale domestice, animale salbatice,materiale, proprietati, transporturi, economie si pot fi atinse intr-un ritm mai relaxat. Variante eficiente de combatere a poluarii Impactul emisiilor de la surse stationare mari de poluare poate fi redus prin: alegerea amplasamentului departe de zonele populate; folosirea combustibililor curati:gaze naturale si carbunii cu continut scazut de sulf si cenusa; aplicarea unor tehnologii perfectionate care nu genereaza poluanti si a unor instalatii de prevenire a poluarii; instalarea unor tehnologii de tratare la capat de conducta mai coresponzatoare(filtre,etc.); recuperarea si valorificarea substantelor reziduale utilizabile.

Impactul emisiilor legate de trafic poate fi atenuat prin: devierea traficului din zonele dens populate; conversia vehiculelor cu consum mare, pe carburanti mai curati-folosirea spre exemplu a combustibililor alternativi in locul benzinei: metanolul, etanolul, gazul natural compresat; imbunatatirea intretinerii autovehiculelor; instalarea de dispozitive de depoluare catalitica. Aceste masuri de prevenire si control a poluarii atmosferei cu COV sunt incluse in : - H.G. nr. 699/2003 ce prevede stabilirea unor masuri pentru reducerea emisiilor de COV datorate utilizarii solventilor organici in anumite activitati si instalatii - H.G. nr. 568/2001 ce prevede stabilirea cerintelor tehnice pentru limitarea emisiilor de COV rezultati din depozitarea , incarcarea , descarcarea si distributia benzinei la terminale si la statiile de benzina - Ordinul nr. 462/1993 ce cuprinde norme de limitare preventiva a emisiilor de poluanti in atmosfera - Ordinul nr. 592/2002 cuprinde Normativul care stabileste valorile limita , a valorilor de prag , a criteriilor si metodelor de evaluare a anumitor poluanti in aerul inconjurator. O ALT SURS DE POLUARE PROVENIT CA URMARE A ACTIVITII URBANE I CE AFECTEAZ N MOD VIZIBIL NATURA ESTE CEA A DEEURILOR MENAJERE I INDUSTRIALE n prezent cantitatea acestor deeuri a atins nivelul cel mai ridicat datorit att creterii populaiei i agenilor economici, ct i creterii i diversificrii activitilor urbanistice. Principala problem n cazul deeurilor o constituie modul lor de gospodrire(generare,incinerare, reciclare, refolosire). De altfel, semne privind considerarea dezvoltrii deeurilor au i aprut sub forma scderii ritmului de generare, sporirea nivelului de reciclare i, respectiv, de incinerare a deeurilor.

Industrializarea i dezvoltarea economic au dus nu numai la creterea cantitii de gunoi, dar i la schimbri n structura lui. n timp ce hrtia i cartonul rmn componenta principal a deeurilor menajere n rile dezvoltate (ntre 1540% din greutatea total a acestora), se constat apariia altor categorii importante de deeuri. Astfel, aluminiul, masele plastice i alte substane relativ noi le nlocuiesc tot mai mult pe cele tradiionale: sticla, oelul, fibrele sintetice. n ultimele dou decenii, aproape toate rile dezvoltate au ajuns la concluzia c datorit cantitilor enorme i a caracteristicilor gunoaielor produse, aruncarea lor pe terenurile virane sau deteriorate devine nesatisfctoare ca metod de depozitare. Toate aceste terenuri au scurgeri ce favorizeaz ptrunderea n pnza freatic a substanelor toxice antrenate de apa ploilor. Arderea gunoiului nu este un proces curat. Se produc tone de cenu toxic i polueaz atmosfera. Combustia materialelor la temperaturi ridicate duce la ruperea legturilor chimice care elibereaz o serie de substane toxice. Acestea pot polua aerul atmosferic sau pot fi luate de apa de ploaie i transportate n pmnt, ctre pnza freatic. Instalaiile de incinerare elibereaz n atmosfer oxizi de sulf i de azot, dioxili i furani (substane extrem de toxice, suspectate a cauza cancer i defecte genetice), metale grele (plumb, cadmiu, mercur). O alt form de poluare o reprezint apa cu care se rcete cenua fierbinte: apa devine n mod inevitabil contaminat cu substane acide i pune probleme deosebite pentru depozitare, dac nu se poate reutiliza. Dei multe instalaii sunt de tip energetic, cantitatea de energie produs este cu mult mai mic dect cea necesar pentru elaborarea materialelor care se incinereaz.

De exemplu, prin reciclarea hrtiei se poate economisi de cinci ori mai mult energie dect se poate obine prin incinerarea ei; n cazul polietilenei, prin reciclare se economisete aproape de dou ori mai mult energie dect prin incinerare. Prin urmare, managementul deeurilor menajere i industriale presupune dezvoltarea ct mai multor opiuni: reducerea surselor (deci evitarea acelor procese care conduc la producerea deeurilor), reutilizarea direct a produselor reziduale, reciclarea, incinerarea cu recuperarea energiei nglobate i, numai ca ultim soluie, gropile de gunoi. Dei guvernele prevd programe i bugete pentru reciclarea deeurilor menajere i industriale, dup un recent studiu realizat n SUA, 18 state din nordest i vestul mijlociu al SUA, vor cheltui de 810 ori mai mult pentru instalaiile de incinerare dect pentru reciclare n urmtorii cinci ani. Din mulimea activitilor caracteristice oraului, nu trebuie uitat cea turistic, care prin aciunile de agrement i recreare contribuie n msur mai mic sau mai mare la distrugerea naturii. Din nefericire, turismul, ca activitate de baz pentru anumite orae de profil, a condus n final la distrugerea lor. Aceasta se materializeaz printrun flux continuu de turiti, extinderea cilor de acces, schimbarea profilului oraului dintrun turistic ntrunul industrial sau agricol care, n consecin, au condus la artificializarea zonelor naturale. Ca o concluzie, dezvoltarea anarhic a oraelor, care s nu in cont de necesitile i trebuinele omului poate s duc, n cele din urm la distrugerea umanitii. Depinde numai de om, de voina sa dac aceasta se va ntmpla sau dac el i va schimba modul de a gndi despre localitatea sa, despre societatea n care triete. Principiile specifice activitatii de gestionare a deseurilor de ambalaje: Activitatea de gestionare a ambalajelor si deseurilor de ambalaje are la baza principiile generale prevazute in O.U.G. nr. 78/2000 privind regimul deseurilor , aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 426/2001. Principiile specifice activitatii de gestionare a deseurilor de ambalaje sunt: prevenirea producerii de deseuri de ambalaje; reutilizarea ambalajelor; reciclarea deseurilor de ambalaje; alte forme de valorificare a deseurilor de ambalaje care sa conduca la reducerea cantitatilor eliminate prin depozitare finala. Valorificarea deseurilor de ambalaje este inclusa prinicipiilor generale care stau la baza gestionarii grupelor de deseuri industriale reciclabile ( deseuri metalice feroase, neferoase , deseuri de hartii-cartoane, deseuri de sticla, mase plastice, cauciuc , textile ) precizate in O.U.G. nr. 16/2001 , aprobata cu modificari si completari prin legea nr. 465/2001 , acestea fiind: utilizarea numai a acelor procedee de gestionare a deseurilor industriale reciclabile care nu constituie un risc pentru sanatatea populatiei si pentru mediul inconjurator; poluatorul plateste; responsabilitatea producatorului; utilizarea celor mai bune tehnici disponibile, fara antrenarea unor costuri excesive. Legislatia nationala in domeniul stabileste ca principiile privind gestionarea ambalajelor si a deseurilor de ambalaje sunt valabile pentru toate ambalajele introduse pe piata, indiferent de materialul din care au fost realizate si de modul lor de utilizare in activitatile economice, comerciale, in gospodariile populatiei. Recuperarea , valorificarea si reciclarea ambalajelor si deseurilor de ambalaje: In contextul Directivei 94/62/EC , transpusa in legislatia romaneasca prin H.G. nr. 349/2002 privind ambalajele si deseurile de ambalaje , este esential ca toti cei implicati in producerea, folosirea, importul sau distribuirea de ambalaje si produse ambalate sa constientizeze ca ambalajele devin deseuri , sa accepte ca sunt responsabili pentru ele si sa actioneze, dupa caz, pentru recuperare, valorificare si reciclare in conformitate cu principiile specifice de gestiune ale acestora.

Principiile privind gestionarea ambalajelor si deseurilor de ambalaje sunt valabile pentru toate ambalajele introduse pe piata, indiferent de materialul din care au fost realizate si de modul lor de utilizare in activitatile economice, comerciale, in gospodariile populatiei sau in orice alte activitati, precum si toate deseurile de ambalaje care nu mai corespund scopului pentru care au fost fabricate , indiferent de modul de generare, de recuperare, de reciclare sau de valorificare. In acest sens sunt stabilite obligatiile ce revin agentilor economici , consiliilor locale pentru managementul ambalajelor si deseurilor din ambalaje , in spiritul H.G. nr. 349/2002 , cu aplicarea principiilor enuntate anterior: conformarea in standardele europene armonizate ori standardele nationale; limitarea concentratiei de plumb , cadmiu , mercur si crom hexavalent prezente in ambalaje; utilizarea sistemului de marcare si identificare pentru ambalaje in vederea imbunatatirii activitatilor de recuperare si reciclare a deseurilor de ambalaje; ambalajele sa corespunda unor utilizari multiple; etichetarea cu sintagma ambalaj reutilizabil primirea ambalajelor la schimb sau returnarea cumparatorului a valorii acestuia cand utilizeaza sistemul depozit Indeplinirea obiectivelor privind recuperarea si reciclarea deseurilor de ambalaje pana in anul 2010, constand in: recuperarea a 50% din greutatea deseurilor de ambalaje si reciclarea a 25% din greutatea de ambalaj continute in deseurile de ambalaj recuperate, cu un procent de 15% din greutatea fiecarui tip de material de ambalaj Recuperarea si reciclarea deseurilor de ambalaj se realizeaza de catre agentii economici in doua moduri: individual , utilizand resurse propri si prin transferarea acestei responsabilitati pe baza de contract catre un agent economic legal constituit. Stimularea activitatii de management a ambalajelor si deseurilor de ambalaje: O activitate mnageriala buna in domeniu gestiunii ambalajelor si deseurilor de ambalaje se reflecta in starea calitatii mediului. Realizarea obiectivelor de recuperare reciclare stabilite in Anexa nr.4 din H.G. nr. 349/2002 , etapizat pana in anul 2010, determina refacerea cadrului natural si mentinerea calitatii mediului la nivelul cerintelor europene.
Tabelul 3. Etapizarea obiectivelor de recuperare si reciclare pe perioada 2002 2010
Anul 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 Recuperare *) 2,0 % 5,0 % 10,0 % 17,0% 25,0 % 34,0 % 43,0 % 50,0 % Reciclare **) 0,5 % 2,0 % 3,5 % 5,0 % 8,0 % 12,5 % 18,5 % 25,0 %

*) procent din greutatea deseurilor de ambalaje **) procent din greutatea totala a materialelor de ambalare continute in deseurile de ambalaje recuperate , cu un procent minim de 15% din greutatea fiecarui tip de material de ambalare.

Pentru a determina o mai buna preocupare manageriala in domeniu gestiunii ambalajelor si deseurilor de ambalaje, un rol important il are aplicarea principiilor poluatorul plateste si responsabilitatii producatorului . Actuala legislatie in domeniu stabileste sursele de constituire a Fondului pentru mediu , destinat in special pentru realizarea proiectelor prioritare de protectie a mediului, precum si sanctiuni contraventionale pentru incalcarea atributiilor din activitatea de gestionare a ambalajelor si deseurilor de ambalaje. Fondul pentru mediu , potrivit Legii nr. 73/2000 avea printre sursele de constituire : o cota de 3% din valoarea ambalajelor comercializate de producatori si importatori , cu exceptia celor utilizate pentru medicamente , pentru activitati desfasurate in perioada 7 iunie 2002 2003.

Pentru a stimula direct reducerea poluarii mediului cu deseuri de ambalaje , prin O.U.G. nr. 86 / 2003 de modificare a Legii nr. 73/2000 privind Fondul pentru mediu , s-a stabilit ca obligatie de plata 10.000 lei/Kg din greutatea ambalajelor introduse pe piata nationala de producatorii si importatorii de bunuri ambalate , cu exceptia celor utilizate pentru medicamente. Aceasta suma se va plati numai in cazul neindeplinirii obiectivelor anuale de valorificare si reciclare prevazute de H.G. nr. 349/2002 , plata facandu-se pe diferenta dintre obiectivele anuale prevazute in acesta Hotarare si obiectivele realizate efectiv de agentii economici care introduc pe piata bunuri ambalate. Sanctionarea contraventiilor: se realizeaza conform art. 26 din H.G. nr. 349/2002 privind gestionarea ambalajelor si deseurilor de ambalaje; Constituie contraventii urmatoarele fapte si se sanctioneaza astfel: a) nerespectarea prevederilor de selectare si predare a deseurilor de ambalaje agentilor economici specializati in colectarea deseurilor de la populatie , cu amenda de la 500.000 lei 1.000.000 lei; b) nerespectarea masurilor privind recuperarea ambalajelor reutilizabile cu amenda de la 5.000.000 lei la 10.000.000 lei ; c) nerespectarea masurilor privind utilizarea si reutilizarea eficienta a ambalajelor cu amenda de la 20.000.000 lei la 40.000.000 lei; d) neprimirea ambalajelor reutilizabile la schimb sau returnarea contravalorii cand se utilizeaza sistemul depozit cu amenda de la 30.000.000 lei la 60.000.000 lei; e) neinformarea autoritatii centrale de mediu cu privire la planurile de informare, de recuperare si cantitatile de ambalaje si deseuri de ambalaje gestionate cu amenda de la 40.000.000 lei la 80.000.000 lei; f) nerespectarea cerintelor ce trebuie indeplinite la introducerea pe piata si de neinformare a autoritatii centrale de mediu privind modificarea informatiilor transmise anterior , cu amenda de la 80.000.000 lei la 100.000.000 lei Ordonanta de Urgenta nr. 86/2003 stabileste sanctionarea contraventiei privind neplata obligatiei la Fondul pentru mediu cu amenda de la 10.000.000 lei la 20.000.000 lei pentru persoane fizice si de la 100.000.000 lei la 500.000.000 lei pentru persoane juridice.

Concluzii: 1. Mediul nconjurator are de suferit din cauza diferitelor mrfuri pe care noi le cumpram, din cauza efectelor pe care le produc direct sau indirect prin depozitarea lor ulterioara la haldele de deeuri. De aceea putem contribui fiecare la protejarea mediului nconjurator i prin felul n care ne facem cumpraturile, aadar: - alegei produse care sunt ambalate n materiale biodegradabile, cum este hrtia sau cartonul; - cnd cumprai produse de cosmetic sau pentru curenie sub forma de spray-uri verificai ca acestea s nu conina substane care afecteaz stratul de ozon din atmosfer. Astfel, sunt de evitat cele care conin substana nsemnata cu CFC; - alegei produse confecionate din materiale naturale. Este de preferat un penar din piele unuia din plastic, creioanele colorate - cariocilor, stiloul cu cerneal - pixurilor, nclmintea din piele sau textile - celei din materiale sintetice. 2. Pentru prevenirea polurii sunt necesare activiti de colectare, sortare i anihilare, deoarece resturile menajere conin i deeuri nealimentare (cca. 70-75%: sticl, carton, hrtie, materiale plastice, metale) unele neregenerabile. 3. n mediul urban din ara noastr ar trebuie s se opteze, n principiu, pentru preselectare la domiciliu a substanelor utile, care asigur o recuperare, revalorificare maxim i care ar reduce volumul de transport i poluare a mediului. Aceasta presupune crearea unui sistem de stimulente materiale, dar i penaliti pentru populaie, sistem inexistent la ora actual. 4. Dezvoltarea societii precum i dezvoltarea industrial impun o utilizare din ce n mai intens a energiei electrice i deci o extindere larg a instalaiilor de transpot, distribuie i utilizare a energiei electrice. Deosebitele avantaje determinate de folosirea energiei electrice sunt nsoite ns i de unele efecte negative asupra organismelor vii i asupra mediului ambiant. Cunoaterea acestor efecte i adoptarea de msuri pentru limitarea influenelor negative reprezint una dintre preocuprile importante ale specialitilor n domeniu, dar i a societii n general. 5. Constituirea Fondului pentru mediu si sanctionarea contaventiilor determina cresterea calitatii manageriale in activitatea de gestionare a ambalajelor si deseurilor de ambalaje cu efecte benefice in refacerea si mentinerea cadrului natural.

BIBLIOGRAFIE:

1. Florina BRAN Probleme economice i riscuri economice; 2. Lester BROWN Probleme globale ale omenirii , Editura Tehnic, Bucureti, 1997; 3. * * * Economia , nr. 1-2/1997; 4. * * * Economie i administraie local , nr. 1/1998.; 5.www.ecomagazin.ro/urbanismul-si-efectele-lui-asupra-mediului; 6. www.apmvn.ro/?p=119 7.Radulescu H Poluarea si tehnici de depoluare a mediului, Ed.Eurobit, Timisoara, 2003;