P. 1
Promovarea unui nou produs pe piata

Promovarea unui nou produs pe piata

2.0

|Views: 24,752|Likes:

More info:

Published by: Covaciu Alexandru Mihai on Nov 28, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as ODT, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/28/2015

pdf

text

original

MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII TINERETULUI

SI SPORTULUI
PROIECT
TEMA-PROMOVAREA UNUI PRODUS NOU PE PIATA

ELEV:COVACIU ALEXANDRU
BUTNARIU CRISTINA CLASA:a-XIII-a PROFIL:TEHNICIAN IN GASTRONOMIE

PROFESOR: BOB ANDREEA AN SCOLAR 2011-2012
1.

• CUPRINS-PROIECT

1.Alegerea unei firme:Denumirea,Sediu,date de identificare 2.Alegerea activitatii principale ale firmei 3.Alegere unui produs nou care va fi lansat pe piata 4.Descrierea fluxului tehnologic de obtinere a produsului(materii prime si materiale,utilaje si echipamente necesare,reteta de fabricatie a produsului) 5.Prezentarea produsului 6.Analiza Swot 7.Organigrama societatii 8.Comparatie intre tehnologiile vechi si cele noi folosite la obtinerea produsului 9.Metode eficiente de promovare a produsului 10.Piata tinta 11.Intocmirea unui chestionar adresat clientilor

2.

ALEGEREA UNEI FIRME:DENUMIRE,SEDIU,DATE DE IDENTIFICARE

FIRMA - SC SHOCOQIFT SRL TIP FIRMA -PRODUCATOR PERSOANA DE CONTACT: BOLDIJAR ANDREEA NR IREGISTRARE/J13 /2471/2005 COD FISCAL: RO 17825096 COD CAEN : 133456 TEL:0757756637-0748349211 TEL FIX:O264/243024 FAX: 0233/243024 E-MAIL:SHOCOQIFT _@YAHOO.COM WEB:W.W.W.SHOCOQIFT.RO

JUDETUL CONSTANTA LOCALI TATEA CONSTANTA STRADA INTERIOARA NR 3 COD POSTAL 900300

• SCURT ISTORIC AL FIRMEI

Societatea comerciala Shocoqift S.R.L. Constanta sub actuala denumire s-a infiintat in anul 1998. Conform statutului, obiectul de activitate al societatii este fabricarea ciocolatei si comercializarea produselor de cofetarie-patiserie si a altor produse alimentare de acest gen. Operatiuni de import-export din activitatea proprie,sau demarat dupa 1989 precum si materiilale prime, si produse de cofetariepatiserie. La Brasov prima fabrica de ciocolata apare in anul 1910 cu o capacitate de 12t/24ore. Pana la inceputul anilor 2000 au existat cateva fabrici inzestrate cu utilaje cu o capacitate de 12,5t/24 ore. Dotarea tehnica a unitatilor de prepararea dulciurilor s-a efectuat in Germania,Elvetia si New Zelanda. 3.

• DESCRIEREA FLUXULUI TEHNOLOGIC DE OBTINERE
A PRODUSULUI

Fluxul tehnologic la ciocolata cu menta consta in aprovizionareacumateriiprime,cumarfii:apa,zahar,glugoza, sirop brumat, sirop de apa cu glucoza, cacao, coloranti alimentari si masa de menta,in functie de aroma si gramaj sau culoare. Se obtine compozitia corespunzaroare gramajului si a retetei,se toarna in diferite forme sau tablete se introduc pentru final intr-o baie de ciocolata cu aroma de maenta si se lasa la racit si uscat,dupa care se ambaleaza in functie de evenimentele deosebite ale anului cu numele si data fabricatiei de la obtinerea produsului pana la expirarea termenului de valabilitate a produsului. Acestea sunt de mai multe arome cum ar fi: -caramel,capsuni,lamaie.visine,struguri,lapte,zmeura, menta,amaruie.

4.

5.

• UTILAJE FOLOSITE LA CIOCOLATA CU MENTA

6.

• Prezentarea Produsului Compania Kraft Foods Romania, pe piata ciocolatei din Romania, prezinta consumatorilor noua ciocolata cu menta, o noua reteta de o calitate mai buna, cu un nou design al ambalajului, mentinand acelasi pret si gramaj, se precizeaza intr-un comunicat de presa transmis ziarului financiar exclusiv electronic www.SMARTfinancial.ro. " Piata ciocolatei din România este una dinamica si complexa, cu peste 10 marci promovate si mai mult de 200 de sortimente diferite de produse din ciocolata. În calitatea noastra de lider de piata, avem responsabilitatea de a fi promotori ai inovatiei si calitatii. Datorita contactelor noastre permanente cu consumatorii, întelegerii nevoilor si asteptarilor acestora si traditiei noastre de „expert în ciocolata” de peste 100 de ani, am dezvoltat Poiana cu menta si mai mult, pentru ca aceasta marca sa devina prima optiune de cumparare a tuturor consumatorilor", declara Peter Mueller, Managing Director Kraft Foods România. "Noua reteta, apreciata de peste doua treimi dintre consumatori ca fiind net superioara celei anterioare, confera ciocolatei o textura mai cremoasa, mai delicata si un gust cu adevarat delicios, prin echilibrului perfect dintre menta si cacao. Inca de la lansare, culoarea negru cu verde a fost asociata marcii Milka astfel ca era firesc sa evolueze înspre acest design de un verde aprins, care confera consistenta întregii game si iese în evidenta pe rafturi, produsul neputând trece neobservat si negustat", au explicat oficialii Milca. Incepand cu mijlocul lunii octombrie, Milca cu gust de menta va fiprezenta pe canalele de televiziune cu un nou spot TV, panotaj stradal, aparitii in presa, dublate de evenimente de sampling la nivel national si materiale de plasare în magazine. Creata si lansata in 1995 de KraftFoodsRomania, Milca este ciocolata cea mai bine vanduta din Romania - peste36.000 de tone de ciocolata. Poiana au fost vandute în ultimii 11 ani,ceea ce inseamna mai mult de 360 de milioane de tablete . 7.

Conform studiilor GFK din luna Martie2011 peste 80% dintre consumatorii romani recunosc Milca drept cea mai cunoscuta marca de ciocolata din Romania, iar 54% dintre consumatorii romani considera ca este ciocolata cea mai apreciata de pe piata datorita calitatii sale superioare. Milca le ofera consumatorilor o gama larga de sortimente: ciocolata alba, ciocolata cu lapte sau amaruie,cu menta, ciocolata cu diferite ingrediente (alune, stafide, arahide) sau creme (cappuccino, caramel, iaurt, capsuni, brandy, rom, piersici, cirese). Acest portofoliu extins al marcii Milca reprezinta un pilon puternic al vanzarilor Kraft si genereaza o cota de piata importanta. "Segmentul de tablete este cel mai important din categoria de ciocolata de pe piata din România, iar Kraft detine aproximativ 50% din acest segment, din care marca Milca reprezinta aproape jumatate, fiind cea mai puternica marca de pe piata ciocolatei din România. Gustul este criteriul principal care sta la baza deciziei de cumparare în categoria dulciurilor. Astfel, pentru a ne mentine în topul preferintelor consumatorilor, care devin tot mai exigenti, o îmbunatatire semnificativa a retetei ciocolatei Milca a repezentat urmatorul pas firesc în consolidarea marcii", spune Cristina Radu, Senior Brand Manager Ciocolata.

8.

• Echipamente necesare

• • • • •

Halat Alb -material din bumbac Boneta Alba -spalata,apretata ,calcata Bluza sau camasa alba -in functie de anotimp Manusi de protectie Papuci albi de sala -fara toc Prosop Alb -de bumbac

9.

Reteta fabricatiei
CONŢINUTUL CIOCOLATEI

Ciocolata conţine peste 30 % grăsimi, 15 % proteine, restul fiind diverse arome, conservanţi,lapte şi alţi compuşi, praful de cacao fiind aproximativ 30 %. Lecitina, o fosfolipidă, este nelipsită căciuşurează alunecarea particulelor de cacao şi micşorează vâscozitatea.Flavonoide – dintre care cea mai cunoscută este quercitina, sunt compuşi cristalini din plante,descoperiţi în deceniul IV al secolului trecut de savantul Albert Szent Gyorgyi. Cacaoa este unul dinalimentele cel mai bogate în flavonoide ţi are o capacitate antioxidantă imensă şi capacitatecardioprotectoare. Flavonoidele conţin 10% din compoziţia prafului de pudră. În funcţie de conţinutul decacao, ciocolata are şi un anumit număr de flavonoide. Ciocolata în lapte are o concentraţie mai mică deflavonoide decât ciocolata neagrâ. Acest efect are loc în urma adaosurilor de produse lactate în ciocolată.Ciocolata albă nu conţine deloc flavonoide căci e făcută din unt de cacao.Studiile arată că dacă se consumă flavonoide din alimente se poate diminua riscul dearteroscleroză, un proces legat de bolile cardiovasculare.Acidul stearic – untul de cacao este responsabil de anumite calităţi ale ciocolatei. Acizii graşi carepredomină în untul de cacao sunt graşi saturaţi urmaţi de mononesaturaţi. Cei graşi saturaţi sporesc risculde boli cardiovasculare. Acidul stearic ajută nivelul colesterolului în sânge să nu fie mare.Alţi nutrienţi importanţi din ciocolată: Fosfor – cacao este o excelentă sursă de fosfor, la fel şi ciocolata, prin urmare. Fosforul este cel de-aldoilea mineral bogat în organism după calciu. El joacă un rol esenţial în formarea oaselor şi a dinţilor. Elajută, de asemeni, la creşterea şi regenerarea ţesuturilor şi ajută la menţinerea Ph-ului în sânge. Fosforuleste, implicit, un constituent al membranelor celulare.Magneziu – cacaoa e o sursă excelentă de magneziu, ciocola ta la fel atâ t pentru feme i cât şi pentrubărbaţi. muscu lare, la sănăta tea dentară, la func ţionarea sistemulu i imunita r. 10.

.Analiza Swot
. ANALIZA SWOT - prezentare teoretica SWOT reprezinta acronimul pentru cuvintele englezesti "Strengthts" (Forte, Puncte forte), "Weaknesses" (Slabiciuni, Puncte slabe), "Opportunities" (Oportunitati, sanse) si "Threats" (Amenintari). Primele doua privesc firma si reflecta situatia acesteia, iar urmatoarele doua privesc mediul si oglindesc impactul acestuia asupra activitatii firmei. Punctele forte ale firmei sunt caracteristici sau competente distinctive pe care aceasta le poseda la un nivel superior în comparatie cu alte firme, îndeosebi concurente, ceea ce îi asigura un anumit avantaj în fata lor. Altfel prezentat, punctele forte, reprezinta activitati pe care firma le realizeaza mai bine decât firmele concurente, sau resurse pe care le poseda si care depasesc pe cele ale altor firme. Punctele slabe ale firmei sunt caracteristici ale acesteia care îi determina un nivel de performante inferior celor ale firmelor concurente. Punctele slabe reprezinta activitati pe care firma nu le realizeaza la nivelul propriu celorlalte firme concurente sau resurse de care are nevoie dar nu le poseda. "Oportunitatile" reprezinta factori de mediu externi pozitivi pentru firma, altfel spus sanse oferite de mediu, firmei, pentru asi stabili o noua strategie sau a-si reconsidera strategia existenta în scopul exploatarii profitabile a oportunitatilor aparute. "Oportunitati" exista pentru fiecare firma si trebuie identificate pentru a se stabili la timp strategia necesara fructificarii lor sau pot fi create, îndeosebi pe baza unor rezultate spectaculoase ale activitatilor de cercetare-dezvoltare, adica a unor inovari de anvergura care pot genera chiar noi industrii sau domenii aditionale pentru productia si comercializarea de bunuri si servicii."Amenintarile" sunt factori de mediu externi negativi pentru firma, cu alte cuvinte situatii sau evenimente care pot afecta nefavorabil, în masura semnificativa, capacitatea firmei de a-si realiza integral obiectivele stabilite, determinând reducerea performantelor ei economico-financiare. Ca si în cazul oportunitatilor, "amenintari" de diverse naturi si cauze pândesc permanent firma, anticiparea sau sesizarea lor la timppermitând firmei sa-si reconsidere planurile. 11.

Aplicarea analizei SWOT este facilitata daca sefoloseste o lista de probleme care trebuie urmarite încadrul analizei si ale caror raspunsuri sunt relevante pentru evaluarea situatiei de fapt a mediului si a firmei. Anvergura necesara pentru a fi cu adevarat probleme strategice, sa aiba legatura cu planurile strategice si sa ofere indicii semnificative pentru evaluarea judiciozitatii acestora si, la nevoie, pentru reconsiderarea lor. O parte din principalele probleme de urmarit SWOT sunt prezentate în continuare, ele pot referinta pentru efectuarea unei analize, dar pot sa fie completate cu alte probleme specifice firmei Probleme de urmarit în analiza firmei: A. în cadrul analizei fi folosite drept si este preferabil în cauza.

Cu privire la "Punctele forte" esentiale:
- suficienta resurselor financiare disponibile;

existenta unei competente distinctive pe unul sau mai multe din planurile: ◘ managerial; ◘ organizatoric; ◘ cercetare-dezvoltare; ◘ calitatii produselor si/sau serviciilor; ◘ pregatirii personalului, ◘ costurilor; ◘ comercial, etc. - posedarea unor brevete de inventii de produse si tehnologii care confera firmei avantaj competitiv; - posedarea unor abilitati deosebite în materie de inovare a produselor si/sau tehnologiilor; -detinerea pozitiei de lider sau de vârf de piata; 12.

-posedarea unor abilitati comerciale deosebite;
-posibilitatea de a practica economia de scara;

- existenta unui sistem bine organizat si eficace de planificare strategica; - viteza de reactie decizionala la modificarile produse în mediul intern sau extern, - calitatea culturii de întreprindere B.

Cu privire la "Punctele slabe" potentiale:

- inexistenta unei directii strategice clare; - lipsa unor abilitati sau competente deosebite; - existenta unei infrastructuri neadecvate, uzate fizic sau moral; - lipsa competentei manageriale; - deteriorarea continua a pozitiei competitive; - erodarea imaginii firmei în perceptia detinatorilor de interese; - vulnerabilitatea la presiunile concurentei; - reducerea ponderii pe piata; - existenta unor dezavantaje competitive (handicap tehnologic, costuri ridicate); - mentinerea unui nomenclator inadecvat de produse si/sau servicii (prea larg sau prea îngust); - atentie precumpanitoare data problemelor curente în detrimentul celor de perspectiva. Probleme de urmarit la analiza mediului: A. Cu privire la "Oportunitati" potentiale: - cresterea rapida a pietei; - posibilitati de extindere a nomenclatorului de produse si/sau servicii; - existenta cererii de noi produse si/sau servicii pe pietele existente sau pe piete noi;
13.

posibilitati de integrare verticala;

-manifestarea unei stari de stagnare sau regres la firmele concurente; -posibilitati de încheiere a unor aliante, acorduri etc. -posibilitati de încheiere a unor contracte de leasing, factoring, franchising. B. Cu privire la "Amenintari" potentiale: - adoptarea unor reglementari legislative sau normative restrictive cu impact nefavorabil; - intrarea intr-o perioada de recesiune economica la nivel national sau international; - schimbari demografice nefavorabile; - schimbari ale nevoilor, gusturilor sau preferintelor clientilor; - crestere mai lenta, stagnare sau chiar recesiune a pietei; - intrarea unor noi competitori pe piata; - cererea crescânda pentru produse de substitutie; - presiunea crescânda a concurentei; - puterea crescânda de negociere a furnizorilor si/sau a clientilor; - vulnerabilitate la fluctuatiile mediului de afaceri. Analiza SWOT se poate desfasura la scara ansamblului firmei sau, pentru adâncirea investigatiei si conturarea unor concluzii mai detaliate, la cea a domeniilor functionale din cadrul firmei: marketing, vânzari si distributie, cercetare- dezvoltare, productie, financiar si personal - relatii de munca.

14.

ORGANIGRAMA UNITATI SC. CHOCOGIFTS.R.L.

DIRECTOR GENERAL

DIRECTOR ADJUNCT

DIRECTOR ADMINISTRATIV

DIRECTOR ECONOMIC

DIRECTOR DE PRODUCTIE

ADMINISTRATOR

SEF SECRETAR

SECRETAR

SEF DE SALA

SEF CONTABIL

SEF DE PRODUCTIE

MAGAZIONER

CONTABIL

MUNCITOR

PERSONAL PAZA

PERSOANA DE INTRETINERE

DISTRIBUITOR MARFA

15.

COMPARATIE INTRE TEHNOLOGIILE VECHI SI CELE NOI

FOLOSITE LA FABRICAREA PRODUSULUI Comparatie Industriala Procesul de preparare a ciocolatei a ramas neschimbat pana la mijlocul anilor 1700 cand revolutia industriala in floare a schimbat cursul istoriei pentru acest aliment dulce si minunat si pentru nenumaratii sai fani. In primul rand, ciocolata si-a schimbat forma. Acum nu mai era o bautura, ci era solida si era savurata sub forma unei bomboane rafinate. Noile masinarii puteau sa creeze ciocolata solida si sa o si produca in cantitati uriase. Fiind produsa in cantitati atat de mari, delicatesa putea fi cumparata destul de ieftin, facand-o astfel accesibila publicului larg.
Unul dintre cele mai importante inovatii aduse de revolutia industriala a fost inventia presei de cacao. Inventata in 1828 de catre chimistul german, Conraad Van Houten, aceasta masinarie storcea untul de cacao facand astfel cacaoa mai consistenta si mai ieftina de produs. In 1875, Daniel Peter si Henri Nestle s-au asociat pentru a introduce laptele in ciocolata. Aceasta ciococlata cu lapte a devenit rapid foarte populara. Sclavia a continuat pentru mai mult de 2 secole si a fost abolita in toate tarile abia in 1888. Nevoia de forta de munca pentru a raspunde cererilor in crestere pentru producerea de zahar si ciocolata au continuat in acelasi ritm si, in multe tari tropicale, conditiile de munca deplorabile au continuat chiar si dupa abolirea oficiala a sclaviei. In America au existat persoane care s-au opus acestor conditii crunte de munca. In 1910, producatorul de ciocolata, William Cadbury, a invitat cateva companii de ciocolata ca sa-l insoteasca intr-un boicot impotriva cumpararii de cacao de pe acele plantatii care supuneau muncitorii la conditii grele de munca. In acelasi an, o audienta la Congresul Statelor Unite a dus la interzicerea formala a comercializarii de cacao produsa prin exploatarea sclavilor de pe aceste plantatii. Noile tehnologii au facut ciocolata disponibila oricui, aceasta incepand sa apara nu numai ca o bomboana ci a inceput sa fie folosita si ca ingredient in prepararea de prajituri si diferite produse de patiserie.Publicitatea a transformat ciocolata in ceva ce toti oamenii, dar in mod special femeile si copiii isi doreau sa guste in fiecare zi. Ciocolata la micul dejun a devenit extrem populara iar consumul batoanelor de ciocolata era incurajat ca pe o sursa de energie. 16.

Armata este cea care a imprastiat iubirea pentru ciocolata pe intreg globul. Tendinta a inceput la sfarsitul secolului al 19-lea, cand regina Victoria a trimis cadouri de ciocolata soldatilor ei, cu ocazia Craciunului.Popularitatea bomboanelor de ciocolata a explodat pur si simplu dupa Primul RazboiMondial, cand ciocolata a fost inclusa drept ratie fiecarui soldat inrolat. Pana in 1930, existau deja 40.000 de diferite tipuri de ciocolata. Astazi, mai exista inca cativa producatori care detin propriile plantatii de cacao, insa plantatiile Europene si Americane au disparut. Acum fermierii independenti sau grupurile cooperative din Africa si Indonezia sunt cei ce produc majoritatea proviziilor de ciocolata din lume. In timp ce tehnologia poate grabi productia, arborele de cacao este inca cultivat manual, iar producatorii trebuie sa obtina cacao de la fermieri.

17.

METODE EFICIENTE DE PROMOVAREA

PRODUSULUI
Aşteptările sau credinţele consumatorilor despre ceea ce aşteaptă să primească de la produsele achiziţionate; aceste aşteptări iau naştere pe baza experienţei anterioare, a afirmaţiilor făcute de prieteni şi a afirmaţiilor venite din partea firmelor. Pentru formarea unei reputaţii bune în rândul clienţilor, trebuie ca în mod constant să oferiţi produse de o calitate cerută de clienţi. Ambalajul, marca şi eticheta produsului sunt lucruri care realizează vânzarea produsului şi ajută la o cunoaştere mai rapidă a produsului căutat faţă de celelalte produse de acelaşi fel. Fiecare client doreşte ca la cumpărarea unui produs să facă achiziţia cea mai bună la un preţ cât mai mic să cumpere un produs cât mai bun. Comerţul din zilele noastre este unul bazat pe diversitate şi concurenţă între produse şi producători de pe piaţă. Vânzarea produselor nealimentare şi promovarea acestora către client se realizează mai bine şi mai uşor cu ajutorul acestor trei lucruri foarte importante marcă, ambalaj, etichetă. Cu cât ambalajul unui produs este mai bine realizat având un design care iese in evidenţă faţă de produsele similare păstrând calitatea produsului în condiţii bune şi punându-le în valoare foarte bine cu atât va avea o mai mare atracţie la public; făcându-l pe acesta să achiziţioneze acest produs mult mai uşor decât altele asemănătoare. Marca este un element important în strategia comercială a unei firme, deoarece permite identificarea ofertei agentului economic respectiv şi diferenţierea acesteia în raport cu concurenţa. Pe de altă parte, marca oferă consumatorilor posibilitatea de a se orienta spre produsele de calitate superioară, puse la dispoziţie de către producătorii care şi-au câştigat deja un renume pe piaţă. Considerată deseori ca fiind bunul cel mai de preţ al unei întreprinderi, marca serveşte atâta producătorului cât şi consumatorului. Eticheta reprezintă un mijloc de identificare a produselor, de informare simplă şi rapidă a consumatorilor, de educare a acestora, de înlesnire a operaţiilor comerciale, dar şi de promovare a produselor pe piaţă. Pentru reducerea efectelor negative pe care produsele şi ambalajele le pot avea asupra mediului ambiant, într-o serie de ţări au fost introduse sisteme de marcare ecologică. 18.

Marca ecologică are rolul de a certifica în faţa consumatorilor calitatea ecologică a unui produs şi ambalajului acestuia. Utilizarea mărcilor este o altă componentă a structurii activităţii promoţionale care polarizează atenţia echipelor manageriale din companiile producătoare şi distribuitoare. Mărcile sunt folosite în strânsa relaţie cu percepția acestora de către consumatorii finali. Îndeplinind funcţii multiple, în marketingul modern sunt create mărci de producţie sau de comerţ. Mărcile de producţie sunt aduse in atenţia consumatorului în mod diferenţiat pentru fiecare serviciu sau produs în parte, în schimb mărcile de comerţ care se bucură de o mare extindere prin crearea lanţurilor de distribuţie reunesc sub aceeaşi marcă o mare varietate de produse sau servicii care sunt vândute de acelaşi comerciant. În cazul mărcilor de comerţ comerciantul sau vânzătorul işi asumă sarcina deloc uşoară de a garanta clientului un anumit nivel calitativ,indiferent de identitatea producătorului. În multe astfel de situaţii vânzătorii dispun exclusiv de laboratoare de încercări si de ataşare a nivelului calitativ pentru produsele alimentare cat şi pentru mărfurile nealimentare. Potrivit specialiştilor mărcilor trebuie să li se confere multiple atribuţii care să sporească forţa promoţională, perceptibilitate ridicată, omogenitate,distincţie,putere de evocare, personalitate, capacitate de memorizare, notorietate şi asociativitate. Problema utilizări mărcilor este deosebit de importantă nu numai prin prismă activităţii de promovare,ci şi pe un plan mai larg, respectiv privind însăşi aspectele fundamentale ale existenţei unei mărci sau companii pe o anumită piaţă. În acest context se urmăreşte conturarea şi cunoaşterea, valorilor mărcii.

19.

1. PIATA TINTA A PRODUSULUI Aceasta lucrare încearca sa abordeze lansarea unui nou produs de ciocolata pe piata româneasca al firmei ciocogift. Produsul se numeste Ciocolata cu Menta, iar tipul de piata careia se adreseaza este selectiva, dat fiind faptul ca este un produs premium, cu o calitate superioara produselor anterioare, destinat unui grup cu gusturi mai sofistricate. În ceea ce priveste pretul, se va aborda strategia valoare ridicata, având un pret mai mic decât al concurentei pentru acelasi gramaj, dar cu o valoare ridicata. Distributia va fi de asemenea selectiva, abordand o metoda moderna de distribuire,facandu-se in urma comenzi prin internetsau furnizori . Produsul va beneficia de o promovare de exceptie, începând chiar din perioada identificarii grupului tinta si terminând cu o campanie cu un buget considerabil. 2. Stabilirea modului de afaceri: Identificarea grupului tinta va fi facuta atât prin o analiza a consumatorilor produselor cu caracteristici simlare produsului nostru, produse ce contin combinatia ciocolata si menta, cât si prin lansarea unui chestionar. Grupul tinta este constituit din consumatorii de ciocolata crema la borcan care doresc un gust nou, în afara de cel traditional de ciocolata sau ciocolata cu vanilie. Acest grup de consumatori are gusturi mai sofisticate si are o putere de cumparare peste medie, fiind dispus sa achizitioneze respectivul produs. Astfel, segmentul tinta îl formeaza cei cu vârsta cuprinsa între 22 si 35 de ani, deci cei care au terminat deja facultatea, carora salariul le permite o putere de cumparare peste medie si au si un anumit stil de viata. Vorbim de tineri cu un loc de munca ce le ofera un salariu decent, deci au si o educatie de un anumit standard - atât profesionala, cât si în ceea ce priveste gusturile cu privire la calitatea produselor. Astfel, probabil dimineata nu au prea mult timp la dispozitie, doar cât îsi beau cafeaua sau ceaiul si servesc un mic-dejun rapid si lejer, dar care sa le ofere necesarul de energie pâna la orele prânzului. Borcanul de ciocolata crema Finetti Premium Mint are un design care îi confera o oarecare distinctie, astfel încât persoana care achizitioneaza produsul îl poate consuma atât acasa, cât si la birou, produsul dispunând de “eticheta” necesara pentru a putea fi lasat pe birou, fara sa creeze cumparatorului sentimentul ca are pe masa un produs destinat unei categorii de cumparatori care doresc în primul rând produse ieftine, de multe ori de o calitate îndoielnica, nu foarte înalta, ci dimpotiva, sentimentul ca are ceva îndeajuns de rafinat, în concordanta cu stilul personal, cu situatia lui economica si sociala. 20.

În rândul celor de peste 45 de ani, pe lânga cei care consuma produsul nostru datorita gustului de menta special, sau stilului de viata, mai sunt si cei care încep sa aiba o mai mare grija de starea lor de sanatate si ar vrea o crema de ciocolata mai usoara, nu foarte dulce si care poate fi consumata fara a provoca senzatii nedorite precum cea de satietate în urma consumarii unui desert consistent precum o alta crema de ciocolata în combinatia ciocolatavanilie. Concurentii directi sunt Nutella, Primola si Milky Way, însa diferenta principala consta în senzatia de prospetime pe care o ofera gustul de menta specific ciocolata cu menta, apoi aspectul spiralat (pe care îl are si Milky Way, dar aceasta nu are varietatea de ciocolata crema cu menta) de aici rezultând un avantaj competitiv destul de important.

21.

INTOCMIREA CHESTIONARULUI ADRESAT CLIENTILOR 1. Sunteti consumator de ciocolata ? a)Da b) Nu 2. Cunoasteti produsul "CIOCOLATA CU MENTA" ? a)Da b) Nu 3.Consumati produsul "CIOCOLATA CU MENTA" ? a)Da b) Nu 4.Care este parerea dvs. cu privire la gustul ciocolatei "CIOCOLATA CU MENTA" ? a) gust excelent b)gust placut c) gust nesatisfacator d)indiferenta 5. Cum considerati ca este ambalajul ciocolatei "CIOCOLATA CU MENTA" ? Apreciati cu note de la 1-5. Nota:....... 6. Din punct de vedere al pretului, ciocolata "CIOCOLATA CU MENTA" este: a)foarte ieftina b) acceptabila c) scumpa d)deosebit de scumpa

22.

7.

Care este opinia dvs. privind calitatea ciocolatei "CIOCOLATA CU MENTA" ? a) calitate excelenta b)calitate buna c) calitate acceptabila d)calitate proasta

8. Daca ati face un clasament al produselor de ciocolata, pe ce loc a-ti plasa ciocolata "CIOCOLATA CU MENTA" ? ................................................................................................. ................................................................................................. 9. Ati recomanda ciocolata "CIOCOLATA CU MENTA" unui prieten? a. categoric nu b. probabil ca nu c. probabil ca da d. categoric da 10. Cand ati mancat ultima oara o ciocolata "CIOCOLATA CU MENTA"? a) in ultima saptamana b) in ultima luna c) acum mai mult de o luna 11 Ce varsta aveti ?
a) 10 - 30 ani b) 30 - 40 ani c) peste 40 ani

12. Sexul : a) Masculin b) Feminin 23. 13.Ce venit aveti?

a) pana in 5 mil./lei/luna b) intre 5 si 10 mil/lei/luna c) peste 10 mil/lei/luna • NOTA:

24.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->