Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Balanta Munca Si Viata Personala
Balanta Munca Si Viata Personala
legatura directa intre venituri si fericire, cu alte cuvinte, daca scopul balansarii vietii personale cu munca este atingerea acestui prag al fericirii, nu ar trebui sa ne fie teama, deoarece mai putini bani (care ar putea rezulta dintr-un echilibru care inclina mai mult spre viata personala decat spre munca) nu inseamna sanse reduse de a fi fericit. Un studiu realizat recent in SUA reliefa ca americanii muncesc in medie peste 47 ore pe saptamana, fara a lua in calcul timpul de tranzit la si de la locul de munca. Cred ca in Romania, ne-ar fi si frica sa facem acest studiu (ma refer aici la sectorul privat, desigur), deoarece s-ar putea sa ii depasim lejer pe americani. Daca mai punem la socoteala si faptul ca dureaza din ce in ce mai mult sa ajungi la birou si sa te intorci de acolo (traficul din ce in ce mai aglomerat, locurile de munca din ce in ce mai departe de centru, ba chiar de multe ori in afara orasului, din motive financiare), probabil ca avem sanse mari sa fim campioni europeni ai timpului total petrecut la sau in legatura cu locul de munca. Sunt inca prea multe companii care au un program de lucru extins, chiar si in zilele de weekend (ceea ce, in afara de situatiile cu foc continuu in care ar trebui in opinia mea acordate compensatii de timp liber angajatilor, este o mare eroare). Dar acest program prelungit generalizat in Romania, din pacate, nu genereaza o performanta asemanatoara din punct de vedere al productivitatii. Oare ce se intampla? Cred ca uneori incercam sa ne ocupam la birou de problemele de acasa si invers, ceea ce este contraproductiv si ar trebui, pe cat posibil, evitat. In plus, se merge de multe ori pe ideea ca daca tot stam de dimineata pana seara la munca, de ce sa mai si muncim? Iar aici, cel putin pentru cei care au si ambitii profesionale, nu se lasa doar dusi de val cu privire la un program de munca extensiv, se impune un management personal al timpului mult mai bun, sunt convins (stiu de fapt din proprie experienta) ca in general, taind putin colturile, poti face in patru ore ceea ce poti face in opt ore, cu conditia sa nu lucrezi chiar la saiba unde productivitatea nu poate fi mult imbunatatita. Am citit recent de fapt o carte (evident bestseller) cu titlul saptamana de lucru de 2 ore, in fapt o exagerare a beneficiilor de timp pe care o abordare pragmatica ti le poate aduce, fara sa iti afecteze randamentul sau rezultatele la birou, ba chiar dimpotriva. Pentru a aborda problema si dintr-un alt punct de vedere, un echilibru intre munca si viata este in anumite situatii foarte greu de obtinut: femeile au in particular un mare dezavantaj din acest punct de vedere, pentru ca daca vor o familie si copii, pentru ele aceasta decizie este una transanta si care, cel putin pe termen scurt, pune in mod clar prioritatea in plan personal si familial, lasand activitatea profesionala pe planul second. Insa, cu conditia sa fie o decizie asumata, echilibrul necesar se poate reface, mai ales cu intelegerea angajatorilor (care, din ce in ce mai mult, par dispusi sa ajute in asemenea situatii, separat de obligatiile legale pe care e foarte bine ca le au) dar, in primul rand, cu intelegerea familiei