Tudor Vianu crede ca ,, de la Eminescu incoace, Lirica noastra nu a cunoscut o r ealizare mai de seama si mai originala decat opera

lui Arghezi'' Opera lui Arghezi este vasta ingloband poezie: ,,Cuvinte potrivite'' in 1927 si ,,Psalmi\\ si ,,Flori de mucgai'' i 1931, ,,Peizaje'', ,,Hore'', ,,101 poeme'' s i proza ,,Cimitirul Buna-Vestire'',,Bilete de papagal''. Autorul isi prezinta opera astfel: ,, Toata viata am avut idealul sa fac o fabri ca de jucarii si lipsindu.m instalatiile, m-am jucat cu ce era mai ieftin in lum ea civilizata: materialul vagabond al cuvintelor date'' Lirica argheziana se imparte in patru mari directii: poezia filosifica, conditia poetului si a poeziei, lirica erotica si poezia universului marunt. Poezia filosofica isi trage substanta din singuratatea ca fiinta ganditoare a om ului din univers :,,Tare sunt singur Doamne si piezis/ Copac pribeag uitat in ca mpie/ Cu fruct amar si cu frunzis/ Tepos si aspru-n indarjire vie''. In poezia ,,Portret'' A. se defineste printr-o gama de trasaturi generate de put ernica framantare interioara ,,Sunt ngher, sunt si diavol si fiara si alte aseme ni/ Si ma framant in sine-mi ca taurii-n belciug.'' ,,Psalmi constituie baza poeziei filosofice argheziene pt ca ii asa cu afirma Ni colae Balota: ,,Contin situatia repetate, insistenta a omului in fata adevarului '. Ce mai adesea poetul se plange de absenta divinintatii conturand mai multe ipostaze de ale sale cu Dumnezeu: cautarea ,,Ard catre tine incet ca un ta ciune/ Te caut mut, te inchipui, te gandesc'', nevoia de certitudine ,,Vreau sa te pipai si sa urlu: Este!'', comunicarea ,,Seara stau cu Dumnezeu de vorba in p ritvorul meu'', revolta ,,Cercasem eu cu arcul meu/ Sa te rastorn pe tine Dumnezeu/'' O alta dominanta filosofica argheziana este moartea, fie perceputa cu resmenarea mioritica i ,,De-a v-ati ascunselea'', fie inteleasa ca o spaima terifianta de neant in poezia ,,Duhovniceasca'' unde simbolul este fuga de pe cruce. O a doua irectie este cea a conditiei poetului si a poeziei. Arghezi are doua ar te poetice, poezii in care isi exprima conceptia asupra artei scrisului: ,,Testa ment'' si ,,Flori de mucigai''. In prima poetul construieste ideea cartii-treapt a, a mostenirii spirituale transmise intre generatii: ,,Ca sa schimbam acum intaia oara/ Sapa-n condei si brazda-n calimara/ Batranii au adunat printre plavani/ Su doarea muncii sutelor de ani'' Incepand cu vol al doilea T.A. isi contureaza conceptia unica, schitand inca din poezia ,,Testament'':,,Din bube, mucegaiuri si noroi/ Iscate-m frumusete si pre turi noi''. Versurile exprima estetica uratului, iar poezia exemplara este ,,Flo ri..'' Lirica erotica argheziana se revendica din cea eminesciana, iar sent dominant nu este implinirea, ci asteptarea: ,,Apropiata mie si otusi departata/ Logodnica d ea pururi sotie, niciodata'' (,,Cantare'') Pe langa Emil Garleanu si G. Toparceanu, Arghezi ramane un poet fascinat de lume a vietuitoarelor marunte, scriind adesea fabule si poezii pt copii. Acestea ilus treaza nevoia de intoarcere in paradisul pierdul al copilariei: ,,Fa-te suflet c opil/ Si strecoara-te tiptil/ Prin porumb cu mot si ciucuri/ Ca sa poti sa te ma ibucuri''