Sunteți pe pagina 1din 3

Saa

Caracterizare directa : portretul facut de narator si de alte personaje ,autocaracterizarea : ,, frumoasa ,sensibila ,eleganta ,instruita; ,, Sasa e un inger ,,De sub perdele albe de tara se ivi un chip rotund de fata,care,dand din obrazurile noua ale musafirilor,se facu stancojiu" ,,Ptiu,sa nu fie deochi ! ca frumoasa mai esti " ,, Ea purta o rochie de fular alb cu o cingatoare de panglica ,ce-I cadea pe o parte , in doua lungi capete .Cand trecea pe langa dansul,stofa il atingea peste genunchi,cu mladieri parfumate.I se parea ca nu vazuze nici o rochie mai bine croita si mai simpatico.Ar fi vrut sa puie man ape capatul panglicei si s-o mangaie. Sasa Comanesteanu e o femeie practica,pozitiva,epitropul fratilor ei si vechilul mosiei lor commune,e o fata batrana ,simpla ,cultivate,dar nu culta,o fiinta absolut normala,poate chiar cam comparata cu eroinele de roman. Ea ar fi un suflet de duzina,daca n-ar fi in sufletul ei acel elan ,acea aspiratie la bine si chiar la sacrificiu,si daca in sufletul ei,din toata fiinta ei ,n-ar radia acea caldura sufleteasca ,acea caldura tainica,de care vorbea poetul si daca ea n-ar avea acea distinctie morala,care face din aceasta femeie un tip estetic desavarsit. Caracterizarea indirecta : prin propriile ganduri ,simtiri si actiuni, prin comentariul naratorial ;portret caracterologic;prin mediul in care traieste ;prin monolog interior . Trasaturi morale : reies in mod direct , din faptele ,vorbele si gandurile eroinei. Dragostea Sasei pentru Matei este o iubire lucida, izvorata dintr-o conceptie trainica de viata, puternica, cu o bogatie de nuante ale trairii. Discretia si o pudoare a simtirii se ingemaneaza cu statornicia si bunatatea sufletului Sasei. O cochetarie simpla, semn al feminitatii structurale este semnalata de scriitor, care e un observator atent; primind vizita neasteptata a lui Matei, in timp ce vorbea, isi strangea parul la tample, razand... Se vedea ca trecuse in fuga, pe la oglinda, spre a-si strange suvitele de pe frunte. Obrajii ei, care se colorasera mai mult ca de obicei, reluau incetul cu incetul seninatatea lor obisnuita. Dar ceea ce este mai trainic in fiinta ei, este legatura puternica cu familia, cu locurile natale: Mihai trebuie sa vie in toti anii acasa, aci unde s-a nascut, unde suntem noi, spune Sasa. In sat, participa cu vorba blanda si inteleapta, ca si cu fapta, la bucuriile si necazurile oamenilor. In biserica, saluta oamenii, se opreste si intreaba de sanatatea copiilor, de treburile gospodariei. ,,Sasa,orfana,devenise mama fratilor ei orfani si pazitoare numelui si averei ce-i ramasesera de la parinti"

,,Ti-am spus de atatea ori:eu am o familie,fara sa ma marit;daca m-as marita,as avea doua,si as fi,desigur,mama rea." ,,Tata-sau murise de vreo trei ani,iar mama-sa cu mult inainte, lasand-o cu trei frati mai mici.Parintii ei traisera la tara, ea era nascuta acolo, crescuta pe langa tata-sau in idei statornice de iubire a pamantului stramosesc.Comanestenii jucasera un rol insemnat in toate miscarile nationale.Conu Costica,tata-sau,fusese exilat in `48.Doi frati ai lui mai mari,Iancu si Neculai,traisera mult timp in surghiun.Astfel ca,printr-o inlantuire fireasca a lucrurilor,Sasa, orfana,devenise mama fratilor ei orfani si pazitoarea numelui si averei ce-i ramasesera de la parinti.Numai cateodata,iarna,se ducea la Bucuresti,unde casa lor se pastra cum fusese pe vremea cand traiau batranii.Starea ei sociala de fata mare ar fi fost foarte greu de tinut, de nu ar fi urmat in mod natural din nenorocirile ce o lovisera si devotamentul cu care isi crescuse fratii mai mici.Numai conu Dinu Murgulet,vechi prieten al lui tata-sau,indraznea cateodata s-o intrebe de ce nu se marita. Trasaturi fizice : portretul fizic ,realizar direct de catre autor,sugereaza trasaturile morale,avand efecte surprinzatoare asupra celor din jur. ,,Acuma am si imbatranit,adauga ea,parca nu i-ar fi desplacut,pe cat zicea sa vorbeasca despri asta. Eroina reunete toate calitaile unei femei mature,legat de familia sa,de pmntul strmoesc i de viaa conjugal n care se pregtete s intre alturi de Matei.Saa l iubea n secret pe Matei nc din copilrie dar acesta a considerat-o ntotdeauna doar o bun prieten.Dup ce coana Diamandula l-a rigat s se uite mai atent la Saa acesta i schimb prerea despre ea i observ feminitatea,gingia,elegana i simul umorului,dar i inteligena de care d dovad n administrarea moiei. Dei ajuns la maturitate manifest nelegere n ceea ce-i privete pe tineri,i chiar manifest simpatie pentru relaia dintre Tincua i Mihai.D dovad de maturitate i n ceea ce privete dragostea pe care i-o purta lui Matei astfel c atunci cnd observ c acesta este indecis se hotrte s plece o perioad,lsndu-i rgazul s-i cunoasc mai bine sentimentele.Cnd se ntoarce i mrturiete c o iubete i cei doi se cstoresc. Saa se remarc prin putere de sacrificiu i cldur sufleteasc.D dovad de sacrificiu cnd n urma morii premature a prinilor ea a hotrte s aib grij de moie i de fraii ei mai mici .De cldur sufleteasc d dovad atunci cnd are grij de coana Diamandula,cnd l privete i ascult cu nelegere pe btrnul Dinu Murgule,dar i n relaiile cu ranii care slujeau pe pmnturile sale.tie s se fac ascultat i respectat att fa de arani ct i faa de cei care aveau aceeai clas social ca i ea.