Cuvant Tudor Arghezi Poezia Cuvant , de Tudor Arghezi, deschide volumul Carticica de seara , fiind o opera lirica, o arta

poetica. Opera lirica este opera in care poetul, prin intermediul eului liric, isi exprim a in mod direct ideile, sentimentele, emotiile, cu ajutorul figurilor de stil si al imaginilor artistice. Titlul poeziei, Cuvant , un substantiv nearticulat, face referire la tema poeziei s i orienteaza discursul liric. Poezia este o arta poetica, o opera literara in care sunt reflectate principiile si conceptia despre arta a creatorului prin intermediul mijloacelor artistice. Astfel, titlul poate fi interpretat drept prefata, cuvant inainte , o introducere i n lumea cartii, dar poate semnifica si actul creatiei, lumea imaginara a acestei a. Poezia este alcatuita din trei strofe, inegale ca numar de versuri (13, 5, 10) si un vers final, despartit de restul poeziei printr-o pauza grafica. Eul liric isi face simtita prezenta pe tot parcursul discursului liric, prin mar ci lexico-gramaticale: verbe si forme pronominale la persoanele I si a II-a: vrui , -ti , fac , am ales , am voit , mi , nu stiu , as fi voit , sa fac , sa strecor , u stii , am rascolit . Tot o marca a prezentei eului liric este adresarea directa catre cititor ( cititor ule substantiv in cazul vocativ). Inca din prima strofa se evidentiaza aceasta relatie dintre creator si cititor. Darul pe care creatorul il face cititorului, o carticica , este o valoare spiritual a; folosirea diminitivului carticica ne poate sugera ideea ca lumea cuprinsa intr e paginile sale este o lume miniscula, un univers al boabei si al faramei . Pentru a crea acest univers, eul liric se inspira din viata, surprinsa in toate manifes tarile sale. Se observa orientarea spre o lume minuscula (a micilor vietuitoare ): Din slove am ales micile Si din intelesuri furnicile. Am voit sa umplu celule Cu suflete de molecule. Aceasta lume a micilor vietuitoare, care il inspira pe poet,este asociata cu ins trumentele muzicale, o modalitate de a sugera muzicalitatea creatiilor poetice: Mi-a trebuit un violoncel: Am ales un brotacel Pe-o foaie de trestie-ngusta. O harpa: am ales o lacusta, Cimpoiul trebuia sa fie un scatiu Si nu mai stiu... Tot aici se evidentiaza vocatia demiurgica a creatorului; el pare sa recreeze lu mea, sa-i dea alte sensuri (de fapt, creeaza o lume noua, imaginara, pornind de la cea reala). In strofa a doua se continua aceasta idee ca realitatea prezentata in opera lite rara este transfigurata artisic: Farmece as fi voit sa fac Si printr-o ureche de ac Sa strecor pe-un fir de ata Micsorata, subtiata si nepipaita viata Pana-n mana, cititorule, a dumitale. Sentimentul pe care eul liric il are fata de acela care ii va citi creatia este cel de respect, fapt sugerat prin folosirea pronumelui personal de politete dumit ale . Strofa a treia surprinde, prin intermediul unei insiruiri de metafore, elemente ale universului imaginat de eul liric: Macar cateva crampeie, Macar o tandara de curcubeie, Macar nitica scama de zare, Nitica nevinovatie, nitica departare.

As fi voit sa culeg drojdii de roua Intr-o carticica noua, Parfumul umbrei si cenusa lui. Nimicul nepipait sa-l caut vrui, Acela care tresare Nici nu stii de unde si cum. Versul final: Am rascolit pulberi de fum... evidentiaza inefabilul actului de crea tie, unicitatea lui, dar si nelinistile, incertitudinile pe care le implica. Idei similare acestei creatii identificam intr-o alta arta poetica a lui Arghezi , poezia Testament . Pentru a-si transmite ideile si sentimentele, eul liric apeleaza la figuri de st il precum: metafore, repetitii, enumeratii, epitete, inversiuni. Prozodia poeziei se remarca prin originalitate. Masura versurilor este inegala; rima este predominant imperecheata, dar, la un numar inegal de versuri, apare ca te un vers liber (fara rima). Deoarece poetul, prin intermediul eului liric, isi transmite in mod direct conce ptia despre actul creatiei, apeland la imagini artistice si figuri de stil, poez ia Cuvant , de Tudor Arghezi, este o opera lirica, o originala arta poetica.