Riga Crypto si lapona Euigel Ion Barbu I.

Contextul aparitiei n spatiul deloc ntins al operei poetice a lui Ion Barbu, coexista cteva forme de li rism fiecare ajunsa la expresia perfecta, ag. nct n toate ciclurile sale exista capo dopere, O asemenea capodopera este balada Riga Crypto si lapona Enigel, inclusa n ciclul Uvedenrode din volumul Joc secund -1930. II. ncadrare ntr-o categorie, curent literar modernism Riga Crypto si lapona Enigel este o poezie modernista, n primul rnd pentru ca este rezultatul unei sinteze inedite ntre doua domenii considerate, n mod traditional, disjuncte: poezia si geometria. Pe de alta parte, aceasta poezie ncalca toate co nventiile constitutive ale genurilor si ale speciilor literare: balada preia o f ormula specifica epicului n proza, aceea de povestire n cadru, dar pastreaza intac te resursele filonului liric, si nu n ultimul rnd, n spiritul poeziei moderniste, p rintre ale carei caracteristici de limbaj se numara si ambiguitatea, balada poat e fi citita - la un prim nivel - ca legenda etiologica (despre nasterea ciuperci lor otravitoare), dar se deschide spre un nivel superior de interpretare, ca ale gorie a Fiintei, sesizndu-se, totodata, si elemente de arta poetica. HI. Viziunea despre lume Viziunea despre lume pe care o propune balada Riga Crypto si lapona Enigel se nsc rie n paradigma modernismului, punnd n evidenta legatura cu hipotextul Luceafarul s i construind un model probabil al lumii care l completeaza pe cei eminescian, avnd de-a face cu un Luceafar ntors". * IV. Tipul de lirism Apartinnd celei de-a doua etape a creatiei barbiene - etapa baladio orientala pro pune o noua forma de lirism - lirismul absolut, impersonal,,ritual de initiere" n lucrurile esentiale. V. Tema Tema iubirii imposibile se asociaza cu tema cunoasterii si cu cea a optiunii exi stentiale a omului superior. Dintre numeroasele motive poetice care ncifreaza tex tul, precum: transhumanta, atractia pentru Soare, tentatia Sudului, visul, suflet ul- fantna", doua au o relevanta speciala n configurarea sensului: Soarele si fntna. VI. Structura, compozitie Titlul este construit printr-un raport de coordonare ntre numele celor doi protag onisti, ceea ce constituie un semnal al narativitatii textului poetic, ntarit pri n subtitlul balada". Sintagma de intitulare pare a fi alcatuita dupa modelul mari lor povesti de iubire din literatura lumii (Tristan si Isolda, Romeo si Julieta) , numai ca i situeaza, nca de la nceput, pe cei doi protagonisti n lumi diferite. Su bstantivul riga" (rege, mparat) sugereaza un spatiu oriental-exotic, n vreme ce al doilea substantiv, lapona", trimite la un spatiu nordic, boreal. Numele protagoni stilor este relevant pentru diversele coduri de lectura care se deschid cititoru lui: Crypto are cel putin dubla provenienta: termenul criptograma" (grup de plant e inferioare, fara flori si care se nmultesc prin spori) si din adjectivul criptic " (ascuns, ncifrat). Numele Enigel are o posibila etimologie n substantivul regasi t n limbile germanice n diverse variante derivate dm latinescul angelus" (engel, en igel, angel). Criptograma, cu faina ei Incifrata n inima ascunsa'3, se ntlneste cu f iinta spirituala si suporta consecintele interzisei confruntari". O evidenta relatie de opozitie se remarca nca din titlu si se distribuie pe trei directii: nonuman-umac. masculin-feminin, rega-comon. Lumea vegetala ntlneste lumea umana n doua ipostaze individualizate sexual ti cu statut social diferit, chiar opus. O alta opozitie majora este cea materie-spirit, una dintre ipostazele mate riei fragile si trecatoare se confrunta cu o forma spiritualizata. Un sistem com plex de opozitii se realizeaza n simboluri importante ale textului poetic: Soareumbra fiind termenii opozitiei prin care se identifica raportarea diferita a pro tagonistilor la cunoastere. In privinta simetriei, mai putin vizibila la prima lectura a baladei, pot fi ses izate cele doua nunti: cea amna - care deschide textul si la finalul careia se ro steste povestea menestrelului - si cea din lumea plantelor otravitoare - din epi log. Cel mai important element de recurenta, care devine si motiv strneturant al text

ului, este nunta. Locul central l ocupa nunta ratata ncadrata de doua nunti mplinit e. Ratarea nuntii nu este obligatoriu conotata negativ, cum ar putea parea la pr ima vedere, caci esecul poate avea rezultanta supremului echilibru. Discursul poetic este structurat dupa modelul naratiunii n rama. Primele patru st rofe au rolul unui prolog si dezvolta tema creatiei si creatorului. Prin discurs ul dialogic se fixeaza un cadru real: la o nunta adevarata ( La spartul nuntii, n c amara"), un nuntas i cere menestrelului sa-i zica balada lui Enigel si riga Crypt o, balada nuntirii imposibile, a iubirii nemplinite. Artistul, creatorul caruia i se adreseaza nuntasul fruntas" - proiectie, n text, a receptorului operei de arta - este imaginat ca un menestrel", cntaret al unui timp medieval, timp al povestil or de iubire curteneasca, mereu visate, niciodata mplinite. Epitetul dublu si com paratia Menestrel trist, mai aburit/Ca vinul vechi ciocnit la nunta" sugereaza no stalgia ntoarcerii spre originile poeziei si tristetea iscata de roiul de cintare t-bufon rezervat de contemporani artistului. Creatia este joc secund", este cntec l arg", oglindire" nalta. Balada, care fusese cntata cu foc acum o vara", va fi rostit a acum stins, incetmel". Antiteza reliefeaza diversitatea modurilor n care poate f i interpretata opera: Erosul ca pasiune (zisa cu foc") sau iubirea ca aventuri sp irituali, interioara, pura (zisa stins"). Prin "cntec", realitatea imperfecta, lim itata ( La spartul nuntii, fa camara") si limitativa ( Ospatul tiu limba mi-a fripto") este esentializata si sublimata, este recuperata n sfera ideilor absolute. As tfel, la o nunta care coboara nunta n real, menestrelul va cnta balada imposibilei nuntiri, refacnd prin arta monada ideala. Poezia si structureaza viziunea pe trei planari ale cunoasterii: planul inferior, ce sta sub semnul lui Venus, al unei lumi vegetative, biologice reprezentat pri n Crypto, mirele pocnii", structurat pe principiul pamnt", definit prin cunoastere dionisiaca, prin Eros, tipul omului care si consuma existenta la nivel instinctua l, fara a putea accede la valorile spirituale; planul median, pus sub semnul lui Mercur, al unei lumi ordonate prin puterea ratiunii si a constiintei, lume de o coerenta si transparenta cristalina, figurata prin tinutul boreal, lumea din ca re preacumintea" Enigel si ncepe calatoria spre Soare, structurata pe principiul a" fiif^ reprezentarea constiintei umane n aspiratia ei spre cosmic si universal, spretoi nina P spre cunoastere apolinica; planul superior, mntuit azur", desemnat nt semnu l Soarelui, simbol al cosmicului, al cunoasterii absolute si al principiului Rel atia dintre planuri se stabileste prin calatoria initiatica a lui Enigel si prin prezenta celui de-al patrulea element primordial - aerul" ( Prin aer ud, tot mai l a sud/n noul an sasi duca renii"). Pornita n aventura initiatica spre miazazi, spre Soare eroina poemului reprezinta omul superior n aspiratia spre apolinic, spre c unoasterea totala, pusa sub semnul rotii solare. Povestea fabuloasa de iubire dintre cei doi eroi apartinnd unor lumi antinomice a fost numita un Luceafar ntors", cu roluri inversate. Expozitiunea baladei i prezin ta pe acesti eroi n doua secvente descriptive de tip portret, din perspectiva nar atorului heterodiegetic. Personajul masculin, riga Crypto, apartine unei lumi in ferioare, lume a vaii (simbol al golului spiritual, al absentei eului- constiint a) si a umbrei. Numele protagonistului intra n relatie directa cu sintagma metafo rica inima ascunsa", sugernd circumscrierea ntr-un univers nchis, solitar, enigmatic . n lumea careia i apartine prin nastere si destin, eroul se singularizeaza (precu m Catalina) prin rang (crai, riga). El refuza, nsa, a-si ndeplini destinul ntr-un s patiu al vietii vegetative, inferioare, desemnat prin metafora pat de ru", prin si ntagma huma unsa" (existenta telurica, fara radacini a fiintei) si prin simboluri le vaii, al umbrei si racorii. Portretul protagonistului se ntregeste prin caract erizarea facuta de cei care apartin acestei lumi: Si rai ghioci si totporasi/Iese au din vai sa-1 ocarasca,/Sterp l faceau si naravas/Ca nu voia sa nfloreasca". Ref uzul nfloririi, al nuntirii cu perechea destinata lui n lumea de jos - vrajitoarea maiiatarca"- semnifica refuzul mplinirii destinului ntr-o lume ontologic inferioar a. El nazuieste sa depaseasca limitele conditiei sale prin iubire, prin vis. Dar , prizonier fara scapare ntr- un spatiu al umbrei, al biologicului, el va trai iu birea ca pe un hybris pedepsit, ca n orice tragedie, prin nebunia sau moartea prot agonistului"(Ion Pop). Vazut din perspectiva lui Enigel, fiinta coborta dintre gh eturi si nchinndu-se la Soarele ntelept, regele-ciupearca" poarta pecetea urteniei, c

aracteristica oricarei fapturi care nu oglindeste n sine macrocosmosul - riga spn c u pielea cheala". Celalalt personaj arhetipal este Enigel, mica lapona care ntruchipeaza o umanitat e superioara, o lume cu o structura cristalina incoruptibila, capabila sa reflec te prin roata alba" a spiritului adevarurile revelate prin cunoastere. Numele ero inei poate avea ca etimon substantivul angel" (nger) reliefnd aspiratia spre celest sau poate fi combinat din radacina enig" a cuvntului enigma" si substantivul gel" ( substanta organica amorfa) cu trimitere la principiul feminin. Tudor Vianu consi dera numele eroinei derivat din toponimicul Ingul" - denumind un afluent al Bugul ui, ru din partea nordica a Europei. Epitetele mica, linistita, preacuminte", asoc iate numelui protagonistei, evidentiaza natura ei echilibrata, rationala, apolin ica. Surprinsa ntr-o calatorie initiatica dinspre spatiile boreale spre sud, spre tarmu rile Soarelui, Enigel strabate diurnul transhumantei ca pe un drum al initierii, ca pe o aventura a cunoasterii. n scenariul narativ, popasul lui Enigel n lumea l ui Crypto reprezinta momentul-intriga. ntlnirea eroilor care apartin unor lumi dif erite e posibila, ca n Luceafarul", doar n spatiul visului si n durata nocturna,