Digitally signed by Biblioteca UTM Reason: I attest to the accuracy and integrity of this document

Universitatea Tehnic a Moldovei

Facultatea Urbanism i Arhitectur Catedra Cai ferate, Drumuri i Poduri

Indicaii metodice pentru efectuarea practicii topografice

Chiinu U.T.M. 2008

Indicaiile metodice cuprind ntrebri practice pentru efectuarea lucrrilor topografice i cteva elemente de teorie, necesare pentru efectuarea terenului, lucrrilor n cmp ct i n birou, pentru elaborarea ridicrilor topografice a teritoriului, lucrri de studiu i proiectare pentru construcii de tip liniar, ct i probleme topografico- inginereti. Programul e elaborat conform planului practicii topografice. Autor: conf. univ. dr. Anatolie Cadocinicov Redactor responsabil: conf. univ. dr. Anatolie Cadocinicov Recenzent: Alexandru Darmocric

Bun de tipar 13.06.08. Formatul hrtiei 60x84 1/16. Hrtie ofset. Tipar RISO Tirajul 100 ex. Coli de tipar 4,25 Comanda nr.63 U.T.M., 2004, Chiinu, bd. tefan cel Mare, 168. Secia Redactare i Editare a U.T.M. 2068,Chiinu, str. Studenilor, 9/9.

U.T.M.,2008
2

Scopurile i cerinele practicii topografice Efectuarea proiectelor i lucrrilor de construcie, strns legate cu cercetrile inginereti, msurrilor de control, cere de la inginerul-constructor i arhitector o imagine precis despre metodele crerii lucrrilor topografice i o utilizare iscusit a instrumentelor topografice ce se gsesc pe terenul de construcii. Pentru studenii care au o specialitate de construcie, practica topografic n cmp se afl ultimul etap al studierii cursului de topografie. Scopul fundamental a practicii este aprofundarea i ntrirea cunotinelor teoretice, adaptarea la metodele i tehnologiile efecturii lucrrilor topografice, acumularea deprinderilor de a lucra cu instrumentele geodezice. Studenii trebuie s se instruiasc de sine stttor i corect s efectueze lucrrile geodezice n volum mare, necesar n cercetare, proiectare, construcie, n exploatarea obiectelor inginereti. Problemele rezolvabile pe teren, permit viitorului inginer s-i nchipuie ciclul proiectrii i tehnologia construciei obiectelor inginereti. Numrul zilelor practice, aspectul lucrrilor, coninutul lor, se reglementeaz conform programului practicii de studiu. Regulile de folosire i verificare a echipamentului topografic Instrumentele primite din geocamer, trebuie atent examinate de membrii echipei cu participarea conductorului, lund n consideraie regulile de exploatare a instrumentelor topografice. n cazul depistrii a unor defecte n instrumente, eful echipei e obligat s anune geocamera pentru nlocuirea instrumentelor defectate sau repararea lor. Dup aceasta membrii echipei efectueaz din nou examinarea instrumentelor.

Verificarea i reglarea teodolitului 2T30 Axele unui teodolit n stare bun n procesul lucrului trebuie s corespund urmtoarelor condiii de amplasare:. 1. Axa U-U a nivelei torice a alidadei trebuie s fie perpendicular pe axa vertical I-I a aparatului. Amplasm alidada n aa fel ca axa nivelei verificate s fie paralel cu dou uruburi de calare. Cu aceste dou uruburi de calare se aduce bula de aer n punctul zero. Alidada se ntoarce fix la 180. Dac bula de aer a nivelei a rmas n punctul zero sau s-a abtut de la el nu mai mult dect cu o diviziune, atunci condiia se consider a fi satisfcut. n caz contrar bula de aer se deplaseaz spre punctul zero cu o jumtate din abaterea total, folosind uruburile de corecie ale nivelei. A doua jumtate din abatere se corecteaz cu al treilea urub de calare. Aceste operaii se repet, pn cnd abaterea bulei de aer a nivelei va fi mai mic dect o diviziune. 2. Axa de vizare a lunetei V-V e necesar s fie perpendicular pe axa H-H de rotaie orizontal a ei Aducnd axa de rotaie a teodolitului n poziia vertical cu ajutorul nivelei reglate, se orienteaz luneta spre un punct ndeprtat; care se afl aproximativ la acelai nivel cu axa de rotaie a lunetei. Dup citirea lecturii pe cercul din dreapta CDI luneta se ntoarce peste zenit i din nou se vizeaz la acelai punct i se citete lectura CSI pe cercul orizontal. Teodolitul se ntoarce pe trepied la 180 i din nou se vizeaz n acelai punct. Se repet operaiile i se citesc lecturile CD2 i CS2. Eroarea de colimaie se calculeaz dup formula: (CS1- CD1 180) + (CS2 - CD2 180) _________________________________________ c= 4 Dac mrimea c nu depete precizia de citire a lecturilor, atunci condiia este satisfcut. Pentru corectarea erorii de colimaie inadmisibiIe se instaleaz alidada la o lectur, calculat dup formulele CD=CD2+c; CS=CS2-c. 4

Dup instalarea lecturii centrul firelor reticulare se va abate de la punctul observat cu un unghi c. Pentru control, verificarea se repet, folosind alte lecturi ale limbului. 3. Axa H-H de rotaie a lunetei e necesar s fie perpendicular pe axa I-I de rotaie a teodolitului La teodolitele moderne aceast condiie este garantat de uzina productoare. 4. Firul reticular A-A vertical trebuie s fie paralel cu axa I-I a teodolitului Axa de rotaie a teodolitului se aduce in pozitie vertical i se orienteaz centrul firelor reticulare spre un punct, situat la distana de 5-10 m de la teodolit, in care este suspendat un fir cu plumb. Dac la ridicarea i coborrea lunetei imaginea firului reticular coincide cu imaginea firului cu plumb, atunci condiia este satisfcut. In caz contrar trebuie de scos montura de protecie (diafragma) a firelor reticulare i de slbit uruburiIe, care cupleaz ocularul cu tubul lunetei. Montura firelor reticulare se rotete la unghiul necesar. Verificarea i reglarea nivelei I. Axa nivelei sferice (de instalare) trebuie s fie paralel cu axa de rotatie a nivelei. Cu ajutorul uruburilor de calare bula cu aer a nivelei sferice se aduce n punctul zero. Viznd pe deasupra lunetei, se orienteaz aparatul spre un punct oarecare al unui obiect imobil, se ntoarce partea mobil a nivelei la 180. Dac bula cu aer a nivelei a rmas n punctul zero, atunci condiia este satisfcut. Cnd bula cu aer sa abtut mai mult de 1/4 de diviziune, nivela trebuie reglat: acionnd asupra uruburilor de corecie ale nivelei, se deplaseaz bula cu aer cu jumtatea abaterii spre punctul zero. A doua jumtate a abaterii se regleaz cu ajutorul uruburilor de calare. Dup aceasta verificarea se repet din nou. De obicei, verificarea se repet de dou sau mai multe ori. 5

2. Firul reticular a nivelelor trebuie s fie perpendicular pe axa de rotaie a nivelei Nivela se aduce n poziie de lucru dup nivela sferic rectificat. La marginea cmpului vizual al lunetei se observ un punct imobil M , imaginea cruia e necesar s coincid cu firul reticular nivelelor. Luneta se mic lent n planul orizontal. Dac la aceast micare imaginea punctului nu se va abate de la firul reticular a nivelelor, atunci condiia se consider a fi satisfcut. Se admite o abatere a imaginii punctului de la fir nu mai mare dect grosimea dubl a firului. Cnd condiia nu este satisfcut, se efectueaz reglarea prin rotirea firelor reticulare . La nivela N-3 se scoate ocularul lunetei, iar dup aceasta se efectueaz rotirea din contul locaelor eliptice pentru uruburile 16 , care fixeaz montura firelor reticulare n tubul lunetei. 3. Compensatorul nivelei cu instalarea automat trebuie s funcioneze corect Nivela se aduce n poziie de lucru, folosind nivela sferic, i se citete lectura pe mira instalat la distana de 40-50 m. Se acioneaz asupra urubului amplasat n direcia spre mir. Rotaia urubului trebuie fcut brusc, ns nu prea mare (bula cu aer a nivelei sferice trebuie s rmn n interiorul cercului mare, care este gravat pe sticl). Firele reticulare n primul rnd e necesar s oscileze, iar peste 1-2 s s se instaleze n poziia iniial. Dac lectura citit pn la schimbarea poziiei bulei cu aer i dup schimbarea ei snt egale, atunci compensatorul funcioneaz normal. In caz dac compensatorul este dereglat, atunci nivela trebuie reparat n atelierul pentru aparatele geodezice . 4. Axa de vizare a lunetei trebuie s fie orizontal. Unghiul i e necesar s fie egal cu zero sau s nu depeasc 10". Aceasta este condiia principal a nivelei. Metoda recomandat pentru verificare const n nivelmentul dublu a distantei cu lungimea de d=50-75 m. La extremitile liniei AB se bat rui, la captul de sus al crora snt btute cuie fr floare sau se instaleaz broate de nivelment, pe care se 6

instaleaz mirele de nivelment. Nivela se instaleaz n mijlocul dintre mire. Dup aducerea n pozitie de lucru se citesc lecturile a1 i bl din urm i dinainte. La verificarea nivelelor N-3, i NV-1 i N-10L nainte de a citi lecturile, se aduce bula cu aer a nivelei torice n punctul zero, acionnd asupra urubului de elevaie Lecturile a1 i b1 citite la staia 1 se vor deosebi de lecturile , adevrate aa1 i ba1 cu una i aceeai eroare 1. Aceasta este cauzat de faptul c unghiul de nclinaie i al axei de vizare este constant, i distanele de la nivel pn la mir snt egale ntre ele cu dl Prin urmare, diferena de nivel, determinat din observaiile la staia 1, va fi adevrat i poate fi determinat dup formula h= a1- b1= (aa1+ 1)- -(ba1+ 1)= aa1- ba1 Apoi nivela se instaleaz n staia 2. Se citesc lecturile a2 i b2, lectura b2 de pe mira apropiat practic se consider c nu conine eroarea 0 deoarece distana pn la mir, e cu mult mai mic dect a2. Aceasta d posibilitate de a determina lectura corect. a02 = b2+h De pe mira ndeprtat corespunztoare poziiei orizontale a axei de vizare care poate fi comparat cu lectura real . Eroarea aprut din cauza nesatisfacerii condiiei principale a nivelei. x = a2+a02 nu trebuie s depeasc valoarea absolut 4mm, n caz contrar se face rectificarea n felul urmtor: acionnd asupra urubului de elivaie se instaleaz firul reticular nivelelor vizrii de lectur a02. Bula de aer a nivelei torice se va abate de la punctul 0, prin aciunea uruburilor verticale a nivelei torice se suprapun imaginele capetelor bulei de aer , cnd lectura de pe mir e egal cu a02, pentru verificare operaiile se repet.

I. Ridicarea tahimetric Argumentarea ridicrii planimetrice Argumentarea ridicrii se dezvolt n baza punctelor reelelor de stat. Prin ridicarea teritoriilor mici, argumentarea ridicrii se dezvolt de sine statator dupa sistema de coordonate local. Prin aceasta se efectueaz drumuirile cu teodolitul nchise i deschise. Drumuirile cu teodolitul trebuie sa fie uniforme i vizibile. Distana maximal dintre dou puncte nu trebuie sa fie mai mare: la scara 1:500 0.8 km, 1:1000 1.2 km, 1:2000 2 km. Punctele drumuirii cu tedolitul se fixeaz cu ruuri din metal, pentru gsirea punctelor mai repede se instaleaz ruuri adugtoare cu nlimea de 20 cm, pe care se nscrie numrul punctului i a echipei. Ordinul efecturii lucrrilor - studierea teritoriului - msurarea azimuturilor magnetice - msurarea unghiurilor orizontale - msurarea laturilor i unghiurilor de nclinaie - Calculele necesare n rezultatul msurrii In timpul studierii teritoriului pe loc se aleg i se fixeaz punctele ridicrii planimetrice . Pe baza acestor nregistrri mai trziu se va intocmi schema reelei de ridicare. Orientarea liniei teritoriului se efectueaza dup meridianul magnetic cu ajutorul busolei. Pentru msurarea unghiurilor orizontale teodolitul se instaleaz n poziia de lucru. La distane mari se instaleaz jaloane, iar la distane mici ruuri. Rezultatele msurrilor liniare i unghiulare efectuate la drumuirea cu teodolitul, se nregistreaz n carnetul msurrii unghiurilor orizontale. Pe baza acestor nregistrri se va ntocmi schema reelei de ridicare. Pe schem se arat unghiurile din dreapta mersului drumuirii i distanele reduse la orizont a laturilor.

Tabelul1.
Nr. statiei Nr. punctului observat Pozitia cercului vertical

Msurrile unghiurilor orizontale

Lectura de pe cercul orizontal Unghiul determinat in semirepriza Valoarea medie a unghiului

1 1 3 1 2 3 CD CS

61 42,5 61 30 0 12,5 243 59,5 61 31 182 28,5 61 30,5

Inaintea msurrii laturilor ruletele se compar. Distana final se ia ca media aritmetic a dou msurri. Distanele laturilor trebuie s nu depeasc 350 m i s nu fie mai mici de 20 m pe teritoriile cu construcii i de 40 m pe teritoriile libere. Prelucrarea datelor msurrii Scopul prelucrrii datelor efectuate n cmp prin drumuirea cu teodolitul este de a obine coordonatele punctelor . Se calculeaz i se nregistreaz n coloana a 2-a, (anexa 3) sub linia sumei, suma practic pr a unghiurilor orizontale msurate, iar mai jos - suma teoretic a unghiurilor interioare ale poligonului. teor =180(n-2) eroarea unghiular admisibil se determin dup formula: f adm = 1' *n unde: n - numrul de unghiuri msurate.

Se determin eroarea. unghiular de nchidere a poligonului f=pr - teor, mrimea numeric a creia se compar cu toleran (eroarea admisibil) Dac eroarea de nchidere f nu depete tolerana, atunci se efectueaz echilibrarea unghiurilor, compensarea erorii de inchidere, imprind eroarea cu semnul opus la toate unghiurile drumuirii, adic se ntroduc coreciile la toate unghiurile msurate: Mrimea coreciei se determin dup formula = - f/n Valoarea coreciilor se rotunjete pn la zecimi de minute. Eroare unghiular se mparte egal la toate unghiurile cu semn opus, suma coreciiilor trebuie sa fie egal cu eroarea unghiular cu semn opus. Se calculeaz unghiurile de direcie dup formula : n = n+1+180-cor ; Dac unghiul de direcie n s-a primit mai mare de 360, atunci din mrimea cptat se scade 360. n caz dac n s-a primit negativ, la mrimea cptat se adaug 360 Tabelul 2 Tabela dependenii dintre unghiurile de direcie i rumburi r 0 - 90 NE: r1 = 1 90 - 180 180 - 270 270 - 360 SE: r2 = 180 SV: r3 = 3 - NV: r4 = 360 - 2 - 4 180

Pentru comoditatea calculelor ulterioare, unghiurile de direcie se transform, de regul, n rumburi. Valorile calculate ale rumburilor se rotunjesc pn la minute i se nregistreaz n coloana a 5-a a tabelului (Anexa 3).

10

Dup valoarea unghiurilor de direcie (rumburilor) i distanelor reduse la orizont a laturilor poligonului, se calculeaz coordonatele relative (creterea coordonatelor) x= d cos = d cos r; y= d sin = d sin r, Sumele care prezint coordonatele relative ale liniei drumuirii cu teodolitul se rotunjesc pn la sutimi de metri. Semnele coordonatelor relative se determin dup denumirea rumburilor. Tabelul 3. Semnele coordonatelor relative Cadranele Coordonate relative x y I NE + + II SE + III SV IV NV + -

Se determin erorile de inchidere pe coordonatele relative fx i fy fx = xpr fy = ypr Se calculeaz eroarea absolut liniar de inchidere P a drumuirii i eroarea relativ: P = f x2 + f y2 P/P 1/2000 Dac eroarea relativ liniar nu depete toleranta, atunci erorile fx i fy se impart, introducnd, corecii in mrimile calculate ale coordonatelor relative. Coreciile x i y se impart la coordonatele relative direct proporional lungimii liniilor i se introduc cu semnul opus erorii corespunztoare, adic 11

xn = x + xi yn = y + yi Mrimile corecii1or se rotunjesc pn la sutimi de metri i se inregistreaz n coloanele 7 i 8 ale tabelei deasupra coordonatelor relative corespunztoare (Anexa 3). Suma coreciilor xi i yi trebuie s fie egal corespunztor cu fx i fy avnd semnul opus. Coordonatele relative corectate se nscriu n coloanele 9 i 10 ale tabelei (Anexa 3). Pentru verificarea calculelor efectuate la echilibrare se determin suma algebric a coordonatelor relative corectate xcor= xcor = 0 ycor= ycor = 0 Se calculeaz coordonatele absolute ale vrfurilor drumuirii prin sumarea succesiv a coordonatelor punctului precedent cu coordonatele relative corectate corespunztor. X n+1 = Xn + X cor, Y n+1 = Y n + Y cor, unde: xn yn - coordonatele punctului viitor (urmtor), xn-1 , yn-1 - coordonatele punctului precedent al drumuirii, xcor ycor - coordonatele relative corectate, luate cu semnele lor. Erorile de inchidere pe coordonatele relative depind de unghiul de inchidere care d direcia ultimei laturi a poligonului care inchide precis acest poligon. fx=xpr (xfin -xin) fy=ypr (xfin -xin)

12

Eroarea liniar de inchidere pe coordonatele drumuirii sprijinite trebuie s satisfac condiia Ca control poligonului. servesc f/P 1/1000 cordonatele finale a inchiderii

Argumentarea altimetric a reelei de baz Pentru a cpta planul topografic al localitii este nevoie de a efectua ridicarea. Determinarea nlimei punctelor prin nivelmentul geometric a planurilor la scara 1:500, 1:1000, cel trigonometric 1:2000 i mai mic. n planul de lucru intr: - msurarea diferentei de nivel dintre punctele retelei de baz - prelucrarea datelor msurrii Nivelmentul geometric se efectueaz prin metoda din mijloc, lecturile de pe mir se citesc de pe ambele pri a ei. n cazul in care diferenta de nivel dintre puncte nu poate fi determinat dintr-o staie, se mai iau adugtor puncte de legtur i se efectueaz nivelmentul i prin aceste puncte. Dup instalarea nivelei n poziie de lucru se vizeaz spre mira din spate i se iau lecturile de pe partea neagr a mirei apoi i de pe partea roie a ei. Aceiai pai se fac pentru luarea lecturilor de pe mira din fa. Lecturile se introduc in tabelul 4.

13

Tabelul 4 . Registrul nivelmentului geometric Citire pe mira Diferenta de nivel Diferenta de nivel medie Cota axelor de vizare, Hv Cotele pichetelor, Hpc 53.317

Din Din urma inainte + + I 0 0810 0201 5498 0199 0200 1 1011 5697 II 1 2622 2112 2113 7309 0510 2114 2 5195 0326 III 2 5011 1783 1785 2109 1787 3 6798 Controlul = 21576 21320 4226 3970 2113 - 1985 pe pagina + 256/2 + 256/2 + 128 + 128 + 128 14

Nr. Nr. Statiei Pichetului

La efectuarea nivelmentului geometric trebuie respectate urmtoarele condiii: - lecturile luate de pe partea neagr i roie a mirei nu trebuie s depeasc 5 mm. - distana de la mire pn la nivel nu trebuie s depeasc distana de 100 m. La nivelmentul teritoriilor nu prea mari sistemul de altitudini e local. Determinarea rezultatelor nivelmentului geometric se ncep cu verificarea carnetului de nivelment. Apoi se determin cotele punctelor reelei de ridicare i eroarea a diferenelor de nivel: fh = hm - ht Unde: hm diferena de nivel medie ht diferena de nivel teoretic Pentru drumuirea nchis: fh=(+ hmed ) + (-ht med) Eroarea se calculeaz dup formula: fh = 10 n mm Unde: n numrul staiilor. La primirea unei erori mici, coreciile se distribuie tuturor diferenelor de nivel cu semnul opus proporional cu numrul de staii dintre puncte, dup care se determin cotele punctelor dup formula: Hn+1 = Hn+hc unde: Hn, Hn+1 - cotele punctelor anterioare i urmtoare; hc diferena de nivel corectat.

15

Ridicarea tahimetric Ridicarea tahimetric a teritoriului se efectueaz din punctele de baz a poligonului principal i drumuirii diagonale cu ajutorul metodei polare. Lucrul la staii se efectueaz n felul urmtor: - se msoar nlimea teodolitului, cu precizia pn la 0,01 m; - se determin locul zero (LO) dup formula: LO =(CD +CS) /2 Msurarea se efectueaz de dou ori. LO nu trebuie sa fie mai mare de 1,5'. Dac LO e mai mare se recomand s-l aducem la 0. Astfel nvrtind limbul la punctul de sprijin din fa, unde se depune pe limb i alidada valoarea 0, i dup blocarea alidadei se vizeaz spre punctul de sprijin; se blocheaz limbul i se deschide alidada. Se vizeaz spre punct de pichet, cu ajutorul mirei se determin distana, deasemenea se iau unghiurile orizontale i cele verticale. Rezultatele se nregistreaz n carnetul ridicrii tahimetrice. La sfirit se verific rezultatele , orientnd limbul la punctul de sprijin initial cu o abatere de 2' . Punctele de amplasare a mirei se distribuie proporional pe tot teritoriul. Densitatea lor depinde de mrimea teritoriului i nalimea reliefului (tab 5). Tabelul 5. Distantele maxime si minimale in dependenta scarii Distanta maximala de la Distanta instrument pina la mira maximala Scara echidistanta Conturile Conturile dinte cotelor pichete Relif situatiei situatiei intarite neintarite 1:2000 0,5 40 200 100 150 1 60 250 100 150 1:1000 1:500 0,5 1 0,5 1 20 30 15 20 16 150 200 100 150 80 80 60 60 100 100 80 80

In procesul ridicarii tahimetrice se elaboreaza o schita, unde prin semne conventionale se arata situatia aflarii punctelor de pichetaj si formele principale de relief si cu sageti se indica directia scurgerilor. Punctele de pichetaj se inscriu cu cifre dupa succesiunea ridicarii lor. Prelucrarea rezultatelor ridicarii tahimetrice: a) se determina unghiurile de inclinatie: = CS LO sau = LO - CD b) se calculeaza diferenta de nivel dupa formula: h = h' + ia , unde: h' = 0,5*D*sin2 ia - inaltimea instrumentului inaltimea vizarii D distanta dintre statie si pichet In (Anexa 7) se inscriu cotele fiecarui pichet ce se va calcula dupa formula: Hi = Hst + hi Unde: Hst cota statiei unde era instalat teodolitul hi diferenta de nivel Cotele se inscriu cu o precizie de 0,01 m. Efectuarea planului topografic Planul topografic se elaboreaza la scara de 1:2000; 1:1000; 1:500 cu echidistanta curbelor de nivel 0,5 si 1,0 m in dependenta de relieful teritoriului. Caroiajul geometric cu dimensiunile 10*10 cm trebuie de impartit cu rigla lui Drobisev. La construirea caroiajului cu un numar de patrate redus se foloseste scara transversal gradata. Prin aceasta metoda se depun statiile principale. Precizia depunerii statiilor se verifica masurind distantele orizontale. Se scrie numarul statiei si cota ei cu o precizie de 0,01 m. 17

Se depun pichetele pe plan cu ajutorul unghiurilor orizontale si distantelor reduse la orizont luate din carnet. In dreptul fiecarui pichet se scrie cota lui. Contururile situatiei se depun pe plan cu semne conventionale, se depun cotele efectund legatura dintre statii. Planul topografic se executa in intregime in tus in conformitate cu cerintele date. Dup terminarea lucrrilor fiecare echip va prezenta: 1) 2) 3) 4) 5) 6) 7) 8) schema drumuirii carnetul cu masurarile unghiurilor orizontale carnetul cu nivelmentul retelei de baza carnetul cu ridicarea tahimetrica schita ridicarii teritoriului dat fisa determinarii coordonatelor punctelor fisa determinarii cotelor punctelor retelei de baza planul topografic al teritoriului

II. Lucrrile de studiu i proiectare pentru construcii de tip liniar Lucrarile geodezice pentru studiu si proiectare a traseelor de tip liniar se indeplinesc in urmatorul algoritm: 1) Cercetarea si fixarea pozitiei axei traseului ( inceputul si sfirsitul traseului, razele de curbura a lui) . 2) Efectuarea drumuirii cu teodolitul, si legatura traseului cu punctele initiale 3) Efectuarea pichetarii traseului, indicarea punctelor plus de relief si a profilelor transversale, ridicarea fisiei a drumului si carnetul de pichetaj 4) Determinarea principalelor curbe de racord si determinarea pozitiei planimetrice a punctelor principale, impartirea si notarea lor pe teren. 18

5) Nivelmentul traseului cu legatura inceputului si sfirsitului lui de reperul principal 6) Indeplinirea carnetului de nivelment al traseului si profilelor tranversale. Lungimea traseului se alege conform programului de practic. Cercetarea teritoriului se efectueaz vizual. Prin aceasta se alege directia traseului in locurile comode de luat masurile, lungimele si ca virful de cotire a traseului sa ofere o vizibilitate buna virfurilor anterioare, posterioare si comode pentru instalarea instrumentului. In timpul cercetarii teritoriului se elaboreaza schema drumuirii. Inceputul si sfirsitul traseului, virfurile de cotire a traseului se fixeaza pe loc prin rusuri din lemn, marcinduse numarul virfului si numarul echipei. Dea lungul axei traseului se efectueaza drumuirea cu teodolitul. In punctul inceputului traseului se face legatura traseului cu trei obiecte caracteristice locului. In locurile de cotire a traseului se masoara unghiurile de cotire cu o precizie de o minuta. Rezultatele se introduc in carnet. Unghiurile de cotire a traseului care uneste directia anterioare cu urmatoarea , se determina dupa formula: = 180 - ' = - 180 unde: unghiul de cotire a traseului unghiul masurat Unghiurile de cotire a traseului, cit si sfirsitul lui se leaga de caracteristicile teritoriului. La drumuirea cu teodolitul se efectueaza schema contururilor terenului la 20 m in ambele parti de axa traseului. Datele se inregistreaza in carnetul drumuirii cu teodolitul. Pichetarea traseului se efectueaza de la punctul initial care se va considera ca pichetul zero Pc 0. De la Pc 0 in directia axei traseului cu ajutorul ruletei de 20 m si depune la o distanta de 100 m urmatoarele pichete, marcindu-le Pc 1, Pc 2 etc. Numarul pichetului ne arata cite sute de metri sunt de la inceputul traseului pina la pichetul dat. Fiecare pichet se fixeaza cu doua rusuri, unu batut in 19

intregime in pmint iar celalalt s iasa cu 15-20 cm. La pante mai mari de dou grade in lungimea liniei se introduc corectii din cauza unghiului pantei. Punctele de relief caracteristice se fixeaza pe loc cu tarusuri. Perpendicular traseului in punctele caracteristice de relief se duc linii cu distanta de 20 m in ambele parti fixindu-se prin rusi marcnduse corespunzator (Pc 3 +20,00 m), indicnduse si directia (dreapta sau stinga). La efectuarea pichetarii traseului ruleta se depune tangent cu vrful, dar lungimea drumuirii se determina cu ruleta impreuna cu cu curbele. De aceea trebuie de facut diferenta dintre lungimea parcursa cu ruleta prin doua tangente si lungimea parcursa impreuna cu curba, introducind corectiile egale cu domerul. Pentru aceasta e necesar ca din tabela curbelor de luat elementele curbei pe unghiul cotirii cunoscut si a razei date (50-200 m): T tangenta, C- curba, B bisectoarea, D domer, unde: D = 2T C. La unghiuri mici de cotire a traseului trebuie de luat o raza mai mare, iar la un unghi mare, o raza mai mica. Marimea domerului se introduce dupa fiecare unghi de cotire in felul urmator: aflindu-ne la Pc 2 +53 m, atunci pina la pichetul urmator (Pc 3) trebuie sa lasam o portiune egala cu 47 m + D etc. Lungimea a doua tangente va fi mai mare ca curba cu lungimea domerului. Introducind corectiile, se continua mai departe pichetarea traseului pina la unghiul curbei urmatoare, unde deasemenea se ia in considerare marimea domerului. Concomitent cu efectuarea pichetarii se complecteaza carnetul de pichetaj si tabela unghiurilor si curbelor traseului. Cartea de pichetaj se face pe o foaie milimetrica in forma de carnet, cu dimensiunile 20*10 cm. Ea se complecteaza direct in teren cu creionul si la o scara de 1:2000 sau 1:1000. Axa traseului in cartea de pichetaj se arata la mijlocul foii cu o linie dreapta. Insemnarile se fac de jos in sus, astfel in cit partea dreapta si stinga sa copespunda cu aceste parti a pichetajului. In cartea de pichetaj se va indica: - Axa traseului, cu marcarea pichetelor si punctelor de plus, si in virfurile de cotire a traseului se arata prin sageti in dreapta sau stinga in corespundere cu unghiurile de cotire a traseului. 20

- Rezultatele ridicarii contururilor terenului dea lungul traseului prin aratarea lungimii si masurarii unghiurilor. Situatia din cartea de pichetaj poate fi aratata cu semne conventionale si alaturi cu explicatii la ele. - Elementele principale a curbelor si rezultatele pichetajului punctelor principale de curbura. - Schema planului si legaturile traseului de punctele initiale atit in plan orizontal cit si in plan vertical a retelei geodezice si locul obiectelor. - Rumbul primei drepte. Rezultatele masurarii si calcularii, primite in urma efectuarii lucrarilor de traseu, se aduc in tabela unghiurilor de cotire, drepte sau curbe, unde se inregistreaza masura corespunzatoare si se efectueaza controlul: 2T D = C Unde: T - tangenta C - lungimea curbei D - domer P distanta dintre sfirsitul curbei precedente si inceputul curbei urmatoare. Pi = ICi SCi-1 Unde: i- 1,2,3.... numarul curbei. Distanta dintre virfurile unghiurilor se determina dupa formula: Si = VUi VUi-1 + Di-1 Corectitudinea determinarii S si P se verifica dupa formula: P + C = S - D Din unghiul de directie initial sau azimutului se calculeaza unghiurile de directie urmatoare a traseului. Unghiul de directie urmator este egal cu unghiul de directie precedent plus unghiul drept sau minus cel sting. Corectitudinea calcularii unghiurilor de directie a traseului se verifica dupa formula: An A0 = 21

Unde: An ,A0 unghiurile de directie corespunzatoare sfirsitului si inceputului traseului; , suma unghiurilor din dreapta si stinga directiei traseului. Dupa unghiurile de directie cunoscute se determina rumburile. Efectuarea nivelmentului tehnic Scopul lucrarii: Determinarea cotelor pichetelor si punctelor plus a traseului, cit si punctelor transversale. Inceputul si sfirsitul traseului trebuie sa fie legate de repere a retelei de nivelment, aflate in apropierea de traseu. Nivelmentul traseului se efectueaza prin metoda din mijloc cu ajutorul a doua mire. Se instaleaza nivela pe tripied se aduce in pozitie de lucru. Se vizeaza pe mira din spate apoi pe cea din fata si se iau lecturile de pe partea neagra si rosie a lor. Astfel se niveleaza toate pichetele ca niste puncte de legatura cu lecturile de pe partea neagra si cea rosie. Rezultatele se introduc in carnetul de nivelment Tabelul 4. Fr a lua nivela de la statie se determina diferenta de nivel dintre puncte. Diferenta de pe partea rosie si cea neagra nu trebuie sa fie mai mare de 4 mm, in caz contrar se masoara din nou. Daca intre pichete se afla puncte plus atunci lecturile lor se iau doar de pe partea neagra a mirei si se inscriu in carnet in rubrica citirea intermediara. Nivelmentul profilelor transversale se efectueaza din aceeasi statie, dar in dependenta de conditiile reliefului , nivelmentul poate fi efectuat dintr-o statie adaugatoare. La pante mari cite o data vizind observam ca nimerim n pmint sau peste masura mirei, in acest caz fara a muta mira din spate se apropie mira din fat spre nivel, astfel marcam un punct de pichetaj adaugtor. Luind lecturile de pe ambele mire, se mut mira din spate spre pichetul din fat si se instaleaza nivela la mijloc, de unde se va lua lecturile. In felul acesta, la pantele mari mai trebuiesc pichete adugtoare cu scopul ca nivelmentul traseului sa fie continuu. La sfirsitul drumuirei se face legatura cu reperul initial, dac sfirsitul 22

este atirnat atunci nivelmentul se face de dou ori, inainte si invers. Pentru aceasta terminind observatiile la statie cu mersul inainte, fara a lua mirele se determin cota axei de vizare si de a presupune ca noua statie a nivelei sa fie prima statie din sens opus, atunci pichetele, care pina acum erau in fata acum vor fi in spate. Punctele intermediare la nivelmentul in sens opus nu se niveleaza. Complectarea carnetului nivelmentului se incepe cu calcula rea punctelor de legatura. La sfirsitul fiecarei foi din carnetul de nivelment se efectueaza controlul dupa formula: (a b) / 2 = h / 2 = hmed Unde: a, b suma lecturilor de pe mira din fata si spate h suma algebrica dintre diferenele de nivel a punctelor de legatura hmed suma algebrica a diferentelor medii de nivel. Apoi se determina eroarea si diferentele de nivel a drumuirei dupa formula: Pentru drumuirea inchisa: fh=(+ hm ) + (-ht) La nivelmentul traseului in directiile inainte si inapoi eroarea se determina dupa fomula: fh = hi - hin unde: hi, hin suma diferentelor de nivel a drmuirilor inainte si inapoi. Eroarea nu trebuie sa depaseasca: fh = 50 mm L km unde: L km distanta nivelmentului traseului in km. La primirea unei erori mici, corectiile se distribuie tuturor diferentelor de nivel cu semnul opus proportional cu numarul de statii dintre puncte cu rotunjire pina la 1 mm. Corectiile se scriu mai sus de diferentele de nivel. Se incep a determina cotele pichetelor incepind de la cea initiala care deja e cunoscut. Hn+1 =Hn + hc 23

unde: Hn, Hn+1 - cotele punctelor anterioare si urmatoare; hc diferentele de nivel corectate Controlul corectitudinii calculelor cotelor este rezultatul primit la calculul reperului initial. Pentru calculul cotelor pichetelor intermediare se determina cota axei de vizare dupa formula: Hv =Hn + an Unde: Hn cota punctului; an lectura de pe partea neagra a mirei a punctului corespunzator. Atunci cotele punctelor intermediare se va calcula ca diferenta dintre cota axei de vizare la statia corespunzatoare si lecturile punctelor intermediare. Hc =Hv + c Construirea profilului longitudinal si transversal al traseului Pentru proiectarea si construirea constructiilor de tip liniar este necesar dea avea profilul transversal si longitudinal al traseului, cit si planul lui. Profilurile se construiesc pe hirtie milimetrica. Profilul longitudinal se construieste la scara 1:1000 1:5000 in depunerea datelor longitudinale, iar pentru cele verticale ca precizia materiei grafice a traseului sa fie mai mare, scara se ia de 10 ori mai mare, fata de cel longitudinal. Profilul transversal se efectueaza la numai o scara 1:500. Profilurile se construiesc dupa datele din carnetele de pichetaj si cel de nivelment al traseului. Construirea profilului se incepe cu desenarea nivelului conventional, care se depune paralel cu marginea de jos a hirtiei milimetrice, la 20 cm de la el. Cota acestei linii trebuie sa fie mai mica cu 10 m, dar punctul cu o cota mai mica trebuie sa fie indepartata la 4 cm. Mai jos de linia nivelului conventional se face reteaua profilului, care este alcatuita din urmatoarele rubrici: 24

Planul traseului cu marimea de 20 mm, declivitatea 10 mm, cotele de proiect 15 mm, cotele de teren 15 mm, distantele 10 mm, pichetele 5 mm, drepte si curbe 30 mm. Dupa datele carnetului de pichetaj si celui de nivelment se complecteaza rubrica pichete si distante, inregistrind doar distantele pina la punctele de plus. Suma acestor distante dintre pichete trebuie sa fie 100 m. Din punctele primite se duc linii verticale pina la inaltimea cotei corespunzatoare lui. Dupa aceasta se inscriu cotele din carnetul de nivelment cu o precizie de 0,01 m. In prima rubrica planul traseului se duce cu o linie dreapta axa traseului, artnd cu sageti directiile traseului. Perpendicular pe linia nivelului conventional se duc cotele pichetelor si punctelor de plus in corespondenta cu pozitia lor in plan. Dupa aceasta se unesc punctele primite cu linii drepte, astfel cptnd profilul terenului dupa axa traseului. In rubrica linii si curbe se duce o linie dreapta de la inceputul traseului pina la prima curba. Curbele,convenional, snt marcate cu scoabe ntoarse, la cotitura traseului, n dreapta cu convexitatea n sus, iar la cotitura traseului, n stnga cu convexitatea n jos: scoabele se fac cu nlimea de 5 mm. Sub fiecare curb se scriu valorile celor 6 elemente ale ei. Peste fiecare 10 pichete se marcheaza cu un marcaj conventional al Km, cu tus rosu in forma de cerc cu diametrul de 5 mm, partea dreapta se coloreaza cu tus. Sub marcaj se scrie numarul kilometrului. Pentru construirea planului transversal deasemenea se duce linia nivelului conventional, numai ca aici avem trei rubrici: Cotele de teren, distantele si pichetele. Scarile verticale si orizontale coincid si sunt 1:500. Costruirea profilului transversal e asemanator profilului longitudinal.

25

Trasarea liniei de proiect Linia de proiect se traseaz conform nsrcinrii. Cerintele trebuie sa fie ca lucrarile de terasament (cele de rambleu si debleu) sa fie in suma egale cu zero, declivitatile mai mari de 5% pentru distante de 100 m, diferentele de nivel nu trebuie sa fie mai mari de 5 m. Linia de proiect se duce dupa ochi, astfel ca sa nu aiba mai putin de doua pante. Declivitatea se calculeaza cu ajutorul cotei initiale si celei finale dupa formula: Hf Hi i= = h

d d unde: Hf, Hi cotele finale si initiale h diferena de nivel n punctele din urm i dinainte ale profilului. d distana redusa la orizont dintre aceste puncte. Astfel se determina toate declivitatile pe care le avem pe traseul nostru. Dupa aceasta se determina cotele de proiect stiind cota initiala a Pc 0. Cotele de proiect se determina dupa formula: Hn+1 = Hn id Unde: Hn+1 cota pichetului precedent i declivitatea d distanta dintre pichete Cotele de proiect se inscriu in rubrica respectiva a profilului longitudinal. In rubrica declivitatilor care arata rampele sau pantele liniei de proiect, se inscrie marimea declivitatii si distanta ei. Cotele de executie se determina ca diferenta cotelor de proiect si cele de teren. Cotele de executie pozitive arata zona rambleului si se scriu deasupra liniei de proiect, cele negative arata zona debleului si se scriu sub linia de proiect. Deasupra punctelor, la intersecia liniei negre a suprafeei terestre cu linia de proiect a terasamentului, care se numesc puncte 26

ale lucrrilor zero, se scriu cotele de execuie 0,00. Distanta pina la ele se determina dupa formula: h1*d h2*d x= ; y= , h1 + h2 h1 + h2 unde: x i y distanele pn la punctul lucrrilor zero de la punctele din urm i dinainte ale profilului; h1 i h2 cotele de execuie din urm i dinainte ale profilului, ntre care se afl punctul lucrrilor zero; d distanele dintre punctele vecine ale profilului cu punctul lucrrilor zero. Profilul longitudinal si transversal se deseneaza cu tus negru si rosu, cu cel rosu se arata toate liniile de proiect, cotele de executie si de proiect, declivitatile, dreptele si curbele, cu tus albastru distantele si cotele punctelor lucrarilor zero. Construirea planului traseului Pentru construirea planului traseului trebuie sa identificam coordonatele punctelor de baza a traseului fiind date distantele dintre curbe si rumburi. Pe hirtia de desen se efectueaza caroiajul de patrate cu latura de 10 cm. Astfel la scara 1:1000 sau 1:2000 se depun coordonatele axei traseului, se depun toate pichetele si principalele puncte a curbelor. In ambele parti a axei traseului se depune situatia din carnetul de pichetaj, contururile situatiei se marcheaza cu semnele conventionale. Se arata legatura terenului cu obiectele de la inceputul si sfirsitul traseului, cit si unghiurile de cotire a traseului. In punctele de cotire a traseului se arata raza de curbura. Pe plan se indica numarul curburei si deasemenea se indica kilometrii. La pregatirea planului cu tus rosu se executa axa traseului, numarul pichetelor si unghiurilor cubelor, bornele kilometrice, cu tus verde linia de cumpana a apelor (ruri, lacuri, izvoare), Cu albastru se vopseste oglinda apelor iar cu tus negru celelalte contururi. 27

Dup terminarea lucrrilor fiecare echip va prezenta: 1) schema axei traseului cu indicarea punctelor de baza a traseului. 2) carnetul cu masurarile unghiurilor de cotire si ridicarea contururilor terenului. 3) carnetul de pichetaj. 4) tabela dreptelor si curbelor. 5) canetul de nivelment al traseului . 6) tabela calculelor cotelor pichetelor. 7) tabela calculelor coordonatelor punctelor de baza a traseului. 8) planul traseului. 9) profilul longitudinal si transversal a traseului. . III. Ridicarea topografic a suprafeei prin metoda ptratelor Nivelmentul suprafeelor prin metoda ptratelor se aplic pe terenurile deschise cu panta relativ mic. Conform rezultatelor ridicrii se ntocmesc planurile topografice cu echidistana curbelor de nivel 0,2-0,5 m. Planul topografic se foloseste la proiectarea constructiilor, si la ntocmirea proiectelor de sistematizare n lucrrile de mbuntairi funciare. n dependenta fa de precizia imaginarii reliefului scara i destinaia ridicrii se folosete caroiajul de patrate cu laturile de 10 sau 20 m. Fiecare echipa va face nivelmentul pe o suprafata de 60*60 m. Fiecare student va efectua nivelmentul a 6 patrate cu latura de 10 m. Lucrrile se petrec cu ajutorul teodolitului i panglicii de msurat. La inceput se alege punctul initial unde se va instala teodolitul. Cu ajutorul lui vom construi un unghi dreptunghic si vom depune laturile patratului de 10m . Vrfurile patratelor se fixeaza pe teren cu rui. Numerotarea vrfurilor se petrece cu 28

ajutorul cifrelor i literelor. Deasemena se efectueaza schema patratelor in carnetul de nivelment al echipei. Numerotarea patratelor se efectueaza conform tablei de sahmate. Pe liniile orizontale cu litere iar pe cele verticale cu cifre. Nivelmentul virfurilor patratelor se efectueaza din 4 statii. Pentru aceasta tot caroiajul se imparte in partrate in 4 sectoare; varfurile ptratelor din interiorul ptratului de baz se niveleaz dintr-o staie. Statia se alege in asa fel ca punctele de legatura, aflate pe partile patratului de baza sa formeze un poligon inchis. La mijlocul fiecarui sector se instaleaza nivela. Cu ajutorul mirei instalate in fiecare virf al patratului se iau datele de pe partea neagra a ei. Datele se introduc in carnetul de nivelment in fata carespunzatoare a virfului dat. La terminarea lucrului la o statie , ne deplasam la urmatoare efectuind aceeasi pasi ca si la statia precedenta. Cotele punctelor se calculeaza prin metoda cotei axei de vizare. Lucrri n birou Prelucrarea rezultatelor nivelmentului suprafeei pe patrate se incepe cu calcularea cotelor de legatura a drumuirei de nivelment dupa datele din tabelul 6

29

Carnetul de nivelment geometric Numru Numrul l punctului staiei I 3a 1c II 1c 3e III 3e 5c IV 5c 3a 2105 1817 30 1100 1800 -1 +288 +287 60,308 58,491 1795 1652 -1 -700 -701 60,004 60,309 58,204 58,204 Lecturile pe mir. mm Din urm Dinainte 1258 985 -1 +143 +142 60,557 60,006 58,905 58,905 Diferena de nivel Calculat -1 +273 +272 59,749 59,748 60,558 58,491 58,763 58,763 Corectat Cota axei de vizare Cota, m Hv, mm

704;

h = -700 fh = +4

Se efectueaz controlul pe pagin, se calculeaz eroarea de nchidere pe diferena de nivel i tolerana ei: fh = (+h)- (-h), h - diferena de nivel dintre staii: hadm= 10mm* n Coreciile se introduc cu semnul opus la marimea diferenelor de nivel. Cote1e punctelor intermediare se calculeaza prin cota axei de vizare dupa formula H = Hv - C unde: Hv - cota axei de vizare: C- lectura pe mira. In dependenta de aria sectorului dat se intocmete planul topografic la scara 1 :200 1:500 cu echidistana curbelor de nivel 0.2 0,5 m. In dreptul virfurilor fiecarui patrat se scrie cota respectiva lui. Se traseaza contururile situaiei i curbele de nivel. Pozitia curbelor de nivel se determin prin interpolare cu poleta. Pe foaia de hrtie de calcul se duc linii paralele cu echidistana egal de 5 mm. Aceste linii se cifreaz cu cotele multiple la echidistana curbelor de nivel incepnd cu cota cea mai mica si terminnd cu cea mai mare. Cotele curbelor de nivel multiple de 1 m. se cifreaz la mijloc astfel ca baza numerelor sa fie orientata in direcia coborrii versantului. Prezentarea planului si finisarea lui incepe cu desenarea patratelor de culoare albastra. Contururile terenului se face cu tus negru, curbele de nivel se deseneaza si se cifreaza cu tus cafeniu

31

Proiectarea lucrarilor de nivelare in plan orizontal al terenurilor Proiectarea terenurilor orizontale cu satisfacerea bilanului maselor de terasament este un exempu simplu de sistematizare pe vertical, nsa care conine calculele principale folosite la sistematizarea pe vertical. Aici se va calcula poziia punctelor lucrrilor zero, volumul lucrrilor de terasament. Cota de proiect a suprafeei orizontale se determin dup formula: Hpr = H0 + (r1 + 2r2 + 3r3 + 4r4)/4*n unde: Ho - cea mai mica cota reala rotunjit pn la 1 m: n - numrul de ptrate; r1,r2,r3,r4 - suma cotelor relative vrfurilor ptratelor care aparin corespunztor pentru dou, trei sau patru ptrate invecinate. Cotele relative ale vrfurilor ptratelor se determin din formula: r = Ht - Ho unde: Ht cota suprafeei terenului. Cotele de execuie ale vrfurilor ptratelor se determin dup formula: h = Hpr Ht unde: Hpr - cota de proiect. Ht - cota suprafeei terenului. Cotele de execuie pozitive arat rambleul, negative debleul. Pentru prile ptratelor, care au semne opuse se determin poziia liniei lucrrilor zero. Pe o foaie de desen tehnic se ntocmete cartograma de terasament pe reeaua de ptrate, lng fiecare vrf al ptratului cu 32

rou se nscriu cotele de execuie cu semnele lor. Distana de la vrful ptratului pn la punctul lucrrilor zero se determin dup formula: X = (h1* d)/h1 + h2; unde: d - lungimea prii ptratului: h1,h2 cotele de execuie la dou vrfuri vecine ale ptratului dup valoarea absolut. Poziia punctelor lucrrilor zero poate fi determinat de asemenea i prin metoda grafic. Pentru aceasta cotele de execuie se depun la aceeai scar pe perpendicularele duse pe laturile ptratului prin vrfuri, lund in considerare semnul. Punctele cptate se unesc formnd linia real a laturii. Punctul de intersecie a liniei cptate cu latura ptratului va fi punctul lucrrilor zero. Mrimea segmentului x se msoar cu precizia planului. Dup unirea punctelor alturate ale lucrrilor zero se capt aceste lucrri. Lotul planului cu cotele de execuie negative constituie suprafaa debleului, ce se vopsete cu galben din partea opus - cu cotele de execuie pozitive - rambleul se vopsete cu rou. Fiecare figur primit se numeroteaz. Apoi cu ajutorul formulelor geometrice se calculeaz suprafaa figurilor primite. Volumul lucrrilor de terasament se calculeaz aparte pentru fiecare figur: V=hmed*P unde: V- volumul de terasament al figurii date, m3; hmed - cota medie de execuie a figurii, m P- suprafaa figurii, m2

33

Tabelul 7.Cartograma de terasament Num rul figurei 1 2 3 4 5 6 Cota Suprafa Volumul terasamentului, m3 de a execu figurei, rambleu debleu ie m2 medie 0,09 57,55 5,18 0,07 45,45 2,97 0,17 100 17,00 0,33 100 33,00 0,58 100 58,00 0,08 78,47 6,28 .. V= Vram - Vdeb

Pentru verificarea calculelor se determin suprafaa total a figurilor i volumul lucrrilor de terasament, diferena dintre volumele de rambleu i debleu trebuie s nu depeasc de 5%. Dupa terminarea lucrarilor de nivelare prin metoda patratelor fiecare echipa va prezenta: 1) Schema nivelmentului terenului prin metoda patratelor. 2) Schita conturului terenului. 3) Tabela calcularilor cotelor punctelor de legatura si axelor de vizare. 4) Planul topografic al terenului. 5) Cartograma lucrarilor de terasament. 6) Tabela calculelor volumelor de terasament.

34

IV. Problemele inginero-topografice n procesul efecturii practicii la geodezie toi studenii snt obligai s posede aptitudini n pregtirea datelor necesare, s se nvee a rezolva analitic problemele inginerico- geodezice, a compune desene de executie pentru lucrri detaliate de trasare, de exemplu construciilor liniare, a efctua controlul asupra corectitudinii mrimilor gsite i elementelor construciei pe teritoriul n procesul efecturii. IV.1 Determinarea distanei inaccesibile Datele de baz: 1. Punctele A i B cu amplasarea cunoscut pe teritoriu n faa obstacolului. fig. 1

35

2. Punctul B pe distana inaccesibil care trebuie determinat . Succesiunea efecturii lucrrii: n timpul execuiei acestei lucrri pot aprea 2 variante: a) punctele A i B ambele vizibile b) punctul B nu se vede din punctul A.(fig. 2) fig. 2

Dac punctele A i B snt ambele vizibile, atunci din A sau ntr-o direcie sau n ambele se depun liniile de baz cu precizia 1/2000 de lungime, nct unghiurile contra liniilor de baz i prii cutate X s fie 30 120 . n aceste triunghiuri se msoar unghiurile sprijinite pe liniile de baz D, A, A' , C i inseamn datele n registru pentru msurarea unghiurilor orizontale. Determin al treilea unghi n triunghiurile. Pentru varianta a valoarea unghiurilor se determin dup formula: 1 = 180 - (D + A) i 2 = 180 - (A' + C). Apoi folosind teorema sinusurilor, determinm distana inaccesibil (X): 36

X1/sinD = AD/sin1, atunci X1 = AD*sinD/sin1; Analogic X2 = AC*sinC/sin2; Xmed = (X1 + X2)/2; dac precizia relativ va constitui: X/Xmed = 2*(X2 X1)/ (X1 + X2) 1/1000, Atunci lucru a fost ndeplinit innd cont de satisfacerea cerinelor tehnice. Pentru varianta b distana Xc= AC2 +BC2 -2AC*BC * cosc unde AC, BC poziia orizontal a liniilor n metre. Documentaia pentru predarea drii de seama a echipei 1) catalogul pentru msurarea unghiurilor i lungimii liniilor 2) schema pentru determinarea distanei inaccesibile 3) calculul elementelor pentru dependenele indicate mai sus IV.2 Transferul cotei prin distana inaccesibil Transferul cotei prin distana inaccesibil se efectueaz cu ajutorul metodei nivelmentului geometric.(fig. 3)

37

Datele de baz: 1) valoarea cotei H0, care trebuie transferat prin distana inaccesibil ru, depresiune i a.m.d ntre punctele A i B. Succesiunea execuiei lucrrii: transferul cotelor prin distana inaccesibil x 300m se face prin metoda nainte , Pentru asta paralel cu malurile rului sau depresiunii de la punctele A i B depun distana = 20-30m, i punctele primite I i II se ntresc cu ru. Apoi se instaleaz nivela n aceste puncte i se iau dimensiunile dup ambele pri ale mirei, ce se afl n punctele A i B. Lecturile se introduc n registru de nivelare, apoi se calculeaz diferentele de nivel ntre aceste puncte dup formulele: h1 = a1 b1; h2 = a2 b2; hmed = (h1 + h2)/2 unde a1 ,b1 lecturile de pe mira din faa i din spate. Eroarea admisibil fhadm = 10mm/100m. Cel mai bine (cu erorile minime) de efectuat lucru peste o or dup rsritul soarelui i seara de finisat cu o or naintea apusului.

38

Documentele pentru darea de seam 1) schema transferarii cotei prin distana inaccesibil 2) registru de nivelare cu cota medie de nivelare IV.3 Determinarea nlimii construciei prin metoda nivelmentului trigonametric Datele de baz: 1. Construcia, nlimea creia trebuie de determinat. Succesiunea efecturii lucrrii: Lund n consideraie amplasarea construciei, nlimea creia trebuie de determinat, depun pe teritoriu i fixeaz cu ru staia, deasupra creia instaleaz teodolitul, calculeaz nlimea lui i determin LO cercului vertical. Determin distana pn la construcie(fie sau prin determinarea distanei inaccesibile). Determin distanta redusa la orizont. (fig.4)

formule:

Apoi determinm unghiul de nclinaie 1 i 2 dup

LO = (CS CD)/2; = CS LO = LO CD nlimea construciei se calculeaz dup formula: H = H1 + H2 = d*tg1 + d*tg2 = d*(tg1 + tg2). 39

Documentele pentru darea de seam: 1) schema i calculele pentru determinarea nlimii construciei. IV.4 Construirea pe teren a unghiului orizontal de proiect Datele de baz: 1) Direcia AB, de la care va fi depus valoarea unghiului de proiectare cu indicaia valorii lui. a) construirea unghiului dat cu precizia toedolitului. Succesiunea efecturii lucrrii: n punctul A instalm teodolitul. Orientm cercul orizontal n punctul B, apoi depunem valoarea unghiului dat. De la direcia AB se depune valoarea dup cercul vertical din stnga apoi din dreapta cs i cD , primesc dou puncte pe teren , distana dintre ele o mparim n jumtate i gsim bisectoarea AN, unghiul cutat BAN = p. (fig. 5,6) b) construirea unghiului cu precizia nalt.

40

n punctul A instalm teodolitul n poziia de lucru i construim unghiul indicat printr-o semirepriz, apoi l msurm de cteva ori (4-5). Determinm valoarea medie a unghiului din rezultatele msurrilor i determinm diferena dintre valoarea medie a unghiului i mrimii de proiectare. = cs - cd Corecia n mrimea liniar se calculeaz dup formula: = - " / "*L unde: L lungimea liniei AB; " 206265". Numrul semireprizelor se poate de calculat reieind din punctul indicat i precizia teodolitului. Daca noi avem nevoie de precizie nalt (m) atunci numrul semireprizelor se calculeaz dup formula: n = mt2/m2 Dac valoarea coreciei va fi negativ, atunci ia se depune pn la poziia medie a unghiului n partea descreterii, dac pozitiv n cretere. Pentru asigurarea preciziei execuiei lucrrilor i probabilitii erorii teodolitului, dup care putem alege tipul preciziei, este egal cu: De exemplu, cnd n = 5; = 0,95; t(n 1) = 2,776; " = 10" mtp = (" * n)/t * (n - 1), sau: mtp = (10" * 5)/2,776 = 8,05" , astfel, pentru condiiile date este nevoie de teodolitul T-5, T-5K, si altele. mmed = 5'' mtp

41

Documentele pentru darea de seam: 1) Schema msurrii unghiului i descripia efecturii lucrrilor. IV.5 Construirea distanei de proiect pe teren Datele de baz: Pentru transferarea liniei drepte de pe proiect n natur este necesar de a cunote lungimea ei, direcia i amplasarea unui punct n natur. Toate distanele n documentaia de proiectare, n construcii se determin n plan orizontal i pentru transferul liniei n natur se folosesc de distana orizontal a proieciei d. Lund n consideraie c terenul practic ntotdeauna se afl sub un oarecare unghi este nevoie de a determina panta terenului i, la fel i unghiul , atunci i = tg. Astfel modulul marimii lungimii de nclinaie va fi: L = d/(cos), atunci corecia de nclinare va fi: = L d = L(1 - cos). n cazul cnd este cunoscut diferenta de nivel h dintre dou puncte a liniei AB, corecia nclinaiei n cazul general se poate de calculat dup formula: = h2/(2d), unde: h diferenta de nivel dintre dou puncte. ns, pentru a depune distanta redusa la orizont, trebuie de inut cont de comparare, temperatura i dilatarea utilajului pentru msurare. Atunci lungimea final a liniei va fi egal cu: L = d + + k + t + p = d + ob. Apoi, pe teren, conform direciei indicate, nti se depune mrimea amplasrii orizontale d, dup aceasta se msoar unghiul de nclinaie cu teodolitul i se adaug valoarea coreciilor sumate ob

42

IV.6 Transferarea pe teren a punctului cu cota de proiect indicat: Datele de baz: 1. Cota reperului indicat i cotele de proiectare se determin dup desenele de executie de trasare. Succesiunea efecturii lucrrii: Instaleaz nivela ntre reper i punct, pe care se depune cota de proiect. Pe mira, instalat pe reper, se iau lecturile i se determin cota axelor de vizare dup formula: Hv = Hr + a, Unde Hv cota axei de vizare Hr cota reperului a - lectura de pe mir, instalat pe reper Apoi se calculeaz lectura de proiect: b = Hv - Hpr, unde Hpr cota de proiect dat. Cota de executie he = Hpr Htr . Deplaseaz mira pe vertical pn cnd nu primesc lectura de proiect b. Atunci amplasarea tlpii mirei indic cota de proiect i se fixeaz cu ru. Cu ajutorul mirei msoar valoarea cotei de executie.(fig. 8)

43

Pentru predarea drii de seam se pregtete schema amplasrii cotelor de proiect cu calculele respective. IV.7 Construirea pe teren a liniei cu declivitate de proiect Datele de baz: Cota reperului Hrp, declivitatea i direcia liniei. Succesiunea efecturii lucrrii: a) cu ajutorul nivelei (fig. 9) instaleaz nivela la distana de 2-3m de la punctul A, nceputul liniei de proiect. Dou uruburi de calare se amplaseaz n direcia liniei de proiect. Calculeaz nlimea nivelei (J). De la reperul de lucru se determin cota axei de vizare i fixeaz punctele A i B conform cotelor de proiectare, care se calculeaz dup formula: Hpr = Hr + i0 * d, Unde: i0 declivitatea de proiect, d distana, m Prin rotirea uruburilor de calare instaleaz firul reticular nivelelor pe lectura de pe mir, egal cu nlimea aparatului. Apoi toat linia se divizeaz pe sectoare de 5-10m i bat ruele n aceste puncte pn cnd lecturele de pe mire instalate vertical vor deveni egale cu nlimea nivelei. Cotele de lucru n fiecare punct se msoar cu ajutorul mirei.

44

b) cu ajutorul teodolitului. Teodolitul se instaleaz n poziia de lucru la nceputul distantei de proiectare. Conform declivitatii indicate se calculeaz unghiul cutat : = arctg i0 , Unde i0 declivitatea de proiect unghiul de nclinaie Amplasm microscopul de lectur a teodolitului conform declivitatii indicate astfel, nct lectura de pe cercul vertical s corespund cu unghiul de nclinaie calculat. Apoi n fiecare punct se instaleaz mira, pe care lectura, egal cu nlimea teodolitului, arat c, talpa mirei se afl pe cota de proiect, care la rndul su, se fixeaz cu rue. Dac lectura de pe mir va fi mai mic dect nlimea teodolitului, atunci diferena dintre nlimea teodolitului i lectura primit de pe mir, indic dimensiunile cotei de lucru, care se nseamn pe ru. Pentru darea de seam se pregtesc schema efecturii lucrului i calculele.

45

IV.8 Transferarea cotei pe fundul fntnei Datele de baz: Cota reperului, cota de proiectare n fntn (fig. 10)

Succesiunea efecturii lucrrii: Pentru transferarea cotei pe fundul fntnei se procedeaza n urmtorul fel: se depune nivela in mijloc de reper si capacul fntnei, se msoar adncimea ei i se determin cota fundului dup formul: Hf = HR + ar af hf; h = ar af, unde: h diferena de nivel hf adncimea fntnei. Documentele pentru darea de seam: 1. registru de nivelare 2. schema efecturii lucrrilor 3. borderoul calculelor i mrimilor masurate

46

IV.9 Verificarea inclinatiei construciilor fat de vertical Problema se rezolv prin dou variante: a) Centrele construciilor de sus i de jos snt indicate clar. Verificarea inclinatiei construciei se execut cu ajutorul teodolitului, instalat n dou puncte care snt reciproc perpendiculare. Dup instalarea teodolitului, se vizeaz pe cel mai nalt punct mijlociu al construciei i l proiecteaz pe partea de jos din dou poziii al cercului vertical, evideniaz proiecia mijlocie prin semn.Msurm distana intre centrul de jos a construciei i proieciei primite cu precizia de 0,001m. Valoarea unghiular a devierii se calculeaz dup formula: " = "*(/H) unde H = nlimea construciei distana ntre centrul de jos a construciei i proieciei punctului de sus. " = 206265" b)Dac centrele prii de sus i de jos nu snt indicate clar i au mrimi diferite. Instalm teodolitul n punctul A, msuram prin dou semireprize unghiul orizontal ntre colurile de stnga i de dreapta a prii de sus, fr schimbarea poziiei microscopului de lectur n nlime. Depun lecturile pe cercul orizontal, ce corespunde jumtii din unghiul msurat i proiecteaz cu axa de vizare n partea de jos a construciei, indicnd proiecia axei primite prin semn. Procedm analogic i cu partea de jos, msurnd unghiul 1 n cteva semireprize. Fixm punctul ce corespunde jumtii din unghiul 1. Distana dintre dou semne reprezint deviaia liniar de la verticala; deviaia unghiular se determin analogic variantului a. Lucrul trebuie efectuat n dou plane perpendiculare.

47

Documentaia pentru darea de seam: 1) registrul msurrii unghiurilor i distantelor 2) borderoul calculelor 3) schema efecturii lucrrilor IV.10 Depunerea elementelor proiectului construciilor liniare pe teren Trasarea curbelor circulare prin metoda coordonatelor se efectuiaz pentru gsirea punctelor intermediare pe curba circular. n baza acestor puncte n viitor traseul va coti conform unghiului . Datele de baz: Se indic n proiectul construciei Succesiunea efecturii lucrrii: nceputul coordonatelor se socot punctele IC i SC i liniile tangentelor. Construcia se efectuiaz din dou pri cu controlul la mojlocul curbei. Amplasarea punctelor curbei se determin dup coordonatele calculate cu ajutorul formulei: X = R*sin ; Y = R*(1 cos i) = 2R sin2 i/2 Valorile unghiurilor le primesc de regul egale: 48

 i1 = n/n; 2i = 2n/n; 3i = 3n/n; unde n unghiul de cotire a traseului n deobicei numr par -6, 8, 10, ale prilor unghiului n

Valorile coordonatelor punctelor, mai uor se determin cu ajutorul tebelelor [7], n care conform unghiului i razei cotiturii snt date toate parametrele curbelor i ale sectoarelor curbelor de racordare. Apoi trec la determinarea amplasrii acestor puncte pe teren. Pentru aceasta de la punctele IC i SC se depun pe linia tangentelor abscisele punctelor X1, X2, X3 ...i a.m.d. Din punctele primite se duc perpendiculare pe liniile de tangen i cu panglica depun aceleai ordonate Y1, Y2, Y3 ... i a.m.d. Punctele primite pe teren se fixeaz cu rue.(fig.13) IV.11 Metoda coordonatelor polare sau unghiurilor Prin aceasta metod de trasare punctele intermediare 1, 2, 3 i a.m.d. primesc prin metoda unghiurilor (cu teodolitul) n puntele IC i SC i depunerii sectoarelor, egale cu lungimea coardei.

Valoarea unghiului poate fi determinat dup formula: 49

 = 2arcsin x/2R unde: x lungimea coardei, m Instalm teodolitul n punctul IC, il orientm conform punctului VU(vrful unghiului), fixeaz cercul orizontal. Rotim alidada la unghiul . Sfritul panglicii de msurat l punem pe punctul IC, ndreptm panglica dea lungul liniei de vizare i depunem un sector egal ca lungime cu coarda. Punctul primit I se fixeaz cu ru. Apoi microscopul de lectur se instaleaz conform lecturii, egal cu unghiul 2 , unim nceputul panglicii de msurat cu punctul 1 i sectorul fiei, egal dup lungimea cu coarda x, rotesc pn la intersecia cu linia de vizare. Punctul primit 2 se fixeaz cu ru. La fel primim i celelalte puncte. IV.12 Metoda coardelor prelungite n metoda dat parametrul principal este mrimea ultimei(1) i intermediare () i lungimea coardei x. Valorile 1 i se poate de calculat dup formula: 1 = 2x/2R; = 2x/R;

sau de determinat cu ajutorul tabelelor curbelor cerculare. Amplasarea primului punct 1 se determin la fel, ca i in metoda coordonatelor dreptunghiulare sau metoda interseciilor liniare, primit prin sectoarele XI i 1 deplasarea de col, punctul I se fixeaz cu ru. Pentru determinarea punctului 2 pe prelungirea coardei IC 1 de la punctul 1 cu panglica se depune un sector egal cu lungimea coardei x. Din punctul final al acestui sector se mut panglica pe valoarea deplasrii intermediare i a.m.d. Metoda coardelor prelungite se aplic pe terenurile cu viziunea limitat.

50

Documentaia pentru darea de seam: 1) Formularul cu datele pentru trasare 2) Schema trasrii i descripia lucrrilor 3) IV.13 Lucrrile de trasare a axelor construciilor de tip liniar Datele de baz: Planul topografic a terenului cu depunerea punctelor ale traseului proiectat. Coordonatele punctelor drumuirii cu teodolitul i nivela. Succesiunea efecturii lucrrilor. Gsim grafic coordonatele punctelor de proiectare a axelor traseului de pe planul topografic(nceputul traseului, cotituri, sfritul traseului). Rezolvm problemele geodezice, determinm elementele de trasare necesare(unghiuri, linii). Scopul problemei 51

geodezice inverse const n determinarea unghiului de direcie i lungimii sectorului de dreapt ntre dou puncte cu ajutorul formulelor: X = Xs - Xi; Y = Ys Yi; tgr = Y/X; d1 = X/cosr; d2 = Y/sinr; d3 = X2 + Y2 dmed = (d1 + d2 + d3)/3; = f(X, Y, r). Controlul corectitudinii calculelor snt valorile egale , gsite prin diferite formule. Unghiurile orizontale ntre direciile iniiale i de proiectare se calculeaz ca diferena unghiurilor direcionale. = ob - oa. Aflnd valoarea elementelor de trasare(unghiuri, distante) cu ajutorul teodolitului i panglicii de msurat, determinm punctele de proiectare dup axele traseului.

Lucrrile de trasare se efectuiaz prin metoda coordonatelor dreptunghiulare i polare, metoda interseciilor unghiulare i liniare. Conform sarcinei fiecare echipa transfer nu mai puin de trei puncte pe axele traseului, folosind dou variante a lucrrilor de trasare. Calculnd precizia amplasrii punctelor de proiectare pe teren, folosind formulele valorilor erorii medii ptratice i legea sumrii erorilor de calcul. 52

Darea de seam trebuie s conin: schema de trasare cu indicaia elementelor de trasare, borderoul rezolvrii problemelor geodezice directe i indirecte. Pregatirea instrumentelor si materialelor pentru practica topografic Dupa lucrarile in cimp toate instrumentele trebuie pregatite pentru a fi intoarse in geocamera. Pentru aceasta trebuie de curatat instrumetele de noroi, umezeala si rugina. Echipa poarta raspundere pentru pastrarea si functionarea instrumentelor. Colectarea si impachetarea instrumentelor se face de raspunzatorul de laborator, dupa care echipa va primi un certificat prin care se demonstreaza ca echipa data a intors instrumentele; fara acest certificat nu poate fi primita darea de seama de la echipa. Dupa aceasta se da darea de seama profesorului inpreuna cu certificatul de primire a instrumentelor si mapa cu lucrarile efectuate pe parcursul practicii, cit si componenta echipei date. Foaia de titlu a mapei se efectueaza in felul urmator. Universitatea Tehnica a Moldovei Facultatea Urbanism si Arhitectura Catedra Cai Ferate, Drumuri si Poduri Darea de seama La practica topografica Grupa ACGV 073 echipei Componenta echipei: Derevenciuc Constantin seful echipei Noroi Valentin sef adjunct Curosu Ina Grabovschii Maxim Tmocaliuc Violeta Negrescu Alexei Profesorul:______________ Chisinau 2008 53

Bibliografia 1. B. Novac, Curs de geodezie inginereasca. Chisinau, Universitas, 1992. 2. B. Novac, Lucrari practice la geodezia inginereasca, Chisinau, Universitas, 1993. 3. Semne conventionale topografice a scarilor 1:5000, 1:2000, 1:1000, 1:500. M. :Nedra, 1973. 4. A. S. Niculin, Tabele taheoometrice M. : Nedra, 1973. 5. V. V. Bacanova, P. I. Fochin. Tabelele crestelor coordonatelor. M. :Nedra, 1976. 6. Topagrafia. Indicatii metodice, Chisinau. UTM 2008. 7. N. A. Mitin, Tabele pentru trasarea curbelor circulare. M. :Nedra 1978

Cuprinsul Scopurile si cerintele practicii geodezice ..................................3 I. Rdicarea tahiometrica..................................................................8 II. Lucrarile de studiu si proiectare pentru constructii de tip liniar18 III. Ridicarea topografica a suprafetei prin metoda patratelor.........28 IV. Problemele inginero-topografice...............................................35 Bibliografia......................................................................................54 Anexe.........................................................................................55

54

Anexa 1 Folosirea echipamentului topografic 1. La practica topografica instrumentele si materialele topografice se dau la semnarea sefului echipei. 2. Instrumentul primit, trebuie verificat astfel incit sa functioneze normal, de verificat toate suruburile, picioarele trepiedului, sa se verifice daca toate partile mobile a instrumentului se misca uniform etc. 3. Ruleta trebuie de verificat pe toata lungimea ei, la mire se verifica corectitudinea numerotarii si divizarii ei in unitati de masura, cit si fixarea ambelor parti impreuna. 4. Se interzice de a lua instrumentele topografice la lucru fara cutia ce le protejeaza, cit si pastrarea in ele a altor obiecte. 5. Se interzice de dezasamblat instrumetele topografice pentru a fi reparate. 6. Se interzice de a lasa instrumentele fara supraveghere, ele trebuie totdeauna sa fie fixate pe trepied, iar picioarele acestuia trebuie fixate bine in pamint. 7. Se permite de a muta instrumentele de la o pozitie la alta numai la distante mici. Instrumentul va fi fixat pe trepied, la care picioarele vor fi strinse impreuna si fixate cu suruburile de blocare, astfel ca instrumentul sa fie in pozitie verticala. La distante mari instrumentul se scoate de pe trepied si se acopera cu cutia lui. 8. Acoperirea si scoaterea instrumentului din cutie trebuie facuta numai cind sunt desurubate toate suruburile si fara a forta. Cind acoperim instrumentul cu cutia trebuie de verificat ca toate suruburile sunt strinse. Se interzice pastrarea instrumentului pe trepied. 9. Teodolitul si nivela trebuie luate de miner. 10. La fixarea instrumentului nu se recomanda de a stringe tare suruburile, deoarece suruburile de calare trebuie sa aiba o miscare libera. 55

11. Inainte de a roti vre-un detaliu a instrumentului, mai intii el trebuie de deblocat, cu surubul corespunzator. 12. Fiecare instrument trebuie de protejat de umezeala, praf sau razele solare. 13. In timpul lucrului cu instrumetul se interzice de a forta rotirea sau rotirea brusca a detaliilor sale. 14. Dupa citirea lecturilor a sagetii declinatorului magnetic, el trebuie fixat. 15. La vizarea lunetei impotriva soarelui trebuie de instalat blenda. 16. Se permite de deplasat ruleta intinsa numai la efectuarea masurarilor. Ea nu trebuie sa nimereasca sub rotile autovehiculelor, sau de a fi lasate in drum. 17. La masurarea cu ruleta e necesar de doi studenti, care vor observa ca sa nu se formeze noduri. 18. Se interzice de a lasa mirele pe pamint cu partea unde sunt diviziunele, mirele ce au doua parti se aseaza pe o parte sau in picioare sprijinite de ceva. La terminarea lucrarilor mira trebuie stearsa cu o crpa uscat. 19. In timpul repauselor ( prinz sau odihna) nivela si teodolitul trebuie demontate de pe trepied, si acoperite cu cutiile lor, ruleta de strins si de fixat, picioarele trepiedului se string si se leag cu curelusa, mirele trebuie de dezasambalt si de fixat.

56

Anexa 2 Schema argumentarii planimetrice

57

58

59

Anexa 4a Schema argumentului altimetrice

60

Anexa 4b Fisa calcularii cotelor punctelor de baza a) drumuirea de baza: Diferentele de nivel Corectiile Nr. Piche- masurate, m tului + m 0,200 1 0,328 2 1,836 3 0,242 4 0,829 5 2,542 6 1,602 1 -0,004 1,606 53,117 -0,003 2,539 54,723 -0,003 0,826 52,184 -0,003 0,245 51,358 -0,003 1,839 51,603 -0,003 0,325 53,422 Diferentele de nivel corectate + 0,200 53,117

Cotele m 53,317

+ 3,699 - 3,680 fh = +0,019 ht = 0 fh adm= 10mm *n = 24 mm

61

b) drumuirea diagonala 1 0,251 7 0,838 8 1,161 4 0,251 1,999 hpr = -1,748 ht = -1,759 fh = +0,011 fh adm = 10mm*3 = 17 mm -0,004 1,166 51,358 -0,003 0,841 52,524 -0,003 0,248 53,365 53,117

62

Anexa 5 Schita unui teritoriu cu constuctie

63

Anexa 6 Schita Ridicarii tahimetrice Orientarea spre statia II

Anexa 7a. Ridicarea topografica

64

Anexa 7b. Ridicarea topografica

65

Anexa 7c. Registru ridicarii tahimetrice CD = 118' Hi = 61,73 m CS = 35840' LO = -1'

Distante Observatie Nr. St I 1 2 3 4 5 6 7 St II De pe mira Redusa la orizont 43,0 16,5 30,0 33,9 48,2 38,9 28,0

ia = 1,51 m Data 15. 07. 08

Lecturile De pe cercul orizontal 00' 1718' 1426' 19404' 31729' 31747' 32542' 34431' 359 59' De pe cercul vertical CD 35959' 011' 35914' 246' 413' 209' 132' Inaltimea de vizare 1,51 1,51 1,51 1,51 3,00 1,51 1,51 Unghiul de inclinatie 00' +012' -045' +247' +414' +210' +133' + Diferenta de nivel Cotele punctelor 0 0,06 0,39 1,61 2,08 1,47 0,76 61,73 61,79 61,34 63,38 63,81 63,20 62,49

pasune drum Drum prin vie drum gradina Coltul gradinei fintina

43,0 16,5 30,0 34,0 48,5 39,0 28,0

+ + + + +

66

Carnetul ridicarilor tahimetrice

Inaltimea

Lecturile de pe

Distanta redusa la

Cercul orizonal

Cercul vertical

Unghiul de inclinatie din tabele

Diferenta de nivel diferenta de nivel totala

Cota punctului

Observatie

Nr.

de vizare mira

corectate i-l LO +1

Nr. Statiei I

orizont ' Coeficientul stadimentului 100

' ' h' Inaltimea instrumentului 1.48 51.81 m

h Orientarea St. II

Cota statiei

st. II 1 2 3 4 5 6

Hst 1.48 1.48 1.48 1.48 2.00 1.48

D 45.0 66.0 85.0 83.0 65.0 33.0

d 44.94

0 16 28 30 59 56 55

0' 5 15 51 02 17 28

CS -2 -2 -2 -2 -1 -2 21 33 22 26 27 05 -2 -2 -2 -2 -1 -2 22 34 23 27 28 06 1.86 2.95 3.53 3.94 1.66 1.21 0.52 1.86 2.95 3.53 3.94 2.18 1.21 49.95 42.86 42.28 42.27 43.63 44.60 riu pod lac lac tufar pasune

67

7 8 9 10 11 12 13 14 st. II

1.48 1.48 1.48 1.48 1.48 1.48 1.48 1.48

67.0 55.0 32.0 34.0 43.0 32.0 41.0 36.0

73 88 113 168 220 249 293 338

31 43 44 48 56 30 03 07

-1 -1 0 +1 +2 +1 0 -1

49 05 03 42 06 27 10 02

-1 -1 -0 +1 +2 +1 +0 -1

50 06 04 41 05 28 11 03

+ + + + -

2.14 1.06 0.04 1.00 1.56 0.82 0.13 0.66

+ + + + -

2.14 1.06 0.04 1.00 1.56 0.82 0.13 0.66

43.67 44.75 45.77 46.81 47.37 46.63 45.94 45.15

tufar drum CET copac gaz gaz gaz , parau riu

2'

CS

68

Nr.

Inaltimea Lecturile

Distanta redusa Cercul orizonal Cercul vertical Unghiul de inclinatie Diferenta de nivel Cota punctului Observatie

69

de vizare

de pe mira

la orizont ' ' '

din tabele h'

corectate i-l

diferenta de nivel totala H h Cota statiei

Nr. Statiei II st. I 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 St II Hst 1.50 1.50 1.50 1.50 1.50 1.50 1.50 1.50 1.50 1.50 1.50 1.50 D 25.0 76.5 52.0 70.5 36.5 55.0 34.0 35.0 26.0 46.0 51.0

Coeficientul stadimentului 100 d 0 0 29 35 51 67 88 139 181 267 297 352 0 0' 03 10 02 26 37 36 12 25 00 53 56 1 CS +4 +1 +2 +2 +2 +1 +0 -2 -3 -2 +1 CS

Inaltimea instrumentului 1.50

LO 0

Orientarea St I

14 55 58 30 43 50 24 51 48 09 21

+4 +1 +2 +2 +2 +1 +0 -2 -3 -2 +1

14 55 58 30 43 50 24 51 48 09 21

+ + + + + + + +

1.84 2.56 2.69 3.07 1.73 1.76 0.24 1.74 1.72 1.72 1.20

+ + + + + + + +

1.84 2.56 2.69 3.03 1.73 1.76 0.24 1.74 1.72 1.72 1.20

45.84 46.56 46.69 47.07 45.73 45.76 44.24 42.26 42.28 42.28 45.20

intersectia drumului pasune CET gaz drum drum drum lac lac lac fantana arteziana

70

Indicaii metodice pentru efectuarea practicii topografice

Autor: Anatolie Cadocinicov

Bun de tipar 13.06.08. Formatul hrtiei 60x84 1/16. Hrtie ofset. Tipar RISO Tirajul 100 ex. Coli de tipar 4,25 Comanda nr.63 U.T.M., 2004, Chiinu, bd. tefan cel Mare, 168. Secia Redactare i Editare a U.T.M. 2068,Chiinu, str. Studenilor, 9/9.

Universitatea Tehnic a Moldovei

Indicaii metodice pentru efectuarea practicii topografice

Chiinu 2008
4